Demonstraţie

Epicul este unul dintre cele trei genuri ale literaturii în care se realizează o " zicere" , se
povesteşte o întâmplare la care participă personaje transmiţând astfel indirect gândurile , ideile
sau sentimentele scriitorului. 

În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: 

Expoziţiunea (fixează spaţiul, timpul, personajele şi împrejurările conflictului) 

Intriga (momentul în care se declanşează conflictul între personajele naraţiunii) 

Desfăşurarea acţiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică) 

Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) 

Deznodământul (momentul rezolvării conflictului) 

Acest text este epic, deoarece întruneşte mai multe caracteristici specifice acestui gen literar. 
Sunt precizati indicii spatiali si temporali: "la Hanul Ancutei", "tineretile mele".
Naratorul relateaza intamplarile la persoana I si a III-a: "ne aflam", "s-a dus", "sedea", etc.
Deasemenea, sunt prezente si personaje: comisul Ionita, Ancuta, mos Leonte, boierul/
domnitorul.

Momentele subiectului
Expoziţiunea 
Comisul Ionita era un om înalt, căruţ, nici prea tânăr nici prea bătrân, cu nişte ochi ageri şi o
mustaţa tuşinata. Se vedea că este un om trecut prin viaţă şi sociabil.
Acesta era pe cale sa inceapa sa le povesteasca tovarasilor sai o intamplare din tineretea sa.

Intriga 
Batjocura lui mos Leonte. Acesta spunea despre calul comisului ca este foarte slab, nu face nici
doua parale. Ionita il contrazise intr-un mod diplomat, vorbind despre originea nobila a
animalului.

Desfăşurarea acţiunii 
Un boier marunt la stat, cu barba rosie rotunjita, purtand la gat un lantug subtire de aur sosi la
han, bucuros ca vede chef si voie buna. Comisul Ionita este un om prietenos, comunicativ,
generos, facandu-i cinste domnitorului cu o oala de vin, timp in care ii povesteste necazul sau
(„Apoi, cinstite boierule, numai oala asta de vin s-o deşert întru slava măriei tale...”). Acesta
este suparat deoarece a mostenit un conflict si i se fura din pamant. Are spirit justitiar si este
hotarat sa i se faca dreptate, iar daca nici Voda nu-l va ajuta, inseamna ca nu e demn de
respectul sau.

Punctul culminant 
In fata domnitorului, care era de asemenea si boierul de la han, comisul se arata emotionat,
supus, infricosat, dar este totusi capabil sa se stapaneasca; este increzator in justitia lui Voda, si
deoarece il aprecieaza, isi deschide sufletul in fata lui si ii povesteste patania sa.

Deznodământul 
Domnitorul, fiind un om bun, se hotari sa-l ajute pe Ionita si sa-i faca dreptate.

Modul de expunere predominant este naratiunea care se împleteşte cu descrierea şi dialogul. 

Epicul mai este susţinut şi de prezenţa verbelor, mai ales a verbelor de mişcare : "a pornit", "s-
am incalicat", "a strans", etc.

Cu ajutorul acestor argumente am demonstrat că secventa B pe care o relateaza comisul in

povestirea "Iapa lui Vodă" de Mihail Sadoveanu aparţine genului epic.