1.

ORGANIZAREA GENERALĂ ŞI ALEGEREA

PARAMETRILOR PRINCIPALI

11. Soluţia de organizare generală

1.1.1. Studiul soluţiilor similare

Pentru abordarea proiectării unui nou tip de autovehicul, în cazul proiectului de
faţă autoturism este necesar să se caute un număr cât mai mare de soluţii similare
apropiate prin elementele impuse de tema de proiectare şi anumite particularităţi
prezentate în fişa tehnică a automobilului deja existent. Literatura de specialitate
cuprinde, pentru fiecare categorie de autoturisme, informaţii legate de organizarea
generală, de modul de dispunere a motorului şi punţilor motoare, de organizarea
transmisiei etc. De asemenea, sunt date principalele dimensiuni geometrice,
greutatea utilă şi proprie, tipurile sistemelor de direcţie şi frânare, tipul suspensiei etc.
Prin compararea acestor particularităţi şi ţinând cont de tendinţele de
dezvoltare caracteristice categoriei de autoturisme cercetate, pentru început se pot
stabili unele date absolut necesare pentru calculul de predimensionare, cum ar fi
organizarea generală, amenajarea interioară, dimensiunile geometrice, greutatea
autovehiculului şi repartizarea sa pe punţi, alegerea roţilor şi determinarea razei de
rulare etc.
Modele similare au fost extrase din Auto Catalog si reviste de specialitate. În
tabelul 1.1 se prezintă, pentru segmentul autoturismelor cu performanţe apropiate
autoturismului din tema de proiectare principalii parametrii constructivi şi ai
performanţelor pentru un număr de 20 autoturisme.
Din datele extrase, referitor la soluţia de organizare generală a transmisiei se
desprinde că toate modele sunt cu soluţia de organizare 4x2 PMF.
Prin tema de proiectare, s-au impus numărul de locuri (n=5) şi viteza maximă
(vmax=180Km/h) a autoturismului, impunerea acestor doua condiţii permiţând o mai
mare libertate în ceea ce priveşte stabilirea celorlalte caracteristici ale acestuia,
segmentul acesta de autovehicule fiind foarte mare, oferind asfel posibilitatea alegerii
unei soluţii opime.
Mărimea ampatamentului este orientată spre valoarea aleasă ca medie cu mici
abateri de la aceasta pentru fiecare model în parte.( Valoarea medie: 2534 mm).
Lungimea se reprezintă de asemenea ca o dimensiune compactă datorată
asemănării soluţiilor de organizare mărimile prezentate anterior. (Valoarea medie:
4212 mm).
În ceea ce priveşte lăţimea autovehiculelor prezentate în soluţiile similare se
constată că este orientată către valoarea medie.(Valoarea medie: 1709 mm).
Înălţimea acestor autovehicule este apropiată de valoarea medie, cu excepţia
Toyota Carisma care are înălţimea puţin mai mare. (Valoarea medie: 1416 mm).
Ecartamentul (Valoarea medie: E1med=1471 mm).
În continuare, pe baza datelor din tabelul 1.1., s-a extins studiul de analiză
comparativă pentru o serie de criterii definite cu ajutorul performanţelor energetice
ale motoarelor, dinamice de viteză maximă şi de consum de combustibil.
Un parametru important este raportul Pmax/Ma dintre puterea maximă
dezvoltată de motorul autovehiculului, P max şi masa proprie a autovehiculului, M a.
Acest parametru are semnificaţia unui indice de motorizare. Valoarea medie a
acestui parametru este de 0,083 [CP/kg], îmbunătăţirea performanţei de motorizare
făcându-se la creşterea valorii acestui parametru.

1
 Un alt parametru de analiză comparativă ce exprimă influenţa nivelului de
motorizare asupra performanţei dinamice de viteză maximă este (v max/Pmax).
Parametru reprezintă un criteriu de perfecţiune al construcţiei de autovehicule prin
exprimarea vitezei imprimate de fiecare unitate de putere dezvoltată de motor. Faţă
de valoarea medie a acestui parametru pentru autoturismele din eşantionul analizat,
de 0,058, creşterea performanţei se exprimă prin creşterea valorii parametrului.

1.1.2. Tendinţe de dezvoltare

La începutul proiectării unui nou tip de autovehicul ţinând seama de datele

impuse prin temă, care precizează anumite particularităţi legate de destinaţia şi
performanţele cestuia, este nevoie, într-o primă etapă, să se caute un număr cât mi
mare de soluţii constructive, deja existente având caracteristici asemănătoare cu
cele ale autovehiculului cerut.
Ţinând seama de toate aceste informaţii şi având în vedere tendinţele de
dezvoltare caracteristice pentru fiecare categorie de autovehicule cercetată se pot
stabili, pentru început prin comparare, unele date absolut necesare pentru calculul de
predimensionare, organizarea generală, menajarea interioară, dimensiunile
geometrice, greutatea autovehiculului şi repartizarea sa pe punţi, alegerea roţilor şi
determinarea razei de rulare, etc.
Tehnica construcţiei de autoturisme s-a perfecţionat permanent, urmărindu-se
îmbunătăţirea performanţelor de dinamicitate şi frânare, de economicitate, de confort
şi securitate rutiera etc.
Din datele extrase, referitor la soluţia 4x2 aproximativ 94% sunt cu puntea motoare
faţă.
Analiza atentă a soluţiilor similare de autovehicule existente în exploatare
trebuie judicios combinate cu cercetarea direcţiilor de dezvoltare către care este
orientată construcţia de autovehicule pe plan mondial. Direcţiile de dezvoltare trebuie
să sublinieze orientarea generală în ceea ce priveşte modul de organizare a familiei
de autovehicule urmărite, precum şi performanţele acestora.
Industria constructoare de autovehicule constituie unul dintre reperele
reprezentative ale economiilor tuturor ţărilor dezvoltate. Pentru a produce, însă,
mijloace de transport auto cu performanţe remarcabile, care să satisfacă exigenţele
competiţiei mondiale, marile firme cheltuiesc importante fonduri financiare în
sectoare de proiectare, cercetare, testare a prototipurilor, elaborarea unor noi reţele
de materiale, concepute şi executate cu tehnologii şi echipamente moderne pentru
activităţile de fabricare şi montaj. Astăzi, când tehnica de calcul progresează într-un
ritm ameţitor, iar programele de calcul permit rezolvarea unor probleme extrem de
dificile, proiectarea, cercetarea şi optimizarea soluţiilor constructive de autovehicule
rutiere nu mai pot fi concepute decât asistate de calculator.
Un domeniu în care proiectarea asistată de calculator este de neînlocuit îl
reprezintă cel al proiectării formei exterioare a caroseriei (programe CATIA, EUCLID,
SUPERTRAB). Pentru a se reduce consumul energetic al autovehiculelor, mutaţii
substanţiale se produc nu numai în metodele şi tehnicile de proiectare şi cercetare a
caroseriilor, ci şi în direcţia implementării unor programe moderne de calcul
specializate în analiza, conceperea şi evaluarea performanţelor structurilor complexe
folosind teoria elementelor finite sau a elementelor de frontieră (program NASTRAN).
Calculul modern al autovehiculelor se desfăşoară pe baza teoriei modelării
dinamicii multicorp (MBS). Aceasta substituie modelul existent cu un număr finit de
corpuri care pot fi cuplate în diferite sisteme elastice. Cu ajutorul programelor se pot
deduce ecuaţiile de mişcare ale elementelor componente. După rezolvarea acestora
este posibilă simularea funcţionării anumitor sisteme sau subsistem(motorul, cutia de

2
viteze, punţile motoare, suspensia etc.). Prin crearea de imagini cu calculatorul se
verifică mai riguros ipotezele de calcul, se accelerează procesul de reacţie, se reduc
costurile şi detaliile pentru punerea la punct a fabricaţiei, se poate simula influenţa
elementelor estetice ale autovehiculelor asupra preţului acestuia pe piaţă.
Pe modelul de calcul optimizat, pe baza informaţiilor obţinute prin încercările
experimentale, se pot studia influenţele unui număr mare de factor asupra
performanţelor constructiv funcţionale ale acestuia.
La proiectarea automobilelor este necesar să se ţină seama de importanţa
instrucţiunii om-maşină. De aceea în institutele specializate există laboratoare de
cercetare inter disciplinare a sistemului om-maşină, în care se evaluează
performanţele psihico-fizice ale conducătorului auto şi măsurile constructiv
funcţionale ce trebuie întreprinse pentru ca efortul şi oboseala să fie minime în timpul
conducerii.
În condiţiile în care problemele de concepţie devin din ce în ce mai complexe,
necesitând prelucrarea unei enorme cantităţi de informaţie, asistarea proiectării şi
fabricaţiei de către calculator apare ca oportună şi de neevitat dacă se doreşte o
scurtare a timpului de inovare perfecţionare a produselor cu grad sporit de
complexitate, care trebuie adaptate continuu progresului tehnic. Motoarele
autoturismelor au beneficiat de atenţie sporită, eforturile de mărire a performanţelor
acestora fiind îndreptate pe multiple direcţii: reducerea consumului de combustibil,
mărirea puterii litrice a motoarelor, reducerea costurilor de fabricaţie, reducerea
emisiilor nocive din gazele de evacuare, reducerea emisiilor sonore, realizarea de
motoare cât mai uşoare şi mai compacte.
O altă preocupare constantă este aceea de a crea o familie de motoare
pornindu-se de la un motor de bază, de la care, în funcţie de necesităţi, se realizează
o serie de motoare cu capacităţi şi puteri diferite, având unele părţi componente
identice, procedeul favorizând folosirea tipizării în tehnologia de fabricaţie şi
exploatare a autoturismelor.
Folosirea supraalimentării şi a injecţiei de benzină sunt în măsură să asigure
performanţe superioare în ceea ce priveşte consumul, puterea şi emisia de substanţe
nocive. Reducerea dimensiunilor de gabarit, a consumului de metal, ameliorarea
formei camerei de ardere, numărul, geometria şi dispunerea supapelor, înlocuirea
materialelor metalice cu materiale ceramice, constituie surse de cercetare
permanentă pentru creşterea performanţelor motoarelor, micşorarea preţului ţi
micşorarea emisiilor nocive de natură chimică sau fonică studii de optimizare
preliminară pentru diferite variante constructive de supape, canale şi colectoare de
admisie, camere de ardere, procedee de formare a amestecului, legi de avans la
aprindere, legi de injecţie etc. În urma cercetării pe calculator a diferitelor variante,
rezultă un prototip de motor cu performanţe energetice superioare, definitivarea
soluţiilor constructive urmând să se realizeze după încercările pe stand şi pe
automobil.
Realizarea unor indici funcţionali ai motoarelor la nivelul celor estimaţi prin
calcule este condiţionată de introducerea unor sisteme electronice de control al
debitului de combustibil injectat şi al avansului la injecţie sau la declanşarea scânteii,
în funcţie de datele oferite de o serie de traductoare (poziţia pedalei de acceleraţie,
poziţia schimbătorului de viteză, temperatura apei, aerului, gazelor arse, debitele de
aer sau gaze arse, presiunile aerului, uleiului, viteza autovehiculului, turaţia
motorului, poziţia pistonului în cilindru etc.).Unitatea de comandă electronică poate
lucra analogic sau digital, în buclă deschisă după valorile măsurate la încercarea pe
stand şi introduse în memoria microprocesorului sau în buclă închisă prin
compararea în timp real a datelor de intrare şi ieşire.

3
 Cutiile de viteze dispun aproape în totalitate de cinci trepte de viteze, treapta a
cincea fiind treapta de mers economic, care atunci când este cuplată conduce la
reducerea consumului de combustibil prin micşorarea turaţiei motorului şi aducerea
acestuia în zona de turaţie economice.
Pentru îmbunătăţirea dinamicii automobilului în regim de tracţiune, acestea au
început să fie dotate cu sisteme de control al tracţiunii (ASP), care îndeplinesc în
general următoarele funcţiuni: corijarea acţiunilor de comandă ale şoferului în raport
cu regimul de deplasare al automobilului şi aderenţa roţilor cu calea de rulare;
asigurarea stabilităţii şi maniabilităţii automobilului; îmbunătăţirea tracţiunii la
demaraje ţi în condiţii dificile de drum; informarea şoferului asupra apariţiei situaţiei
deosebite ce duc la patinarea uneia sau mai multor roţi.
Pentru îmbunătăţirea dinamicii automobilelor în regim de frânare, acestea au
început să fie dotate pe scară largă cu sisteme de frânare cu antiblocare (ABS) care
au ajuns în prezent la un înalt grad de perfecţiune.
În prezent, la toate automobilele moderne este asigurat controlul electronic al
motorului, al sistemului de frânare cu antiblocare (ABS), comenzile cutiei de viteze,
suspensia, radarul anticoleziune precum şi a altor sisteme care au rolul de a
îmbunătăţii confortul conducătorului auto şi de a diminua efortul fizic în timpul
conducerii.
În preocupările specialiştilor care implementează electronica pe automobile,
Un loc central îl ocupă şi dispozitivele de dirijare ale autovehiculelor, aparatura de
navigaţie, aparatura de urmărire şi reproducere, afişarea datelor pe parbriz sau
holografic în faţa lui.
Perfecţionarea electronică a automobilului a fost împinsă la limite grele de
imaginat până nu de mult. Specialişti susţin că aproape toate sistemele unui
automobil vor trebui îndeplinite de unul şi acelaşi sistem electronic, în care inima
tehnologică o va reprezenta un microprocesor de mare performanţă.
Direcţiile de dezvoltare au în vedere să sublinieze orientarea generală în ceea
ce priveşte modul de organizare a familiei de autovehicule urmărite, modul de
dispunere motorului, organizarea şi tipul transmisiei, construcţia sistemelor şi a
instalaţiilor auxiliare, amenajarea interioară, etc.
Tehnica construcţiei de autoturisme s-a perfecţionat permanent urmărindu-se
îmbunătăţirea performanţelor de dinamicitate sau frânare, de economicitate, de
confort şi securitate rutieră etc. Domeniile de acţiune s-au extins asupra tuturor
părţilor componente ale autoturismului şi s-a extins asupra tuturor părţilor
componente ale autoturismului şi s-a încercat aplicarea celor mai noi şi eficiente
soluţii de îmbunătăţire a diverselor sale de părţi componente.
Astfel motoarele autoturismelor au beneficiat de atenţie deosebită, eforturile
de sporire a performantelor lor fiind îndreptate pe multiple direcţii: reducerea
consumului de combustibil, mărirea puterii litrice a motoarelor, reducerea costurilor
de fabricaţie, reducerea emisiilor nocive din gazele de evacuare, realizarea de
motoare cât mai uşoare şi cât mai compacte. Se remarcă în mod special tendinţa de
extindere a motoarelor cu prindere prin comprimare datorită consumului specific mai
redus de combustibil în comparaţie cu motoarele cu aprindere prin scânteie.
Folosirea motorului diesel pe turisme a devenit realistă când turaţiile maxime ale
acestuia au depăşit 4200-4400 rotaţii / minut,
Realizându-se exemplare ce dezvoltă 5500 rotaţii / minut. Perfecţionarea acestor
motoare privind reducerea zgomotului, a poluării, a pornirii uşoare pe timp friguros a
făcut progrese remarcabile.
O altă preocupare constantă este aceea a creării unei familii de motoare,
pornindu-se de la un monocilindru s-au de la un motor de bază, de la care, în funcţie
de necesităţi, se realizează o serie de motoare cu puteri şi capacităţi diferite, având

4
unele părţi componente identice, procedeul favorizând folosirea tipizării in tehnologia
de fabricaţie şi exploatare a autoturismelor.
Folosirea supraalimentării prin diferite procedee este tot mi des întâlnită la
motoarele de autoturisme, procedeul asigurând creşterea puterii şi momentului motor
maxim, cu scăderea turaţiilor corespunzătoare şi a consumului de combustibil.
Injecţia de benzină este mult mai cercetată, perfecţionată şi aplicată la
producţia de serie deoarece completată cu comandă şi control electronic este în
măsură să asigure performanţe superioare în ceea ce priveşte reducerea consumului
de combustibil, reducerea emisiilor nocive şi ridicarea gradului de securitate a
conducerii autoturismului.
Aprinderea cu comandă electronică este avariată des întâlnită cu influenţă
benefică asupra consumului de combustibil, prin declanşarea avansului la aprindere
după legea optimă.
Reducerea dimensiunilor de gabarit şi a consumului de metal constituie în
continuare o sursă de cercetare permanentă, ca fiind realizată prin forţarea
motoarelor, când se dezvoltă puteri tot mai ridicate pe unitatea de cilindree şi
realizarea cilindreei unitare cu o masă cât mai mică.
Numeroase sunt şi preocupările legate de ameliorarea formei camerei de
ardere, a tubulaturii de admisie şi evacuare, a geometriei de dispunere şi acţionare a
supapelor, a numărului, mărimii şi locurilor de amplasare, a funcţionării cu dispozitive
de alimentare stratificată cu combustibil, a înlocuirii materialelor metalice cu
materiale ceramice, a realizări motoarelor adiabatice sau cu raport de comprimare
variabil, etc.
Ultimele realizări în domeniul arderii, alimentării şi aprinderii care permit
reglaje îmbunătăţite de avans şi dozaj, vor conduce la creşterea performanţelor
motoarelor respective, la reducerea consumului de combustibil şi a agenţilor poluanţi.
Se fac în prezent eforturi considerabile pentru limitarea emisiei de gaze nocive prin
folosirea unor dispozitive de purificare a gazelor de evacuare sau se folosesc anumiţi
catalizatori-purificatori a cestor gaze, recircularea gazelor arse.
Injecţia de benzină este perfecţionată şi aplicată la producţia de serie,
deoarece, completată cu comanda şi control electronic, este în măsura să asigure
performanţe superioare în ceea ce priveşte reducerea consumului de combustibil,
reducerea emisiilor nocive şi ridicarea gradului de securitate a conducerii
autoturismului.
Aprinderea cu comandă electronică este o variantă des întâlnită, atât datorită
influenţei benefice asupra consumului de combustibil, prin realizarea avansului la
aprindere după legea optimă, cât şi bunelor rezultate antipoluante.
Numeroase sunt preocupările legate de ameliorarea formei camerei de ardere,
a tubulaturii de admisie şi evacuare, a geometriei de dispunere şi acţionare a
supapelor, a numărului, mărimii şi locului lor de amplasare, a funcţionării cu
dispozitive de alimentare stratificată cu combustibil, a înlocuirii materialelor metalice
cu materiale ceramice, a realizării motoarelor adiabatice sau cu raport de
comprimare variabil.
Ultimele realizări în domeniul arderii, alimentării şi aprinderii care permit
reglaje îmbunătăţite de avans şi dozaj vor conduce la creşterea performanţelor
motoarelor, la reducerea consumului de combustibil şi a agenţilor poluanţi. Se fac în
prezent eforturi pentru limitarea emisiei de gaze prin folosirea de catalizatori -
purificatori şi a benzinelor fără plumb.
Transmisia autoturismelor a fost şi este obiectul unor continue cercetări
urmărindu-se, prin soluţiile constructive propuse, o cât mai bună corelare între
momentul motor activ şi cel rezistent, reducerea consumului de combustibil, sporirea
siguranţei şi confortului de conducere. Se constată că, pe lângă transmisiile

5
mecanice, o folosire deosebită o au transmisiile automate asistate de
microprocesoare.
La transmisiile mecanice ale autoturismelor de capacitate medie sunt utilizate
cutii de viteze cu cinci trepte, ultima treaptă având raport de transmitere subunitar,
fiind treapta economică, care, atunci când este cuplată, conduce la reducerea
consumului de combustibil prin coborârea turaţiei motorului în zona turaţiei
economice şi la sporirea sarcinii.
Suspensia autoturismelor a făcut obiectul unor studii aprofundate privind
condiţionarea reciproca dintre pneu, suspensie şi calea de rulare. Acestea au permis
să se obţină prin simularea pe calculator a fenomenelor complexe, care au loc în
timpul deplasării autoturismului, o suspensie corespunzătoare pentru fiecare model
cercetat.
Echiparea autoturismelor cu suspensii independente pe toate roţile, prin
folosirea amortizoarelor hidraulice şi hidropneumatice şi a corectoarelor de ruliu, a
contribuit la mărirea confortului, a siguranţei în deplasare şi a stabilităţii.
Suspensia mecanică clasică este supusă unor modificări permanente
urmărindu-se perfecţionarea cinematicii sale, a legăturii dintre suspensie şi structura
de rezistenţă, a atenuării şocurilor şi vibraţiilor primite de la roti, a cinematicii roţilor
directoare, a confortului pasagerilor.
Sistemul de frânare cunoaşte, de asemenea, preocupări intense de
îmbunătăţire, generalizare având sistemul de frânare cu dublu circuit şi legare în X.
Se poate aprecia că majoritatea autoturismelor sunt echipate fie cu frâne disc, fie cu
frâne mixte, adică cu frâne cu tambur la roţile din spate şi cu frâne disc la roţile din
faţă. Cunosc generalizare limitatoarele de frână.
Pentru o mai mare siguranţă în exploatare se folosesc indicatoarele de uzură
a garniturilor de frână, frâne autoreglabile, sisteme care să împiedice blocarea roţilor
în cazul frânarilor intensive (ABS), servomecanisme de acţionare comandate de
depresiunea din galeria de admisie sau de către o pompa suplimentara.
Sistemul de direcţie se realizează în soluţii constructive legate de tipul
suspensiei folosite, în corelare cu cinematica roţilor de direcţie. Ca tendinţe actuale
se remarca: extinderea folosirii servodirecţiilor şi la clase mai mici de autoturisme,
reducerea efectului reacţiilor inverse, de la roata spre volan, creşterea comodităţii de
conducere şi siguranţei de deplasare, prin folosirea unor mecanisme servo, respectiv
prin folosirea unor volane şi axe volane rabatabile sau telescopice.
Caroseria este, în totalitate, integral autoportantă. Cercetările şi încercările
efectuate au condus la realizarea unor caroserii având coeficienţi aerodinamici tot
mai coborâţi. Rigiditatea caroseriei, care este un factor important în ameliorarea
ţinutei de drum, a fost mult îmbunătăţită prin folosirea oţelurilor de înaltă rezistenţă,
cu o limita de elasticitate ridicată. S-au luat măsuri de reducere a greutăţii proprii,
prin înlocuirea tot mai accentuata a pieselor din metal cu piese din material plastic.
S-a îmbunătăţit permanent securitatea activă şi pasivă pe care autoturismul o poate
asigura pietonilor, respectiv pasagerilor. Habitaclul a fost studiat şi construit pentru a
oferi pasagerilor condiţii foarte bune de confort. Postul de conducere a devenit mai
funcţional, conducătorului oferindu-i-se tot mai multe informaţii despre comportarea,
starea sau funcţionarea unora din componentele autoturismului. Caroseriile au fost
insonorizate, ceea ce a permis reducerea zgomotului la un nivel tot mai scăzut. S-au
generalizat caroseriile cu doua sau trei volume, în funcţie de modelul autoturismului.
Pentru pneuri, în vederea micşorării energiei absorbite în timpul rulajului, a
amortizării şocurilor, a creşterii siguranţei şi duratei în exploatare, se folosesc noi
reţete la fabricarea anvelopelor şi camerelor de aer, se utilizează diferite profiluri
pentru banda de rulare, se încearcă folosirea unor pneuri fără aer în interior sau a
unor pneuri fără camera de aer.

6
 Aparatura de bord foloseşte tot mai mult circuite integrate cu afişaj numeric,
schematic, grafic sau sub forma de diagrame, folosind tehnica fluorescenţei în vid
sau aceea cu cristale lichide, care prezintă un grad ridicat de fiabilitate. Aparatura
electronică, asistată de calculator, supraveghează şi informează permanent
conducătorul despre diferiţi parametrii necesari conducerii în siguranţa, informează
asupra funcţionarii organelor în mişcare, urmăreşte atingerea unor limite maxime de
uzura, indica consumul instantaneu şi rezerva de combustibil etc.