Camere de stingere ale arcului

electric.

1. Conditii necesare întreruperii circuitelor

2. Medii de stingere

3. Tehnica întreruperii circuitelor in functie de mediul de stingere

a. Aerul atmosferic mediu de stingere al arcului electric

i. Efectul de electrod si nisa

ii. Suflaj magnetic . Pereti reci

b. Vidul mediu de stingere al arcului

c. Rupere în ulei

d. Rupere în SF6

e. Materialul granulat

1. Conditii necesare întreruperii circuitelor electrice.

 Întrerupere ideala

Rezistenta acestui întrerupator trebuie sa treaca instantaneu din zero în valoare

infinita.

Timpul fizic de întrerupere trebuie sa fie de ordinul micro pâna la 1 ms. când
dt tinde spre zero supratensiunile Ldi/dt tind la infinit

Dezavantaj -supratensiunile Ldi/dt tind la infinit când dt tinde spre zero.

Efecte -strapungerea mediului dintre contacte- formarea arcului electric in
spatiul dintre contacte sub forma unui canal
Actiune mediului Daca mediul dintre contacte actioneaza cu o energie mare
asupra acestui canal reuseste sa-l stranguleze si arcul se stinge.

Energia necesara strangularii canalului ionizat raportata la purtatorii de sarcina

din acest canal poarta denumirea de tensiune de refacere dielectrica sau tensiune
de tinere

Conditii de strangulare intre tensiunea ce stranguleaza canalul Ud si tensiunea ce

mentine acest canal.(tensiunea tranzitorie de restabilire U r) .

• tensiunea de arc si tensiunea de restabilire . Ua(t) sa fie superioara tensiunii

oscilante de restabilire Ur(t);

• corelarea intre tensiunea de tinere si tensiunea de restabilire. Ut(t) sa fie

superioara tensiunii oscilante de restabilire Ur(t).

Tensiuni la trecerea prin zero a curentului

viteza de crestere a tensiunea de tinere > viteza de crestere a TTR

Parametrii ai tensiunii tranzitorii de restabilire(CEI 60056 )

Tensiunea nominala a 7,2 12 17,5 24 36 52

retelei (kV)
 Valoarea de vârf a TTR 12,3 20,6 30 41 62 89
Umax (kV)
Timp de crestere a TTR 52 60 72 88 108 132
(µ s)
Viteza de crestere a TTR 0,24 0,34 0,42 0,47 0,57 0,68
Umax/t (106kV/s)

Corelari ale tensiunilor la stingerea arcului

2. Medii de stingere

Caracteristicile mediului de stingere:

- sa aiba o conductivitate termica ridicata în special în faza de stingere a

arcului electric (λ mare la T mare) ;

- sa aiba o tensiune de refacere a dielectricului (tinere) cât mai ridicata cu un

timp de refacere dielectrica cât mai redus ;
 - la temperaturi înalte sa prezinte o conductivitate electrica ridicata pentru a
reduce la minim rezistenta arcului electric. Reducerea rezistentei arcului implica
pierderi Joule – Lentz reduse în coloana de arc deci energie mica a coloanei
arcului;

- la temperaturi joase conductivitatea electrica trebuie sa fie cât mai redusa,

apropiata de a materialului izolant pentru a face cât mai simpla restabilirea
tensiunii.

- Calitatea de material izolant a unui mediu este masurata prin tensiunea

de strapungere dielectrica dintre contacte care depinde de presiunea si distanta
dintre electrozi.

Curbele lui Paschen prezinta tensiunea de strapungere (în KV) functie de

distanta dintre electrozi si presiune, având trei zone de dependenta functie de
produsul distanta electrozi si presiune:

* zona de presiune înalta (1 – 10) bar cm în care tensiunea de strapungere este

proportionala cu presiunea si distanta dintre contacte;
* zona de presiune scazuta (0,1 – 0,0001)bar•cm în care tensiunea de strapungere
are un minim cuprins între 200 – 600 V dependent de tipul mediului;

* zona de vid absolut în care tensiunea de strapungere depinde de distanta dintre

contacte si suprafata contactelor.

Mediile cele mai utilizate în camerele de stingere sunt:

aerul,

uleiul,

vidul avansat,

hexaflorura de sulf (SF6)

materialul granulat (nisip de cuart).

3.Tehnica întreruperii circuitelor in functie de mediul de stingere

Stingerea arcului presupune:

• sa furnizez coloanei arcului o tensiune mai mica decat cea necesara

sau

• procesele de deionizare sa fie mai puternice decat cele de ionizare sau

energetric sau
 • extragere de caldura din coloana arcului mai mult decat se dezvolta

Realizarea acestor conditii este posibila prin actiunea unei forte (de orice natura )
care sa actioneze asupra coloanei de arc , forta care sa alungesca sau sa
intensifice schimburile energetice intre colana si mediul de stingere

3.1 Aerul atmosferic mediu de stingere al arcului electric

Proprietati la presiunea atmosferica

• timp de refacere dielectrica destul de ridicat (10ms)

• tensiune de strapungere de 30 KV/cm.

Principii de stingere Arcul electric ce se formeaza între contacte trebuie,

pentru a fi stins, sa fie alungit artificial prin suflaj magnetic sau prin divizarea
coloanei arcului electric într-o suma de arcuri scurte si alungite sub efectul de
electrod si nisa.

a. Efectul de electrod si nisa

tensiunea necesara arcului electric (relatia Ayrton) >26V

Efectul de electrod consta în divizarea arcului în n segmente în scopul

cresterii de n ori a caderii de tensiune dintre electrozi.

.Efectul de electrod

În situatia divizarii în n segmente ecuatia de stingere a arcului (tensiunea

necesara arcului >TTR ) este:

cu γ factor de oscilatie (≈ 1,7)

relatie din care la “tensiunea de utilizare cunoscuta” a retelei se poate
determina numarul de “placute” din camera de stingere (γ l1≈ 0) astfel:

cu α ≈ (100 – 200)V functie de curent (I=400 – 10)A

Efectul de electrod este întotdeauna asociat cu efectul de nisa. Coloana

arcului electric ce se formeaza între piesele de contact poate fi asociata cu un
conductor electric fluid (model cilindric) situat în vecinatatea unor placi
feromagnetice.

• Forta pe unitatea de lungime a coloanei arcului electric este:

unde 2a – distanta între coloana arcului si

imaginea ei, I – curentul din coloana arcului, - factor de corectie al fortei

ce caracterizeaza gradul de umplere a camerei de stingere cu N placute
feromagnetice de grosime e.

Efect de nisa

Principiul de stingere descris este frecvent utilizat la stingerea arcului

electric c.a. în contactoarele si întrerupatoarele de joasa tensiune.

Aplicatie

Sa se determine numarul de placute din camera de stingere a unui contactor ce

lucreaza in regimul AC-3 cu In=125A, la tensiunea de 400V
Rezolvare: Întrucât este utilizat pentru pornirea unui motor asincron cu colivie în
regim AC-3 trebuie sa suporte curentul limita . Acestui
curent îi corespunde o valoare a tensiunii de calcul α =50. Numarul de intervale
este dat de relatia:

cu

Numarul de placute este n=8.

b. Suflaj magnetic . Pereti reci

Arcul electric ce se formeaza între contacte ,poate fi stins daca este alungit sub
actiunea unei forte.

Concluzie

1Actiunea oricarei forte (magnetice, mecanice etc.) asupra coloanei arcului

determina alungirea acestuia.

2 Extragerea caldurii din coloana arcului se face prin contactul acesteia cu

peretii reci din camera de stingere( principiu denumit deion deoarece o mare
cantitate de caldura din coloana arcului este absorbita de peretii reci ai camerei de
stingere-deionizare). Arcul electric ce se formeaza între contacte este alungit sub
actiunea fortei magnetice si deionizat prin contactul acesteia cu peretii reci din
camera de stingere

Camere de stingere
Arcul electric este racit în contact cu peretii reci, confectionati din material
refractar .

Camerele de stingere pot fi

• largi unde distanta dintre pereti este mult mai mare decât diametrul
coloanei de arc,

• camere cu fanta îngusta unde diametrul coloanei de arc este mai mare
decât grosimea fantei. Fanta îngusta poate fi variabila ca sectiune, pentru a
mentine arcul în contact intim cu peretii pe toata durata lui, poate avea mai
multe fante în paralel, sau fanta poate avea sicane pentru a mari lungimea
arcului.

Eficacitate o au contactele în forma de coarne .Piciorul de sprijin al arcului

electric pe piesa de contact este foarte mobil , putând fi deplasat usor sub
actiunea unei forte.

Deplasarea coloane de arc este caracterizata printr-o viteza normala pe

coloana de arc vn si o viteza de alungire vt .

Efectul celor doua viteze asupra coloanei arcului implicit a stingerii se

studiaza prin actiunea separata a fiecarei viteze.
 • Ruperea arcului electric este independenta de viteza tangentiala dar
în schimb aceasta afecteaza energia din coloana arcului în sensul ca aceasta
energie a coloanei arcului, scade pe masura ce creste viteza tangentiala conform
relatiei dWa=uidt =ui(dx/vt) .

• Deplasarea coloanei arcului cu viteze normale vn diferite , deplasare

efectuata sub actiune fortei magnetice Lungimea la care se

rupe arcul electric se determina din relatia , conducând la JBdl=

ρ d(vn2/2) echivalenta cu JBl=(ρ vn2)/2.

În concluzie lungimea arcul electric depinde de viteza normala a coloanei

arcului electric .Pe de alta parte cresterea vitezei se obtine prin cresterea
inductiei.

Viteza de intrare a arcului electric în camera de stingere, se determina din

ecuatia de echilibru a fortelor ,ce actioneaza asupra coloanei de arc (forta

electromagnetica si ascensionala ) având expresia

Experimental se determina viteza cu relatia

• Daca fanta este îngusta 2-5 mm, curgerea este turbulenta iar viteza poate fi

determinata cu relatia (Kukekov) experimentala ., m/s.

 • camere de stingere cu sicane, directia arcului electric, care strabate sicana
,face unghiul α cu directia inductiei magnetice iar viteza de avans devine

unde unde k=0,8 tine seama de caderea

de tensiune magnetica în miezul de fier al sistemului de suflaj, N-
reprezinta numarul de spire al bobinei de suflaj, iar dp este distanta dintre
talpile polare.

Cerinte pentru electromagnetul de suflaj

- înfasurarea se conecteaza în serie cu arcul(calea de curent) pentru a realiza

sincronism între variatia curentului si a inductiei

- miezul electromagnetului trebuie lamelat pentru ca energia magnetica

acumulata sa fie minima si sa nu se produca defazaj între flux si curent

- în cazul curentilor intensi inductia magnetica este ridicata si-i posibila saturarea
circuitului magnetic caz în care ruperea arcului se face violent cu depunere de
metal topit pe contacte.

Domenii de aplicare in special in cc la contactorul de cc RBC sau RMC si la

întrerupatoarele ultrarapide de cc sau de medie tensiune

3.2 Vidul mediu de stingere al arcului

a Proprietatile dielectrice ale vidului

• presiune este redusa in domeniul 10-1Pa-10-5 Pa sau 10-3- 10-7 bar. In

întrerupatoare valoarea tipica a presiunii este 10-6mbari Tensiunea de tinere
50KV
 12mm distanta intre electrozi

• energia de interactiune este neglijabila. La acesta presiune 1mm3 de volum

contine 27 106 molecule de gaz a caror interactiune (U/pd) este neglijabila
intre doua ciocniri . Valoarea minima a tensiunii de tinere a vidului se
obtine la 10-3 bari

b Arcul electric in vid se formeaza emisie termoelectronica

Densitatea de curent are valori semnificative numai pentru câmpuri electrice

intense de 109-1010 V/m (valoare tipica 100KV/cm =107V/m)

Tip arc

• arc electric concentrat

• difuzat in functie de valoarea curentului electric astfel:

- La valori intense >10.000 A arcul este concentrat având piciorul de

sprijin pe o arie foarte mica mm2 si produce valori foarte ridicate de temperatura .
Stingerea arcului este conditionata de cantitatea de vapori metalici Daca
densitatea de vapori pe metru cub depaseste valoarea de 1022 arcul se reaprinde

- La valori reduse ale curentului electric de cateva sute de amperi

arcul difuzeaza intr-o suma de arce mici cu valori ale densitatii curentului de
ordinul 105-107A/cm2,

- suprafata de sprijin a coloanei arcului fiind de ordinul 10-5cm2,

- temperatura atinsa fiind 3000K

- combina emisia termoelectronica cu emisia datorata actiunii campului

electric unde ionii pozitivi din metal au suficienta energie cinetica (30-50 eV)
pentru a parcurge distanta anod-catod Tensiunea in coloana arcului are
aproximativ 80V..

Toate realizarile tehnice se confrunta cu

• reducerea supratensiunilor

• reducerea eroziunii contactelor

• reducerea fenomenului de difuziune a arcului pentru cresterea capacitatii de

rupere a intreruptoarelor
 • reducerea cantitatii de vapori metalici

Cercetarile in vederea eliminarii acestor neajunsuri sunt concentrate pe doua

directii

• controlul arcului electric prin camp magnetic pentru a misca piciorul

arcului pe suprafata electrozilor

• compozitia materialului de contact

Campul magnetic in intrerupatoarele cu vid poate fi aplicat radial sau axial

Campul magnetic radial este produs de circulatia curentului electric prin

modificarea geometrica a electrozilor , arcul rotindu-se circular sub actiunea
fortei magnetice si incalzind uniform suprafata electrozilor

Camp magnetic radial

Campul magnetic axial, utilizat in special pentru arcul difuz.

La aceeasi capacitate de rupere a intrerupatorului cu vid , campul magnetic
radial reduce temperatura pe suprafata electrozilor iar campul magnetic
axial reduce tensiunea coloanei arcului si eroziunea contactelor.

Materialele de contact cele mai utilizate sunt aliajele Cu(50-80%) –Cr(50-

20%) avand rezistenta la eroziune , iar mai recent Cu(98%) –Bismut(2%) sau Ag-
W-Cu.

Aplicatii

Pe partea de joasa tensiune din cauza costului ridicat al întrerupatoarelor cu vid

se produc pentru curenti de 800-2500A având capacitatea de rupere de 75kA.

3.3 Rupere în ulei

Întreruptoarele cu ulei sunt folosite în principal pentru tensiuni cuprinse intre 5 si

150 kV.

Principiul de stingere

Hidrogenul obtinut din descompunerea moleculelor de ulei serveste drept

mediu de extinctie. Acesta este un bun agent de stingere datorita proprietatilor
sale termice si timpului sau constant de deionizare care este mai bun decât al
aerului, in special la presiuni mari.

La separatie, arcul face ca uleiul sa se descompuna eliberând hidrogen

(≈70%), etilena (≈20%)(?), metan (≈10%) si carbon liber. O energie dezvoltata
de arc de 100 kJ produce aproximativ 10 litri de gaz. Acest gaz formeaza o bula
care, datorita inertiei masei de ulei, este obtinuta în timpul întreruperii la o
presiune dinamica care poate atinge de la 50 la 100 bari. Când curentul trece la 0,
gazul se dilata si sufla pe arcul care este stins.

Tipuri de întrerupatoare cu ulei

 Întreruptoare cu ulei mult (camera de stingere plasata in cuva)

 Întreruptoare cu ulei putin(uleiul ocupa numai camera de stingere)

Camere de stingere

• cu jet trensversal creat prin descompunerea uleiului(curent intens stin in

zona superioara iar cel redus in zona inferioara)

• jet combinat creat partial mecaniccu aductiune prin tija mobila

• expandarea cu control de presiune –camera elastica

  Principalele
caracteristici ale
întreruptoarelor de
circuit cu ulei putin

Curentul de scurtcircuit sau

curentii de valori ridicate necesita
pentru contactul mobil un
diametru minimal.

Lungimea camerei de stingere si

deplasarea componentelor mobile
sunt practic proportionale cu
tensiunea aplicata.

Pentru a evita presiunea excesiva,

timpul minim de arc pentru a rupe
un curent mare trebuie sa fie mai
mic de 10 ms si trebuie sa dureze
mai putin de 40 ms pentru curentii
critici.

Carcasa izolatoare a camerei de

stingere trebuie de asemenea sa
fie proiectata sa reziste la
presiunile mari

Dezavantaje:

− Descompunerea
uleiului nu este
reversibila.

− Descompunerea uleiului si uzura contactelor deterioreaza calitatea

dielectrica rezultând costuri suplimentare de întretinere.

− În cazul unor reînchideri rapide polul ramâne la o presiune mare si

capacitatea de rupere este redusa.

− Riscul de explozie si foc nu este complet eliminat.

Câmpuri de aplicare pentru rupere în ulei

 Aceasta tehnica de rupere a fost larg folosita în transmisia si distributia de
energie electrica.(120-420KV) si curenti pana la 2000A. Ea este progresiv
înlocuita de tehnicile de rupere în vacuum si SF6.

3.4 Rupere în SF6

Tehnica de rupere care foloseste acest gaz a fost prima data dezvoltata în
anii 1970 asemenea tipului de rupere în vacuum.

A Proprietati ale SF6

 Proprietati chimice

În starea sa pura SF6 este un gaz incolor nepoluant, inodor, neinflamabil si

netoxic. Este insolubil în apa.

Din punct de vedere chimic este inert: toate legaturile chimice din molecula
sunt saturate si are o energie mare de disociere (+1.096 kJ/mol) de asemenea o
capacitate mare de evacuare pentru caldura produsa prin arc (entalpie mare).

In timpul arcului, în care temperatura poate ajunge între 15.000 K si 20.000

K SF6 se descompune. Aceasta descompunere este virtual reversibila: când
curentul este redus temperatura este redusa si ionii si electronii pot sa refaca
molecula de SF6.

Un numar mic de produsi sunt obtinuti din descompunerea SF6 în prezenta

impuritatilor dioxid de sulf SO2F2 sau tetraflorura de carbon CF4. Acesti produsi
ramân concentrati în bol si sunt absorbite usor de compusii activi, cum ar fi
silicat de aluminiu, care sunt de obicei plasate în mediul ruperii.

 Proprietati fizice


Proprietati termice
 Conductivitatea termica a SF6 este egala cu cea a aerului dar cercetarea
curbei conductivitatii termice a SF6 la temperatura ridicata scoate în
evidenta un vârf la temperatura 20000K –temperatura de disociere a SF6 .

• Proprietati dielectrice

SF6 are un gradient dielectric ridicat datorita proprietatilor electronegative ale

fluorului Durata de viata a electronilor liberi ramâne scazuta si cu moleculele de
SF6 ei formeaza ioni grei cu mobilitate redusa. Probabilitatea unei defectiuni
dielectrice printr-un efect de bulgare este astfel întârziata. Aceasta da acestui
mediu un timp constant extrem de mic de deionizare

B Arcul electric în SF6

Din punct de vedere electric conductivitatea electrica este functie de

temperatura , astfel:

La temperaturi mici ale coloanei arcului < 5.000°C –conductivitatea

electrica este neglijabila ( se comporta ca izolator)

La temperaturi ridicate> 50000 K conductivitatea electrica este foarte mare

( se comporta ca un conductor) Raza echivalenta a coloanei arcului este foarte
redusa

Din punct de vedere termic regasim un miez cu conductivitate

ridicata înconjurat de un învelis rece de gaz pentru temperaturi
pana in 5.0000K . Miezul si învelisul sunt separate de o diferenta de
temperatura asemanatoare cu temperatura de disociere a moleculei.
In jurul a 2.000°C acest prag ramâne neschimbat la variatia
intensitatii curentului
La aparitia arcului curentul este tinut de miez când pragul de temperatura la
acest nivel este mai mic decât temperatura minima de ionizare iar învelisul
extern ramâne izolant.

Odata cu descresterea curentului, temperatura miezului scade si conductivitatea

electrica de asemenea începe sa scada. La trecerea curentului prin zero,
schimburile de temperatura dintre miez si învelis devin foarte mari iar refacerea
dielectrica se realizeaza , cu o constanta de timp care este foarte mica
(0,25microsecunde)

C Tipuri de dispozitive cu rupere în SF6 si domeniile lor de aplicare

Tipurile de dispozitive SF6, se diferentiaza prin metodele de racire a arcului ,
fiecare având diferite caracteristici si domenii de aplicare.

• Ruperi cu autocompresie

În acest tip de întreruptor, arcul este stins prin eliberarea unui volum de SF6
compresat de actiunea unui piston: când aparatul deschide, un cilindru atasat la
contactul mobil se misca si compreseaza volumul de SF6 O duza directioneaza
gazul pe directia arcului actionand transversal sau longitudinal

La curenti mari, arcul implica un efect de blocare care contribuie la acumularea

de gaz compresat. Când curentul se apropie de zero, arcul este în primul rând
racit apoi stins datorita injectiei cu molecule ale noului SF6.

Aceasta tehnologie permite ca toti curentii pâna la capacitatea de rupere sa fie

întrerupti fara nici o problema si fara curent critic, atâta timp cât energia necesara
ruperii arcului este produsa pe cale mecanica care este independenta de curentul
care trebuie întrerupt.

 Valori caracteristice
Presiunea relativa a lui SF6 folosita de obicei variaza de la 0,5 bari (16 kA, 24
kV) la 5 bari (52 kV),care permite realizarea unor containere etanse la scurgeri
de gaz cu siguranta garantata.

Factorii care influenteaza dimensiunile camerei de stingere sunt urmatorii:

− Tensiunea de izolare care determina distanta de izolare între contactele

deschise. Aceasta poate fi constanta de ordinul a 45 mm în functie de presiunea
de SF6 folosita.

− Curentul de scurtcircuit ce trebuie rupt determina diametrul duzei si a

contactelor.

− Puterea de scurcircuit ce trebuie rupta determina dimensiunile pistonului

pompei ( la 24 kV volumul rafalei de gaz este în jur de 1 litru pentru o
capacitate de rupere de 40 kA).

− Energia de deschidere de 200 J (16 kA) pâna la 500 J (50 kA) ramâne relativ
mare în ciuda compactitatii aparatelor cauzata de energia necesara compresiei
gazului.

 Domeniile de aplicare ale autocompresiei

Principiul autocompresiei este cel mai vechi dintre toate si a fost folosit
pentru toate tipurile de întreruptoare de uz general.

Întreruptoarele cu autocompresie sunt potrivite cu functionarea bateriilor de

condensatoare întrucât au o probabilitate mica de reaprindere a curentului
postarc, ca si o rezistenta mare la curentii de închidere.

Cu toate acestea, o energie relativ mare de operare conduce la o uzura destul de

mare a mecanismului de operare si posibilitatea de limitare în relatii a unui
numar de operatii. Aceasta tehnologie este înca larg folosita în prezent în special
pentru aparate de intensitati mari si tensiuni mai mari de 24 kV.

• Autoexpansiunea

Ruperile prin autoexpansiune folosesc energia termica disipata de arc ca sa

creasca presiunea în volumul de SF6

Efectul de pompa depinde de valoarea curentului, care permite o energie de

control mica si o rupere usoara, dar cu riscul aparitiei curentilor critici.

Pentru ca presiunea gazului sa actioneze asupra coloanei arcului , jetul de

gaze trebuie ghidat.

Doua metode de ghidare ale arcului au fost dezvoltate, ghidarea mecanica

si ghidarea magnetica, care permite stabilizarea arcului în zona pompei precum
si eliminarea curentilor critici.
 • Ghidarea mecanica (tipul autocompresiei) Arcul este mentinut centrat între
doua contacte prin pereti izolati condensând fluxul gazos într-un mod
asemanator duzelor folosite la auto-compresie.

Aceasta tehnica este sigura si simpla dar creste energia necesara controlului. De
fapt, prezenta acestor mecanisme în zona arcului reduce performanta dielectrica a
SF6 în timpul fazei de restabilire, care conduce la o crestere a intervalului dintre
electrozi si a vitezelor de deplasare ale contactelor, si chiar a presiunii SF6.

• Ghidarea magnetica (tipul arcului rotitor)

În aceasta tehnologie contactele sunt mentinute in SF6 la o anumita presiune .

Deschiderea contactului conduce la aparitia arcului ce creste temperatura in
camera de stingere , implicit presiunea gazului . Bobina creaza un camp magnetic
ce interactioneaza cu curentul din arc , conducand la miscarea coloanei de arc
.Arcul se raceste la miscarea lui prin SF6. Viteza mare de rotatie a arcului (care
poate depasi viteza sunetului) este datorata fortei Laplace produse de câmpul
magnetic creat de curentii care trec prin bobina si curentul din coloana arcului ,
forta ce accelereaza arcul într-o miscare circulara. Arcul este astfel racit uniform
în SF6.
Capacitatea de racire a dispozitivului depinde direct de valoarea curentului de
scurtcircuit, care da acestui dispozitiv o capacitate de rupere blânda folosind o
energie de operare mica: energia necesara la rupere este suplimentata complet de
arc si curentii mici sunt întrerupti fara ciopârtiri sau supratensiuni.

Datorita miscarii rapide a punctelor de sprijin ale arcului , locurile încinse care
degaja vapori de metal sunt evitate si eroziunea contactelor este minimizata în
particular în cazul geometriei axiale.

Trebuie mentionat ca în apropierea curentului zero, câmpul magnetic se reduce.

Este important ca el sa mentina o valoare diferita de zero astfel încât arcul sa
ramâna în miscare în SF6 rece când TTR apare, de aceea se evita aparitia
curentilor critici. Aceasta se realizeaza prin introducerea de inele de scutcircuit
care forteaza câmpul magnetic sa fie putin defazat fata de curent.
Eficienta termodinamica este optima si SF6 îsi pastreaza toate proprietatile sale
dielectrice. Astfel distantele de izolare pot fi reduse la minimum si energia
necesara controlului este mica.

 Valori caracteristice

Presiunea de umplere a bolului este apropiata de presiunea atmosferica si

volumul pompei termice este între 0,5 si 2 litri.

Energia de control este mai mica de 100 J. la 24 kV Toate aceste caracteristici

ne arata ca tehnica de auto-rupere este cea mai performanta tehnica pâna în data
de azi. Capacitatile de rupere pot fi foarte mari în timp ce înca mai au presiune si
energie de control reduse, din aceasta cauza ofera o foarte mare încredere.

 Domenii de aplicare

Aceasta tehnologie, dezvoltata pentru ruperea curentilor de scurtcircuit, este potrivita si pentru ruperea
curentilor capacitivi atâta timp cât suporta supracurenti si supratensiuni. Se poate folosii de asemenea si
pentru ruperea unor mici curenti inductivi.

Fara alte mijloace aditionale sistemele de expansiune termica au limitat

capacitatile de rupere si tensiunile de operare. Tehnica de auto-expansiune este
deseori asociata cu arcul rotitor sau auto-compresie asistata de piston. Este apoi
folosita în aparate destinate MV(tensiuni medii) si chiar HV (tensiuni mari)
pentru toate aplicatiile.
Nivelele de performanta atinse prin combinarea expansiunii termice cu arcul
rotitor sunt în asa fel încât tehnologia sa fie considerata de folosit în întreruptoare
folosite în aplicatii foarte solicitante, de exemplu pentru a proteja alternatoarele
electrocentralelor (cu asimetrie mare si TTR)

3.5 Materialul granulat mediu de stingere al arcului în sigurante fuzibile

Stingerea arcului electric în contact cu granulele din material refractar este

un principiu utilizat la functionarea sigurantelor fuzibile.

Nisipul de cuart constituie unul din cele mai eficiente medii de stingere a arcului
electric. Elementul fuzibil al sigurantei este înglobat în masa de nisip de cuart,
astfel încât stingerea arcului electric este determinata de preluarea de caldura de
catre granulele de nisip..

Procesul complet al deconectarii (arderii) sigurantei fuzibile se

compune(teoretic) din urmatoarele faze distincte:

• Încalzirea elementului fuzibil pâna la temperatura de topire

• Topirea si vaporizarea elementului fuzibil

• Aparitia arcului electric dupa strapungerea spatiului dintre contactele

sigurantei

• Stingerea arcului , care provoaca ruperea curentului si deci deconectarea

circuitului

Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de scurtcircuit

este redat în figura unde distingem:

- pe durata 0-t1 are loc încalzirea firului pâna la temperatura ;

- pe durata t1-t2 materialul se topeste în întregime , iar temperatura se

conserva ;
 - pe durata t2-t3 lichidul este încalzit pâna la temperatura de vaporizare

Topirea fuzibilului

• Evolutia în intervalul 0-t1

Ipoteza încalzire adiabata pâna la temperatura de topire a fuzibilului .

Ecuatia caldurii sub forma :

- rezistivitatea materialului la 200 C

- coeficientul de temperatura al rezistivitatii

c1 - caldura specifica volumica în stare solida

A - aria sectiunii transversale a elementului fuzibil în sectiunea diminuata

- supratemperatura (peste +200 C )

permite definirea integralei Joule

relatie ce poate fi scrisa sub forma

- constanta lui Meyer

• Evolutia în intervalul t1-t2 este descrisa de transformarea fuzibilului în metal

lichid

- rezistivitatea medie de lichid si solid

- caldura latenta volumica de topire

• Evolutia în intervalul t2-t3

În acest interval de timp metalul lichid se încalzeste de la temperatura de

topire la la temperatura de vaporizare ,.

c2 - caldura specifica volumica în stare lichida

 - rezistivitatea în stare lichida

- coeficientul de temperatura al rezistivitatii în stare lichida

k3 - constanta de material

Pentru intervalul de timp total de la 0 la t3 :

=Wp energia pre-arc

Comparatie între tehnicile de rupere

În prezent în sectorul LV, ruperea magnetica în aer este, cu exceptia câtorva

cazuri rare, singura tehnologie folosita. În EHV, tehnica de rupere în SF6 este
practic singura folosita.

În aplicatii MV, unde toate tehnologiile pot fi folosite, ruperile în SF6 si ruperile
în vid au înlocuit ruperile în aer din motive de cost si spatiu, si ruperile în ulei din
motive de siguranta, protectie si întretinerii reduse

Tehnicile de rupere în vid sau SF6 au

nivele de performanta apropiate si
din calitatile lor respective se
întelege ca una sau cealalta este mai
potrivita pentru anumite aplicatii. In
functie de tara, una sau alta dintre
aceste tehnologii este folosita în
principal din motive istorice sau la
alegerea producatorilor.

Ulei
Siguranta Riscul de explozie
daca presiunea cre
(operatii multiple)
Marime Volumul aparatului este Instalatiile necesita Mica

destul de mare. distante mari.

Întretinere Înlocuirea regulata a Înlocuirea contactelor Nimic pentru
uleiului (descompunerea de arc când este posibil. componentele de
ireversibila a uleiului la rupere.
Întretinerea regulata a
fiecare rupere)
mecanismului de Ungerea minima a
control. mecanismelor de
control.
Influenta Mediul de rupere poate fi schimbat de mediul Insensibil: bol sigilat
mediului înconjurator (umiditate, praf, etc.). pentru totdeauna.
Ciclu rapid de Timpul lung de Evacuarea înceata a aerului Ambele SF6 si vidul îsi
rupere reducere a presiunii fierbinte necesita recupereaza
necesita o subevaluarea capacitatii de proprietatile dielectrice
subevaluare a rupere. foarte rapid: nu este
capacitatii de rupere nevoie sa subevaluam
daca exista riscul capacitatea de rupere.
unor ruperi
succesive.
Rezistenta Mediocra. Medie. Excelenta.

Comparatia performantelor pentru diferite tehnici de rupere