Sunteți pe pagina 1din 24

Deşi energia electrică este o energie curată, în

sensul că, atunci când este utilizată, aceasta nu


produce pulberi sau reziduuri, totuşi, producerea ei
implică unele influenţe asupra mediului.

Impactului asupra mediului de catre


Centralele electrice

1
Aportul Energia
Energia este esenţială pentru
bunăstarea economică şi socială,
pentru bunul mers al majorităţii
activităţilor industriale şi comerciale,
este simbol al dezvoltării social-
economice şi al civilizaţiei dar, în
acelaşi timp, reprezintă cauza unor
prejudicii serioase asupra mediului.

2
Prezentare a Sectorului energetic
 Sectorul energetic cuprinde următoarele
activităţi:
 extracţia şi prepararea cărbunelui,
 extracţia petrolului şi gazelor naturale,
 extracţia şi prepararea minereurilor
radioactive,
 industria de prelucrare a ţiţeiului,
 producţia, transportul şi distribuţia de
energie electrică şi termică, gaze naturale
şi apă caldă.
3
Unitaţile de producere a energia:

 Centralele electrice;
 Centrale termoelectrice;
 Termocentralele;
 Hidrocentralele;
 Centralele electrice nucleare;
 Sursele neconventionale.

4
5
Impactul Centrale Electrice
Centralele electrice şi termoelectrice:
Prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze
naturale etc.) în scopul producerii energiei electrice
şi/sau termice, prin emisiile importante cantitativ de
dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot,
pulberi, monoxid de carbon, metan fac ca sectorul
energetic să contribuie decisiv la poluarea Atmosferei,
Prin emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate
determină afectarea ecosistemelor acvatice ale
cursurilor de apă receptoare care afecatea Hidrosfera
Prin depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere
afectează calitatea solului şi pânzei freatice. Continutul de
Sulf crează ploile acide care contribuie la deteriorarea
pomilor si a solului aceasta are efect direct asupra Biosferei
Prin excavare omul modifica relief antropic negativ sau
pozitivi aduce în natura poluanţi toxici, lichizi, solizi sau
sedimentabili care natura nui poate dezolva, vibraţii,
schimbări inestetice în peisaj(cariere) tot au efect negativ
asupra Litosferei.

6
7
Schema de principiu a unei CET:
1 – gospodărie de combustibil, 2 - moară de cărbuni, 3 -
alimentare cu aer, 4 – cazan, 5 – turbină,
6 – generator electric, 7 – transformator de putere, 8 –
transformator servicii proprii, 9 – prize nereglabile,
10 – priză reglabilă, 11 – condensator, 12 – turn de răcire, 13 –
pompă de circulaţie, 14 - pompă de condensat,
15 – preîncălzitor regenerativ de joasă presiune, 16 – degazor, 17
– pompă de alimentare, 18 – preîncălzitor regenerativ de înaltă
presiune, 19 – instalaţii de tratare a apei, 20 – pompă apă de
adaos, 21 – preîncălzitor de apă de reţea, 22 – pompă de reţea;
Cb – flux de cărbuni, Zg – flux de cenuşă şi zgură, AB – flux de
apă brută, GA – gaze de ardere, E – flux de energie electrică, AT
– flux de apă tehnică, CT – condensat tehnologic, VT – flux de
abur pentru consum tehnologic, AR – apă reţele termice.

8
I grupă include depozitul de combustibilului
şi evacuarea cenuşii şi zgurii.
Depozitele de carbune au un efecta negativ asupre mediului
prin deoarece o parte de combustibil este oxidat pina la
procesul de ardere, acest oxid are ca scurgere directa in
pămînt din care rezultă suspensiile solide prezente în apele
reziduale şi în depozitele de steril: material combustibil,
elemente utile, materiale de construcţii etc.
La un consum mediu anual de 3 milioane de tone de cărbune
se obţine o cantitate de circa un milion de tone de zgură şi
cenuşă, ce se depozitează în depozitele termocentralei.
Cenuşa depozitată poate fi antrenată de curentul de aer,
având efect de poluare a aerului şi a solului cu pulberi, în
timpul lucrărilor de supraînălţare sau când se află în
exploatare, în timpul verii, în perioadele cu umiditate
redusă şi cu vânturi puternice.
9
Grupa a II reprezintă agregatele de cazane

Poluarea aerului prin arderea cărbunelui are loc prin gazele


de ardere şi pulberile antrenate din coşurile de fum şi
prin haldele de cenuşă;
Dintre poluanţii evacuaţi la coşuri, o importanţă deosebită,
din punct de vedere a protecţiei mediului înconjurător,
 o prezintă emisiile de pulberi – cenuşă zburătoare (cu
efecte la scară locală),
 emisiile de SO şi NOx (cu efecte inergice la scară
2
regională)
 emisiile de CO (cu efecte la scară globală) care sunt
2
urmărite în mod special.
Impactul vizual are şi el o influenţa negativă mai ales
asupra populaţiei care locuiesc in preajma centralei
Emisiile de zgomot afectează numai lucratorii aceste
încaperi
10
Grupa a III include turbina cu condensatorul

Impactul indirect al turbinelor cu abur


asupra mediului se manifestă prin
pierderile de energie care au loc care este
descris de randamentul instalaţiei de
turbine.
Poluarea hidrosferie se manifesta prin
scurgerile de ulei din instalţia dată.
Poluarea fonică a mecanizmului dat se
manifesta un rol important pentru
lucratorii din încăperea dată.

11
Grupa a IV include instalaţiile de regenerare
a căldurii
Schiimbătoarele de căldură afectează
mai mult lucătorii sălii de cazane şi
turbine.
Poluarea termică a diferitor lacuri şi
bazine e rezultatul reglării
temperaturii agentului de încalzirii
apei de alimentare a instalţilor.

12
Grupa a V prezintă turnul de răcire

Poluarea apelor de suprafaţăprin apele


reziduale este un pericol veaţa şi
existenţa vetuitoarelor mediului
acvatic prin reducerea de oxigen în
apă.
Eliminarea vaporilor de apă în
atmosferă tot crează o problemă
pentru ciclul de circulaţia de apă în
natură.
13
Grupa a VI prezintă instalaţiile de tratare a apei

Instalaţiile de tratare a apei poluiază solul


cu diferiţi compuşi chimici care au o
influenţă asupra apelor de supraţelor in
deosebi asupra apelor freatice. Care
afectează atit sursele de apă potabilă cît
viaţa biologică a rîurilor şi a lacurilor.
Odată ce are loc consum de energie
(termică sau electrică) are loc şi poluarea
atmosferei cu diferite gaze.

14
Grupa a VII include utilajul electric
1. Poluare asupra terenului pe care sunt amplasate:
- posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de
ulei mineral sau policlorbifenili;
- ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetre staţiilor
de transformare;
- defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă a liniilor
electrice aeriene;
- obstacole în calea zborului păsărilor;
- generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologiceb
nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV).
2. Impactul asupra altor obiective in în special a transmisiilor în
curenţi slabi:
- interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective;
- perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune;
- influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice
la încrucişările şi apropierile de acestea.
3. Impact asupra urbanismului
- impact vizual.
- pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii
4. Altele impacte :
accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată;
- potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări;
- pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea 15
sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc.
Grupa a VIII prezintă instalaţiile pentru
livrarea căldurii la consumatori
Pierderile da agent termică şi căldură
poarta în sine un adaos de
combustibil în procesul de ardere
care provoaca deasemenea o poluare
indirectă în atmosferă.
Pierderile de agent termic
nemonitorizate pot deregla
deasemenea hidrosfera in sens
direct.
16
Cogenerarea
 Cogenerarea, tehnologie ce presupune producerea simultana a
energiei electrice şi termice în aceeaşi instalatie este una dintre
cele mai eficiente metode de producere a energiei, avand totodata
efecte pozitive asupra mediului inconjurator atat prin cantitatile
reduse de emisii de poluanti atmosferici produsi, cat si printr-un
consum minim de combustibili (este de fapt o aplicare clara a
conceptului de dezvoltare durabila in sectorul energetic).

 La nivel naţional, o treime din energia termică distribuită catre


populaţie in sistem centralizat este asigurată prin cogenerare.

 Centralele termice clasice cu combustie externa obtin randamente


electrice de ordinul a 30÷35 %, indiferent de natura
combustibilului utilizat: lichid, solid, gazos.

 Prin aplicarea solutiei clasice de tip ciclu combinat (de asociere a


combustiei interne si externe), randamentele electrice cresc pana
la 50÷55%.

17
Efect de seră
Absorbţia radiaţiei infraroşii şi reemisia ei
de către moleculele de gaze din
atmosferă este multiplicată de foarte
multe ori. La nivel global, intensificarea
efectului de seră se soldează cu
încălzirea atmosferei şi a suprafeţei
terestre. Acestea antrenează, la rândul
lor:
 modificări climatice,

 topirea gheţarilor

 ridicarea nivelului apelor marine,

 apariţia ploilor acide,

 modificarea regimului precipitaţiilor etc

18
Principalele gaze responsabile de intensificarea
efectului de seră.
Tehnologiile de preparare mecanică pentru reducerea
degajării de SO2 în atmosferă următoarele:

– de amestecuri de cărbune, astfel încât concentraţia


poluantului să nu depăşească valorile acceptate;
– separarea selectivă a claselor densimetrice de cărbune
care au conţinuturi mai scăzute de sulf şi dozarea în
sorturile comercializabile, pentru a obţine un
combustibil mai puţin poluant;
– mărunţirea mixtelor, concentrarea în instalaţii specifice
a materialului mărunt şi fin şi amestecul produselor
rezultate
cu acceptori anorganici de sulf;
– posibilitatea de aplicare a procedeului carbolitic pentru
mixtele sfărâmate sau pentru clasa fină din cărbunele
brut.

20
Impactul general al centralelor crează
presiunile considerabile
exercitate asupra mediului, şi anume:

 contribuţia la schimbările climatice


 deteriorarea ecosistemelor naturale
 deteriorarea mediului urban, construcţiilor
 efecte adverse asupra sănătăţii umane
 ploi acide

21
Găsirea de soluţii viabile în sectorul
energetică este necesară datorită:
 epuizării treptate a resurselor
petroliere,
 creşterii în ritm accentuat a emisiilor
de gaze cu efect de seră,
 extinderii centralelor nucleare, cu
consecinţa creşterii volumului de
deşeuri radioactive.

22
CONCLUZII SI PROPUNERI
 Implementarea instalatiilor de cogenerare de inalta eficienta
pentru alimentarea cu energie termica a consumatorilor
reprezintă solutia optima pentru eficientizarea functionarii si
cresterea competitivitatii centralelor
 Prin realizarea instalatiilor de cogenerare de inalta eficienta se
reduc semnificativ emisiile de poluanti atmosferici, in special
gazele cu efect de sera.
 Prin realizarea instalatiilor de cogenerare de inalta eficienta si
a investitiilor de mediu pentru reducerea emisiilor poluante in
aer, apa si sol, in calitatea sa de producator important de
energie este un promotor al conceptului de dezvoltare
durabila.
 Calitatea cărbunelui ars în focarele cazanelor Termocentralei
are o influenţă directă privind impactul poluanţilor solizi şi
gazoşi asupra mediului înconjurător.
 Cea mai importanţă măsură şi cea mai costisitoare este
desulfurarea gazelor de ardere.
 Propuneri:

Trecerea treptată la surse neconvenţionale de energie.


Aplicarea tehnologiilor performante în lanţul de convesie a
energie electrice şi termice.
Acordare la o mai mare atenţie la sectorul energetic. 23

S-ar putea să vă placă și