Sunteți pe pagina 1din 4

Cap.

8
PANSAMENTUL

Pansamentul este actul chirurgical prin care o plagă se aseptizează, se protejează


împotriva oricarei infecţii, iritaţii sau traumatizme exterioare, asigură o bună absorbţie a
secreţiilor, un repaos perfect a regiunii lezate pentru a-i uşura vindecarea.
Principiile executării pansamentului
Pansamentul se execută în sala de pansament aseptică sau septică, în funcţie de
starea plăgii; la pat se vor executa numai în cazul în care pacientul nu se poate mobiliza.
Efectuarea corectă a unui pansament trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
• Orice pansament va fi facut pe bolnavul culcat, rareori în poziţie şezânda
şi niciodata cu bolnavul în picioare, deoarece neobişnuit cu atmosfera sălii
de pansamente, a instrumentarului etc., acestea îl pot impresiona încât îşi
poate pierde cunoştinta, provocându-i în cadere traumatisme de care
sîntem răspunzatori.
• Pansamentul se execută de către două persoane: medicul şi sora sau
asistenta care-l serveşte cu materiale necesare
• Todeauna alături de bolnav se aşază o taviţă renală, în care se vor pune
pansamentul scos şi compresele folosite
• Pansamentul va fi efectuat cu ajutorul a doua pense (incorect cu una)
• Se va lucra in conditii de asepsie perfectă : instrumentele şi materialele
folosite să fie sterile, iar mâinile celui ce-l execută şi tegumentele din jurul
plăgii dezinfectate
• Se va asigura absorbţia secretiilor : o compresă de tifon acoperită de vată
hidrofilă
• Se va aseptiza plaga cu antiseptice coresunzatoare stadiului ei de evolutie
• Se va proteja plaga fată de agentii termici, mecanici, climacterici şi
infecţioşi ai mediului înconjurător
• Se va asigura repaosul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi
vindecarea

Atenţie !!!
• Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau
regiunilor învecinate; prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a
germenilor din plagă determinându-se o septicemie
• Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în plagă.
Pentru păstrarea asepsiei se poate intrebuinţa o pensă numai pentru servirea
materialului necesar (alta la fiecare pansament).
• În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează prealabil
antialgice şi sedative ale sistemului nervos central.

Materiale necesare
Pentru efectuarea unui pansament sunt necesare substanţe de aseptizare a plăgii, materiale
de protecţie, mijloace de fixare şi instrumentar adecvat.

Substantele antiseptice sunt reprezentate de diverse soluţii cu rol de curăţare şi


dezinfectare a plăgii şi tegumentelor din jur.
• alcoolul medicinal,
• tinctura de iod,
• apă oxigenată,
• soluţia Dakin,
• bromocetul,
• acidul boric etc., a căror acţiune este descrisă în capitolul ,,Asepsie şi antisepsie”.

Materialele pentru protejarea plăgii trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati:


• Să fie usoare
• Să nu fie iritante pentru tegumente
• Să se poată steriliza
• Să aibă putere de absorbţie
• Să realizeze o compresiune elastică a plăgii
• Să se opună pătrunderii germenilor din afară

1) Tifonul (comprese)
2) Vata

Mijloace de fixare
1. Galifixul (mastisolul)
Avantaje :
- realizează o buna fixare a pansamentului peste plagă
Dezavantaje :
- pot apărea cazuri de intolerantă (urticarie)
- se poate dezlipi uşor la pacienţii agitaţi

2. Leucoplastul
Avantaje :
- permite o supraveghere uşoară a regiunii operate
- nu jenează funcţiile segmentului respectiv
Dezavantaje :
- dezlipirea este dureroasă
- capacitatea de aderare are o perioadă mică de eficienţă
- este impermeabil la aer (se produce macerarea
tegumentuluiu de sub bandă)
3. Bandajele sunt descrise în capitolul ,,Bandajul chirurgical”.

Instrumentarul (fig. 8-1)


1. Pensa chirurgicală
2. Pensa anatomică
3. Pensa Pean
4. Pensa Kocher
5. Foarfeca
6. Sonda canelată
7. Sonda butonată
8. Chiureta Volkman
9. Tavită renală

Foarfeca Pensa Pean Pensa Kocher Tăviţă renală Chiuretă

Pensa Pensă
chirurgicală anatomică
Figura 8a-1
Alte materilale
• Benzina sau eterul - pentru degresarea tegumentului
• Mese
• Tuburi de dren
• Aleze sterile etc.

Tehnica pensamentului
1) Medicul îşi pune mănuşi sterile şi este servit cu instrumentele necesare
2) Se dezlipeşte cu blândete pansamentul vechi (dacă acesta este lipit de plagă, se
umezeşte cu apă oxigenată sau permanganat de potasiu)
3) Se curată tegumentul din jurul plăgii cu un tampon îmbibat cu benzină pentru
degresare. Se va şterge de la plagă spre periferie pentru a nu contamina plaga. Se
dezinfectează apoi pielea din jurul plăgii cu alcool sau tinctura de iod (betadină).
4) Tratamentul plăgii se face în funcţie de natura şi momentul evoluţiei sale.
• Plăgile operatorii cu evoluţie aseptică nu necesită tratamente speciale
• Plăgile secretante se vor curăta prin spălare cu soluţii antispetice
• Seroamele şi hematoamele se vor evacua prin scoaterea a 1-2 fire de
sutură cu ajutorul unei sonde butonate sau canelate
• Colecţiile purulente se deschid larg şi se dreneaza cu tuburi
5) Protecţia plăgii se îcepe cu aplicarea a 2-3 comprese de tifon, peste care se aplică vata
hidrofilă, grosimea ei fiind în funcţie de cantitatea de secretii din plagă.
6) Fixarea pansamentului cu galifix, leucoplast sau feşi

Tipuri de pansament

1) Pansament protector se utilizează în plăgi care nu secretă. Se face cu 2-3 straturi


de comprese.
2) Pansament absorbant se aplică pe plăgile drenate sau secretante şi este alcătuit
dintr-un strat de comprese şi un strat de vată hidrofilă.
3) Pansament cpmpresiv se indică cu scop hemostatic, pentru imobilizarea unei
regiuni sau pentru reducerea unei cavitaţi superficiale după puncţionare. Se aplică
un strat de comprese, peste care un strat mai gros de vată şi apoi se fixează cu feşi
în aşa fel încât compresia să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii şi
să nu fie jenată intoarcerea venoasă.
4) Pansamentul ocluziv indicat în plăgile insoţite de leziuni osoase, constă în
acoperirea plăgii cu comprese şi vata peste care se aplică aparatul gipsat pentru
imobilizarea osoasă.