Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Europei
O zicala din Roma Antica spunea ca o veverita ar putea ajunge din Spania in Italia pur si simplu
sarind din copac in copac. Intr-atat de impadurit era Batranul Continent pe vremuri! Astazi, dupa
secole de defrisari necugetate, revolutii industriale si tehnologizare galopanta, padurile mai
acopera doar 44% din suprafata totala a Europei.
Aproape 80% dintre padurile europene sunt detinute de Rusia. Insumand o suprafata de circa 1
miliard de hectare, padurile Europei alcatuiesc 25% din totalul forestier al lumii. Iar daca tot ne-
am lansat in analize pe baze de cifre si procente, atunci trebuie sa retinem ca doar 26% dintre
padurile europene sunt considerate relativ salbatice, majoritatea acestora fiind situate in tarile din
nordul si estul continentului. Mai jos am enumerat unele dintre cele mai importante paduri din
punct de vedere al biodiversitatii si masurilor de protectie care le vizeaza. Evident, si factorul
estetic a fost luat in calcul. Sper sa le vizitati pe toate, intr-o buna zi.
Printre cele mai importante obiective de aici, se numara stejarii si fagii de dimensiuni
remarcabile. Fauna locului include soareci de padure, veverite rosii, multe specii de lilieci si
nevertebrate. De prisos sa amintesc ca din aceasta padure magistral administrata nu poti rupe nici
macar o creanga fara sa fii obligat mai apoi sa iti vinzi masina pentru a-ti plati amenda.
Padurile Komi, Rusia
Ansamblul de Paduri Virgine Komi, cum este catalogat de documentele ruse, este un obiectiv
UNESCO de importanta mondiala. Padurile in cauza cresc in Republica Komi din nordul
Muntilor Urali, Rusia. Avand o suprafata de 32.800 kilometri patrati, padurea Komi este cea mai
mare padure virgina din Europa. Codrul nesfarsit apartine ecoregiunii de taiga de munte din
Urali. Speciile de copaci des intalnite aici sunt molidul siberian, bradul siberian si tisa siberiana.
Fauna este deosebit de bogata si variata: cerbi, reni, ursi bruni, lupi, glutoni, nurci, mistreti si
iepuri.
Padurea a fost inscrisa pe lista siturilor UNESCO din anul 1995, fiind prima padure din Rusia
care a devenit obiectiv ecobiologic de importanta mondiala. Recunoasterea a venit la timp,
salvand padurea pe ultima suta de metri. Aceasta deoarece, profitand de haosul legislativ si
coruptia din timpul guvernarilor Eltin din acea perioada, o rapace companie forestiera franceza
(Huet Holding), cumparase deja dreptul de a distruge zona, intentionand sa defriseze complet
arealul Komi. Din fericire, nenorocirea nu s-a produs, cea mai mare padure europeana scapand la
limita de lacomia corporatista franceza si ignoranta oligarhilor rusi.
In trecut, Beloveja a fost destinatia de vanatoare preferata a panilor polonezi, care se intalneau
aici anual. De fapt, Beloveja a fost declarata parc de vanatoare inca din anul 1514. Astazi,
padurea este un adevarat etalon in privinta conservarii si dezvoltarii ideale a unei rezervatii.
Beneficiaza de un muzeu cu specific local, un mare centru veterinar dedicat ingrijirii animalelor
salbatice, precum si de serviciile mai multor ghizi care insotesc turistii in ceea ce poate fi numit
singurul safari european de profil. Tot aici pot fi admirati cei mai masivi si inalti stejari din
Europa, o serie de 11 stejari seculari inalti de peste 30 de metri. Liderul batranilor copaci este
asa-numitul Tar al Stejarilor, inalt de 46 metri, cu un diametru de peste 2 metri. Varsta acestuia a
fost estimata la 800 de ani si a fost declarat monument al naturii in Bielorusia, inca din anul
1963.
Asa s-a ajuns la situatia actuala, cand doar 26% din suprafata Romaniei mai este impadurita, in
conditiile in care, conform normelor internationale, procentul minim de impadurire a teritoriului
unei tari nu trebuie sa ajunga sub 25%, daca se ia in calcul crearea unor conditii de sanatate cat
mai bune pentru populatie. Astazi, ne aflam sub media europeana, iar la capitolul paduri,
Romania se afla pe locul 13 in Europa. Spre rusinea noastra, tari care au o clima si un relief
identice cu cele ale noastre, stau mult mai bine, cand vine vorba de fondul forestier. Bunaoara,
Austria este impadurita in proportie de 38%, Slovacia are 34,7% teritoriu impadurit, iar Bulgaria,
cu care ne place sa ne comparam stupid, la absolut orice, are 32,5% paduri.
Tot in zilele noastre, fiecare roman beneficiaza de 0,33 hectare de padure pe cap de locuitor. In
Europa, pe primele locuri intalnim tarile nordice: Finlanda (4,66 hectare la un locuitor), Suedia
(2,88 ha) si Norvegia (2,32 ha).
Astazi, cele mai impadurite judete din Romania sunt Suceava, Hunedoara, Harghita, Alba,
Bistrita, Valcea, Gorj si Buzau. Cel mai sarac judet in paduri este Calarasiul, care are doar 4,2%
din suprafata impadurita, urmat de Teleorman, Constanta, Ialomita si Galati.
Celalat nucleu de paduri relicte din Romania este situat in nordul Carpatilor Orientali, pe
suprafetele judetelor Suceava, Harghita si Bistrita, dar sunt in mare pericol de defrisare din cauza
lacomiei clasei politice si a autoritatilor locale. Cum parca raul nu era indeajuns de mare, la
nivelul anului 2010, nu mai putin de 15% din suprafata totala a padurilor Romaniei a fost
vanduta unor companii internationale.
Prin urmare, jaful si distrugerea padurilor romanesti continua la proportii nemaintalnite decat
intr-o tara din lumea a treia. Ce se va alege de padurile stravechi din Romania (in conditiile in
care autoritatile vor sa construiasca o autostrada care va strabate Muntii Retezat), numai bunul
Dumnezeu poate sti. Noi, romanii, nu mai suntem demult frati cu padurea…