Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acest domeniu aparent atât de spectaculos al crecetării criminalistice a apărut şi s-a dezvoltat
plecând de la bazele şi datele ştiinţifice oferite de balistica propiiu-zisă ca ştiinţă care satudiază
fenomenele legate de tragerea cu armele de foc.
Necesitătile cercetării judiciare a unor evenimente în care au fost utilizate şi arme de foc-
omorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la aparţia balisticii judiciare.
Balistica judiciara este o ramura a tehnicii criminalistice, care elaboreaza metodele şi
mijloacele tehnico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora şi a
urmelor impuscaturii, în vederea identificarii armei cu care s-a tras şi ulterior a autorului
infractiunii.
In prezent, gradul de complexitate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la
vatamari corporale sau ucideri din culpa, în cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni
de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social.
Existenta unor grupari de tip mafiot, care îşi disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din
ceea ce denumim “economie subterana”si internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat
în numeroase cazuri, reglari de conturi în vederea inlaturarii “concurentei”.
Atentatele cu bomba şi atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat şi
ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea în organismele abilitate de lege cu prevenirea şi
combaterea acestor infractiuni.
Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in: traficul de arme;
munitii; substante radioactive; explozivi; valuta falsa; droguri; prostitutie; reciclarea fondurilor
ilicite e. t. c.
Până după anul 1989, regimul exercita un control sever al armelor şi munitiilor.
Transformarile survenite după acest an, convulsiile sociale inerente, au făcut posibil ca un numar
mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit în tara. La acestea se adauga sustragerile
de armament şi munitii, comise pe teritoriul Romaniei.
În acestre condiţii apare ca foarte dificila mîşi unea organelor de urmarire şi impun o
investigare minutioasa, riguros ştiinţifică a acestor cauze, în vederea identificari personelor
vinovate şi a tragerii lor la raspundere penala. Dezvoltarea industriei de armament, a făcut
posibila aparitia, pe linga armamentul clasic şi a armamentului cu destinatii speciale. Acest tip
de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar în
egala masura şi de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. Aceste
imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari şi
experimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, un vast bagaj de cunostinte, vizind
caracteristicile tehnice, urmele, metode şi mijloace eficiente de identificare a armamentului
incadrat în aceasta categorie. Balistica judiciara, în prezent,
are un obiect propriu de cercetare, principii şi legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice şi
practice şi metode proprii de cercetare stiintifica. Aceasta ramura a tehnicii criminalistice nu se
identifica cu balistica generala, prima are aplicabilitate în cauzele privind infractiuni comise cu
arme de foc, iar cea de-a doua prezinta interes din punct de vedere militar. Balistica generala are
doua ramuri:balistica interioara şi balistica exterioara.
Balistica interioara studiaza toate fenomenele şi procesele care au loc pe timpul tragerii.
Tragerea este un proces termodinamic şi gazodinamic complex şi rapid, aproape instantaneu.
Sursa de energie utilizata şi nt combustibilii chimici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de
o mare cantitate de energie chimica_. Balistica exterioara este o ramura a mecanicii, care studiaza
legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit unghi faţa de orizont.
In prezent balistica interioara şi balistica exterioara sunt doua stiinte tehnice de sine
statatoare şi bine definite. Ele studiaza fenomene de naturii diferite şi dispun de legi şi mijloace
propriide investigare teoretica şi experimentala. _ S-au realizat şi studii de
balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc în momentul
atingerii acesteia de către proiectil.
Istoria balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea şi dezvoltarea tehnicii,
privind constructia armelor de foc, de raspândirea lor pe toate continentele lumii şi de utilizarea
acestora în comiterea unor infractiuni. Din punct de vedere etimologic, radacinile
cuvintului”balistica”se regasesc în termenul latin “balista” şi în grecescul “ballo”, care inseamna
1
“a arunca”. Termenul prvine din antichitate şi evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care ,
printr-un sistem mecanic , aruncau sub un unghi de 45 0 bolovani sau alt gen de proiectile asupra
cetatilor asaltate.
Aparitia armamentului portativ şi utilizarea acestuia în comiterea unor infractiuni, a impus
cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor
folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului.
In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc
după o urnma descoperita pe proiectilul în litigiu, urma care-;ui avea corespondenta în tiparul
pentru gloan’te descoperit la domiciliul persoanei banuite.
1
F. Moraru “Manual de balistica interioara” Edit. Militara Bucuresti 1976 pag. 4. Pentru lămuriri
suplimentare V. Macelaru “Manual de balistica judiciara”Bucuresti 1972 pag. 7, 8
Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile şi nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare
2
ştiinţifică în acest domeniu.
Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon , a desoperit pentru prima data
importanta striaţiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil în procesul identificarii armei de foc, în
anul l889.
La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat în l888 o tragere experimentala cu o armă în
litigiu, obtinind un proiectil model de comparaţie şi a efectuat o examinare comparativă a
proiectilului în litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatand ca striaţiile celor doua
proiectile sunt identice.
In l905 Richard Kokel, sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul
urmelor lasate de ghinturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara şi oxid de zinc, după care
a examinat comparativ negativele proiectilelor în litigium, cu negativul proiectilelor model de
comparaţie .
Pornind mai departe pe firul istoriei, o alta descoperire importanta a fost realizata în l9l3
de profesorul Baltazard din Paris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc ,
după urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa acestuia.
Un nume de referinta în istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E.
Waite. Acesta în perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de
modele de arme, menită a fi utilizată în procesul identificarii de grup.
Charles E. Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher şi de chimistul Phillipp O.
Gravelle specialist în microsopie şi fotografie. În urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei
trei , în l925, Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a
permis examinarea comparativă şi multana a doua proiectile (litigiu şi mode de comparaţie ).
Cercetarile lui Charles E. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care în
Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei
criminalisticii.
In Europa, un mare aport în dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe lângă multi altii,
Otto Mezger, directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart. Acesta imspreuna cu
Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor, au descoperit cele mai
bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri în cutii cu vata , în ceara, lemn de
esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare
fotografica a urmelor comparate.
2
V. Măcelaru op. cit pag 19.
Primul razboi mondial a schimbat în Europa situatia infractionalitatii. De remarcat ca în
aceasta perioada a cerscut productia în masa a armamentului şi pe cale de consecinta şi numarul de
infractiuni comise cu arme de foc. în acest context a crescut şi numarul specialistilor interesati de
descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor
infractiuni.
În Luxemburg Pierre Mediger a reluat în anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa
de către mecanismul de percutie şi cel de extractie.
în Belgia , dr. G. D. Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie şi politie
ştiinţifică şi impreuna cu lt. col. Mage, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari în
domeniul balisticii judiciare. In Olanda, Hulst , criminalist şi chimist, impreuna cu Von Leden
Hulseboschi au făcut o serie de experimente şi comunicari stiintifice în domeniu. In Grecia,
Georgiades, în Rusia , Matvojev şi Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice în domeniul
balisticii judiciare. In Suedia, Hary Soderman care lucra la Lyon în calitate de asistent al lui
Locard şi -a scris lucrarea de doctorat în domeniul balisticii judiciare. Deja în l93o infractiunile
comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar în Europa se utilizau în perioada
respectiva mai multe microscoape de comparare, decat în Statele Unite ale Americii unde a fost
descoperit acest aparat.
Cristalizarea şi modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes, iar procesul
continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern, a
mijloacelor şi metodelor moderne de descoperire a infracţiunilor comise cu arme de foc. Ceea ce a
stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost experimentul stiintific privit la modul
general şi experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. S-a creat în timp un sistem
apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie, urmele impuscaturii şi
valoarea acestora în identificarea amei cu care s-a tras şi a autorului infractiunii. Coroborate cu
experienta acumulata de specialisti , precum şi utilizarea principiilor şi a legitatilor puse la
dispozitie de stiintele exacte aceste evooluţii au făcut posibil ca balistica judiciara sa devina o
ramura distincta a tehnicii criminalistice.
Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme, piese şi
accesorii. Ele functionează prin aruncarea proiectilelor, substanţelor toxice luminoase, etc,cu
ajutorul fortei de expansiune a gazelor, rezultate din arderea pulberii explozive3. Acest tip de arme
sunt utilizate in principal pentru atac sau apărare, dar si in cadrul unor activităti sportive si de
divertisment.
3
Art.2 Legea 17 /1996 privind regimul armelor de foc,
Regimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in România prin Legea nr.l7/l996. În
articolul 3 alineatul l al legii se stipulează: “prin arme de foc se inteleg acele arme a csror
functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase,
ori imprsstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare are la bazs
forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incsrcsturi.
Armele de foc au de regulă in compunerea lor, următoarele mecanisme, piese si accesorii:
- teava si anexele ei;
- mecanismul de tragere, constând din: inchizstor, mecanismul de
percutie, mecanismul de extractie si mecanismul de alimentare;
- patul sau crosa armei;
- accesorii.
. URMELE PRINCIPALE
. URMELE CREATE DE INTERIORUL ŢEVII ARMEI
DE PROIECTIL
Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se
aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde
pulberea de azvârlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor
face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior.
La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intâlni opozitia reliefului
format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare decât interiorul tevii armei, inss, csmasa
proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umplând profilul canalului
tevii.
Glontul intrând in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals.
Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescând dups iesirea
din teavs.
~işn primul rând pe glont se vor imprima ghinturile, sub forma unor striaţii vizibile
cu ochiul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dâre, zgârieturi foarte fine, uneori
vizibile cu ochiul liber, alteori numai la microscop.
Deoarece numarul, directia, inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms la
altul, urmele de pe proşiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul glontului,
se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv [ ].
Urma creatâ de ghinturi pe glont, nu este niciodatâ dreaptâ şin raport cu axa glontului, ci
intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stânga, reprezentând unghiul de rotire al ghinturilor.
Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile in
care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi se msreste
datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii [ ].
}tevile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii,
implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie.
Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura foarte
mare create in momentul impuscsrii [ ]. Presiunea in canalul tevii atinge valori intre 1000 kg/cm2 si
3600 kg/cm2, iar temperatura variazs intre 2000°C si 3000°C. ~n general, canalul tevii suports
aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers
modificsri.
~n al doilea rând, suprafata canalului tevii, suportând trecerea repetats a gloantelor, este
erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice
pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii.
Proasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. Rugina din canalul armei fiind
indepsrtats prin trageri, va rsmâne un spatiu inexistent pâns acum si care este urmare a actiunii
corozive a ruginii [ ].
Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgârieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse prin
insssi actiunea ghinturilor, sau de o alts asperitate mai mare.
Zgârieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al
glontului: spre stânga, paralel cu axul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari paralele cu
urmele create de ghinturi pe glonte [ ].
Un glont cu diametrul mai mic decât diametrul canalului tevii va avea mai putine zgârieturi
pe suprafata sa, iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create de ghinturi, nu vor
fi reale [ ]. Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea proiectil, este cea de lovire si
depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs.
UMELE SECUNDARE
~n momentul producerii impuscsturii, pe lângs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse din
incsrcstura cartusului: gaze; flscsri; funingine; pulbere arss incomplet si pulbere nearss.
Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de
urme caracteristice si anume [ ]:
- rupturile provocate de presiunea gazelor;
- arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor;
- afumsrile create de pulberea arss;
- tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet;
- inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe canal, a
particulelor aderente pe proiectil (uleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arss);
- inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia
proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. La pstrunderea in corpul uman, inelul
de metalizare il intâlnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case;
- inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intâlnim la tragerile cu teavs lipits, datorits
actiunii reculuilui.
RUPTURILE
Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie de
rezistenta materialului in care s-a tras. Rupturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le
intâlnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pâns la 10 cm), iar msrimea acestora este in
functie de armamentul si munitia folosits.
Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de
bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. La armele cu teavs scurts, actiunea gazelor
este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o distants -in principiu- de
64,5 mm de la camera de explozie, unde presiunea atinge circa 2800 atm.
O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze.
La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte, in
zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o rssfrângere in directia
inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii.
Acest fenomen se explics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele textile, prin
orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producând ruptura
materialelor textile si rssfrângerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al
proiectilului.
Aceeasi situatie o intâlnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund sub
piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrângerea
marginilor acestuia in sensul arstat.
Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare cu
cel de iesire. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine
cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire.
II.2.2. ARSURILE
Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile
orificiului de intrare.
Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde
complet in canalul tevii asa cum se intâmpls cu pulberea coloidals.
~n momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va iesi
o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii.
Pulberea neagrs arde mai incet decât cea coloidals, formând o cantitate de substante solide
sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet [ ]. O parte din aceste substante
devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. Pe mssura iesirii din teavs ele se rscesc
ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars.
Depunându-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele
incandescente vor provoca o arsurs. Pelea -prin deshidratare- va cspsta un aspect pergamentos, de
“piele tsbscits”, iar psrul se aduns in msnunchiuri, la fel si articolele de imbrscsminte din lâns.
Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total.
Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs
impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri.
~n cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs
temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intâlnim la tragerile efectuate cu o arms
automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor vechi deoarece
punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs pulberea arde neregulat [
].
AFUMĂRILE
Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea
pulberii.
Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups
cum pulberea este cu fum sau fsrs fum.
Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum
contine totdeauna diferite adaosuri (grafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de bariu, etc.) [ ].
Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare, formând
un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras.
Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics
decât a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde).
Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare, de
culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.
Distanta de zbor a funinginii este, de obicei, pâna la 30 cm. Funinginea nu poate produce in
mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale [ ].
Depozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul
extern mai putin dens. ~n jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics, se pot deosebi
cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers, neaferents de funingine.
La tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau
poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de funingine pstrund
impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunându-se pe peretii ssi interiori.
Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii.
Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit, se va forma un
oval sau elipsoid. Dacs unghiul de tragere este drept, inelul va avea forms rotunds.
~n unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un
cerc inchis ci sub forms de raze.
Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi; in acest caz ea se
depune pe obiectele intâlnite in cale (de pilds mâna care tine arma). Aceasts urms se relevs vu
ajutorul lupei cu lamps U.V. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras, pe de-o
parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri [].
Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele particule
de funingine), ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii
cu obiectul in care pstrunde.
Uneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata unui
al doilea strat care urmeazs [ ].
Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului
este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse, cum este
cazul imbrscsmintei. Pe primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust, pe marginile
orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 0,5-5
cm, funinginea se va extinde sub forma specifics urmei de afumare.
II.2.4. TATUAJUL
Este o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare,
având dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea tevii, distanta de la
care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere.
~n unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in
timpul exploziei din peretii tubului cartus.
Distanta pâns la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pâns la 80 cm la
armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o
cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov./min).
Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor
si caracteristicilor armelor de vânstoare [ ].
Dintre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe decât cele
lamelare sau in forms de bands.
Formarea tatuajului, pe lângs conditiile mentionate este determinats si de duritatea
obiectului asupra csruia s-a tras [ ]. Un obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere
nearse complet ss pstrunds, pe când un obiect dens nu va permite acest lucru, particulelor
depunându-se numai la suprafata sa.