ANEXA A

ACŢIUNEA SEISMICĂ:
DEFINIŢII ŞI PREVEDERI SUPLIMENTARE

A.1 Perioadele de control (colţ) ale spectrelor de răspuns

Perioadele de control (colţ) ale spectrelor de răspuns, TC si TD, se definesc după cum
urmează:

EPV
TC = 2π
EPA
(A1.1)
EPD
TD = 2π
EPV
(A1.2)

unde EPA este acceleraţia efectivă de vârf, EPV este viteza efectivă de vârf si EPD
este deplasarea efectivă de vârf ale mişcării terenului,
Perioda de control (colţ) TB se consideră TB = 0,1TC.
Definiţia mărimilor EPA, EPV si EPD - invariantă faţă de conţinutul de frecvenţe al
mişcărilor seismice - se obţine prin medierea spectrului de raspuns pentru acceleraţii
absolute SA, a spectrului de raspuns pentru viteze relative SV şi a spectrului deraspuns
pentru deplasări relative SD pe un interval de perioade cu lăţimea de referinţă de 0,4
s. Intervalul de mediere este mobil şi se poziţionează pe axa perioadelor acolo unde se
realizează maximul mediei valorilor spectrale, respectiv:

(SAmediat pe 0,4s )max

EPA = (A1.3)
2,5
(SV mediat pe 0,4s )max
EPV = (A1.4)
2,5
(SDmediat pe 0,4s )max
EPD = . (A1,5)
2,5

A.2 Perioada (frecvenţa) predominantă a vibraţiilor terenului

Perioada (frecvenţa) predominanta a vibraţiilor terenului se defineşte ca fiind abscisa
pe axa perioadelor (frecvenţelor) ce corespunde vârfului densităţii spectrale de putere
a acceleraţiei terenului măsurată la cutremure de magnitudine medie şi mare.
In condiţiile de teren din Estul, Sudul şi parţial centrul Bucureştiului, pentru
cutremurele Vrâncene moderate şi puternice (magnitudine Gutenberg-Richter M ≥
7,0; magnitudine moment Mw≥ 7,2) există evidenţa instrumentală clară a perioadei
predominante lungi, Tp = 1,4 ÷ 1,6s a vibraţiilor terenului, Figura A.1.

A.1
 0.35
4 Martie 1977, M=7.2, comp.NS

Densitatea spectrala normalizata

0.30 30 Aug. 1986, M=7.0, comp. NS
0.25

0.20

0.15

0.10 ω p =2 π /T p
2π
0.05 ⇒T =p Bucuresti
INCERC ω
0.00
0 10 20 30 40
Pulsatia ω, rad/s

Figura A.1 Densitatea spectrală de putere normalizată pentru componenta NS a

înregistrărilor cutremurelor din 4 Martie 1977 şi 30 August 1986 la staţia INCERC în
Estul Bucureştiului

A.3 Caracterizarea seismică a condiţiilor de teren

Pentru construcţiile din clasa 1 de importanţă-expunere se recomandă realizarea de
studii pentru caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament. Aceste
studii trebuie să conţină:
(i) Profilul vitezei undelor de forfecare Vs şi al undelor de compresiune Vp, de
la suprafaţa terenului până la roca de bază, dar pe minim 30 metri
adâncime de la suprafaţa terenului atunci când roca de bază este la mare
adâncime.
(ii) Profilul vitezelor Vs se caracterizează prin VS reprezentând viteza medie
ponderată cu grosimea stratelor profilului, definită conform ecuaţiei A.3.1:

n
∑ hi
VS = i =1 (A3.1)
n h
∑ i
i =1 Vi

unde hi si Vi reprezintă grosimea şi respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul i.

Mărimea VS se calculează pentru cel puţin 30 m de profil de teren.
(iii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea şi tipul de teren pentru fiecare
strat) şi profilul densităţilor.

A.2
Estimarea perioadei de vibraţie a pachetului de strate de grosime h considerat în
amplasament, Tg se poate face simplificat cu formula:

4h
Tg = (A3.2)
Vs

unde h este grosimea totală a profilului de teren considerat.

Pe baza valorilor vitezei VS , condiţiile de teren se clasifică in următoarele 4 clase:
Clasa A, teren tip roca VS ≥ 760 m/s,
Clasa B, teren tare 360 < VS < 760 m/s,
Clasa C, teren intermediar 180 < VS ≤ 360 m/s,
Clasa D, teren moale VS ≤ 180 m/s.
Pentru stabilirea spectrelor de răspuns elastic corespunzătoare clasei de teren astfel
determinate se vor utiliza metodologiile din practica internatională.

A.4 Instrumentarea seismică a construcţiilor

In zonele seismice pentru care valoarea acceleraţiei de proiectare ag având IMR≥ 100
ani este ag≥ 0,24g, construcţiile având inălţimea peste 50 m sau mai mult de 16 etaje
sau având o suprafaţa desfăşurată de peste 7500m2, vor fi instrumentate cu un sistem
de achiziţie digital si minim 4 (patru) senzori triaxiali pentru acceleraţie.
Această instrumentare minimală va fi amplasată astfel: 1 senzor in câmp liber în
vecinătatea construcţiei, 1 senzor la subsol şi 2 senzori pe planşeul ultimului etaj.
Instrumentele vor fi amplasate astfel încât accesul la aparate să fie posibil în orice
moment.
Instrumentarea, întreţinerea şi exploatarea este finanţată de proprietarul construcţiei şi
este realizată de organizaţii autorizate.
Inregistrările obţinute în timpul cutremurelor puternice trebuie puse la dispoziţia
autoritatilor abilitate si a instituţiilor de specialitate în 24h de la producerea
cutremurului.

A.5 Sursa Vrancea. Zonarea acceleraţiei terenului pentru IMR = 475 ani
Această hartă de zonare va fi introdusă in ediţia următoare a normativului. Informativ,
pentru Bucureşti ag, IMR=475ani = 0,36g.

A.3
 A.6 Tabel cu principalele localitaţi din România

Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100ani

cm/s2
Rm. Sărat 1,6 0,28
Buzău 1,6 0,28
Urziceni 1,6 0,28
Bucureşti 1,6 0,24

Bârlad 1 0,28
Tecuci 1 0,28
Focşani 1 0,32
Galaţi 1 0,24
Brăila 1 0,24
Slobozia 1 0,2
Feteşti 1 0,2
Călăraşi 1 0,2
Giurgiu 1 0,2
Alexandria 1 0,2
Turnu Măgurele 1 0,16
Roşiori de Vede 1 0,2
Caracal 1 0,16
Slatina 1 0,16
Ploieşti 1 0,28
Craiova 1 0,16

Oneşti 0,7 0,28

Târgovişte 0,7 0,24
Câmpulung Muscel 0,7 0,24
Vaslui 0,7 0,24
Bacău 0,7 0,28
Roman 0,7 0,24
Piteşti 0,7 0,2
Curtea de Argeş 0,7 0,2
Braşov 0,7 0,2
Sfântu Gheorghe 0,7 0,2
Tulcea 0,7 0,16
Constanţa 0,7 0,16
Mangalia 0,7 0,16
Medgidia 0,7 0,16
Făgăraş 0,7 0,16
Miercurea Ciuc 0,7 0,16
Huşi 0,7 0,2
Iaşi 0,7 0,2
Paşcani 0,7 0,2
Piatra Neamţ 0,7 0,2
Fălticeni 0,7 0,16
Dorohoi 0,7 0,12
Suceava 0,7 0,16

A.4
 Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100ani
cm/s2
Rădăuţi 0,7 0,16
Câmpulung Moldovenesc 0,7 0,12
Botoşani 0,7 0,16
Odorheiu Secuiesc 0,7 0,12
Sighişoara 0,7 0,12
Tg. Mureş 0,7 0,12
Reghin 0,7 0,08
Mediaş 0,7 0,16
Sibiu 0,7 0,16
Turda 0,7 0,08
Dej 0,7 0,08
Bistriţa Năsăud 0,7 0,08
Cluj Napoca 0,7 0,08
Zalău 0,7 0,08
Alba Iulia 0,7 0,08
Sighetu Marmaţiei 0,7 0,16
Baia Mare 0,7 0,12
Carei 0,7 0,20
Satu Mare 0,7 0,12
Oradea 0,7 0,12
Timişoara 0,7 0,16
Arad 0,7 0,16
Hunedoara 0,7 0,08
Orăştie 0,7 0,08
Deva 0,7 0,08
Petroşani 0,7 0,12
Tg. Jiu 0,7 0,12
Caransebeş 0,7 0,12
Reşita 0,7 0,12
Lugoj 0,7 0,12
Orşova 0,7 0,16
Drobeta Turnu Severin 0,7 0,12

A.5