ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA

CONTURILOR

CONTURI DE CAPITALURI
 ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
1
 Cu ajutorul conturilor contabilitatea reflectă întregul proces de
reproducţie patrimonială şi respectiv, capitalul unei întreprinderi cu
rezultatele sale.

 Elementele care se înregistrează în conturi formează conţinutul

economic, iar modul cum se reflectă conţinutul respectiv în conturi,
adică felul cum se debitează sau cum se creditează conturile
reprezintă funcţia contabilă.

 Conţinutul economic determină funcţia contabilă a contului. Pentru

analiza structurală şi funcţională a conturilor se vor prezenta în cele
ce urmează conturile cele mai reprezentative utilizate de
întreprinderi la înregistrarea principalelor operaţii din activitatea
economico-financiară.
 CONTURI DE CAPITALURI 2
 Conturile din această grupă reflectă sursele proprii de finanţare
permanentă şi cuprind: aportul proprietarilor la capitalul societăţii, ca şi
pe parcursul desfăşurării activităţii acesteia; rezultatul obţinut sub formă
de profit sau pierdere, prime de capital, rezerve din reevaluare,
rezultatul reportat, rezerve, pierderi, subvenţii de la buget şi mişcarea
capitalurilor proprii. Ele servesc la cunoaşterea situaţiei financiare a
titularilor de patrimoniu.

 Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile din această grupă au

funcţie contabilă de pasiv.

 Se creditează la constituirea capitalurilor proprii prin aportul în natură

sau/şi în bani al proprietarilor, prin capitalizarea propriilor rezultate, prin
subvenţii de la buget şi din alte surse, prin autofinanţare şi alte operaţii.
 Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii, prin rambursarea
capitalului social către asociaţi, prin acoperirea pierderilor din capitaluri
proprii, prin transformarea subvenţiilor în venituri cu ocazia amortizării,
prin operaţiile interne de transformare a unor capitaluri proprii în alte
structuri.
 Soldul este creditor şi reflectă capitalurile proprii existente ca surse
permanente şi cu durata mai mare de un an pentru finanţarea activelor.
 CONTURI DE CAPITALURI 3
 Contul 101 „Capital social” este folosit pentru înregistrarea capitalului
subscris şi vărsat în natură şi numerar de către acţionari sau asociaţi,
cât şi a majorărilor şi micşorărilor de capital pe parcursul activităţii
întreprinderii.
 Subscrierea capitalului este operaţia prin care asociaţii sau acţionarii
declară şi semnează actul constitutiv pentru sumele de bani şi valoarea
bunurilor cu care se angajează să participe la constituirea societăţii
comerciale. Vărsarea capitalului este operaţia de punere la dispoziţia
societăţii a aporturilor în bani şi în natură, subscrise.
 Contul 104 „Primele de capital” evidenţiază primele de emisiune, de
aport, de fuziune , de conversie şi sunt excedentul dintre valoarea de
emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor şi părţilor sociale.
 Contul 105 „Rezerve din reevaluare” serveşte la înregistrarea
diferenţelor din reevaluarea elementelor de activ (în special,
imobilizările) potrivit normelor legale; adică diferenţa dintre valoarea de
utilitate şi valoarea de intrare în patrimoniu (valoarea contabilă).
 Contul 106 „Rezerve” serveşte pentru înregistrarea unor cote părţi din
profitul obţinut precum şi prin trecerea altor surse proprii la rezerve.
 CONTURI DE CAPITALURI 4
 Contul 117 „Rezultatul reportat” serveşte la înregistrarea profitului
nerepartizat şi a pierderii reportate.
 Contul 121 „Rezultatul exerciţiului” serveşte la înregistrarea profitului
pierderii rezultate la sfârşitul perioadei de gestiune. Se determină ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune.
 Un cont distinct, folosit în înregistrarea capitalului propriu, este:
 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” care este un cont de
active circulante în decontare, de creanţe, iar după funcţia contabilă,
cont bifuncţional.
 Se debitează în cazul constituirii unei societăţi cu aporturi în bani şi/sau
în natură subscrise;
 Se creditează în cazul retragerii capitalului social şi al lichidării
societăţii cu sumele achitate acţionarilor.
 Soldul este debitor şi reflectă aporturile în bani şi/sau în natură,
subscrise şi nevărsate, respectiv soldul poate fi creditor şi reprezintă
sumele datorate acţionarilor în condiţiile retragerii până la achitarea lor.
 CONTURI DE CAPITALURI 5

 Mecanismul de funcţionare al conturilor de capitaluri proprii se prezintă

astfel:

101
456 Decontari D Capital social C 456 Decontari cu
D cu asociatii privind capitC D asoc. privind capit.
C
Capital retras Capitalul social subscris
de actionari de actionari in natura si
bani

121
D Profit si pierderi 106
C Pierderi realizate in exercitii financiare D Rezerve C
anterioare si dupa inchiderea exercitiului Rezerve destinate maririi
financiar curent se reduc din capitalul capitalului social
social
Sold 101 creditor – capital social
subscris nevarsat si cel varsat
 CONTURI DE CAPITALURI 6
 Exemplul 1. S.C. AVA pe acţiuni înregistrează subscrierea la capitalul
social în valoare totală de 25.000 lei. Vărsarea capitalului (aducerea
elementelor de aport la dispoziţia unităţii) se face după 10 zile.
 a. Subscrierea capitalului social în valoare de 25.000 lei.
 Operaţia produce o creştere a creanţelor asupra acţionarilor (+A) înregistrată
în debitul contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” şi,
concomitent, constituirea capitalului social (+P) evidenţiată în creditul
contului 1011 „Capital social subscris nevărsat”.

456 = 1011 25.000

 b. Vărsarea capitalului: depunerea sumei de 25.000 lei în contul bancar.

 Operaţia produce o creştere a disponibilului bănesc din contul de la bancă
(+A) înregistrată în debitul contului 5121 „Conturi la bănci în lei” şi,
concomitent, o micşorare a creanţei acţionarilor (-A) evidenţiată în creditul
contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”.
5121 = 456 25.000
 CONTURI DE CAPITALURI 7
 c. Concomitent cu operaţiunea b, se face trecerea capitalului
subscris nevărsat în capital subscris vărsat.
 Operaţia produce o scădere a capitalului social subscris nevărsat (-P)
înregistrată în debitul contului 1011 „Capital social subscris nevărsat” şi,
concomitent constituirea capitalului social subscris vărsat evidenţiată în
creditul contului 1012 „Capital social subscris vărsat”.

1011 = 1012 25.000

 Exemplul 2. Se încorporează din rezerve existente 10.000 lei, în capitalul

social 5.000 lei
 Operaţia produce o creştere a capitalului social (+P) înregistrată în
creditul contului „Capital social subscris vărsat” şi o micşorare a rezervei
(-P) reflectată în debitul contului „Rezerve”.

106 = 1012 5.000

 CONTURI DE CAPITALURI 8
 Exemplul 3. În anul următor societatea înregistrează pierderi (15.000 lei) şi
este nevoită să acopere o parte de 5.000 din capital social (în limita legii:
capital social minim 25.000 la societatea comercială pe acţiuni; se
presupune că societatea comercială are un capital social de 30.000).

 Operaţia produce o scădere de capital social (-P) înregistrată în debitul

contului “Capital social subscris vărsat” şi o scădere de pierdere (-A)
înregistrată în creditul contului pierdere reportată.

1012 = 121 5.000

 Reflectarea înregistrărilor de mai sus în formă sistematică se face astfel:

CONTURI DE CAPITALURI
 CONTURI DE CAPITALURI 10
2. CONTURI DE PROVIZIOANE
 Contul de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli evidenţiază datorii a căror
mărime şi scadenţă este incertă. Acest cont se deosebeşte de celelalte
conturi de datorii prin aceea că sumele şi scadenţele la datoriile comerciale
salariale sunt negociate şi cunoscute de părţi.
 Se constituie de regulă, la finele exerciţiului financiar pentru acele elemente
a căror realizare sau plată este incertă (daune, despăgubiri incerte)
 Prin funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
 Se creditează cu provizioanele constituite pe seama cheltuielilor
 Se debitează cu reluarea provizioanelor la finele fiecărui exerciţiu, când
provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv devine total sau parţial
fără obiect sau când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibilă. Diminuarea sau anularea provizioanelor se face prin creditul
contului de venituri. Totodată, cheltuielile şi pierderile ocazionate, în raport
de natura lor se înregistrează în conturile corespunzătoare de cheltuieli.
 Soldul creditor reprezintă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
constituite ca sursă de finanţare cu caracter permanent sau mai mare de un
an.
 CONTURI DE CAPITALURI 11
 Mecanismul de funcţionare a conturilor de provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli se prezintă astfel:

78 Conturi de venitur 15 Provizioane 68 Cont de cheltuieli cu

D din provizioane C D C D amortiz. si provizioane C

Diminuarea Valoarea
sau anularea provizioanelor
provizioanelor constituite
pentru riscuri
si cheltuieli
Sold creditor
provizioane

121
D Profit si pierderi C
 CONTURI DE CAPITALURI 12
 Exemplu de funcţionare a cont. de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli:

 1) La 31.12.N se constituie provizion 10.000 lei pentru litigiu privind

nerespectarea obligaţiilor contractuale.
 Operaţia produce o creştere a cheltuielilor cu provizioanele (+A)
înregistrată în debitul contului 6812 „Cheltuieli de exploatare privind
provizioanele” şi totodată, o constituire a provizioanelor ca sursă de
finanţare (+P) regăsită în creditul contului 151 „Provizioane”.

6812 = 151 10.000

 Prin preluarea contului 68 „Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele” în

contul 121 „Profit şi pierdere” efectul acestor cheltuieli este preluat de
rezultatul exerciţiului N când s-a produs angajarea lor.
 CONTURI DE CAPITALURI 13
 2) În anul N+1 s-au plătit amenzi în sumă de 8.000 lei
 Op. determină o creştere a cheltuielilor cu amenzile înregistrată în
debitul contului 6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”, simultan o
micşorare a numerarului în casă (-A) înregistrat în creditul contului 5311
„Casa în lei”.
6581 = 5311 8.000

 3) În acelaşi timp, pentru suma de 2.000 lei provizionul a rămas fără

obiect, iar pentru suma de 8.000 lei provizionul trebuie anulat (8.000 +
2.000).
 Operaţia determină o anulare a provizionului pentru riscuri şi cheltuieli (-
P) înregistrată în debitul contului 151 „Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli” şi o creştere a veniturilor (+P) din anulare de provizioane
regăsită în creditul contului 7812 „Venituri din provizioane”.

151 = 7812 10.000

 CONTURI DE CAPITALURI 14
 În formă sistematică aceste înregistrări cronologice devin:

151 6812
7812
D Provizioane C D Chelt. De expl. Priv. proviz. C
D Venituri din proviz C
10.000 10.000 10.000 10.000

5311 6581
D Casa in lei C D Despagubiri amenzi, penalitati C
8.000 8.000