CURS 4, 5: CONTROLUL FINANCIAR – CONTABIL

1. DEFINIREA SI SFERA DE ACTIVITATE

CFC=actiunea de det a unor adevaruri privind starea unor activitati economice care urmeaza a se
efectua sau starea celor deja efectuate prin compararea modului de realizare al acestora cu
normele legale in vederea preintampinarii sau depistarii si remedierii abaterilor de la aceste
norme.
Obiectul CFC=de a rezolva erorile, abaterile,lipsurile,deficientele pt a le remedia si pt a le evita in
viitor. Sfera de act este atat forma preventiva si de gestiune indiferent de unitatea economica,
institutiile pb si ag,ec, cu k de stat sau privat.
Obiectivele generale ale CFC organizat de stat constau in:
A. verificarea modului de utilizare a tuturor mijl fin aflate in administrarea institutiilor publice
centrale si locale. In baza ac prevederi personalul specializat in exercitarea CFC actioneaza pt
prevenirea si combaterea fraudelor, contraventiilor, infractiuniilor in regimul fiscal, vamal si de
pretura luand si masurile necesare prevazute de legea nr. 30/martie1993 privind organizarea si
functionarea CFC si garzíi financiare.
B. Respectarea legilor si aplicarea principiilor de economicitate si eficiente in gestionarea
mijloacelor materiale si banesti cf legii 94/sept1992 privind organizarea si functionarea curtii de
conturi.
C. Verificarea modului de acordare a fondului de la buget, efecturea inventarierilor periodice,
descoperirea si recuperarea pagubelor prin stabilirea de raspunderi in sarcina persoanelor vinovate de
producerea acestora.
D. Respectarea normelor legale privind efectuarea incasarilor si platilor in concordanta cu
rezultatele financiare, realitatea datelor inscrise in registrele contabile, realitatea profilului si
repartizarea ac cf legii.
2. FORMELE
1.Dupa modul in care se executa controlul:
a) Control anticipat sau preventiv: se executa inaintea efect op ec – fin, contribuie la folosirea cu
eficienta a mijloacelor materiale si banesti, cresterea raspunderii in angajarea chelo, respectarea
legislatiei de gestiune, preintampinarea risipei si deficientelor. Este efectuat de contabilul sef, dir ec
sau o persoana imputernicita. Se verifica: legalitatea operatiei, realitatea operatiei, oportunitati,
necesitatea op, economicitatea op, eficiente op.
b) Controlul concomitent sau operativ curent: se efectueaza sistematic, zilnic, surprinde toate op ec –
fin la locul de munca cu scopul de a prevenii operatii cu efecte negative. Se efectueaza la fiecare loc
de munca prin semnarea tuturor documentelor de seful locului de munca.
c) Controlul postoperativ sau ulterior: se efectueaza dupa ce a avul loco p ec-fin si are urmatoarele
obiective: existenta si utilizarea A si P, aplicarea corecta a legislatiei in vigoare, modul de efectuare
a chelo si de realizare a veniturilor, analiza situatiei fin.
2.Dupa modul de corelare cu interesele economico – fin pt care este organizat si exercitat:
a) CFC al statului: cuprinde in sfera sa administrareavsi utilizarea fondurilor publice ale statului. Se
exercita in institutii publice (ministere si alte institutii subordínate, adm locale, regii autonome, S.C.
cu capital de stat). Obiective: adm si utilizarea fondulior de la bg, utilizarea fondurilor ac de stat pt
chelo curente si pt investitii, folosirea mijl materiale si al fondurilor date de stat regiilor autonome si
societatilor comerciale cu k de stat, exactitatea si realitatea inreg. contabile. Ac ct este efect de :
curtea de conturi, ANAF.
b) CFC de gestiune: urmareste respectarea dispozitiilor legale cu privire la gestionarea si utilizarea
mijloacelor materiale si banesti pe baza doc justificative. Obiective: existente, pastrarea,
inregistararea val materiale, utilizare aval mat si banesti, efectuarea platilor prin numerar sau
virament in lei sau valuta, calculul salariilor, modul de realizare al V si analiza situatiilor financiare.
3.SISTEMUL DOCUMENTELOR CONTABILE – obiect si sursa pentru CFC
Datele consemnate in documentele justificative si registrele contabile reflecta intreaga activitate
economico – financiara. Controlul doccumentelor se efect inainte de inregistrarea in ct astfel: d.p.d.v
al formei, aritmetic,al continutului op ec (fondului). Verificarea formei documentelor are ca ob:
1.autenticitatea: intocmirea doc contabile cf dispozitiilor legale , modul de intocmire si de utilizare al
doc tipizate, completarea corecta a datelor, existente unor falsificari, transformarea cifrelor,
corecturi, lipsa de semnaturi si stampile. Neindeplinirea unuia din ac ob det pierderea fortei juridice
probante. 2. Exactitatea si valabilitatea docum: se verifica in raport de momentul si conditiile
producerii operatiilor ec – fin care le consemneaza. Doc care consemneaza dr si obligatii fata de terti
sunt verificate privind termínele stabilite cf normelor legale, se verifica si se constata deficientele si
pagubele produse. Ex: se verifice doc de plata cu scadentele respective. Verificarea fondului (CFC
de fond): se verifica: legalitatea, realitatea, eficiente.
a) Controlul legalitatii: se verifica daca s – au respectat prevederile legale privind efect op ec –
fin, legislatia muncii, salarizarii, platilor si incasarilor, investitiilor, bg de V si C.
b) Controlul realitatii: stabileste daca op ec – fin s – a produs la locul indicat in docum. In caz ca
exista incertitudine asupra realitatii se recurge la controlul faptic.
c) Controlul eficientei: are in vd: necesitatea, economicitatea si oportunitatea op. Necesitatea =
gr de utilitate al op – efectuarea unor cheltuieli, consumuri. Economicitatea = se urmareste daca op s
– a efectuat la preturile cele mai mici s –au tinut licitatii si s – a efect transportul convenabil.
Oportunitatea=are in vd momentul ales pt realizarea op ec-fin.
METODOLOGIA DE EFECTUARE A CFC
1. PROCEDEE SI TEHNICI DE CFC:
a) STUDIUL GENERAL PREALABIL: OBIECTIVE: competentele si raspunderea in structura
interna a ag.ec. la care se exercita C; modul de organizare a ev tehnic – op si contabile ca surse de
inform si control; situatia existente cu privire la activit.care se va controla. Utilizeaza ca surse de
informare: procese vb de control anterioare, p.v. ale consiliului de adm, normele legale cu privire la
activ.desf.
b) CONTROLUL DOCUMENTAR – CONTABIL: procedeu de stabilire al legalitatii, realitatii,
eficientei op ec-fin desf prin examinarea doc.justific, sit ct,bilanturilor.
Tehnici: 1. controlul cronologic: se executa in ordinea intocmirii, inreg, indosarierii doc. Ac se
examineaza zi de zi, fila cu fila. Da posibilitatea urmaririi sistematice a unei pb.
2. controlul invers – crono: se ex de la sf spre inceputul perioadei. Se incepe cu cele mai recente
op si se continua de la prezent spre trecut. Se fol at cand se constata abateri grave si este nevoie sa se
cunoasca momentul cand au inceput sa se produca, pt a stabili marimea pagubei.
3. controlul sistematic(pe pb): pp gruparea doc pe categorii de op: de casa, de banca,
aprovizionari, vanzari,salarizare. Se verifica in ordine cronologica. Efect de inspectia fiscala si de
curtea de conturi.
4. controlul reciproc: cercetarea si confruntarea la ac úntate a unor doc sau evidente cu continut
identic dar dif ca forma.
5. controlul incrucisat: confruntarea tuturor exemplarelor unui doc existente la s.c. cu care a avut
rel com si/sau fin.este efectuat de garda fin, curtea de ct, pol ec.
6. controlul combinat (mixt): combinarea procedeelor precedente: gruparea actelor pe op, pb,
examinarea lor cronologica, inverscronologica, incrucisat.
c) CONTROLUL FAPTIC: stabilirea realitatii , existentei si miscarii mijl mat si banesti.
d)
Tehnici: 1. inventarierea: constatarea la un moment dat a existentei cantitative si calitative a val
mat si banesti. Constatarea faptica pp compararea cu cele scriptice din ct si det dif(+/-). Este
obligatorie. O ef: garda, pol ec. 2. expertiza tehnica si analiza rez de lab – pt stab integritatii unor A,
rez mat; calitatea compozitiei,continut,subst.
e) CONTROLUL TOTAL= toate op din cadrul ob stabilite pe per supusa ct. CONTROLUL
PRIN SONDAJ: cele mai reprez doc si op care permit form unor concluzii.este operativ, imprecis.
Efect de garda, pol ec.
CURS 6: EFECTUAREA CFC
1. stabilirea obiectivelor tematice ale unitatii, ale activitatii controlate. Ob generale de control tb
adaptate la particularitatile ag.ec.
2. stabilirea surselor de informare necesare controlului: doc justificative si evidente contabila,
daca un sunt suficiente cercetarea poate fi extinsa si asupra doc altor unitati si institutii (control
incrucisat).
3. selectarea procedeelor si tehnicilor de control.
4. det abaterilor si deficientelor: stab ac tb sa aiba la baza documente si fapte reale. Se pleaca de
la principiul prezumtiei de nevinovatie cf caruia cei ce controleaza tb sa dovedeasca vinovatia si un
cei controlati nevinovatia. Abaterile si def constatate se aduc la cunostinta conducerii si persoanelor
invinuite Carora li se solicita explicatii scrise in legatura cu imprejurarile in carea c op au fost
efectuate. Explicatiile scrise prezentate de pers invinuite tb combatute cu argumente legale, reale si
complete sau pot fi accéptate invinuirile.
STABILIREA RASPUNDERILOR IN SARCINA PERS VINOVATE
1.RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA: se stabileste in timpul controlului in cazul in care un
s – a cauzat o pagaba materiala si un exista bunuri materiale sustrase – contraventii: unele erori de
calcul fara intentie, intarzieri de plata fata de furnizori, neatentia in inreg unor doc, lipsa de
experienta. Se sanctioneaza cu amenda. Daca se achita pe loc ½ din amenda sau in termen de 48 h de
la intocmirea p.v. urmarirea pt plata amenzii inceteaza.
2.RASPUNDEREA JURIDICA:este det de natura faptei ilicite, fiind def de n.j. pe care le incalca cat
si de gradul de pericol social. O forma a raspunderii juridice este raspunderea civila. Raspunderea
civila= obligatie in temeiul careia cei carea u pagubit o pers.fiz. sau juridica sunt obligati sa repare
prejudicial suf de victima. R.c. devinde operante numai daca exista o fapta ilicita care a cauzat o
pagaba materiala. Clauzele contractuale prin care partile au convenit sa calculeze cuantumul real al
despagubirii. RASPUNDEREA CIVILA – FORME:
A. DELICTUALA: este det de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sa fie sav de o
fapta ilicita (furt, delapidare, fals in acte); sa existe un pejudiciu(paguba); inre fapta ilicita si
prejudiciu sa existe un raport de cauzalitate; autorul faptei sa fie in culpa si sa fi avut cap delictuala.
Fapta ilicita=act sau inact proa de prejudiciu constand in incalcarea n.l., disciplina in munca si a
oblig contractuale. Prej tb sa fie real adica sa constituie o pagaba efectiva, sa fie exprimat in bani, sa
fie cert ci un ipotetic, sa rez din doc justificative sau din listele de inventariere. Rap de cauz. =
raspunderea materiala un poate fi stab fara leg intre fapta ilicita si prejudiciu. D.p.d.v al controlului
n.l. incúlcate si val.prej. tb specificate.
B. CONTRACTUALA: se stab ca urmare a unor obligatii izvorate dintr – un act preexistent intre
cel pagubit si faptuitor. In cazul ei, oblig de reparare a pagubei se stab pe baza clauzelor contractuale
prin care partile au convenit sa calculeze cuantumul real al despag.
INTOCMIREA ACTELOR DE CONTROL
Principalele acte de cfc care se intocmesc ca urmare a constatarii unor abateri de la prevederile
legale sunt: p.v de control, de constatare si sanctionare a contrav, note si rapoarte de control.
1. procesal vb de control: rez activitatii de control, se semneaza de catre pers de ispectorii
controlori si de catre pers de conducere ale unitatii controlate. Se compune din 3 parti: preambulul=
partea introductiva, se mentioneaza datele de identificare ale unitatii controlate si ale institutiei care
controleaza: garda financiara, curtea de conturi,ordinal sau decizia de control; tematica: obiectivele
controlului, deficiente constatate, norme legale nerespectate, p.vinovate si masurile de remediere
stab pe timpul controlului.; nr de exemplare si semnaturile pers carea u controlat si ale pers care
conduc unitatea. Pt inscrierea abaterilor si def in p.v. de ct tb indeplinite ur. Conditii: sa existe n.l
care un au fost respectate, sa se refere la act controlata, sa fie reale si sa rez din documente, sa fie
clare,precise,concrete,exacte. Se anexeaza xerocopii din doc.just., tabele de calcul si note explicative
pt sustinerea abaterilor si deficientelor. In cz:furturilor,falsurilor,delapidarilor se intocmeste p.v. de
control cu carácter penal.
2. p.v. de const a sanct si contrav. Se intocmeste in cz unor abateri numite contrav. Daca pers
invinuita un rec vinovatia poate FACE contestatie i un plateste amenda. Este emis org de drept pt
executarea silita.
3. note si rap de ct: se intocmesc cand un s-au constatat abateri si deficiente.
VALORIFICAREA CONSTATARILOR REZULTATE DIN CONTROL
In timpul controlului const det pot impune luarea unor masuri operative pt respectarea n.l. dupa
incheierea controlului daca se constata abateri care un pot fi remediate in timpul controlului
inspectorul controlor poate emite dispozitii care se transmit conducerii unitatii in scopul luarii unor
masuri de intrare in legalitate pt abaterile care un implica raspundere civila/penala. In cz abaterilor
cu prejudicii pp o procedura de recuperare a ac de la pers vinovate. Recua pag se face prin emiterea
un or titluri executorii(angajament de plata al pers.vin, decizia de imputare, dispozitia
judecatoreasca).
CURS 7: ORGANIZAREA CFC A STATULUI
A fost stabilita prin prevederile legale:
A) In sfera de activ a guvernului prin 30/1991 privind organizarea si functionarea CFC si
garzíi financiare.
Activ de cfc de stat se desf in cadrul mfp si este organizata in 4 str distincte:
1. DIRECTIA GEN DE INDRUMARE SI CT FISCAL:aplica politica guvernamenala in
domeniul cff: respectarea de catre contribuabili a prevederior privind calculul ,evidenta, plata
integrala si la termen a oblig fiscale; respectarea dispozitiilor legale de organizare i desfasurare a
activit producatoare de venituri impozabile; identificarea/combaterea evaziunii fiscale; adm si
gestionarea patrimoniului public in regii autonome si companii nationale. La nivel jud c este efec de
DCF din cd DGCF.
2. AGENTIA NATIONALA DE ADM FISCALA: ANAF – inscrie in programul de activitate,
actiuni de control: realizarea veniturilor statului; executia bg de stat (urmareste incadrarea chelt cf
bg aprobate, pt a prev deturnarea de fonduri ); identificarea/combaterea evaziunii fiscale; urmarirea
utilizarii alocatiilor si subventiilor de la bg pt regii autonome si companii nationale; alte act: sesizari,
reclamatii.
3. GARDA FINANCIARA= organism de control din MFP militarizat dar neincazarmat. Exercita
controlul operativ si inopinant privind: aplicarea si executarea legilor fiscale si reglem vamale pt a
prevenii sustragerile si eschivarile de la plata impozitelor si taxelor; respectarea normelor de comert
in vederea blocarii activitatii de contrabanda si a procedeelor interzise de lege; alte atributii si
competente. Functioneaza la nivel central in cd MFP iar in teritoriu in sectii subordínate DGCF.
Organele gf au dreptul: sa efectueze control in locatiile unde se proa, depozit, comercializeaza
bunuri care fac ob impozitarii; controleaza exactitatea si autenticitatea doc.just pe timpul
transportului si la locul desf unei activitati; sa controleze reg si doc contabile din care sa rezulte
achitarea oblig fiscale, sa confiste ob/prodúcele sustrase de la plata impozitelor si taxelor; sa sesizeze
organele de urmarire penala in leg cu infractiunile comise.
4. DIRECTIA GENERALA A VAMILOR: apartine de MFP si infaptuieste politica ec a
guvernului in domeniul vamal. Activitatea vamala se refera la: stabilirea cd juridic de taxare a mf
importate, exporturi si tranzitari pe terit nat; controlul modului de efectuare a ac actiuni. In teritoriu
activit vamala este realizata prin directiile vamale si vami.
B) in sfera de activitate a Parlamentului 94/1992 privind organiz si functionarea curtii de ct
a Romaniei: este org si realizata de curtea de conturi a Romaniei: exercita control asupra modului de
formare, utilizare, administrare a res fin ale statului. Sfera de actiune: controleaza toate institutiile
publice (ordonatori de credite principali, secundari si tertiari subordonatii Ministerelor , inspectorate
scolare, ag ec care au relatii cu institutiile pb).
Curtea de conturi este organizata astfel:
1. sectii de control care controleaza institutiile publice ale statului ca ordonatori de credite, regii
autonome, companii nationale, BNR.
2. sectia jurisdictionala= instante de fond si de recurs compusa din consilieri de conturi si un
presedinte de sctie. Judeca in prima instante cazuri intoduse impotriva deciziilor emite
3. colegial jurisdiccional= constituie instante de fond care judeca si hotaraste cauzele privind
plata de despagubiri, pagube, amenzi,abateri fin comise de ordonatori, directori, gestionari.
4. camerele de conturi judetene: structuri locale de control care efectueaza control in plan
teritorial.
ORGANIZAREA CFC LA AG. EC.
Ag ec sunt obligati sa realizeze organizarea si derularea CFC propriu(audit. intern). Se realiz in 2
forme:
1. Controlul preventiv= se org la ministere, la institutiile publice locale, la s.c., la regiile
autonome si la alte pers juridice cu activitatea economica si sociala. Se org de contabilul sef. Daca
docum justificative si op efect sunt numeroase poate imputernici o persoana sa efectueze aceasta
activitate. Ansamblul doc si op supuse cp este consemnat intr.-un cadru comun al op si documentelor
supuse cp;
1.doc supuse cp,2. baza legala:30/1991-incheierea contractelor de vanzare – cumparare, 3.
obiectivele controlului ce se exercita (facturi privind aproviz teh-mat). Obiectivele controlului:
operatia se incadreaza in prevederile legale, achitarea materialelor, mijloace fixe achizitionate. Se
acorda viza cp.
2. controlul de gestiune= activitatea de stabilire a unor adevaruri in leg cu modul de gestionare
a val materiale si banesti privind existente si integritatea. C.g se organizeaza intr. – un compartiment
distinct de celelalte in care isi desf activitatea inspectori si regizori de gestiune, la o inventariere
permanente sau partiala la un moment dat.
CURS 8: MODELE DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT EFECTUAT
LA AG EC
I. efectuarea cfc de stat de catre controlul fiscal din cd DGFP (CONTROLUL
IMPOZITULUI/PROFIT) :
A) Cadrul legal: codul fiscal in vigoare.
B) surse de informatii pt control: doc. Ct: facturi fiscale, note de intrare receptie, jurnalul de vanzari
si cumparari, registrul de casa, extrasele de cont, balante de verificare, declaratii privind obligatiile
fata de buget.
C) obiective: calculul impozitului pe profit, identificarea chelo nedeductibile, a deducerilor fiscale si
a veniturilor neimpozabile.
D) procédele de control: studiul general prealabil: se solicita procesal vb de ct anterior si se
analizeaza masurile de valorificare a controlului si indepliniea lor; controlul documentar contabil
folosind tehnicile de control; ct cronologic lunar, calculul imp si efectuarea platilor; ct invers
cronologic, se identifica omisiunile platilor imp/p; controlul sistematic: fila cu fla lunar; controlul
reciproc: verificarea concomitenta a jurnalului de vanzari cu declaratia de impunere si cu datele din
b.v, se verifica decl de impunere cu ordinele de plata si extrasul de cont pt calculul penalitatilor de
intarziere.
E) intocmirea pv de ct in care se inscriu: calculul eronat al imp, plata cu intarziere a imp, neplata imp
la termen, neintocmirea si nedepunerea decl de impunere (trimestrial); sanctiuni: amenda contrav pt
tinerea eronata a ev ct, penalitati de intarziere de 0.1%/zi, retinerea unor doc si actele care conduc la
ev fiscala, se considera fapte penala si se pedepseste cu amenda (1 – 10 mil), intarzierea unor
drepturi si cu inchisoare de la 6 luni - 5 ani.
CONTROLUL TVA
A) cadrul legal: codul fiscal in vigoare.
B) Surse de info: doc ct: facturi fiscale, jurnalul de cumparaturi, jurn. De vanzari, registrul de
casa, chitante monetare, extrase de cont.
C) Obiectivul controluli: det corecta a Tvad, sa fie inscrisa in facturi, decl vamale, jurn de
cumparaturi; det corecta a Tvac, facturi de vanzari, reg de casa, extrase de cont; intocmirea corecta a
decontului de Tva, verificarea platii Tva, extrase se cont sau reg de cas; verificarea aprobarii
rambursarii Tva (de recuperat), cererea de rambursare sa fie depusa cu semnatura pers autorizate,
suma ceruta sa fie inscrisa in decontul Tva, , se verifica realitatea op efectuate cf doc: facturi, decl
vamale, achitarea taxelor vamale, comisioanelor si furnizorilor cf O.P, cec-uri, registrul de casa.
AUDITUL FINANCIAR – CONTABIL
I. NOTIUNI GENERALE
Consta in verificarea si certificarea sit financiare anuale de catre un auditoriu independent in vederea
exprimarii opiniei asupra realitatii datelor inscrise in situatiile financiare finale. Utilizatorii de
informatii contabile manifesta o lipsa de incredere in inform. furnizate de contabilitate pt ca
producatorii de inform contabile un sunt independenti fata de op efectuate si situatiile financiare
prezentate. Realitatea inform cuprinse in situatiile financiare este pusa la indoiala dat calitatii morale
ale unor contabili si ale insuficientei pregatirii profesionale
II. ROLUL AUDITULUI FINANCIAR – CONTABIL
Respectarea principiilor contabile in tinerea contabilitatii. 2. reflectarea in contabilitate si in situatiile
financiare a imaginii fidele a patrimoniului, a sit fin si a rezultatelor obtinute. Utilizatorii
informatiilor contabile: manageri, asociati, actionari, organele fiscale, bancherii, furnizorii, salariatii
si sindicatele. Managerii doresc ca situatiile fin de sinteza sa reflecte realitatea, sa prezinte un profit
verdic pt aprecierea continuitatii urmarind sa pastreze sursele de finantare si impiedicarea distribuirii
de dividende mari. Act si asociatii vor sa cunoasca situatia patrimoniului, marimea profitului,
distribuirea ac. O sc care un distribuie dividendo pierde treptat increderea actionarilor care fiind
nemultumiti isi cesionzaza act. Distribuirea de dividendo Mari si supraevaluate nereal det
diminuarea surselor de finantare. Org fiscale se preocupa de cunoasterea impozitelor si taxelor
datorate, daca sc a aplicat prevederile Codului Fiscal si operatiile contabilitatii in conformitate cu
normele MFP. Bancherii doresc sa cunoasca rentabilitatea, lichiditatea pentru a aprecia riscurile
privind creditarea. Furnizorii vor sa cunoasca solvabilitatea pe termen scurt, cap de plata in vd
continuarii livrarilor. Salariatii si sindicatele vor sa cunoasca sustinerea revendicarilor salariale
pentru justificarea masurilor de reducere a personalului. Auditorii un treb sa se lase antrenati in ac
joc de interese, tb sa asigure o informare corecta pe baza de documente legal intocmite.
III. OBIECTIVELE AUDITULUI FIN – CT
A. Sa urmareasca realitatea, sinceritatea si integritatea inform furnizate de evidente contabila.
B. Sa urmareasca realitatea, legalitatea, necesitatea si economicitatea op e-f consemnate in doc
fin.
Urmarind ac ob auditul se poate confronta cu urmatoarele situatii:
1. doc contabile sunt corect intocmite si contin op legale, reale, exacte.
2. nereguli in intocmira, circulatia, prelucrarea si tinerea reg ct. Un sunt tinute la zi, un se
pastreaza evidente sintetica cu cea analitica. Ac nereguli pot fi remediate daca un au favorizat
falsuri, sustrageri si proasta gestionare a patrimoniului.
3. nereguli constatate in org si tinerea contab care fav evaz fiscala, sustrageri, denaturarea rez.
CURS 9: SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE AUDIT CONTABIL
La exercitarea auditului stau norme de referinta pe baza carora auditorul isi orienteaza ob urmarite.
Acestesa sunt: norme ct stabilite prin lg 82/91 lg ct rep in 2001, norme specifice auditului stabilite de
corpul expertilor contabili si contabililor autorizati si camera auditorilor din Romania. Se impart in:
norme prof de lucru, norme de raportare a opiniilor, norme deontologie. Succesiunea lucrarilor de
audit: acceptarea mandatului si contractarea lucrarii; orientarea si planificarea auditului, evaluarea si
aprecierea controlului intern; controlul ct; auditul sit financiare; sintetizarea concluziilor in rap de
audit.
1. ACCEPTAREA MANDATULUI SI CONTRACTAREA LUCRARII pp: culegerea si analizarea
informatiilor despre intreprindere, completeaza o fisa de acceptare a mandatului, incheierea
contractului de audit.
2. ORIENTAREA SI PLANIFICAREA AUDITULUI: 2.1. DET CARACT PROPRII ALE UNIT
PATRIM AUDITATE
In aceasta etapa auditorul colecteaza info necesare cunoasterii intreprinderii sintetizate in dosarul
permanent care contine: a. caract generale ale intreprinderii (denumire, forma de proprietate, cod
fiscal, adresa, ksoc, Ca, nr sal, reprez legali, cenzori); b. prezentarea I (istoric, activ desf, poz pe
piata, clientii p, furnizorii p, pol I, pol com, pol de aprov, desfacere, personal, organiz ct, prelucr
datelor ct, pol ct fol pt stocuri, imobilizari, amortiz, previziune); c. lista doc ce tb obt de la I (actul
constitutiv, statutul soc, garantiile adm si cenzorilor, p.v. ale AGA si consiliilor de adm, ale
controalelor fin, acte de proprietate, cladiri, terenuri, titluri de proprietate intelectuala: brevete,
licente, marci, contracte de asig a imobilelor, titl privind imobiliz fin). 2.2. DETERMINAREA
DOMENIILOR SEMNIFICATIVE SI RISCURILOR DE AUDIT: A. Domeniile semnificative=
dom sist inform-ct supuse auditului: cumparari (furnizorii, stocuri, disponibilitati), personalul (chelt,
plati, disponib), vanzarile (clientii, stocurile, V, disponibilitatile), productia (C, stocurile, Ca, V),
trezoreria (incasari, plati, C si V, creditele), imobilizarile(furnizorii, C cu amortizarea). Auditul se
bazeaza pe teste si sondaje in ac fel prezentand riscul ca unele inexactitati sau omisiuni sa un fie
descoperite. Daca acestea pot fi semnificative (fraude, op nereflectate in ct, evaz fiscala) ele det verif
prin extenso a domeniilor semnificative tinand cont de importanta reletiva si de pragul de
semnificatie. B. importanta reletiva a unor inexactitati sau omisiuni: auditorul stabileste in raport de
natura si marimea eventualelor inexactitati, erori, omisiuni infl ac asupra denaturarii sit fin si asupra
deciz pers care utiliz info din sit fin.
PRAGUL DE SEMNIFICATIE= este dat de marimea sumei peste care auditorul considera ca este o
eroare, exactitate sau omisiune si poate afecta sinceritatea, credib ct anuale. La inceputul auditului se
det un prag global de semnif in fct de dom semnificative: k pr, Ca, Reznet, REZcur. Se det
procentual (2-5%). Reprezinta o limita de suma pe care inform ct tb sa o aiba pt a fi utila auditorului.
Caracteristicile elem considerate semnificative: a Sensibilitatea: daca o variatie a unui elem
antreneaza modif in aprecierea ct anuale. (ex: dat, C si V, trezorerie); b. Gradul de aproximare: o
eroare este importanta daca se refera la un element unde se impune precizie si exactitate decat daca
se ref la un element det prin apreciere. C. Evolutia elementului: o analiza a evolutiei in timp poate
reflecta tendinta de marire, informare a elem respectiv in scopuri necinstite (frauda intentionata),
descarcarea gestiunii in fav gestionarului, maj de sal nejustificat.
CURS 10: APRECIEREA CONTROLULUI INTERN
CONTROLUL INTERN: practicile adoptate de conducere pt a asig si protej A/P, descoperirea
fraudelor si erorilor a.i. inf fin sa fie credibile. Include: a. mediul de control: functionarea CA, str org
a firmei si modul de act a responsab, auditul intern si pol de personal; b. procedurile de control:
verificarea inreg ct sub aspect teh si al calc, verif ct si BV; c. analiza rez inventarierii si inreg in ct; d.
compararea valorilor previzionale cu rez obt.
Evaluarea ct intern da auditului posib de apreciere a riscului de control, de prev si descop a erorilor
semnif prin teste si sondaje pt a obt proba de audit. Procedee utilizate pt ct si obt pb de audit:
inspectia: verif doc justificative, observatia: constatarea existentei activelor si inventarierea unor
stocuri prin sondaj, investigatia si confirmarea inform cont in inreg ct, proceduri de analiza a sit fin
si a abaterilor de la previziuni.
1.CONTROLUL CONTURILOR: etapa succinta si concomitenta cu controlul intern si cuprinde:
participarea la inventarierea ct, confirmarea creantelor, investigatii cu privire la litigii si revendicari,
evaluarea si pastrarea investitiilor pe termen lung.
Participarea la inventarierea stocurilor: in situatia in care stocurile sunt semnificative pt activul
bilantier auditorul tb sa fie convins de existente si val lor reala. In ac sens poate participa la
inventariere. 2. confirmarea creantelor: se verifica soldurile ct de creante prin confirmarea soldurilor
respective. Confirmarile eprez probe de audit. Credibile privind existenta creantelor. Daca debitorii
un raspund auditorul tb sa apeleze la proceduri alternative: examinarea incasarilor, verificarea
docum de vanzari. 3. investitii cu privire la litigii si revendicari: se face cand valoarea acestora este
semnificativa. Aceste investigatii cuprind: obtinerea de declaratii , p.v. ale CA, verif ct de chelo,
discutii cu juristii firmei, refuzul comunicarii=poate constitui o limitare a obt probelor de audit.
Conducand la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima opinia. 4. surse investite in
capitalul social al altor societati: probele de audit. Le obtin de la cond firmei. Contuile de inv fin pot
fi validate de auditor prin investirea física a titlurilor, evaluarea lor printr – o valoare de piata, prin
cotatiile de la bursa si prin compararea cu valoarea contabila.
CONTROLUL CT – PROCEDURI: 1. CONTUL DE VERIF PT IMOBILIZARI: terenuri, cladiri,
utilaje, instalatii, mijl de transport, invest in curs de executie, amortizari, fz de imob, ct la banci. A.
intrari: Fac. de cumparare, evaluarea corecta a celor existente. B. iesiri: fac de vanz, p.v. de casare,
eval corecta la iesire. 2. EXERCITAREA CONTROLULUI CT: a. proceduri de conformitate si
validitate a probelor de audit.: volumul elem probante(erori descoperite si teh de eval a ac),caracterul
justificativ al elem probante externe (elem prob obt de muncitori, el p prin conf scrise), proceduri de
validitate(exista A/P, inreg corecta, eval corecta si realit op din docum). b. procedee si tehnici de
control al ct. Pt fiecare grupa de ct semnificative controlul ct impune: formarea unui esantion
controlat (operatiuni, doc just, reg ct – FISE de ct, jurnale, verif rulajelor, soldurile si corelatiile
dintre ct), verif doc primare: verificarea doc cu regim special, verif doc privind continutul lor si
anume validitatea, exactitatea, verificare lab; verificarea modului de organiz a contabilitatii ,
preluarea datelor pe calculador, emiterea doc pe calcul, elaborarea B.V si fisele de cont.