Colectarea si transportul deseurilor urbane

Deseurile menajere rezultate din locuinte, institutii si comert, industrie s

unt precolectate în recipie 838h78i nti de diferite capacitati, amplasati în spatii
special amenajate în acest scop.

Deseurile menajere sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje s

pecifice. In 1999 firmele de salubritate erau dotate cu peste 1900 de vehicule t
ransportoare, precum: autogunoiere compactoare, autransportoare de container, tr
actoare, autobasculante, autocamioane.

Deseurile stradale sunt colectate si transportate tot de firmele specializa

te în salubrizarea oraselor, cu ajutorul unor utilaje specifice (automaturatori co
lectoare, autostropitori cu plug si maturi pentru carosabil). Cea mai mare parte
a deseurilor stradale este însa colectata manual, cu mijloace rudimentare. In mar
ile orase curatenia stradala este întretinuta doar pe arterele principale

O alta problema a salubrizarii strazilor în orase este lipsa sau numarul insu
ficient de cosuri de gunoi stradale în locurile aglomerate.
Valorificarea deseurilor urbane

Deseurile menajere partea cea mai semnificativa a deseurilor urbane nu sunt

colectate selectiv în vederea valorificarii materialelor reciclabile (hârtie, carto
n, sticla, metale, materiale plastice). Se apreciaza ca doar 1-2% din aceste mat
eriale sunt valorificate prin sortarea efectuata dupa depozitare de catre asa-nu
mitii recuperatori , care activeaza pe gropile de gunoi. Acest fenomen este întâlnit în t
oate zonele unde exista depuneri de deseuri menajere, constituind o problema soc
iala.

In cazul namolului de la epurarea apelor uzate orasenesti, 3% din cantitate

a produsa anual este valorificat în agricultura.
Eliminarea deseurilor urbane

Peste 90% din deseurile urbane sunt depozitate pe depozitele orasenesti. In

fiecare centru urban exista cel putin un depozit pentru deseurile urbane.
 Dintre depozitele urbane de deseuri, 7% se gasesc în interiorul localitatilor
, 87% sunt amplasate în afara oraselor, iar 6% se afla pe malul apelor.

Aproximativ 80% din depozite ocupa suprafete relativ mici (intre 0,5 si 5 h
a), restul de 20% fiind depozite orasenesti mari, care ocupa suprafete de la 5 l
a peste 20 ha. In ceea ce priveste gradul de amenajare a depozitelor orasenesti,
peste 40% nu beneficiaza de nici un fel de facilitati pentru protectia mediului
. Mai mult de 45% dintre depozite au doar împrejmuire cu gard.

Desfasurarea activitatii pe depozite este, de asemenea, deficitara. Pe lânga

deseurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele municipale sunt acceptat
e, mai mult sau mai putin legal, si deseuri industriale periculoase. Amestecul a
cestor tipuri de deseuri poate conduce la producerea unui levigat încarcat cu subs
tante nocive care, prin infiltrare, polueaza apele de suprafata si subterane sau
solul si implicit afecteaza starea de sanatate a populatiei din zona.

Incinerarea nu reprezinta o practica obisnuita pentru eliminarea deseurilor

în România. Desi în ultima perioada ponderea partii combustibile a crescut, datorita
continutului ridicat de apa, puterea calorica a deseurilor este înca scazuta, facând
ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie.

In câteva orase mari (Bucuresti, Craiova, Iasi, Timisoara, Constanta) au exis

tat instalatii pilot pentru incinerarea deseurilor urbane, de capacitati reduse,
realizate în anii 80 în scopul experimentarii unor solutii tehnologice de incinerare
a deseurilor. Cu exceptia instalatiei Militari din municipiul Bucuresti, care f
unctioneaza intermitent arzând produse cu valabilitate depasita devenite deseuri,
celelalte incineratoare-pilot sunt scoase din functiune.
Starea de confort si de sanatate a populatiei în raport cu starea de calitate
a mediului în zonele locuite

Poluarea atmosferei se defineste ca: prezenta în atmosfera a unor substante c

are în functie de natura, concentratie si timp de actiune afecteaza sanatatea, gen
ereaza disconfort si/sau altereaza mediul. Actiunea factorilor de mediu asupra o
rganismului uman si sanatatii populatiei poate îmbraca mai multe forme. Astfel niv
eluri foarte ridicate sau de mare intensitate dau nastere la actiune acuta sau i
mediata în care reactiile organismului apar rapid.

Cel mai frecvent actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de

intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce
necesita perioade lungi de timp pentru a produce în starea de sanatate modificari
decelabile si uneori poate scapa si vigilentei cadrelor sanitare.

In fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra popula

tiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinând fie mutatii ereditare t
ransmisibile, fie malformatii congenitale.

Principalii poluanti atmosferici din tara noastra se încadreaza în trei grupe:

* iritanti;
* cancerigeni;
* toxici sistemici.

Poluantii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îsi exercita actiunea as

upra diferitelor organe si sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific
substantei în cauza. Raspândirea lor în mediu este din ce în ce mai mare si foarte impo
rtant este faptul ca se cumuleaza în mediu si organismul uman cu posibilitatea de
a produce în mod insidios alterari patologice grave.

Poluantii cancerigeni organici si anorganici prezinta un mecanism de actiun

e insuficient descifrat. Exista însa suficiente elemente de certitudine pentru uni
i dintre ei pentru ai considera substante cu pericol mare pentru sanatate, subst
ante fara prag (care în orice cantitate sunt pericol cancerigen).

In cazul poluarii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul

) care este afectat.

Este de mentionat faptul ca morbiditatea prin afectiuni ale aparatului resp

irator la copii ridica în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu
consecinte importante asupra capacitatii lor biologice.

Depasirea valorilor de limitare legala a imisiei de CO prezinta un risc asu

pra sanatatii populatiei.

Un obiectiv important în vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, în care sig
uranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, îl constituie realizarea un
ui cadru legislativ si institutional modern în domeniul controlului activitatilor
nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive
si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. si în aceasta directie, un
rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de con
trol nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilat
erale si a conventiilor internationale.