Sunteți pe pagina 1din 6

Aspecte ale dezvoltarii turismului

international in lume
  

 Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate-


peste 80 % din sosiri sunt inregistrate de catre tarile industrializate ale
Europei de Vest, ale Americii de Nord, cat si de noile tari
industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere dintre cele mai
rapide. Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul
caracteristicilor cererii turistice internationale, cat si ale sectorului
turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile,
inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare, cu
insuficiente posibilitati de finantare. Cererea turistica internationala
este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare
preponderenta catre tarile industrializate. In acelasi timp, tarile in curs
de dezvoltare, desi in evident progres, nu reprezentau in anul 1995
decat aproape o treime din sosirile internationale de turisti
in lume( dupa statisticile O.M.T., 35 % respectiv 150,3 milioane de
sosiri). Pe de alta parte, in 22122c224w diferite regiuni ale lumii se
observa evolutii foarte variate, dar pe ansamblu, cu o tendinta de
crestere. Astfel, intre 1992 si 1995, in zona tarilor din Asia de Est si
Pacific sosirile de turisti internationali au inregistrat cresteri de peste 3
ori, respectiv de la 3,89 % la 12,26 %, in timp ce in zona tarilor din
Asia de Sud aceste sosiri inregistreaza o crestere semnificativa, de la
0,70 % la 0,73 %.

                                         1

Aceste evolutii sunt amplificate printr-o mare concentratie


si regionalizare a fluxurilor turistice. Aceste 2 caracteristici explica
locul tarilor europene in turismul mondial, in cadrul caruia

detineau, la finele anului 1995, o pondere de 62,4 % din sosirile de


turisti internationali.

Cererea turistica mondiala se caracterizeaza deci prin evolutii


calitative si cantitative considerabile, care influenteaza direct
ansamblul pietei turistice mondiale.

               I.  Europa

Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii


turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international
corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta a aceleiasi
regiuni. In ciuda unei cresteri putin mai rapide, in comparatie cu alte
regiuni ale lumii, suprematia Europei ramane confirmata si in anul
1995 pentru sosirile de turisti internationali

( 57, 17 % din total). Cu toate acestea, in privinta incasarilor, tarile


Europei nu reprezinta decat 49, 03 % din total.

Unele din tarile Europei de Est( Ungaria, Cehoslovacia,


Romania), desi se situeaza printre primele 20 de tari emitatoare de
turisti internationali, cheltuielile efectuate de acesti turisti sunt
deosebit de reduse. Situatia se explica prin izolarea populatiei din
aceste tari timp de aproape 50 de ani de toate tarile democratice din
lume.

Incasarile din turismul international in Europa au crescut in


perioada 1991-1995 de la 138.112 milioane dolari USA la 192.831

                                             2

milioane dolari USA. Desi incasarile din turism au crescut in mod


evident fata de numarul sosirilor de turisti, ponderea acestora fata de
volumul total al incasarilor realizate pe plan mondial a scazut de

la 50,64 % in 1991 la  49, 03% in 1995. Ponderea incasarilor din


turism fata de totalul exporturilor in Europa, in perioada anilor 1991-
1995 marcheaza, an de an, o usoara crestere fata de cele realizate pe
plan mondial in aceeasi perioada.

Principalele destinatii turistice din Europa de catre vizitatori


sunt: Franta, Spania, Austria, Italia, Marea Britanie, Germania,
Elvetia, acestea situandu-se in topul primelor 10 tari din lume in
ceea ce priveste preferintele turistilor.

Facand referire la incasarile din turismul international ale tarilor


din Europa, situatia se prezinta astfel:

   Clasificarea mondiala a tarilor in functie de incasarile   

                             lor  turistice

POZITIA MILIOANE DOLARI


TARA PONDERE%- 1995
1995 SUA- 1995
1. Franta 27.527 19,21
2. Italia 27.451 18.85
3. SUA 26.854 18.05
4. Spania 25.343 17.23
5. Marea Britanie 19.133 12,35
6. Germania 17.435 11,32
7. Elvetia 15.652 10,15
8. Canada 13.555 9,36
9. Hong Kong 12.689 8,65
10. Austria 10.785 6,78

                                            

Nu este mai putin adevarat ca, in fluxurile de incasari si


cheltuileli   turistice,          schimburile Nord-Nord dintre tarile
industrializate sau in curs de industrializare sunt esentiale.

Astfel, printre primele tari clasificate din punct de vedere al


incasarilor turistice nu figureaza tarile subdezvoltate.

Aportul turismului international la economia tarilor receptoare


variaza considerabil, in functie de regiune. Turismul joaca un rol
determinant in regiunile cu vocatie turistica, acestea fiind cele din
Europa de Sud.

Ponderea incasarilor din turism fata de incasarile din export se


ridica pentru tarile din Europa de Sud la 19,8 %. In schimb, ea nu
reprezinta decat 13% in Europa de Est si 6, 3 % in Europa de Vest.

Pentru a putea face o comparatie a incasarilor si cheltuielilor


turistice pentru tarile Europei, se prezinta urmatorul tabel:

Clasificarea tarilor in functie de cheltuielile lor turistice

POZITIA MILIOANE DOLARI


TARA PONDERE %- 1995
1995 SUA- 1995
1. SUA 39.418 16,10
2. Germania 31.650 12,80
3. Japonia 23.983 9,76
4. Marea Britanie 18.850 7,67
5. Italia 13.300 5,41
6. Franta 12.338 5,02
7. Canada 10.526 4,28
8. Olanda 7.886 3,21
9. Austria 7.449 3,03
10. Suedia 6.1047 2,48
Analizand in comparatie cele 2 tabele ale incasarilor si
cheltuielilor, se poate observa ca nivelul incasarilor il depaseste pe cel
al cheltuielilor in cazul tarilor puternic dezvoltate din punct de vedere
economic: Franta, Italia, Spania, Austria, Marea Britanie.

Desi ocupa un loc preponderent in turismul international, tarile


europene cunosc ocrestere  a sosirilor turistice inferioare mediei
mondiale. Aceasta scadere relativa  a cererii turistice internationale
catre Europa provine in principal din ascensiunea  noilor tari turistice,
in special din Asia de Sud- Est, care la fel ca si noile tari
industrilalizate, rastoarna repartitia internationala a activitatii
economice.

In acelasi timp, anumite tari din Europa de Est au cunoscut un


declin al sosirilor de turisti internationali din cauza dificultatilor de
adaptare a turismului la noile conditii ale economiei de piata. Este
cazul tarilor din fosta U.R.S.S., fosta Iugoslavie si chiar al Romaniei,
aceasta din urma inregistrand un numar de 2.608 milioane sosiri in
anul 1995.

Totusi, declinul relativ al pozitiei dominante a Europei se


datoreaza si cauzelor proprii tarilor europene, in special scaderii
competitivitatii, insuficientei renovari a structurilor existente si, in

                                               3

general, degradarii raportului calitate-pret la diferite destinatii turistice


sin sudul Europei, deosebit de afectate de aceste cauze. Italia,
Iugoslavia si Romania au cunoscut pe ansamblul a 4 ani- intre 1991-
1995- rate de crestere a sosirilor turistice internationale

foarte reduse, adica 3,8 % pentru Italia, 2,4 % pentru Iugoslavia si 1,6


% pentru Romania.Spania a suferit, de asemenea, o reducere
sensibila a intrarilor in 1991 si 1992. Evolutia, in general a tarilor
europene in turismul mondial indica un declin continuu, cu o usoara
redresare in 1989, an care marcheaza de altfel o
noua relansare  a pozitiei predominante europene in deceniul
urmator. Este cazul unor tari din nordul Europei, cum ar fi Suedia,
Danemarca, Norvegia si Marea Britanie.

          Aceasta evolutie risca sa accelereze din ce in ce mai mult


ponderea turistilor europeni in sosirile turistice. In anul 1995,
turismul intra-regional european reprezenta 93,3 % din totalul
sosirilor turistice. Aceasta situatie se explica prin faptul ca numarul de
turisti proveniti din zona Americii s-a diminuat continuu, de la 13 % in
1990 la 5,9 % in 1995.
Asadar, s-ar putea spune ca adoptarea structurilor activitatii este
de acum inainte indispensabila pentru numeroase tari europene.

Intre 1975 si 1995 numarul de turisti internationali sositi in


Europa a crescut de la 115 milioane la 324 milioane. Cu toate acestea,
in aceeasi perioada, ponderea tarilor europene in totalul mondial a
scazut de la 68,16 % la 60,46 %.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite


in principal chiar de tarile europene, care detin o

                                            4

pondere de 79 % din sosirile turistice in 1995, conform tabelului de


mai jos.                                    

Principalele piete turistice  cu destinatia Europa- 1995

PONDEREA IN
SOSIRI DE TURISTI 1995
POZITIA ORIGINEA SOSIRI EUROPA
( MII)
( %)
1. Germania 50.960 18,34
2. Marea Britanie 26.272 9,45
3. Italia 17.120 6,16
4. Franta 15.717 5,65
5. Olanda 13.950 5,02
6. Scandinavia 12.727 4,58
7. Belgia 12.063 4,34
8. SUA 11.034 3,97
9. Elvetia 10.054 3,61
10. Spania 9.545 3,43

Printre primele 10 tari emitatoare de turisti catre Europa, numai


SUA, situata pe pozitia a 8-a, nu face parte din tarile europene.

Fluxurile turistice cu destinatia Europa privesc in principal


Europa de Vest si de Sud, care in anul 1995 reprezinta 72% din sosiri
si 80 % din incasari. Situatia tarilor din Europa Centrala si de Est era
pana in 1995 deosebit de contrastanta, intrucat ele reprezentau 18 %
din sosiri si numai 2 % din incasari. Aceasta situatie rezulta in special,
printre altele, din sistemul de preturi

                                                5
adoptate in acea perioada, cand nu au corespuns intotdeauna
necesitatilor economiei de piata. Situatia extrema o constituia

Romania, care cu aproape 5 milioane turisti in 1988, nu avea decat


170 milioane dolari incasari, in timp ce o tara ca Suedia, cu 8,8
milioane turisti, avea incasari de 2.542 milioane dolari.

Situatia tarilor din Europa pe sub-regiuni confirma locul


principal ocupat de Franta, Spania, Italia in termeni de frecventa, cat
si in privinta incasarilor.

Previziunile de evolutie a cererii turistice catre Europa sunt


foarte diferite in functie de tara. In calitate de emitatoare de turisti,
numeroase tari europene ar trebui sa atinga un plafon, ceea ce ar avea
repercursiuni inportante asupra evolutiei cererii turistice intra-
regionale. In schimb, perspectivele se anunta favorabile pe termen
mediu pentru tarile Europei de Est, atat ca tari receptoare, cat si ca
emitatoare de turisti.

Dupa ultimele previziuni ale O.M.T., sosirile de turisti


internationali in Europa ar trebui sa atinga  530 milioane in 2000, in
timp ce estimarile la nivel mondial sunt de 956 milioane in 2000.
Tendinta de diminuare a ponderii relative a Europei in turismul
mondial ar trebui, in consecinta, sa se confirme, dar ea va ramane
totusi majoritara.