Sunteți pe pagina 1din 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

STUDIUL PIETEI SERVICIULUI INTERNET


Studiul de piata al serviciului Internet s-a concentrat asupra urmatoarelor
obiective principale: aria, structura, capacitatea, dinamica,dezvoltarea si
conjunctura pietei, cererea si oferta pe piata, preturi si tarife.

a. Aria pietei

Serviciul Internet are o raza de comercializare foarte larga, lucru datorat si


usurintei cu ca care poate fi transmis.

WORLD INTERNET USAGE AND POPULATION STATISTICS

Internet Usage Usage


Population Population % Population
World Regions Usage, % of Growth
( 2006 Est.) % of World ( Penetration )
Latest Data World 2000-2006

Africa 915,210,928 14.1 % 32,765,700 3.6 % 3.0 % 625.8 %

Asia 3,667,774,066 56.4 % 394,872,213 10.8 % 36.4 % 245.5 %

Europe 807,289,020 12.4 % 308,712,903 38.2 % 28.4 % 193.7 %

Middle East 190,084,161 2.9 % 19,028,400 10.0 % 1.8 % 479.3 %

North America 331,473,276 5.1 % 229,138,706 69.1 % 21.1 % 112.0 %

Latin
553,908,632 8.5 % 83,368,209 15.1 % 7.7 % 361.4 %
America/Caribbean

Oceania / Australia 33,956,977 0.5 % 18,364,772 54.1 % 1.7 % 141.0 %

WORLD TOTAL 6,499,697,060 100.0 % 1,086,250,903 16.7 % 100.0 % 200.9 %


Tab. 1.1 Folosirea internetului la nivel mondial

Din tabelul de mai sus se poate observa ca la nivel mondial aproximativ o


persoana din sase foloseste internetul. Cel mai mare grad de penetrare la nivelul
anului 2006 in populatie este in America de Nord, peste 69 %. Continentul care
are cei mai multi utilizatori este Asia, iar cei mai putini este alcatuit din
Australia si Oceania.In perioada 2000-2006 cea mai mare crestere a folosirii
internetului o reprezinta cea din Africa cu un procent de 625,8 %. Cu toate ca
Australia si Oceania au un procentaj scazut in cea ce priveste numarul de
utilizatori, se observa faptul ca mai mult din populatia celor doua foloseste
internetul. Cel mai scazut nivel de penetrare pe piata internetului raportat la
populatie il are Africa, cu 3,6 % (data furnizata pe anul 2006).
Europa are un grad de penetrare in populatie de aproximativ 40 % si o
crestere a folosirii in perioada 2000-2006 de 193,7 % asadar putem spune ca la
un procentaj de 12,4 % din totalul populatiei lumii este unul din continentele
care folosesc cel mai mult internetul.

Penetration Use Growth


Population % Pop. Internet Users, % Usage
EUROPE (% ( 2000-2006
( 2006 Est. ) of World Latest Data of World
Population) )
European Union 462,371,237 7.1 % 239,881,917 51.9 % 22.1 % 157.5 %
EU Candidate
110,206,019 1.7 % 24,983,771 22.7 % 2.3 % 622.1 %
Countries
Rest of Europe 234,711,764 3.6 % 43,847,215 18.7 % 4.0 % 417.5 %
TOTAL EUROPE 807,289,020 12.4 % 308,712,903 38.2 % 28.4 % 193.7 %
Rest of World 5,692,408,040 87.6 % 777,538,000 13.7 % 71.6 % 203.9 %
TOTAL WORLD 6,499,697,060 100.0 % 1,086,250,903 16.7 % 100.0 % 200.9 %

Tab. 1.2 Folosirea internetului in Europa

Tarile candidate la UE au un nivel de folisire foarte mic raportat la nivelul


mondial, 2,3%, dar cresterea folosirii internetului in perioada 2000-2006 este
una extrem de ridicata, 622,1%, astfel putem spune ca tarile candidate la UE
sunt in continua crestere. Din datele de mai sus putem observa cu usurinta fatul
ca tarile membre la Uniunea Europeana au gradul de penetrare cel mai ridicat
(peste 50%), urmate de tarile candidate la UE (care sunt totodata tari in curs de
dezvoltare) si apoi de restul tarilor din Europa.
Putem afirma faptul ca tarile dezvoltate din punct de vedere economic au
si cel mai ridicat nivel de penetrare pe piata internetului.

EUROPEAN
Population Internet Users, Penetration Usage User Growth
UNION
( 2006 Est. ) Latest Data (% Population) % Table (2000-2006)
CANDIDATES
Bulgaria 7,717,187 2,200,000 28.5 % 8.8 % 411.6 %
Croatia 4,464,117 1,451,100 32.5 % 5.8 % 625.6 %
Macedonia 2,048,624 392,671 19.2 % 1.6 % 1,208.9 %
Romania 21,266,679 4,940,000 23.2 % 19.8 % 517.5 %
Turkey 74,709,412 16,000,000 21.4 % 64.0 % 700.0 %

Tab. 1.3 Folosirea internetului in tarile candidate UE


Dintre tarile candidate la UE majoritatea au un nivel de penetrare in
populatie de peste 20 % si o crestere a folosirii internetului de peste 400 % in
ultimii 6 ani. Asadar aceste tari se ridica din ce in ce mai mult la nivelul celor
deja existente in UE si la cifrele acestora.
Romania are un grad de penetrare de 23,2 % in nivelul populatiei, iar din
totalul tarii de 21.266.679 locuitori, 4.940.000 folosesc deja internetul.

b. Structura pietei

Serviciul de furnizare de internet se adreseaza tuturor categoriilor de


persoane din Romania care doresc sa utilizeze acest serviciu in scop propriu sau
de munca.
Agentia de publicitate online AdSpace incheiat primul survey specializat
despre publicul din reteaua proprie de site-uri. Peste 13.000 de utilizatori de
Internet de pe 17 site-uri partenere AdSpace au raspuns la 30 de intrebari,
alcatuind astfel un portret-robot al utilizatorului de Internet din Romania.
Utilizatorii de Internet din Romania sint tineri(77% au intre 18 si 35 de ani, 12%
sub 18 ani) si provin in general din mediul urban-95%. Sint educati (49% au
absolvit o forma de invatamint superior, 33% au absolvit liceul). 42% au
venituri mici -sub 100 de euro, 40% venituri medii (100-300 euro), 17% venituri
mari si foarte mari.29% sint casatoriti, iar 25% au si copii.Barbatii (56%)
utilizeaza Internetul ceva mai mult decit femeile (44%).
Pentru 88% din utilizatori, principala sursa de informare este Internetul.
40% urmaresc programele tv intre 30 de minute si 2 ore zilnic, insa numai 25%
acorda aceeasi atentie si programelor radio.
33% citesc foarte rar ziare. In privinta obiceiurilor de cumparare, 57% aloca
sume mari pentru articole de uz personal. 46% investesc in carti, 32% in
electronice, 25% in articole de uz casnic. 52% sint consumatori de cafea, 39%
sint fumatori, iar 19% consuma bauturi alcoolice.In timpul liber, 35% ies in
discoteca si baruri, 54% citesc. 37% din utilizatori au o locuinta propietate
personala, iar 27% au masina. 84% au un telefon mobil, insa numai 72% au un
computer personal. 22% au petrecut o vacanta in strainatate in ultimul an.
In functie de modul de navigatie si capacitatea de a-si gasi drumul intr-un
site, exista trei trei categorii de utilizatori:
- prizonierii - vor folosi site-ul indiferent de prezentare, design sau nivelul de
cunostinte intr-ale Internetului. Acesti utilizatori nu au o abordare critica si vor
judeca site-ul dupa ideile preconcepute despre subiect sau autor.
- exploratorii (browserii) - cel mai intalnit grup de utilizatori. Acestia cauta
informatii specifice fara sa stie exact unde le pot gasi. Daca le gasesc, exista
posibilitatea ca ei sa citeasca acel material in caz ca le ofera ce cautau si daca
prezentarea e atractiva.
- expertii (surferii) - acestia cauta o informatie bine determinata, prezentata intr-
un anume mod. Se asteapta ca site-urile sa functioneze intr-un anume fel si „le
dau cu tifla” celor care nu intrunesc criteriile cerute de ei. Odata ce au gasit un
site satisfacator se vor intoarce mai rar la el decat „exploratorul”. Il vor adauga
in lista siteurilor preferate si il vor vizita ocazional.

Persoane fizice

Populatia tinta: persoane intre 15 si 50 de ani, din mediu urban, utilizatori


de Internet (in gospodarie sau in afara gospodariei) cel putin o data pe
saptamana in ultimile 4 saptamani.
-Tehnica de colectare a datelor: interviuri fata in fata, respondentii fiind alesi pe
baza unui chestionar de selectie.
-Tehnica de esantionare: esantionare probabilistica non-proporţionata
stratificata, principalele criterii se stratificare fiind regiunile istorice si gradul de
urbanizare. Criteriile de stratificare sunt prezentate mai jos:
- Regiuni istorice: Bucuresti, Muntenia, Ardeal, Banat si Moldova.
- Gradul de urbanizare: Bucuresti, orase mari (peste 200,000 de locuitori), orase
medii (50,000-200,000 locuitori) si orase mici (mai putin de 50,000 de locuitori)
Marimea esantionului: 1068 utilizatori de Internet
Ponderarea datelor: datele au fost ponderate pentru a reda structura reala a
populatiei.
Perioada de culegere a datelor: 8 – 14 februarie, 2004

18.0% din populatia urbana, cu varsta intre 15 si 50 de ani foloseste


Internetul cel putin o data pe saptamana. Dintre acestia, 7.5% dintre persoanele
din mediul urban, cu varsta intre 15-50 de ani folosesc Internetul acasa.
In 81.4% dintre gospodariile cu acces la Internet se foloseste o conexiune
dial-up (linie telefonica fixa - 74.3%) si in 20.7% se folosesc conexiuni dedicate,
in principal prin cablu TV (16.1%). Majoritatea utilizatorilor de dial-up (71.0%)
cheltuiesc lunar 15 USD sau mai putin pentru accesul la Internet (inclusiv
serviciul de telefonie), in timp ce 66.1% dintre utilizatorii de conexiuni dedicate
cheltuiesc intre 5 si 25 USD pentru conexiunea la Internet. In ceea ce priveste
numarul de conturi (sau porturi), marea majoritate a utilizatorilor de conexiuni
dial-up si dedicate are un singur cont (sau port).
In general, persoanele care nu au acces la Internet in gospodarie il
acceseaza de la un Internet Cafe sau la scoala/ serviciu. Internetul este utilizat in
principal in scopuri personale, atat de catre cei care il utilizeaza acasa cat si de
cei care il utilizeaza in afara gospodariei. Internetul este folosit in principal
pentru email (88.7% dintre utilizatorii de Internet) si divertisment (74.4%).
Doar 11.0% dintre gospodarile care folosesc conexiuni la Internet au
folosit in trecut alt tip de conexiuni. Acest lucru este mai probabil in cazul celor
care folosesc conexiuni dedicate si mai putin probabil in cazul celor care
folosesc conexiuni dial-up. Majoritatea celor care au trecut la utilizarea de
conexiuni dedicate, au utilizat in trecut conexiuni dial-up prin linii telefonice
fixe (80.4%).
Marea majoritate a utilizatorilor de conexiuni dial-up (86.3%) si dedicate
(62.9%) nu a schimbat niciodata furnizorul de servicii Internet. De asemenea,
marea majoritate a utilizatorilor de Internet acasa nu intentioneaza sa schimbe
furnizorul de servicii Internet (86.9% dintre utilizatorii de dial-up fata de un
procent semnificativ mai mic din utilizatorii de conexiuni dial-up – 60.7%).

Persoane juridice

Metoda de cercetare: sondaj la nivel naţional.


Populatia tinta: companii listate in Pagini Aurii care folosesc servicii
Internet.
- Tehnica de culegere a datelor: Prima faza (selectarea): interviuri telefonice
A doua faza: interviuri fata in fata cu persoana responsabila de
achizitionarea serviciilor de telefonie
- Medoda de esantionare: esantion probabilistic neproportionat stratificat, unde
principalele criterii de stratificare sunt regiunile istorice si gradul de urbanizare.

Criteriile de stratificare au fost:


- Regiuni istorice: Bucuresti, Muntenia, Ardeal, Banat si Moldova
- Gradul de urbanizare: Bucuresti, orase mari (peste 200,000 locuitori), orase
medii (intre
50,000 – 200,000 locuitori) si orase mici (sub 50,000 locuitori)
Marimea esantionului: 650 firme
Ponderarea datelor: datele au fost ponderate pentru a ajunge la structura
reala a pietei tinta.
Perioada de culegere a datelor: 26 ianuarie - 13 februarie, 2004

59.2% dintre companiile listate in Pagini Aurii folosesc Internetul ca


modalitate de comunicare in afaceri.
In ceea ce priveste tipul de conexiune folosit in prezent, aproape trei
sferturi dintre companiile tinta folosesc conexiune dial-up (72.5%). In acelasi
timp, ceva mai mult de un sfert dintre companii apeleaza la o conexiune dedicata
(37.6%). Prin urmare, aproximativ 1 din 10 companii tinta foloseste in prezent
atat conexiune dial-up cat si dedicata. Linia telefonica fixa e de departe
principala conexiune de dial-up folosita in prezent (61.9% dintre companii), in
timp ce cablul TV e principalul tip de conexiune dedicata folosit (17.5%).
Aproximativ trei din patru companii tinta nu au schimbat niciodata
conexiunea la Internet folosita in prezent.
Activitatea furnizorilor de servicii internet

Alaturi de activitatea de telefonie, o pondere importanta in domeniul


comunicatiilor o are activitatea de furnizare de servicii Internet.
Precizam ca, pentru a putea sa functioneze, intreprinderile trebuie sa
obtina licenta de furnizare de servicii Internet din partea Autoritatii Nationale de
Reglementare in Comunicatii.
S-a inregistrat o importanta crestere a principalilor indicatori ai
intreprinderilor care au primit licenta pentru furnizarea de servicii Internet si
care au fost active in perioada de referinta.

Indicatori 2003 2004


Numar de intreprinderi 362 515
Numarul conexiunilor de acces la Internet 509308 980364

Repartizarea numarului total de conexiuni de acces la Internet pe tipuri *)

1,60%
4,40% 0,70%
8,90%
radio
27,90% fibra optica
cablu coaxial
dial-up la puncte mobile
dial-up la puncte fixe
alte mijloace
56,10%
*) Raport ANRC privind servicii de acces la Internet

c). Capacitatea pietei

Conform Anuarului Statistic al Romaniei pe 2005 utilizatorii de internet si


cei care dispuneau de un calculator personal nu erau foarte numerosi:

Categorie 2001 2002 2003


nr/1000 loc
Utilizatori Internet 45 51 63
Persoane care detineau un calculator personal 34 46 50

Numarul conexiunilor de acces la Internet, raportate pentru sfarsitul lunii


iunie 2005, era de 1,93 milioane, aproape dublu fata de cele 973.265 de
conexiuni raportate la sfarsitul anului 2004.
Avand in vedere faptul ca o conexiune de acces la Internet poate fi
utilizata de mai multe persoane, se poate estima ca numarul utilizatorilor de
Internet a depasit, in prima jumatate a anului 2005, cifra de 4 milioane, explica
ANRC.
ANRC a elaborat acest raport pe baza datelor statistice raportate de 1540
de furnizori de retele si servicii de comunicatii electronice activi in primul
semestru al anului 2005.
Rata de utilizare a internetului in randul populatiei va creste pana in 2007
de la 28%, cat este in prezent, la 33%, adica la aproximativ sapte milioane de
utilizatori, Romania apropiindu-se in felul acesta de media europeana
Conform unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, rata cresterii
numarului de utilizatori de internet din Romania este de un milion pe an.In
2006, 5,5 milioane de romani vor accesa, conform raportului,
5 internetul.
  ,
5
5
4
3
2
1

   
 
 
 
 
1milion de utilizatori in 2001
2milioane de utilizatori in 2002
3milioane de utilizatori in 2003
4milioane de utilizatori in 2004
5milioane de utilizatori in 2005
5,5milioane de utilizatori in 2006
 

Numarul de utilizatori de Internet din Romania a crescut cu 52% in luna


decembrie a anului trecut fata de perioada similara din 2004, traficul marcand si
un nou record in ceea ce priveste vizitele facute pe site-urile autohtone de
vizitatorii romani si de cei din strainatate.
Potrivit unui comunicat al companiei netBridge, care detine sistemul de
masurare a audientei Trafic.ro, in luna decembrie a anului trecut site-urile
romanesti au fost vizitate de 4,3 milioane de vizitatori unici din Romania si de
13,05 milioane de utilizatori de Internet din strainatate.
"Acesta este un nou record de audienta a Internetului in Romania, cea
mai inalta cifra fiind atinsa in luna noiembrie 2005, cand pe site-urile romanesti
monitorizate au navigat in total 14,6 milioane de utilizatori de internet, din care
10,3 milioane din strainatate si 4,2 milioane din Romania", se mai arata in
comunicat.
Conform directorului general al netBridge, Orlando Nicoara, daca aceasta
tendinta se mentine, numarul de utilizatori unici din Romania ar putea sa
depaseasca in primele luni ale acestui an nivelul de cinci milioane de persoane.
In ceea ce priveste evolutia din 2005, numarul de utilizatori a fost in decembrie
cu 37% mai mare decat in prima luna a anului, cand au fost inregistrati 3,1
milioane de vizitatori romani.
Cea mai mare crestere a fost raportata in martie, luna in care numarul
vizitatorilor unici a crescut cu 22% fata de inceputul anului, in timp ce in
februarie avansul a fost mult mai mic, de doar 1% fata de ianuarie.
Serviciul Trafic.ro, lansat in 2004, masoara audienta globala a Internetului
in Romania (a vizitatorilor unici pe toate site-urile monitorizate), prin numararea
fiecarui vizitator o singura data, indiferent de numarul de site-uri vizitate.
Din cei 20.270.230 de vizitatori unici inregistrati in luna aprilie de
Trafic.ro, doar 5.213.241 sint romani. Cei mai multi straini provin din Statele
Unite (18,27%), Marea Britanie (8,39%), Germania (3,95%), Canada (3,70%),
Italia (2,83%) si Franta (2,44%).
Specialistii netBridge considera ca numarul mare al acestora se datoreaza
in special portalurilor romanesti care ofera servicii internationale, precum
download sau dating, dar si romanilor din diaspora care se informeaza online
despre noutatile din tara.
Numarul de utilizatori de Internet din Romania a ajuns in aprilie la
5.213.241 si este in crestere cu peste 10% fata de inceputul acestui an, cind,
conform Trafic.ro, se situa la 4.737.426. „Pina la sfirsitul anului, estimam o
crestere de pina la 50% a numarului de utilizatori activi de Internet, adica
undeva in jurul cifrei de sase milioane“, a declarat Tudor Fratila, directorul
Diviziei de Analiza Web din cadrul companiei netBridge.
Datele rezulta din statisticile realizate de Trafic.ro, serviciul de analiza
web al companiei netBridge, care monitorizeaza 20.884 de site-uri romanesti.
Din luna mai 2006, Trafic.ro este certificat de TRUSTe, autoritatea
internationala in domeniul bunelor practici de colectare a informatiilor prin
Internet.
Asadar la nivelul anului 2005 numarul de utilizatori efectivi ai serviciului
internet au fost in numar de 5 milioane luand cifra raportata de
PricewaterhouseCoopers.
Numarul de utilizatori potentiali la nivelul anului 2005 poate sa fie
reprezentat de toata populatia Romaniei( cea precizata in urma recensamanatului
din 2002), datorita faptului ca acest serviciu este unul de larg consum si putand
fi utilizat de oricine doreste acest lucru. Populatia Romaniei in 2002 a fost d
21.698.181.
Putem spune ca in anul 2005 aproximativ un sfert din populatia Romaniei
a utilizat serviciul Internet cel putin o data; se preconizeaza ca in anul 2007 cel
putin o treime din populatie sa faca acest lucru.

d). Dinamica pietei


În România, internetul în bandă largă are cea mai rapidă
dezvoltare din Europa de Sud-Est. Numărul de conexiuni care oferă
posibilitatea accesării serviciilor de Internet în bandă largă a crescut cu
60% în primul semestru al anului 2006, de la 750.000 de conexiuni în
decembrie 2005, la aproximativ 1,2 milioane la 30 iunie 2006.
Sectorul internetului de mare viteză continuă să fie un segment
lider al pieţei româneşti de comunicaţii electronice. La sfârşitul anului
trecut, cu o rată de penetrare a serviciilor de acces la Internet broadband
de 3,46%, puteam afirma că România are cea mai mare rată de
penetrare a accesului la Internet în bandă largă din Europa de Sud-est,
mult peste media regiunii, care se situa în jurul a 1,6%. Şase luni mai
târziu, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet în bandă largă
în România a ajuns la 5,5%. Ritmul de creştere a acesteia este în
continuare printre cele mai mari din Europa.
A crescut foarte mult şi numărul de furnizori de Internet. La
jumătatea anului curent erau peste 1100, cu 17% mai mult decât la
sfârşitul anului 2005. Cu toate acestea, la nivelul populaţiei, accesul la
internet este încă sub media europeană. Astfel, la 30 iunie 2006, doar
11% din populaţie avea acces la servicii de internet. Dezvoltarea
reţelelor metropolitane este o soluţie pentru a extinde accesul populaţiei
la servicii de internet.

e). Dezvolatarea pietei


În ceea ce priveşte utilizarea Tehnologiei Informaţiei şi
Comunicaţilor (TIC) în sectorul privat s-a constatat că România are un
decalaj de -3,01, iar în utilizarea TIC de către cetăţeni avem un decalaj
de -1,9.
Analiza comparativă a performanţelor României în domeniul
societăţii informaţionale a arătat că, deşi în domeniul informatizării
învăţământului şi administraţiei publice, România a înregistrat anumite
progrese, sectorul corporatist a reacţionat foarte lent până acum la
schimbările venite din direcţia societăţii informaţionale. Contribuţia pe
care utilizarea TIC o aduce la creşterea economică se realizează prioritar
prin utilizarea sa la nivelul firmelor. Utilizarea TIC-ului este de natură să
stimuleze dezvoltarea extensivă şi intensivă a sectorului producţiei de
bunuri şi servicii. În ceea ce priveşte dezvoltarea extensivă, TIC-ul oferă
oportunitatea firmelor romaneşti de a accesa noi pieţe pe plan regional şi
global sau de a promova şi comercializa produse şi servicii prin mijloace
electronice.
Dezvoltarea intensivă se datorează scăderii costurilor de
producţie, administrare, desfacere, datorate utilizării TIC, ce poate
rezulta într-o creştere semnificativă a productivităţii factorilor utilizaţi.

f). Cererea si oferta

Lista celor mai importanti jucatori ai pietii ISP-urilor din Romania, membrii
ai ANISP:
1. Euroweb (www.ew.ro) S.C. EuroWeb România S.A 2. CISCO (www.cisco.com) S.C. CISCO System
Romania SRL

3. Equant (www.equant.com) S.C Equant România SA 4. Digicom (www.digicom.ro) S.C. Digicom Systems
SRL
5. GTS (www.gtstelecom.ro) GTS Telecom 6. Idilis (www.idilis.ro) S.C. IDILIS S.A.

7. Rolink (www.rolink.ro) S.C. Rolink Plus SA 8. iNES Group (www.ines.ro) S.C. INES Group SRL

9. Astral Telecom (www.astral.ro) S.C. Astral Telecom S.A. 10. Sysco NET (www.sysco.ro) S.C. Sysco Net SRL

11. RCS&RDS (www.rdsnet.ro) S.C. RCS&RDS S.A 12. ESS (www.ess.ro) S.C. Eastern Space Systems
SRL

14. Romtelecom (www.romtelecom.ro) S.C.


13. ICI-RNC (www.rnc.ro) ICI-RNC Romtelecom S.A.

15. Mediasat(www.mediasat.ro)S.C. Media SAT S.A 16. Dial (www.dialtelecom.ro) S.C. Dial Telecom
SRL

17. Vip Net (www.vipnet.ro) S.C. Vip Net SRL 18. Globtel Internet (www.globtel.ro) S.C. Globtel
Internet SRL

19. SNR (www.radiocom.ro) SN Radiocomunicatii SA 20. NetBridge (www.netbridge.ro)


S.C. Netbridge Investments SRL

21. Datek (www.datek.ro) S.C. DATEK TELECOM S.R.L. 22. FORTE (www.forte.ro) S.C. FORTE Business
Services SRL

23. Atlas Telecom Network (www.atlastelecom.ro) S.C. 24. ParlaTel (www.parlatel.ro) S.C. ParlaTel SRL
Atlas Telecom Network SRL

25. Adisam (www.adisam.ro) S.C. ADISAM Telecom S.A. 26. Contact 2000 (www.contact2000.ro) S.C.
CONTACT INTERNATIONAL 2000 SRL

27. Nobel (www.nobel.ro) 28. Opensys (www.opensys.ro) S.C. OPEN SYSTEMS SRL
S.C. NOBEL ROMANIA SRL

29.GIR (www.girsa.ro) S.C.Grupul Industrial GIR S.A. 30.Fibernet (www.fibernet.ro) S.C. Fiber Net
Communications SRL

31.Teletrans (www.teletrans.ro) S.C. Teletrans SA 32.Decknet (www.decknet.ro) S.C. Deck Internet SRL

33.STS (www.stsnet.ro) Serviciul de Telecomunicatii Speciale 34.EnergyNet (www.energy-net.ro) S.C. Energy Net
SRL

35.Eside (www.eside.ro) S.C.Electronic Side SRL 36.Infogate (www.infogate.ro) S.C.Infogate Telecom


SRL

37.Tu-Net (www.tu-net.ro) S.C. Tu-Net Solutii SRL 38.Padicom (www.madnet.ro) S.C. PADICOM
Solutions SRL

39.U-nite (www.u-nite.ro) S.C. Undernet SRL 40.Allnet (www.allnet.ro) S.C. Allnet Telecom SRL
41.Combridge (www.combridge.ro) S.C. Combridge srl 42.iCOMM (www.icomm.ro) S.C. Internet
Communication Systems SRL

43.Gemenii (www.gemenii.ro) SC Gemenii Network SRL 44.Terranet (www.terranet.ro) S.C. Terranet Comunicatii
SRL

45.Duras(www.duras.ro) SC Duras Computers SRL

ROMTELECOM urmăreşte să devină lider în domeniul Internet şi date


până în 2007, cu o cotă de piaţă de peste 70%.
Astral: 1.300.000 clienti (UPC este acum, cu peste 500 milioane USD
investiti, cea mai mare investitie americana directa din România). Politica UPC
pe Romania a fost prudenta, grupul multumindu-se cu locul trei pe piata, cu o
cota de 10%.
Astral, RCS&RDS si UPC detin in prezent circa 60% din piata.
RCS&RDS: Cota de piaţă a companiei a crescut semnificativ în ultima
perioadă, ajungând la 25% pentru comunicaţiile prin cablu, la peste 80% în
cazul serviciilor de televiziune prin satelit, la 20% în privinţa Internetului şi la
peste 9% pentru telefonia fixă, potrivit datelor proprii.

h). Preturile si tarifele

Pretul mediu al anului 2005 a fost de: 20 €

Internet prin cablu sau dial-up:


Astral – 58 €
C-ZONE – 35 €
Romtelecom – 34 €
Ines – 30 €
Cel mai ridicat nivel al tarifelor le are ASTRAL:
- 58 € (Internet 3 Mbps, 2 linii telefonice, 500 minute incluse in retea);
- 79 € (Internet 4 Mbps, 2 linii telefonice, 1000 minute incluse in retea);
Cel mai ieftin nivel il are C-ZONE:
- 30 RON (EXTERN CIR: 64 kbps, EXTERN MIR: 256 kbps, INTERN CIR:
128 kbps, INTERN MIR: 4 mbps, RETEA C-ZONE CIR: 2 mbps, RETEA C-
ZONE MIR: 100 mbps, Minute gratuite in RDS: 500, Minute gratuite in
Romtelecom: 50, Minute gratuite in reteaua mobila: 30)
- 45 RON (EXTERN CIR: 128 kbps, EXTERN MIR: 512 kbps, INTERN CIR:
256 kbps, INTERN MIR: 8 mbps, RETEA C-ZONE CIR: 4 mbps, RETEA C-
ZONE MIR: 100 mbps, Minute gratuite in RDS: 1000, Minute gratuite in
Romtelecom: 100, Minute gratuite in reteaua mobila: 30)
- 70 RON (EXTERN CIR: 256 kbps, EXTERN MIR: 1024 kbps, INTERN CIR:
512 kbps, INTERN MIR: 16 mbps, RETEA C-ZONE CIR: 8 mbps, RETEA C-
ZONE MIR: 100 mbps, Minute gratuite in RDS: 2000, Minute gratuite in
Romtelecom: 200, Minute gratuite in reteaua mobila: 30)
"In ultimii doi ani, un numar de furnizori Internet au reusit sa atraga
finantari importante din partea unor fonduri de investitii sau companii straine",
se aminteste in studiul Roland Berger Strategy Consultants.

Categoria: Servicii internet (furnizori)


Propunere: Clicknet versus Vodafone

Piata produselor pentru Servicii de acces la internet


Dezvoltarea şi condiţiile de acces a populaţiei şi companiilor la Internet au devenit o
necesitate in zilele noastre. Ritmurile de creştere a numărului de utilizatori sunt intr-o
continuua expansiune iar investiţiile pentru atragerea noilor utilizatori rămân înalte pentru
provideri. În lupta concurenţială pentru utilizator, providerii care operează pe piaţă oferă
practic aceleaşi tarife şi condiţii. Factorul principal care asigură succesul în lupta
concurenţială este dezvoltarea brandurilor şi elaborarea unor programe de loialitate cat si
preocuparea de dezvoltare a reţelelor. In timp pe piaţă s-au evidenţiat câteva companii lideri
(acestea creează şi dezvoltă propriile reţele si magistrale).
Prezentare generală a structurii şi dinamicii pieţei – număr furnizori, categorii de servicii
Număr furnizori servicii de acces la internet operaţionali, în funcţie de modalitatea de acces
utilizată pentru conectare.
Evoluţie în perioada 31.12.2006 – 31.12.2009
Indicator 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
Nr. total furnizori 1.412 1.338 1.100 1.065
operaţionali43, din care:
- servicii de acces în bandă 1.100 1.323 1.094 1.064
largă la puncte fixe44, din
care:
a) acces prin cablu coaxial 69 70 65 61
b) acces prin fibră optică 274 341 299 301
c) acces radio 320 348 291 255
d) acces xDSL (fire metalice 65 51 40 26
torsadate, alte suporturi)
e) acces prin cablu UTP / FTP 864 1.097 891 869
f) acces prin satelit 10 10 10 8
g) alte mijloace45 9 7 5 5
- servicii de acces la puncte 4 4 4 6
mobile (prin tehnologie
HSCSD, GPRS, EDGE,
CDMA/EVDO, 3G)

Prima poziţie pe piaţa locală de internet fix este deţinută de RDS&RCS, urmată de
Romtelecom, în timp ce UPC ocupă locul al treilea.
În lupta pentru cote de piaţă, operatorul Romtelecom a decis să extindă în toată ţara oferta
serviciilor de acces în bandă largă la internet, prin practicarea unor preţuri cu până la 30% mai
mici. Competiţia este acerbă şi toate companiile pregătesc permanent si lanseaza oferte de
servicii de internet la viteze crescute.

In acelasi timp, Romtelecom a anunţat reducerea cu 35% a tarifelor la cinci abonamente de


telefonie fixă pentru abonaţii care utilizează atât servicii de internet, cât şi de voce. în lupta
pentru cote de piaţă, operatorul a decis să extindă în toată ţara oferta serviciilor de acces în
bandă largă la internet, prin practicarea unor preţuri cu până la 30% mai mici.

Accesul la internet se realizeaza prin mai multe moduri: la ClickNet prin intermediul liniei
telefonice Romtelecom, la Vodafone se ofera acces wireless si dial-up, la UPC conectarea se
face prin retele de cablu.

La RDS exista 3 conexiuni broadband: prin fibra optica, cablu tv , radio si o conexiune, deja
traditionala, dial-up-ul. Conexiunea prin fibra optica ajutata de tehnologiile broadband se
bazeaza pe conversia impulsurilor electrice in lumina. Astfel cine doreste aceasta conexiune
primeste o rata de transfer mare, peste ce poate folosi in timp real, un serviciu de siguranta
securizat, dand astfel mai multa bataie de cap hackerilor si o instalare extrem de rapida.

Accesul dial-up se realizeaza printr-un modem si o linie telefonica, chiar si mobile cum se
intampla la Vodafone, Orange, Zapp, etc. Dezavantajul la dial- up fata de celelalte posibilitati
de conexiune internet este viteza de transfer, care e redusa semnificativ. Acest tip de
conexiune se adreseaza in special persoanelor casnice, dar nu numai.

La Vodafone se ofera abonamente cu acces national si trafic nelimitat la 1 Mbps cu 10.71


euro, la 3,6 Mbps cu 17,85 euro si la 7.2 Mbps cu 32,13 euro. Acest furnizor ofera in prezent
cea mai extinsa arie de acoperire a serviciilor 3G Broadband, putand avea o conexiune de
mare viteza atat pe desktop cat si pe laptop, oferind mobilitate absoluta. Poti avea conexiune
atat in tara cat si-n strainatate, doar sa te afli in una dintre zonele cu acoperire 3G Broadband,
3G sau GPRS. Daca e nevoie de internet in strainatate la Vodafone este posibil prin roaming,
accesand Vodafone Connect Abroad care are o granualitate de 100 KBytes, trafic inclus
50MB/ 24h sau 200 MB/ luna. Indiferent de oferta, traficul efectuat in alte retele decat cele
Vodafone sau partenere Vodafone, se tarifeaza cu 8 euro/ MByte.

Pentru a-si mari cota de piata Vodafone s-a aliniat la "serviciile 3G in frecventa 900 MHz, la
nivel national, si extinderea portofoliului de Internet mobil de mare viteza. Posibilitatea ca
Vodafone, Orange si Cosmote sa ofere servicii 3G (date, multimedia) si in benzile in care
pana acum se furnizau exclusiv servicii de voce si servicii de date prin GPRS si EDGE a
aparut in urma unei decizii in acest sens date in de autoritatea de reglementare in comunicatii,
ANCOM.

Totul depinde de unde folosesti internetul si daca vrei sa platesti extra sa ai viteza mai mare.
Sa explic..

Pentru cel mai ieftin abonament veti plati:


- 10.71 €* pentru 1GB+ trafic la viteza 1.8Mbps(doar in orasele mari) la Vodafone
(10.71€*/GB)

- 5.8 €** pentru 0.5GB+ trafic la viteza  3.1Mbps (acoperire nationala) la Romtelecom
(11.6€**/GB)

Concluzii: Cel mai bun pret/GB: Vodafone | Cea mai mare viteza: Romtelecom | Cea mai
buna acoperire: Romtelecom

Pentru 2 GB+ trafic veti plati:

- 13.09€* la viteza 3.6Mbps (doar in orasele mari) la Vodafone (6.54€*/GB)

- 8.2€** la viteza 3.1Mbps (acoperire nationala) la Romtelecom (4.1€**/GB)

Concluzii: Cel mai bun pret/GB: Romtelecom |Cea mai mare viteza: Vodafone |Cea mai buna
acoperire: Romtelecom

Pentru abonamentul maxim veti plati:

- 32.13€* pentru 8GB+ la viteza 7.2Mbps (doar in orasele mari) la Vodafone (4.01€*/GB)

- 14.3€** pentru 6GB+ la viteza 3.1Mbps (acoperire nationala) la Romtelecom (2.38**/GB)

Concluzii: Cel mai bun pret/GB: Romtelecom |Cea mai mare viteza: Vodafone |Cea mai buna
acoperire: Romtelecom

Concluzii finale:

Daca vrei sa ai internet mobil relativ ieftin dar cu acoperire nationala cel mai bine alegi
Clicknet Mobile 2 GB la pretul de 8.2€** si vei putea beneficia de internet de mare viteza
chiar daca ai trecut un pic de traficul inclus in abonament, daca nu abuzezi nu iti va reduce
viteza imediat asa cum practica vodafone.

Daca vrei sa ai viteza cea mai mare posibila cu traficul cel mai mare alege Unlimited Mobile
Internet 7.2 care iti va rupe bugetul in fiecare luna cu 32.13€* si dupa ce vei depasi 8gb, si
crede-ma ii ve depasi repede, vodafone iti va aduce aminte de era dial up cu o viteza de
128kbps. Dar daca nu ai retea 3g in zona cel mai bine iei abonamentul cei mai mic de la
vodfone pentru ca vei avea tot timpul viteza de 128kbps.

Clicknet Power este alegerea supremă pentru orice utilizator de internet. Daca îţi place
distracţia, alege abonamentul Clicknet Power de internet de bandă largă.
 Viteză download până la 30 Mbps
 Viteză upload până la 6 Mbps
 Exclusiv online: 17% reducere la abonament (abonament gratuit în lunile 4, 5, 6
din contract)
 Preţuri de la 5,9 €/lună (fără TVA)
 IP Static Gratuit exclusiv online

Comandă acum un abonament de voce împreună cu abonamentul de Internet broadband


Clicknet Power și ai o super ofertă: 35 % reducere la tariful lunar pentru serviciul de voce,
dacă semnezi un contract nou, pe 2 ani! (de la 4,5 €/lună fără TVA / 5,6 €/lună cu TVA).

Viteza serviciului Clicknet Power depinde de tehnologia disponibilă în oraşul tău şi poate
varia între 8, 10, 12, 14, 16, 18 şi 20 Mbps (tehnologia ADSL), 30 Mbps (tehnologia VDSL),
ajungând până la 100 Mbps (tehnologia FTTB). Viteza reală disponibilă la adresa ta îţi va fi
comunicată de către reprezentanţii de vânzări, atunci când vei fi contactat pentru procesarea
comenzii online. De asemenea, poţi obţine aceste informaţii sunând la 1930 (apel gratuit în
reţea).

S-ar putea să vă placă și