Sunteți pe pagina 1din 34

8.

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCŢII DE ZIDĂRIE

8.1. Generalităţi

8.1.1. Obiectul prevederilor

(1) Prezentul capitol are ca obiect definirea cerinţelor specifice pentru construcţiile
de zidărie amplasate în zone seismice.
(2) Prevederile din prezentul capitol completează prevederile generale privind
elementele şi structurile de zidărie date în "Cod de proiectare a structurilor de zidărie"
cu următoarele elemente specifice proiectarii seismice:

- precizează cerinţele de performanţă seismică pentru construcţiile de zidărie;


- precizează condiţiile de efectuare a verificărilor de siguranţă;
- defineşte şi detaliază cerinţe suplimentare pe care trebuie să le satisfacă
materialele utilizate şi unele condiţii tehnologice speciale;
- precizează coeficienţii de calcul specifici pentru diferite materiale şi pentru
diferite tipuri de structuri;
- defineşte şi detaliază cerinţele/regulile constructive suplimentare pe care
trebuie să le satisfacă diferitele sisteme de zidărie.
(3) Prevederile se referă la pereţii structurali de zidărie cu următoarele tipuri de
alcătuire:
- zidărie simplă/nearmată;
- zidărie confinată;
- zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale;
- zidărie cu inimă armată.
(4) Prevederile prezentului capitol se referă şi la panourile de zidărie de umplutură
la cadre de beton armat sau de oţel.
Notă: Zidăria armată vertical şi orizontal, executată cu corpuri de zidărie cu forme speciale, nu face obiectul
prezentului Cod.

(5) Prevederile din acest capitol nu se aplică structurilor realizate cu corpuri de


zidarie şi/sau cu mortare pentru care nu există norme naţionale, sau norme europene
asimilate ca norme naţionale. Utilizarea acestora se poate face numai pe baza unor
reglementări specifice sau a agrementelor tehnice corespunzătoare.
Nota: Reglementările specifice la care se face trimitere în prezentul capitol trebuie să fie elaborate şi aprobate
conform legislaţiei din România şi să fie bazate pe rezultatele relevante ale unui număr suficient de mare de încercări
care să fundamenteze, cu un grad corespunzător de încredere, caracteristicile mecanice şi celelalte proprietăţi necesare
pentru proiectarea structurilor din zidărie.

(6) Condiţiile de calitate şi/sau caracteristicile mecanice ale materialelor


componente şi ale zidăriilor realizate cu acestea, pot fi stabilite pe baza:
- informaţiilor existente într-o bază de date naţională sau străină ; în ultimul caz,
la elaborarea şi aprobarea agrementului tehnic conform legislaţiei din România
pentru produsul respective este obligatorie cunoaşterea, interpretarea şi validarea
condiţiilor concrete în care s-au obţinut datele respective;

8.1
- încercărilor cu program specific pentru definirea caracteristicilor necesare
pentru proiectarea structurilor de zidărie în zone seismice.

8.1.2. Documente de referinţă

(1) Prevederile din prezentul capitol se aplică împreună cu prevederile


reglementărilor în vigoare referitoare la:
- acţiuni în construcţii, clasificarea şi gruparea încărcărilor - seria STAS 10101
- calculul şi alcătuirea construcţiilor de beton şi beton armat - STAS 10107/0-
90
- execuţia lucrărilor de beton şi beton armat - Cod NE 012-99
- proiectarea şi execuţia structurilor de zidărie - Cod de proiectare a structurilor
de zidărie
- materialele componente ale zidăriei (corpuri de zidărie, mortare)

8.1.3. Definiţii

(1) În acest capitol se folosesc definiţiile generale din Cap.1, sect.1.2


(2) Definiţiile specifice lucrărilor de zidărie folosite în cadrul prezentului capitol,
sunt cele din Codul CR6 cu precizări suplimentare faţă de acestea, atunci când este
cazul.

8.1.3.1. Zidării

- Zidărie simplă/nearmată: zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru


a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria confinată, zidăria
confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată.
- Zidărie confinată : zidărie prevăzută cu elemente de confinare de beton armat
pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri).
- Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale : zidărie confinată la
care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături, de regulă din oţel, pentru
sporirea rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
- Zidărie cu inimă armată : perete alcătuit din două ziduri paralele cu spaţiul
dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fără legături
mecanice între straturi, la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea
tuturor categoriilor de solicitări.

8.1.3.2. Mortare

- Mortar de zidărie cu compoziţie prescrisă: mortar preparat în proporţii


prestabilite, ale cărui proprietăţi sunt deduse din dozajele componentelor.
- Mortar de zidărie de uz curent : mortar de zidărie fără caracteristici
speciale.

8.2
8.1.3.3. Corpuri de zidărie

Corpuri de zidărie de categoria I: corpuri de zidărie pentru care probabilitatea


de a nu atinge rezistenţa la compresiune specificată este ≤ 5%.
Corpuri de zidarie de categoria II: corpuri de zidărie pentru care nu se cere
atingerea calităţii prevăzute pentru corpurile din categoria I.

8.1.3.4. Pereţi de zidărie

- Perete structural : perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale


care acţionează în planul său.
- Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete, cu care
conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea
stabilităţii acestuia.
- Perete nestructural : perete care nu face parte din structura principală a
construcţiei; acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea
restului structurii.
- Perete de umplutură: perete care nu face parte din structura principală dar
care, în anumite condiţii, contribuie la rigiditatea laterală a construcţiei şi la
disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării a acestui tip de
perete sau crearea de goluri de uşi/ferestre în perete poate fi făcută numai cu o
justificare prin calcul.

8.1.4. Notaţii

(1) În acest capitol se folosesc notaţiile generale date la Cap.1, secţiunea.1.4.


(2) Notaţiile specifice lucrărilor de zidărie folosite în acest capitol sunt cele date în
"Cod de proiectare şi execuţie a structurilor de zidărie".
(3) Notaţiile suplimentare introduse în acest capitol sunt explicitate în text.

8.2. Materiale

8.2.1. Corpuri de zidărie. Domenii de utilizare

(1) Pentru realizarea elementelor structurale şi nestructurale de zidărie, în


condiţiile prezentului Cod, se pot folosi următoarele corpuri de zidărie, cu înălţimea
rândului ≤ 150 mm din producţia curentă din România:
- cărămizi pline (SR EN 771-1:2003);
- cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale (SR EN 771-1:2003).
(2) Zidăriile realizate din:
- blocuri mici cu goluri verticale de beton cu agregate uşoare (STAS 6029-89);
- blocuri pline din BCA (STAS 10833 -80);

8.3
pot fi folosite pentru realizarea elementelor structurale şi nestructurale, în condiţiile
prevăzute în normele tehnice specifice, numai pentru construcţii din clasa de
importanţă IV, dacă sunt satisfăcute condiţiile date la 8.5. cu privire la alcătuirea
generală a construcţiei şi numai dacă, prin calcul, se demonstrează că sunt satisfacute,
pentru forţele seismice de proiectare date în prezentul Cod, cerinţele de stabilitate, de
rezistenţă şi de rigiditate prevăzute la 8.6.
(3) Corpurile de zidărie cu goluri orizontale (SR EN 771-1:2003) pot fi folosite
pentru pereţi structurali numai la construcţii cu un singur nivel cu funcţiunea de anexe
gospodăreşti şi la construcţii provizorii precum şi pentru pereţi nestructurali la
construcţii din clasa de importanţă IV.
(4) Corpurile de zidărie cu goluri verticale cu înălţimea rândului > 150 mm, din
producţia internă (290 x 240 x 188 – SR EN 771-1:2003), cele din import, pentru toate
toate tipurile şi toate categoriile de înălţime a rândului, precum şi corpurile de zidărie
cu legături mecanice de tip "nut şi feder/lambă şi uluc", produse în ţară sau din import,
se vor folosi pentru realizarea elementelor structurale şi nestructurale, numai în
conformitate cu reglementările specifice.

8.2.1.1. Caracteristicile corpurilor de zidărie

(1) Caracteristicile mecanice, geometrice, de formă şi de aspect, inclusiv


toleranţele de fabricaţie, ale corpurilor de zidărie vor fi conforme standardelor de
produs.
(2) În scopul de a evita ruperile fragile, corpurile de zidărie cu goluri realizate la
turnare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe geometrice:
- volumul de goluri ≤ 50% din volumul blocului;
- grosimea feţelor exterioare ≥ 15 mm şi cea a nervurilor interioare ≥ 10 mm;
- nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare trebuie să fie
continue pe toată lungimea orizontală a blocului.
(3) Pentru executarea elementelor structurale de zidărie se vor folosi corpuri de
zidărie de categoria I. Corpurile din categoria II pot fi folosite numai pentru:
- elemente structurale la construcţii din clasa de importanţă IV în zonele cu
acceleraţia de proiectare ag ≤ 0,12g ;
- elemente nestructurale la construcţii din clasele de importanţă III şi IV, în
zonele cu ag ≤0,16g;
- anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii în toate zonele seismice.
(4) Cărămizile pline şi cu goluri, cu rezistenţa medie la compresiune ≥ C100,
folosite în condiţiile prezentului Cod, vor fi de calitatea A, conform SR EN 771-
1:2003. Cărămizile C75 pot fi de calitatea I.

8.2.1.2. Caracteristici mecanice, valori minime

(1) La proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali de zidărie, rezistenţa


necesară la compresiune a corpurilor de zidărie va fi stabilită de către proiectant, prin

8.4
calcul, în funcţie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice,
respectând valorile minime date la (2).
(2) Rezistenţa caracteristică la compresiune a corpurilor de zidărie, determinată în
conformitate cu art.3.1.2.1 din codul de proiectare a structurilor de zidărie, va fi cel
puţin egală cu valorile următoare:
- Pereţi structurali:
normal pe faţa rostului orizontal : fb = 7,5 N/mm2;
paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui : fbh = 2,0 N/mm2.
- Pereţi nestructurali:
fb = 7,5 N/mm2 - pentru construcţiile din clasele de importanţă I şi II;
fb = 5,0 N/mm2 - pentru construcţiile din clasele de importanţă III şi IV.
(3) Valorile rezistenţelor caracteristice folosite la proiectare sunt valori minimale,
garantate printr-un certificat de conformitate cu norma de produs.
(4) În lipsa certificatului de conformitate, şi ori de câte ori există dubii privind
conformitatea calităţii corpurilor de zidărie cu norma respectivă, punerea în operă se
va face numai după efectuarea unor încercări sistematice la recepţie.

8.2.2. Mortare

8.2.2.1. Tipuri de mortare

(1) Pentru executarea elementelor structurale şi nestructurale de zidărie se vor


folosi mortare de zidărie cu compoziţie prescrisă, definite conform codului de
proiectare a structurilor de zidărie, art.1.5.5 (6).
(2) Mortarul de zidărie de uz curent, fără proprietăţi speciale, va putea fi folosit,
prin excepţie de la (1), numai pentru:
construcţii din clasa de importanţă IV, în zonele cu ag≤0,12g;
elemente nestructurale la construcţii din clasele de importanţă III şi IV, în zonele
cu ag≤0,16g;
anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii în toate zonele seismice.
(3) Folosirea altor tipuri de mortare (mortar pentru rosturi subţiri, mortar uşor) se
va face numai pe baza reglementărilor specifice.

8.2.2.2. Caracteristici mecanice, valori minime

(1) Pentru proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali de zidărie, rezistenţa


minimă a mortarului se va stabili prin calcul în funcţie de intensitatea eforturilor din
încărcările verticale şi seismice, cu respectarea valorilor minime date la (2).
(2) Rezistenţa minimă la compresiune a mortarului pentru pereţii de zidărie va fi:
- Pereţi structurali:
M10 pentru zidărie executată cu corpuri cu rezistenţa la compresiune > C100;

8.5
M5 pentru zidărie executată cu corpuri cu rezistenţa la compresiune ≤ C100;
M2.5 pentru zidăria de la anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii.
- Pereţi nestructurali:
M5 pentru zidărie executată cu corpuri cu rezistenţa la compresiune > C100;
M2.5 pentru zidăria executată cu corpuri cu rezistenţa la compresiune ≤ C100
M1 pentru zidăria de la anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii.
(3) Consistenţa mortarului folosit pentru zidărie, va fi aleasă astfel încât să se
asigure umplerea completă a spaţiilor respective. Pentru asigurarea lucrabilităţii, la
prepararea mortarelor se pot folosi aditivi în condiţiile prevăzute în Instrucţiunile
tehnice C17-82 sau, pentru aditivii din import, conform Agrementelor tehnice
respective.

8.2.3. Ţeserea zidăriei

(1) Elementele structurale la care se folosesc corpurile de zidărie menţionate la


art.8.2.1 vor fi realizate cu zidărie "ţesută", conform codului de proiectare a
structurilor de zidărie, art.8.1.4.
(2) Zidăriile neţesute, la care rosturile verticale de capăt, din asizele succesive, se
află pe aceiaşi verticală, nu sunt acceptate pentru elementele structurii principale a
construcţiilor pentru nici o zonă seismică de calcul. Acest procedeu de executare a
zidăriei poate fi folosit numai pentru spaleţi nestructurali care au lungimea egală cu
lungimea blocului de zidărie şi cu prevederea măsurilor de ancorare date la Cap.9.
(3) Pentru pereţii structurali ai construcţiilor situate în zone seismice rosturile
verticale şi orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar.

8.2.4. Betoane

(1) Clasa betonului pentru centuri şi stâlpişori şi pentru zidăria cu inimă armată va
fi stabilită prin calcul în funcţie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi
seismice, cu respectarea condiţiilor minime date la (2) şi (3).
(2) Clasa minimă a betonului pentru elementele de confinare va fi C12/15.
(3) Pentru stratul median al pereţilor din zidărie cu inimă armată se va folosi
mortar-beton cu rezistenţa medie la compresiune fm ≥ 15 N/mm2 sau beton din clasa
≥ C12/15.
(4) Pentru elementele de zidărie cu inimă armată, se va folosi beton cu agregat
mărunt (≤ 12 mm) sau mortar-beton cu compoziţia stabilită astfel încât să se obţină
rezistenţa la compresiune luată în calcul la proiectare. Rezistenţa la compresiune a
mortar - betonului, în funcţie de compoziţia acestuia, va fi luată dintr-o bază de date
naţională sau dintr-o ţară cu experienţă în domeniu; în lipsa acestor date, rezistenţa va
fi verificată prin încercări preliminare.
(6) Pentru stâlpişori şi pentru stratul median de la zidăria cu inimă armată, clasa de
consistenţă a betonului proaspăt va fi aleasă astfel încât să se asigure betonarea corectă
a elementelor.

8.6
8.2.5. Armături

(1) Prevederile prezentului articol se referă la armăturile din oţel pentru zidăriile
armate enumerate la 8.1.3.1.
(2) Armăturile folosite pentru pereţii de zidărie armată, inclusiv pentru riglele de
cuplare în cazul pereţilor cu goluri, vor fi de tip OB37/PC52 sau, în cazul oţelurilor
din import utilizate pe baza unui agrement tehnic, vor fi echivalente cu acestea din
punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenţă şi deformabilitate.
(3) Caracteristicile mecanice de rezistenţă şi deformabilitate, fasonarea, înnădirea
şi ancorarea armăturilor vor fi conform STAS 10107/0-90, cu excepţia cazurilor în
care, în acest capitol, sunt date alte prevederi. Limita de curgere a oţelurilor pentru
armarea pereţilor de zidărie va fi ≤ 400 MPa.
(4) Folosirea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al pereţilor
din zidărie cu inimă armată este permisă numai dacă, prin calcul, se demonstrează că,
în toate ipotezele de calcul relevante, armăturile rămân în domeniul elastic de
comportare.
(5) Pentru asigurarea durabilităţii armăturilor se vor lua următoarele măsuri:
- grosimea stratului de acoperire cu beton pentru elementele de confinare se va
lua conform STAS 10107/0-90;
- acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi cel
puţin 20 mm la pereţii care se tencuiesc ulterior şi cel puţin 35 mm la pereţii care
rămân netencuiţi.

8.2.6. Alte materiale pentru armarea zidăriei

(1) Zidăria poate fi armată şi cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă


prin inserţia grilelor în asize sau prin inserţia grilelor în tencuială.
(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul şi tehnologia de execuţie pentru
zidăria armată cu grile polimerice vor fi stabilite prin reglementări specifice.

8.3. Construcţii cu pereţi structurali de zidărie

8.3.1. Tipuri de zidărie

(1) Prezentul capitol se referă la tipurile de zidărie indicate la 8.1.1.(3).


(2) Pentru pereţii din zidărie confinată, zidărie confinată şi armată în rosturile
orizontale şi zidărie cu inimă armată, conlucrarea zidăriei şi betonului armat, se obţine
prin turnarea elementelor de beton armat după executarea zidăriei.
(3) Pentru structurile din cadre de beton armat sau de oţel, pereţii de umplutură din
zidărie, executaţi după turnarea/montarea cadrelor, pot fi consideraţi pereţi structurali
dacă sunt panouri pline sau cu un gol de uşă/fereastra care nu intersectează bielele
comprimate definite la 8.6.1.(8) .

8.7
8.3.2. Condiţii de utilizare

(1) Din cauza capacităţii scăzute de a disipa energia seismică, datorită rezistenţei
mici la întindere şi a ductilităţii reduse, se recomandă ca utilizarea structurilor de
zidărie nearmată să fie evitată.
(2) Structurile de zidărie nearmată pot fi folosite numai dacă sunt îndeplinite toate
condiţiile următoare:

- structura se încadrează în categoria structuri regulate (cu regularitate în plan şi


în elevaţie conform 4.4.3.2 si 4.4.3.3.);
- sistemul de aşezare a pereţilor este de tip pereţi deşi (sistem fagure), definit la
8.5.2.1.1.(4).
- aria minimă netă a zidăriei pe ambele direcţii principale va fi stabilită prin
calcul astfel încât efortul tangenţial mediu pe fiecare din direcţii să fie cel mult
85% din valoarea de proiectare a rezistenţei la forfecare fvd stabilită conform
8.3.3.(4);
- înălţimea nivelului hetaj ≤ 3,00 m;
- regimul maxim de înălţime al construcţiei este limitat, în funcţie de zona
seismică a amplasamentului după cum urmează:
în zonele seismice cu ag≥0,28g: n = 1 (P)
în zonele seismice cu 0,2≥ag≥0,12g: n ≤ 2 (P+1E)
în zona seismică cu ag=0,08g: n ≤ 3 (P+2E);
- sunt respectate cerinţele de alcătuire de la art.8.5.4.1.
- calităţile materialelor folosite sunt cele prevăzute la 8.2.
(3) Structurile de zidărie nearmată pot fi folosite, indiferent de zona seismică,
pentru construcţii cu un singur nivel cu funcţiunea de anexe gospodăreşti precum şi
pentru construcţii provizorii.
(4) Construcţiile cu structuri de zidărie confinată, cu sau fără armături în rosturile
orizontale, şi cele de zidărie cu inimă armată pot fi utilizate, în condiţiile de calcul, de
dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest capitol, indiferent de zona
seismică cu respectarea regimului de înălţime precizat la (5).
(5) Regimul de înălţime al construcţiilor cu structuri din zidărie confinată, zidărie
confinată şi armată în rosturile orizontale şi zidărie cu inimă armată, va fi limitat, în
funcţie de zona seismică de calcul, după cum urmează:
- în zonele seismice cu ag≥0,28g: n ≤ 2 (P+1E);
- în zonele seismice cu0,24g≥ag≥0,20g: n ≤ 3 (P+2E);
- în zonele seismice cu 0,16g≥ag≥0,12g: n ≤ 4 (P+3E);
- în zona seismică cu ag=0,08g : n ≤ 5 (P+4E).

8.8
8.3.3. Regularitate şi neregularitate geometrică şi structurală

(1) Criteriile pentru evaluarea regularităţii clădirii sunt date la 4.4.3.

8.3.4. Coeficienţi de comportare

(1) Coeficienţii de comportare "q" pentru structurile de zidărie se stabilesc în


funcţie de tipul zidăriei şi de clasa de regularitate a construcţiei conform tabelului 8.1.

Tabelul 8.1
Regularitate Coeficientul de comportare q pentru tipul
zidăriei
Plan Elevaţie Zidărie Zidărie Zidărie Zidărie cu
nearmată confinată şi inimă
confinată
armată în armată
rosturi
Da Da 2,00 2,50 3,00 3,50
Nu Da 2,00 2,50 3,00 3,50
Da Nu 1,75 2,00 2,50 3,00
Nu Nu 1,50 1,75 2,00 2,50

8.4. Calculul seismic al construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie

8.4.1. Condiţii generale

(1) Modelul de calcul structural trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăţile


de rigiditate ale întregului sistem structural.
(2) Rigiditatea elementelor structurale trebuie să fie evaluată luând în considerare
atât deformabilitatea din încovoiere cât şi cea din forfecare şi, dacă este cazul,
deformabilitatea axială. Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastică a zidariei
nefisurate.
(3) Dacă se urmăreşte o evaluare mai precisă a deplasărilor se poate folosi
rigiditatea zidăriei fisurate, pentru a ţine seama de influenţa fisurării asupra
deformabilităţii. În absenţa unor calcule mai exacte, rigidităţile de încovoiere şi de
forfecare ale zidăriei fisurate pot fi luate egale cu jumătate din rigiditatea elastică a
secţiunii întregi de zidărie nefisurată.
(4) Pentru modelul de calcul, planşeele pot fi considerate, fără verificări
suplimentare, diafragme rigide în plan orizontal dacă:
- satisfac condiţiile de la art.8.5.2.2.(1);
- golurile nu afectează semnificativ rigiditatea în plan orizontal a planşeului.

8.9
(5) Plinurile de zidărie (sub/peste nivelul planşeului-buiandrugi şi/sau parapeţi) pot
fi considerate, în modelul de calcul, ca grinzi de cuplare între două elemente de perete
dacă sunt ţesute efectiv cu pereţii alăturaţi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului
cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie.
(6) Dacă sunt îndeplinite condiţiile de la (5) şi modelul de calcul ia în considerare
grinzile de cuplare, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor
acţiunilor verticale şi seismice în montanţi şi în grinzile de cuplare .
(7) Forţele tăietoare de bază pentru pereţii structurali determinate prin calculul
liniar elastic, conform 4.4.3. pot fi redistribuite între pereţii de pe aceiaşi direcţie, cu
condiţia ca echilibrul global să fie satisfăcut şi ca forţa tăietoare în oricare perete să nu
fie redusă/sporită cu mai mult de 20%.
(8) Pentru determinarea eforturilor secţionale (N,M,V) în elementele structurii şi
pentru determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de
calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(9) În modelul de calcul se va ţine seama de pereţii de zidărie de umplutură care
care îndeplinesc condiţiile de la 8.3.1.(3).
(10) Calculul eforturilor secţionale şi dimensionarea panourilor de pereţi de
umplutură pentru acţiunea seismică se va face conform art.8.6.1.(8) şi respectiv 8.7.6.

8.4.2. Modele şi metode de calcul pentru stabilirea forţelor seismice

(1) Pentru stabilirea forţelor seismice de proiectare, care acţionează în planul


peretelui, modelul şi metoda de calcul vor fi cele date în tabelul 4.1., în funcţie de
clasa de regularitate a construcţiei.
(2) Forţele seismice de proiectare care acţionează perpendicular pe planul peretelui
se vor determina în conformitate cu prevederile de la Cap.9, secţiunea 9.3.

8.4.3. Determinarea forţelor seismice de proiectare pentru pereţii structurali

(1) Distribuţia forţei totale între pereţii structurali rezultă din modelul de calcul.
(2) Pentru construcţiile cu planşee rigide în plan orizontal, forţa seismică de
proiectare pentru ansamblul construcţiei se distribuie pereţilor structurali proporţional
cu rigiditatea laterală a fiecăruia determinată conform principiilor de la 8.4.1.
(3) Pentru construcţiile cu planşee fără rigiditate în plan orizontal, forţa seismică
de proiectare pentru ansamblul construcţiei se distribuie pereţilor structurali
proporţional cu masa aferentă fiecăruia.

8.5. Principii şi reguli generale de alcătuire specifice construcţiilor cu pereţi


structurali de zidărie

8.5.1. Condiţii generale

(1) Construcţiile cu structura de zidărie vor satisface condiţiile generale de


alcătuire de ansamblu date la 4.4. şi prevederile următoarelor aliniate.

8.10
(2) Construcţiile cu pereţi structurali de zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se
realizeze o structură spaţială alcătuită din:
- pereţi structurali dispuşi, cel puţin, pe două direcţii ortogonale;
- planşee care, de regulă, formează diafragmă rigidă în plan orizontal.
(3) Legătura dintre pereţii structurali se realizează prin:
- ţesere la colţuri, intersecţii şi ramificaţii şi armături în rosturile orizontale;
- stâlpişori de beton armat plasaţi la colţuri, intersecţii şi ramificaţii.
(4) Legătura între planşee şi pereţi se realizează prin:
- în cazul zidăriei nearmate : centurile de beton armat turnate pe toţi pereţii;
- în cazul zidăriei confinate: înglobarea/ancorarea armăturilor din planşee în
sistemul de centuri şi ancorarea armăturilor din centuri în stâlpişori;
- în cazul zidăriei cu inimă plină : înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul
median în sistemul de centuri.
(5) Legăturile dintre pereţii structurali şi planşeele de beton armat se vor
dimensiona conform cerinţelor precizate la 4.4.4.3. şi 4.4.4.4.
(6) Pentru construcţiile amplasate pe terenuri de fundare dificile (pământuri
sensibile la umezire, pământuri cu umflări şi contracţii mari şi similare) se va ţine
seama şi de prevederile reglementărilor specifice (P7-92; NE 001-96, etc).

8.5.2. Alcătuirea suprastructurii

8.5.2.1. Pereţi structurali

8.5.2.1.1. Condiţii generale


(1) Toţi pereţii de zidărie care îndeplinesc condiţiile geometrice de la art.8.5.2.1.2,
condiţia de continuitate până la fundaţii şi care sunt executaţi din materialele
menţionate la par.8.2, vor fi consideraţi "pereţi structurali" şi vor fi proiectaţi
conform prevederilor din prezentul capitol.
(2) Pereţii structurali care alcătuiesc o structură de zidărie sunt de două categorii:
- pereţi izolaţi (montanţi), legaţi între ei numai prin planşee;
- pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre) constituiţi din montanţi legaţi
între ei, la nivelul fiecărui planşeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.
(3) Pereţii de zidărie care nu îndeplinesc condiţiile de la (1) vor fi consideraţi
"pereţi nestructurali" şi vor fi calculaţi şi alcătuiţi conform prevederilor din Cap.9.
(4) Structurile construcţiilor etajate curente de zidărie, se clasifică, în funcţie de
distanţele maxime între pereţii structurali şi de aria maximă a celulei formată de pereţii
dispuşi pe cele două direcţii principale, în două categorii:
- structuri cu pereţi deşi (sistem fagure), cu înălţimea de nivel ≤ 3,20 m, având:
distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2;

8.11
- structuri cu pereti rari (sistem celular), cu înălţimea de nivel ≤ 4,00m, având:
distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 m2.
(5) Structurile construcţiilor tip "sală/hală" cu deschideri mici au, de regulă,
următorii parametri geometrici de ansamblu:
- distanţele maxime între pereţi ≤ 18,0 m;
- înălţimea de nivel ≤ 9,00 m.
(6) Planşeele intermediare parţiale ale construcţiilor tip "sală/hală" vor avea
structură verticală proprie, independentă de structura care susţine acoperişul
construcţiei principale. În cazul în care această condiţie nu poate fi realizată, zona cu
planşee intermediare va fi separată prin rost vertical de restul construcţiei.

8.5.2.1.2. Arii minime de zidărie şi cerinţe privind geometria pereţilor

(1) Valorile minime ale ariilor nete de zidarie, pe ambele direcţii principale ale
construcţiei, se vor stabili prin calcul în funcţie de tipul zidăriei, zona seismică şi
numărul de niveluri al construcţiei. Aceste valori vor fi corelate cu proprietăţile de
rezistenţă ale zidăriei (marca corpurilor de zidărie şi a mortarului).
(2) Lungimea minimă a spaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi ferestre se stabileşte,
în funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui,
după cum urmează:
- pentru zidărie nearmată:
spaleţi marginali la pereţi de faţadă şi interiori : lw,min = 0,6 hgol ≥ 1,20 m
spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lw,min = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
- pentru zidăria confinată:
spaleţi marginali la pereţi de faţadă şi interiori : lw,min = 0,5 hgol ≥ 1,00 m
spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori : lw,min = 0,4 hgol ≥ 0,80 m
- pentru zidăria cu inimă armată: lw,min = 3 t unde t este grosimea peretelui.
(3) În cazul în care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor
introduce stâlpişori de beton armat pentru sporirea rezistenţei spaletului la forţa
tăietoare.
(4) Grosimea minimă a pereţilor structurali de zidărie de toate tipurile va fi de 240
mm.
(5) Valoarea raportului între înălţimea efectivă a peretelui (hef) şi grosimea efectivă
a acestuia (tef), determinate conform codului de proiectare a strcuturilor de zidărie
-art.6.1.4 şi respectiv 6.1.5., este limitată, indiferent de zona seismică şi de numărul de
niveluri al construcţiei, după cum urmează:
- zidărie nearmată hef/tef ≤ 12;
- zidărie confinată şi zidărie cu inimă armată hef/tef ≤ 15.

8.12
8.5.2.1.3. Secţiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şliţuri.
(1) Golurile pentru uşi şi ferestre vor fi amplasate, de regulă, în aceiaşi poziţie la
toate nivelurile construcţiei.
(2) Nu se admite ca secţiunea orizontală a pereţilor structurali să fie slăbită prin:
- goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaţii;
- şliţuri orizontale sau oblice pentru instalaţii realizate prin spargere sau zidire.
(3) În cazul în care prin proiect se prevăd şliţuri verticale executate prin zidire,
adâncimea acestora va fi ≤ ⅓ din grosimea peretelui. Secţiunile slăbite vor fi
verificate, prin calcul, pentru condiţia de rezistenţă. Dacă rezistenţa secţiunii slăbite
este insuficientă pentru preluarea eforturilor de proiectare, secţiunea respectivă va fi
întărită prin armare în rosturile orizontale sau prin elemente de beton armat.
(4) Se acceptă executarea, numai prin frezare, a şliţurile verticale sau oblice, cu
adâncimea de maximum 20 mm, pentru instalaţiile electrice, fără afectarea integrităţii
barelor longitudinale din centuri.

8.5.2.2. Planşee

(1) Pentru proiectarea planşeelor se va ţine seama de condiţiile generale date la


4.4.4. şi de prevederile specifice date în continuare.
(2) Următoarele categorii de planşee sunt considerate rigide în plan orizontal:
- planşee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu
grosime ≥ 60 mm, armată cu plasă de oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m;
- planşee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat îmbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de oţel beton şi beton de monolitizare;
- planşee executate din prefabricate de tip fâşie, cu bucle sau bare de legătură la
extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm, armată cu plasă din
oţel beton cu aria ≥ 250 mm2/m.
(3) Următoarele categorii de planşee sunt considerate fără rigiditate în plan
orizontal:
- planşee din fâşii prefabricate cu bucle sau bare de legătură la extremităţi, fără
suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm;
- planşee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri
ceramice, cu suprabetonare armată;
- planşee din lemn.
(4) Planşeele fără rigiditate în plan orizontal nu sunt acceptate pentru zonele cu
ag≥0,12g , cu excepţiile de la (5).
(5) Planşeele fără rigiditate în plan orizontal pot fi folosite numai pentru:
- toate planşeele construcţiilor cu maximum trei niveluri (P+2E) din clasele de
importanţă III şi IV; în zona seismică cu ag=0,08g;

8.13
- planşeul peste ultimul nivel al construcţiilor cu maximum două niveluri
(P+1E), din clasa de importanţă IV, situate în zonele seismice cu 0,12g≤ag≤0,16g.
(6) În cazul planşeelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta condiţiile
generale date la 4.4.4.5.

8.5.3. Proiectarea infrastructurii

(1) Alcătuirea infrastructurii construcţiilor de zidărie va respecta principiile


generale date la 4.4.1.7 şi prevederile specifice date în continuare.
(2) Dimensionarea fundaţiilor, soclurilor şi pereţilor de subsol se va face prin
calcul pentru satisfacerea condiţiilor de rezistenţă sub efectul încărcărilor verticale, al
încărcărilor provenite din acţiunea seismică şi al împingerii pământului, în cazul
pereţilor de contur ai subsolurilor.
(3) Pentru dimensionarea fundaţiilor, soclurilor şi pereţilor de subsol acţiunea
seismică se va lua în calcul cu valorile care corespund rezistenţelor de proiectare la
încovoiere ale pereţilor din elevaţie determinate considerând suprarezistenţa
armăturilor; în cazul pereţilor cuplaţi se va ţine seama şi de modificarea forţei axiale
corespunzător rezistenţelor de proiectare la forţă tăietoare ale grinzilor de cuplare.

8.5.3.1. Fundaţiile pereţilor structurali

(1) Fundaţiile pereţilor structurali vor fi de tip "talpă continuă".


(2) Tălpile de fundaţie pot fi realizate, în funcţie de mărimea eforturilor şi de
natura terenului de fundare, din beton simplu sau din beton armat.

8.5.3.2. Socluri

(1) În cazul construcţiilor fără subsol, soclul şi fundaţiile vor fi, de regulă, axate
faţă de pereţii structurali.
(2) Lăţimea soclului va fi cel putin egală cu grosimea peretelui de la parter; se
admite o retragere de maximum 50 mm a feţei exterioare a soclului în raport cu planul
zidăriei de la parter.
(3) Soclul se va executa, de regulă, din beton armat.
(4) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii din
clasa de importanţă III, cu regim de înălţime ≤P+2E, în zonele seismice cu ag≤ 0.16g,
precum şi pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice, se
acceptă executarea soclului din beton simplu dacă rezultatele calculelor de
dimensionare cu încărcările menţionate la 8.5.3.(2) permit această soluţie.
(5) În situaţiile de la (4), în socluri, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea
un sistem de centuri care formează contururi închise. Aria armăturilor longitudinale
din centuri va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor centurilor de la
nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. În cazurile în care înălţimea soclului, peste
nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1,50 m se va prevedea şi o centură la baza soclului cu
aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.

8.14
(6) Centurile din socluri nu vor fi întrerupte de golurile pentru instalaţii.
(7) În cazul clădirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt
executate din beton simplu, mustăţile pentru elementele din suprastructură (stâlpişori
şi stratul median al pereţilor din zidăria cu inimă armată) vor fi ancorate în soclu pe o
lungime de minimum 60d ≥ 1,0 m. În cazul în care, conform (5), în soclul de beton
simplu se prevede şi o centură la baza soclului, mustăţile vor fi ancorate în aceasta.

8.5.3.3. Pereţi de subsol

(1) Pereţii de subsol vor fi dispuşi, de regulă, axat, sub toţi pereţii structurali din
parter.
(2) Pereţii de subsol se vor realiza, de regulă, din beton armat.
(3) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii din
clasa de importanţă III, cu regim de înălţime ≤P+2E, în zonele seismice cu ag≤ 0.16g ,
precum şi pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice,
pereţii de subsol pot fi executaţi şi din beton simplu dacă rezultatele calculelor de
dimensionare cu încărcările menţionate la 8.5.3.(2) permit această soluţie.
(4) În cazurile în care, conform (3), pereţii de subsol se execută din beton simplu ,
peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri - la baza peretelui şi la nivelul
planşeului peste subsol. Aria armăturilor longitudinale din centuri se va determina prin
calcul şi va fi cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centurile de la
nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.
(5) Mustăţile pentru elementele din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al
pereţilor din zidărie cu inimă armată) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui
sau, după caz, vor fi înnădite cu mustăţile din talpa fundaţiei.
(6) Amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de subsol va fi făcută astfel
încât să existe un decalaj de cel puţin 1,0 m faţă de poziţia golurilor cele mai apropiate
de la parter. Golurile de uşi şi ferestre din pereţii exteriori pot fi amplasate în axul
golurilor din suprastructură dar vor avea dimensiuni mai mici cu cel puţin 30%. Dacă
aceste condiţii nu pot fi respectate rezistenţa zonelor slăbite va fi verificată prin calcul.

8.5.3.4. Planşee

(1) În cazul construcţiilor fără subsol, situate în zonele seismice cu ag≥0,16g, placa
suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat, legată cu centurile de la
partea superioară a soclurilor, inclusiv în cazul în care, conform 8.5.2.2.(5), planşeele
nivelurilor supraterane sunt executate din grinzi şi podină din lemn.
(2) În cazul construcţiilor cu subsol, placa planşeului peste subsol va avea cel
puţin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane şi va respecta toate celelalte
condiţii de alcătuire referitoare la acestea.

8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali de


zidărie

8.15
(1) Pentru proiectarea pereţilor structurali şi a planşeelor se vor respecta
regulile generale din paragraful 8.5.2. şi regulile specifice date în continuare.
8.5.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali de
zidărie nearmată

(1) Se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereţilor, la toate planşeele,
inclusiv cel peste ultimul nivel locuibil, în cazul construcţiilor cu pod necirculabil.
(2) Înălţimea minimă a centurilor va fi egală cu grosimea plăcii planşeului, pentru
pereţii interiori, şi cu dublul acesteia pentru pereţii de contur.
(3) Lăţimea centurilor pentru pereţii de contur va fi egală cu grosimea peretelui
sau ≥ 250 mm, dacă centura este retrasă de la faţa peretelui pentru izolaţia termică.
(4) Procentul de armare longitudinală al centurilor va fi ≥ 0,5%, cu etrieri d ≥ 6
mm dispuşi la maximum 150 mm distanţă.

8.5.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi structurali de


zidărie confinată

(1) Dimensiunile secţiunii transversale şi armarea longitudinală şi transversală ale


stâlpişorilor şi centurilor se stabilesc, prin calcul, ţinând seama de efectele încărcărilor
verticale şi ale forţelor seismice de proiectare, cu respectarea condiţiilor minime
precizate în continuare.
(2) Stâlpişorii şi centurile vor fi prevăzuţi la exterior cu protecţie termică pentru
evitarea punţilor termice.

8.5.4.2.1. Prevederi referitoare la stâlpişori


(1) Stâlpişorii de beton armat vor fi prevăzuţi în următoarele poziţii:
- la capetele libere ale fiecărui perete;
- de ambele părţi ale oricărui gol cu o suprafaţă ≥ 1,5 m2
- la toate colţurile de pe conturul construcţiei;
- în lungul peretelui, astfel încât distanţa între stâlpişori să nu depăşească 4,0 m;
- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor dispus prin regulile de
mai sus se află la o distanţă mai mare de 1,5 m;
- în toţi spaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art.8.5.2.1.2.
(2) Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei.
(3) Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:
- aria secţiunii transversale ≥ 62500 mm2 - 250 x 250 mm;
- latura minimă ≥ 250 mm.
(4) Armarea stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:
- procentul minim de armare longitudinală va fi :
1% pentru zonele seismice cu ag ≥0,20g;

8.16
0.8% pentru zonele seismice cu 0,16g ≥ag ≥0,08g;
- diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm;
- diametrul etrierilor va fi ≥ 6 mm;
- distanţa maximă între etrieri va fi 150 mm în câmp curent şi 100 mm pe
lungimea de înnădire prin suprapunere a armăturilor longitudinale.
(5) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în
centurile ultimului planşeu conform cerinţelor din STAS 10107/0-90.
(6) Înnădirile barelor longitudinale din stâlpişori se vor face prin suprapunere, fără
cârlige, pe o lungime de cel puţin 60 d.

8.5.4.2.2. Prevederi referitoare la centuri


(1) Centurile vor fi prevăzute în următoarele poziţii:
- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, inclusiv în cazul în care ultimul
planşeu este realizat din grinzi şi podină din lemn conform art. 8.5.2.2. (4).
- în poziţie intermediară, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi
la construcţiile tip "sală/hală" ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3,20 m - în
zonele seismice cu ag ≥0,20g - sau > 4,00 m - în zonele seismice cu ag ≤0,16g.
(2) Centurile vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi
închise. La colţurile, intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura
legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea
armăturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile
perpendiculare pe o lungime de cel putin 60d. Această prevedere se aplică şi centurilor
din socluri (8.5.3.2), pereţi de subsol (8.5.3.3), de la planşeul peste subsol (8.5.3.4), şi
centurilor de la zidăria nearmată (8.5.4.1).
(3) Centurile de la nivelul planşeelor curente şi de acoperiş ale construcţiilor din
zonele seismice cu ag≥0,20g nu vor fi întrerupte de golurile din zidărie. Pentru
construcţiile din zonele seismice cu ag≤0,16g se acceptă să se întrerupă:
- centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se prevadă doi
stâlpişori de beton armat la marginea golului şi o centură-buiandrug, la podestul
intermediar, legată de cei doi stâlpişori;
- centura zidului de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să se prevadă
doi stâlpişori de beton armat monolit la marginea golului cu armăturile
longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior şi o centură
peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.
(4) Secţiunea transversală a centurilor va respecta următoarele condiţii minimale:
aria secţiunii transversale ≥ 50000 mm2 - 250 x 200 mm;
lăţimea minimă ≥ 250 mm dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui;
înălţimea minimă 200 mm.
(5) Armarea centurilor va respecta următoarele condiţii:
- procentul minim de armare longitudinală va fi :
1% pentru zonele seismice ag ≥0,20g;

8.17
0.8% pentru zonele seismice ag ≤0,16g.
- diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 10 mm;
- diametrul etrierilor va fi ≥ 6 mm
- distanţa maximă între etrieri va fi 150 mm în câmp curent şi 100 mm pe
lungimea de înnădire prin suprapunere a armăturilor longitudinale.
(6) Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fără
cârlige, pe o lungime ≥ 60 d. Secţiunile de înnădire vor fi decalate cu cel puţin 1.00
m; într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.
(7) În cazul şliţurilor verticale realizate prin zidire, conform prevederilor de la
par.8.5.2.1.3., continuitatea armăturilor care se întrerup va fi asigurată prin bare
suplimentare cu cel puţin aceiaşi secţiune totală ca şi a barelor întrerupte.
(8) Pentru construcţiile cu pereţi rari (sistem celular) la care sunt prevăzute goluri
importante în planşee, sau în cazul planşeelor de acoperiş ale construcţiilor "sală/hală"
situate în zonele seismice cu ag ≥0,20g, care au raportul laturilor lmax/lmin ≥ 3,0,
armăturile longitudinale din centuri vor fi determinate luând în considerare şi
eforturile rezultate din acţiunea de diafragmă orizontală a planşeului.

8.5.4.2.3. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi de zidărie


confinată şi armată în rosturile orizontale
(1) Alcătuirea construcţiilor cu pereţi structurali de zidărie confinată şi armată în
rosturile orizontale se va face conform regulilor de la 8.5.4.2.2. şi cu respectarea
următoarelor reguli suplimentare.
(2) Armăturile din rosturile orizontale ale zidăriei vor fi determinate prin calcul.
(3) Independent de rezultatele calculului, armăturile din rosturile orizontale vor
respecta următoarele condiţii minimale:
- distanţa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 400 mm;
- aria de armatură dispusă într-un rost orizontal va fi ≥ 100 mm²;
(4) Armăturile dispuse în rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau
prelungite în zidărie, dincolo de marginea opusă a stâlpişorului, pentru a se realiza o
lungime de ancoraj ≥ 60 d. Barele se vor fasona fără cârlige.

8.5.4.2.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcţii cu pereţi de zidărie cu


inimă armată
(1) Pereţii de cărămidă din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½
carămidă, executaţi cu zidăria ţesută, şi cu rosturile verticale umplute cu mortar.
(2) Grosimea stratului median (de beton sau mortar-beton) va fi ≥100 mm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al construcţiilor cu înălţime ≥ P+2E, procentele de armare
minime raportate la secţiunea de beton a stratului median vor respecta condiţiile din
tabelul 8.2. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanţa între bare va fi ≤ 150
mm.

8.18
Tabelul 8.2
Zona seismică Barele orizontale Barele verticale
de calcul OB37 PC52 OB37 PC52
ag≥0,16g 0,30% 0,25% 0,25% 0,20%
ag≤0,12g 0,25% 0,20% 0,20% 0,15%

(5) Pentru construcţiile cu înălţime < P+2E, şi pentru nivelurile de peste parter ale
construcţiilor cu înălţime ≥ P+2E, procentele minime de armare se vor lua egale cu
0.80 din valorile din tabelul de mai sus. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm
iar distanţa între bare va fi ≤ 1.5 tm unde tm este grosimea stratului median.
(6) Armarea cu plase STNB se poate face în condiţiile stabilite la 8.2.5. Armarea
cu plase STNB nu se va folosi la pereţii parterului, indiferent de numărul nivelurilor.

8.6. Verificarea siguranţei

(1) Verificarea siguranţei structurilor de zidărie se va face prin calcul, cu excepţia


"Structurilor simple" proiectate conform prevederilor din secţiunea 8.10.
(2) Verificarea siguranţei structurilor de zidărie se face în raport cu:
- stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (SLU);
- starea limită de serviciu (SLS).
(3) Combinarea efectelor încărcărilor verticale şi seismice se face conform Cap.3.

8.6.1. Cerinţa de rezistenţă

8.6.1.1. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările în planul peretelui

(1) Elementele structurale şi nestructurale de zidărie vor fi proiectate pentru a


avea, în toate secţiunile, rezistenţele de proiectare la eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd)
mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate din
încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare stabilite conform
8.4.3.
(2) Rezistenţele de proiectare la eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd) ale pereţilor
structurali se determină conform prevederilor secţiunii 8.7.
(3) În starea limită ultimă, valoarea rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare VRd
a unui perete structural, trebuie să satisfacă relaţiile:
VRd ≥ 1.25VEdu (8.1)
VRd ≤ qVEd (8.2)

unde,

8.19
VEdu valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la încovoiere a secţiunii de zidărie
simplă, confinată sau cu inimă armată, determinată ţinând seama de
suprarezistenţa armăturilor;
VEd valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în domeniul elastic
liniar;
q coeficientul de comportare utilizat pentru calculul structural.
(4) În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere MRd
îndeplineşte condiţia
MRd ≥ qMEd (8.3)
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul
elastic liniar,
rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare VRd va fi limitată la
VRd = qVEd (8.4)
(6) Pereţii de zidărie de umplutură din structurile din cadre se vor verifica la starea
limita ultimă, separat, pentru:
- efectele rezultate din interacţiunea cu structura;
- efectele acţiunii seismice perpendiculară pe planul peretelui conform 8.6.1.2.
(7) Evaluarea eforturilor rezultate din interacţiunea cu structura, în lipsa unei
metode de calcul mai exactă, se va face considerând ansamblul format din cadru şi
panourile de zidărie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate la capete,
constituite de bielele comprimate din zidărie; lăţimea diagonalei active va fi luată
egală cu 0,10D, unde D este lungimea diagonalei panoului de cadru.
(8) Cerinţa de siguranţă pentru efectele rezultate din interacţiunea cu structura
este îndeplinită dacă este satisfacută relaţia:
FEd (zu) ≤ FRd (zu) (8.5)
unde
FEd (zu) forţa axială de proiectare din diagonala comprimată corespunzătoare
acţiunii seismice de proiectare;
FRd (zu) rezistenţa de proiectarea a panoului de umplutură determinată conform
8.7.6. (1)
(9) Stâlpii şi grinzile cadrului se vor verifica pentru forţele şi deformaţiile
suplimentare rezultate din interacţiunea cu panoul de zidărie.

8.6.1.2. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul


peretelui

(1) Pentru panourile de zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare produse de forţele seismice perpendiculare pe planul
peretelui (MExd1 şi MExd2) pot fi calculate, în absenţa unei metode mai exacte (de
exemplu, cu elemente finite), conform prevederilor din codul de proiectare a

8.20
strcuturilor de zidărie, Cap.5.5.4., prin analogia cu o placă, ţinând seama de condiţiile
efective de rezemare/fixare de la extremităţile panourilor.
(2) În cazul panourilor cu goluri, pentru calculul momentelor încovoietoare de
proiectare, panourile vor fi divizate în semipanouri care pot fi calculate folosind
regulile de la panourile pline (exemple de împărţire în semipanouri se dau în fig.5.5
din CR6).
(3) Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan, este
îndeplinită dacă sunt satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1 (8.6)
MRxd2 ≥ MExd2 (8.7)
unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui de zidărie determinate conform 8.7.8.
(4) Panourile de zidărie care nu îndeplinesc condiţia de la (3) vor fi divizate prin
centuri şi/sau stâlpişori intermediari. Aceste elemente vor fi dimensionate pentru
forţele seismice perpendiculare pe plan aferente panourilor adiacente şi vor fi ancorate
de structura principală.

8.6.2. Cerinţa de rigiditate

(1) Structurile de zidărie trebuie să fie proiectate astfel ca valoarea deplasării


relative de nivel dr determinată conform 8.8 să nu depăşească deplasarea relativă de
nivel admisibilă stabilită conform 4.6.3.2. Această condiţie nu trebuie să fie verificată
prin calcul pentru clădirile tip "fagure".

8.6.3. Cerinţa de stabilitate

(1) Cerinţa de stabilitate laterală a pereţilor de zidărie este satisfăcută dacă sunt
respectate cerinţele de alcătuire pentru ansamblul construcţiei şi cerinţele geometrice
şi de alcătuire constructivă pentru fiecare perete în parte.

8.7. Calculul rezistenţei de proiectare pentru pereţii de zidărie

8.7.1. Prevederi generale de calcul.

(1) Calculul rezistenţei de proiectare a pereţilor de zidărie se va face conform


prevederilor din "Codul de proiectare şi executie pentru structurile de zidărie" - Codul
de proiectare a strcuturilor de zidărie şi ţinând seama de prevederile suplimentare din
acest capitol.
(2) Rezistenţa de proiectare a pereţilor structurali se determină pentru:
- solicitările secţionale care acţionează în planul peretelui: forţa axială (NRd) ,
încovoiere (MRd) şi forţă tăietoare (VRd) ;
- solicitările secţionale care acţionează perpendicular pe planul peretelui:
încovoiere în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1) , încovoiere în plan
perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2) .

8.21
(3) Pentru calculul rezistenţei de proiectare a pereţilor structurali se vor folosi
caracteristicile geometrice ale pereţilor şi rezistenţele de proiectare ale materialelor
stabilite în paragrafele următoare.

8.7.2. Caracteristici geometrice ale sectiunii

(1) Dimensiunile ale secţiunii transversale a pereţilor de zidărie, folosite pentru


calcul, sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) determinate conform prevederilor
de la 8.5.2.1.2.
(2) Pereţii cu goluri ≤ 800 x 800 mm pot fi consideraţi în calcule ca pereţi plini, în
funcţie de poziţia golului şi dimensiunea peretelui.
(3) Pentru pereţii în forma de T,L sau I, lungimile tălpilor active se iau egale cu
grosimea peretelui la care se adaugă, de fiecare parte a inimii, cea mai mică dintre
valorile:
- În zona comprimată:
Hw/5 - unde Hw este înălţimea totală a peretelui structural considerat;
½ din distanţa între pereţii structurali care sunt legaţi cu un perete transversal;
distanţa până la capătul peretelui transversal de fiecare parte a inimii;
½ din înălţimea peretelui (hSO).
- În zona întinsă:
- ¾ din înălţimea peretelui (hSO);
- distanţa până la capătul peretelui transversal de fiecare parte a inimii.
(4) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă ≤ hSO/4 pot fi neglijate iar golurile
cu dimensiune > hSO/4 vor fi considerate margini ale tălpii.

8.7.3. Rezistenţe unitare de proiectare ale zidăriei, betonului şi armăturii.

(1) Rezisţentele de proiectare ale zidăriei se stabilesc, conform codului de


proiectare a strcuturilor de zidărie, prin împărţirea valorilor rezistenţelor caracteristice
ale zidăriei la coeficientul parţial de siguranţă pentru material γ M stabilit conform
aliniatului (2). Rezistenţele de proiectare vor fi corectate cu coeficienţii condiţiilor de
lucru "m" conform STAS 10109/1-82.
fk
- rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei: f d = , în care fk este
γM
dată în CR6, Anexa 3.2. Tabelul 1
f xk 1
- rezistenţele de proiectare la încovoiere ale zidăriei: f xd 1 = şi
γM
f xk 1
f xd 2 = , în care fxk1 şi fxk2 sunt date în CR6, Anexa 3.2 Tabelul 5; valorile
γM
fxd1 şi fxd2 pentru coeficienţii γ M folosiţi în acest capitol sunt date în tabelul 8.3

8.22
f vk
- rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei: f vd = în care fvk este dată
γM
în CR6, art. 3.5.2.
(2) Pentru calculul la starea limită ultimă, valorile coeficientului parţial de
siguranţă pentru zidărie, γ M , se vor lua după cum urmează:
- zidărie cu corpuri din categoria I şi mortar cu compoziţie prescrisă: γ M = 2,2
- zidărie cu corpuri din categoria II şi mortar oarecare: γ M = 2,5
Valorile corespund condiţiilor normale de control al execuţiei date la 8.9.3(1).
(3) Pentru cazurile în care, conform 8.9.3(3), beneficiarul poate accepta controlul
redus al execuţiei, coeficientul parţial de siguranţă se va lua γ M = 3,0.
(7) Pentru calculul la starea limită de serviciu valoarea coeficientului parţial de
siguranţă se va lua γ M = 1,0 pentru toate elementele structurale şi nestructurale,
indiferent de clasa de importanţă a construcţiei, cu excepţia pereţilor construcţiilor din
clasa de importanţă I pentru care se va lua γ M = 1,50.

8.7.4. Rezistenţa de proiectare a pereţilor la forţă axială şi încovoiere în planul


peretelui

8.7.4.1. Condiţii generale de calcul

(1) Ipotezele de calcul folosite pentru determinarea rezistenţei de proiectare la


forţă axială şi moment încovoietor în planul peretelui sunt date în codul de proiectare a
structurilor de zidărie, art.6.6.1.
(2) În cazul pereţilor cu formă complexă a secţiunii transversale (I,L,T) rezistenţa
de proiectare la forţă axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina
pe baza secţiunii de calcul cu lungimile tălpilor determinate la art.8.7.2.(4); se va
verifica, conform codului de proiectare a structurilor de zidărie, dacă tălpile nu
prezintă risc de flambaj.
(3) Legăturile dintre inima şi tălpile pereţilor cu formă complexă vor fi verificate
pentru eforturile de forfecare verticale corespunzătoare forţei tăietoare de proiectare
stabilită la 8.6.1.(5). Calculul rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare în această
secţiune se va face considerând:
- secţiunea netă a peretelui în dreptul legăturii, ţinând seama de şliţurile
verticale;
- rezistenţa de proiectare la forfecare (fvd0) calculată cu relaţia
f vk 0
f vd 0 = (8.8)
γM
unde
fvk0 rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune nul
dată în CR6, tabelul 3.5;
γ M coeficientul parţial de siguranţă stabilit conform art. 8.7.3.(5).

8.23
(4) Verificarea de la (3) nu este necesară dacă legătura între talpa şi inima
peretelui satisface condiţiile de mai jos:
i) Pentru zidaria nearmată
- zidurile de pe cele două direcţii sunt executate simultan (complet ţesute);
- secţiunea de legătură între pereţi nu este slăbită prin şliţuri verticale;
- pentru construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0,20g, la colţuri,
intersecţii şi ramificaţii sunt prevăzute în rosturile orizontale minimum două bare
cu d = 8 mm la interval ≤ 400 mm care continuă în perete pe o lungime de 40 d
≥ 600 mm.
ii) Pentru zidăria confinată cu sau fără armături în rosturile orizontale:
- ştrepii reprezintă 50% din suprafaţa de contact între zidărie şi beton;
- secţiunea de legătură între pereţi nu este slăbită prin şliţuri verticale;
- pentru construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0,20g, la colţuri,
intersecţii şi ramificaţii sunt prevăzute în rosturile orizontale minimum două bare
cu d = 8 mm la interval ≤ 400 care continuă în perete pe o lungime de 40 d ≥ 600
mm.
(5) Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active se află şliţuri
cu adâncime mai mare decât valoarea limită dată la art.8.4.5 (2), secţiunea respectivă
se consideră margine liberă.

8.7.4.2. Pereţi de zidărie nearmată

(1) Pereţii de zidărie nearmată vor fi proiectaţi astfel ca, sub efectul încărcărilor
verticale şi al forţelor seismice de calcul, întreaga secţiune orizontală a peretelui să
rămână comprimată, oricare ar fi poziţia acesteia pe înălţimea construcţiei.
(2) În condiţia stabilită la (1), rezistenţa de proiectare la încovoiere asociată forţei
axiale de proiectare se calculează pe baza următoarelor ipoteze:
- zidăria se află în domeniul liniar elastic de comportare;
- este valabilă ipoteza secţiunilor plane;
- blocul eforturilor de compresiune are formă triunghiulară cu: valoare nulă la
fibra cea mai puţin comprimată şi valoare ≤ fd la fibra cea mai comprimată .

8.7.4.2.1. Pereţi de zidărie confinată cu sau fără armături în rosturile orizontale


(1) Calculul rezistenţei de proiectare a pereţilor de zidărie confinată cu sau fără
armături în rosturile orizontale se face în următoarele condiţii:
- se neglijează rezistenţa la eforturi unitare de întindere a betonului din
stâlpişorul întins şi a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei.
- se ţine seama de rezistenţa elementelor de confinare verticale dată de
secţiunea de beton a stâlpişorului comprimat şi de armătura ambilor stâlpişori.
(3) În absenţa unui calcul mai exact, rezistenţa de proiectare la încovoiere, asociată
forţei axiale de proiectare, pentru un perete de zidărie confinată cu secţiunea orizontală

8.24
de formă oarecare, se calculează prin însumarea rezistenţei de proiectare la încovoiere
a secţiunii ideale de zidărie nearmată cu rezistenţa de proiectare la încovoiere
corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităţi.
(4) Rezistenţa de proiectare la încovoiere a secţiunii ideale de zidărie nearmată se
calculează în următoarele ipoteze:
- este valabilă ipoteza secţiunilor plane;
- valorile maxime ale deformaţiilor specifice ale zidăriei şi betonului sunt egale:
ε m = - 0,0035;
- aria de beton armat a stâlpişorilor comprimaţi poate fi înlocuită cu o arie
echivalentă de zidărie; coeficientul de echivalenţă se ia egal cu raportul dintre
rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului din stâlpişor şi rezistenţa de
proiectare la compresiune a zidăriei;
- blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară, cu valoarea
maximă egală cu fd şi este concentrat pe o adâncime xechiv = 0,8 x unde "x" este
adâncimea zonei comprimate rezultată din ipoteza secţiunilor plane;
- adâncimea maximă a zonei comprimate va fi x ≤ xmax = 0,30 l unde l este
lungimea peretelui.

8.7.4.3. Pereţi de zidărie cu inimă armată

(1) Rezistenţa de proiectare la încovoiere asociată forţei axiale de proiectare pentru


zidăria cu inimă armată se determină folosind următoarele ipoteze:
- ipoteza secţiunilor plane;
- zidăria şi betonul au comportare ductilă definită de curbele "σ -ε "
respective;
- straturile de zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim;
- blocul eforturilor de compresiune în stadiul ultim este dreptunghiular cu
adâncimea xconv = 0.85x unde x este distanţa de la fibra cea mai comprimată până
la axa neutră a secţiunii orizontale a peretelui;
- deformaţiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei şi betonului sunt egale
ε =0.0035;
- armătura este uniform distribuită în lungul peretelui.

8.7.5. Rezistenţa de proiectare a pereţilor structurali la forţă tăietoare

8.7.5.1. Ipoteze de calcul

(1) Eforturile unitare tangenţiale date de forţa tăietoare de proiectare stabilită


conform 8.6.1.(5), se consideră uniform distribuite pe:
- toată lungimea peretelui, în cazul zidăriei nearmate, proiectată în conformitate
cu 8.7.4.2.(1);

8.25
- lungimea zonei comprimate în cazul zidăriei confinate şi al zidăriei cu inimă
armată.
(2) În cazul pereţilor în formă de I,L,T rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a
peretelui este egală cu rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a inimii.

8.7.5.2. Pereţi de zidarie nearmată

(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor de zidărie nearmată, VRd,


se va calcula conform prevederilor codului de proiectare a structurilor de zidărie,
art.6.2, ţinând seama de condiţia de la 8.7.4.2 (1), cu relaţia
VRd = fvdtlw (8.9)
unde
fvd rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei, stabilită conform art. 8.7.3(1),
corespunzătoare efortului unitar de compresiune σ d, determinat considerând că
încărcarea verticală este uniform distribuită pe lungimea peretelui;
t grosimea peretelui;
lw lungimea peretelui.

(2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor conform prevederilor


art.8.5.4.1. nu va fi luată în considerare pentru calculul rezistenţei la forţă tăietoare.

8.7.5.3. Pereţi de zidărie confinată

(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor de zidărie confinată, VRd,


se obţine prin însumarea de rezistenţei de proiectare la forfecare a panoului de zidarie
(VRd1) şi a rezistenţei de proiectare la forfecare datorată armăturii din stâlpişorul
comprimat (VRd2)
VRd = VRd1 + VRd2
(8.10)
(2) Rezistenţa de proiectare la forfecare a panoului de zidărie se va calcula cu formula
VRd1 = fvd tlc
(8.11)
unde
fvd rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei, corespunzătoare efortului
unitar de compresiune σ d determinat considerând că întreaga încărcare
verticală este preluată de zona comprimată a peretelui;
t grosimea peretelui;
lc lungimea zonei comprimate a peretelui.
(3) Pentru parter, rezistenţa de proiectare la forfecare a panoului de zidărie se va lua
egală cu 0,30 din valoarea dată de relaţia (8.10).

8.26
(3) Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat
se va calcula cu formula
VRd 2 =0.2 Aasc f yd
(8.12)
unde
Aasc şi fyd sunt aria şi rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat;
(4) O parte, ≤ 50%, din armătura din centura superioară a planşeului poate fi
considerată ca armătură în rosturile orizontale, conf. 8.7.5.4.(2).

8.7.5.4. Pereţi de zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale

(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor de zidărie confinată şi


armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenţei la forfecare a
zidăriei confinate (VRd1+VRd2 - determinată conform 8.7.5.3) şi a rezistenţei de
proiectare la forfecare a armăturilor din rosturile orizontale
VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3
(8.13)
(2) Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturilor din rosturile orizontale se
calculează cu formula:
Asw
VRd 3 = 0.8 L f yd
s
(8.14)

unde
L lungimea peretelui;
Asw aria armăturii din rosturile orizontale (pentru preluarea forţei tăietoare);
s distanţa între armăturile pentru preluarea forţei tăietoare - Asw;
fyd rezistenţa de proiectare a armăturii.
(3) O parte, ≤ 50%, din armătura din centura planşeului poate fi adăugată
armăturii din rosturile orizontale (Asw).

8.7.5.5. Pereţi de zidărie cu inimă armată

(1) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă


armată se determină prin însumarea rezistenţelor de proiectare la forţă tăietoare ale
celor trei materiale componente:
VRd = VRdz + VRdb + VRda
(8.15)
unde
VRdzrezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei;

8.27
VRdb rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului median de beton sau
mortar-beton;
VRda rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a armăturilor orizontale
(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea
efortului unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la
8.7.4.2.3.
(3) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei VRdz se determină cu relaţia
VRdz = fvd lc bz
(8.16)
în care
fvd rezistenţa de proiectare la forfecare a zidăriei -vezi 8.7.5.3 (2)
lc lungimea zonei comprimate;
bz grosimea totală a celor două straturi de cărămidă.
(4) Pentru parter, rezistenţa de proiectare la forfecare a panoului de zidărie se va
lua egală cu 0,30 din valoarea dată de relaţia (8.15)
(5) Rezistenţele de proiectare la forţă tăietoare ale stratului de beton VRdb şi ale
armăturilor orizontale se determină conform Ghidului de proiectare P85-2004.

8.7.6. Rezistenţa de proiectare a panourilor de zidărie de umplutură

(1) Rezistenţa de proiectare a panourilor de zidărie de umplutură FRd (zu) va fi


luată egală cu cea mai mică dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de
rupere ale zidăriei:
- rupere prin lunecare din forţa tăietoare în rosturile orizontale (de regulă, la
jumătatea înălţimii panoului) - FRd1(zu)
- strivirea diagonalei comprimate la colţul cadrului - FRd2 (zu)
- fisurarea diagonală în lungul bielei comprimate - FRd3 (zu)
FRd (zu) = min (FRd1,FRd2,FRd3) (8.17)
(2) Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin lunecare
din forţă tăietoare în rosturile orizontale se determină cu formula:
1
FRd 1 ( zu ) = f vd 0 l p t p ( 1 + α )
cos θ
(8.18)
unde
 h 
α = 0.07  4 p − 1
 lp 
(8.19)
(3) Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin strivirea
diagonalei comprimate se determină cu relaţia:

8.28
Eb
FRd 2 ( zu ) = 0.8 f d cos θ 4 I st h p t 3p
Ez
(8.20)
(4) Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupereprin fisurarea
diagonală în lungul bielei comprimate
f vd 0 l p t p
FRd 3 ( zu ) =
0.6 cos θ
(8.21)
(5) În formulele (8.18÷ 8.21) s-au folosit notaţiile:
hp înălţimea panoului de zidărie
lp lungimea panoului de zidărie
tp grosimea panoului de zidărie
θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidărie
Eb, Ez modulii de elasticitate ai betonului din cadru şi zidăriei
Ist valoarea medie a momentelor de inerţie ale stâlpilor care mărginesc panoul
fd rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei
fvd0 rezistenţa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidăriei
(formula 8.8)

8.7.7. Rezistenţa de proiectare a pereţilor cuplaţi

(1) Grinzile de cuplare între montanţii pereţilor cu goluri de uşi/ferestre vor fi


proiectate astfel încât să atingă rezistenţa de proiectare la încovoiere înainte ca
montanţii să atingă rezistenţa de proiectare la încovoiere asociată forţei axiale de
proiectare.
(2) Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a grinzilor de cuplare Vrc se va
determină cu relaţia

Vrc ≥
( sus
1.25 M cap jos
+M cap ) + 1.4V
g
lo
(8.22)
unde
Mcap(sus) şi Mcap(jos) valorile rezistenţelor de proiectare la încovoiere la extremităţile
grinzii de cuplare, sus şi jos, calculate folosind rezistenţa de proiectare a
armăturii;
lo lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feţele montanţilor);
Vg forţa tăietoare maximă din încărcările verticale
(4) Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere se va ţine seama de
armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectivă, pe
o bandă cu lăţimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte; aceste bare vor fi
înnădite şi ancorate conform prevederilor STAS 10107/0-90.

8.29
Tabelul 8.3.
Coeficient fxd1 - N/mm2 fxd2 - N/mm2
γ M Rezistenţa mortarului Rezistenţa mortarului
M10&M5 M2.5 M10&M5 M2.5
γ M = 1,0 0,27 0,18 0,55 0,35
γ M = 1,5 0,18 0,12 0,36 0,24
γ M = 2,2 0,12 0,08 0,25 0,16
γ M = 2,5 0,11 0,07 0,22 0,14
γ M = 3,0 0,09 0,06 0,18 0,12

8.7.8. Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular pe


planul median

(1) Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul


peretelui de zidărie (MRxd1 şi MRxd2) se vor folosi rezistenţele de proiectare la întindere
din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2, determinate conform 8.7.3.
(3), date în Tabelul 8.3
(2) Pentru pereţii de zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale, la calculul
momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va ţine
seama şi de armăturile ancorate în stâlpişorii care mărginesc panoul..

8.8. Calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale în planul peretelui

8.8.1. Condiţii generale

(1) Pentru calculul deformaţiilor şi deplasărilor laterale ale pereţilor de zidărie sub
efectul forţelor care sunt aplicate în planul lor se va ţine seama de deformaţiile
specifice de încovoiere şi de forfecare.
(2) Relaţia "efort unitar-deformaţie specifică" pentru zidărie se va lua conform
codului de proiectare a structurilor de zidărie, art.3.7.1. fig.3.2.
(3) Pentru calculul deformaţiilor laterale ale pereţilor de zidărie sub acţiunea
forţelor seismice se va folosi modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei,
Ez = 1000 fk
(8.23)
unde,
fk este rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei stabilită conform
CR6, art.3.7.2.
(4) Modulul de elasticitate transversal se va lua
Gz = 0,25Ez
(8.24)

8.30
8.8.2. Deformaţiile laterale ale pereţilor de zidărie nearmată

(1) Calculul deformaţiilor laterale pentru pereţii de zidărie nearmată se va face


folosind dimensiunile secţiunii nefisurate, cu limitările prevăzute la art.8.3.2.

8.8.3. Deformaţiile laterale ale pereţilor de zidărie confinată şi zidărie cu inimă


armată.

(1) Deformaţiile laterale ale pereţilor de zidărie confinată şi de zidărie cu inimă


armată se vor calcula folosind dimensiunile secţiunii transversale a zidăriei şi
betonului.
(2) Valoarea modulului de elasticitate pentru zidăria confinată şi zidăria cu inimă
armată este dată de relaţia
E z I z + Eb I b
E zc =
I z + Ib
(8.25)
unde
Ez şi Eb modulii de elasticitate ai zidăriei şi betonului;
Iz şi Ib momentele de inerţie ale secţiunii de zidărie şi respectiv de beton, calculate în
raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.
(3) În lipsa unor date mai exacte, modulul de deformaţie transversală pentru pereţi
de zidărie confinată şi din zidărie cu inimă armată se va lua
Gzc = 0,25 Ezc
(8.26)

8.9. Cerinţe de calitate

8.9.1. Generalităţi

(1) Realizarea performanţelor seismice ale construcţiilor de zidărie în concordanţă


cu prevederile prezentului capitol este condiţionată în mod deosebit de asigurarea şi
controlul lucrărilor în fazele proiectare şi de execuţie.
(2) Sistemul calităţii pentru construcţiile de zidărie se va aplica cu componentele
stabilite, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, conform Hotarârii
Guvernului României nr.766/1997 - anexa 3.
8.9.2. Controlul calităţii la proiectare

(1) Controlul calităţii la proiectare se realizează prin verificatori atestaţi conform


legii, pentru cerinţa A în domeniul A1.
(2) Verificarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate se va face pentru toate elementele
structurilor de zidărie precum şi pentru elementele nestructurale de zidărie care prin
prăbuşire totală sau parţială pot pune în pericol vieţile oamenilor sau construcţiile
alăturate.

8.31
8.9.3. Asigurarea şi controlul calităţii la execuţie

(1) Condiţiile de execuţie pe baza cărora se face alegerea coeficientului de


siguranţă pentru material γ M ,conform 8.3.3.(5), se definesc după cum urmează:
- Control normal
a. lucrările sunt supravegheate în mod permanent de un responsabil cu
execuţia atestat conform legii;
b. proiectantul urmăreşte/controlează în mod ritmic desfăşurarea
lucrărilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului verifică în mod permanent
calitatea materialelor şi modul de punere în operă;
d. se efectuează toate verificările preliminare şi în etape intermediare
conform reglementarilor în vigoare (C56-86, NE 012-99, etc).
- Control redus
a. lucrările nu sunt supravegheate în mod permanent de un responsabil cu
execuţia atestat conform legii;
b. proiectantul nu controlează decât rar sau foarte rar execuţia lucrărilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifică sistematic calitatea
materialelor şi modul de punere în opera;
d. nu se efectuează verificările preliminare şi în etape intermediare (cu
exceptia fazelor determinante) conform reglementărilor în vigoare.
(2) Pentru construcţiile de zidărie care fac obiectul prezentului Cod, proiectantul,
executantul şi beneficiarul vor asigura toate condiţiile pentru realizarea controlului
normal.
(3) Controlul redus poate fi acceptat, la cererea specială a beneficiarului,
consemnată în tema de proiectare, prin excepţie de la prevederile aliniatului (2), pentru
construcţiile din clasa de importanţă III, cu înălţime ≤ P+2E, în zona seismică cu
ag=0,08g, precum şi pentru construcţiile din clasa de importanţă IV cu înălţime ≤ P+E
+ mansardă, în zonele seismice cu ag ≤0,16g.

8.10. Reguli pentru "Construcţii simple de zidărie"

8.10.1. Generalităţi, domeniul de utilizare

(1) Construcţiile din clasele de importanţă III şi IV situate în zonele seismice


pentru care acceleraţia de proiectare a terenului este ag ≤ 0.12 şi care respectă
condiţiile generale privind materialele şi alcătuirea generală din prezentul paragraf
sunt considerate "construcţii simple de zidărie"
(2) Pentru aceste construcţii nu este obligatorie verificarea prin calcul a siguranţei
în raport cu cerinţa de rezistenţă dacă sunt îndeplinite în totalitate condiţiile generale
de alcătuire de la 8.10.2.

8.32
(3) Constatarea satisfacerii tuturor condiţiilor de la 8.10.2. va fi făcută de un
verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr.
10/1995.
(4) În cazul în care una din condiţiile de mai jos nu este satisfacută, justificarea
cerinţei de rezistenţă va fi făcută prin calcul, conform acestui capitol.

8.10.2. Condiţii generale de alcătuire

8.10.2.1. Regimul de înălţime

(1) Regimul de înălţime maxim al "construcţiilor simple de zidărie" se stabileşte,


conform tabelului 8.4., în funcţie de zona seismică de calcul şi de tipul zidăriei folosită
pentru realizarea pereţilor şi este condiţionat de respectarea valorilor minime ale
ariilor nete de zidărie raportate la aria planşeului (pentru fiecare direcţie principală).

Tabelul 8.4
Tipul sursei seismice Vrancea Banat
Coeficientul de calcul Ks = 0,08 Ks= 0,12 Ks = 0,12
Tipul Număr de Procentul minim al ariei orizontale a
zidăriei niveluri pereţilor raportată la aria planşeului
Zidărie 1 3% 4% 4.5%
simplă
2 4% 6% 7%
3 6% nu se acceptă
Zidărie 1 2.5% 3.5% 4%
confinată
2 3.5% 5.5% 6.5%
3 4.5% 7% 8%
Zidărie cu 1 2% 3% 3.5%
inimă
2 3% 5% 4.5%
armată
3 4% 6% 7%
4 5% 7% 8%

8.10.2.2. Forma în plan şi în elevaţie

(1) Forma în plan a construcţiei trebuie să fie aproximativ dreptunghiulară. Se


admit retrageri sau proeminenţe care nu depăşesc:
- 15% din aria planşeului;
- 15% din dimensiunea construcţiei pe direcţia considerată.

8.33
(2) Raportul între latura mare şi latura mică a dreptunghiului în care se înscrie planul
este ≤ 3.
(3) Ariile planşeelor nu descresc pe înălţime cu mai mult de 15%.

8.10.2.3. Alcătuirea structurii

(1) Pereţii structurali vor fi continui pe întrega înălţime a construcţiei, până la


fundaţii. În cazul pereţilor cu goluri, golurile vor fi suprapuse pe aceiaşi verticală.
(2) Pereţii structurali vor fi dispuşi aproximativ simetric pe ambele direcţii.
Această condiţie este satisfăcută dacă distanţa între centrul de greutate al planşeului şi
centrul de greutate al secţiunilor orizontale ale pereţilor este mai mică de 0,12 din
latura respectivă a construcţiei.
(3) Pe fiecare direcţie vor exista cel puţin doi pereţi paraleli pentru care lungimea
însumată a montanţilor este mai mare cu 50% decât latura respectivă.
(4) Distanţa între pereţii de la (3) va fi, cel puţin într-una din direcţii, mai mare
decât 75% din lungimea construcţiei pe direcţia opusă.
(5) Se admite prevederea unor stâlpi pentru preluarea locală a încărcărilor verticale
cu condiţia ca suma încărcărilor verticale aferentă acestora să nu fie mai mare de 20%
din greutatea totală a construcţiei.
(6) Materialele folosite pentru zidărie, beton şi armătură vor corespunde cerinţelor
de la secţiunea 8.2
(7) Se vor respecta, în funcţie de tipul zidăriei, principiile şi regulile generale de
alcătuire specifice construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie date în paragrafele
8.5.1 şi 8.5.2.
(8) Planşeele vor fi realizate din beton armat. Prin excepţie, se admite ca pentru,
construcţiile cu 1şi 2 niveluri, din zonele cu ag = 0,08 g, ultimul planşeu să fie realizat
din grinzi şi podină de lemn.

8.10.2.4. Alcătuirea infrastructurii

(1) Alcătuirea infrastructurii va respecta principiile, regulile şi prevederile


constructive minimale date la paragraful 8.5.3.

8.34