Sunteți pe pagina 1din 21

ARHITECTURA

GR|DINII
D
EM

LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
În tumultul vieţii de zi cu zi, fiecare dintre noi îşi doreşte să îşi liniştească gândurile,
să îşi încânte ochii cu frumuseţe sau să îşi răsfeţe sufletul într-o oază de linişte şi
relaxare. Grădina poate fi un astfel de loc. Poate că şi dumneavoastră aţi avut sau
aveţi acest vis – să vă construiţi propria grădină, familială sau pentru odihnă şi
recreere, care să fie frumoasă şi să corespundă tuturor nevoilor.

Cursul Eurocor de Arhitectura Grădinii vă poate ajuta în realizarea acestui vis.


Se adresează atât celor care doresc să îşi proiecteze şi să realizeze propria grădină,
celor pasionaţi de acest domeniu fascinant, cât şi celor care doresc să transforme
această pasiune într-o meserie. Veţi învăţa astfel să proiectaţi şi să executaţi propria
dumneavoastră grădină, să puneţi în evidenţă o anumită parte a unei grădini, să
îmbunătăţiţi atmosfera grădinii deja construite şi să daţi viaţă unor noi spaţii în
interiorul acesteia. Cursul nostru vă va conduce pas cu pas în tainele proiectării şi
execuţiei grădinilor, vă va arăta în ce constau etapele de realizare a unei grădini,
succesiunea activităţilor.

Arhitectul sau proiectantul de grădini (peisagistul) proiectează grădina astfel


încât aceasta să fie în armonie totală cu casa şi cu mediul înconjurător. Astfel,
în acest curs vă veţi familiariza cu lucrările de
proiectare şi realizare a grădinii, fie că este vorba
de o grădină geometrică sau peisagistică, de o
grădină de odihnă şi recreere sau de o grădină
a unei case familiale. Veţi şti, printre altele,
ce trebuie făcut pentru construcţia unui zid
de sprijin, ce materiale să folosiţi, cu ce plante
puteţi face mai decorativă grădina dumneavoastră
sau, de ce nu, a prie-
tenilor sau clienţilor
dumneavoastră, cum să
amplasaţi corect şi estetic garajele, pavilioanele sau
cum să creaţi spaţii adecvate pentru activităţi zilnice
sau pentru recreere şi
relaxare. Dacă optaţi
pentru realizarea unei
grădini alpine, veţi
afla cum puteţi forma relieful, cum şi ce tipuri de
stânci să aşezaţi, pe ce bază să selectaţi plantele
2 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

necesare.
Doriţi să creaţi o atmosferă acvatică grădinii
cu un lac de grădină? Nimic mai simplu, veţi
afla din cursul nostru ce formă să alegeţi pentru
lacul visat, cum să-l izolaţi şi ce mediu vegetal
să formaţi în jurul lui.
De asemenea, veţi putea proiecta modul de
aranjare a copacilor şi a plantelor, priveliştea pe care o vor oferi plantele. Vă
veţi familiariza şi cu uneltele necesare în construcţia unei grădini şi cu întregul
arsenal de materiale de construcţie. Veţi găsi multe sfaturi utile pentru alegerea
modurilor optime de construcţie şi propuneri de utilizare a lor. Iar secţiunea de
istoric vă va purta prin lumea fascinantă şi mai puţin cunoscută a grădinilor din

antichitate până în perioada modernă.


Lecţiile au o orientare mai ales aplicată, punând accent pe transpunerea
cunoştinţelor teoretice în practică, conţinând diverse ilustraţii şi descrieri in-
teresante, exerciţii şi soluţii tehnice care vă vor ajuta să înţelegeţi şi să reţineţi
principiile care stau la baza proiectării şi îngrijirii unei grădini.
Sunteţi gata pentru aventura cunoaşterii? Atunci să pornim la drum. Noi vă dorim
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 3

Materialul cursului se compune din 16 module (32 de lecţii) şi a fost astfel conceput încât
să permită asimilarea optimă a informaţiilor prezentate. Structura didactică a lecţiilor,
care se păstrează de-a lungul întregului curs, debutează cu precizarea obiectivelor pe
care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fiecărui material. Un element important pentru
reuşita învăţării este cel al îmbinării elementelor de teorie cu cele cu caracter practic.
Astfel, veţi găsi în interiorul lecţiilor algoritmi, adică explicaţii detaliate referitoare la
etapele pe care trebuie să le parcurgeţi pentru efectuarea unor aspecte practice, dar şi
numeroase exerciţii teoretice şi practice. Pentru a vă consolida cunoştinţele, la sfârşitul
fiecărei lecţii veţi găsi o recapitulare, care prezintă succint cele mai importante aspecte
prezentate în cadrul acesteia, dar şi o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate
eficientă de verificare a gradului de însuşire a cunoştinţelor prezentate. Aceasta va fi
expediată pe adresa Institutului EUROCOR, urmând ca profesorul personal să aprecieze
corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită comentariile sale pe marginea acestora.
Pentru înţelegerea termenilor noi prezentaţi în material, vă poate fi de ajutor secţiunea
de dicţionar de specialitate, iar pentru completarea şi aprofundarea cunoştinţelor vă
sunt recomandate câteva titluri aparţinând literaturii de specialitate. Dincolo de toate
aceste aspecte care ţin de conţinutul propriu-zis al lecţiilor, grafica specială sporeşte
atractivitatea cursului, prin prezenţa numeroaselor imagini color, tabele şi scheme.
Pentru ca studiul dumneavoastră să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea lecţiilor au
fost introduse diferite semne şi simboluri:

Indică obiectivele lecţiei, ceea ce veţi învăţa până la sfârşitul lecţiei

Algoritmul care vă ajută în rezolvarea unor aspecte practice

Informaţii importante

Exerciţii propuse spre rezolvare

Materiale şi unelte necesare

Istoricul grădinilor

Lecţia de faţă este o lecţie demonstrativă care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de


studiu EUROCOR. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor acestui curs şi un
exemplu de temă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin
de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.
4 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Programa cursului de ARHITECTURA GRĂDINII


Lecţia 1 Tipurile de grădini ornamentale. Măsurarea terenului

Lecţia 2 Clasificarea şi structura grădinilor. Principii de proiectare

Lecţia 3 Amenajarea terenului. Grădinile utilitare

Lecţia 4 Modalităţi de marcare. Pietrele naturale

Lecţia 5 Asigurarea apei – posibilităţi şi cerinţe

Lecţia 6 Proiectarea, execuţia şi întreţinerea suprafeţelor amenajate cu flori


anuale

Lecţia 7 Moduri de drenaj. Prepararea şi utilizarea betonului

Lecţia 8 Proiectarea, execuţia şi întreţinerea suprafeţelor amenajate cu flori


bienale

Lecţia 9 Taluzul (panta). Prefabricatele din beton. Apariţia grădinilor

Lecţia 10 Pregătirea terenului şi înfiinţarea gazonului prin semănat direct.


Întreţinerea gazonului şi unelte pentru întreţinere

Lecţia 11 Construcţia scărilor, reguli de dimensionare. Valoare utilitară şi


criterii estetice. Grădinile din antichitate

Lecţia 12 Pregătirea terenului şi înfiinţarea gazonului prin placarea cu brazde


de gazon precultivat. Metale în grădină

Lecţia 13 Cărările şi aleile grădinii, construcţia pavajului cu dale. Reguli de


dimensionare. Valoare utilitară şi criterii estetice. Grădina antică
egipteană

Lecţia 14 Proiectarea, execuţia şi întreţinerea suprafeţelor amenajate cu flori


perene. Criterii în selectarea plantelor. Uneltele folosite pentru
întreţinerea suprafeţelor cu flori

Lecţia 15 Amenajarea locurilor de parcare. Pavajul: necesitatea construirii, di-


mensiunea, valoarea utilitară. Grădina antică greacă şi cea romană

Lecţia 16 Proiectarea, execuţia şi întreţinerea unei grădini alpine (rocărie).


Aplicarea vopselelor în grădină

Lecţia 17 Proiectarea şi dimensionarea bazinului de înot (piscinei). Construcţia


pas cu pas. Grădina chinezească şi grădina japoneză

Lecţia 18 Aşezarea, proiectarea şi construcţia adăpătoarelor pentru păsări, a


pârâului, a cascadei
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 5

Lecţia 19 Proiectarea zidurilor de sprijin. Modalităţi de realizare şi criterii


estetice. Construcţia pas cu pas. Grădinile din Evul Mediu

Lecţia 20 Posibilitatea utilizării arbuştilor decorativi în grădină. Timpul şi


modul de plantare. Lucrări de îngrijire

Lecţia 21 Proiectarea şi realizarea gropii de nisip şi a locului de joacă pentru


copii. Respectarea criteriilor privind sănătatea şi protecţia îm-
potriva accidentelor. Construirea pas cu pas. Grădina în perioada
Renaşterii

Lecţia 22 Posibilităţile de plantare şi utilizare a arborilor decorativi foioşi.


Plantarea şi lucrările de îngrijire

Lecţia 23 Aşezarea pergolei şi a grilajelor în grădină. Dimensionare, pr-


ezentarea materialelor utilizate, a plantelor şi uneltelor. Grădina
barocă

Lecţia 24 Locul coniferelor şi al altor plante cu frunze veşnic verzi în grădină.


Modul, timpul, etapele plantării. Lucrări de îngrijire a plantelor

Lecţia 25 Proiectarea, execuţia şi întreţinerea bazinelor cu flori. Cunoaşterea


materialelor şi a uneltelor folosite. Grădina englezească

Lecţia 26 Rolul plantelor folosite ca gard viu, dimensionarea gardurilor vii


şi locul lor în grădină. Criterii de alegere a plantelor

Lecţia 27 Tipurile şi dimensiunile gardurilor. Criterii estetice şi utilitare.


Cunoaşterea materialelor şi uneltelor utilizate. Întreţinerea gardului.
Parcuri dendrologice (arboretum)

Lecţia 28 Funcţiile grădinii de iarnă şi posibilităţi de realizare. Condiţiile


tehnice de construcţie. Întreţinerea grădinii de iarnă

Lecţia 29 Condiţiile realizării grădinii-acoperiş. Grădinile botanice

Lecţia 30 Pavilioane de grădină şi locul pentru foc. Criterii de construcţie.


Construirea pas cu pas

Lecţia 31 Iluminatul în grădină. Amplasarea estetică a corpurilor de iluminat


şi întreţinerea lor. Grădinile zilelor noastre

Lecţia 32 Criterii în alegerea mobilierului de grădină, posibilităţi de utilizare,


6 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Fiecare lecţie debutează cu formularea obiectivelor, care surprind


principalele cunoştinţe şi deprinderi pe care le veţi dobândi prin
parcurgerea materialului de curs.

Lecţia 1

Tipurile de grădini ornamen-


tale. Măsurarea terenului

Tipuri de grădini ornamentale

La finalul lecţiei:
Veţi putea să enumeraţi caracteristicile grădinii geometrice.
Veţi identifica particularităţile grădinii peisagistice.
Veţi putea face deosebirile dintre grădina geometrică şi cea
peisagistică.
Veţi cunoaşte cel mai simplu mod de măsurare a grădinii şi
totodată veţi învăţa cum se realizează un plan de situaţie.
Veţi putea să vă orientaţi cu ajutorul instrumentelor de măsurare
a terenului şi veţi putea pune în aplicare algoritmul de măsurare.
Veţi şti să utilizaţi desenul la scară.

Atunci când vă imaginaţi grădina dumneavoastră, trebuie să vă gândiţi la o serie


de aspecte. De exemplu: ţineţi mai mult la forme sau sunteţi mai degrabă adeptul
unui stil liber? Vă plac mai mult plantele care cresc sălbatic şi abundent sau
preferaţi o imagine ordonată, structurată? Doriţi să utilizaţi grădina pentru odihnă
şi recreere sau doriţi să şi lucraţi în ea?
Pentru a vă ajuta în găsirea unui răspuns la aceste întrebări, trebuie să cunoaşteţi
tipurile de grădini ornamentale.
Grădinile ornamentale se clasifică în două tipuri: geometrice şi peisagistice.
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 7

Noţiunile noi, definiţiile şi informaţiile importante sunt marcate printr-un


semn grafic special, pentru a putea fi identificate cu uşurinţă.

Ce sunt de fapt plantele perene? (Lecţia 14)


Plantele perene îşi desfăşoară ciclul biologic pe parcursul mai multor ani,
fiind cunoscute şi sub numele de plante vivace; ele cresc şi înfloresc în
fiecare an, iar unele dintre ele formează şi seminţe în fiecare an. Plantele
perene parcurg o perioadă de repaus în fiecare an, când organele vegetative
aeriene ale plantei mor, iar plantele supravieţuiesc cu ajutorul mugurilor
situaţi pe organele vegetative subterane sau în zona coletului.

Organele vegetative aeriene (crescute la suprafaţa solului) pier de regulă după


perioada de vegetaţie. Există însă şi specii ale căror lăstari rămân verzi peste iarnă,
ba chiar şi specii veşnic verzi.

însemne ale Unele plante perene anunţă sosirea primăverii, străpungând pătura murdară şi
anotimpurilor plicticoasă de zăpadă. Începând din luna februarie, fiecare săptămână are floarea
ei caracteristică. Cele mai timpurii sunt ghiocelul alb (Galanthus nivalis) şi
şofranul (Crocus ssp.).
Noduţa (Leucojum vernum) şi lăcrămioara (Convallaria majalis) înfloresc în
luna mai, iar toporaşii (Viola labradorica) – ca şi cerul de primăvară – strălucesc
albastru printre frunzele verzi.
Nemţişorii pereni aduc cu ei cântecul greierilor în serile de vară. Varietatea de
culori a florilor de crizanteme (Chrysanthemum x hortorum) şi steluţe (Aster
ssp.) anunţă începutul toamnei bogate, atât în grădină, cât şi în vaze.

Primula vulgaris „Blue” Primula „Wanda” Pulsatilla vulgaris


(Primula sau Ciuboţica cucului)(Primula sau Ciuboţica cucului) (Dediţel)
Plante perene care înfloresc primăvara

Steluţe (Aster ssp.)


8 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Reguli de bază în proiectarea aleilor (Lecţia 13)


La proiectarea aleilor din grădină trebuie să se aibă în vedere ca acestea să fie cât
mai puţine, să se încadreze armonios în arhitectura grădinii şi să fie amplasate
corespunzător destinaţiei lor.
Pentru aceasta trebuie respectate unele reguli de bază.

Este bine de ştiut:


Suprafeţele rareori folosite se pot accesa şi prin iarbă.
Adaptaţi traseul aleii în planul de situaţie la condiţiile de relief existente.
Drumurile în pantă trebuie să aibă un traseu neregulat sinuos, deoarece
sunt mult mai frumoase astfel şi se încadrează mai bine în microrelieful
grădinii.
Evitaţi unghiurile ascuţite între alei; acestea oricum vor fi „rotunjite” de cei
ce vor călca pe-acolo, simplificându-şi calea. Din acest motiv, intersecţiile
aleilor se lărgesc prin linii curbe de racord care taie unghiurile ascuţite.
Aleea trebuie să ducă întotdeauna spre o destinaţie precisă.
În grădinile caselor familiale şi în cele de odihnă, construiţi numai alei de
una sau două persoane, astfel încât lăţimea lor să fie de cel mult 60 sau 120
cm. Pe terenurile plane drumurile se vor proiecta cu o pantă longitudinală
de 0,5-1%, pentru a se asigura scurgerea apei din precipitaţii.

Reguli de bază în alegerea pavajului pentru alee


Pavajul trebuie să fie în armonie cu aleea şi cu destinaţia acesteia: trebuie să fie
discret, acolo unde are o importanţă mică, sau decorativ, acolo unde acest lucru
este important.
Folosiţi în primul rând materialele locale, ceea ce se găseşte în zonă în stare
naturală. Acestea pot fi lemn, piatră, pietriş, pietre mici de râu – eventual beton
şi piatră prelucrată.

Materialele folosite pentru construcţia aleilor din grădină


Materialele folosite pentru construcţia aleilor din grădină pot fi foarte variate.
Aleea cea mai ieftină, dar şi de cea mai slabă calitate – şi, totodată, cel mai scump
de întreţinut – se realizează
cu un pavaj aşezat pe o bază
formată dintr-un material
permeabil (dren).
Baza permeabilă (drenul)
poate fi din zgură, piatră,
pietriş sau alt material
natural.
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 9

Exerciţiile sunt un instrument util de verificare a cunoştinţelor teoretice dobândite


în cadrul unei lecţii, solicitându-vă experienţa proprie din viaţa cotidiană sau
provocându-vă imaginaţia prin confruntarea cu situaţii ipotetice.
În rezolvarea aspectelor practice vă sunt de ajutor şi algoritmii.

Grădina casei familiale (Lecţia 2)


Grădina casei familiale poate fi şi ea plasată la munte, la şes sau pe malul apei.
Deosebirile de bază pot fi determinate aici atât de mărimea aşezării în care se află
casa, cât şi de specificul locului şi al vecinătăţii.

Dacă la amenajarea grădinii din oraşe trebuie să fiţi atenţi la utilizarea


spaţiului şi în alegerea plantelor, în cazul grădinilor din mediul rural sau
al celor din zona de grădini de lângă oraş aveţi la dispoziţie mult mai mult
spaţiu.

grădina de În grădinile caselor din oraşe, înconjurate de mediu citadin, plantaţi pe cât posibil
casă familială plante rezistente la poluarea din oraş.
într-un oraş Trăsătura generală a grădinii de lângă casă în oraş constă în faptul că dimensiu-
mare nea terenului este mică faţă de mărimea casei. De aceea spaţiul pentru grădină
trebuie folosit la maximum. Pentru această situaţie vă amintiţi, desigur, că mai
potrivită ar fi soluţia unei grădini geometrice, care pe un teren mic poate asigura
un efect decorativ mai mare.

grădina Mărimea grădinii într-un oraş mic nu diferă foarte mult de cea prezentată mai
într-un oraş sus, dar construcţiile nu au o pondere atât de mare. Spaţiile sunt mai aerisite,
mic aveţi mână liberă şi vă puteţi folosi fantezia în alegerea plantelor – mai ales că
în oraşele mici poluarea intensă specifică oraşelor mari nu mai este un factor
restrictiv în alegerea sortimentului.

grădina din Grădinile din zona limitrofă oraşelor sunt ceva mai lejere, mai spaţioase şi se află
zona limitrofă în zonele situate la periferia oraşelor. Se mai foloseşte şi expresia de „zonă de
oraşelor case de margine de oraş“. Terenurile aflate aici sunt mai mari, iar grădinile se
pot separa bine în segmente (compartimente) şi utilităţi diferite. Aveţi multe
posibilităţi în utilizarea plantelor şi astfel există multe şi diverse posibilităţi de
formare a unor segmente de grădină cu specific diferit.

grădini din Suprafeţele grădinilor de la sate sunt atât de mari, încât oferă posibilitatea realizării
mediul rural de grădini profitabile, în care se cultivă legume, fructe, viţă-de-vie.
O idee încetăţenită este acea că grădinile ornamentale nu au utilitate; creşterea
nivelului de trai al societăţii duce la dispariţia treptată a acestei idei şi astfel
grădina ornamentală îşi găseşte tot mai mult locul şi în grădinile din mediul
rural, aşa cum se întâmplă în ţările occidentale.
10 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Grădini de case familiale

Exerciţiu
În care dintre grădinile enumerate mai sus se încadrează grădina
dumneavoastră?

1. Întocmiţi un tabel în care coloanele sunt denumite după părţile


grădinii.
2. Înscrieţi în locurile potrivite acele preferinţe pe care le-aţi definit
şi pe care doriţi să le realizaţi în grădină.
(În ajutorul dumneavoastră am formulat un exemplu de completare
a tabelului. Evident, preferinţele dumneavoastră pot să fie complet
diferite.)

Realizarea schemei funcţionale (schiţei) (Lecţia 14)

Schema funcţională este un desen care cuprinde schematic ideile, preferinţele


referitoare la grădină. Aceasta poate fi considerată deja o schiţă, baza ei
fiind lista de preferinţe personale.

Algoritmul realizării unei scheme funcţionale (a unei schiţe)


1. Realizaţi un plan de situaţie al grădinii. Acesta nu trebuie desenat
la scară. (Se recomandă ca acest plan de bază să fie realizat
în mai multe exemplare, deoarece s-ar putea ca pe parcursul
proiectării să aveţi mai multe idei).
2. Desenaţi preferinţele personale înscrise în tabel cu câte o linie de
contur pe locul determinat. (Este important ca pe desen să apară
fiecare preferinţă personală care apare şi în tabelul pregătit de
dumneavoastră).
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 11

Iată o posibilă schemă funcţională.

Realizarea suprafeţelor amenajate cu flori perene (Lecţia 14)


Procesul proiectării suprafeţelor amenajate cu flori perene
Există foarte multe posibilităţi pentru alegerea plantelor la proiectarea suprafeţelor
amenajate cu flori perene.

florile unei Dacă cineva are de gând să admire straturile cu flori perene ce înfloresc în prima jumătate
anumite a verii, are din belşug posibilităţi de alegere din speciile ce corespund acestei cerinţe.
perioade Plantele dominante din suprafeţe amenajate cu flori perene de la începutul verii pot fi
nemţişorul albastru, crinul galben şi degeţelul roşu. Pentru bordură se potrivesc
irisul şi Bergenia cordifolia, iar ca pată de culoare, echinopsul (măciuca
ciobanului). Cel din urmă înfloreşte în mijlocul verii.

Globularia cordifolia Helianthemum Helianthemum


canadense „Ben Alder” canadense „Fire Dragon”
(Iarba osului) (Iarba osului)

Plante perene ce înfloresc vara


pete de
culoare, Sunt plante perene la care este necesară plantarea în grupuri mici, dar şi unele care
grupuri completează imaginea generală prin culori dacă sunt plantate în grupuri mai mari.

Exerciţiu
12 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Înlesnirea însuşirii cunoştinţelor se realizează şi cu ajutorul numeroaselor


schiţe, desene, imagini sugestive, tabele care sporesc, de altfel,
atractivitatea cursului.

Pavele (Lecţia 9)

pavele cu
forme ne-
regulate

piatră piatră piatră bordură bordură


normală de început de închidere de stânga de dreapta

necesar:
37 buc./mp cca. 4 buc./ml 4 buc./ml 6 buc./ml 6 buc./ml

grosime: 6 cm
greutate/mp: cca.140 kg
culori: gri, roşu, maro, antracit, nisipiu, nuanţe de toamnă
piatră piatră piatră margine margine

normală de început de închidere stânga dreapta


Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 13

Simboluri utilizate la proiectarea grădinii (Lecţia 2)


Simboluri speciale
Specialiştii în proiectarea grădinilor utilizează simboluri speciale. În desenele
de mai jos sunt grupate o parte dintre acestea.
Aceste simboluri sunt internaţionale. În literatura de specialitate, în orice limbă ar
fi scrisă, vă veţi orienta mult mai uşor cunoscând denumirile latine ale plantelor
şi sistemul de simboluri folosite la proiectarea grădinii.
Cunoaşterea simbolurilor vă va ajuta în interpretarea proiectelor de grădină
desenate de specialişti; veţi fi capabil să le citiţi pe acestea ca pe o carte, să le
descompuneţi în detalii şi chiar să vă ajute la construcţia grădinii pe baza ideilor
dumneavoastră.
Simbolurile folosite în proiectarea grădinilor
14 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

(Lecţia 8)

Degeţel Micşunele Clopoţel


(Digitalis purpurea) (Cheiranthus cheiri) (Campanula medium)

Origine Origine Origine


Europa şi Asia Europa de Sud, America de Nord Europa de Sud
şi Asia

Perioada de înflorire Perioada de înflorire Perioada de înflorire


Înfloreşte din iunie până în au- Înfloreşte din martie până în mai. Sfârşitul lunii mai până în iulie-
gust. august

Mărime Mărime Mărime


Creşte până la 50-150 cm înălţime. Creşte până la 25-50 cm înălţime. Creşte până la 50-90 cm înălţime.
Cerinţe
Cerinţe Cerinţe
Preferă solurile fertile, însorite,
permeabile, potrivit de umede; Preferă solurile însorite, fertile, Preferă solurile însorite şi per-
tolerează bine şi semiumbra. grele, uşor calcaroase, potrivit meabile, potrivit de umede,
de umede; tolerează bine sec- tolerează bine şi semiumbra;
eta şi zilele mai răcoroase de creşte şi înfloreşte mai frumos în
primăvară. zonele cu climă mai răcoroasă.
Înmulţire
Înmulţire Înmulţire
Semănatul în vederea producerii
răsadurilor se face în mai-iunie Semănatul în vederea producerii Semănatul în vederea producerii
pe brazde afară, răsadurile se răsadurilor se face în mai-iunie răsadurilor se face în iunie-iulie,
repică după o lună de la răsărire, pe brazde afară, răsadurile se pe brazde afară, răsadurile se
tot pe brazde afară sau direct în repică după 3-4 săptămâni de la repică după o lună de la răsărire,
ghivece cu diametrul de 5-6 cm. răsărire, tot pe brazde afară sau tot pe brazde afară sau direct în
direct în ghivece cu diametrul ghivece cu diametrul de 5-6 cm.
de 5-6 cm.
Distanţele dintre plante
Distanţele dintre plante Distanţele dintre plante
Plantarea răsadurilor în grădină
se face în septembrie-octombrie, Plantarea răsadurilor în grădină Plantarea răsadurilor în grădină
la distanţele de 30-50 cm. se face în septembrie-octombrie, se face în septembrie-octombrie,
la distanţele de 25-30 cm. la distanţele de 25-30 cm.
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 15

Inedită este şi partea de istoric al grădinilor, o incursiune captivantă prin


diferite epoci istorice marcante pentru construcţia de grădini.

Grădina antică greacă (Lecţia 15)


Cultura greacă a înflorit în partea de sud a
peninsulei Balcanice, în insulele din jurul acesteia,
în Asia Mică şi în coloniile înfiinţate pe ţărmuri
mai depărtate ale Mării Mediterane, ca de exemplu
în Sicilia. Cele mai multe din informaţiile pe care
le avem provin din perioada elenistică, ale cărei
începuturi au fost consemnate în secolul 8 a.Ch.
Săpăturile arheologice din Grecia continentală
au descoperit în apropiere de Corint urme ale
civilizaţiei minoiane, cultură care a înflorit între
mileniile trei şi doi a.Ch.
Anticul Corint
Dezvoltarea grădinilor greceşti nu s-a produs în perioada minoiană. Oamenii
ridicau construcţii uriaşe din piatră în scop de apărare, adevărate fortăreţe, cu
încăperi strâns concentrate, adaptate nevoilor. În astfel de condiţii spaţiul rămas
pentru grădini era foarte mic.

Vas din perioada minoiană Discul minoian din Phaistos (Creta)

În aceeaşi perioadă, pe insula


Creta, apărată de mare împotriva
atacurilor popoarelor străine, vestigiile
arhitecturale denotă un mod de viaţă
luxos şi de un înalt nivel. Urmele
palatelor, mai mari sau mai mici, arată
că acestea se dezvoltau liber pe pantele
dealurilor, neîngrădite de zidurile
cetăţii, plasate astfel încât să fie ferite
de furtună, dar să se bucure de adierea
plăcută a vântului în timpul verii.
Frescă din palatul minoian Knossos (Creta)
16 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Grădinile suspendate ale Semiramidei (Lecţia 11)


Aceste grădini legendare, considerate una dintre cele şapte minuni ale lumii antice,
au fost descrise de poeţii şi istoricii greci şi poate nu ar fi fost considerate reale
dacă arheologii nu ar fi descoperit vestigii ale vechilor ziduri.
Mulţi savanţi atribuie aceste construcţii regelui Nabucodonosor II, care l-a ridicat
pentru a-şi consola soţia, Amytis, care ducea dorul ţinuturilor sale natale cu munţi
şi pline de vegetaţie din Media. Alţii spun că este grădina semilegendarei Regine
Sammu-Ramat (Semiramis – în lb. greacă).
Grădinile nu erau „suspendate” propriu-zis, ci construite pe nişte terase, care
erau părţi ale unui zigurat şi erau irigate cu ajutorul unei instalaţii susţinute de un
sistem de lanţuri continue ce preluau apa direct din fluviul Eufrat. Nu există nici
o informaţie scrisă legată de grădinile suspendate din Babilon, dar probabil ele au
fost considerate ca parte din structura zigurat, şi nu o entitate separată de aceasta.
Toate imaginile ce reprezintă aceste grădini sunt virtuale, fiind „reconstruite” pe
baza descrierilor istoricilor greci.

Grădinile suspendate ale Semiramidei


Grădinile suspendate erau adevăraţi munţi. În grădinile suspendate ale Semir-
amidei, pe o bază pătrată cu latura de 480 m, se ridicau treptat terase cu dimensiuni
de la 2 m la bază la 1 m spre vârf; sub ele erau construite săli fastuoase, având
un sistem de iluminat prin partea superioară. Vegetaţia era luxuriantă şi depăşea
zidurile de incintă, fiind vizibilă de la mare distanţă.
Terasa cea mai de sus era partea principală a grădinii.
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 17

Pentru sistematizarea cunoştinţelor vă poate fi de ajutor secţiunea de


recapitulare, urmată de dicţionarul de specialitate şi de literatura de
specialitate recomandată.

RECAPITULAREA LECŢIEI 4 %
MODALITĂŢI SIMPLE DE MARCARE {I PREZENTAREA UNELTELOR
NECESARE

Marcarea
procedura prin care se stabileşte cu exactitate locul clădirilor, al obiectelor
amplasate în grădină, al formaţiunilor de decor amenajate cu plante;
marcarea unghiului drept cu ajutorul sforii grădinarului – pentru
construirea unui drum sau unei alei de grădină, pentru marcarea locului
unui rabat cu flori sau determinarea celor 4 colţuri ale clădirii;
aflarea piciorului perpendicularei cu ajutorul sforii grădinarului –
pentru construirea unei alei în grădină care să se racordeze perpendicular
la un punct dat, de exemplu colţul casei.

PIETRELE NATURALE {I PRELUCRAREA LOR

Clasificare
după origine:
– roci vulcanice: roci intruzive (magmatice), roci efuzive (extruzive),
tufuri;
– roci sedimentare: formate prin sfărâmarea şi prelucrarea altor roci
(gresii, calcar compact) şi prin procese de precipitare (evaporite);
– roci metamorfice: gnais, granit etc.;
după modul de utilizare:
– după tărie: roci moi (tufuri, calcare, marne), roci semidure (gresii,
tufuri de andezit, calcare), roci dure (bazalt, riolit, dacit etc.);
– după rezistenţa la ger: cele mai rezistente sunt granitul, bazaltul,
dacitul etc.;
– după rezistenţa la uzură;
– după riscul de alunecare;
– după uşurinţa la prelucrare: pietre greu de prelucrat (bazalt, dolomit,
gnais) şi uşor de prelucrat (granit, andezit, tufuri, gresii, calcare);
– după culoare: pietre albe sau în culori neutre pentru grădini stâncoase,
pietre sobre (bazalt, andezit, granit).
18 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Dicţionar de specialitate

biloane – brazde înălţate în formă de coamă sau moviliţe

compactor – utilaj folosit la îndesarea umpluturilor de pământ, a


stratului de la suprafaţa unui teren ori a unei şosele
etc.

debleu – săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea


executării platformei unui drum ori a unei căi ferate
sau a construirii unui canal deschis

palmetă – formă artistică dată pomilor fructiferi ale căror ramuri,


susţinute de spaliere, sunt îndreptate să crească vertical
sau oblic, într-un singur plan

pichet – ţăruş de lemn sau de metal care se înfige în pământ


pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui
traseu, locul unde urmează să fie plantat un puiet de
arbore etc.

rambleu – lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui


teren la nivelul necesar unei construcţii

tăvălug – unealtă agricolă compusă din unul sau mai mulţi


cilindri, folosită la fărâmarea bulgărilor de pământ
şi la netezirea şi tasarea solului înainte şi după
însămânţare

valonament – suprafaţă cu profil larg ce reuneşte forme convexe,


plane şi accidentate ale aceluiaşi teren

Literatura de specialitate recomandată

Ana-Felicia Iliescu – Arhitectură peisageră, Editura Ceres, Bucureşti, 2003

Florin Toma – Îngrijirea şi pregătirea pentru iarnă a speciilor floricole din


parcuri şi grădini, Editura Lucman, Bucureşti, 2005

Dobbs Liz, Wood Sarah – Tehnica designului grădinii, Editura Aquila ‘93,
Oradea, 2002
Arhitectura grădinii Lecţie demonstrativă 19

Fiecare lecţie se încheie cu o temă pentru acasă, care se rezolvă pe


formularele speciale din interiorul caietelor de curs.

TEMA PENTRU ACASĂ 22

Alegeţi o singură variantă de răspuns:

1. Plantarea arborilor cu balot se face:


a. primăvara;
b. toamna;
c. primăvara şi toamna;
d. în orice anotimp.

2. Tăierea de întreţinere se aplică:


a. până la maturitatea arborilor;
b. numai la arborii cu rădăcinile nude;
c. când este necesar, pentru înlocuirea ramurilor îmbătrânite;
d. numai la arborii cu balot.

3. Arbori foioşi cu frunze colorate sunt:


a. Acer negundo ’Auratum’ şi Prunus cerasifera ’Nigra’;
b. Catalpa bignonioides şi Morus alba ’Pendula’;
c. Populus simonii şi Paulownia tomentosa;
d. Acer saccharinum şi Liriodendron tulipifera.

4. Arbori foioşi cu flori albe sunt:


a. Carpinus betulus şi Quercus cerris;
b. Malus purpurea şi Robinia viscosa;
c. Magnolia kobus şi Sorbus aucuparia;
d. Morus alba ’Pendula’ şi Salix alba ’Tristis’.
20 Lecţie demonstrativă Arhitectura grădinii

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă


se încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.
În speranţa că materialul prezentat v-a convins
de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru pentru toţi
cei interesaţi de acest domeniu,
vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului Eurocor,
înscriindu-vă la cursul de Arhitectura grădinii!

021/33.225.33; www.eurocor.ro

S-ar putea să vă placă și