Sunteți pe pagina 1din 122

.4,.

4- lones~u L Tomescu

'lerlffClJlett 1'61eelcnde ~tectie .ff automati%(lR

din ·$ta~' dectrice Ii PORuri de :ran.slormare

Colectla eleetrlclami lui

Ciclul "Veriiical'Ca lebiPamentului electrre din statll eleetrice ~i postu~i de transIormare"

Vol. 96: VerificaI'ealapaI'atajU1Ui primal' 'lin siatii elecl rice

$i posiuri d~ transiormare ,

Vol. 97: Veriiicarea releelor de proieeiie si automaiizare din

statii electric\ $i posiuri de transtormare ,

V olumul de faFi astgura 0 tratare unitara, cu caracter de mdrcptar, asupra pr obe'lor sl veriticarilor aparutajulul secundar (relee de protecti~,\\i, autornatizare) din sta'~ii electrice si ~osturi de transformarc.\rn acest scop, slsternatrefnd aparataju l de vcrWcat, puncteaza principalele caractertsttct tehmce ~i succint. principiul de Iunctionare -. pcntru evideuj lerea rolului si miportnntei fl eciirui aparat in cadrul ·statiei. III continuare este detatiat continutul probelor, ptna Ja nivel de algoritm procedural, insist indu-se asupra lntclegerii Iunetlonalttatli scheme lor tiptce de prot.ectte , respectarf metodologiei de lucru, rntcrpretarii rezultatclor. Se dan exemple de calcule practice cu date concrete pentru stabilirea ~i ,\,ixarea reglajclor aparatajului de protectte. Ttpurilc de.echlparneute exemplificate stnt fabricate de industria romaneasca \sau din ccle aflate in exploatarea curenta. Sc rae atcn~ionari] ~i recapituJa1.ii- asupra masur-ilor de protectin muncti, rndispensabtlc pentru asigurarea bunei dcsrasurari a lucrarilor. 111 ansarnblu, vo lurnul contribute la ridicarea tehnicitatii explo;~taI'ii, verifieiirii sl punerii in functlune a sistemetor elcctrbcnergetice ~j implicit la crestcrea sigurantei in mncttonarc a, acestora, respectiv la rmbunatatrrea conttnuittit il in alirnentarea Cll

energie a consumatorilor. \

Se adreseaza munci tcrIl 01'; malstrflor ~i te:ti\l1lcienilor electricieni din statitle ~.i postnrtle de transrormare ale sist cmulul electroenerget i c national.

1. Aparate si dispozitive utilizate la vertficarea releelor

~i a circuitelor secundare

Verificarea sl reglarea relcelor comport a sirn ularea situatiilor rsale de functionare a acestora. Este deci necesar ea in dotarea laborato;relor in a carer sarcina intra expf oatarea ~i intretinerea inst.alatiilor de protectie prin relee sa existe 0 serie de dispozit.ive care sa permit a variatia III game' larai a curentului, tensiunii, defazajelor, Irecventei et c., precu~ si aparatele naccsare pe ntru masuraree acestor madl1),i.

Intrucit In cadrul probelor ~i ve-rif icar ilor prozeret.ate in lucrare siut Iolosite () SNit de dispozrtive si a parate de masurat de lurga rasp indirc (aulotransformatoare rcgtabile, raostatc, ampenne1cr(', volt metre, wa ttrnel re,' ohmme.tre e tc.). principiul de Iunctiouure ~i modul de lucru ell aces tea nu va mai fi prezeutat. In cele ce nrmeaz a sc va pune accent pe citeva aparate ~i dispoz itive mai putin irit il.ni te in rn od curent, dar spccifice verif icarilor ce se executa as upra re-

leelor. .

\

oonerot "" •• "" , Ing, >ON NEDELCU \

Redactor: mg, MIRCEA GROSU \

Tehnoreda~tor : Jo~LLY GORUN

Coli ::P::::IC:)I~:~~:~;: :::T::I~:Ol.83; \

C.Z. 621.~11l.4.001.5. Plarise : 5

1.1. Cronorrretrul Krizik

Tiparlll executat de 1. P. "Oltenia" Stl'. Millai Viteazu nr. 4

Craiova

sin- 1.1,

un cronornetru a ctionat en un motor pornire~i oprire coruaudat a electric (fig.

Este cron ell fig. 1.2).

3

Fig. 1.2.

EI dispuu« de:

nn motor sin '1"1111 11-;[, care poats fi alimentat la tensi unca de lJ IJ lill U :.l:.!O VI' .u., In Iunctie de pozitia unor eclise sit.ua LI' :;; II h CII PIII'III ill I rrior ;

- "llpl:! 1'h'rlllllll:'f'llt'fidi C, care an, rolul'de a cupla sun <11'1'11111;1 ,.,1~,II'1I1111 dl' orologerie cu axul motorului sin-

croll ;

1'('11'111 1.', r .IH' 111'(' rolul de a intrerupe circuitul de aliIDt'flta)\, III ('111'11"1 JI i ru p lici.l. de a opri sistemul de oroloserie.

M()uLaL (] I ill Ilf" 1.1, rronometrul mascara timpuj de ac~,i()IJan', I II .' I III II!:, 1.2, mascara timpul de revenire a l 111111 i 1'1'11'11 I

f.:', lllllkllhlfid eI.· ',II"l:csiune a fazelor (nSF)

I I' I·~te la stahilirea succesiunil "/ • lUI III· Jllil\~entare lrifazate f2].

1':1 .~~IIIJIlI I I" "IIIIIIIIIUI Inductici ~i este format din:

111'1 I Ir 1'1" "I III •• II IIlrl\~urarilc eonectate in .stea ; II11 d I 111111111. jlJ ~1I11' se poate roti in/juruJ unui

I

I

I hltl I I I"

Ill,

1.3. Trusa de (:Hn:llj-lr~lIsiune TCT-2

Daca in urma apils:lJ·jj but onului Bt discul se roteste spre dreapta, succesiuuen ('sll' ('Ilrec.ta, iar daca se roteste spre st inga, succesiunea r~IOI(' JlIVem~.

..

Trusa de curelll.·'I~II:,;illlrt· 12J perrnite variatia in mod continuu .a curcntului alteruativ in gainele: 0-5; 0-10; 0-20 A sau :1 I e usin nil alternative in gameIe: 0-110;

0-220; O---tJiJO V. .

Pentru a I'i Iulosita eficient, este recomandat ca trusei TCT-2 sa i sc aduca mici completari. .

AsUel, pentru a putea verifica relee ia caror bobina de actionare Iunctioneaza in curent continuu, se nronteaza niste punti redrescare in paralel cu hornele de iesire de curent ~i tensiune alternativa (desenate cu linie- punct In fig. 1.4). Curentul sau tensiunea redresata se poate culege de la niste borne morrtate suplimentar pe pano ul frontal al trusei. Printr-o alegere judicioasa a diodelor redresoare se pot verifica deci cu usurinta si relee intermediare, de semnalizare, timp, aparate- de masurat de curent continuu etc.

Asa cum se va vedea la § 4.1 ~i apoi in capitolul 6, pentru anumita verificiiri este necesar sa se cunoasca cu exactitate

5

Cronometru

I 2 3 I, 5

?

Decionsare lrusa

o 21,' 1,8 I/O 22(}V

~

Sursa 220Vc.a

L- -----:<> 100 VCQ

Fig. 1.4.

. care slat bomcle "poiarizate" de curent si tensiune ale trusei, Acestea slat dcpendente de modul de concctare la j reteaua de alimoutare.

Pentru det.crmi narea bo ruclor pnln rizu l.c sl.~ va utiliza metoda curontului con i".i II II II (fig. 1.:-,). Sc'. scoa te mai .int.Ii capaeul trusei. So ('()I)(~c·.1 (~aztl :J poi 1111 m iliam pcrmetru de curent continuu la honwk .1(' C'III'C'III, sau tcnsiune. Ti n irid excitat din l:"xl.('.1'I01' n'!t-1I1 I /( J, :.;~~ conecteaza la bornele stecherului, pri n t.r 0 IIIIIIyt'f{' b/'lIrf(l, 0 baterie de lanterna. Daca acul deviuzf m a i /11111 "'111'(\ d.eapta~i apoi spre st inga pozitiei de zero :J m iliu mju-t'mutrul ui, rezult a cn bornele la care. s-a racordal. ,.plll.',lIl,j haturiei ~i. eel al miliampermetrului reprezinta licruclu polnrlzate ale stecherului, respectiv curcntului sau I (Il1l'Otll 1I1i dnbilate de trusa.

u

Trusa TCT-2

Baterie

Rig, 1.5.

6

Daca aeul miliampermetrului deviaza.mai lntii spre stinga si mai apoi spre dreapta, .se inverseaza polaritatea bateriei sau miliampermetruluj.

Bornele polarizate se noteaza at it pe stecher, cit si pe trusa. Ori de cite ori este necesara utilizarea lor in unul din montajele de verificare descrise in cadrul lucrarii, borna polarizata a stecherului va trebui conectata la Iaza retelei.

1.4. Decalorul monofasat de unghi (DMU)

Decalorul monofazal. dl~ unghi (fig. 1.6) este utilizat pentru verif'icarea releelur di 1'('(' l.io nale, de control al sineronismului, de distanta etc .

su o~utrP u

* K

I.

. Fig. 1.6.

7

El furnizeaza ollensi II ne vahaJ;,i.la ca marnne _~i unghi, Deealorul este rcaljza t (Lin d(Hl~ a IltotJ~asI()rmat()a1'C I'eglahile [2i. Ce:! notat ell e..\) este folesit, pe-nLr'll variatia urtghiuLui, iar eel notat en ~, pcnrru va,ria-~;ia tensiunid,

AHmc-n;tarea decalorul uise {ace de )a un sistern si rn-eA:ric de. teI~siu.ne de 3 x' 1@0; 3, X 220 sau. 3 X 380 V. PC-'ltru alirnentarea decal@an~10:r do proclHctie m.ai veche, cane, ,nIJ sirut p1'ev;azute en tensiune de alimentare de 3 X 380 V, se poate £0108i un transtormator eobori:tor 3 X 3&0/3 X 100 V.

La bornele 0 -- AU - se 0btine 0 tensiune variabilfl ca murirne ~i, unghi. Aeesto borne slut utilizate de regula pCI1l.ru a4iEnentarca ell Lensiune a releulni ce se Ycrifica.

, La bor.nele f) ---:- IJ~U; 0-.1 {l ,7';HJ 1i v 0 - U, so obtuw 0 tensrum.: va riabila cu IHlg'[lU~1 eoestanta en valoare, Ea este egala ell 1/2 ; 1/1,73 sau, 1./1 diu tenstuuca intre faze a sursei deallmeatarc ,I clecalorului. In geH(!,ral ~¥Gesle b()J'n~ srnt utili-zate 'pentrll alirnclltai['eaDparatelor care maseara

defazajclc. .

1.5. 'l'rusa pentru i:n-oorc<treai'zolafiei TCS-2

TrUS3 TCS-2 (Jig. 1,7) estc 0.e~tinata ine~rdi1:li en tensi uue marita a releelor ~'i Q.ireuiteloT secundarc.

TeElsi\ln.ea de incerca rc regl'abi.I5. se obtino ell ajuil'>l'ul a.uiolru.sforma,tGntlui A T, concetat in primarul translormatOTului ri:dicator TIT.

8

Aparutul KV,IV cste utrliza.t pcutru mItSlIIFJreTI tellsinlli~ de mcercare :;;i l;enLI'll m 5;; nrarea ten,~i unii de a1.iIHel:ltan~ H

tF-l.lsei, fiin(t dotat en dGlla se:;iri gradate. ,

Data hGlatia e~te neeorespuHz{Ito"'re,, v'oltmetrul va Indica 0 sd'!cler;.::1 teH~hlllij de 'jDCCI'()3H'., iar siguranta a \11 0--

mat.a BA. intrct"upe alimcntarea., ",,'

Pent!'\;! a lo'caliz a pri n. arde,n~ u n defe~:t.: Hl_ll1eIU~ C s~ :.re(:~ pe pozitia ",artl(>,re". ConfcmIl iH:>truc~i~J.ulo~ de fahn.C:<l [2]durata de £unc~iOlmTe, pc accasta pOZI1:1€: ~ste d.e .:max-unum UD ini nut, iar- ttmpul de f)auz.l intre doua arden sueccsive

este di~ eel putin trf'.i minute. . .. "'

rna,intea lllcc:perii masu,raril9,r S.H '\;01' l ua t~ate pl,"ec<!u"tu1:1 necesare protej arii personal ului (i.,are (~xe~~uta prgba,. clt_ ,'?Jr a- celor care pot v~uiin mod accldcntal In contact ell partile arlate sub teusiune.

I

(

2. Relee. Caracteristici, verifidri

2.1. GeaeraHia,ti

2.1.1. DeJinitie

, ,.H.eleul ~s-~e un apnrat care, supus ~ctfl electrl0I sau net~le,cJ;rici de intral'c

III salt a p,u'ametrUllui de ie$ire. '

Intrucit releels Iuncti ;-. b '.

deschis .ele fac parte di~l!l:a:a p~ aza UIIU.I ~~I(',lll inchts-

.. d'· '. .,. ,(,0. egona afiJaratelor pentru "',c,-

IHeUzI rscoatinu«, "'\I'

In general In1 reletr este aJdiuit din trei part·.

clcme'ntul seusibrl ; . ,I ,

elementul in;(:(~rmctHal' (de com,paratie); rJementul de exeeutjc.

1l0~illnii fluor pararealizeaaa 0 Variatic

2.1:2. Clasifica't.ea releeim:

. a) Dupa pl'iElcipiul de rlUlctiof:lan~ al elernen "ul ui

bll releele pot fi: ' ~ sensi,

relec eIectromagnetice; •

relee magne~oeleetrice ;

rel~e elcct.:rodinamicc;

16)

re1ee de ioductic : reJee polarixate ,; [Glee termiee ; relee clecf.ro nice ; relee magnc tice.

b) Dupa tipu) paramet rului de intrare, releele pot Ii : r.e1ee de t"11 rent;

relee de tensiune ;

relee de. suhimpedantii ; rt~ll',e de put.ere de"

e) Dup a m o dul de co nectare a cleme ntului sensibll, r.eleele pot f,j :

,- secundare, du,c::{ se conectcaza pri n intermediul transIormatoarelor de cun-nt $i teusiune ;

- primare , dad .. se conecteaz a direct In circui tul primal' ;

-i .. nterme dia re, da ca actioneazi'i in urrn.a comcnzilor

priJif\ite de la alte relee ~i.<:lU drept scop amplificarea acest or ~1-)1)lcnzi san r,[j ult.ipticarca Jor.

d9 in fune!:i.- de priucipi ul de £11))c,\:,i0nare a clement ului

de executic, 'releele pot Ii : ,_, relee en coutacte ;

,_ relec Iura coutaotc.

Ti uind cont de aceast {I nl{l"sifil~al'e si de clasificansa reloel~r dlJpa pri neipiul de fnlu:l,ionare al'elern·c,llku,lu,j sensibil, reJede diu primele :;;ase categorii de 1<1 pt.)ne~\ll a) s int relee eu con~<H~te, jn tsm p ee urmjitoarele dona slnt relee Hirfl cont.acte,

2.1.3. Caracteristici cotnune tuiuror tipurilor de relee

a) Capru:iI,<liea de oomulare, RC]'lI'l>zillti'i valoanea maxim,a a silminii eleetrice pe care contactele releul ui 0 pot com uta de UI) num ar de ori Hira a suieri deteriorari:

b) Coe{icienhr/ de reoeuire K,

="0 x" x,

11

uIMLe;

. X, es,te valoarea p·ar-ametr~lhti de illt1.'.are la ea ee se produce actiDnarea ;

X, valcarca pararud:rului de jill/rare Ia t?tCC re.leul, reviue in stares 'ini~iala_.

c) Cor'Jswmll j)l'OptL'll. 'Hepr€',zinra pl.terea "hs()l'biUi de rete u.

€l) Ptecizi« rclgulaL Hepr!:Y,(.inUi difereuta dilltre valoarea paramct.ruluf de intral'e la ear:e se prnduae actio,Elarea relenIuS ~i valoarea parametrulqi de 'iutmre reg!aUi ('I@ releu.

Pcntru a evalua preOlZIa u nui re1r.1l se dawuleaz{t eroarea, (0:):

-unllo :

Xa .t)sb' valoa rea p;'Ha IUld,('lllui de intra re la care arc Ioc a(,;-I,:ion;lI'(~a rc leul ui :

X,n' valcarea r'cgbt~, pe releu.

Evident, CI:l e'il: eroarea eatemai micji, ell atit valoarea de actio narr, este m;ai aptoape de valoarea r~glaHi pe relou r §_i precrzia acest uia este rn ai buna.

Preciaia relec:l_or poate va·ria in tim!!> da:toritii oondit)jlfJI' Ia care sint S~IPllS@ (-'fariatLi d.e temperatuca, clurqla iutre acponari suecQisi've, Irecari, variatia parametcilor tensiunj] salt curerrtuhri de alimentare ebc.). Dato'ldtii -acestui Iapt, periodic se e,~ec'uta revizti lQ- cadrnl carora se verifid: exactitatea reglajelor initi,al.e f}i se inlilhll'a cl.0fee~tunileapii.:rute.

e) Duroi« de actionare a r.elelllai. 8.eprezi:nti'i timpul sours filM momentul LIl care relent ~ receptiouat ;J!lri.n inLetJ)le~iu.l e!.emerrtul;ui, seIlsibjl 0 variatie a pararnatrulu! de iritrare cliipahila sa produca actio nareast monrentnl ill care elem-cnt~1 de executie' aetioneazi1, tOC'ansmitilld comande,

Ion aia ra caz urllor dud releele 'Slut construtts .special pentl"U. a Iunctiona eli 0 acnumita tempo riz are, este de dor~t ca d urata de :Ol'C~i onare sa fie cit maJ rnid.

12

2,2. Veri-fiC31'ea releelor

2,2-.1. i¥ecesitaItea VB1'ificiiir# releelor



PcnLru a avea 0 exptoatare siglua ~i eJic'i:emt5 a releelo r, este necesar ca l a- punerea I\i Iunctiu ae _~i apoi peri0di~) acestea sa fie supuse unor operatii de verificare , A.ee,ste v6,nfir:ari trcbl'rie s,a fie complete, .sa of ere deer gararrtia fUllGS1?nilrii sigure ;;i conliclte in coudi,t.iile co ucrcte ale exploatarft: .

Nerespectarea e'Ouditiilpf de ve'r~ficare pr;~c{im.,;;i ve~ecutarea UIlO\, reglaje iucompletc. in afara nllei~HHet,10~~n nesignre, poate genera avaTii~i accidente in instala tii.

,2.2.2. Yerijici1.'1'i GomWri~ execufate a~'upra releelor

Datorita maria varietati a releelor nLilihaLe r11 instal'utiile 0li!..ergetice, na tu.ra $1 coml)1e'xitatca pro_belar-. ;~i ,veri'~j ciifi.:or la care s'int supuse acestea este di~eriU\, deptnzrud at In'I'~l~, cipal de tipul i;ii eatcgoria did care Iac parte. s~ pot stabt.!: eu toate acestea eltr~va verifieiiri cotaune, valabilr, de regula pentrn ortee tip de releu. In cele ce fl'rmeaz'O vorft prezentate p,e. scurt aceste ve-rifieiiri, case cupriud :

2.2.2.1, Vc·d£iear~a gOIHlraUl' a relculni, ,Acea.sta proba, are drept scop obtiJ:lerea unor infoflXlati,i el~, oarae~el' g:e~J>ral. Ea presupune ve'tifioarea conc0:rd'au·tel dintre tLpul ~I ca-

n~ct.eristic'ilt'l releului mom-tate, Ci1 datole din proiect, preeum 5i constatarea inextstentei unor detcriorari ale partii mcca~'iee sau el~'~trice viz;jbil~ eu ochi ul libel', fa.ra. G alta ilfvest!gatie . .De-5"i· rn a,paren;(:rl ne hisemnata, 0 veriFioare gcaemHi . minutioasa poato pune in evidolllii diverse defecte ale -releului, ;

2.2.2.2. Verifj~are-a izola!lci. 1lerHi.carea izo.Ja~i:ei 'are dre.pt seep oprlroa plllrerii til fUnc'~iunffa unui ech),pa,melit III Gaz;ul ('0 care par~Ll0 sale i2;olanlh~ nu pot im pisdica pierdefile de (}urent pe di-i nepermise .

13 t

PlloeD.ealn fnnctiHllC a unni fchipamelJL la care s-a CU.frs'~atttt 0 ,lzol~,tie nec(Jres,p'HnZtlttoa re se pea lc solda, In afara

(hstttlgcTll. lUI, nt $l)()ate:rrca din functiu1l0 si a all,or insll:~llati,i.

Vltrifi.cHl'{';a iZ(1;l,at-ioi se {Hee in d'oua ef.ape : .

- ma,swra.rea. l'~zisten1,ej (le iZ0IJI~ie;

-_, inoerearea ·i7AilutiJo.i (~U tensiun« alter.na tjvi.\. maj,(Ui,

a) j)if(Jslrl'(I;F(W rezisftm!ei de iEol(l.Jie. Se executa CtI induct0t~1 de 1 ~OO(b) v. ~i.cfe.ut se c0n~~idera ca fii.llcl c~QreSpURzator. <'inca dupa Ull mltiut de Ia ap!i.carea tensiunii. rczsstenta

me izolat1e' esbe rn ai m.ar'e dee it 10 MD., . . .

Daea tezlste·lltl'l. de izola~ie a Iost cOFespunz,atoare, se peate treee Ia incerca rea. izolatiei ell teuslune altc"I1ntivQ

ma'rit~L ' ,L _" ~ ~'.' • .::"-c

b) Inc ere U1.' CI,l izohlfi6i r;ute'nSlll,ne aNernall{)a m/irilii. Se e,xecl~t.ti· ell ajutorut trusci ]Xentrll inccrcarea izoJatiei cu tensiune altcrnativa m.aritii san ou Induct.orul de .250'0 V., S.i )o1.r",'.1O caz~i ,In ~lttJ:1 nehH1I care se verifieil trebllie sii ~mpai.'te tenslllfle.a a:plreD'hl tWilP de U11 minut, Heleu) est;,e cODsiderat c,ol'espun~ator din puuct etc vedcre al acestei probe, daO'a in 1I m P l;l.11 frl uu s e co ns ta tii stTa p un gOff ,8 cfn tei sa u e:lihl'v'i'~.

Dupii ille<:trC,lT<~a izo'latiei ell LCllSiuHC alteruativa maritii, so :<1 (~xeC:util. 0 no.un prcba de verificare a i·0.zistwHtei de I,zo: latie, pe ntru a determ i na eventualale sIfiliirj ale izolatiei ca

ucmare. a IIlClt?[Carii. .

2,2,:,;). Verific31"ea melianicll. In cadrn l acestei probe se urmare$te ca par~He mscanice ale relsului S'".l a·ibii 0' funct,i.onare Ct)re\Slmn:z'~~()are, fara freca.fi, sa nu eXiste jocur i

ncporrnise ale pieseror afl.ate in miljcare.., suruhuri sl abi t~, lega'turi !'l;eslgure et.c,

o ateutie deosehit.a trelnJie acordata corectci Iunctionart a mecanisme'loT de ol:ologerj,c din componenta relcelor de thnp,

/ C0'£l~cta hwcpoJ).are a partii me.c1Uticc, si ell aHt'mai ruult a i:ntregul:ni' rele u, este strlns ~egat& de rnodul GO Iuuctionarc a eowtaCtelGr. Acestea trebuie sa lucreze fari\ vibr~1;ii, sa asjgln'e'~o l.nehicleft$ ferl)l1ii a circuitelor, Sit nu rami.nll aga~ate dupa ae;fTtlIiari etc,

\

2.2.3. Verific(ki specifioe e~eoutate, Q.:·:supl"a releeior

1.llacea'sta gnlpa de 'V"el'ificari intrft p'f(}'hel,(~ Colt caracterspecial care ~e e&eellt~ as~pl'~ {k~c:1rlli, re1er in parte $'icarc t.in cont de tipal, dostinatra $1 caTac,tel'l.stlC!:j,le seleului respec-

t:iv. Aceste pI'ohe se 'imp,ait in :' \ .

a) verlficarea gellerah\ a m cdului de i'LllHlti0lHlre a releu-

ll!li ; \ ' \

b) Iixarea .;;i ';verj[jc;ilrea valo'~iilbT de reglaj .ale releului.

In C'<\drul 'v.eTi~jc[lrii generale a. mod1l1ui (~C Iuuctiounre a r~~leul~l,l st? lFIJlarb?tc' cOlnporl;;u:H;,gntul, a,cesf~lia in di~er~b &J-taa,t,11 ~.) pentru cltfenle puncte dereglaJ astfel alese, lll(nt sa o('()rl~ g:aruuyia alle~ fuuet.ional'icoIlG-spun.z!iloare a rsleulUi in oricare di,H sil.natiile reate ale explouUiriL De iaSCl1l.CD6a se executa dive,l"3~' ~,u.as\1l"ari care trebuie sE. verifit~ respectarea pri Hcipal(~lorra ractcrist.ici tell nice din prospecte,

'Prin fixarea ,~i ~efificarea va.lo;:i}Of ~le ~'cglaj, no leu 1 devine apt de a fU"llcti.0ua ill eadrul s.ch,eJllci dQ proteetie sa u a 11 Lama lif6a re din clvc fa ce p art«. .

Penbru a a \Iea, gIH'~ n,tia ,uNci hl1lct,j~n~l"i c6respul.v,\lt1wm:e e~te. uaceS,a)." ,ca, penpd~c, at-it r,ctcelc.':?t ~t reghll~1e e[(:<;~ilate s~ fj(~ reviz uit«, R.evlznle pot f1 ptamJleatrc sau l1c,plaml'lcatE:.

I' '

H:evi·ziile plani[icate ale releelor se e'::'<ec:llt,r( de regu.la

odaHi lOU restul apatal;eJo1' din calula respecti va.

I

Rcviziile l\l.eplaui'~icate so. cx,cchlUi de regula III caz,~hll ',ul,inl

refuz sau h.nctionari ineonwtt;.

hl eadral lucrarit de fafa, acccntul pri ncipal so va pune 'pe verificarile srecifciceJ eXe,cntat:e. asupca.tcoleslor.

II -

2,2.4. CrJ1;r.du.zii privi1,~d oeciiicareo; ·rcleeLo'r

Veriticarea releelor presupune executarea uner operati,i €omplexe care s0Hci:tii maximum ~lc atentie ~i ooreeeitudirre din partea color care le c?,ec.uUi ..

,eu ocazia punerilor 'ffn fIU)c~il1_ne, dupa reparatii, sau c ind cxista incertlt.ndln! asupea eomportamcn Lnl ui, releului ill ~xpLoata"e" se executa ,-- ill afara pro.b@lor de la § 2,2,2.1 ;

/15

~ 2.2:~.2 ~j § 2.2.2.3 -- aHt. veriHcarpa genern'la a moduiui fie hlJ~et,~0nal'e a reIe~lui (prcba a), cit ~i fixarca ~i vM'ific"ll:ca valo;'llor de. regIa.! ale acestnia (proba b).

. C~ ocazra re~'iziil@r ped0dice a releelor se executa in gener a.l probele d~, In § 2;2.2: 1 . § 2 CI 2') . § ') ') 2 3 . .

. ,. " . ," .~, ',,-, ~l ... _ •. , precum

~.l ~~~~lt~ear~a C? 'ectei actlonarJ a releul ui pe ntru valoarea ~ta. i~!ta pnn pI~n:ll!l.l de :egh~je, sirnulil1du-s:c toate situa~ii1e eGncr-ete ce POJ- apare In timpul .tu ti 1_ ..

, I TIC ,) OEIafll.

, !

( /

/

3. Verificarea releelor a carer actionare depinde de variatia unui singur parametru de intrare

. '

3,1. Relee intermediare

Releele intermediare s int relee eiectromagJH~ticc, utilizate in Instale tiile de automatizare comandii si control, en element ampliiicator sau de executie a uuor comenzi. Ele tnl' de regula rn ai m ulte corrtacte, care pot. Ii normal inchise sau normal deschise. In general actio narea este instantanee, dar exista :;;i tipuri la care aetionarea se face eli temporizare la Inchrdere sau deschidere. Bobina poate £i actionata in eurent continuu sau alternativ,

1

/

3.1.1. Caracteristici principale

In tabelul3.1 slnt date principalele t.ip uri

mediate ~i caraeteristicile 101'. '

Releele RI-3 (fig, 3-.1)sinl: construite :in diverse variante cu 4, 6sau 8 contacte, uncle normal iB.chise, iar allele norma'} deschise , Actlcnarea lor este instantanee.

Heleele Rl·3T slut reIee eli ternporizare ~i se €.oustrlJiiesG eu .patru ccntacte

(2ND + 2 Nl). .

d.e relee inter-

, ,

7 ~ D----'<J2 J~o--o4 5~6' 7.~8·

U~'V'

Fig. 3.1.

17

2 - Vetif1care~ neleelor de protec\ie - cd, U()

Nr. crt.

I~ ~ RI·3;IU-3T;HI_7

~~i:"O< ~ )-[J-"- c~i-o'~R-' -I--t-,,-,-- _==e=/,=. ==J=t===

60

1200

. Tensilt1)~.a lIomi,nnJii U" [V] F\ezistelJta ohm_icii n rn~ bobinei-

12

25

1.1

a _

2'10 9:; :H

-- ------1 -

36 230 r 42,

----;- 3~0 '~-I--2-i-

11 0 .J

15

----

-.~ ~I 125

220

130

:~20 R 200

7

'---~',I- ---·I~_~~

\

-_ ---- -___, --,--

--- - 5()~ 2 200

2

Abateri maedme ale 1'(l7,j-5Lllll-1 I

--- _ ___:t_'!ll_'- _R--"r_:__o/c=,GJ~ _,:__=I-_l 0_0:__;Yo .::::J::_l_:0_;_~_=__o __ __:_

Tensi uneaJ rnini mil do ~1Cti:(h

-----J __ Jl_a_rc -=~ I __ (_:) •• 8 _ _:__U_:,,~ ~Q._.8_U__:_h~ _

__ ,1_ Tenshinea de reventrs

_L_'I-F-rL_~e_\_:'e~n..:.t~_:___r_:e:_:t,_:__eJ__:_e_i 2.[_:H_z,!.l __ I-- ~_-_f!l_'_""'_' ... , 5_:0 __ ~_

6 Puterea maxima absol'bitdj'

-- ,[\\'J, [VA] 8 30

-~~~~----------II--------I------------

DUl'ata de ",iat:'! t.llCCflllica/

[man-eyre X 10']

'1

1

8

TimpuJ de actiol.lal'e/reve,_ I

nire [rns] 4_0/40 .,

~--I-~~----~I-~~Jr

9 Dllrata de vi alii electrica 'I

I manevrs X 10<] 1 1

H)~ Curentul de conectare fA} -2'--0-la-00-5 -~-=-0-.-5-

-;-;--I---=----O-- __ ,__ -,-!I ,~1 __ 1 20 la co~,'P = 1

11 CUreotn~ de deconll,cla~e lAf 5 la cos e = @,5

8 la cos rP = 1

40(40

4

18

nr-i . R 1-5 I _:_n:_::I,_.-l~O_--:!---"--

----------=.:::,___:_--------"- r-.c, c.a,

e,.c., ,1_~ __ e~.!l.-.~--I---- _

-:-r-R-I F" I R c; I J( U" II! R

/ I 12 i 2n I 278

::--2-.:-~i ~===2=4==1,~====2= 87 =-_ J ==~-4-8 - __ -_ i_- __ ,_3'9_5----1 __ - ~_'_-_

--48-, =_1~-0_8~O"- __ 42 __ I,, \)t>_-_I_----'~'___(1_'_~1_3_4_D __ I_-------I----- '

-C,-,(-) - 1 680i Ml 12.) 110 15(,0

___________ I __ ~-'---.--- 1----, ----

550 220 16 ,100

-_.-- ----- ----~~I----

750 .-- -

90 3,.600

100

110 4800 110

--- --- ---,------il .. --- ~---I---

220 17300

125

950

___ - __ 1 '_

230 '2600

--- --,'.-----1---- ----1---- --'- ---

I' L

I __ ----~----I~----___:_-----I!-~~~~:~~~-:==~~~[I~-------~~------~

±15 % • ±15%_ ;iclO% -

,:~==:O:,--I_!'-)_U~-ft'----_-~I~~~~~(,)::.~8_=__5;::W.::_. _____:Q:_:_,6.::.:.8::__(__=__r~,, .I-------

O 1 J r, 0'.35 U 13 O.~20 U,,. -

~' , 5u" I

50 - ---~--r---

----~------I~----------~

6

3

3

----1--11_-_1_;___- 1 __ ____:::_:0._:_:2f_) I~ - _

O '4" ~01"4r; 30/20 -

5' ,'" v v

1

0,2.5

..

lOla C()s'\l = 0,4 1(i) In cos'q; --0.2

5

1[}

5

'2 I'll cos'<f! =0,'1 1,5 In cos <;> = 0,2

0,4

0,2

1

19

E~leel? Rf-3]'R reprezinta varia ata ,~U te.rnwor-izare la rev en.n'e, lar RI-3TA - varia nta en temporizare la inchidere.

, ~eleele Hl-4 ~i RI-5 (fig_ 3.2) pot avoa contacte normal rnchise, normal deschrse sau x t + ND en pol [~0mUIl,_ H.eleul s: poat:e. conecta prin mtermediul u nu] soclu sau direct prin

IJPlf@U fq'clor. '

Heleele RI-7 (fig. 3.3) se cOllstl'uiesc cu sapte contactc c'arc pot [i normal Inchisr, sau deschlse, in diverse variante construct-ive.

Releul este actiona t cind se aplica 0 tensiune corespunZiitoare la hornele U - V '5i I'amine blocat mecanic in aceastit ptlzi\:ie (ehiar daca dispare tensiUne<l. de Ia aces te borne), Pc'ntrll deblocare, est!! nccesar sa se ap!iee o tensian€l. la bornele U1 - VI ale hobiuei de deblocare electrornagnetica.

Releele RI-lO (fig. So'1) ~I\I puLriI. contacto cu pol cormm, patru n(nmal desehtse $i p;l~r~l unrmal iochise. Prinderea pe panou se face prln jJiIJel'Jn'.~di III Illl 01' prize cu Iegi!itu.ri [a til

sau spate. Exist.a trei variHIII(~ cousl.ractive : '

RT-10A, [ara semnaUzan';

HI-lOB, cu S(Hfl.LJulizarca pozitici;

HI-lOC, en semuahznrea fLllie1;ioniir,ii.

1 <>---0"""'" ~ 2 .7~~4 5 0---9""""" ~ 6 7~o--<:>8

1 ,

Fig.- 3.2.

Fig_ 3,3.

Fig, 3.4.

20

3.1.2. VeriJicm'ea releelor intermediare

Vc;:.rifit&['c-a gcnerula ,~i verifipHca me cn nica se executa conform celor expuse la § 2.2.2.1 ~i § 2-.2.2.3.

3.1.2.1. Vel'ifieanl;1 izoiatiei. a) Mc'istl'f(lrea rezisteaie: de izoiatie, Mas urarea se exec II ta cu ajul.ornl i nd uctorul ui, s ucccsiv iI1Lr(~ carcass ~i co nta cte, In tre ca rcasa $i 'bahi nil ~i inl.re bovina $i contaete, (;CmfOrID fig. 3.5.

Valoarea obtinuta trebuie sa fic rnai mare decit 10 MO., pentru toate ~~le trei masurari.

Oadi rezistenta 'de iz ol atie a fast corespunz atoare, se poatc incerea izolatia cu tcnsiune alternati va fnaritii.

1) Incercarea izola/'iei eu iensi U,RC aUcrnalivii wariUi. IHcercarea se executa conform schemci <le conexiuni din fig. 3.6, utsliz ind 0 trusa . pentru incer-carea izolatiei ell tensiune alternativa san un inductor de 2500 v. Cu m outajul din fig, 3,6 se incearca izolatia dintre _conlacte ::;i corp ul rclcului. Se repeta inccrcarca ::;\ pentru celela.lte sjtuatij din iig.:L5. llelcnl este co nsi derat corespunz ator rlaca tim.p de un miriut cit dureaz a iucercarea pentru f'iecare Jill cele trci sit uatti nu se constata sLrapun,geri ale iz olatiei, sc intei sail efluvii.

;),1.2.2. Ve,dficarca gc.nc~al~l a modului de fu)wliouare.

a) NT iisuraiea rczisienie! ol,:nice a bo binei de «ctionare. Se executa conform [j,g. 3.7, cu 0 puute pentru masurarca rezistentet.

in Innctie 'de l.ip ul ~i te nsiunea pentru care este co nstruit rsleul, valoarca m asurata trebuie sa fie egala sau sa difere Ioar te p uti.I:)., (citeva proceute -'in plus sa uln minus), de valoarea data ln tabelul 3.1, pe ntru releul respectiv.

Pot apare urrnatoarcl« sitrratti :

- Puntea nu S\~ echim;reazil . .tu acest caz, bobina ponte fi i'utreFllpta, ars~ sau nu face contact la borne.

- Puntca se echilihreaz a , dar rezis'terrta masurat.a este mai mare, depa,~jnd cu .mult tolerautele admisibile .. In acest caz neleul poate fi pcutru alta teIil"ilrne mai mare decH cea luscl'isa pc el sau pl'czjnta 0 ·gre~calii de Iabricatie. Raspunsul eorect se poate da compartnd valoarea ob~inuUi cu valorile dio tahelul 3.1.

Tru5,ri rnalta tensiutie

r:CS-2

Fig, ':l.G,

c)

Pig. 3.7,

Puubea se echil.ihmaza. dar rez.istenta masuratii est ernai :mica. dcl:ra*iud te>lcFilnt,J::ilc admisibik. In aeest caz rdelll

poate fi co nstcuit p~lJ'tru alta 'te nsiune m~i mica dec it cea inscrisa per.ele u, poate a yea spire in -scurtcircutt sau W rezin tile defecti une de fabrirat,ie.

22

. !

--- PURt(!.a so. o.chiUbl'eazii si valoarea W'a~ura,ta corespun,de valorilor di n t.abelul 3.1. Reletrl este d~e'i: eoeespunzat.or (lin. punct de vedere al acestei p~ohe.

b) i\,p(i,~,u.rar6a tensi unii mi1'li'm,e de aotional'e si a tensi iuu! d'e reoenire a fcleclar iFllermediare. SG'_ executa CUllll m ontaj ea I in fig. 3.8 LAjJj~ind ,0 'trusii curt' ilL· tensi une m0difica ta, {Vi;,zi capi tolul 1) ,~i' in 1\1 Nct:je de hobma releul ui, u n -"'()'Jt;~ matru de curcut contiuuu sal! a lte rnat.iv <?U scala cerespun.ziitoarc tensiunilor ce' se vor nl-aSIll'a.

Cu:plill.d Lrusa, se cn~$te. Irrcet te.nsiunea pilai (;Snd feleul anclanseaza, 'nw!nr;nt mar-cat d,e zum.arul h. Se citeste teDsjunea Ia voltrnetrul V. Aeeas:ta valoare reprezinta U mtn, "diol''''" ~i ea tn~huje sa oorespunda valoriler din tabelul 3.1. Sdizil~d apoi tellsJ-t.mca. so deterraina valcarea Ugv,,,,..;rr, la cafe are Joe deschiderea releulur.

Valori de actiouare mai rnici dee it U-"I'iTI n;()t,io_n'~re uu pot fi a dmise , decarcce relcul var pntea 55 Iuuetioneze in caz ul dncl ar primi 0 tensiuue redusa prin Insericrea GU hobinele alt.or relee sa u aparate,

Valor! de aeVonar'il prea I:D,aTi pot face ea releul sa, DU I ucreze da<>5 bnbi.na sa este iose.riaUi em bobi na u,n;wi. releu de semnalizal'f" de curent, situatie lutilnitii frecvent ill sehoIDGle de ~rotec~ie $i autom a tjzari.

Cind nu cuuoastom tensi.nnea Ffl.inima de aetion.!lr~ a unui releu, se' adopta IiH;nl:ru U"'!~" ac/:iona_r". valoarea de ,O,7--(i),Sfl) U".

I!!!r)

'cO T"l'SrJ rCT-2

Fig. 3.8,

. \

23

~.,
0.;
", ~ ",0'0000
c:: 1- C ',Q 0 <:>
"";.; ~:.i: ~. ( ....... r <, (.'\1'DQ
'"' if; c- _,. Dg
t:I' ;J!
e-. ......... J(':I
~ ..:' "'7CCOOC>
kl. e C"l~<.CI"""'I',~
'" s-, .... N
cJ:; ,_, '"
J, a
;g ~'
..
N .
rh -...
-,j ~
a:; s

's ,J ~ cj cd ~rJdC)d.

14

Da ca ill urrna '<'crificarir tensiunii minune de actionare se (ietcTmina \ral0Ti diferite <!lEi cele date in tabclul '3.1, Sit actioueaza (daca €ste posibil) asupra resuar teler antagoniste.

Aceaata operatic se face relati v sim plu la releele tip HI-3 ; B.lo3T ; HI-4 ; ~ 1·5 ; si m ai dHic.il la releele nr-ro,

I'

3.2. Relee de semnalizare

Releele de scmnalseare siut relce electromagnetioe utilizate in instalatiile de au~omati'ZaTe, cnmanda ~i control. perrtru a puue in evidentil aparitia unor fen"[)Jufine nedorite sau pentru a iUlJo.iea ec releu sau ansam blu de relee a lucrat . In. general. ole so construiesc en rclee de curent con,tinull sau

tensiune conti n Ula, I

3.2.1. Ca1'acteristid pri~cipale

In tabelul 3,2 stnt date princlpalele tipuri de relee de ' s01nnalizare i?i carncterlsttcile lor.

Releul RdS·2 lucreaza Ia aparitia m ariraii conirolatc,

iar rele ul RdS-3 1t~clieaza la disparitia marimii ccmt:rolate. In fig. 3.10 este prezentata schema eleGtrica a unui releu tip B.dS-2 saa RdS"3, jar in. tabelul 3.3 stnt indicate pozrtiile clapetci de semnalizare ill functie de starea electromagnetu·

1ul de actiouare,

Tabolu! 3.3

in(err:r.>cdiara CGzu:td ridicatc
'Poz/flu i~alb -n-
clapctei • alb
, ~I ro~u
~dS2 n eel.ii;:irarCi excitot « I!KcirarQ '.
star-eo
bobinei pds J e~6lata neeKcitGt'Q nre,(.ci/ald
-
II contact» deschise In chis e dt;sohis,~ .25

AsHel, in pozitia intermediarf (C0] 1

tabelul 3.3), releul este FP'('lr1ttl"!' ,t"

Iur .ti , , "'::'C " pe,n ru a

ncuona. Cu clapcta cflzllia (col 2 t, b

I 11 3 3) , " , .a etv"' , 1l1seumna ca rcle ul a Iunctionat.

Da'ca se ineearca sa se anuleze semnali-

zarca priri ridicarea clapete .

. ,'- ~ U ~l aceasta

lo--fl---'<l.? revme In pozrtia intermediara, inseamna ca se~nalilarea a disp.anrt. Daca clapeta ra-

Fig. 3.9. ~me in poz itia ridicata (col. i), tabelul 3.3)

C' .' vex 1 Hl' ~.J)s~am,n~ ea :e:mrtalizarea uu a disparu t:

a ~l re eere P,dS. vanianta llnbun'ltat'F 1 1

nalizare tip mm (f' 3 9) '. " ' ' ) a ce re ee de sera-

RSE' ;n :g. ... cupriude dnua Lipur i :

• . -I> 1 1 ucneaza I a 11 p ari ,I,' -... ,

RSE-B .. . '. ,,\:J~ marunn controlate ;

, "1IJr:reaz~ Ia .dlspant·Hl. mafilflii co nt.rolate. '

1', In tabelul ,?A smt indicate pozitWe clJapctoj de sem .. - raare 'in Iunctie de. st: ." I Lrerna ' , t rra

y' ' o ,He.) 1:; ttC r0magJlt~tul~1'i elc actionare.

ndlcaf'a

. --I ~----I

intt:rmt:dlOra

CCI7.1Jlb

Pozifia 'clapt:ft:i

neercit ata

excttuta

stereo bobme,

/"Xcitato

neexcit'ata ,.

3.2.2. Verijicam(i releelor d(jJ semnaiizare'

3.2.2.1. Gcneralit:\,ti- Verificarea zenerala . T '

la:tiei~.i verificarca m~calljdi se e.xe~llta €o~!'~~~~ lCa{e.a lZOzentat~ Ia ~eleele in~e_~'TIledian~ si In cadrul § 2.2: ce or pre-

o atentie deoscbita va fj acord F 't tr ,,' _. v ..

canice. Astfella releele tip RdS-2' {~ a ,~ ~? ~C(Jfl~Hrn IUe~ se roteste liira fr . ~. d: _ ' '; s~ :vcIIfJca daca elapeta

_'. , c eean" ac'a nn J'anune <>o'~l, tV d v

este sarrt resortul anbgo'"'I'st __ d' vI' v·'ba,a. a, aca nu

" l' c . n Sl aca a caderea 1" t'

mC1l)('1 contae .. telc o , d . ._.<" " .< C .1}JC CI, se

, ., III D10 .corespunzator.

\

26

in mod asemanator se va proceda ~i en releele RSEI31> RSEBz' La amhele tipuri ('Ie relee trebuie avut ifl vedere sa existe. (J e'ol1c<>rdantii perfecta in -timpul func~ionarii intre poz-itia. clapetei. Gontac.te 'ii starea electromagnetului, asa cum reiese din tabelul 3.3 ~i, tabelu] 3.4.

3.2.2.2. Ver'ificarea gCllcralit a: 11.lodului de iunctioua:re. a) M ii.sllra:rcil rezisi.entei oIimiee a. bo bi neior de ae lionare. Se executa Ia feel ca la roleele inllmnediare (§ 3,1.2.2.a), coaclu-

ziile ran'11niud valabile.

h) V efifi.car~a f.enit unii sau wtcnlulul minim de ac{iorz.are.

In fig. 3.10, a este prezentaUi. schen~a pent~u masurarea tensiumii millime (ie aetionare a relee](i)[' de semnalizaI1e de tensiune , iar j'l) fig. 3.10, b - cea a cure.ntului minim de actionare 1.<1. relee.le de sel1ilualiza-re de cureut ,

In prim1l1 -caz trusa de 0urent-tcnsinne uiodiiicata este reglat5. pelltru a dobit.a tCllsiune conLi_1ma, iar in 3,1 doilea caz , pentru it debita cureut eOlltillutl.

In sil:ouu"t-ia dl se vcriCka relee ce Increaza Ia 'aparitia marhnii contI'olate (tip RdS-2 sau RSE-B;), ·verificaTea de-

I .

f)

C

Truso TO-2

~. ~

U '

b)

Fig. 3.'1.0,

27

~ Trusa

Oc rCT-2

0)

curge astfel": en trusa decuplata se veTjfica daca m i'ncru pentru cresterea controua a tensiuni'i este in pozitia tensiune san curent zero. Se cupleaza kUSH ~i apoi se creste lneet rensiunea sa u curentul pina e ind clapeta va indica Iaptul di releul a IUtJ1aL

Valoarea cjUta in acel moment reprezintii Umlll sau 1m, .. de acti onane. AceasUi valoare este oonsiderat.a corespunz atoare, data este egaUi ell valorrle indicate in tabelul 3.2.

In situatia di se veritica relee care luoreaza la dispaFitia marimi! controlate (tip ,RdS-3 sau RSE-B?,), proha cl.cchlrg(~ astfei: se regleaza trusa astfel ineit releulni s}i i se aplice tensiunea nominalji, In 'ac(~st rrroarent bohi.na este excitata ~i clapeta nu trehuie sa fie d\zutii. Scaz ind lncet tensiunea releul va lucra, moment marcat de caderca ola petei, electromagnet.ul Ijind' dezexcitat, Valoarea -ciLiU in acel moment reprezinca Urn.!il aNfonau' Ell este coresp uuz atoare daca indcplineste condi,;i{le din t.ahel ul 3,2.

Verifi'carile t rebuie executate a~lnd capacul pus la rele u, pentru a avea certitudiuea (:fl aeesta nu im piedica corceta Iunctionaro a clapetei.

'In caz di se olrtin valor! difcril(\ PClli.ru U Uf';'I! sa u I')fdJ' de actiona re, S0 acli00eazii asupr» resoartelor antagoniste.

13.3, H.elee de curent ~i tensiune

3.3J. ICaracteristici prindpllle

Rsleele de curent ~i 'tensiune s.iirt. relee de tip electroma:gneti c. '

Releele de curetil (fig. 3.1.'1) slut construite en relee maximale, actio n ind In crestcrea curentului peste valoarea reglatH. De regula au nn contact norrnal deschis. In prezent, Ia noi se Iahrica, reJeul <3e eluent RC-2, care poate fi rcglat in mod continuu in tre 0 ,251" si 1 I",

Releel« de tensi U9re sint construite fic ca relee maximale, fie ca relee miaimale.

28

RC-2

a) I

b)

Fig. 3.11

Releele maxirnalc de tel1siune ([ig. 3.12, a), lucI'~aza la cresterea Le.nsi unii peste 0 anurnita valoare reg~ata. ~: au de regula un contact normal deschis. La no~ se fabne~~ releul maximal de tensiune RT-3 !)i relen:l maximal RT-3S.

Releele mi ninrale de tensiune (fig, 3.,1 2, b) Iucreaz.a la soiiderea tensiunii sub 0 anumrtii valoare reglat5 ~i, au de regula un COllt~lC:t normal inc.his. In. prez:nt, Ia I:OlS: ,f~bricii releul minimal de tensiune Hl-4 /?l RT-4S. Relelee RT-3S si RT-4S au bobina stabila tcrmic.

In .anumite sitnati! rcleelc RC san RT pot fi prevaz ute cu un contact ell pol comun (Nt + ND).

Relaele de t.ensi.une RT-3 sau RT-4, se pot regla lutre Q ,25 U; !?i 1 tt; .

. Pe~tru a putea realiza un regla] intre 1 (4 si 1 !1din va-

loarca de scr~iciu, releele RC-2 ; RT-3 Iji RT-4 au prevaz ute o ~riza la mljlocui bobinei de actionare (fig. 3.11 ~i fig. 3.12) ..

RT-4(S;

n

I]'

aJ

bJ

Fig. 3,12.

29

Alcg(U'ea dcmcni ul ui 1/4---1/2 53 n 1/2-1/1 dl l.) valoarea 0_'d servieiu se face en aj ut.orul unei eclise aOa:te in partes de

j c s a scalei de reglaj. -

In tahelul :3.5. shit dale pril1clpale;le caractcris tici telmice ale releelor de curent ~j tensi une Iabrica teii~ t>ll:[l.

Verificarea general{l, lllc.e.rcare'& izola\;iej .5i verilicarea l'11(Jcaniea, so ('o;x;e(~nLa co.nlo nn celor pl1czenlate la § 2.2.2.1, § 2.2.2-.2, § 2.2.2.3.

3.3.2.1. Verifiml'l'ml !ll\n4'I'ala a m odulu.l de iuncfiona,rc.

VerificaT4;la se exccut.i\ cu rnontaj~tl din E'g. 3.13, utilizind G· truss. cure-ntctens.illllc (rcglata pent-i'u a f'urniza curent

abtornaf.iv) si un am pcrmel.ru. ,

Inaintea inceperii v()l'il,'j"{lriJor se tlrmare~te daoa rnlnerul C al trU8C:i es I (', Pl\ p04i ti a ;'4"\'o.;;i se fixeno. eclisa de alegere a doraentulnl de III us Ill':-! t;{' 0] releul ui in garna care cuprinde valoarea a(~llI"ltlNlz;i II Ii reg-lata,

1'n cadrul probd S(' \(-'rifi'eii en recta etalona re a scaler

de fe-gIla). Pe ntru aceus ta se [j",xeaza l)Ut~Jnltl de fl!g'Jaj al scalei .tn dreptul prirnei divizi.u»! ~'i se cDe.;;te incet curerrtul piH:.1 ee releul va adiona. 11leh iz.i.nd uo-,;;i ce ntactnl. Valoarea cititii in aeel moment reprezillta cureutul de actionaro J" al releului. Crestem ill copVinln:ar{i\ctlren'tllcl ell 15 --;- 20%) peste valoarea reglata !'j~ \-t,rHidim dad. ccrrtactul ram ine Ierrn inchis, fiir~\ vibsatii sa 1:1 hrtrcl"upe_rj, SC4,dmn apoi ourent.ul !ji

Trusd rct-z

~ -·f)G

Fig. :'),13.

30

""
....
Ej <ll ,,,, ~ l~
'" co c,o i;"'! ~ C"'1:/0 '" 0
~ c: co C'I I I I I c ci qx) o~
'" ....
"" ~ .... 0 ---H n
~ ""
~ "'"
" "'l
~ 0 ' .... ~ .... ~.o
" .:. coo I I I ;J... >0 , (NO
'" "" ~ '" I o~ o'ri
"~ p:; [, rl C') 0 ---H '"
(i ~'> ""_
'" • ~I rl
"
....
"
'C
e <I) N ,0 eo
-= ~ :r: 0'- 0 1:)]0 "'! 0
" ~. 0 ,"
.~ 1-< ro 0 -H II cD' 01 0 ...,
II< If)
- ,
C',
N ,;. '"
'" 0 00 :r: 0'- Q Col 0 oN 0
~ 0;, 0 0 I I I I Ie":! I 0 ",1 0
~ ~1 '1' 0 -f! 1C ·M
"'., CG
0- !)
'0 <:'
'"
~ ~
~I
~
~

0;
...
P
I>.
E:: N:L>

o C'C'l ~ a» 0 '0 0 0 ~~\r)OO ?"'iC'l

31

Releu nO-2-l0A. ,

Scala ,0,5 0,6 O~7 0,8
Curentul rAJ 2,5 3,0 3,5 4,0
-
t, [Aj
.
t, [AJ
I· '"
l(, ,

masuritm valoarea Ir pe ntru C<1f1e ce atactul so des£aee revcnind la pozitia iniVali'i.

Operatia sc repeta identic P("utru Iiecare punct al scalei ciLe reglaj, calcul ind ll-se t o Lolln l.a ~i coeficieutul de reve nire

K, = Jr • Rezulta tele SB Lr'l'C JULI'-Ull tabcI; (tabclnl 3.6). 18

Releul se considerh (',(,)l"l'splIM.iitOT daca coeficientul de revenlre ~i abaterile ctalonrtrii s'(:(dei de reglaj nu depasesc valori le indicate in, 'l<lI)(\[lIl :\':i.,'

3.3.2.2. Pixarcn ~j vCl'i1i('IU'e~ ,'alfliii de ],c!Jlaj. Se execMtD. 'in modnl prezc ntat mal SUS, pDntru valoarea data in planul de reglaje.

3.3.3. Vel'ij''icClrea' releelor de tensiune

3.3.3,1. VeJ;1,licarca fJeneral;'l a raodului de funetionarc. Releeie mtiximale se vuirica ca si cele de eurent, utilizind un montaj ca il~ fig. 3.14. Trusa eurent-Lensi u.nc este reglata pentru a' debita tansiune.

Reteele de minim« iensiutie se verifica Iolosind acelasi m<'mtaj. Buze-rul se va couecta i.nsa la bornele 12-13 ale releului.

Releele de minima tensiune l§i lnohid conractul cind tensi unea controlata scade sun valoarea reglatii pe scala.

32

Tflbclul 8. e

Eel lea pc IHniliu 1

I 0,9 1,0 0,5 0,6 f= 0,8 0,9 I~:O
---- --- -
4,5 5.0 5 6 7 8 9
r-
'-1-,1
---, I De aiel rezulta cii toteleauua e lnd t~nsiunea a_plicata rel'eului este mal mare dectt valoarea reglat a, co ntac tul san est.e

deschis.

Verificarea corectei e talo niiri a scalei se executa astfcl : - se fixeazi'i, butonu1 de reglaj al scalci IJl drept.nl pri mei di vizi 111'1i ;

- se verif icf dad! rninerul C al trusei este ill poz itie minima ;

- se cupleaza lnusa si se creste tcnsiunea pina Lind corrtactul releului se deschide. In accst moment, tensiuaea apllcata est~ mai mare declt valoarea regla!;a, pc relcu;

- se scade apoi illcet te nsiunea ptna clnd- contactul se inchi de, Valoarea m asurata in acel rnumen t reprez.iuta tensiunea de Iucru UI ;

-.

i,1 ~:",tf

rn.;sa

~c

fig. :l,]4,

33

3 - VefiHcarea, reieeror dt< protectte - cd: UU

-- se CI'C,;;tc din nou tcnsiunea ~i se determina valcarea (]. p~ntru. eur,e .e(mta,elill revine In pozitia deschis. Evident: [) I -< U r ~'l rn aces! Cal,

r

Se procedeazf In morlul aditu.t m ai sus, pClltnl necaTe pnn Itt al scalei. Hezult.a l!7le Illiisuriirilor se inglohcaz:l in tr-un La~l(rl asemaniil'iQr ta'lielnlui s.e.

3.3.3.2. Fhal'ea si veriHe,u'ea valorii de l'c!llaj. Se eXe~ euhii ill m~dul pre,le'nl-at m ai sus: pcntru va loarea d3t.§. prin 'planul de J:eglaje,

3,4. Rft?lee de 1inJP. Re.II"U r1(~ timp RTpa5

. neleele_ de limp s iu l 11IJ·ii{iil(' III iust<llatii!e d£ au torna:llzare ,~i co nt.rol pe 1)! 1"1.1 n';lli:zn 1'('11 H lJ. u,mi I ()i' ~emp01';j:dirj IITI)lllSt' de ne,:~sitfltile fl[~j(·tjllll;dp ale srheraelor. In fig. 3.15 este pn;;zcntata SC1WllHI d:ll'f".1 rid a U1Hlj rcle u [{'fpOl-;>.

3A.]. OO./,uf·ten·sti.i"i,. pr'indpcLle

ill t"belttl ~L7silll deli (' (;tLn'te'Le6stidle rele ul ui HTpa-5 fabri(:at In no i in ~:J rfi.

I {l'i en! c~'l e prevazut cu rna i In ulte l'l)llL.lde:

u)Ht;)ct.ul ,11- 12 es'Le cont.act nl I"iJwi -_. :te.mp'oriz,aL ell reg'iaj coutinuu ;

- ccntaetu] 13- .. -14 este till contact pasager C;Hr[.~ poate Ii de nserne nr-a reglat

III mod co uf.inuu ; _

-~ eontar~~[Ji normal inchis 3-- (J §.i eel normal d,eschis 3--··4 sint cont.acte instauhllH:e,

Fi.g. 3.15,

34

'.'

.I:iTpa-Zo

rI, 1,\
(V) (U)
2.'1 20
48 8@
1;0 12()
11('1 ·150
220 t. 7;;0 Tensiunea llQrnin(JJ,a .a. bobmet. U,; [VI

HC1,isteo_ta tlhi.nk5 R bobinei, R [f.!J

,

o.ne s 0,12 i; o.zs s -(J.SO s

-_. Allat'p,ri admisi)Jilc Ih el'll.vnarea scalel de r-eglaj. in ' garua [SJ.'

2 \

(),1 l,~~ s

D,2;'> 3,5 s

(),50 9 .. 0 s

2 20 _~

O,75V"

'3 Cureutul ete conectare fA.]

c.c, C.:\.

5 5

-

4· Clirent •. 11 de. deconeetare PI.]

0,5 2 _1-

3.4.2, Vc)'ijiccl'I"CCf Telen[U/i RTpa-5

Veri fiearea gcneraliii <it rele III ui, verificarea i00)a\,.)ei precum si verif'icerea l'I1eCHaidi. se executa conform celor prezeu'taLe in cadrNl «ap. 2, § 2..2.2.1 ; ~ 2.2.2.2; § i.2'.i.:3.· . 3,4.2,1. VerHieare·a flc1wN1Jil .. a modirlu i a('l'uill~Jil)narc.

La puneri ill fUI,H;,tiulle, dUJla repa.ra~ii sa,u raodiltcari. aceste, vef'iri0i1ri cuprind :

a) i1fi1SZ,JfF(J/'W l'(!zisiailei ohmie« a bebinei (be aciionace. Sc executa 10m ajw.torul unci punti de- . rezfstente ohn~ice C011,~Ctata la bornele 1-.,-2 ale releului. V::J110al:ea m as ura t.a nu tre·. bUje sa dif:el'e de csa indicat.a in tabelul 3.7, peutru tensiunea de sel'vic'i u a relc ul ui, care S;3 verificii ..

hi) Verifica_rea coreciei ela,loniiri a scale: de regia}. Sf; 0)(Cnita utilizind montaj ul d'in fig. 3.16, Iolosiud :

. - 0 tnisa curent-terrsiune tip ,ICEMENERG m~)difi-

ca Ui .( vezi cap, 1);

:35

RTpa ·5

11 ;2

:;, I U
'-.
<'. 2 2
eo J 3 Truse
o ~
c::
a I. TCT-2
'-
L, 5

Fig, 3,16, UH voltruetr u de CII IT IlII co m iu uu ; uu crcno metru.

Operatiile de verif'icare decurg III mod'ul urm.ator :

_- trusa Wn'd decuplat a , ~e ,,"erifid\ corectdt.udlnea executa rii rnontaj ului ~i ,duelt rnhl!~rul C cste pc pozitia minima;' ._- sc fj·xeaza but(Hlul de regIa; al ~OFl:ta0tllltl~ filla) In dreptul prim ei divizi utri a !:i'calci 1]i se str inge suruhul de n~glaj ;

>,C cllp!eazii, LnlSq ~i S;C CI'e:.!il:C te nsiunea pilla la 0 vaIoare (',gala CH tt'usiUIl,ea de scr"i(~jll' a releului, dupa ce inprealabil a Iost desfacuf nnul din cordoanele conectate la brrrnele pe ntru declansarea .rusei.

Dupa ce s·a fbwt t cnsiu nes de alime nt.ars la 0 valoare corospunzatoare, se decupleaza trusa ~i se. retace clrcui'tul

in starea i nitial);i, .

-- Se cupleaza trusa. 'I e nsiunca aplicat.a releului Iiind egal5 ClI te usiunea sa neminala, el va actioua !ji va comanda declansarea trusei dl!lpa un inte-rval de irjml~ ce va Ii indicat de cro ncmetru.

--- .. Se armleaza i.mlicatia cro ncmet.mlui si se vor efectua inca el,ou.a m.asuraei, pentru acecasi diviz iune.

--- S~ repe ta lopera\lia pe.ntru' Iiecare punct de re.glaj de tw sca~a) etectutnd pcnLql fir ca re divtziune ill parte media color trei masurari.

36

in Iuncpie de ganra de Lemporiza re a rcleului verrfrcat, abaterile Ia verificarea etalonarii scalei de reglaj nu treltHie sa depageaseii valorile chon t.abelul B.7,

e) Veri/iearea coreciei aciioll(Jl'i a releului fa iensi unea minima admisibilii de [unctionore: Se executa tot cu mentaj ul din fig. '3.1 G, dar tensiunea aplicat.a bo binei va fi de numai 0,75 Un. Butonul de reglaj al co nt.act nlui t emporizat 51! Ii xe.aza ill dreptl,ll u neia din valorile de pe scala. Masl:trind tern porizarea la 0,75 VII' l1U trebuie sa obtinem diferente fa.lli de valorile ohtinute pentru acelasi pu act Ia 'U".

3.4.2.2. IdX'a::r~a ~i verHiearea val orri de reglaj. Se e~e· euU\ cu a celasi mo ntaj (fig, 3.16) si in acelasi m ed ca mai SUs.

3.5. Releu de Irecventa minima RFm-3

Releele de Irecvents minima s int destinate deconectarii a ut.om abe a unor ce nsum a tori e ind Irecvcrrta tensiunii rei telei scade sub o anumitti valoare reglata pc releu.

3.5.1, Principiu. de f11nefricmare, ca1'acteris-t'ici

Functionarea releului de Irecve .. nta minima RFHlr3 [2J se bRzeaz;{) pG compararca duratei pcri ea dei sem nalului suptaw:gheat, cu 0 duratii etalon lnLerioadt,

Sem nal ul sinusoidal supra vegheat este a plical circui tulut 1, fig. 3.17. Acesta produce niste impulsur: dreptunghiulare cu 0 durata e.gaHi cu perioa.da sem nuf uhrl supravegheat, Inipulsu) drept.unghi ular pro dus de- 1 se comparn ca duratii ou impulsul etalon interior, generat de circuitul mo nnstabil 2. Dadi durata sem nal trlui '1', (egaHi [~U perioada semnalulni supravegneat) este mai mare doctt durata impulsului etaIon T, are- loe cornanda circurtul u i mcnostabil 3, care acli'OlJeaZa, circuitul de executie 4- ~j im plicft rcleul de iesire (R).

37

Fig. 3.17.

Daca dura l.a ([>Iirio,l(la) sern.natul L1.i S upravegeha t 1\ es·t;e rnai mica decit dura ta irnpulsultri ei:alon T, estc actio nat ·circuitul monoslnl)il [; earcbl.och.eaza ciruuil.u l de executie 4.

Schema intel'l(ltHiil a releul ui este alimcllLaUi prin intermediul redresurului sl.alrilizat (;.·a cllrui sursa esbe to~ scm'nat HI supra vegh\;.ll..

Perrtru a nu aVl'·a loc actionari la scade rea scm. J.i1 a 1 ulm .supravegbeat sub ni vnlu l de sfahillzare a redresorului 6. s-a introdus detectorul fLt' ni vel '7. care I.tl eve n.t.ualitat.cn ap a ri~iei sitlla~iei rclatnu-, bloehif.az.a circuitul tic e xecutie 4. Conform datelor din prospect, aceasta blocare treb uie sa intervina 111 () 5r:<idl!rl~ sub 50 V a te nstu nii s),lpravegheate.

Pentru a (wi!." :l({tional'ea' falsi:i 'a rete nlui la apa ri1ia unor sem nale de h\)C'Jl~ ;}~1l I'CallS'a, ca unnace a uno r r'e,gi.ml~ ri trauzitorii dabora: () dc(~() ltectal!ii unor li uii , s- a i ntrod us circnitul mo nos L;,ll.l i I 8. i\l:(lsta est.e rcglat co respunz ato t u nei Irecveute de 38 Hz. '['iutud cont de relatia T = Iff (existenta iutre perioarlu 'Ii lreeventa l'n curent alternativ), rczulte di circtlii:ul munusl.abil 8 are 0 durata a impulsului

de T. = 1 (B8 s. ])I"(~i cladi durata (perioada) sern nalul ui supta vegheat T1 este Ina i mare dec it d uraba T's a circuitului nronost abll .8, atuuci este coraandat cin;.uitu) mOllostabil ,6,

I' de blocare a fUIH .. ·t·iOlli"ll'ii.

38

Priucipalele caracterisnci HIe reie ului s int : te.nsiunea de aliment.are 100 VC,:L; rr;ecvcnta norninala 50 Hz ;

dOme]lj~d de f'unctionare 45., .E,O Hz;

eroarea maxima r-a'~.ii de fn:_;cventa reglat ~l : 1:-.0,2 Hz.

[It preze nt ICE1VlENERG fahrica releul HFm-4, ell caraeleristici superioHTe releului RFm~3, ~(;lwma de cone ctare

HI instala.tie si modul de vcrihc.al'c '

al aeestor relee sint identice en ' 1---'---'1

cele ale relcelor HPl'n-3. I

~--- -·_·--i

, -- .. -~ .. ~-~'....,

3,5.2. Veri:ficClrea reZeului Rfm-3 '1 'I t

~ ~h .;

,

V~rificarea gen.eraTfl, ve.rif'ica re a izulatiei si verificarea mec'anid\ se executa oonforia celor expuse l a § 2.2.2.J; § 2.2,2,2; , § 2.2'.2.3.

;) .;').2.1. \I N'ii'icareH !J,t~lH',}'aJ a II medn lu.i de hmqionan~. ell ocazia punerilor in Iunctiune &<111 dupa reparatii, se executa :

a) Yerificaua coterie; cl~,zon(rri u scalei de reqla], Se execrrta conIorm schernei din fig, :~.18 d'esenate. en lillie p li n a , utilrshid :

-- un generator Q0 i casa Irecye~~a capahil sa Iurniz eze () tensiune variwniUi ca marime si.Ire.cvent.a ;

.:_ un Irecvcntmetru numeric, ell posibiJiLa1;i da aiisare a sut.i- . milor de hertz.

Dupa ce s-a cuplat .generatorul de j OHSa Irecvent.a, a cesta trebuie l asat un a numit timp sa sc' i'nciilzeasea,

C lnd nu se rnai o,pserv[l variatit ale frecvcn~ei date de .ge-

39

1

1,

i

I 1:0

. -

'<:'5 I I . I I Cl

. I iL;

I

i I ! I

I --,,- -_j

I

s_-- .I

co.

,~

, :1

nerator, se t.rece la executareu IH0priw.-zisa a verifi ca.r'ilo r, Buto nul de reglaj al Irecve nte! de pc rele.u este Iixat in d're ptal prirnei diviziuni a scalei : 45 Hz. Dacji frccvent.a aplieata este mai marc dedI; cea Inscrisa pe scala, O(1Jltaetul releului RFm-3 trebuie sa fie deschis. Scaz tnd apoi treeventa aplicata, contactul releului trebuie g·a se Iuchida , T(~leranta maxima admi.slplIa fl.!., dinLl'c valoarea 1115 cris ii pc scala '§j rea de lucru este de ±0,2 Hz. Opera tia se repeta in mod identic, pentru Iieeare puncf de regla] al scalei, rez ultetclo sintetiz.indu-se Intr-nn tahel (Labelu] 3.8). Pculru fiec.'lre punet al scalei , dlf'erc nta 6..rr diutre f recventa de reve.nire ,~i cea de actionare n n Lrebuie sa dcpaseasca (),2 Hz.

Tabelul 3.8

Frecventa de .~¢H)II t: In,,} 4.5 4~ I 47 48' 49 I 50
--._._- -_ --'-i-
Frecventn de lneru t, I ((<I) i
~_ - -_ ~I=
Frecventa Cll) ~j{~Vt'JdJ·I· I~ (Hz)
11(, = (, - r, ' 0, ~~ 1111.[ I
- -~r- - -1-
(Sf, = (,.:- (I -"~ o,~ I II I.J I b) Veri{ic:al'l'u r/('"rwtioni'il'&i reieul ui 10 aporiii a unor reqimur! trattztlnti! !11~""ra1()al'e de semnaie ell [recoente red use. Se utili.zeaJ,~' 1110111.11.1111 din fig. :~.18. schema €l.esenata cu linie plina. But,11II1I1 d(\ I'l~g!aj al relcului se Iixeaz a 'in dre p tul diviaiuni] de :io I Iz. S" :11"idl 100 V 1a boruele relc 111 ul. C re$tern frecventa 1.,·II:,illllii aplicute .dc la valoarea mi nimn cl.a1;5 de genecaton, ("a IT.. vuloarea regia L¥ pc. rcle u. Releul este corespuneato r din 1'11.111'1. di~ vedere al acestei probe dad i!ii luchide contacl.ul 1I1111Wi pcutre, frecve nte cupri nse lntre 38 H~ iii valoau-« Hllli\lllIil I'eglilt~ pe scala,

c) Yeriticarca. ({I: lIc(iollarii feleullli Ia scaClerea ieneiunii de atimentare (suj>l'(WI'I//,,·tI!I·) .wb ninetu! de siabilizare a reteului,

1

F olosirn 1110 n lll.i III Ii 111 rig. :~. t 8. schema clesena til C 11 ii. nie

pnna. BI1toTII11 (k I·,~glll.i 111 lrecventei il Iixarn in dFB,ptul diviziuu'ii de 50 Ill. II(' sl·.1I1n releului, Vorn )plica tenshmi

1·0

~ntre 0 ~i 50 V. la f'recvente Cqre sa nu blocheee f'unctionarea releului (deci euprinse in1..re 38 Hz !ii valoarsa rcglata pe releu) conform tabelului 3.9.

Tatretu! S.9

Tens iunea aplicat(i ,Vl

20 40 I. 48-5°1

.1_:'·_rc_c_vc_'TI_t_a_9_p_lL_C:.l_l_·"_I_B_·t._1 1_4_0_ ~ 50 ~)~~_J- 50 I~ 45 50-

B )3 B BIB ~;n [j B B; B

Pen hu a fj coresp unaat or din punct de verlere aJ acestei probe releul nu tn"huie sa [ucreze - pe.ntru nici 0_ valoare a knsiunjj sub 50 IT, hI' f're overrte e uprruse lu Jimrtele de mai sus. d) Veri(icarea releului de frer:venia minimrt la intrenlperi brusie ale iensiuni; de alimeniore.

Se utilizeasa rn ontajul din fig. B.18, dese nat ell liuie plina I}'i linie i'ntrenl'ptil. rUe f;ste 1111 contact lHH ma 1 inchis al releul ui de i(,~ire Re.

Se fixeazii pc releu frecvcnt,a la L15Hz. ~i_ pc generator la 45,5 Hz.

Tensiunea de ahmeutare a rele ului este de 60 V. Se dece necteaz.a intn~rupt:(')nl'l ttl. plrghie b1, Dup a efccLuarea acestei ()pera~.ii. reletll poal e acticna pentru scu.rt tim p. Durata acestei ac~ion[iri maSlu'ate en ajl.ltoi'ul cronsmetrului nu trcbai!!: sa depa~ea>st2l in,sil 0.1-0,2 s, Se repeta operatia alimentrnd apoi releul Ia 1 to V, rez.ulta'tele trebui nd

.sa fie jd(\l~J .. ice. '

Sr. fii'e<!.;(.i\i pe relcu Irecvcuta [a 58 Hz ~i pc generator la 150,5 Hz. Procr;ciincl ca m ai sus, se decouecteaza lrrusc intrerupt.orul ell pirghie b, 1O(',11trl1 () te nsiune de alirnentnre a nele ului de 60 V ~i apoi de 11 0 V. in caz ea. rele ul Re actio.neaz.a, dur<ita aeti0uarii nu {rebuie sa_de["a~easdi 0.1-·-0,2 s.

e) Vetifirarec,z rcleului de (1·cC1JCn·(ii minima fa «ariatii. bruste ale tensiunU de aluneniare.

Pentru efeetuarea pm15d se utiIizealCa lnhegu) montaj desenat in fig. ;~U 8. R este '11Il reostat.

Deco rrect.ind iJl.treruptG>n.I lJ~ se regle,aza cursorul reostatul.ui R astfel luctt releul de Irecve nta sa fie alimentat

41

eli 60 V, in co nditiile in care tensiunea debitata de generator este de 110 V.

Se Iixeaza pI': releu Irecventa la 45 Hz ~i pe generator· 1a 45,5 Hz.

Conectind ~i deconeetind bruse intreruptorul b2 tensiunea la bornele releului va varia intre 60 si 110 V. In aceste conditii in caz ca releul de iesire Re va actiona, durataaetionarii nu trebuie sa depaseasca 0,1 0,2 s.

Se repeta apoi operatia, Iix ind pe releu Irecventa la 50 Hz ~i pe generator, la 50,5 Hz. Procedind ca mai sus, trebuie sa se obtina rezultate identice.

3.5.2.2. Fixarea ~i verificarea valorti de reqla], Se executa pentru valoarea data prin pia nul de reglaje in modul prezentat anterior la verificarea corectei etalouari a scalei de reglaj.

3.6. Beleu filtru de tensiune

de componenta sirnetrtca inversa FRT-2a

3.6.1. Principia de [uncticmnre, coracterisiici

Releul FHT-2a [2] este utilizat pcntru protectia instalatiilor energetice hnpotriva regimurilor nesimetr ice , fiind folosit ca protectie de rezerva in schemele generatoarelor, transformatoarelor, liniilor electrice sau in schemele de DASU.

Releul (fig. 3.19) se compune dintr-un organ de masurare RT, alimcntat cu 0 tensiune redresata de la un filtru de tensiuni de succesiune inversa, conceput in schema activcapacitiva.

In situatia ciud in sisternul trifazat care alimenteaza releul apare 0 componenta de sueeesiune inversa, filtrul permite obtinerea la bornele MN (fig. 3.19) a unei tensiuni proportionale eu valoarea eomponentei de succesiune inversa apIicate. Aceasta tensiune este redresata $i daca valoarea ei depaseste valoarea reglata pe RT, releul va actio na.

42

p---(>6 o--.:._:_:_----"J5 ._,_--'----"lL,

Fig. 3.19.

Principalele caracteristici tehnice ale releului slnt r - tensiumea norninala 3 X 100 V; 50 Hz ;

- domeniul de reglaj a tensiunii de suecesiune inversa :

10 ... 20 V;

- eonsum maxim 125 m A pc fazele R, T si maxim 170 rnA pe faza S.

3.6.2. Veriiicarea releului

VeriIicarea generala, verificarea rneca nica si verificarea. izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ;. § 2.2.2.2; § 2.2.2.3.

3.6.2.1.· Vcrifical'ca generala amodului de Iunetionare, Cu ocazia punerilor in Iunctiune sau dupa reparatii se exe-

c~a: .

a) Verificarea coreciei eialoniiri a scalei de reglaj. Obtinerea unei tensiuni de succesiuneinversa variabilii ca marime -este dif'icilii si comporta montaje care de regula s int mai greu de realizat in canditiile de teren. De aceea verificarea scalei de reglaj se 'execut~ in general utiliz ind 0 tensiune monoIazata [3], conform fig. 3.20.

Pentru 0 verificare corecta trebuie ca releul sa lucreze atit in schema de verificare trifazat.a de succesiune inversa, cit ~i in schema de verif icare monof'azata pentru acelasi reglaj' de pe scala. Scala Iiind etalonata in valori corespunzatoare tensiunii de succesiune inversa, trebuie ca tensiunea

43

Trusii rct-z

-------_.

Fig. 3.20.

moriofazata aplicata U m sa fie egala cu J"3U 8C> unde Usa reprezi nta valoarea de reglaj inscrisa pe scala, corespu nz atoare punctului ce se vcrifica.

Pentru fiecare punct al scalei se deterrni na tensiunea de actionare ~i cea de revenire, rezultatele trccindu-se intr-un tabel (tabelul 3.10).

. Tabelul 3.111

U." [V]

_u_ .. _41_a_[_V_] __ -'- ~.I-l-0- ~I~ ~~ . 20.

U., = V3Y,e -I

--------,:------" -- - .• -- --- --- --- ---

---------_ .. _"--- --- ---. -- ----

v.; [V] --_·------1-J(

b) Verificarea modului de aciionare a releului alimental cu iensiuni triiasaie. Verificarea se executa utrliz ind montajul din fig. 3.21. Tensiunile furnizate de transformatorul 3 x x 380/3 x 100 V pot fi inlocuite de tensiunile obtiuute din bucla de m asurare a statiei,

Se urmareste comportamentul releului in caz ul aplicarii unor tensiuni corespunziitoare situatiei normale de Iunctio-

Fig. 3.21.

44

nare, precum si in cazul aparitiei unor tensiuni de succesiune inversa, ca urmare a al ime ntarii lui in diverse moduri, conform tabelului 3.11.

Tabelul 3.11

Modul de aplicarc a tensiunilor la hor nele rcleului

I~

-1-11 "2 I 3 I Starea roleului

Succesiune directii R S T Neactionat
- -
Succesiune inversa T "S R
- - -
Succesiune inversa S R T
- - -
Succesiune inv;ersa R T S
- - - actionat
Succesiune directa, dar UR = 0 0 S T
~ - - -
Succesiuue directii, dar Us = 0 R 0 T
--- - -
Succesiune directa, dar Ur = 0 R S 0 Releul este considerat corespunz ator din punct de vedere al acestei probe dad aplic indu-i la borne tensi uni ca in ta- . beluI3.11, el se comporta conform indicatiilor din ultima coloana a aceluiasi tabel.

3.6.2.2. Fixarea ~i vcrifiearea valorii de reglaj. Se executa in modulprezentat mai sus, pentru valoarea stabilita prin pla nul de rcglaje.

3.7. Releu filtru de curent

de componenta simetrica inversa FRC-2a

3.7.1. Principiu. de [unciionare, caracteristici

Releul FRC-2a {2] este utilizat ca protee~:ie. de rezerva I a liniilor de medie tensiune din retelele cu neutrul izolat sau. compensat, impotriva rcgimurilor nesiII).etrice.EI poate fi Iolosit de asernenea in uncle situatii ca prutectie.de rezerva ,

45

Fig. 3.22.

si in cazul translorma toarelor, generatoarelor si m otoarelor electrice.

Releul (fig. 3.22) este realizat dintr-un filtru de curent de com p o nentu simetrica i nversa, compus din doua trans" formatoare de curent 1\ ~i 1'2 si un organ de masurare, constituit din releul maximal RC. Acesta se conecteaza la tensiunea secundarii:a filtrului, care este redresata prin intermediul unci punti ell diode. Pentru proteotia puntii contra supratensiu nilor care ar putea apare in diverse regim.uri de functionarc, s-a prevazut UIl eclator cu gaz P.

tn Iunctie de elementul ce urmeaza a fi protejat, releul FRC-2a se co nccteaz a In schema ell dcua, sa u cu trei transformatoare de curent.

Pe ntru protectia de rezerva a liniilor de medie tensiune, este utilizata schema de conectare Ia doua transformatoare de cure nt (fig. 3.23). In acest caz releul protejeaza linia impotriva dublei pu neri la pam int prin rezistenta de trecere, Iuuction lnd ca filtru com binat de secventa inversa ~i homopolara.

Pentru protectia de rezerva a generatoarelor si transfermatoarelor este utilizata schema de conectare la trei transformatoare de curent (fig. 3.24). In acest caz .releul protejeaz a generatoarele ~i transformatoarele impotriva Iunctionarii de durata in regim nesimetric, comportindu-se ca filtru de curent de compcnenta simetrica vinversa.

46

: r ~ declarisore

R 5 r

I

Fig. 3.23.

Fig. 3.24.

Corespunzator cclor doua posibilitati de conectare a FRC-2a, releul de iesire este prevaz ut cu doua scale de ueglaj. Astfel, ,scala notata cu A. este utilizata in cazul schemei de conectare la trei transformatoare de curent, iar scala notata cu Beste utilizata in cazul schemei de. conectare la doua transformatoare de curent.

Valoarea de actionare a releului RC poate fi reglata conLinu u, prin deplasarea butonului de reglaj. Schimbarea domeniului de masurare se face prin conectarea unci rezistente aditionale R in serie cu infasurarea releului (fig. 3.22).

47

Priucipalele caracteristici tehnicc ale rele ului FRC-2a sint : - curentul nominal: 5 A;

- domeniul de reglaj al curentului de succesiune inversa

este dat in tabelul 3.12 ;

TabeluI 3.12

Curentul de lucru [AJ I

Schema de concctare

Punt i la FRC·2a

Cu trci trunslorrnatoare de curent (scala A)

1 2

2 4

17-18 17,.--19

([1 doua transformatoare de curent (scala B)

0,8 1,8

1,6 3,6

17-18 17....,19

co nsumul maxim pe Iaza la curentul nominal: in schema cu trei transformatoare de eurent pe Iazele R si T : 6 VA

pe f'aza 5: 12 VA

in schema cu dcua transformatoare de curent pe fazclc R si T: 12 VA;

curentul de actioriare de succesiune directa la reglaj minim (0,8 sau 1 A, conform schemei de co nectare Iolosite) minimum 3In;

- curentul primar maxim admisibil: 20In timp de 1 s.

3.7.2. Verificarea releuiui RFC-2a

Verificarea generala, verificarca izolatiei si verificarea meca nica se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 si §2.2.2.3.

3.7.2.1. Verifical'ea gencralii a modului de Iunetlonare, Cu ocazia punerilor in Iunctiune sau dupa reparatii se executa :

a) Verificarea corectei etaloniiri a scalei de regIa). DeoaIeee verif'icarea releului FRC-2a eu un sistem variabil de curenti trifazati este in general dificila in conditiile de teren, in eeIe ee urmeaza se va prezenta moduI de verif'icare a sealei de reglaj utiliz ind cure nt monofazat (fig. 3.25)

48

I

I Trusa

~

Fig. 3.25.

In sir ul de cleme al releului, se efect.ueaz a puntile 5-6; 4- 7 ;2- 8, eeea ce face ca infasurarlle primare ale transformatoarelor T1 si T2 sa fie inseriate. Se alime nteaz a releul la clemelc 1-3, eu un eurent alternativ variabil.

Efeetuind puntea 17-18, se verif ica daca releul de m asurat actioneaz a pentru fiecare punct al scalei B, cu 0 eroare de maxim 5% din valoarea respectiva.

Se repet a verif icarea mutindu-se puntea la clemele 17-19.

Eroarea n u tre buie sa depaseasca in acest caz, ± 7 ,5% din valoarea inscrisji pe scala B. Rezultatele probei se tree intr- un tabel (tabel ul 3.13).

TabeluI 3.13'

0,8 1,8

Vai0ri scala Valeri masurate

Punte 17-18

Eroare masurare

Scala B

1,8 3.6

Valori scala

Punte 17-19

Valori masurate Eroare- masurare

b) Verificarea coneciiirii 'corecie in instalaiie. Pentru o Iunctio nare corespunz atoare, FHC-2a trebuie sa fie alimentat cu un sistem trifazat de curerrti de succesiune directa (R, 5, T). In cazul unei conectari corccte si avind un curent

49

4 - Verificarea reieeior de protectie - cd. 240

de sarcina de m uum 1,5 --i- 2 A, trebuie ca : U9-11 = UU-ll iarU9_l0= 0; U9-11; U10-ll iji U9-10 reprezinta tensiunile masurate la bornele 9-11; 10-11 si 9-10.

Datorita nesimetriei cure ntilor de sarcina sa u datori ta erorilor filtrului, se admite ca releul este montat corect, daca U9-11 si UlO-ll nu dife r a cu rnai mult de 5% una de alta, iar U9-10 este eel malt 5-10 din valoarea cea mai mare a tensiunilor U9-u sau UlO-U'

c) Verificarea mod ului de [unclionnre a releului FRC-2a, alimenloi eu curenii lrifazati. ell releul conectat in circuit ul de protectie (fig.' 3.23 sau fig. 3.24), releul nu trebuie sa actiorieze. Invers ind curcnth a doua faze, releul trebuie sa .act.io neze, deoarece este alimentat eu un sistem de cure nti de succesiune i nversa.

o ate ntie deosebita trebuie acordata in acest caz modului cum se efectueazii invcrsarea curentilor, pentru a nu lasa secundarele transforma toarclor de curent in gol.

Inversarea curentilor sc lace pentru toate cornbinatiile

posibile. •

3.7.2.2. Fixarea ~i vCl'Hieal'l'a_ valorii de reglaj. Sc executa in m odul prezentat aril('~rior la veri fica rea et.alonarii scalei pentru valoarea stahilit:ii prin pIa nul de reglaje.

3.B. Releu eu caraeterisfiea limitat dependents RTpC-I

3.B.1. Principiu dejunctionare, caracteristici

Releul RTpC-l este un releu de ind uctia cu spira in scurtcircuit.

Echipajul mobil al releului este un disc de aluminiu D (fig. 3.26), care se poate roti in jurul axului A, in intref ierul electrornagnetulu] E. Prin constructia, fiecare pol al electromagnetulul a fost sectio nat in doua parti. Pe una din parti el are moutata 0 spira in scurtcireuit (Sp.sc.1 sau Sp se.z], cealalta ram in ind libera ,

50

...---ockcf

o

E

Fig. 3.26.

La trecerea unui curent prin bobina I ~ releului, apare un flux ct> A, care se desparte in doua, <l> ~ ;;1 cI> c:' FI.uxul cI> Ii' trece prin portiunea de intrefier ce contl~e spl.re ~n scurt. it iar ffi prin portiunea ce nu contine sprre III scurr-

CIrCUI , I'Ve, ,

circuit. it

Fluxurile ct>B si <De sint decalate intre ele cu un anumi

unghi or. si dau nastere la doua tensiuni electro~otoare EB si Ee (fig. 3.27), defazate eu 900 in urma f1uxunlor ce Ie-au

prod us. . d. di I D

Tensiunile electromotoare EB ;;1 Ee pro. uc III .1SCU "

cure ntii turbionari I B si L: (fig. 3.28). Acesti curenti creeaza

Fig. 3.27.

Fig. 3.28.

51

un cuplu de rotatie lUrot, care poate fi exprimat prin relatia Mrot = KJ2, unde K elite 0 constant.a.

Cuplului de rotatie i se opune un cuplu antagonist Manto creat de un magnet permanent de fr inare M, de un resort .antagonist R si de Irecarile din lagare.

Cind Mrot > Mant, disculseroteste si inchide contactul a

(fig. 3.26 si fig. 3.28). -

In realizare practica releul RTpC-1 se prezinta ca in fig. 3.29.

In afara elementului de inductie , a carui Iunctionare a fost prezontata mai sus, releul RTpC-l mai contine si un element electromagnetic, care, pentru 0 anumita valoare a cure ntului de actio nare, poate inchide contactul releului in mod instantaneu.

Releul Iunctioneaz a astfel: bobina 1 da nastere unui flux magnetic care se inchide prin circuitul magnetic 2. Va-

12

Fig. 3.29.

52

loarea acestui flux este proportioriala cu curentul de actionarc care se regleaza prin sistemul de prize .3. Pe axul4, care contine surubul fara sf irsit 5, este montat dis cul de aluminiu' 6. Acesta incepe sa'se roteasca in momentul in care bobina 1 este strabatuta de un curent egal cu aproximativ 15% din valoarea reglata prin sistemulde prize 3. In momentul cind prin bobina 1 trece un curent mai mare dec it valoarea regla ta, discul 6 este atras in interiorul intreIierului 8 impreuna cu cadrul 7,invingind opoz itia resortului antagonist 10, a Irecarilor si cea a magnetului 11. Acest lucru face ca sectorul dintat 9 sa se angreneze cu surubul fara stirsit 5, care rotindu-se, antre neaza la rindul lui sectorul dintat in sus, astfel ca la un moment dat acesta lovcste cu p irghia 13, in lamela 14 a partii mobile 15 a electrornagnetului. La r indul ei lamela 14, deplasindu-se in sus, inchide contactul 16 al releului.

Caracteristica de actio nare a releelor RTpC-l este prezeritata in fig. 3.30.

Po rtiunea dependent a decurent a caracteristicii de actio nare a releului depinde de viteza de rotatie a discului (deci de marirnea cure utului ce strabate bobina 1) si de unghiul CI. pe care-I face cu orizontala, sectorul dintat 9. Ungliiul CI. si implicit temporizarea inscrisa pe scala 19 se regleaza cu ajutorul suruhului 18, care, prin intermediul opritorului 1 '7, permite deplasarea in sus sau in jos a lamelei 13,

solidara cu sectorul dinta t 9. .

Portiunea independenta de curent a caracteristicii de limp a releului (fig. 3.30) apare clnd prin bobina 1 trec curenti de valori foarte mari,

care produc fl uxuri puternice. In aceasta situatie capatul din dreapta al arrn aturii mobile 15 este a tras brusc in j os, iar lamela 14, solidara cu armatura mobila 15, inchide fara ternporizare contactul 16. Se rc,alizea1;.a astfel "taierea rapida de curent", B.TpC-1 Iunctionind dupa principiul

Ipr portiunea . I portiunea i

Idependenta de i independenfa de i

Fig. 3.30.

53.

rele.el~r electromagnetice. Valoarea curentului de Laiere r3?lda poate ~i reglat.a cu ajutorul suruhului 20 care mar~~tc sa u mlc~o"reaz~ .ii:~refierul ~. Pe pozitia 00 ~/ ~uru~ bul.llI 20,. datonta m arrru excesive a intrefierului ~

mal are loc acticnarea la "taiere rapida de curent". ' nu,

Principalele caracteristici tehnice [1' 5· 9) ale r I lui

RTpC-1 s int : "e eu lit

- curentul de actioriare reglabil in trepte de: 2,5;.

3; 4; 6; 8; 10 A; "

- temporizarea 2 ... 10 s;

- curbele de variatie a ternporiz arii in Iunctie de cu-

rent s int date in tahelul 3.14;

Tabelpl 3.H

t [s] 12 10 8 6 I.,

2

~ ==J tos I -~
J
,
6s
-- 2s
..
- .. 1 2 ] I., 5 6 I 1J 9 iOxlre9

Ordmul de multlpllcltote 01 curer]tulw reglat

in tabelul 3.15 s int indicate abaterile tem pcriz arii, pentru un anumit multiplu al actiona re reglat;

admisibile ale curentului de

Tabeiul 3.15

:Multiplul curentului reglat 1 4 5 I 10
Abateri admlslbile ale tern- 1+25+ +50%1 1
porlzaril +2% 0% ~3,5% - in ta1elul 3.16 s int i ndicat b teril ..:J

e a a en e admisihile in

eazul actionarii rapide a elementului electromagnetic :"tiiierea rapida de curent") ;

Tabelul 3.16

Muitipllll ·curentu\ui

2

6

s

Abatcrt admisibilc

±15%

±18%

±20%

±20%

_ coeficientul de revenire al sistemului de iud uctie K"v= 0,75 -;- 0,85 ;

_ coeficientulde revenire al sistemului electromag-

netic Krev = 0,4

_ consumul propriu 30 VA.

3.8.2. Verificarea releului RTpC-l'

Verificarca genetala, verificarea mecamca si verificarea i:zolatiei se executa co.nform color prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 ,?i § 2.2.2.3.

3.8.2.1. Vel'il'icarea generala a modului de iUllctionare.

La puueri in functi une sau dupa reparatii, se executa: a) Verificarea corectei etalonati a scalei penlru. regia} ul cureniului de actionare. Se executa cu ajutorul montaju1ui

din fig. 3.31.

Cu trusa deoonectata :,oi mincrul C de reg!a] al cure ntului

III pozitia minima, se tixeaza pc releu eurcntul de actionare la prima divisiune a scalci (2,5 A). Butonul 20 (Iig. 3.29)

se a~aza ill pozitia 00. .

Sc conecteasa trusa :,oi se cFe:,oteincet curentul. Ci nd se

ajunge la valoarea de 0,35 -;- 0,40 A (aproximativ 15%) din valoarea reglata) discul trehuie siiinceapa sa se roteasca

Fig. 3.31.

.

55

usor. Crestern in continuare cureut ul !ji se no teaza valoarea la care surubul fara sf irsit 5 angrcneaza cu sectorul dintat 9. Aceasta valoare reprezinta curentul de actionare lao Se m areste in continuare valoarea curentului cu 10 -7- 15% din valoarea reglata. Se scade apoi curentul, not ind valoarea IT la care are loc desprinderea surubului fara sf irsit 5- de sectorul dintat 9. Se repeta pentru fiecare punct al scalei de reglaj aceeasi operatic, rezultatele sintetiz indu-se intr-un tabel (tabclul 3.17). CoeficicnLul de revenire, trebuie sa fie 0,75 -7- 0,85.

Tabelul 3.17'

i scala [A]

10

5 I~ 6 I s

1q [A'l -1-
--- -- -- -- --.
1, fAJ -1-
-- -- -- - --
ic b) Verificarea CONd I'i cl aieniiri a scalei de regia) pentru .xurenlul de tiiiere rapitlu". Se executa folosind acelasi montaj ca mai sus. lila i 111 ca iuecpc rii verificarilor se blocheaz a mecanic cadrul 'i, Ill'lll I'll en surubul fara sf irsit 5 sa nu mai angreneze sect orul di n l a l f).

Pentru a nu fi lln;oil,i S~I u l ilizam cure nti de valori mari care nu ar putea fi <i('llil;iI,i do trusa curent-tensiune, vom folosi prima divizi uuc ;1 s(',aki pentru reglajul curentului de acti o nare (2,5 A).

Butonul de r<,ghlj :II ,,,ClIrentului de taiere rapida't vse Iixeaz a in drept.ul rn ul l ipl ul ui 2 al curentului de actio nare. Valoarea Ia a curcntulu: Ia care va trebui sa actioueze releul la "taiere rapidii" \':1 fi de 2 X 2,5 A =5 A. Se mascara n:ai int.ii .valoarea de a<"l,ior~"Lrc t, si apoi valo~Tea d, revelllr~ IT la care ar~ Iw a(,~IOI1area ele.mentulUi ele$}'romag~ netic 15. Se repetji 0J)('I';I\,I<I pentru Iie care punet 'al scalei

"curentului de h'iicr~~ I'apid,[l". Rezultatele se trec intr-un tabel (tabclul 3.18). CcdicienLul de revenire trebuie sa fie aproximativ 0;4.

56

Tabelul 3.18

Mult.iplu! n al curentului de iact.ionare

6

s co

2

4

Valoarea de actiouare [A]
(2,5 Ax n) 5 10 T15 20
i, [A] "
- -
I, [A] "
J( I C u butonul reglat in dreptul diviziunii 00, nu trebuie S[I se mai produca actio narea indiferent de valoarea curentului. Abaterile nu trebuie sa depaseasca valorile date in Labelul 3.16.

c) Verificarea coreclei etaloniiri a scalei de regia) a iemporiziirii releului RTpC- 1. Uti liz am montaj ul din fig. 3.32. B uto nul pentru reglajul "curentului de taiere rapida'ise Iixeaza pc pozitia co. Din considerentele cxpuse mai sus, pentru reglajul cure ntului de pornire se utilizeaz a tot diviziunea de 2,;) A. Temporizarea se Iixeaza in dreptul diviziunii 2 s.

Se urrnareste verificarea caracteristicilor t = r(I) din tabelul 3.14. Pentru ace asta se decoriecteaz a unul din con-

Jl/JI/fl/

f I o+-r-olO 2448110 220 I~

,<U 2 2 "

EO] ] TrusaTCT-2

~ ~ ~~O~C

I U

Fig, 3.32.

57

duetoarele ee s int legate la bornele K, sau K2 si se regieaz a curenLul de actionare la valo area :

1 X fregl = 1 X 2,5 A = 2,5 A.

Se rcfaee montajul ~i co nect ind trusa, se mascara ternporizarca acticna rii. Se repeta sueeesiv operatia pentru 2 X 1"91" .10 X fregj•

Se Iixeaz a apoi temporizarea la 6 s ~i apoi la 10 s, f ac indu-se aceleasi m asurari, Rezultatele se tree intr-un tabel (tabelul 3.19).

llabelul 3.19

x·)

xt

x5

x6

x7

xs: x!l

xlO

_2_S ." · __ 1 __ '

·0 s

--~------ -- -- ._--_._,- ._" _ -- -- -- -- ---

10 s

Da tclc diu [al)('lliI lI(' ruai sus trebuiesa corcspu nda eu cele inscrise pc cHr:lclcris[ieile din tabelul 3.14, cuabaLcrile a dmisibile da t « 1n labdul 3.15.

3.8.2.2. Fixat'('a :;-i V('I'mCal'ea valorilor de ]'eg!aj, Se executa In m odul [)J'(,z('lli ~1l mai sus, pe ntru valorile stabilite prin planul de l'I:gJ~Ij(:.

4. Verificarea releelor a caror actionare depinde de variatia a doi sau mai multor parametri de intrare

4.1. Relee directionale

'1.1.1. Generalitiiii

Releelc directi o nale actio neaza sub influenta a dcua rnari mi, .eurentul si tensiunea. Ele co ntroleaza se nsul puterii in circuitul supravegheat si s int folosite In ca drul protectiilor maxinralc de curent directionate sau in componenta unor

.velee cornplexe, cum ar fi cele de distanta.

La noi In tara sint utilizate cu precadere- do ua tipuri de releo directio nale :

_ rele~ de inductie cu doua inlasurari si rotor cilindric, de productie sovietica ;

- relee eu elemente statiee de pro ductie roma neasca,

4.1.2. Relee directionole cu Tatar cilindric.

Principiu de functional'e, caracteristici

Heleele directi o nale de inductie [10] s int compuse din: circuitul magnetic cu poli apare nti 1, bobina de curent 2, bobina de tensiune 3 ~i rotorul cilindric din aluminiu 4, care are in interior Ull miez feromagnetie 5 (fig. 4.1).

59

Fig. 4.1.

Fig. 4.2.

Daca bobina de CU reu I esl.c strabatuta de curcnl ul I" va lua nasterc in cirouil.ul 1l1.;'I{:(llct.ic, fl uxul <1>i' In mod analog, tensiunea U: de Ia horllde bobinei de tensiune, va da nastere in aceasta, CUH'lIll1]lIi III :;;i implicit Iluxului <Du, in circuitul magnetic.

In fig. 4.2, s-a repn~z(!I1I:11 di:!gral'l'lO. fazoriala a marnnilor care intervin in functiouarcu rclcului directional de inductie. Tensiunea Qr a Iost l un l a C:I originc de Iaz a. Curentul IT dill bobina de curcnl (·.~I(~ d('(':lI::11 in urrna tensiunii cu un-

ghiul CP", .

Cureritul lu prndus <i(' t cusiunea Ur in bobina de l.e nsiune este decalat in urrrnn Iflllsiuni.i Ur cu unghiul ~.

Pierderile din circui I III. lllagnetic fac ca fl uxurile <Pi si <I>" sa fie decalate cu ll(TI:L,;>i 1I1llihi y fata de curcntii L si £ ...

Fluxurile ,<I>; si ~" i n d uc In cilindrul 4 Iortele electromotoare E, 9i Eu, dccu la l e (,1I !-l0° in urma fluxurilor care le pro due.

Aceste tensiuni clall nas l.ore in cilindrul de alumi niu, la curentii lEi ~i !/':1I' l li It interactiunea fluxurilor <Di ~i <1>", eu curentii I.Ei si 1", /I' i a nastere un moment de rot.atie a carui expresie este :

,VI"'ClI ~ tc I Ir II o, I sin cp (4.1)

unde K este 0 constanl a. ia r cp - decalajul dintre ccle dona fluxuri <1>. ~i ~".

60

Ijr

Din fig. 4.2 se observa-ca :

cp; ='=' ~ - cpr

(4.2)

Notind cu (X complernentul unghiului ~, relatia (4.1) devine:

}vIrot = K I i, II Qr I cos(CPr + (X)

(4.3)

- Daca 111 rot> 0, rele ul tinde sa-si inchida coritactul.

- Daca M rot < 0, releul tinde sa se roteasca in se.ns

invers inchiderii co ntactului.

'Deci pentru a se produce actioriarea releului, trebuie sa fie indepl init a co nditia :

(4.4)

In expresia (4.3), (X este un unghi care depinde de carateristicile constructive ale releului, avind valoarea constanta, EI se numeste un ghi ul inferior al releului directional.

cpr este un unghi variabil, egal cu decalaj ul dintre curentul si tensiunea aplicata la borne.:

Pentru ca momentul de rotatie al rotorului cilindric sa fie maxim, trebuie ca in expresia (4.3) sa avem indeplinita conditia :

cos(CPr + Cl)]= 1 (4.5)
ceea ce implica
cpr + (X = 0 (4.6)
sau
cpr =-(X (4.7) Din expresia (4.3), rez ulta ca la valori coristante ale tensiunii Ur si curentului I, aplicate releului, rolul determinant in obtinerea unui cuplu de ro tatie maxim revine decalajului cpr dintre !ir si i..

Unghiul cpr care satisface co nditia (4.7) se numeste unghi ul de sensi biliiaie maxima al releului directional.

Helatia (4.3) este de fapt expresia unei puteri. Pentru unghiul de sensibilitate maxima al releului directional, relatia (4.3) devine:

u.; = K I i, II o, I = KSp.r.mill. (4.8)

unde Sp.r.m:n" este puterea minimal de actio nare a releului.

61

'<
In practica pentru fi .. ~§ or:
zona de a
actionare ~~l folosite eficient, este .= c=:
necesar aSr= ~ "'" ~ ~ "" ~ ~ ~ U'> tQ ._'> 10
Mrot > 0 "e,\), ca releele directionale sa fie "":%~ 0 0 0 0 c: o· 0 c c 0 0
oe /0'0 §.~ 0 0 0 0 0 cs . c /0 0 0 0 0
o Yo"l-\ astfel alese si i ne! use in cadrul :::~
¢y0' schemelor de protectie, inc it E='C' !
0° ,:;<eo \e
/i\o in caz de defect, cure ntii si
Q/ o{_ I,/r te nsiunile cu care se alirne n-
teaza releul sa aiba decalajul ];5~
CPr - -IX. ~~3~ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
=._ c.)", ...... ...... ...... M
Tillind cont ca unghiurile. o c 1l)L-I_
u,;:'O
pozitive- se m as oara conform
conventiilor de Ia curent spre
A te nsiune In trigonometric -:::~
se ns ~:S3
Fig. 4.3. in fig. 4.3 este preze nta dia- § @:~~ C ""' 0 U'> 0 IQ 0 U'> U'> tQ I!:> .n 0 0 0 0
=.,=.. ~Joo""" .... "" .... "" .... "" .... "" "" "" "" "" 0> '" '" 0>
grama de actio nare a u nui o c,)_of-I'--'
U=<l.l
releu directional ciirui f:(:II:I't-ie de Iunctionare cstc data -'0
a
de relatia (4.3).
Pentru CPr --iX, S(: o htinc SI:II,-;i hili l.a l.ca maxima a re- )~':(~)2
"a?-l £";;
leul ui. "::: G ~~,-,
~ g~ =:5 <.D OC> <.D 00 <.D <.D C'!_ N
ro .... 0 «: .... C0 0 "" ...... 0
Daca fazorul t. estc (h:I';dal spn' semidreapta O.!l sau OB, 5%'32G 0 0 0 0 0
scade valoarea cuplului M""" accsta ajungind la valoarea 0 ~~t~
c ind t, se suprapune Il!',,~ II' sl'lnidreptele OA sa II OB, caz In'
care CPr ia valorile : §~§
cIl~ 0 0 0 ~ 0 ~ 0 0 0 ~ 0 0 0 0 0 0
,,;1 U'> tQ lQ U'> U'> ... '> ... '> U'> U'> U'> U'> U'> U'>
( -~- ''l ) (IT I ) r:::.::: -H -H -H tl -H -H -H -H -H -H -H -H -H -H -H +1
sa 1I -,IX . 3~ 0 0 0 :::, ~ 0 0 0 :::, 0 0 o- 0 :::, 0
'I 2 . 0 ""' 0 0 I!" 0 0 <0 0 0 0
:a.s "" .... "" .... C0 .... Cf) .... r- r- r- r- r- r- r- r-
..,._ 1 I I I I I I I + + + + + +1+ +
Dad fazorul lr so gtlS(;~~te in zona hasurat.a Urirol <0), ~~ ~-
nu se produce actio 11M rca releul Iii. t:. I tQ I ...... I""' 1 ...... 1 tQ 1 ...... 1""' I ......
Cjnd cunoaste diagrama de actio nare unui releu, e'E~=2 "" ""'
se a :o-.._.
u=
putem obtine unghi ul Ill: se nsibili ta te maxima pe cale gra- II
fica, ridicind din nrigi nca axelor de coordo nate 0 perpendi-
culara pe dreapta ck r: u p!n nul, in semiplanul de actio nare ='
e
"Z !:'_ ~ !:'_ ~ !:'_ ~ ...... ' ~ !:'_ ~ !:'_ £:!:
(fig. 4.3). -I
" ...... ...... ...... ''''; r- r- r- r- eo 00 0() 0()
'3 r- r- r- r-, r- r- r- r- t, r- r- r-
In tabelul 4.1, sill t. indicate principalele caracteristici 0- '0' '0' Sl '" '0' '0' ~ '" ...... ...... '" ~
E=: ::E .".. .,.. :E .". .". ::E ~ ~ ~ ~ ~
~ "" "" ""
tehnice ale releelor tie irrductie de Iabricatie sovietica din >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >Ll >-Q.
::r... c, ::r... c, ::r... ::r... c, ::r... ::r... c, c, c,
seria PBM 170 270.
62 63 4.1.3. Relee directionoie

cu elemenie statice tip RDC-3.

Principiu. de [unciioruire, caracteristici

Releul directional cu elemente statice RDC-3 [1, 2] functioneaza dupa principiul "balantei electrice". E~ determina semnul Iunctiei :

M= I ! + !! I - I t - ~ II,

(4.9)

unde j si ~ slut marimi care se obtin in secundarele transformatorului de curent T', si tra nstorrnatorului de tensiune Ta (fig. 4.4). Ele s int proportionate eu curentul I ~i tensiunea U care se aplica la bornele releului, - -

In fig. 4.4, se observa ca puntea redresoare Pl este alimeutata cu marirnea ~ + L in timp ee puntea redresoare Pa este alirnentata eu marirnea u - i. Se obtin astfel doi eurenti redresati [Pl si iP2 care actioneaz a in sensuri contrare asupra releului RP.

Cind:

[Pl > ip2, deci : I! + Y I > I { - Y I, releul actioneaza. (4.10)

iPl < ipa, deci I ! + E I < I ! - !:!_ I, releul nu actioneaza

. (4.1,1)

Pentru valori constante ale curentului si tensiunii aplicate la bornele releului, semnul Iunctiei ill depinde de unghiul cp

dintre ! ~i (j_ si de unghiul interior IX.

La releul RDC-3 un-

PI ghi ul de sensibilitate

maxima poate avea valorile 30°; 45° si 110° capacitiv, In Iunctie de reglaj ul ales. Principalele earacteristici tehnice ale releului s int :

- curentul nominal:

In = 5 A;

tensiunea norni-

nala ; u; = 100 V;

Fig. 4.,J.

64

_ tensiunea de alimentare (comutahilii): 24; 28; 110; 220 Vce;

_ tensiunea minima de actio nare la unghiul de se nsibilitate maxima ~i In: 0,2 V;

_ puterea im inim a de actio nare la unghiul de scnsihili-

tate maxima si In: 1 VA;

timpul maxim de actio nare la In si 1 ,5% Un: 50 m/s ; curentul a dmisibil de durata : 1,5In;

curentul maxim admisibil: 20In, timp de 1 s; tensiunea adrnisibila de durata : 1,2U,,;

variatia a drnisibil a a tcnsiunii continue de alimentare este cuprinsa intre 0,7 ... 1,lUn;

Consumul maxim:

in circuitul de curent alter nat.iv : 2 V A ;

in circuitul de tensiune alternativa : 15 VA; in circuitul de curent contiuuu :

- 40 m A in repaus

- 60 m A acti o nat ;

Releul are un contact comutahil (NI + ND) : curentul de inchidere : maxim 10 A; cureritul de durata : 5 A;

curentul de deschidere:

0,4 A la 220 Vcc

_ 0,1 A la 220 ·v ca (L .= 0,005 ) .

. R

Caracteristicile de actio nare pot avea diverse forme, in Iuuctie de unghiul de sensibilitate maxima ales (fig. 4.5).

/_0

L.fJ capoc.tiv

contact /7-72

. !10° cape cit: v contact 77 -12

J00 capaciti v contact 7J -12

Fig. 4.:).

65

5 - Verificarea releelor de protectie - cd. 240

- Unghiurile cp = 30° ~i. cp = 45° se Iol osesc pentru protectia maximala dircctionata impotrtva scurtcircuitclor intre faze;

- unghiul cp = 110° este utilizat. pentru protcctia maxi-

mala homopolara directionata.

In fig. 4.6 slut prezentate bornele releului HDC-3.

Prin suntaroa bornelor W si 8, se verifica function area COl'ecta a blocuiui electronic de executio al releului.

Fig. 4.6.

4.l.4. Verij-icarea releelor clirectionale

Vcrilicarea g(~lI(~rali'i. verif'icarea mecanica si Yerifiearea izolatiei se exccu l ri conform celor prezelltate'Ia § 2.2.2.1

§ 22.2.2 si § 2.2.:'~.;). . .

4.1.4 .1. VCl'Hit.m·ca gel1e~ala a modulul de funetionare.

. a) Deierminorca di apramei de actionare. Diagrama de actWllar~ a .reledol' (lircctionale se ohtine variind unghiul de defazaj diritre cun.nt ul si tensiunca aplieata la bornele reIeului (Intre 0° ~j ;H.ilt) ~i nottnd unghiurile pentru care are Icc inchiderea sa II dcschideraa contactelor lui.

Indiferent (It: 11101I1:ljul utilizat, trebuie respecrate cu strictcte polaritat-ik dill schemele indicate mai jos,

Peritru trusa ('1I1'(~111-1 cnsiune, borna polarizata de curent se.,~eterrnjna OOUr()nll celor p rez e nta te la § 1.3, a vin du-se gnJa ca stechcrul 1I'IIs('i sa se conecteze tcu borna marcata (pola riza t a}, la fa!.::1 1"'ldei de alimentare.

Pentru decalorul 111:lllOfazat de tensiune, bornele nolarizate slut cele indicnt n ill fig. 4.7 sau fig. 4.13. cu conditia ca 01 s~\ fie alimental ell 1111 sistem de tcnsiuni trifazat d~ suecesiune directa ,

\

Masurarea dcf'azuj..I,»: se poate face inmai multe moduri :

a.I) 1\1' as II r <I r (: a de f a z a j e lor c u a j 11 tor u I cos f i III e t r u ] II i I'll I) U 0 fa z a t. Pentru electuarea masurarf lo», se uliliz('azii tuo ntaj ul din fig. 4.7.

66

1~:T~1;1

, ,

R(S.T} N(220V~}

Fig. 4.7.

Inaintc de conectarca la retea, m inerul C al tr usei TCT-~ si m inerul D al decalor ului trebuie sa fie pc pozi tie minima. Se eoriecteaza tr usa , rcgi indu-se un curent de 5 A (1 A). Alimentind decaloru]. sc rcgle az a Cll aj utorul m inerului Ti, o tensiune de 100 V. Inversorul de sc ns E se aflji asez at pe pozi tia J, iar comuLatorul F al cosfime.trului, pc pozitia inductiy (notata cu L sa u IND).

Asez in d minerul A a l decalorul ui in pozrtie mijlocie , sc manevreaza comutatorul B, de ale gere a domcniului de m asurare a unghiului, p ina c in d acul cosfimetrului atinge 0 devia tie intermediara. Se lasa comutatorul B in aceast.a pozitie si manevr indu-se minerul A., se incearca ad ucerca a cului c~sfimetrului in dreptul divizi unii 1, corespunz atoare defazajului de 0° (manevrind dad este necesar :ii asupra lui B). Deoarece se decalcaza te nsiuuca, se ia ca origine de faza curentul.

Peutru a ridicaoaracteristica de actio nare a rcleclor directionale sc decaleaza in mod continuu tensiunea. in sellsul crcsterii unghi ul ui de defazaj i ud uctiv, ma nevr ind asu-

pra m inerului A. si , cind cste caz.ul, asupra lui B. Aceast.a se traduce prin depl asarca acul ui cosfimetrului catre valoa-

67

Fig. 4.8.

Fig. 4.9.

rea zero de pe scala, care corespunde la ~ = 90° (decalaj inductiv intre curent si tensiune), fig. 4.8.

Unghiul ~, corespunzator unui anumit cos ~ din intervalul 0° ~ 90°, se determiria din tabele.

Pe~ltru a m asura unghiuri intre 900!]i 180° (fig. 4.9), se trece i nversorul E pe pozitia 2 si cornutatorul de alegere a rn o dului vde m asurars, de pe cosfimetru, pc pozitia capacitiv (C). Action ind asupra m inerelor A si B,. se deplaseaza acul cosfi~etr~Jlui de la valoarea 0 corespunzatoate unghiului de 90 , catre valoarea 1, corespunzatoara unghiului de 1800.

In diagrama din fig. 4.9, s-a reprezentat curentul I' = = -1, care se aplica prin intermediul inversorului de sens E cosfimetrului. Curentul I circula prin releul directional. S~ observa ca In tirn p ce relcului i se ap lica un defazaj ex. <, 900 intre curent ~i tcnsiune, la cosfimetru se mascara unahiul

~ < 900• b

Din fig. 4.9, rez.ulta unghiul de defazaj ex. dintre tensiunea ~i curentul aplicate releului, in functie de unghiul ~ rnasurat la cosfimet.ru, n tiliz ind rclatia :

tX = 180 - ~

Pentru a miisura unghiuri in intervalul 1800 --7- 2700 (fig. 4.10), se trece eomutatorul F pe pozitia L (iuductiv) ~i actio n ind asupra minerclor A ~i Bale decalorului, se deplaseaza acul cosfimetrului de la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180°, la valoarea 0, corespunzatoare~ unghiului de 270°.

68

II

90° I

1800

Fig. 4.10.

Fig. 4.11.

A~a cum se ohserva in fig. 4.10, defazajul ex. intre cure ntul 1i te nsiunea aplicate releului este :

ex. = 180 + ~,

unde ~ cste unghiul rn asurat la cosf'irnetru.

Pentru a m asura unghiuri in intervalul 270° --7- 360° :ng. 4.11), comutatorul F se trece pe pozitia capacitiv (C), tar inversorul de sens E, pe pozitia 1. Actionind asupra m inerelor A si B, se deplaseaza acul cosfirnetrului de la valoarea 0, corespunzatoare unghiului de 270°, la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 360°. Af?a cum rezult a din fig. 4.11, decaJajul dintre eurentul si tensiunca aplieate rele ului va fi :

unde ~ este unghiul masurat la eosfimetru.

Pentru a ridica diagrarna de actionare a releului directional, este dec; sufieient ca atunei cind se decaleaza tensiunea, sa se r:0teze, incep ind de la def'ajazul de 0° catre eel de 360°, pozifiile contactului rele ului, precum si valoarca unghiului de defazaj pentru care are Icc inchiderea sa u deschiderea eontactului.

Pentru un releu directional de tip RDC-3,utilizind rno ntajul din fig. 4.7, care decaleaza tensiunea , se ohtin diagra-. mele din fig. 4.12.

Utiliz ind mo ntajul din fig. 4.13, in care s-a Iolosit transformatorul suplimentar T, se poate deeala curcntul lu lndu-se ca origine de fazatensiunea. In aceast.a situatie diagrama

69

Fig. 4.12.

Fig. 4.13.

'//00 capociuv contact 71-/2

de actio nare care rcz ulta in urma m.asurar'ilor, trebuie sa comcida cu ~ea indicata de fabrica constri1ctoare pentru releul respectiv (pcutru releul tip RDC-3 - fig. 4.5).

Pentru efectuarea m asurarilor eu acest montaj, se creste e~rentul in circui LuI relcul ui eu aj utorul m inerul ui D, urmarind sa nu se defl~l~easdl puterea maxima ee poate fi debi~ata. de decalor, Coruu ta'tor nl F fiind pe pozrtia capacitrv, iar inversornl E pe pozitia 1, se actioncaz a asupra minere-

70

o

• j. u

c dCOSY'j

• 0

\.

1

lOT A ~i B, p ina se aduce acul in dreptul divizi unii 1 (decalaj 6°). Pentru efectuarea m asurarilor in cele patru cadrane se proce dcaz a ca mai sus, urm arind indicatiile din tabeluI 4.2.

Tabelul 4.2

Delazajul IX dintrc curentul s i t cnsjunea ap1icata releulu i, in tuncttc de ungh iul

masurat Ia cosumctru

--------------~------~~+-------~----~ .

Comutatorul E, pe pozttia .

Comutatorul E" pc pO?,itia:

Intervalul dc~ miisurii

In caz di nu se dispune de inversorul de polaritate E, so pcate rr nunta Ia acesta atit la montaj ul din fig. 4.7, cit 91 la eel din fig. 4.13. Pozrtia 1 corespunde unci polaril ati noi m ale, iar p ozi tia 2. unci polaritati inversate a curent.ului sa 11 to nsi unii.

a.2) 11'1 a sur are a de f a z a j e lor c u a jut 0 r ul cos f i m e t r u 1 u i c u cad ran c ire u 1 a r 00_ 3600• In acest caz , costimetrul nu mai are comutatorul pentru alegerea sensului defazajului (inductiv sau capa citiv), nemaifiind ne voie nici de inversorul de sens E.

a.3) M a sur are a de f a z a j e lor c u a jut 0 r u 1 w a t t met r u 1 u i m 0 n 0 f a z a t. Aceasta m asurarc se re~lizeaza inlocuind in montajele precedente cosfirne trul cu un wattmetrn monofazat,

In Iunctie de marirnea care se decaleaza (tensiunea sau curent.ul), se trtilizeaza montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13.

Se~tie cil. puterea a ctiva in curent ul alternativ are expresia :

P = UI cos 'P

(4 12)

Rez ult.a :

cos cp

P tIl

( 4.13)

71

In relatia (4.13) P, U, 1, sint cunoscute, ele put ind u-se m asura in cadrul montajelor din fig. 4.7 sau fig. 4.13 cu ajutorul wattmetrului, voltrnetrului V si ampermetrului A.

Deoarece wattrnetrul n u este dotat cu un comuta tor care sa indice sensul decalajului (inductiv sau capacitiv), va trebui ca dupa ces-a adus acul wattmetrului la 0° (putere maxima in circuit) sa aflarn in ce sens se decaleazii fazorul (inductiv sau capacitiv) fata de origine.

Daca se decaleaza tensiunea ~i se ia ca origine de Iaz a curentul, se procedeaza astfel : se actioneaza asupra mine: relor A si Bale decalorului, deplasind acul wattmetrului catre puterea zero, adica unghiul de 90° (inductiv sau capacitiv. Daca de exernplu releul ce se verif'ica este RDC-3, fixat pe u nghiul de se nsihilitate maxima 30°, si in interval ul 0° - 900 contactul care initial era inchis (bornele 11- 12) se deschide, rezulta, stiiud diagram a de actionare a acestuia (fig. 4.12), di am decalat tensiunea -i nductiv. Daca contactul ram ine inch is in interval ul 0- 900, rezul Ui cii tensiunea a fost decalata in sens capacitiv,

Daca se decaleaza curentul si se ia ea otigine de Iaz a tensiunea, se procedeaz a ea mai sus, insa pentru cornparatie, se utilizeaza diagramele de actio nare eu originea de Iaz a te nsiunea (fig. 4.5).

a.4) Mas u r are a de f az a j e lor ~ i rid i car e a d i a g ram e ide act i 0 II are are lee lor d ire ctio~ale prin metoda d e c a l a r i i t e n s i u n ii i n t rep t e fix e de· cit e 3 0 ° . Aceasta metoda are la baza Iaptul cunoscut ca dispun ind de un sistem de tensiu ni trifazat simetric, se poate obtine 0 stea a tensiunil~r decalate la 30° una ~~ _ _"'''''''''I~US .... T 0° fata de alta, ca infig. 4.14.

Cu linie plina, s-au reprezentat tensiunile pe faz a si intre faze, iar punctat, tensiunile ce se obtin din acestea daca se inverseaz a sensul de masurare,

120° IURT 60°

u,"v 90°;

/ /

Fig. 4.14.

72

Fig. 4.15.

Luind ca origine de faza curentul 1ST pro?us. de.VST cu care este in Iaz a si aplic ind succesiv releului directional diverse tcnsiuni in sensul indicat de sageata (fig. 4.14), se poate ridica diagrama de. ~ctional:e ~ releelor directioriale. Aceste diaarame au ca origine de Iaz a curentu!.

'In urm~ unor astfel de m asurari, utiliz ind montajul din fig. '1.15, se cbti n pentru releul RDC-:3 diagramele de actionare diu fig. 4.1 G. . .. .. ~ . ~

Aceasta metoda, desi nu oferii 0 precrzre ridicata, se apiJca foarte user si da rezultate satisfacatoare, m ai ales in co nditiile de teren, c ind nu dispunern de aparatele necesare unor masurari exacte.

b) Deiertnuiarea coracierisiicii »ou. am_pe!' ~}J~n_iru Ul;_,ghiul de sensibiliiaie maxima. Aceasta caracteristica ,fIg. 4.1/) reprezi nt.a Iunctia Upr = {(lr), pentru .unghiul ~ie sensibilitate maxima al releul ui directional. Cu ajutorul ei, se peate determina care este tcnsiunea minima de actionare a releului (U pr) pentru un anumit ~u:e.~l dat. . . ~

Pentru ri dicarea caractcristicii volt-amper, se utilizeaz a moritajul din fig. 4.7 sau fjg. 4.13. Se de~aleaza tensiun.ea sau cureutul, p ina se aju nge la un def'azaj egal cu unghiul de sensihilitatc maxima al releului,

Mentinind decalajul constant, se scade curentul la valoarea 6. Regl ind succesiv tensiunea a plicata releului, la vaiorile din tabelul 4.3, se creste de fiecare data curentul p ina cind releul actio neaza. Se noteaza. a~este valori in tabelul de mai sus, ridic indu-se caracteristica volt-amper.

Pentru fiecare valoare a tensiunii ~i curentului din tabeInl <1.3 se determina puterea minima de actionare a releu-

73

Tabclul 1.3

U releu fV] 100 75 50 25 10 3 1 0.5 0.2 0.1 0
_'_ -- -- I _ - -- -- -- -
1 actio nare fAJ
- -- -- -- I
-- _ - -- -_. -- -
Pml1J act fVA] blccct

Fig. 4.16.

74

t,

Upr 1

{V]

~,

lui (la unghiul de sensibilitate maxima). Valorile obtinute pentru Iiecare punct in parte trehuie sa fie apropiate (tcoretic trcbuind sa se obti na roz ultate egale). Puterea minima de actiunarc ohtinn ta trebuie sa tie egalacu cea data in prospectul releului rcspectiv.

Daca cu ajutorul m inerului D al decalorului nu se pot wgla valorile de 1 V; 0,5 V; 0,1 V e tc., se poate monta la bornele decalor ului un hansf.ormator coboritor, cu rapertill 100/5 V, care sa pe rrnit.a obtinerea valorilor dorite.

Pentru a m asura corect tensiunile de valori scazute din tahelul 1.:3, se recornanda utilizarea unui voltrnetru cu rezistcnta interioara cit mai mare.

c) Vel'ifieal'ea neiunctionarii releului directional, alimental numai eu lensiune sau numai eu cut eni, Se scurtcircuiteaz a bobina de curent a releului directional si se alime nteaza bobina de te.nsiune cu 1,5 Un. Releul nu trehuie sii.-~i inchida contactul.

Se scurtcircuiteaza bobina de tcnsiune si se aplica bobinei de curent (5 -:- 10)1". Releul nu trebuie sa-si inchida coritactul nici in aceasta situatie,

4.1.4.2. Eixarea ~i verifiearea earactei-istiei l de actionare, Fixarea reglajelor se executa in mod diferit in Iunctie de tipul constructiv al rele ului. Verificarea caracteristicii de actioriare obtinute se executa conform § 4.1.4.1.a.

Ir {AJ

4.2. Relee diferentlale, RDS-3a

4.2.1. Generolitiiti

Protcctia difere ntiala este 0 prote.ctie de baz a a transformatoarelor, utiliz ata impotriva scurtcircuitelor interne sa u .a borne.

In fig. 4.18, este redat principiul de fu nctio nare al protectiei diferentiale a transformatoarelor, in cazul unui scurt~ir~uit interio~ a] si in caz ul unui scurtcircuit exteriorh}.

75

Fig. 4.17.

HT

HT

NT

Fig. 4.18.

Se observa ca la scurtcircuite interioare curentul 14 prin circuitul diferential este egal eu suma cure ntilor din secun, darele transformatoarelor de curent. La scurtcircuite exte, rioarc acest cure nt este foarte m ic, teoretic trebuind sa fie nul.

In anumite situatu, curentuI diferential poate atinge In regim normal de Iunctio nare valori nepermis de mari, care ar putea produce actioriarea protectici daca nu se iau masuri impotriva:

- acti unii curentului de magnetizars (care trece numai prin Infasurarea conectata la sursa de alimentare) ;

~ inegalitatii curcntilor din secundarele transformatoarelor de curent;

- curentilor de dezcchilibru produsi in special de diferenta dintre curentii de magnetizare ai transformatoarelo,r de curent care alimenteaza releele diferentiale ;

- diferentei de faza dintre curentii din primarul 9i secundaruI transformatorului de putere.

Protectia difererrtiala utiliz ind relee RDS73a cu fr inare 9i transformatoare cu saturatie rapida raspunde problemelor de mai sus [1; 15] prin modul de constructia al releului, prin co nceptia realiaarii schemei si prin modul de fixare a reglajelor.

76

\

4.2.2. Principiu de [unctionare, caracteristici tehnice

Heleul RDS-3a (fig. 4.19) este utilizat pentru protecti~ unei faze a transformatorului de putere. In compunerea lui intra u n transformator cu saturatie rapida cu trei coloane, pe care s int dispuse mai multe infasurari , si un releu de cure nt HC-2.

Transformatoarele cu saturatie rapida asigura dese nsibilizarea protectiei fata de socurile de curent ~~ magneti.zar.~ la conectarea translormatorului sau la restabilirea tensiunii in retea.

p~ coloana din mijloc a circnitului magnetic, se gaseste infasurarea de I ucru TF I si infasurarile de egalizare We2 si W c1> care servcsc la egalizarea curcntilor din infasurarea

de lucru. . _

Pe Iiecare din coloanele laterale se gaseste cite 0 J um atate din bohina de Ir inare W, si cite 0 jumiitate din bobina secundara W., care alimentcaza releul de curent R'C, Pentru protectia diferentiala a transformatoarelor, zona

protejata este cuprinsa lntre tra~lsform~toar~lc de cu:ent.

La de{ecte ce apar in alara zon~1 proiejate (f~g. 4.19), .12 va parcurge infasurarile WI, WeI si WI' P~rcu~gmd W".12 ,:a produce fluxul de Ir inare <P" care. se ll~chl~e n_umar pn~ . coloanele exterioare, av ind sensunle din Iigura Rezulta dii2 este eel care produce Ir inarea , deci i, = i2•

Fig. 4.19.

77

Fig. 4.20.

Curentul secundar il. sl rabate bobina de lucru WI, in sens contrar celui strabiHut 61e i2 prin WI si WeI' Fluxurile produse de acesti curcnti la treccrea prin WI si WeI se anuIeaza reciproc, fIuxul rezultant III coloa na din mijloc fiind teorctic, nul, (Practic, apare un flux datorita cUFcntului de dezechilibr u iatz = i1 - i2')

Releul RC nu va actions in acest caz, deoarece fluxul <P, va produce in cele doua sectiuni jile .Iui Ws tensiunie1ec. tromotoare de se nsuri coritrarc, astfel Inert cure ntii produsi de ele se a nuleaza -recipro c ill bobina releului RC. Deci la defecte exterioare zonei protejate, releul nu Iucreaza.

in cazul unui scurtcircuii in inietiorul zonei proiejaie (fig. 4.20), i, :;;i i2 parcurg in acelasi sens bobina de lucru si VOl' produce un flux <P z, care se inchide prin coloanel« laterale. Datcrrta valorilor mari ale curentilor de sctlr<tcircuit,

<P I este mai mare dec it <Pt. ' "

Rcleul RC va actio na III acest caz, fIuxul <Pl producind in cele do ua sectiuni ale Infa~urarii W" cureritul i.

In general bobina de frinare se monteaza ca in fig. 4.19 sau fig. 4.20, pe partea consumatorilor sau a sursei cu un aport mai rnic la scurtcircuit, pentru ca la defect f'luxul de fr1- nare <P, sa nu atinga .valori prea mario Bobina de lucru se m onteaza de regula pe partea sursei mai puternice.

In fig. 4.21 este repreze ntata caracteristica de Irinare a releului RDS-3a [171, reprezentind dependenta dintre tensiunea magnetomotoare de frinare ~r ·oea de lucru, In

78

/

\. "

Asp diterentia! 500

I
/ 0°
, / V 90""
/~/'
l~ l7'
.~ :-- f--
_l-:TI."r?
L,##I
./ v·
0
V V
t,00

JOO

200

JO

a

ICO 200 JOO

t,OO

500 600

Asp. trloore

Fig. 4.21.

Iunctie de defazajuI ct dintre curcntul de Irinarc si eel de lucr~. Acest defazaj poate !i cupri~ls in:re.O° ~i 90°; Zona :~re se gaseste deasupra curbei « = 0 reprezrnta zona de actio-

nare sigura. in zona cupri nsa intre curbele a ---:- 0° si CI.. = 90°,

.actionarea este incerta, in Iunctie de def'azaj ul cc,

'Zona cuprinsa sub curba 0: = 90° reprezintii zona de blocaj, in care fIuxul de frinare <Pt blocheaz a Iunctionarea releului.

Priucipalele caracteristici tehnice ale releului difere ntial RDS-3a s int [2; 17]:

- amperspirele de lucru : 60 ± 5 Asp;

_:__ curentul de actio nare : pentru it = 0, se poate regla pe diversele prize ale infasurarii de lucru conform tabelului 4.4 ;

Tabelul 4.4

WI [spI 20 13 10 8 6
~ -- -- ---_ --
I.e' [AI 3 4,615 6 7,5 10
I'----- --.- ----;-/ 60 =
A lucru .. 60 60 60 60

5

12

8 p[w] 7 6

5 ~

J 2

- curentul minim

de actionare : 1,54 A dad. in serie cu infa~urarea de lucru se conectcaz a una din inHi~udirile de egalizare ;

- raportul maxim

al curentilor ce pot fi egalizati . 4,2 corespunzator valorii maxime de reglaj, 12 A;

J /
Intosurare de V
I trinare /' V
V V
;,.--: ,/
/"/ Iflfa~urareqe lucn:
'/" (ega(izare)
~ v. o 2 ~ 6 8 W u g ~ ffl ~ ru: prizei

Fig. 4.22.

- raportul minim a1 curentilor care pot fi valorii miuime de reglaj,

egalizati : 1,8 corespunz ator 3 A;

- . tensiunea maxima pe contact: 220 V.c.c. sau c.a.;

- co nsum ul propriu in diversele infal?urari ale releului

la c~lrentul nominal: rezulta din diagramele reprezentate

in flg. 4.22; .

- schema electrica a releulni RDS-3a poate fi utilizatii. in d o ua variants in Iunctie de pozitia Iisei L de pe pa noul frontal- al rcleului (fig. 4.23).

a)

b)

Fig. 4.23.

aD

/

4.2.3. Verificarea releelor diJerentiale RDS-3a

Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celcr preze ntate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 ~i § 2.2.2.3.

4.2.3.1. Verifiearea gencral:1 a vmodului de Iunetionare a releulni RD S .. 3a. a) Verificarea releului eleciromag'neiic de cureni RC. Se executa utilizind mo n taj ul din fig. 4.24, in acelasi mod ca la releele de curent obisnuit.e, Conform [17], rele ul RC este considerat corespunzator dad) el Iucreaza la un curent de 0,2 A, Iisa 1',11 Iiind deconectata, Daca releul nu lucreaz a la valoarea 'de 0,2 A se deplaseaza butonul de reglaj la dreapta sa u la stinga reperului de pe scala p ina se regleaza valoarea de 0,2 A.

b) Verificarea polariiiiiii relative a iIlfa~urarilor de lucru $i egalizare ale releului RD S- Sa. Se executa utiliz ind mo ntaj ul din fig. 4.25. Suruburile de contact pcntru alegerea numarul ui de spire al infa9urarii dif'erentiale (de I ucru) se asaza pe p ozrtia 20, toate celelalte suruburi de contact Iiind pe pozitia zero.

t!!!t TruscJ TC T-2

Oc

Fig. 4.24.

6 - Verificarea releelor de protectie - cd. 240

I~ I!!!!'TrusG TC T-2

Oc

Fig. 4.25 ...

81

Se crests cure nt.ul in circuit, p ina cind releul RC actioneaza. Se not.eaz a aceasta valoare, calculindu-so apoi tensiunea magnetomotoare (i.:; X nr. de spire) pentru care s-a produs actio narea. Se repeta operatia pentru fiecare din combinatiile indicate in tabeIul 4.5. Int.ii, pentru infai,iurarea de lucru si egalizare I, conform conexiunilor din fig. 4.25, apoi pentru infii~urarca de lucru ~i egalizare 11, in care caz legatura din borna 7 a releului se m uta in borna 2. Tensiunile magnetomotoare obtinuto trebuie sa fie in fiecarc caz in parte de 60 ± 5 Asp.

c) Verificarea lipsei ituiuciiei mutuale inire infa$w'area de [rinare $i infd$urarea secundarii. Se executa utiliz ind m on-, tajul din fig. 4.26. Suruhul pentru alegerea num arului de spire al inf'asuran! de frinare se asaz a pe pozit!a 14 (28 spire).

Se creste curentul in circuitul de frinare p ina cind ajungem la valoarea de 20 A. Fi~a~j11, fiind dcconectata si m ilivoltmetrul fiind conectat ca iii fig. 4.26, tensiunea m asura ta cu ajutorul lui nu va trehui sa depa~easca in cazul lipsei inductiei mutuale, valoarea de aproximativ 50m V.

d) Verificarea coeficientului de siqurania. Se utilizeaza montajul din fig. 4.25, in care nurn arul de spire al infasu.rarii diferentiale este egal cu 20, in timp ce suruburile infasurari! de egalizare I s int pe pozitia O.

Se roteste spre dreapta indicatorul scalei releului RC plna cind acesta va lucra Ia un curent de 15 A. Butonul de regIaj al rele ului RC ram inind in pozitia stubil it.a mai sus,

Fig. 4.26.

82

."
..,; lQ
:2
<OJ
-c
'" I.'"
h
lQ
LQ
io
I LQ I ~

I \Q r- . I
~ io ~
01 cO N ..,;<
.-~ <.D
I io J
C\1 "
~1 -;< ~ ~
<::> <.D
I ~ ~ I
GO 0:,
M ~ ~ ~
<.D <.D
I 0') io I·
~ C'l
to C\l lQ ~
<.D <.D
I <.D I
>q L.'" cq
r- 0 r-: 0
, <.D <.D
I co . M I
""'.. ""
0') 0> cO GO
lQ io I ~

I ~

I ~

0')

I <.D

I ~

I ~1

o

I r-.

I I I I I I ..-< 11 <.D
<.D I.'" <.D
0 <.D c> r-: c> r-:-
1.C) ..-< LQ LQ
I I ! I '<? I I '<? II
'..-< 0') ..-< 0')
lQ 0 0 lQ ..-< LQ ..-< lQ
I I I I C'l I I C'l II
0') co
0 <.D c> C> c> C>
<.D 0 m to
I I I J N I I N I
<.D <.D
0 0') r- ..-< r-: ..-<
0') 0 <.D <.D
I I I I .0 I I h'" I
N l~ C'l m
0 0 0 '-" N 6 ~i
..-< 0, ..., <':l <.D
I I I I lQ I 1 LQ I
co I 00
CD M -.,i «: -.,i ~
~ 0 <.D <.D
..-< 0-<
I I 0 I 0 I M I 0 I M I 0
0 C <.D <.D
N I N
A A
"' "'
~ .s ~.
,
~ ~ ~
t;
., " ,;:
..., +
., ... ..... .....
..., C1j
... -<
C1j A ~ ~ x X
A C1j ci. A
~ '" :0 G.l t "' t "'
8 0 ... ,_;
I '0 '15. ,;: ... ,;:
G.l .;::: . "' ..... Z ..... Z
... A C1j
'0. G.l
Vl G.l '0 N
s-, 'C
G.l .~ .~
'd :5 ~
s-, 0, _ .z + ,+
',0: 'O.c::.
I E . ~ ~
= z~ h ~
Z Z 83

A

b J-

Iruso TCT-2

~ Oc

/-

Truso TCT-2

~ Oc

A

Fig. 4.27.

se realizeaz a schema din fig. 4.24, rnasurindu-se curentul la care va lucra releul Re.

Raportul dintre valoarea ohtinuta in cadrul acestei rnasurari si valoarea obtinuta la punctul a) reprezinta coeficientul de siguranta, a carui valoa re trehuie sa fie cuprinsa

intre 1,35 -7- 1,8. .

Pentru probele urrn atoare so revine cu butonul de reglaj al releului RC pe pozrtia initiala fixata la punctul a).

e) Verificarea caracierisiicii de [rinure a releului RD5-3a.

Se executa utilizind montajul din fig. 4.27. Suruhul de contact al infasurarti difererrtiale (de lucru) se Iixeaza po pozitia 20 de spire, eel al Iufasurari; de frinare pe pozitia 14 (28 spire), iar cele ale Infasurjinlor de egalizare, pe pozitia zero spire.

Deoarece pe tereneste in general dificil sa se decaleze doi curentl, ridicarea caracteristicii de frinare se va face pentru defazajul (£ = 0° (fig. 4.21).

Se aplica succesiv Infasurarii de Ir inare, un curent core.spupzator valorilor date in tabelul 4.6, determi'nlndu-se pentru fiecare valoare in parte, cure ntul din 1nfa~urarea de

84

Tabclul 4.6

.. ~
Curcntul de frinare I
i, [AJ 0 3 6 \) 12 15 18 21
-- --- -- -- -- -- -- --_
28 sp x If [Asp] 0 81 11\8 262 3313 420 504 588
-- -- -- -- -- -_. -- -_
Curentul de lucru
I, [AJ 3 ·1,25 6,5 '\),25 l2 15,25 18,5 22
I 1-.----- --"--7 -- ---_
20 sp x It [Asp] GO 851130 185' 2,10 ,305 370 I 440 .~

lucru (diferentiala), pentru care are loc actio narea releului. Valorile tensiunilor magnetomotoare trebuie sa se regaseasca pe curba din fig. 4.21, pentru a = 0°.

Deoarece atunci cind se creste curentul difcre ntial se obtin cresteri simultane ale curentului de frinare, este neoesar ca odatii cu actionarea minerului C pentru cresterea curentului difcrential, sa se actioneze si asupra minerului C al trusei care regleaza curentul de fr inare, astfel luc it acosta sa fie m.errtinut la valorile din tabel.

In timpul verificiirii caracteristicii de fr inare,: este necesar caIa fiecare proba, capacul releului sa fie pus, deoarece s-au observat dilerente sen-

sibile intre valorilo m asurate cu si fara capac.

I) Verificarea cons um ului lnfa$urarilor releului RD 5-3a. Se executa, utiIiz ind mcntajul din fig. 4.28. La efectuarea m asurarilor, .se aplica fiecarei intasurari in parte curentul nominal .de 5 A, determin indu-sc tensiunea obtinuta la bornele infasurarii respective, pantru 0 anumita pozitie a surubului de contact. Operatia se repeta identic pentru celelalte pozitil, rez ul-

ratele obtinute compar in-

Fig. 4.28.

85

du-se ell curbele din fig. 4.22. Puterea consumata va Ii data de relatia P = U 1, in care I = 5 A.

4.2.3.2. Pixarea ~i verificarea valorllor de reglaj ale releului RDS·3a. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin plan ul de reglaje.

4.3. Relee pentru blocaj la disparitia tensiunii

4.3.1. Generalitiiii

Releele pcntru blocaj la disparitia tensiunii sint destinate hlocarii Iunctionarii protectiei de distanta, la dispa ritia accidental a a tensiunilor de m asurare, ca urmare a arder ii sigura ntelor ce alimenteaza buclele de m asurara, a unor defectluni in circuitele de m ultiplicare a pozitiei separatoa-

relor de bare etc. .

Aceste relee trebuie sf! aiba un timp propriu de actionare Ioarte mie, pcntru a permite blocarca functicnarn reJeelor de dista nta chiar si in treapta I a acestora , care de regula este netemporizata. In plus, releele de blocaj la disparitia tensi unii trebuie sa Iunctioneze selectiv, astfel inc it sa IIU blocheze protcctia la disparitia terisiunilor de m.asurare, ca urmare a unui scurtcircuit.

in instalatiile energetice din tara noastra, pentru blocajul Ia disparitia tensiunilor de m asurare sint utilizate de regula dona tip uri de relcc : releu tip RBDT ~i rele u de flux nul.

4.3.2. Releu. peniru. blocaj

La disparitia tensiu.nilor tip RBDT

4.3.2.1. Principiu de funn[ionare, caraeterfstfci. In fig. 4.29, s-a prezentat schema interioara [18] si modul de conectare in instalatie a releului RBDT. Pentru a nu supra-

86

incarca schema, nu s-au mai reprezentat blocurile de cu~ent si tcnsiune si nici partea de alegere a te nsiunilor de m asu-

rare. .

Utilizind releele de curent continuu: RT L; RIo; RT B si RTo, alimentate prin interrne diul unor punti redresou_:e de Ia niste translormatoare, releul R13DT supravegheaza:

- prezenta sau disparitia tcnsiunii pe Iinie (TTL, D9 • .010, RT1J;

- aparitia curentului homopolar (1'10, D1, D2, RIo);

- prezenta sau disparitia tcnsiunii pc bare (7'T E, Da,

.0" RTe);

- aparitia tensiunii homopolare (TTol' TT02, TT03, D5, D6, D7, ii; RTo).

RBDT

Fig. 4.29,

87

Functionarea RBDT :

1) In'situa!ie normalii de [unciionare a circuiiului primal' proiejai, Ca urmare a prezentei tcnsiunii pc linie iii pe bare, releele RT L fJi R1'B s int 'excitate, relcele T 10 fJi R1'o care supravegheaza aparitia curent ului sa u tensiunii homopolare stnt dezexeitate, dcci bobina releului RI este dezexcitata, Prin coritactul RI-2 al acest ui releu, se alimeriteaz.a cu (+)

ope~ativ, rele ul de distanta. .

In continuare, sa analizam situatiile in care RBDT b10- cheaz a functionarea releului de distanta,

1.1)Di~paritia tensiunii'pc una sau pe d o u a faze ale ci r c u i t u l u i de t e n s i u n e din b u c l a d e mas u r are a s tat i e i. Ca urmare a acestui Iapt, a pare 0 tensiune hornopolara la bornele secundare ale transformatoarelor T1'01, TT02, TT03, care produce actio narea rcleului RTo 1i prin aceasta, excitarea bobinei releului RI.

Prin contactul RI-2, care se dcschide , relcul de distanta este blocat, iar prin contactul RI-3, care se inchide, cste transmis semnalul ,,!ipsa tensiune protectie de distanta".

1.2) Dis par i t i ate n s i u n i i pet 0 ate c e 1 e t rei f a z e a I e b u c lei d e III a S II r are din s t atie. In acest caz, sc dczexcita relcul R1'll, permit ind inchiderea co ntactului sau normal inchis RTR, pri n care se excita bobina relcului RI. in co nt inuare. HBDT se comport a ca mai sus.

2) Cind are loc un de[ecl in circuiiul primal' proiejai, in acest caz tcnsiu nile pe Iazele a l'ccta te de defect pot sa scada pina la valoarea zero. Asa cum s-a precizat , in accasta sit.uatie HBDT nu trcbuie sa hlo cheze Iunctionarea protectiei de distanta.

in Iurictie de tipul de lect ului, relcul Iunctioncaz a astf'el: 2.1) Scurtc.ireuiL monofazat sau bifaz a t cup a min t ul p e c i r cui t u I p rim a r p r 0- t e j a t. In acest caz , aparc 0 tensiune hornopolara la bornele secundare ale transtormatoarelor TT01, 1'1'02' '1'1'03>care daca este peste 40 ... 50% din tcnsiunea norninala pc Iaza, produce actiona rea releului RTo. in cazul unui dcfec/t monofazic sau bifazie cu pam intul, apare insa un cure nt. homopolar in secu ndarul transformaloarelor de cureut ,

88

care daca are 0 valoare mai mare de 0,4In' va produce actionarea releului RIo. Prin aceasta, bobina releului RI ram ine In continuare dezexcitata, BBDT neblocind Iunctionarea releului de dista nta.

2.2) S cur t c ire u i t b i f a z a t p e c i r cui t u 1 p rim a r pro t e j a t. In a cest caz, ca urmare a scaderii sirn ultane a tensiunii pe linie si pe bare, releele RTL iii RTe se dezexcita, Releele RTo iii RIo fiind dezexcitate, releul RI ram ine fJi el dezexcitat, astfel incit Iunctionarea releului de dista nta nu este blocata.

Pri ncipalele caracteristici tehnice (18] ale releului BBDT si nt :

cure nt ul nominal 5 (1) A ; tensi unea :

3 X 100/57 V penlru Iilt.rul homopolar;

100 suu 57 V pentru supravegherea tensiunii de pe bare _;_

100 sau 57 V pcntru supravegherea tensiunii de linie;

tensiune o pera tiva : 24; 48; 110; 220 V.c.c.;

timp de actionare la disparitia te nsiunii pe bare: max. 20 ms. ;

curentul homopolar de blocaj : minim 0,5In ; consumuri:

max I± V A pc Iaza, la intrarile TT01, TT02 sau TT03 ; max () V A, la intrarile TT B sau TTL;

max 4 VA, Ia intra rea lui T 10 ;

max () W, in circuitul de tensiune operativa,

4.3.2.2. Verificarea· releului RBDT. Verificarea generala, verificarea mecanica iii verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3.

a) Verificarea generalii a mod ului de [unciiotiare a releului, Verificarilc de mai j os se pot executa cu releul montat in instalatie san separat In laborator,

in caz ca verificarea se executa cu releul montat in instalatie, probcle vor trebui efectuate cu 0 deosebita atentie, pentru a nu produce scurtcircuite in bucla de m asurare, fapt care poate afecta Iunctionarea tntregti statii, in cazul ut.ilizarii unor surse auxiliare de tensiune (truse, transfermatoare, autotransformatoare etc.), se vor lua mas uri im-

89

potriva ahmerrtarii inverse (din secundar in primar) a transIorm atcarelor de tensiune de pc linie san bare.

In situatia verificarii in lahorator, pentru alimeritarea releului se va utiliza un transformator trifazat, 3 X 380/3 X X 100 V.

0..1) Probe p e nt ru v e r i f i c a r e a moclului d e fun c t ion are a RBDT, 1 a dis p a I' i t i ate us i u nil 0 r. d e mas u I' a I' e. Se alimerrteaza releul HBDT eli un sistem tritazat simet ric de tcnsiuni, 10. bornele 13, 14, 15 si 16, din bucla de m asurare a statiei sau dintr-un transformator brifazat, 3 X 380/3 X 100 V, ca in fig. 4.29. Borriele 8, 9 sau lOla care se co nectcaza te nsiune a de pc Iinie ram in nealiment.ate. Se alimentonza releul cu cureut opcra tiv la bornele 19 si 20, rcspect indu-ss polarit.atile din fig. 4.29. In aceasta sit ua tie, relcul RI este dezexei-. tat, deci protectia de distarrta nu este blocat.a.

Peritru a sirn ula disparitia accidental a a tensiunilor de m asurare, S8 deccnecteaza pc rind cite 0 faza de la bornele 13, 14 si 15, urmarindu-se de fiecare data- excitarea rele ul ui RI. Se procedeaza in mod analog, dceonectind apoi cite doua faze, urrn arind ~i de asta data actionarea reIeului RI si prin aceasta, blocarea Iunctioriarii protcctiei de distanta.

Se alimenteaz a apoi TTL cu tensiunea de la transforrnatorul de prezcnta a tensiunii pc linie san de la 0 trusa curcnttensiune, rcglata la 60 V (pentru bornele 8 $i 9) san 100 V (pentru bornele 8 $i 10). Se alimentcaza TT B la bornele 4- 6 prin punti de la bornele ·13- 14.

Dcconect ind simultan aliment area de la bomele 13, 14, 15 ~i 16, srtuatie corcspunz atcare unci Iritrcruper] generale a tensiunilor de pe hucla de m asurare, relcul RI trebuie sa se excite blcc ind Iunctio narca protectiei de distan+a,

a.2) Pro be pen t r u v e r i fie are a mod u 1 u i de fun c t ion are are 1 e u 1 u i R B D T, ins it u a t i a p' I' a due e r i i uno r s cur t c ire u i t e j n ins tal a t i apr i mar apr 0 t e j a t a. Se alirnenteaz a H.BDT numai cu te nsiunea de linie. Tensiunea operativa fiind co nectata, releul RI va fi excitat. Se alimenteaz a T 10, cu aj utorul unei Lruse de eurent tensiune Ia bornele 1--2. Creseind curentul, releul RI se dezexcita la aproxirnativ 0,4 In. Prin accasta se verifica cii cste suficierrta

90

aparitia unui curent homop~lar, p~~tru ~ ca BBET sa nu blocheze funetionarea rele ului de distanta,

Pentru a ~rmari comportarea releului 10. defecte monofazice, se alimcuteaza RBDT numai cu te.nsiunile buclei de m asurare la bornele 13, 14, 15 si 16. Intrerup ind pe rind cite 0 taza, rclcul RI se va excita. Crescind ca n:ai i~ai?te eurentul in circuit ul '1'10, relcul RI sc va dezexcita, i ndiferent de Iaze. deconectnta.

Pentru a veri fica ea nu cxista rposibilitatea unci actionari zresite a releului Rl ca urmare a unui joc de contacte 'in sitnatia unui scurtcircuit insctit de eurent homopolar, se utiliz~aza montajuI din fig. 4.30.

Cn ajutorul celor doua trus~ curent-t~-nsiu~e Al ~i A2, s~ re aleaza curentul homopolar 10. J A (AI) $1 tensiunea ia 100 V (A~). Relenl s.; s-a m ontat suplimcntar.. La apasarea buto: nului bIOI se urrn areste ca aplicind simultan curentul §I tensiunca rclenl RI sa ram ina dezexcitat.

a.3)Verificarea TIBDT pe v.iu, pri~n int c r a c t i o n a r e eu releu~.de dlstan.-~,a. Asa cum se recomanda si in [18], este nine ca la pynefl in f~n~tiune, dupa rcparatii etc., sa se .faea. ~el put~n ? proba ~n care sa se verifice pe viu 'dl la disparitia te.nsiunilor de alilmcntare a prote ctiei de distanta,RBDT blo~he~za releu. de distanta inainte co. acesta sa declanseze III treapta I

Fig. 4.30.

91

RBDr

3X/OOV ct» dlO;

i~~i

J~ ~rusrJ tet-e

L Oc

Fig. 4.31.

Pentru a ceasta este utilizat montajul din fjg. 11.31, .undc, ca si la proba anterioara, rclcnl dlOl este un relcu suplimcntar.

RBDT si releul de distant.a sint alimentate cu doua tensiuni de m~surare (de exempiu R si S)', prin contactele normal inchise ale rcle ul ui d101• Cu ajutorul unei trusc de curent-tensiune, printr-un contact normal deschis al aceluiasi releu dlOl, se alimenteaza cu curent releul de distanta pc faze le R ~i S. Inaintea executarii probei, sunt ind contactul releului d]01' se regleaza curentul la valearea norninala a releului de distanta, Se scoate apoi puntea de suntare si actiontnd asupra butonului blOJ se verifica daca la disparitia celor do ua tensiuni de m asurare, releul de distants mai trimitc impuls de declansarc sau nu. In caz afirmativ, 'inseam na ca RBDT este necorespunzator.

a.4) Ve r i f i car eat ens i u nil 0 r d e act i 0- nare a r e l e e l o r RTo, RTL, RTB s i a c u r e nt ului d e act ion a I' ear e leu lui RIo. Aliment ind RBDT ca mai jos, trcbuie sa obtinern urm atoarele valori de actio nare :

- maxim 30 V, pcntru releul RTo cu alimentare la hornele 13-16; 14-16 sau 15-16. Valoarea se citeste in mornentul e xcitarii releului RI;

- maxim 40 V, pentru releul RT B cu alimentare labornelc 4- 5;

92

~ maxim 65 V, pentru releul RT B cu alimentare la bornele 4-6.

Valorile se citesc in momentul dezexcltarii releului RI, dupa ce ill prealabil RT L a fest alimentat la bornele 8~ 9 san 8-10:

- maxim 30 V, pentru releul RT L cu alimentare la bornele 8-9;

- maxim 50 V, pentru releul RT i cu alimentare la bor-

nele 8-10. .

Valorile se citesc la excitarca releului RI:

- maxim 1,5 A pentru releul RIo cu alimentare la bornele 1-2.

Valorile se citesc la dezexcitarea releului RI, dupa ce in prealabil s-a alimentat cu tensiune RT L la bornele 8- 9 sau 8-10.

Valorile s int date pentru situatia unei actionari ferme a releelor, fara vibratii. In fiecare din situatiile de mai sus, s-a pres up us co nectata tcnsiunea operativa.

b) Fixarea si verificarea oalorilor de reglaj ale releului RED T. Releul nu necesita reglaje speciale.

4.3.3. Reteu. de flux nul pentru blocaj la disparitia tensiunilor

Releul se alime nteaz a cu un sistem trifazat simetric de tensi uni R, S, T, N, de la bucla de mas urare a sta tiei, El dispune de trei bobine identice conectate in stea, astfel ca in regim normal de Iunctio nare, fluxurile produse de acestea in circuitul magnetic al releului sa se anuleze reciproc.

La disparitia accidental a a tensiunii pe una sau pe doua faze, fluxul rezultant va fi diferit de zcro si releul va actiona,

Dezavantajul acestui releu consta in faptul ca datorita principiului de Iunctio nare, nu poate deosehi disparitia accidentala a tensiunilor de m asurare din circuitul supravegheat, de cea datorata unui scurtcircuit. Pentru 0 utilizare eficienta, acest releu trebuie Iolosit in corribinatie cu alte relee (de curent si tensiune), care sa permita realizarea cerintelor de la § 4.3.1.

93

Verificarea rele ului se executa simplu, intrerup ind tensiuni!e de alimentare, cite () Iaz a, apoi cite doua. De Iiecare data releul trebuie sa actionozc.

La intrerupere trif'azata a tensiunilor de alimentare , releul nu actiorieaza, Iluxul rezultant fiind nul. Aeest fapt reprezinta un alt inconvenient al acestui tip de releu, motiv in plus rpentru care s int neeesare completarile de m ai sus.

4.4. Releu pentru controlul sincronismului tip ReS

4.4.1. Principiu. de junctionaTe, caracieristici

Releele pentru coritrolul sincro nismului sint utilizate in schemele de RAH. trifaza t. Rolul lor co nsta in a controla defazaj ul dintre tensiunea de pe linie si cea de pe bare si . in situatia ca.- acesta este mai mic de cit valoarea reglata pe rele u, sa permil.a reauclansarea liniei.

Cind tensiunea de pc bara ~i eea de pe linie sint in faza sau au un defazaj mie, releul i~i mcntine coritactul inchis, C indo defazaj ul eli utre tensi unea de 'pe bare si cea de pe linie este mai mare dec it valcarea regiat5., releul i~i deschide coritactul.

In fig. 4.32, este prezeneata schema slectrica a releu- 11.1i pentru co ntrolul sinero nism ului tip RCS produs de

ICEMENEHG. El este rcalizat dintr-un releu de tip electromagnetic [2], pc al carui miez, s int dispuse do ua bobine. La una dintre ele se co necteaza tensiunea de lillie, iar Ia cealalta, tensiunea de pe bare.

Funcbio narea rcleului se bazeaz a pc principiul cornpararii fluxurilor antagoniste creale de tensiunile al carer sin-

Fig. 432.

cro nism se controleaza.

Pri ncipalclc cara cteristici tehnice ale rele ul ui s lnt :

- dornsniul de functionare : reglabil 20° .. .40° ;

94

tensiuni al carer sincroriism se controleaza :

100/100 V; 1?~ I ~Vo~ V ; lOO I ~~ V, 50 Hz,

y 3 3 I Y.)

111 .Iunctie de varia nta co nstructiva.

4.4.2. Verificarea releului Res

Verificarea ge neral a, verificarca niecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 9i§ 2.2.2.3.

4.4.2.1. Vel'iIi~al'ea gencrgiii a modulu i de Iuuctlonare a releului pentru eentrolnl sineruntsmnlni. Aceasta verificare nrm arestc in principal verificarea corectci etalo nari a scalei 9i fixarea p unctul ui de reglaj.

Dsfazajul intre do ua teusiuni sc poate masura utiliz in d metode directe sau indirecte ,

a) Verifkarea coreciei eialoniiri a scalei de reqlaj a releului RCS, uiilizind. metodedirecte. Pentru aceasta, se pot utiliza vectormetre , fazmetre electronice sa u alte aparate ascmanaLoare. Morrtajul pcntru m asurarea defazajelor dintre tensiuni este in acest caz eel din fig. 4.33.

Dupa cum se observa, bobina de la bornele 2~ 4 ale rele ului se leaga direct in secundarul transformatorului trifazat de alimentare. Dad. a ceasta bcbina este de 100 V, ea se va conecta intre fazele translormatorului, iar daca bcbina este de 60 V, ea se va co necta intre 0 Iaz a si nulul transformatorului de alimentare.

Verificarea scalei de reglaj decurge astIel: se regleaza tensiunile V1 si V2 la valoarea norriinala, inscrisa pe releu. Actionind asupra minerelor A si Bale decalorului, se aduce V2 in Iaza cu V1• Pentru un defazaj de 0°, co ntact.ul releului trebuie sa ram ina inchis, te nsiunile fiind in Iaz a. Crescind defazajul, se verifica apoipentru Iiecare p unct inscris pe scala rele ului deschi derea contactului (cind defazaj ul dintre tensiuni dep aseste valoarea de pe scala).

b) Verificarea corectei eialoniiti a scalei de reqlaj a releului ReS lltilizlnd meiode indirecie. Fie date tensiunile V1 si U2,

95

Res

L-¢=-~>;,----(~¢ t::fEJ __ ~_5----,

6 *U, 'U2 Aparat peritru

rruisurorea oecotatulu. intre

rerisusrn

Fig. 4.33.

defazate eu unghi ul '? ~i tensiunea U3 difere nta lor. Intre cele trei tensiuni (fig. 4.34) exis ta relatia :

IQ3\ = JI Qll2 + 1 TJ212 - 21 Q111 Q21 cos cpo din (4.14) rez ulta ;

(4.14)

I Q, I' + 1!l.2 I' - I Q. I' cos cp =

21 u. 11!l., I

Deci pentru do uii tensiuni CG ?U un punct coroun, se poate determina unghiul de defazaj m asurind aceste tensiuni si diferenta lor. Rezultatele se- introduc in (4.15), obtinrndu-se

(4.15)

cos cP iji apoi cpo

Daca tensiunile nu au un punct co rn un, se poate utiliza cite un transformator interrn ediar cu raportul de transformare 1/1, conectat ca in fig. 4.35.

Moritajul practic pentru determinarea defazajelor prin aceasta metoda este prezcntat in fig. 4.36. Cu ajutorul trusei

96

Fig. 4.34.

Fig. 4.35.

..

Fig. 4.36.

eurcnt-tcnsiune si al decalorului, se aplica releului t.cnsiunile U1 ~i U2, prin roanevrarea m inerelor D si C.

Aeeste tensiuni trebuie sa fie egale eu tensiunile nominale inscrise pe releu.

Se manevreaza apoi m inerele A si Bale decalorul ui p iua ce voltmetrul Vs va indica valoarea O. In aceasta situatle [nse:mna ca V1 si V2 s int in Iaz a, eontaetul rclcului dl.lllin ind inchis.

97

7 - Verificarea reteetor de protectie -- cd. 210

Butonul de reglaj al defazajului hind in dreptul primei divizi uni a scalei releului, se actioneaz a asupra minerelor A si B p ina cind acesta i~i deschide co ntactul. In acest moment, se citeste tcnsiunea Va la volt m etrul V3•

Aceasta valoare se introduce in formula (4.15) de uncle rez ulta defazajul cpo Se repet a operatia in mod analog si pentru celclalte puncte de reglaj ale scalei.

Pentru usurarea pro belor au fost calculate in Iunctie de diversele variante constructive ale releului RCS, valorile tensiunii V3, pentru unghiuri de defazaj cuprinse""i; tre 17.0 9i 44° (tabelul 4.7).

Tabelul 4.7

Tcnstune masuratf V,lV]

Relel! I Hclt'll I Helen

V, = V, ~~ GO V [;,= U,=, 100 V U,=60V; U,'~100 V

17,7:) 18,75 19,85 20,9G 21,97 22,91 24,(H 25,03 25.,9G 27,07 28,00 29,10 30,12 31,05 32,07 33,09 34,10 35.04 36,OG 37,08 38,10 39,03 ,iO,05 41,00 42,10 43,02 44,00 ,15,00

29,55 :11,25 33,10 34,93 :'lG,G2 ,l8,18 40 .. 02 41,72 43,27 43,11 46,67 48,51 50,20 51,7G 53,45 55,15 56 .. 85 58,40 60,10 G1,80 G3,50 65,05 !)6.75 68,30 70,14 '/1,70 73,25 75,00

88,68 88,84 89,05 89,2,') 89,45 89,65 89,88 90,12 90,35 90,G2 90,85 91,15 91,41 91,G7 91,9G 92,26 92,58 92,87 93,20 93,52 93,87 94,19 94,54 94,89 95,26 95,61., 95,90 96,36

98

Folosind tabelul 4.7 este suficient sft cit im tensiunea V:l, pentru a determina unghiul de defazaj dintrc te nsi unilc UI si U2•

Dupa cum se o hse rvii , in caz ul c ind se vcrif ica un releu HCS, ell Ul = 60 V ~i U2 = 100 V valorile te.nsiunii V3 sint foarte apropiate, cit.irile pc voltmetrul I':l facinclu-se mai greu.

Pentru a ave a 0 precizie suficienta in acest caz, este necesar ca voltrnetrul Vasa aiha clasa de precizic eel puti n 0,2 ~ieventual afisaj numeric.

4.4.2.2, Fixarea ~i ver if iearea valorii de re!Jlaj a releului RCS. Se executa in modulprezentat m ai SlIS, pentru valorile date prin planul de reglajc.

5. Dispozitive pentru automatizare utilizate In statii elect rice si posturi de transformare

5.1. Regulatorul automat de tensiune RATT-3 pentru transforrnatoare en reglaj sub sarcina

5.1.l. Mod de [unciionare, caracierisiici tehnice

H.~TT-:) [2; 19; 20J este un dispozitiv ulilizat pentru regia rca au tcmatii a tcnsi unii secundare a transform a loarel or de pnlere prevaz nte cu comutatoare de regJaj sub sarcina.

FuFI de 0 valoa re de consemn fixata [Jeans, regula to rul nermite mcntinerea constauta a tcnsi unii pe barele alirnentate de tran~fonnat()rul prevazut en RATT-3, in limit.ele unei valori Vcons ± e (fig. 5.1).

Marimea e, denumita insensibiliiaiea reglajului, reprezin tfl zona in ca re tensi unea de pe hara alirnentat.a de tra nsIoran atornl de putcre nu detcrmina actio narea BATT-3.

In fig. 5.1, eu linie plinii s-a reprezentat modul de variatie a aruplit.udinli te nsi unii pe hara alimentata de transfermatorul prevazut ell BATT-3, iar punctat, modul de variatie a aruplit.udinii tensiunii in sit uatia cind nu ar fi existat RATT-:3.

Pentru a evita actio narca Irecventa a com utatorului de plot uri in caz ul aparitiei unor variatii de te nsiune treca-

100

15 60

~ j. /

VCJ

Tensiune de codsem? £t]

100 2],\ 1/7

90'110 i : '8

'4' '. /

V C, 0- C2 -

Temponrare [sJ Inseoslbliitate

]0 ]

2 I l, , /

1- • _5

C,

700 ~---+----r~-.-- Ucons 100 -el!.- --.-~'----- " ¥ Ucs.

"'",

RM Rm

LJ},_D ____

Fig. 5.1.

Fig. 5.2.

toare, RATT-3 cste prevazut eu 0 temporizare la actio- nare, reglabilii in trei trepte fixe. Tensiunea de consemn, insensibilitatea reglajului si temporizarea la actionare se regleaz a cu ajutorul comutatoarelor CI, C2, C3 ~i Cd' de pe panoul frontal al dispozitivului (fig. 5.2).

1n Iunctio nare, fata de valorile fixatepe regulator, pot apare anumite erori, care se determi na astfel :

- Eroarea relaiiuii a iensiunii de consemti Cue [%]

2

Cue [%]

X 100

(5.1 )

U cons

in care;

Veona este u.,

tensi unea de conscmn Iixata pe regulator [V] ; valoarea minima a tensiunii la care acticneaza regulatorul, atunci cind te nsiunea de intrare

cresto peste valcarea de consemn Iixata [V] ;

U uS valoarea maxima a tensiunii la care actioneaza regulatorul, atunci cind tcnsiunea de intrare sea de sub valoarea de consemn Iixata,

Erocrea felaliva a insensibilitO.tii re,glajului En [%]

c- [O!] o.; - U", 100

'<e 10 = X· - e

2Uco'lu

(5.2)

ill care e este i nsensibilita tea stabili La pe regulator.

101

Eroarea relaiioii a tempotiziirii la aciionare Sl' [%]

Tin - T

X 100

(5.3)

'1'

in care:

T m este temporizarea m asurat.a ;

T temporizarca stabilit.a pc regulator.

Regulatorul se conecteaza in instalatie ca in fig. 5.3. Contactul RM apartine releului R1VI, care se excit.a la

cresterea tensiunii pe bara supravegheata peste valoarca

de consemn. ..

Contactul Rm apartine rele ului Rm, .care sc excit.a la scaderea tensiunii pe bara supravegneata sub valoa rea de cunsemn.

Conectarea puntii 11--12 este obligatcrie, cind HATT-3 nu se co necteaz.a imp reuna cu dispozit.ivul de compensare DCRTT-1.

Principalele caracteristici tehnicc ale H.ATT-3 s int [2 ; 20J: tensiunea de consemn : 90 ... 119 V in trepte de 1 V ;

/VIT' I--r

~1

1201 U

alimentore

I -l__comutator

com,~:ato~~, ]xJ80V R

p!ol~TI 5

, T

--r-'

'.' ! -,

~I c" ! i Protectie

i:;1~ ! trato

'b/ tf'l ~

§I~ .

§ ~ tis»

<..><..

RATT -3

FNvt Rm

Fig. 5,.3,

102

Irccvcnta 45. , .55 Hz;

insensibilita tea reglaj ului : 1 5% in trepte de 0,5% ;

domeniul de Iunctio nare : 80 120% din tensiunea

de co nsem n ;

temporizarea la actio nare : 15, 30, 60 s; temperatura de lucru : -15 ... 35°C; consum 4 VA;

impuls de cornauda : 1,2 s prin contact de rele u RI-8 ; precizia in domeniul de Iunctionare ~i la variatia de

temperatura a drnisa :

tensiuuea de consemn: ± 1 o/~ inscnsibili tatea : ±O,2% tempo riz a rea: + 15% .

5.1.2. FerificClTea dispoziiioului RATT-3

Verif'icarea generala, verificarea mcca nica .'ji verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3.

5.1.2.1. Vrrifieal'ca !Jenel'ahl a modului de Iuuctlonare a HATT-:l.

,a) Veri/'ic:arc(1 corcclei eialoniiri a sculei peniru reglajul lensi unii de conscmn. Veril'icarca corectei etalo nari a scalei pcntru 'reglaj ul tensi uuii

de consern n se executa uti-

liz ind montaj til dill fig. 5.'1. RATT-3

Comut.atorul de inse.nsihilitate se asaz a pe pozitia 2. Pontru ca verificarile sa nu lie: depende nte de temporizare, se asaz a Iisele U din intcriorul dispozi tivului (a!?czatern partea de sus) pe pozrtia de verificarc. Prin aceasta , temporizarea regulatorului se reduce la aproxirnativ 0 secunda.

+]

u-

~ Trusa .

O TCT-2

C .

Fig. 5.4.

103

Cu aj utorul com utatoarclor C1 si C2 se Iixeaz a Vcons, la 90 V.

Se regleaz a tensiunea de lucru la 90 V. Dupa apro ximati v 15 min de la conectare, timp necesar incalzirii regulatorului, se actioneaza minerul C, in sensul cresterii tcnsiunii.

Se deterruina tensiunea U«, la carc actio neaza rele ul RIll.

Revenind la valoarea de 90 V, se sea de apoi tc nsiunea ~i se determina valoarea Vas pentru care se excit a Rm.

Manevrele trebuie sa se execute lent, deoarece dispozitivul pastreaza 0 temporizare la actio narc de circa 0 se-

cunda. .

Se procedeaz a in mod analog pentru tensiunile de eonsemn de 95; 100; 105 si 110 V, rezultatele trec indu-se intr-un tabel de forma tabelului 5.1.

Tabellli 5.1

Reglaj U Cons

90

95

105

110

100

Uat [V] II I
o ; [V] II
U cons [V) I
.
E:", [%) Pentru fieeare punct de mai .~us, sc dctcrmi ua tensi unea de consemn:

Veo"S

(5.4)

[V]

2

precum si eroarea rela ti va a tensiunii de conscmn, care nu trebuie sa depaseascii valorile indicate la dalele tehnice ale releului.

Pentru precizia m asurarilor , se rcconranda ca vol tmetr ul V din fig. 5.4 sa aiba clasa de precizie 0,2.

b) Yeriiicarea coreciei eialoniiri a scalei peniru itisensi bili. [aiea reqlajului. Verificarea se executa utilizind montajul

104

din fig. 5.4, in care se Iixeaz a tensiunea de consemn la 0 anumi ta valoare, de exemplu 100 V. Se Iixeaz a apoi buto nul pentru insensibilitatea reglajului la prima divizi une a scalei. Cu respectarea modului ~e lucru amintit mai sus, se determina Vae si Vas. Se rcpet.a operatia in mod identic si pentru celelalte puncte de reglaj ale insensibilitatii. Rezultatele se introduc intr-un tabel (tabelul 5.2), calculindu-se pentru fiecare punct in parte, insensibilitatea reglajului cu formula:

e =-:- uac- ua3 2Ucons

(5.5)

Tabelul 5.2

Insensihilitatc

1

.2

3

4

5

Pa, [V]

insensihil itatea

u ; [V]

e

De asemcrrea se calculeazii eroarea relat.iva a inscnsibililatii reglajului e , [%]. Valorilc obtinute nu trebuie sa depaseasca pc cele date de fabrica constructoare.

c) VerificaT"ea coreciei eialotuiri a scalei peniru temporizare La aciionare. Se executa montaj ul din fig -, 5.5, in care rele ul RI este un releu intermediar de cure nt continuu, iar R este un reosta t,

Pe ntru executarea m asuratorilor, Iisele V se tree pe pozit,ia "in Iu nctiu ne" (st inga), insensibilitatea reglajnlui pe pozi tia 3 sau 4, iar butonul pentru alegerea ternporizarii, pe divizi unea 15 s. Asa cum sc observa, dispozitivul RATT-3

este alimerrtat de la bornele de 100 V c.a. ale trusei cure nttensiune (Ia aceste borne apare 0 tensi une de aproximativ 100 V, cind trusa este conectata la retea, indiferent daca este anclansata sau declansata).

105

RATT- 3

Fig. 5.5.

Se asaz a reostaLul R pc pozitia zero si alimeut ind trusa, se maso~ra tensiunea debitata la hornele de 100 Vc.a. Presupun ind de exem plu ca aceasta tensiune. estc de ~9 \~, se manevrcaz a rcosta'tul R ptna c ind te nsiunea aplica ta Ia bornele 1-~2 ale RATT-3 va Ii de numai 94 V. Ancla nsin d tr usa sc f ixeaza tensiunea de alimentare a. releului HI. Aceasta opera tie fiind terrninata, se daccnecteaza trusa si se a nuleaza iridicatia cronometrul ui. U cons se f ixoaza la 94 V.

Asa' cum este realizat.a schema din fig. 5.5, la anclansarea t;usei releul RI se va excita, scurtcircuitind reostatul H prin cont~ctul RI. RA'TT-3 va Ii alimentat cu 0 tensi:ll1e mai mare dec it U cons reglat si, ca atare, dupa scurgerea timpului Iixat , va actiona releul RM, care va comanda. decla nsarea trusei. Pentru fiecare pozit.ie a oomutatorului pentru

alegerea tcmporiz ar ii , se executa cite trei masurari, fac indu-se apoi media lor.

Pcntru a masura temporizarea Ia actioriare a relcului Rm, in locul contactului normal deschis al lui RI se utilizeaz a lin contact normal inchis al aeestuia. Se regleaza te nsiunea

106

de consemn la ovaloare egala eu tensiunea m asurat.a la bornele de 100 V c.a. ale trusei (in cazul nostru 99 V).

La conectarea trusei, prin excitarea releului RI, RATT-3 va Ii alimentat cu 0 tensiune mai mica dec it Ucons si va actiona deci Rtn, Rezultatele m asurarilor se tree intr-un tabel de forma tabelului 5.3, erorile netrebuind sa depaseasca ± 15%.

Tabelui 5.3

I 15 s 30 s 60 s
Temporlzru-c I I I
I R1I1 Em RM RIn. RlII Rm
1 -:1-
--
2
-- ~ --.-.
3
-- --
media
-- --
El [%] I I d) Veri[icarea blociirii [unc!iowl.rii RATT-3 la tensiuni situate in «[ara domeniului de lucru. Pentru efectuarca acestei verif icari se vut.ilizeaz a montaj ul din fig .. 5.4. Fisele U se tree din nou pe pozitia de verif icare. Se Ii xeaz a tensiunea de consemn la 90 V ~i comutatorul de insensibilitale pe pozitia 1.

Minerul C al trusei eurenl-tensiune fiind In pozitie minima, tensi unea a plicata dispozitivul ui va fi nula. Se verificil:, ca acesta nu trimite niei un fel de impuls, Se creste lent tensi unea si se deterrnina valoarea U as la care Rm actioneaz a pentru prima data. Accast.a valoare trebuie sa fie aproxirrrativ egala ell 0,8 Ucons (72 V). Se creste in continuare tensiunea si se determiria valoarea Uac la care RM a actionat ultima oara, Aeea valoare trebuie sa fie aproximativ egala

ell 1,2 Ucons (108 V).

Se repeta operatia pentru Ucons = 119 V. Dispoz itivul poate fi co nsiderat coresp unz ator din punct de vedere a l

107

acesteiprobe, daca si in acest caz domeniul de Iunctienan, este cuprins intre 0,8 Ueons si 1,2 Ueon s-

5.1.2.2. Fixarea ~i veriftearea valontor de regla] ale dis. pozitivului BATT·3. Se executa conform celor prezentate, pentru valorile date prin planul de reglaje.

5.2. Dispozitiv DCRTT-l

pentru compensarea in functie de curent

a regulatorului automat de tensiune tip RATT-3

5.2.1. Mod de [unctionare, coneciare i)~ instoloiie, caracteristici tehriice

A9a cum s-a vaz ut la § 5.1, dispozitivul RATT-3 are menirca sa mentina constant.a tensiunea pc bara alimentata de infa~;urarea secundara a transformatorului, asupra caruia actioneaz a.

Daca exista insa eonsumaLori alimentati de pe aceste bare prin linii lungi, datorit a variatiilor curentului de sarcina, variaza si caderea de tensiune pe aceste linii, Ca a l.are, tensiunea la eonsumatorul alimcnta t poate sii nu mai fie consta ntii.

Dispozitivul DCRTT-l [2; 1 g; 20]1 este astfel realizat, iuc it introduce in circuitul de alimentarc a regulatoruhn RATT-3 0 cadere de tensiune artificiali:i du propcrtionata cu curentul de sarcina (fig. 5.6). Se micsoreaza astfel, valoarea tensiunii aplicate la intrarea regulatorului 9i acesta va

RATT-3

Fig. 5.6.

108

RS7"

) P2

IMT L__+-,,_C--,!,

f'OI

P

1=Es==-:::"'":g:>.

f201

RATT-]

Fig. 5.7.

emile impulsuri de co manda ptna cind~ tensiun~a .. ~.1 '.:a fi sulicient de mare ca sa compensaze caderea artificiala de tensiune duo

Ca realizare practica, dispoz itivul de. compensare DCRTT-l (fig. 5.7) se compune dintr-un transformator ,!C, {) rezistenta Rc 9i 0 reacta nta Xc ~revaz~te ell ~ece P:IZC.

Raportul de transformare al TC ~I v~lonlc pentl? Rc ~I X: s int astfel alese inc it la un curent nominal de.5 A In primar, caderea to tala de tensiune (pe rezistenta 91 react~nl~ ,de compensate) este egala cu 10% din tensiunea nominala de

alimentare aRATT -3. .."

Compensarea este optima atunci CIn~ cadcr?~ ,,?C,. tensiune pe linie este egala cu caderea de te nsiune artificiala du, adica at unci c ind :

V31,,·/·r •. 100 U"

X [01] ~~ V3I,,·/·;~ •. 100

·c /0 U"

In care: 1 ..

e.iite

curentul nominal al primarul ui transformatorului de curent de pe linia care trebuie compensata [A] ;

lOQ

Un tensiunea norninala a primarului transfermatorului de tensiune care aliment.eaz a HATT-3 [V] ;

Iu ngimea Iiuiei [km] :

/'", ::r" rezistenta si reactanta kilometricii. a Iiniei

[D.jkmJ ';' ,

R,,, Xc valoril e de compensare care trebuiesc fixate pe DCHTT-1, pcntru a o bti ne compensarea optima.

Pri ucipalele caracteristici tehnice ale DCHTT-l Slut:

curcntul nominal: 5 A, 50 liz; .

compensare: 0 10%, in trepte de 1%, pentru Bc;

O 10%, in trepte de 1 %. pentru Xc;

.-- consumul in circuitul de curent : cca 2 X 2 VA; stahilital.ca terrn ica : 100 A, ;) s.

5.2.2. Verifica:rea dispozitivului DCRTT-l

Verilicarea general a, verifioarca rneca nica si verif.icarsa iaolatiei se e xecutii conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 §i § 2.2.2.3.

5.2.2.1. V erifiearea !j('ucl'al1l a modului de Iunet.iunare a dispoz itivulu i DCRTT~1. Conform [2; 20J, la v~rificarea

DCRTT-l se executa : .

a) Veri [icore« ualorii iensi unii de iesire, pentru cureni ul nominal de inh-ere. Proba se executa utilizind m o nt aj ul din fig. 5.8. Infasurarile prirnare ale TC s int inseriate si alimentatecll un

. (3

curcnt monofazat egal cu ~ I"

2

(adic~4,34 A). Comutatoarele pentru reglajul lui Be si Xc se Iixeaza pe valoarea maxima.

Tensifinca miisuratii la bornele 7·- 8 trehuie sa fie cuprinsa lntre

6 si G,3 V. .

. b) Verificarea ptoportionaliliitii dinire cureniulde inirare si iensiunea de iesire, Aceasta-probase executa

Fig. 5.8.

110·

utilizind tot montnjul din:fig. 5.8, in care sc aplica succesi v DCHTT-l, cure ntii i ndicati lntahelul 5.4. Comutatoare!e pentru alegerca valorilor lui R; si Xc trcbuie sa se gaseasca pc poz i-

Tabclul 5./'
1 [AJ V3" ·5 V'3 ·4 V3 ·3 V3 ·2 V3
2· 2 2 2 2 ·1
U [Vl []'II 0,8U" O,SUn O,'lUfl 0,2UI/ tia maxima. Valorilc tensiunilor masurate la borucle '7- 8 trcbuie sa nu dife rc de cele din tabel cu iuai m ult de +5%.

In Label ul :).4, U; reprcziur.a valoa rca te nsiunii m asurate la puuctul a).

c.) Veri(icarca rep artitiei unijorme a iensinnii pe prizele rezisientei .Ji ind uclanlei, Se utilizeaz a montajul din fig. 5.8.

Se alimcnteaza DCHTT-l ell u n curent de 4,3'1 A (if I~). Se Iixeaz a R; pe pozitia zero, iar X, pe p ozitia 10%. In acest caz la bornele '7-8 se obtine 0 tcnsiune de 4 .. .11,3 V. Trec in d com utatorul Xc pe pozitiile notate in tabelul 5.5, tensiunca obtinuta la bornelc 7- 8 trcbuie sa fie egala en cca i ndicat a in tabel, Se repcta opcratia cu cornutatorul K; pe p.ozrtia zero si R; variabil. Rez ult.atele trehuie sa fie i dentice.

In tabelul 5.5, U10 reprez.iuta valoarea tensiunii m asu.r atc la bornele '7-8 ale DCRTT-l, cind R; ~O, iar Xc ~= 10

Tabellll 6.S
Poz it ic comu+atm- 2 I 4, 6 '1 s 10
U 0,2U,. I 0,2U,. 0,6U,. I 0.8U,. 1U" 5.1.2.2. Pixarea §i ver ificarea valor ilor de regIa] ale dispozttlvulut J)r:RTT··l. Se executa in modul preze nta t mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje ,

111

5.3. Dispozitive pentru reanclansare automata rapida, RAR .

5.3.1. Generolitiiii

Dispozi tivele de RAR sint instalatii care realizeaza reanclansarea automata rapida a intreruptoarelor liniilor ce au Iost declansate prin protectie.

Heauclansarea trebuie sa aiha loc dupa un Limp care S{l nu dep aseasca cu mult timpul necesar stingerii arcului electric la locul deIectului. Acest timp se numcste pauza de EAR

In re telele de medie te nsiune, unde scurtcircuitele sint polifazate, Slut utilizate dispozitive de RAR trifazate.

In retelcle de inalta tensi une, se utilizeaza at it dispozitive de RATl trif'az ate, cit 9i dispozitive de RAR monofazaLe. In ace.st din urm a C£\Z, intreruptoarele folosite trebuie sa ailra actio nare separata pe Iiecare faz a ,

In Iunctie de nivelul de tensiune al instalatiilor, eficacitatea HAH poa te fi cupri nsa intre 50-~lO% RAR reusite in caz ul liniilor electrice aeriene ~i intre 40-60% RAR reusite, in caz ul liniilor electrice in cablu.

Pentru a fi eficiente, dispoz itivele de RAH trebuie sa indeplineasca urrriatoarele co nditii :

- Re anclansarea trebuie sa se produca numai 'la declansarea intreruptorului prin protectie.

- Dispoz itivul trebuie sa poata fi folosit cu orice tip, de intreruptor si ell orice tip de protectie, iar eventualele defectiuni ap arute in dispozitiv sau scoaterea sa din functiu ne nu trebuie sa impiedice Iunctio narea protectiei.

- Cornanda de anclansare data prin dispozitiv trehuie sa aiba 0 durata suficierrta pentru a asigura anclansarea intreruptorului.

- In caz ul extinderii defectului sau aparitiei unui nou defect in pauza de RAR, dispozitivul trebuie sa comande decla nsarea triiazata def initiva.

- Dupa efectuarea unui cielu de RAR, dispozitivul trcbuie sa revina automat in starca initiala, dupa 0 perioa da

112

detimp in care nu se mai poate produce nici 0 reanclansare, Aceasta perioada se numeste "perioada de blocaj".

- In cazul cind dupaefectuarea unui ciclu de RAR defectul persista, dispozitivul trebuie sa coman de 0 decla nsare trifazata definitiva, sau de la caz la caz, un al doilea ciclu.

- Dispozitivul nu trebuie sa produca reanclansarea intreruptorului la declansarea voita a acestuia sau cind declansarea prin protectie urmeaza imediat dupa 0 comanda de anclansare m anuala.

- Dispozitivul de RAR nu trebuie sa permita reanclansarea c ind dcclansarea este provocata de anumite protectii sau automatizari (protectia diferentiala de bare, DRRC AAR etc.).

5.3.2. Dispoziiioe de RAR uiiiizate in Romania.

Utiiizare, principiu de [unciionare, caracteristici

5.3.2.1. Dispozttiv de R1\R tip HARS. Dispozitivul de RAR tip RARS, produs de lCEMENERG, este utilizat de regula pe ntru reauolansarea intreruptoarelor liniilor de medie tensiune. EI este rcalizat eli un singur ciclu de fUIlCtio nare.

In fig. 5.9 este prezentata schema interioara si modu! de conectare in instala tie a dispozitivului RARS.

Fig: 5.9.

113

8 - Verificarea reteelor de protectie - cd. 240

.'

Pu nerca in Iuuctiu ne a acestuia, se face conect.ind cheia de RAI{, CRAR• Prin a ceasta, condensatorul C se incarca datorit.a circuitului format lntre borna 1, contactul insta nt ancu R'I'pi, rezistenta Rs, co ndensat orul C si borna 2 a dispozit.ivului. Datorita rezistentei Ri, tirn pul de incarcare al condensa tor ului C este de minim 20 s.

Daca intreruptornl liniei decla nseaz a prin protectie, pri u circuitul format de chcia de coma ndii ~i contactnl auxiliar normal inchis I (al Intrcruptorului ), se e xcit.a bobina rele ului de tirnp RTp.

in urrna deschiderii corrtactului Rl'Pi 9i inchiderii te m porizate a contactului pasager R'Epo , co ndensa torul C se va descarca pe bobiua rele ului i nterrnediar E, care cxcit lndu-se, .se autome ntine prin coritactcle Fl, El i;'i tri m ite un im puls de reancla nsarc priu contactul E:l.

Prin inchiderea conLactului E2, hob i na rele ului RTp va fi in continuare alirnentata, desi contactul auxiliar I al intreruptorului s-a deschis (ca urmare a reancla nsarii acestuia).

in momentul iuchiderii co ntactul ui RTpf, se cxcita releul F si astfel se dezexcita releul E, Odata ell aceasta , se intrerupe si irnpulsul de rea nclansare (prin deschiderea contact.ului £3)'

Rezulta ca durata imp ulsului de reancla nsare este data de diterenta dintre reglajelecelordoua eontaete RTpf!ji RTpa.

Prin inchiderea eontaetului ]'\, eondensatorul C se descare a eomplet pc rezistenta R, astfel Inc it, in cazul unci noi decla nsari prin protectie (RAR ncre usit), aeesta nu mai este eapabil sa produca 0 nona reancla nsare.

In urma dezexcitarii releului E, se desehide contaetul £2' astfel di releul RTp se dezexcita si el. Prin deschiderea contaetulni RTpf, se dezexcita releul F. Prin inchiderea eontaetulni RTpi condensatorul C incepe din nou sa se lncarce, astfel ca xlupa seurgerea timpul ui necesar lncarcarii, dispozitivul este pregatit pentru 0 noua reancla nsare.

In eazul efectuarii unci cornenzi de declansare prin cheia de coma nda, se intrcrupc circuitul de alimeritare al bohinei releului de timp RTp. Condensatorul C se va descarca 'pc rezisterrta de descarcare Rd, blocindu-se astfel Iunctionarea dispozit.ivului.

114

Pri ncipalele caracteristici tehnice ale RARS sint : releul interrnediar E _- tip RI-I0 C;

releul intermediar F - tip RI-I0 A ;

rel eul de tim p RTp - tip RTpa- 5 ;

tensiunea nom inala : 2L1 ; 48; 110; 220 Vc.c. (-20% ~.

+10%) ;

tim pul pauzei de RAR: reglabil, 0,3 -v- 3,4 s;

timpul de blocare dupa 0 Iunctio nare: cca 20 s ; Ielul reanclansarii : trif'azata ;

num arul de cicluri : un u ;

accelerarea protectiei : inainte sa u dupa BAR, prin coritactul cornutator E 4 .

5.3.2.2. Dispozitiv de BAR tip RAR~2c. Dispozit.ivul RAR-2c ,[25], fig. 5.10, este destinat. rea ncla nsarii automate rapide t.rifazate a intreruptoarelor liniilor de medic tensiurre, EI poa te efcctua unul sau doua cicluri de RAR.

Alimentarea dispoz itivului, se face printr-un grup de redresare eompus din transformatorul 1'1' si pu ntea cu diode P, la 0 te.nsiune altcrnativri de 100 sau 220 Vc.a.; in Iunctie de pozibie eclisei E1•

Perrtrn a Ii prcgatit de fllnctiona~'e, este necesara inchiderea cheii de RAH si asez area corriutatorului pas eu pas Cpp, pe 0 pozrtic diferit.a de zero.

, Cpp este actionat la fiecare decla nsare prin prot.ectie la care trebnie sa lucreze RAR (bornele 7- 8). El serveste la limit.area num arului total de rea nclansari posibilc, la valoa rea fixata pc Cpp•

Cheia de RAR fiind inchis a si Cpp pc una din pozitiile 1 -70 20, releul S se exci ta si prin con tactul sau 81 pregate~te circuiLul releului }'vf, iar prin contactul 82 aprinde Iam pa cu neon L1, care sem nalizeaz.a ca dispozitivul este ln Tunotiunc.

Din acest moment, co ndensatoarele lC si 2C, incep sa se incaree prin circuitul format de bobina releul ui de timp RT, contactul normal inchis al acestuia RTi, dioda D5 sau D7, respectiv lRi sau 2Ri.

Rezistentele '1 Ri san 2 Ri sint astfel dimensionate Incit incarcarea condensatoarelor sa se pro d uca in 60 ... 100 s ...

115

Fig. 5.10.

La decla nsarea intreruptorului prin protcctie, contactul auxiliar normal inchis I al acestuia scurtcircuiteaza bornele 3- 4 ale dispoz itivului, excit ind toto data hobina releului RT.

Dupa scurgerea tirnpului reglat corespunzator pauzei de RAR a cielului I, se inchide contactul Ria-L si condensatorul I C se descarca pe bobi na releul ui A, care anc1anseaz a. Prin contactul A4 al releului A, se alimeriteaza releul J1;1~i contorul de impuIsuri Co-I, dad eclisa E; sc afla in pozitia coneetat.

Prin inchiderea co ntactului As, se realizeaza descarcarca rapida si complet.a a co ndensatorului I C pe rezistcnta I Rd , astfel d. I C nu va mai fi capabil decit dupa 60 ... 100 s de Ia revenirea dispoz itivului in starea initiala, sa produca o no nfi excitare a releului A. Prin aceasta se realizeaz a autobIocarea dispozitivul ui in Iata unor serii de anclansari ~i declansari repetatc in caz de defect persistent pe linie.

Prin contactuI 1.112 al rcIeuIui M, dispozitivul coma nda rcanclansarea intreruptorul ui,

Contactul NIl realizeaz a scurtcircuitarea clemclor 3- 4 pe toata perioada inchiderii co ntactului alu necator RTa-I al releului de tirnp, asigur ind astfel 0 duratii de 1 ... 1,5 s a .impulsului de ancla nsare.

In situatia c ind defectul a fost eliminat prin RAB ciclul I, intreruptorul ram ine a nclansat. Dad defcctul persisti:\, protectia va actio na din nou si va. decla nsa intrc ruptorul.

Deoarece conde nsatorul I C nu a avut timp sulicient sa se incarce, la inchiderea contactului Ria-L releul A nu se va mai excita, in schimb, la Inchiderea co ntactului Rta-2, corespunzator pauzei de RAR a cielului II, se va excita contorul CO-2 ~i releul B, care va comanda prin contactul B4 si eelisa E3, excitarea releului M ~i apoi 0 noua reancla nsare.

Dad defectul nu a fost eliminat nici de asta data, atunci protcctia va decla nsa din nou intreruptorul. Desi releul RT .se va excrta, 0 noua, reanclansare nu va mai avea loc, deoarececqndensatoarele 1 C si 2 C nu au avut timp sulicient sa se illparce.

Blocarca RAR-2c.Ja comenzi de declansare a intreruptorului prin cheia decoma nda se realizeazii prin descarcarea

117

condensatoarelor ] C si 2 C, ca urmare a scurtcircuitarii' bornelor 5 si 6 prin intermediul cheii de coma nda (in sit uatia actionarii acesteia in se nsul declansarii intreruptorului).

Principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului s int : num arul de cicluri : unul sau doua, la alegere ;

felul rea nclansarii : trif'azata ;

tensiunea norni nala : 100 Vc.a. san l220 Vc.a.; consum ul maxim: - 17 VA in repaus;

- 36 VA in timpul a ctionarii ; timpul pauzei de RAR in ciclul I sa u II, reglabil in -limitele 2 -7- 20 s;

tim pul de blocaj al Iiecarui cicl u : 60 -7- 100 s ; --- durata im pulsului de reancla nsare : 1, ... 1,0 s ;

- variatia adrnisibila a tensiunii alternative de alimcn-

tare a disp~zitivului: -20% ... +10%, fata de valoarea nominata.

5.3.2.3. Dispozitiv de JlAll tip RAll·T. Dispozitivul de RAR tip RAR-T [26], fig. 5.11, este produsde ICEMENERG. EI efectueaz a rcancla nsari automate rapide trifazate en u n singur ciclu, fiind destinat in general reanclansarii liniilor de 110 kV.

Dispozit.ivul HAH-T este pregiitit penlru fu nctionare, dad. cheia de RAR se ana pe pozitia "HAR in Iunctiunc".

Pentru por nirea dispoz itivul ui , este necesar ca in borna 3, sa se primcasca un imp uIs de la releeIe· de executie ale protcctiilor de la care se doreste reancla nsarea automata rapida. Se 'excila astfel releul P: care prin' co rrtact.ul P4 executa comanda de decla nsare, iar pri n co ntact.ul P2, excita re-

leul MP. .

Releul AiP se autornentiue prin co ntact.ul .1.11I\, iar prin coritactul 1.1d P 3 excita releul RT B.

Daca dupa decla nsarea liniei s int indeplinite condltiile de lipsa tensiune sau controlul sincronism ului, se excit.a releul de timp RTp (prin co ntactul M.P2).

Dupa scurgerea timpului reglat al pauzei de RAR se inchide contactul RTpa, care prin contactul G3 normal Inchis excita releul A, ce se a utomentine la rindul lui prin conta ct.ul A2•

118

o RAR (.) _______ ---~~----------~I~C~R:+ Jr'

r-: II

(.j'

2 I

r-t.~.._-oc------.....",.+?,3,--- t-) Pornire de fa protectie

De 10 protectlile core blo-

. cheaza

0----(.) RAR

RAR cu control fens/line sou existenta s.ncrotnsrn

':::'O_'-_----',l] 'Acceteroreo prcte;;I,e, inoirit» rk RAR

-----,--- ~. /scceteroreo protectiCI.

-74 dupo RAR

16

1 Accel~rQreo protect»,

77 fa comondo rranooto

L_ ~

Fig. 5.11.

Prill contactul A'<l' releul A comanda rea nclansarea 111- treruptorului, iar prin contactul A3, dezexcita releul de blocaj RTB, care revine In pozitia init iala.

Releul RTp ram inc in continuare atras (prin contactul irrchis A3) si prin inchiderea contactului RTpf excita releele C si G, care se autome nti n prin contactul C4•

Contactul G3 intrerupe alimentarca relel~lui A. Rez ulta cii durata impulsului de rea nclansare este egala cu difer2n\:a dintre reglajcle lui R'I'p] si RTpa.

119

Prin deschiderea contactului normal inchis Cl, se dezexcita releul MP, iar prin coritactul C2, se excita releul de blocaj RTB.

Daca defectul a Iost elirninat prin RAH, dupa trecerea tirapului de blocaj reglat pe releul RTB, se Inchide C011- tactul RTBf. Prin a ceasta se excita rele ul B, care prin contactul B1, duce la dezexcitarca releelor C si G, schema reve nind in starea initiala.

Da ca defectul nu a Iost elirninat prin RAR, se va ' produce 0 no ua decla nsare. Heleul RT B fiind excitat, releul P nu va mai putea produce excitarea releului MP prin COlitactul P2, decarece contactul C1 este deschis. Dispoz.itivul RAR-T fiind blocat, intreruptcrul rarn ine declansat.,

Blocarea Iunctio narii dispozitivului are loc ~i in urruatcarele situatii :

a) Cinc! dupii dcclansarea prin protectie, nu s int indeplinite co uditiile de lipsa tensiune sau controlul sincro nismului (nu se va m ai produce rea nclansa rea, schema revenincl la starca i ni tiala dupa trecerea timpului de blocaj ·re-

glat pe RTB). .

b) In situatia anclansarii voite a intreruptorului (daterita "plusului" primit in bema '7, se excita releele E si F iar prin coritactul E2 se excita releul RTB).

c) Daca au functional acele protcctii care blochcaz a RAR (apare (+) in horna 5).

5.3.2.4. Dispozitiv RAR til' nAB,.,} }ilT. Dispozi tivul de RAR tip RAR-l MT [2; 27; 28], pro dus de ICEMENEHG, fig. 5.12, este destinat reanclansarii Cll un singur ciclu a liniilor din retelele de inalta si foarte inalta tensiune.

In f u nctie de pozrtia cheii de RAR, dispozitivul RAR-1 l\IT permite realizarea urrn atoarelor regim uri de Iunctionare :

1) Ctieia de BAR pe posiii a RAR mono{azata 0\1). La scurtcircuite monofazate, are 10c 0 decla nsare monof'azata pe faza defecla, urmata de rea nclansarea acesteia. La scurtcircuite polifazatc sau monofazate e vol utive in pauza de

RAE, are loc 0 declansare trifazica detinitiva. .

2) Cheia de RAR pepozi/ia RAR monojazoiii sau trijazatii (M + T). La scurtcircuite monofazate, are loc 0 declansare mo nofazata pe faza def'ect.a, urmata de reancla nsarea acesteia. La scurtcircuite polifazate sau monofazate

120

OemaraJe de (a protectia de distan/a

truorico

Fig. 5.12.

evol utive in pauza de RAR, are loc 0 declansare trifaza ta, urmata de 0 reanclansars trifaz a ta.

3) Cheia de RAR pe poziiia RAR frifazatii (T). Indiferent de tipul scurtcircuilului are 10(: 0 decla nsare trif'az.ata, urmat.a de 0 reanclansare tritazata.

Dispozitivul cste astfel conceput, inc it poate realiza a ccelcrarea protectiei inainte sau dupa RAR. La eomanda voita 'de inchidere a intreruptorului, dispozitivul de rea ncla nsare se blo cheaz a, iar prot.ectia este a ccelera ta.

RAH-l NIT se compun~ din:

sistemul de selectare a defectului, format din releele: 1R, 1 S, 11', N, 2R, 2S" 21' ;

elementul de timp 1', prcvaz ut cu trei co ntacte : contactul pentru m as urarea pauzei de RAR la scurt.circui te monofazate, ips;

contactul pentru masurarea pa uzci de Iir.\.l={ la scurtcircuit.e polltazafe, ipz;

contactul pcntru blocarea RAR inaintcn t reccrii protectiei de dista nta in trcapta a II-a, fPI ;

rclee!e G, J :;;i 1 J, pcntru initierca rca nclansarii ;

releele L ~i II, care asigura dccla nsarca ~i rea.ncla nsa rea trifazat.a ;

- releele K si P, pcntru accelerarea protectiei ;

- rcleul 0, care mcnti ne pregiitit dispoz itivul limp de

maxim 20 s, p ina la iudepl inirea coriditiilor de si ncrtrnism ;

- releele 1 B ]i 1 Ba, pe ntru blocarea dispoz ii.ivului inaintea trecerii in' trcapta a II-a a protectiei de dista nta ;

- releul P, care vcrif'ica daca intreruptorul are conditii sa efectueze rea nclansarea ;

-, releul E, cu 0 temporizare la revcnire de maxim 0,5 s, pentru efectuarea rcanclansarii ;

-- releul2 B, cu 0 temporizare la rcve nire de maxim 20 s, pentru blo caj.

Dispozitivul disp u nc de mai multe eclise, Cll ajut orul carora se pot realiza diverse mcduri de Iunctio nare. conform celor preze ntate in tabelul 5.6.

Pentru alegerea unuia sau a altuia din prograrnele de Iunctionare, cheia de RAH trcbuie sa efect ueze lntre bor»ele . dispozitivului, eonexiunile' prezenta te in t'abelul 5.7,

122

Tabellli 5. e

Mod uri de Iunc tionarc

,_A I_~ _I_~a_'I_.a_ee_h_i_p_al_n_e_n_t_d_e~te_I_CP_I_'o_t_ee_t_ie _

z ell echipament de telcpro tecl ie

c

:2

ell coutrolul presiunii inalntea declansarii ell controlul presiunil in paliza de RAH

, - __ ----"-----~-~-----:--'-

1

, en controlul sincrontsmulul sau lipsei tensiunii Fen'a controlul sincronisrnului sau Iipsei tensiunii

D

u

:2

Cu blocarea HAR rnatntea treptei a II-a 1"iira bloearea RAH san ell blocare ex terioara

Dernaraj ell patru clemente Demaraj eu trei clemente

v I

--=--I---I--A-e-e-el-e-ra-r-e-eo-l-n-b-in-a-ta-"-a-p-r~ot-e-e-ti-e-i----------

2 Aeeelerare inaint.e (dupa) HAR a protcctiei

:2

Tabelul 5.7

Progru mul de Iunc tionare

Bornelc HAH-liVIT su ntut c priu chcic de HAH

M 23-24 27-28 I~--
M+T 17-19 26-28
t 17-19 18-20 26-28 I-n cele ce urmeaz a, pentru a intelege Iunctio narea dispozitivului, se va studia comportarea lui la diverse tipuri de defecte, in f unctie de pozitia cheii de RAR.

1) Defecte monofazaie (R - 0) in freapla J a proteciiei de disianiii

La) C he i a d e RAR sea f I ape p 0 z i 1 i a M. Ca urmare a defectului monofazat, va demara protcctia de distanta, excitind releele 1R, 2R si N din EARl MT.

Cind protectia com anda decla nsarea, va apare un impuls in borna 'I, Prin coritactul 1r1 se declanseaz a Iaza R a intreruptorului.

123

Pentru initierea functio narii dispozitivului, co ncomitent cu impulsul din borna 7, protcctia transmite prin circuite complet separate, un impuls de decla nsare si in borna 39, datorit a caruia se «xcita releul G.

Prin inchidcrea contacLului g2, se excita releele I ~i 1 I,

ca re se a utcme ntin prin coritactul i3• '

Eelecle 1 R, 2 R ~iN sc a utomentin prin a celasi contact i3, dioda D7, corrtactele inchise 2rl si n1•

In urma de cla nsarii intreruptorului, impulsul de declansare din bornele 7 si 39 dispare si releul G se dezexcita.

Prin contactul g2 care a revenit in pczitia normal inchis, sc excita relcul de timp T'p , prin circuitul format intre borna 1, contactul normal inchis 92' CRAR (borna 23, 24), coritactul inchis i'l 9i contactul normal inchis 1 b2•

Dupa trecerea timpului reglat corespunz.at.or pauzei de RAR ru o nofazat a, contactul Ip3 se inchide, excit.ind rcle ul E si contorul de im puls uri 1\J, prin circuitul format intre ho rna 1, contactul inchis i3, co ntactul normal inchis h2' co ntactul

inchis lp3 ~i' contactul inchis f3' _.

Releul E are 0 temporizarc la revenire de 0,0 s. Pri n co ntactul c" acesta coma uda rcanclansarea intreruptorului, iar prin co ntactul e2, se excita rele ul de blocaj 2 B.

Pri n contactul 2 Ii., care se deschide, se dezcxci ta relcel e Tp, E!7i contorul lVl.

Prin contactul 2 hI' care se iuchide, se dezexcit a releele J, 1 1 9i pri n aceasta si 1R, 2R, N.

Dupa trecerea timpului reglat pe 2B, dispozit.ivul revi ne la starea initiala,

1.b) C h e i a de R A R pep 0 zit i a fl + T

In a cest caz dis'pozitivul se comport a aproximativ i dcntie ca m.ai sus.

Bo mele .83- 24 sint su ntatc in locul chcii de RAH, de co ntactul unui rcleu interrnediar montat in paralel. cu releul de de clansarc la ram inerea in doua faze a intreruptorului.

l .c) C h e i a de R A R pep 0 zit i a T

Ca urmare a deruarajelor, se excita releele 1 R., 2 R ~i N. Re leul L se excita prin circuitul format intre 'borna 1,

eontaetul inchis 2r3, co ntactul normal inchis 2s4, CRAR (bornele 18- 20) si dioda Do.

124

In momentul primirii impulsului de declansare in borna 7, contactelc il si 12 fiind inchise, are loc 0 decla nsare trif'azata prin hornele 8, 10 si 12.

Releul II se excita prin circ uit ul format int re borna 1, contactul inchis 13 si cheia de RAR (bornele 17--19).

Prin contactul h2 se introduce in circuitul releului de declansare E co nt actul ip2' corespunzator tcmp orizarii in eazul re anclansarii trifazate.

Ca urmare' a dccla nsarii int rerupt orului, se dezexcita releul G si se exci ta rele ul de timp Tp, prin eircuitul format intrc bO~'nelc 1, co utactul normal inchis g2, bornele 23 si 24 (daca sint indeplinite co nditiile de Iipsa te nsiune sau existenta a sincronismnlui), co ntactul inc his i4~i contactul normal inchis 1 li2•

Dupa trecerea t.irnpului reg!at corcspunz ator reanclansari: trifazate, prin inchiderca co nt actului tp2 se excita releul E.

Prin co nt act.ul e3 se cornanda reanclansarea, iar prin contactul c2, se cxcita releul de blocaj 2B. Dupa dezexcitarea rcle ul ui 2B, dispozit ivul revine la starea initiala , In toate sit uatiile prezent ate :

- daca dupa efectuarea rea nclansarii, defectul a fost elimi nat , atunci intreruptorul ram ine anclansat ;

- chcii defectul pe linie persista, atunci intreruptorul va fi din uo u declansat prin prctcctie. Releul 2B av ind ternpurizale la reve nire, coritactul 2b1 va fi inchis si releele I ~i II nu -se m ai excit a, dispozitiv ul ram inind blocat.

2) Scuricircuiie polijazaie R- 5 in ireapta 1 a proiectiei de disianiii

2.a) C h e i a

Ca urm are a :~R, 15, 25.

Releul L se exci ta prin circuit ul format de borna 1, conl.actul inchis 2r3, coritactul inchis 2s4 si dioda D5•

In momentul primirii impulsului de declansare in borna 7, fontac:telc II ~i 12 fiind inchisc, arc Icc 0 declansare trifazata prin bornele 8, 10, 12.

Impulsul care a dus lao exci tarea releului L va excita si releul de bloeaj 2B prin contactul inchis tr, san ls4, CRAR (bornele 27 9i 28) ;;i contactul inchis 93'

de RAH. pc p o z i t i a M demarajelor primite, se excita releele 1R,

125

Prin aceasta, Iuncfionarea dispozitivului estc blocata, nernaia vind loc 0 reancla nsare.

2.b) C h e i a de RAR pcp 0 z i't i a iVl + T sail T Dispozitivul Iunctioneaz a asemanat.or ca in sit ua tia descrisa anterior (pu nct nl 1 c).

Dernaraj nl excita releelc LR, 2R si 15, 2S.

Dilerente fatade situatia prezcntata apar datortta m oclului de" excitare a rclc ul ui L. Aceasta sc face prin co ntactul inchis 2r;1, contactul inchis 2s4 si dioda Do.

Irr f.oate sit.ua tiile prczcntatc:

- daca defectul a fost climinat pri n RAR, a l.unci iutrcruptorul va ram ine a ncla nsat ;

- dad def'ectul persist a, at.unci va avea loc 0 noua decla nsa re .. Datorita faptului ca rclcul 2B este excitat, Iunctionarea dispoz itivului va fi blocata si nu se va mai produce 0 reanclansare ,

3) Scuricircuii moilOfazaI sou poli{azat in irecp!« a Il-a a proleciiei de disianii:

Daca eclisa U (tabelul 5.6) se ana pe pozitia 1, in cazul unui defect in treapta a I I-a a protcctici de dista nta, pispo. ziti vul se va autobloca.

Ca urmare a demaraj ul ui primi t, se vor excita releclc 1 R, .2R, 15, ,25 sau 11', 21', respe ctiv IN.

Deoarece scurtcircuitul este In treapta a II-a, relcul de timp Tp se va excita prin circuitul-f orma t iutre borna 1, cont.actele inchise 21'2' 2szsau 212, eclisa U, contactul normal inchis (I si contactul normal inchis Ib2, inaiutea exciLarii releului G, care initiaz a .f unctionarea dispozit.ivului.

Intrucit temporizarea contactului ip , este reglat a sub temporizarea treptei a II-a a releului de distant.a, prin inchiderea coritactului iPI se vor excita releele IB si IBa, prin circuitul format intre born a 1, contactul normal inchis i:l, contactul ipI, eclisa U, dioda Dl5 ~i rezistenta R9·

Prin inchiderea contactului 1 ba2, se cxcita releul 2B, blocind astfel Iunctio narea dispoz itivul ui.

Prineipalele caracteristici tehniee ale RAR-1 MT :; int; : - tensiunea norninala : 24; 48; 110; 220 Vc.c. (-20% ... +10%);

- cicluri de HAR posibile : 1\1; M + T ; T ;

126

pa uz a de RAH:

- m o nofazat.a : 0,25 + 1,3 s sau 0,3 + 3,5 s;

- trifaz ata : 0,15 + 1,3 s sau 0,2 + 3,S s.

Dupii cum se ve de timpul maxim ponte fi: 1,3 salt 3,5 s,. in Iu nctie de varianta co nstructi va a dispoz it.ivului de RAR

respecti v ; ,

- b!ocarea dispozitivuluiinaintea trecerii prorectiei de

dist.a n ta in treapta a II-a: .

limita infcri oa ra posibila :

0,15 s, pentru varianta 1,3 s; 0,2 s, pe ntru varia nta 3,5 s;

lim ita superioara : se regleaza in Iuuctie cle timpul treptei a II-a;

durata hlocarii dupa unciclu sat! c iud nu csl.e permisa Iu ncti o narea : 0 ... 20 s;

- tirn pul de iasteptare la controlul si ncro nisrnului egal cu timpul reglat pentru blocare.

5.3 .. 2.5. Dispozitiv de nAR tip OZ~33. Dispozitivul de flAR tip OZ-33, produs de firma ZPA Trutnov din n.s.c. (fig. 5.13), este destinat reancla nsarii trifazate cu un singur ciclu a liniilor de inalta tensiune .

Dispozit.ivul intra in Iu nctiune atu nci cindin borna 5 se prirneste u n impuls de la pro tect.iile d upa a carer Iunctionare se doreste rcanclansarea intreruptorului (CRAR este conectata).

Se excita re leul P. Pri n co ntactul Pl' se trimite u n impuis de decla nsare intrerup tor ului.

Coritactul P3 permite excitarea releului de Lim p PT, care se autcme.ntine prin co ntactul ptO 1.

Dupa trecerea tirnpului reglat al pauzei de HAR, se inchide contactul pI. Se excita astfel releul B, iar pri n conI actul normal inchis V z, se com a nda reanela nsarea lntreruptorului. In urma inchiderii corrtactului bl/2, se automeriti ne releul B ~i se excit a releul de blocaj BT. Prill deschiderea contactului instantaneu bil' se dezexcit a rele ul PT. Dupa tre cerea timpului reglat, releul BT isi inchide conl artul bt, pri n care se dezexcit.a releul B. Prin deschi derea contact.ului blj2, se dezcxcita la rindul sau releul BT ~i schema revine in starea i nitiala. in cazul c ind defectul a rust eliminat prin RAR, Intreruptorul ram ine a nclansat,

127

I')

T _ ORAR ~t.R .. ~ 13

I

protectie I'~o----"-,l-____';'''-

I')

de fa chela de comand6 sou diverse

protect"

_____ ~~P-IO~2---~

(>-_--t- ~,__b-tO---____i-<

Dad defectul persista, in momentul primirii unui nou impuls de declansare, prin contactul ba se excita reIeuI V (releele B si BT sint inca excitate). Prin contactul V l' se va da 0 coma nda de declansare definitiva in borna 9.

Blocarea dispozi tivului la impuls de decla nsare ma nuala a Intreruptorului sau de la diferite protectii se face printr-un impulsIn borna 10. Se excita astfel releul B ~i apoi BT, blocind Iunctionarea dispozitivului.

Principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului OZ-33 sint:

-------------------.

Fig: 5.13.

tensiunea norninala : 48; 110; 220 Vc.c.; cicluri de RAR - RAR trilazata ;

pa uza de RAR - maxim 3 s;

durata blocarii dupa un ciclu sau cind nu este permisa functionarea, 5 -7- 20 s.

5.3.2.6: Dispozitiv de RAR tip OZ-111. Dispozitivul de RAR OZ-111 (fig. 5.14) este prod us de firma ZPA Trut-

128

-, blocare RAR de fa diverse

protectii 5

(.) ~>----"-{>-!

Fig. 5.14.

129

\) _ Verificarea releelor - cd, 24D

\ .

nov din H.S.C. Ca ~i dispokitivul RAR--l MT, OZ-ll1, este un dispozitiv complex destinat rea nclansari] monofazate sau tr.if'azate, cu un .singur ciclu de Iunctionare.

In compnnerea dispoz.itivnluj intra mai m ult« grupuri dereIee, care au urm atoarele Iuncti.uni :

- - releele R, ,S, T, N, sesizeaz a -'demarajele primite de la protectia de dista nta ;

- releul H realizeaza declansarea trifazaUi;

- releul 1\11 rsalizeaza prelungirca treptei rapide a pro-

tectici de distanta, ladefecte monofazate;

- releul Pini\iaia fUnctionarea dispozitivuhn de RAR, cirid se pr.ime~te un irnpuls de declansare de la protectie ; rele ul A asigura merrtineroa schemei de RAR ill f unctiun«, pina la efectuarca comenzii de rea nclansare ;

- releul PT reali,zeazii pauzele de ,RAR monofazata sau trifazata;

rcleele E si F asigura efeeL uarea , re snectiv m enbi-

nerea cornenzii d'c reandan~are; -, ,

- releele B, BT :;;i D realizcaza blocarea di'spozitivului la cleJecte persistcnte, dupa 0 declansars manual a a intrerupt,oru!ui etc. A'ceste relee asigura de asenae nea readucerea dispozitivului in starea initiala, dupa efectuarea unci comcnzi de reanclansare;

- releulG realizeaz.a prelungirea treptei rapide a protectiei de distant.a, Ia ccma nda m anuala de inchidere a intreruptorutut, indiferent de pozitia cheii de RAR.

In Iunctie de pozitia eheii de RAR, dispozitivul realizeazii aceleasi regim uri ds Iunctionare ca si RAR-l IVIT.

III cell" ce urmeaz a vern st udia functionarea dispoziti-

vulnr, la' diverse tipuri de defeete. '

1) Scuricircnit monojazat (R - 0)

La) C h cia d e RAH pep 0 z i .~ i a M s a u M +- T Ca urrnare a dcrn arajelor primite, se excita releele R si N,

din OZ-ll1. Se inchid contactele r" rz, 1'3' n, si se desc:hide contactul nZ,3' Cind protectia actioneaz a, se emite un impuls de declansam la bornele 11 si 12 all" dispozit.ivumj de HAH. Seexcita releul P, iar prin contactul r1 inchis, este declansata faza R a intrerupt orului. Prin lnchiderea eontact'ului PI se excita rcleul _,-1, care se a utomentine prin contactul a1•

130

In urma declansarii intrcruptorului, 58 dczcxeit.a rcl~ul P astfel ca prin circuitul format de contactelc bu, 02 ~l P3, se excita releul PT.

Dupa treeerea pauzei de HAR mo nof'azata, se i.nchi~e contactul pi; excit ind rcleele E si F, care se automcntin prm coritactul f3' Pri n co ntactele e1 ~i e2 sc com anda in borna 10 rea nclansarea intrcruptorului, iar prin co ntactul P2 normal inchis se excita rele nl de blocaj B. Prin corrtactul inchis bI,z, se automcntine rele ul B 17~. se excita releu~ B'P. Prin ;?utactul b3 sl' excita relenl ,fl. Dlipa 2 ---;- 2,;) s, se deschi de coritactul btl' dezcxcit ind relecle E ~i ,F :;;i' irrtrerup ind aslfcl impulsul de a nclansare diu borna 10.

Duca defectul a Iost climinat pri n HAH, iutrcru.picru1 ram ine ancla nsat, intreaga schema reve.nind la starea i nit.iala in urrna iuchiderii coutactului tcmporizat bt2~' cu reglaj intre 5 ---;- 20 s.

Dad defcctul este persistent, prctcctia va actioria, astfcl ca la bornele 11 si 12 va apare din no u u n impuls de declansare. Desi relc'ul P sc cxcitii, Iunctioriarea dispozi tivului este '110cata: contacLulb1 '2 hind inca inchis. Datorit.a contactelor h, si h, care slut inchise, va a\"C2 loc o xleclansare definitiva-b:ifa;ata prin hornele 1, 2, 8. Dispozitivul revrne

Ia starca initiala, dupa trccerea timpului reglat pc BT.

l.b) C he I a de HAH pep 0 zit i a T

Ca urrnare a dern arajelor se excit a releele R si N. Se inchid contactele rl, re, r:), nl si sc deschi de co ntactul n~,3' Prin circuitul format intre "plusHI" de cornanda, CRAll, borna 7, contactul normal inchis ie, contactul inchis 1'3, se excita rele ul H. Se inchid conta ctele h, ~i h2• In m orncntul primirii irripulsului de decla nsare, se excit a relcul P, iar co ntactcle hl ::,;i h2 fiind inchise, va a vea loc 0 declansare trjfaz atii.

In continuarc, Iunctio narea dispoz itivului se face ca mai sus, singura dcosebire co nstjnd In faptul cil de asta data, releele E si F, vor fi cxcitate prin intcrmediul conta ctclor h3 I;>i pt3' Temporizarea conlactului pi:) corcspunde pauzci de RAH trifazata.

131

2) Sc uricitc uiie polifazatc (R - 5)

~.a) C h e i a d e RAR pep 0 zit i a M

In urma demarajelor primite, se excita releele R §i 50 Se inchid contactelc 1'1' 31, T2, 32, T7, 33, Prin circuitul format intre borna 13, contactele inchise T2, 33 se excita relcul H si se transmite prin borna 25, CRAR, borna 9, un impulspcntru excitarea rele ului D. Prin contactul d., se autcmentine releul D ~i se blocheaza toto data Iunctionarea dispozrtivului in urma excit arii releelor B si BT.

In momentul primirii impulsului de declansaro de la protectie, contactele hI si 112 fiind inchise, va ave a loc 0 decla nsare tritazata definitiva si dispozi tivul Iiind deja hlocat,

nu va mai efectua 0 reanclansare. .

2.b) C h e i a de RAR p e' p 0 ziti a 1\11 + T sa u T Dispoziti vul vaefectua 0 RAR trifazat5., functio narea fiind .asemarratoare cu cea prezcntata In caz ul scurtcircujtelor monofazate (punctul l.b).

Functionarea OZ-111 poate fi hlocata de la diverse protectii san in urma unci comenzi manuale de a nclansare a intreruptorului, prin aplicareaunui "plus" in borna 5.

Spre deosebire de dispozitivul BAR1 MT, OZ-111 nu dispune de un sistem propriu de blocare a Iuncticnarii inaintea trecerii in treapta a II-a a prot.ectiei de dista nta.

Principalele caracteristici tehnice ale OZ-ll1 s int : te nsiunea norninala 118, 110 sau 220 Vc.c. ;

tern porizarea pa uzei de RAR:

- trif'azata : 0,1 -7- 0,35 s sau 0,2 -7- 2,5 s;

- mo nofazata : 0,2 ~- 0,6 s sau 0,8 -7- 3 s;

in fu nctie de varianta co nstructiva ;

temporizarea impulsului de reanclarisare : 2 -7- 2,5 s ; bloearea dispozitivului dupa reancla nsare 5 -7- 20 s; eons urn: - in repaus : 0 'vV

in Iunctiune : 100 W.

.5.3.2.7. Irispoelttv de BAR til} C.F.R. Dispozi tivul de RAR tip C.F.H., (fig. 5.15, plansa) este utilizat in substatiile de alimentare cu energie a tractiunii electrice fero viare, pe ntru reanclansarea liniilor monofazate de 27,5 k V.

EI este un dispozitiv tranzistorizat in cornpunerea caruia, ill a£ara blo cului de rca nclansare propriu-zis, mai intra

132

si un stabilizator care da 0 tensiune continua de 43 Vc~c:, necesara Iunctionarii schemei. Intregul ansamblu este echipat Cll 0 prctectie ce asigura blocarea Iuncticnarii dispo~itivului la disparitia tensiunii stabilizate sau la defecte interne.

Dispozitivul de RAR-C.F.R. dispune pe pa noul frontal de un com uta tor care selecteaza regimurile de Iunctio nare.

Conform [29], in pozitia "test" a acestuia, printr-un impuls intern sirn ulat se asigura function~rea di.spozi~ivului cu cicluri complete de RAR repetate. Dispozitivul SIDll9.leaz a impulsuri de reanclansare, distaritate in ti~lP uncle de altele cu perioade egale cu suma duratelor pauzei de H.~R si a timp.ului de blocaj (cicluri minime pentru ~·egl.a]el~ respective). Functio narea corecta in ac~est ~az este ll1~~cata de aprinderea la intervale regulate a lampii de sern nanzare "test".

In pozitia "functionare norn:ala" a. c~mutat_orull1j de mai sus, dispozi tivul Iunctioneaza numai cmd primcst« nn imp uls de la protcctie in borna ,2.

Pe pano ul frontal al dispozitivului se .mai gase~c butoanele de rcglaj a pauzei de RAR, a pauzei de blocaj , p~·ecum :;oi urm atoarele lam pi de scm naliz.are, care pnn aprindere indica:

lampa verde "tensiune stabilizata" - existerita tensi unii stabilizate de 43 V C.C._;

- lampa rosie "avarie" - actionarea· prot:e~tiei prol~rii a dispozitivului (detcrminata de existents unui defect intern) ;

- lampa alb astra "test" emiterea unui im puls de

reanclansare in urma sim ularii impulsului de pornire;

- la~pa galbena "blocare" - blocarea dispozitivului in timpul pauzei de blocaj.

Pentru 0 Iunctionare icorespunz atoare se recom anda. ca sursa de alimentaI:e sa debiteze 0 tensiune continua cit m ai bine Iiltrata (obtinuta de la o. baterie de acumulat~~.r~, sau redresoare tampon cu bateria de acum ulatoare). Utilizarea pentru probele Iunctio nale a unei tensiuni de alimentare insuficient filtrate, obtinute numai de la redresoare, poate duce la scoaterea din Iuncti une a dispozit.ivului.

133

Pri ncipalele caracteristi ci tehnice ale dispoziti vului sint : - tensiunea nomi nal a : 48 Vc.c.;

~ limite de variatie a tensiunii de alimentare: 43-7-56 Vc.c. ;

- consum mediu: 5 W;

- pauza de RAR, reglabih; continuu in intervalul :

5 -7- 20 s;

- pauza de blocaj a dispozitivului, reglabila continuu in iutervalul : 30 -7- ·80 s;

- precizia tim pilor reglati : ±5%.

5.3.3. Veriiicorea dispozitiuelor de RAR

5.3.3.1. GeneralWili. Verificarea disp ozrtivelor de BAR se poate executa in mod indirect utiliz ind 0. instalatie auxiliara care sa perm ita rca liz area coriditiilor rcale de' Iunctionarc care apar in exploatare, sau in mod direct, cu dispoziLi vul conectat la circuitcle de protcctie si a utomatizare ale celulei de linie respective.

In primul caz, sc poate folosi instalatia din fig. 5.16, care are 0 constructie sim pla, dcosebit de user de realizat ~i manevrat. Ea poate fi ut.iliz a ta pentru verificarea dispozitivelor de RAR la orice tensiune nom inala a acestora, prin sim pla inlocuire a releelor intcrm cdiare lip RI-10 (d 141 -:

d 144).

Fig. 5.16.

134

In schema din fig. 5.16, releele d 141ili d 142sint co m andate prin butonul b 011 si sim uleaza prin contactele lox demarajul sau declansarea prin protectie. Releul d 143, receptioneaz a impulsul de decla nsare de la releul de RAR, permitind reve nirea releelor d 141 si d 142, la starea initiala. Releul d 144 serveste impreuna cu celelalte relee, la m asurarea pauzelor de RAR. Lam pile h 101, h 102, h 103 scmrializeaza declansarea pe fiecare Iaz a, in tim p ce lampa h 104 semrializeaza reanclansarea intreruptcrului.

In al doilea caz, se vor simula de la releul de distantii sa u alte protcctii, toate scurtcircuitele posibileprecum si dem arajele generate de acestea. In aceasta situatie, verificarea tuturor posibilitatilor de Iunctionare ale dispozi tivelor de RAR, precum si fixarea reglajelor pentru temporizarea pauzelor de RAR, pot duce insa Ia un num ar nejustif'icat.de mare de actio nari ale intreruptorului de J'll1Lere. De accea, S0 recorrianda ca aceste probe, inclusiv regia rea tem porizarn pauzelor de RAR, sa se faca mai int ii cu dispozit.ivul prezentat anterior (sa u cu unul similar a cest.ui a) iii numai dupii aceea sa se trcaca la cxecutarea citorva probe cu intrcaga instalatie, urm arindu-se corccta interacti nne cu aceasta, conform pla nurilor.

In cele ce urmeaz a se va prezenta verificarea dispozitivelor de RAR utiliz ind instalatia din fig. 5.16. Verificarea gencrala, verifiearea iz olatiei §i verificarea mecanica se q:ecuta conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3.

5.3.3.2. Vel'ificarea dispozitivullii de RAR tip B.AUS.

Pe utru executarea verificarilor se va utiliza montajul din fig. 5.17. Co nexiunile desenate cu linie plina, mai putin cele pentru racordarea cronometrului, vor fi utilizate la probele de la punctele a.l) si a.z). Conexiunile dese natc cu linie intrerupta vor fi utilizate in completare numai Ia proba de la p unctul a.3).

Cronometrul, in variantele de conectare a sa u b, va fi racordat numai pentru verificarile de la punctul b).

Inaintea inceperii probelor, se conectcaza alimenLarea schemei iii se asteapta aproximativ 60 de secunde pentru incarcarea condensatorului din BARS.

Conform indica tiilor scalei, se rcglcaz a contactul pasager al releului de timp din dispozitivul de RAR, Cll 0 secunda

135

sub valoarea rcglata pentru contaetul final. Se executa urm a toarele nrohe :

a) Verilicarea qeiieralii a modului de [unctionare a dispozitiuului de RAR lip RARS

a.l ) Verificarea e x c c u t a r i i comenzii de rea 11 c I a ~ are, d u p a 0 dec I a n ~ are P r i n p r 0- tee tie. Se a pasa bu to n ul b O.i 1. In cazul unei Iunctionari corecte a dispozitivului de RAH, lampa h1 0 1 va sem naliza d eclansarea prin protcctic, iar h I 0 4 - reanclansarca.

a.2) Ve r i f i car cab I 0 car i i dis p 0 zit i v u lui d u p a e f e c t u are a u n u i c j c Iud e RAR. Se executa utilizind acelasi montaj. Dupa efectuarea ciclului de PlAn, se astcapta 15-20 secunde ~i se conecteaza din nou bOll. Dispozitivul este corespunzator, daca nu va mai produce 0 noua reanclansa re dupa perioada mentio nata.

a.3) V e r i f i car e a b I 0 car i i dis P 0 zit i v u lui I a e f e c t u are a u n e ian c I a n ~ a r i s a u d ec I a n ~ a r i v 0 i tea i n t r e r u p tor u l u i, pre cum s i de la diverse p r o t e c t i i care b l o c h e a z a fun c t ion are a RAR. Se utilizeaza montajul din fig. 5.17, in care s-au realizat suplimentar conexiunile desenate cu linie intrerupta. Se apasa hutonul bO 11. Se obsen-a ca nu va mai avea loc 0 reanclansare ,

136

b) Fi::rarea. '5i vcrificarcn reglajeior dispoziiivnlui de BAR tip BARS. Pe.ntru fixarea tcmpofiza.rii p~uzei. de~A~{ ~e concctcaz a cronome'l.rul conform varia ntei a elm Iig. 0.1 t.

Pcutru Ii xarca dura tci im pulsnlui de rea nclansare , s i nt "Ill ""rl;'1'a'l c : ,fi(,i"I'lf,. I' ndi catiile scalei de rcglaj a relc u i ui

6":' \J ul.l~_ ... ~-..._. \-~, .L'J i <.J •

de timo. Daca Sf:' clurqLe G masurare prccisa a accstei duratc, se 11" O'I'['-O'),,:'a- cronorue ~ rul conform fig'. 5.17, varia nta b.

S - L 1 ,Il:~(..( I.. \_, I· ~ .... _"_. >-, ~ ..

In ambele caz uri, pCErru masurarca tirn pilor se actioncnzii asupra but.o nului bO 11.

5.3.3.3. Vcriiicnrca dh]HlZitivuhd de BAR tip UAR·2c.

Pe ntr u C:xcClLtarea vc ri li car ilor sc utilizeaza montajul din f.;jg. 5.18, Co ne xinuile desenat.e cu linle plina ~·or.fi folo~ite la verificarile de la punctele a.1) si a . .:.). Conexrumle ell llll:e inlreruoUi vor Ii utilizatc in completare , numai la proba cie la punct.ul <1.:1). Cro'llomctrui se va co uect.a numai la proba

de ]3 punct.ul b).. ~

Inaintea ineepexii probelor se aseaza eclisele E) -'- E~ in nozrtia co nectat si sc Irxeaz ii m arkerul Cj)P lnLr-opozitie cor~spu'nzatoClre numarului dorit de rean~lan~.ari. Se Iixeaz a de asemenca tem porizarea celor dona cicluri.

Dupa conectarea tensiunii de aliment.are se asteapta aproximativ dcua minute penLru lnc{Hcarca condensatoarelor.

a) Veri{icarea generalii a mcdului de [unciioncre a dispo-

zitivului de RAR tip RAR-2c

a.1) V e r i fie are a ex e c u La r i ice lor do u a c i c 1 uri d ere a n c l a n ~ arc. Sc actioneaz a butonul bO 11. In caz ca dispozitivul fUDc,\:ioneaz3. coreel, lam pa 11101 va scmnaliza declansarea , urmata dupa un anumit

wPOZi!IV de RAR tiP RA~-2C--- .. J 1,1, r,~.r"iflll'f5~

. 77 18 3 ,; 7 8 l5 I ~J ~ __ ~ 1

t - ---- .. T·T n'

22!X1OOV'td+J i i ~220 V I

","'g:! I L-, -,

I L-----

~l~~~~~~~~--_----~-J&·~@~0~~p~4

Insta/atie penfru veriticat d!spozitive de RAF? I

Fig. 5.18.

int;~'va! de. 0 reanclansare, semnalizata de lampa h104. ACylonam din no u butonul un t. Lampa h101 va indica decl~ n;;a~ea: unl1at~ ~e 0 re~nclan~are, semnalizata de larnpa hJ ()4. S_v : or urman de fiecare data indicatiile contoarelor Co- j ;;1 Co-t: din RAH-2c.

~:-. ,

D .~) V e r i f i car e a b 1 0 ear i i dis P 0 zit i v u lui d u p a e f ~e c t u are ace lor d 0 u a c i c 'J uri d e

RAR. Dupa efectuarea celcr do ua cicl uri de R AR i.,

t t~ n. se as

eapto aproximativ 14 + 15 s, dupi; care se actiorieaza

din nO~1 bO 11. Dispozrtivul este eorespunzator dac~ nu se

va mal produce 0 no ua rcanclansare. '

a .. 1) Ve r if i car e a b 10 c a r i i dis po zit i v u lui I ~ c 1 e c t u are a u n cia n c I a n s a r i s a u d ec ~ ~\ n ;; a. r i .v 0 i tea i n t r e r u P tor u lui pre c u m 9 I a c I,a d I V C IS e pro t e c t i i car e b I 0 c h e a z a f u n,_C,}.l 0 n are a RAR. Se executa in a celasi mod ca Ia § ;):,).3:2, punctul a.3), dupa ce in prealabil s-au executat conexiunilr, cu linie intrerupr[l din fig. 5.18.

b) r:i:rarea si uerifiearea reqtajetor pouzelor de RAR el=! $l !!. Se exec-uta co nect ind cronometrul ca in fig. 5.18. Pf~nLrU fl:ar~a temporizaru ciclului II (care are un timp mai male dec it ciclul I), se va deconecta eclisa E2•

5.3.3.4. VCl'ificarea dispozitivului de RAR tip nAR~T. Pentru executarea verificarilor se vor utiliza montajele din fig. 5.19, fig. 5.20, fig. 5.21, fig. 5.22.

. ~ .,. '~~,~'·F l· ,.:\..,;.__; _ ~-~J

Fig. 5.19 .

138

b901 r·J--4c r-)~

Fig. 5.20.

Conexiunile desenate cu linie plina in fig. 5.19 vor fi uti liz ate la probele a.1) si a.2). Conexiunile desenate Cll linie intrerupta din fig. 5.19 vor fi utilizate in coinpletare numai la vcrificarile de la punctul a.3.3). Moritajele din fig. 5.20, fig. 5.21, fig. 5.22 vor fi uti liz ate num ai la proba de la punctul b).

Inaintea inceperii verificarilor se Iixeaz a ternporizjirile releelor de timp. Temporizarea contactulut pasager RTpa se regleaz a cu aprcxirnativ 1 + 1,5 s, sub reglajul contactului final RTpf.

Temporizarea contactului RTBf se fixeazii aproximativ la mijlocul scalci de reglaj.

DJspoziflV de RAR tip RAR - T

Fig. 5.21.

139

Fig. 5.22.

a) Verificarea qeneralii a modului de [uticiionare a dispoziiiuului de RAR tip RAR-T

a.1 ) Veri f i care a e x e c uta r i i co men z ii de rea n c l a n ~ are d u p a 0 dec I a n ~ are p r i n p r 0- tee tie. Se actioneaza butonul bO 11. In eaz ca dispozitivul Iunctioneaza coreet, se va aprinde lampa hl0 1 scm naliz ind declansarea ~i apoi lampa h104, pentru a sem naliza reanclansarea. Sc va urm ari Ia coritorul Co inregistrarea rea nclansarii.

a.2) V e r i f i car e a b I 0 car i i dis P 0 zit i v u 1 u i d u P a e fee t u are a u n u i c i c 1 u de RAR. Se actioneaza butonul bO 11. Dupa ce dispozitivul RAR- T efectueaza un ciclu complet de RAR si s-a aprins lampa lz104, ce sem nallzeaz a reanclansarea, se apasa din nou bO 11. Dad dispozitivul este corespunzator, dupa efectuarea declansarii

nu se va mai produce 0 no ua reanclansare , '

a.3) Ve r i fie are a p 0 sib iii tat i lor deb I 0-

care a dispozitivului '

a.3.1) Blocarea RAR-T daca nu exist a conditii de sincronism sau lipsa tensiune. La m ontajul utilizat la punc-

tul a.l), se desface conexiunea din borna 6 a RAH-T. Actionind bO 11 dispozitivul nu va efectua ciclul de RAH.

140

a.3.2) Blocarea HAR- T de la diverse protectii. Se reface correxiunea in borna 6 ~i se executa coriexiunea desenata eli linie-punet, in horna 5 a RAR-T. Actiorrlnd bO 11 nu se va efectua nici de asta data un ciclu de RAH.

a.3.3) Blocarea RAn-T in caz ul unei comenzi manuale de declansare a . intreruptorului. In completarea montajului din fig. 5.1 9, se executa conexiunile cu linie intrerupta, dupa ce in prealahil s-a desfacut legatura din borna 5 a HAR-T.

Prill coneetarea butonului bO 11 se co nstata cii dispozi. Livul nu va executa HAR.

b) Fixarea si uerificarea reqlajelor dispoziiiuului de RAR tip Rl1R- T. Fixarea temporiz.arii pauzei de RAR se executa cu ajutorul montajului din fig. 5.20. Pentru fixarea duratei impulsului de rea nclansare este in general suf'icient sa fixam coritactul RTpf, cu 0,5 ~ 1 s peste reglajul contactului RTpa, conform indicatiilor scalei de regIaj. Daca se doreste 0 m asurarc mai exacta a acestci durate, sc ponte utiliza montajul din .fig. 5.21.

Pe~tm Iixarea tem poriz arii biocaj UI ui sint in general suficiente indicatiile scalei de reglaj a releului RTB. Pentru m asurarea cu exactitate a reglajuiui executat, se ponte utiIiza montajul din fig; 5.22. Pornirea scherriei se face actio" n in d clapeta releuIui E din RAR-T.

5.3.3.5. Verificarea dispozitivului de RAB tip RAR-l l\-H.

Inaintea Inceperii verif icarilor, se vor regla pe releul de timp Tp ai dispozitivului RAR-l MT, urm atoarele :

- contaetul IB, pentru blocaj ul inaintea treccrii in treapta a II-a a protectiei de distanta, Ia aproximativ 0,4 s; - coritactul T, pentru pauza de RAR trifazata, In aproximativ 0,9 s;

- corrtactul M, pentru pauza de RAR monofazat.a, la aproximativ 1,3 s.

Eclisele de pe panoul frontal al dispozitivului se Iixeaza pe pozitia 1.

a) Verificarea qeneralii a mod ului de [unctionare a dispoziiiuului de RAR lip RAR-l MT

a.l) Ve r i fie are a ex e cut a r i i com e n z i ide rea n c I a n ~ are d u p a 0 .d e c I a n ~ are p r in p r 0- tee tie. Proba se executa utiliz ind montajul desenat cu Iinie plina din fig. 5.23. Este necesara realizarea tuturor

141

Fig. 5.2:1.

situaJiilo~ indicate i;t tab~lui 5.8, care va fi folosit in modul

~rmator. presupunmd ca cheia de RAR se afl a .

tla M, trebuie efectuate puntile 23 cu 24 si 27 ;u P2e8 ~~~~: loana 1), pentru defect R-O (coloana 2), demarajul se aplica

Tabelul 5.8
'td ,oS;j I ,l
gE E-<EOl E-<::l0:
Pozrtia cheii de RAR "Q)~ ~;g.~ ~ ~~.zJ
"C!~ Q~ _~'O
-a.~ Tipul declansarf i ~)fI:S:='
e~",~-a I I 'E a3
.~-a~ o k gJ.~ O:;"'"<D
E-<+-,," ill Ol Ol ~~ga
,,_ k
M R-O 3-6 Monofazata -R Da
la RAR-l MT se etec- S-O 4-6 Monofazata -S Da
tneaza puntile : T-O 5-6 . MonofazaUi - T Da
23-24 R-S 3-4 Trifazata - R, S, T Nu
27-28 SoT 4-5 Trifazatii - R, S, T Nu
T-R 5-3 Trifazatii - R. S. T Nu

:M+T R-O 3-6 ~
la RAR-l MT se efec- Monofazatii - R Da
S-O 4-6 Monofazata
tueaza puntile : - S Da
T-O 5-6 Monofazatii - T Da
17-19 R-S
23-24 3-4 Tritazata - R. S, T Da
SoT 4~5 Trifazatii - R, S. T Da
26-28 T-R
5-3 Trifazatii - R •. S. T I Da

T R-O 3-6 Trifazatii - B, S. T Da
la RAR-l MT se efec- S-O 4-6 Trifazatii - R. S. T Da
tueaza pun tile : T-O 5-6 Trifazatii - R. S. T Da
17-19 ; 18-20 R-S 3-4 Trifazata - R, S, T Da
23-24. 26-28 SoT 4-5 Trifazatii - R, S. t Da
T-R 5-3 Trifazatii - R, S, T Da 142

Ja bornele (3-6) ale RAR-I Mi (coloana 3), declan~area trebuie sa fie monofazata pe faza R (eoloana 4) si dispozitivul executa RAR (eoloana 5). Pentru eeIelaite situati i se

?racedeaza in mod analog.

in fieeare caz in parte, seactioneaza. foarte scurt buto-

[lUI bO 11. 0 nona actionare nu se va executa de cit dupa ce releul de bloeaj2B din HAH-l MT a reve nit la pozitia

dc;zexcitat.

Pcntru ca dispozitivul HAH-l MT sa fie corespullzator

din punct de vederc al acestei probe, este necesar sa fie realiz at 'ill lntregime programul de lucru din tabelul 5.8.

a .2) V e r i fie are a b 1 0 cal: i i dis P 0 zit i Y u 1 u i d up a e fee. t u arc a un u i c i c 1 u de RAR. Se utilizeaz a montajul din fig. 5.23. Dupa efectuarea unui ciclu de RAR, se adioneaza din no u bO 11. Pentru orieare din situatiiIe prezentate ill tabelui 5.S, va trsbui sa aiM. loc 0 deciansare Lrifazat[t definitiva.

, a.3) Vcr 'i fie are a p 0 sib i l i tat i lor cl e b 10- car e ale dis P 0 zit i v u 1 u i i n d i v e r s e sit u at i ide fun c t j ,0 n are. Pentru exeeutarea probelor de [a punctele a.3.1) si a.3.2) se utilizeaza mo ntaj ul din fig. 5.23, desenat cu li nie plina.

~1.3.1) Verificarea blocarii RARI MT, ciud intreruptorul nu are conditii optirne de tunctionare- Se deconecteaza puntea 21- 22 de la RAR-l MT. Pentru oricare din situa~iilc preze ntate in tabelul 5.8, va trebui ca aetiflllind bO 11 cu eclisa C mai [nt.ii pe poz itia 1 si apoi pe .2 (vezi tabeluI5.6), dispozitivul sa nu execute RAR. Dupa exeeutarea acest.or probe se reface puntea 21-22 la bornele RAR-l Mi.

a.3.2) Verifiearea bioearii RAR-l MT cind nu exista 'conditii de sincronism sau lipsa de tensiune. Se deeonecteaza puntea 23- 2 4 de Ia RAR-l MT. Actionind bO 11 se verif ica ca dispozitivul nu efeetueaza RAR pentru oricare din sit.uatfilc prezentate in tabeIuI 5.S.

Se trece eclisa D pe pozrtia 2 (vezi tabelul 5.6). Actionind de asta data bO 11 se co nstata di dispozitivul executa RAR in oricare din situatiile prezentate.

lnaintea exeeutarii probei a.3.3) se reface Iegatura Ia hornele 28 - 2 4 ale HAR-l 1'.1T, iar eclisa D se coneeteaza

pe pozrtia 1.

143

Fig. 5.24.

II I

I,

a.3.3) Bloearca RAH- I MT, In cazul unci corne nz i manuale de ancla nsare sa u declansars a intreruptorului, precum ~i de la diverse protectii care blocheaz a Iunctionarea RAR. Se da un "plus" in borna 15, apoi in 29 ale RAR-l 1\11'. De Iiecare data se urm areste blocarea dispozitivului de RAR (conexiunrle desenate Cll linie punct In fig. 5.23) ..

b), Fixoreo ~i verificarea reqlajelor dispozitivului de RAR lip HAR-1 MT. Pentru fixarea duratei impulsului de an .. clansare ~i a pa uzei de hlo caj a RAR-l NIT, sint suficiente i ndica tiile scalelor de reglaj ale releelor E si 2B [27].

Perrtru fixarea tcmpo riz arn contactului tpI utilizat la blocarea dispozitivulni inaintea trecerii protectiei de dis .. tauta in treapta a II-a, se Icloseste montajul din fig. 5.2.4.

Peritru executarea masurarilor se actioneaz a butonul bO 11.

Timp~ll ma.surat la cronometru reprezinta intervalul dupa care i ntervins autoblocarea dispozitivului. La fixarea ternporizarii contactului tp2 (pauza de RAR - trifazica) se utilizeaza montajul din fjg. 5.25. Demarajul se conecteaz a la bornele 3-4; 3-5 sau 4-5 ale RAR-l NIT (defect polifazat).

Pentru fixarea ternporlzarj] contactului tp3 (pa uza de RAR-monofazat) se utilizeaza acelasi mcntaj ca mai sus, cu dif'erenta ca demaraj ul se conccteaza la bornele 3- 6 ; 4- 6 sau 5- 6 ale RAR-l NIT.

144

Fig. 5.25.

5.3.3.6. Vcri.Hc:u'ea tUsp!Yziti.vului de RAn tip OZ>33.

Pentru executarea verif'icarilor dispozitivului de RAR tip OZ-33 se utilizeaz a mo ntaj ul din fig, 5.26. Coriexiunile desenate cu linie plina VOl' fi Iolosite pentru verificarile de la punctele a.1) si a.2). Conexiunile desenate cu linie-punct, figurate in completarea montaj ului vprecedcnt, VOl' fi utilizate numai pentru verif icarea de la punctul a.3). Pentru verificarea de la punctul h) se va menta cronometrul si se vor executa conexiunile ell linie puncta ta.

a) Veri{ical'ea qeneralii a mod ului de [nnciionare a dispoziiiuului de RAR tip OZ-33

a.l) Verificarea e x e c ut a r i i eomenzii de rea n c l a n ~ are d u p a 0 dec 1 a n ~ are p r i n p r 0- t e c tie. Se executa ca si ill cazurile precedente, actio n ind

Fig. 5.26.

145

10 - Verrricarea relcelor - cd, 240

butonul bO 11. Lampa hl0 1 va semnaliza declansarea, iar lampa h I 04, anclansarea.

a.2) V e r i f i car e a b I 0 c ii r i i dis P 0 zit i v u lui d u p a e f e c t u are a u n u i c i c Iud c RAR. Se actiorieaza bO 11. Dupa efectuarea completa a unui ciclu de RAR, se repeta operatia. Pentru ca dispozitivul sa fie corespunzator din punct de vcderc al acestei probe, va trebui ca noua decla nsare care va avea loc prin intermediul releului V sa nu m ai fie urrnat a deu reanclansare:

a.3) Ve r if i car e a b I 0 car i i dis P 0 zit i v u lui OZ-33 inc a z u I u n e i com e n z i man u a led e a n c I a n s are s a u dec I a n ~ are a i n t r e r u ptor u I u i,p r e cum ~ ide I a d i v e r s e pro tee t i i car e b 1 0 c h e a z a fun c t.i 0 n are a . RAR. Se utilizeaz a montaj ul anterior complctat cu conexi unile desenate cu linie punet. Pentru executarca probei s·e actioneaza butonul bO 11.

b) Fixarea si oerificarea reglajelor dispozitioului de RAR lip OZ-33. Se executa utiliz ind mo ntajul din fig. 5.26, la care s-au efectuat conexiunile necesare conectarii cro nometrului. Pentru fixarea temporiz arii pauzei de blocaj, s int in general suficieute indicatiile scalei rele ului BT.

5.3.3.7. Vcrlficarea dispoz.itivului de BAR tip OZ~111.

Pentru verificarea dispozitivului de RAR tip OZ-1l1 se utilizeaz a montajul din fig. 5.27.

Conexiunile desenate cu Iinie-punct se realizeaza numai pentru efectuarea probeIor de la punctul a.3). Cronometrul

ins to/a tie pentru veriiicorea dispozitivekr=oe RAR

Fig. 5.27.

146

Imprsuna cu conexiunile desenatc cu linie punctata se conecteaza numai pentru proba de la punctul b).

Prill conductorul notat cu asterisc, se culege impulsul de declansare utilizat de instalatia pentru verif'icat dispozitive de RAR. In Iunctie de tipul defectului simulat, acest conductor trehuie conectat la bornele 1, 2 sau 3 ale OZ-1l1, conform indicatiilor din tabelul 5.9, coloana 4.

Tabelul 5.9

,
;" bO " /
~~ " ... :::~
.85 s:" _Q)C: g~
0>0) ~.~ 5 ~ ~r2 0
Pozi tia cheii de "O~ ~~~"Cf ~;::~~~ Tipul declansar il ~~~
'RAR ~~~
'5.::;~ ~~ JC:_ ~'!"""I ::J c ~BJ-.Q)
~"5';? 5Ni:~·;; 8N ~ 0.'0 NC,)_
+' ... ~05..!le ~O 5.§.§ O~E
R-O 15-18 1 Monofazati1 R Da
S-O 16-18 2 Monotazata S Da
T-O 17-18 3 Monofazata T Da
MIa OZ-l11 se R-S 15-16 1, 2 sau 3 Trifazata B" S,
erectueaza T Nu
puntea 9- 25 S-T 16-17 1, 2 sau 3 Trifazata R, S
T Nu
T-R 17-15 1, 2 sau 3 Tritazata R, S,
I T Nu
-_
R-O 15-18 1 I Monofazata R Da
S-O 16-18 2 Monotazata S Da
T-O 17-18 3 Monofazata T Da
M+T la OZ- R-S 15-i6 1, 2 sau 3 Tl'ifazata R, S,
111 nu Se e- T Da
fectueaza S-T 16-17 1, 2 sau 3 Trifazata R, S,
puntl T Da
T-R 17-15 1, .2 sau 3 Trifazata R, S,
'T Da
--
R-O 15-18 1 Trifazata R, S,
T Da
S-O 16-18 2 Trltazata R, S,
T Da
T la OZ-111 se T-O 17-18 3 Tritazata R, S,
etectueaza T Da
puntea 7-13 R-S 15-16 1, 2 sau 3 Trifazatii R, S,
T Da
S-T 16-17 1, 2 sau 3 Trifazati1 R, S,
1 T Da
T-R 17-15 1, 2 sau 3 Trltazata R, S,
T Da 147

11-

Ii

III

I'

'\

a) Veri{icarea generaza a modului de [unciionare, a dispoziitvlllui de RAR tip OZ-111

a.I ) Verificarea cxecutiirii c o m c n z i i de rea n c 1 a n ~ are, d u p a 0 dec 1 a n ~ are p r i n pro t e c tic. Pentru efectuarea a cestei probe se ut.ilizeaz a mo ntajul din fig. 5.27, desenat cu li nie plina, Sint necesare realizarea tuturor verificarilor indicate in tabelul 5.9. Mo dul de lucru este asem anator celui indicae la § 5.3.3.5, punctul a.l >s

Puntile ce trebuie executate conform i nd icat.iilor din coloanaJ a tabelului 5.9, suplinesc cheia de RAR:

Buto nul bO 11 se actionaaz a printr-o comanda foarte scurta.

a.2) Ve r i f i care a b 1 0 car i i dis P 0 zit i v u lui OZ-l1I d u p a efectuarea u n u i c i c l u de RAR. Imediat dupa cfectuarea unui ciclu complet de RAR, se actio neaza bO 11 priritr-un impuls foarte scurt, In oricare din situatiile de la punctul a.L) dispoz i tivul nu trebuie sa dectuez : RAR, comandlnd 0 deola nsare trifazata def'initiva.

--:."3'rVe ~~ittcar e a-b-I oc a r i i dis po z{ti~'u'---(ui OZ-111 j n c a z u I u n e i C 0 ill e n z i ill a n u a led e a n c I a n ~ are s a u d c c I a n ~ are a j n t r e r u p t or u lui. pre c u 'rn ~ ide 1 a d i v e r s e pro t e c t i i car e b 1 0 c h e a z a fun c t ion are a RAR, Pentru executarea acestei probe se utilizeaza tot montaj ul din fig. 5.27, completat in prealabil cu circuitele figurate cu lini e- punct-linie.

cr . Act.io n irid butonul bO 11 se verificaca OZ-l11 nu executa RAR in oricare din situatiile prezentate in tabelul 5.9. -b) Fixarea ?i verificarea l'cglajelor dispozilivului de RAR tip OZ-111. Se executa ut iliz ind m o ntaj ul din Iig. 5.27, la care s-au efectuat conexiunile pentru eonectarea cro nome trului.

Pentru fixarea reglajului pauzei de RAR trifazata, se aplica un demaraj bifazat conform tabelului 5.9. Pentru fixarea reglajului pauzei de RAn monofazata, se aplica un demaraj monofazat conform celor indicate in acelasi tabel. Pentru fixarea duratei pauzei de nlocaj a OZ-111, sint in g~neraI suficiente indicatiile scalei releului BT.

148

5.3.3.8, VerHicarca d ispoz.iti vulu l de RAR tip C.F.R.

Pentru verifica rea dispozitivului de H_AR tip C.F.R. se utilizca z a mo ntajul din fig. 5.28.

,-~onexiunilc desenate cu Iinie plina vor fi Iolosite numai la veriticarile de la punctele a.I) si a.2).Conexiuuilc sup limentare descnate cu linie-punct, VOl' Ii ut il izate numai la verificarile de la punctul a,,3). Pentru verificarile de Ia punctul b) se VOl' realiza suplim entar eonexiunile cu Iinie punctata ~i se va monta cro nornctrul.

'1) Verificarea generalii a tnodului de functionare a dispozitiuutut de Rr1R lip C.F.R.

0..1) Verificarea e x e o u t a r i I comenzii de rea n c I a n ~ arc d u p a 0 dec I a n ~ are p r i n P r 0- t e c tie. Se executa utiliz ind montajul din fig. 5.28. Pentru etectuarea pro.hei se actio neaz.a bO 11.

a.2) V e r i f i car e a b I 0 car i i dis P 0 zit i v u 1 ui d u 13 ii ere c t u are a u n u i c i c Iud e RAR. Dupa efecluarea unui ciclu complet de RAR se actio neaza bO 11, sirnul ind astfel 0 RAR nereusita. Nu va trebui sa aiba loc o / noua reancla nsare.

a.3) V e r i f i car e a b' I 0 car i i dis P 0 zit i v u lui lncazul unci comenzi de a u c l a n s a r e sau dec1an~are i lntreruptorului sau de la d i v e r s e pro t e c t i i car e b I 0 c h e a z a fun c-

Fig. 5.28.

149,

t ion are a RAR. Se actioneaza bO 11 si se verifica ca dispozitrvulnu executa RAR, dupa ce in prealahil au fost executate conexiunile desenate cu linie-punet.

b) Fixarea ~i verificarea reqlajetor dispozitivului de RA R tip C.P.R. Se executa utiliz ind m orrtajul din fig. 5.28, la care s-au executat conexiunile necesare racordarii cronometrului. Pentru fixarea duratei pauzei de hlocaj, sint in general suficiente indicatiile scalei de reglaj a butonului respectiv.

6. Relee de distanta, Principiu de functionare, caracteristici, verificari

6.1. Generalitati

Releele de dista nta si implicit protcctia de distanta constituie la ora actuala elementul de baza utilizat in schemele de protectie a liniilor interconectate de inalta si foarte lnalta tensiune,

Principalele avantaje ale protcctiei de distanta in comparatie cu alte tipuri de protectii constau in:

- depe ndenta redusa -a sensibilitatii fata de regimul de Iunctionare a retelei ;

- deconectarea defectelor cu 0 tern porizare cu at it mai mica cu cit acestea se produc mai aproape de locul instalarii releului;

- delimitarea cu suficienta precizie a zonelor protejate, in principiu, in caz de defect, releul de distantii mascara impedanta de la locul de instalare p ina la cel de scurtcircuit, EI compara in mod succesiv aceasta valoare cu niste impedante reglate pc releu. Aceste impedante reflecta de fapt lungimea zonelor protejate, esalonate de regula in trei-patru trepte.

151

Fig. 6.1.

In trcapta I, corespunz atoare unci a numite lungimi 2) liniei protejate (fig. 6.1), releul va declansa foarte rapid,

In treptele superioare, pc m iis ura ce crestc dista nta de la loeul de instalare a relcului, creste 9j Lemporizarea. 12. de clansare.

Asa cum sc va ve.dea, valorile irripedantelor rcglatc se obtin In urrna unor calcule care tin. cant de lungimca li niei prctejate, de caracteristicile ei geometrice, de raport.ul de tra nsfrrrmare al transforma.toareh.r de eluent si tensiune ce alime nteaz.a releul de dista nta, precum 9i de inca drarea Iiniei In sistern ul energetic.

Releul de distanta acticucaz a la scaderea impcdante! supravegheate sub valoarea impedantei rcglate pc el, pcntru treapta respectiva.

Dad! valoarea m asura ta este mai mica dccit valoarea

I'd I "

reglata pentru treapta I, releul va com aneta ee a nsarea III

aceasta treapt.a. 1ll mod analog, daca valoarea masurata este m ai mare dec it valoarea reglata pentru treapta I, dar rnai mica decit valoarea rcglata pentru treapta a II-a, releul va cornanda decla nsarea in treapta a II-a. 1n acelasi mod se petrec luerurile si in caz ul treptei a III-a sau a IV-a.

Asa cum se observa in fig. 6.2 [1 ; 15], in eompunerea unui releu de distanta intra mai muIte elemente care eoncura la buna lui Iuncticnare.

152

decian~are

Fig. 6.2.

Elemeritelc de pornire EP all rolul de a sesiza aparitia unui defect si de a initia Iunctionarea intregulul ansamblu. Ele pot fi constituite din rclee de eurent maximale sau din relee de minima impedant a.

In caz de defect elementele de pornire vo r initia Iunctionarea elementului de timp T, a blocului de eomutare BCl 9i a blocului de comutare BC2•

Blocul de com utare BCl selecteaza te nsiunile eorespunzatoare scurtcircuitului , EI alimenteaza cu tensiunile neeesare Iunctionarii releul directional D ~i prin intermediul rele ului de tim p T, organul de m asurare M.

13loeul de eomutarc BC2 are rolul de a alimenta releul directional D si organul de m asurare lVI, eu 0 tensiune proportionala cu eurentul de scurtcircuit, culeasaxle pe grupul de rezistente (transformatoare) R.

ileleul de distanta mai contine un element pentru bloearea .la pend ulatii BP 9i un bloc de executie a eomenzilor de decla nsare, BE.

Schema bloc prezentata in fig. 6.2 co respunde releelor de distanta tip monosistem, care utilizeaz a un singur element de m asurare si un singur element de directie, alimentarea acestora Iac indu-se in Iunctie de scurtcircuit, printr-un

sistem de alegcre a unor corrtactc (blocurile de com utare BCl si BCz). Exista insa si relee de distanta care au cite un element de dernaraj sau m asurare pentru fieeare tip de defect.

153

In eele ee urrrieaza VOl' fi prezentate cite va din tipurile de relse de distanta mai des utilizate in instalatiile din tara noastra,

6.2. Relee de distanta utilizate in statiile ele~trice de inalta tensiune din Romania

6.2.1. ReZeu de distanta RD-ll0

Releul de distants tip RD-llO, fig. 6.3, este prcdus de firma EA W din R.D.G. EI este de tip m onosistem ~i se afla in exploatare pe diverse linii interco nectate de 110 kV.

Principalele clemente ce intra in compuncrea rele ului de distanta RD-IlO sint :

6.2.1.1. Elementele de demara] Ia snpraenrent .AR' As, AT, Ao. Ca elemente de dem araj la supra curent s int utilizate patru relee maximale de tipul RSf-2 .

..,_ Releele ilR, A S, AT (fig. 6.3, plansa) sesizcaz a aparitia unui supracurent pc fazeIe R, S sau T. Ele pot fi reglate continuu intre 4 ~i 10 A. Releul Ao sesizeaza aparitia unui curent homopolar. EI poate fi reglat continuu intre 2 si 5 A. Coeficientul de revenire al acestor relee este de aproximativ 0,85.

Bobinele releelor de derrraraj A fl' A S, AT si Ao sint inseriate cu rezistentele R" Rs, R, si Ro, care servesc pentru obtinerea unor tensiuni proportioriale cu rcure ntii de defect. necesari alimeritarii elementnlui de m asurare Z si a celui directional Q. In paralel Cll rezistenta R; se gaseste un a utotrasformator (no tat cu Tr4), folosit pentru reglarea factorului de' pam int Kp. Acest autotransformator se gaseste in

partea interioara a releul ui. I

6.2.1.2. Elementul de masurare a Irnpedante i de defect, Z a) Miisurorea .Lmpedaniei pure". Ca element de m asurare a irupedantei, releul RD-1l0 utilizeaz a r.n releu cu bobina mobila de tip RSf-4, care lucreazji intr-un montaj diferential numit "balanta e lectrica" (fig. 6.4).

154

U K,'

- =·Z ~_.

I Ii,

Deci pentru ca releul Z sa acticneze, este necesar ca impedanta masurata la locul de instalare (data de tensiunea si curentul cu care este alim entat releul), sa fie mai mica decit 0 valoare data, Iixata de rele u.

Diagrama de lucru a elemcntului prezentat in fig. 6.4 este in planul impedantei Z, un cerc cu centrul in originea axelor, de abscisa R si ordonata X (fig. 6.5).

Fig. 6.4.

ElementulZ este un releu polarizat de curent coritinuu care i:;;i inchide contactul numai c ind :

Curentul redresat i, este proportional cu curentul primal' I care circula pe linia prctejata :

in mod analog, curentul redresat i ; este proportional cu tensiunea primara U, aplicata la bornele transformatorului de tensiune f 201.

iu = K2 X U KJ. i?i K2 sint constante.

Inlocuind (6.2). si (6.3) in expresia (6.1), rezulta :

K2 X U ~ K1, X I

sau

155

(6.1)

(6.2)

(6.3)

(6.4)

(6.5)

Fig. 6.5.

Fig. 6.6 ..

Raza cercului este data de impedanta Zj Iixata pe releu, Rezulta dcci ca In Iunctie de necesitati, se poate alege 0 va-

loare mai mare sau mai mica pentrn Zj. . v v'

In regim normal de Iunctionare, impedanta" vazuta" dereleu este fN' AUt marimea I~N I, cit si defa~~Jul Cf'N ~l acestei impe.dantc pot varia in limite Ioartc largi III Iunctie

de regimul de exploatare al liniei. .

Pentru a nu se produce actio nari nedori te ale releu~lll de distanta este necesar ca impedanta fixataZf, care defineste raza cercului de actionare , sa fie In oricare din regimurile de Iunctio nare normale ale liniei, mai mica. decit I Sv I.

In caz de scurtcircuit, datorita cresterii cureutul ui si simultan cu aceasta a scaderii te nsiunii, impedanta "v{\zuta" de releu va fi Z . Defazaj ul se mo difica sen sibil fata de regi-

~Sc • • 250 00:0)

mul normal de functiona re (clud <PN este aproxima tiv . -d;) ,

(Dsc' put.ind avea valori cuprinse intre 60° si 85° (fig. ?5). . Daca impedanta ~8C se gaseste in interiorul cercult~l d.e raz a ZI' releul de impedanta I~i va inchide contact.ul indiferent de unghiul <psc al impe.dantei ~sc'

Daca sucrtcircuitul este indepartat, atunci impeda nta ~.'C nu se va m ai gasi In interiorul cercului de raza ZI si releul nu va mai actiona.

Asa cum s-a mai vazut, reieele de distants elimi na defeetele dupa 0 caracteristica In trepte.

In fig. 6.6, este prezentata diagrama de actio~are a un~i releu de distarrta rcu trei trepte de m asurare a impedantei.

156

R 5 T

~lFI __ -= ~ __

r~"J..+- ~c. 4. Rarc=O

I ~ (h~ l!,,: ... k __ ...... T .. K-.~.....:;. .....

I ,'I

," ~: l7?"i':)7;7777Tffl777Tl71J7J7;

Fig. 6.7.

Dupa cum este desenat Zsc> rez ulta ca declansarea va avea loc in treapta a III-a a- protectiei de distanta,

In cele discutate p ina acum, s-a considerat eli scurtcircuitul este metalic, nedezvolt.ind u-se la locul defectul ui un arc electric. De aceca schema clementului de masurare a impedantci din fig. 6.4 se mai nume~te si schema pentru rnasurarea "impedantei pure".

La un seurtcircuit bifazat (fig. 6.7), impedanta masurata va fi:

Zsc = 2Z1sc

unde Zzsc este impeda nta conductorului liniei m asurat.a pe faz a, de la lccul de instalare a releului de distanta A, p ina la eel de defect K.

La un scurtcircuit monofazat (fig. 6.8), intoarceraa curentului Iac indu-se prin pam int, impedanta accstuia Zp, este 0 Ira cti u ne din Zl8C'

Iritre Zp ~i Zlsc exista relatia :

Zp = J(pZzsc

Fig. 6.8.

157

Kp se numestef actor de pam int ~i la RD-110 el se regleaza la transformatorul T1'4 (fig. 6.3).

Dcci la scurtcircuite monofazate impedanta de scurtcircuit va fi:

Z,c = Z 1.,c(1 + Kp)

b) Miisurarea "impedan/ei mixle". De cele mai m ulte ori scurtcircuitele nu sint met.alice, ci prin arc electric. Rezisterita suplimcntara ap aruta la Iocul defe ctului datorrta arcului face ca releul sa miisoare 0 impeda nta :

Z; = 2Z1sc + Ra.re la scurtcircuit bifazat, sau

Z, = Z!sc(1 + Kp) + Rarcla scurtcircuit monofazat.

Asa cum rezultii din fig. 6.9, utiliz in d un element de m asurare cum este cel prezentat in fig. 6.4, cu diagrama de actionare un cere cu centrul in originea axelor R, X, riscam ca chiar in situatia in care im pedarrta de scurtcircuit Zsc este situata in interiorul cercului de actionare, releul sa nu actioneze, deoarece el mjisoara de fapt impedanta totala Z" cu def azajul CPr'

Pentru a compensa rezistenta arcului, montajul diferential din fig. 6.4 a f ost completat cu un transformator T, prin interrnediul caruia curentul redresat i" din circuitul de tensiune nu mai este determinat numai de te nsiunea de pe bare,

ci si de curentul liniei protejate. •

Elerne ntul de m asurare astfel obtinut (fig. 6.11), poart a numele de element de masurare a "impedantei mixte".

Fig. 6.9.

Fig. 6.10.

158

Fig. 6.11.

Diagrams lui de actio nare este data In fig. 6.10, fiind un cerc cu ce ntrul deplasat pe axa R.

La releul RD-110 elementul de masurare a "impedan~ei mixte" a fost astfel conceput inc it in cazul unui scurtcircuit fa capatul zonei protejate, el sa lucreze corect peritru valori maxime ale rezistentei de arc egale cu 60% din irnpedanta Iixata pe releu,

in Iunctie de unghiul de scurtcircuit cpsc al liniei protejate, prin comutarea eelisei X (fig. 6.3 si fig. 6.11), se poate realiza 0 deplasare a centruiui cercului pentru masurarea impcdantei mixte (fig. 6.10).

Asa cum s-a vazut, elementnl de m asurare cornpara irnpedanta buclei de scurtcircuit, cu niste impedanta fixate pe releu, Aceste irnpedante, care sint notate cu 1'1, 1'7" 1'2 :;;i 1'3, pot lua diverse valori prin deconectarea unor eclise de sunl.are de pe panoul frontal al releului de distanta,

Daca pe ntru 1'1 avem de reglat de exemplu 4,8.Q, se deconecteaza eclisele care suntcaza rezistentele 1,6 .Q :;;i 3,2 .Q. Pentru aceeasi valoare se pot executa bineinteles si alte cornhinatii.

1'1 reprezi nta impedarrta fixatii pe releu pentru un scurtcircuit ce are loc in treapta I.

rIo reprezirrta impcda nta suplimentarii care se introduce In circuit, c ind se doreste prelungirea treptei I.

159

1'2 reprezinta impedanta suplimentara care a dunata la 1'1' serveste la masurarea defcctelor din treapta a II-a.

1'3' reprezirrta im pedanta suplimcntara care a d unata la 1'1 :;;i 1'" serveste la masurarca defectelor din treapta a III-a.

Intabelul 6.1 s int date toate valorile care pot fi regrate pentru rezistentele 1'1, te, 1'2 si 1'3, at it pentru varianta releului 0.e distanta cu In = 5 A, c it si pentru eel cu In = 1 A.

Tabelul 6.1

Rclen en cnrcntul nominal 1,,'1= ;:; A II Helcn C,~,~curentnl nominal In = 1 A

,. I r., I r; I r, r, I r. I r, I r,

1 ..
0,025 - - - 0,125 - - -
0,025 0,05 0,05 -- 0,25 0,25 0,25 I -
0,10 0,10 0,10 0,10 0,50 0,50 0,50 0,50
I
0,20 0,20 0,20 0,20 1,0 1,0 1,0 1,0
0,40 0,40 0,40 0,40 2,0 2,0 2,0 2,0
0,80 0,80 0,80 0,80 4,0 4,0 4,0 4,0
1,60 1,60 1,60 1,(iO 8,0 8,0 8,0 8,0
3,20 3,20 3,20 3,20 I 16,0 16,0 16,0 16,0
6,40 - 6,40 6,40 32,0 - 32,0 32,0
- - - 12,80 I - - , - 64,0 Pentru a obti ne valorile 1'1' 1'/" 1'2 si 1'3 reglate pe releu, trebuie sa cunoastem impedantele secu ndare, ZlS, Z les, Z28 si Z38o> ale Iiecarei trepte exiprimate in [.Q/bucla1.

= Se obtin- astfel:

1'2 = z" - Z18 [Q1 \

C,' c2 '-

rD.]

_ z" - Z,. ["]

1':3 - u.

C"C2J

Iactorul Cl, numit factor de reducere a impeda.rtei, poate lua valorile 0,5 sau 1 in Iunctie de pozitia eclisei C1 !k pe panoul frontal al relcului ;

-- factorul C2, depinde de unghiul de scurtcircuit al linlr-i. In Iunctie de poz.itia eclisci X de pe panoul frontal, Cz Iwale lua valorile date in tabelul 6.2.

160

Tabelul 6.2

~1~1_600_

C2 1 1.1

700 I~_o_ 1,02 I (),97

Pentru eclisa X Iixa ta in dreptul notatiei (f, so cbtine caracteristica din fig. 6.5. In cclolalte pozitii, se o bj.iue 0 caracteristica ca in fig. 6.10. Daca unghiul de scurtci rcuit al liniei este de exemplu de Gct, se alegc C2 = 1,l. Pe ntru unghiuri de scurtcircui t diferite de cele din l.abel ul 6.2, se pot folosi diagram ele din tabclul 6.3;

~ f'actorul C3, rez ul l.a din im pedanta de baza fixa a releului si }a valoarea 0,2 pe ntru r{'leele cu In = 5 A si 1 pentru releele CD. In = 1 A.

6.2.1.3. Elementul de direqie.

Elementul de directie Q are rol ul de a controla sensul'puterii III circuitul supravegheat. EI disp uuc de UIl' contact bascula nt q (fi,g.6.3), care este orientat pc dcclansare .

Ca '~i elcmentul pcntru m asurare a irn pedantei de defect, elementul de direct ie cstc co nst.ituit dintr-u n rcle u cu bobinii mobilii de tip RSf-4 ,care lucrcaz a dupa principiul "balantei electrice" (fig. 6.12).

Diagrama de actionare a releului directional este data in fig. 6.13, unghiul de sensibilitate maxima obtiuindu-se pentru un eurent deealat cu 600 inductiv rata de tensiune.

Elementul de directie este alimental cu tensiunea si curenLuI secun dar de scurtcircuit, dupa schema de ,,00".

161

11 - Verificarea releelor de prctectie - cd. 240

Tobelul 6.3.

ectisete p« 60°

ectisele pc 8(/

Fig. 6.12.

Fig. 6.13.

6.2.1:4. Elemental de timp, Elementul de tirnp '1' are drept 1'01 nrarirea succesiva a domeniului de masurare. p ina ciud defeetul este eliminat. El dispune de cinci trepte de timp ell rcglaj continuu intre 0 si 10 secundc, In primcle trei tre pte de clansarea are loc in Iunctie de distanta. Treapta a 1\'-80 norat.a .Le" IlU est e In f unctie de distanta, ea asigurind dc.cla.nsarea 'num ai ill baza dcrnaraj ul ui, Aceasba t.reapt.ii poatc Ii di'rectio nat.a sa u nu.in Iuuctie de pozitia eclisei L~ (fig. 6.3).

Treapta a \'-a /g co ma uda decla nsarea uum ai ca u rrn aro a dcmaraj ul ui, Iiind i ndcpe nde nt a de directie.

Act,Lonarea elemcntul de tem pcrizarc, se face cu un motor de cure nt continuu a caru: turatie se me ntiue co nstanta cu aj ut orul u n ui regulator centrifugal, chia r si in caz ul unor va ria ti! mari a t.cnsi unii ell' alime ntare.

6.2.1.5. Bloeajul la pendulatii. Dup a cum se ~Lie pe udulatiile s int feriomenc nedorite care pot apare int.r-un sistem energetic ca urm arc a unor variatii bruste de sarcina generate de scurtcircuit.e in apropierea unor centrale irnport ante, precum si ca urmare a conect.arii sau deco nectarf u nor mari ccnsurrratori.

Pcudulatiile sirrt caracterizate de regnHi pri n Iluctuatii ale puterii transportate pe li nii si pri n variatii hruste ale

Irecventei. ,

In accste couditii, cure nt.ii, te nsiunile, precum ~i sensul energici pC' linii, pot lua valori care sa corespunda conditiilor de decla nsare ale protectiei de distanta.

Declansarea liniilor in caz de pendulatii in sistern est.e nedorita, deoarece aceasta ar putea prc duce amplifiearea

162

pendulatiilor si in final deco ne.c tarca succesiva a: grupurilor din centrale.

Cum la pe ndulatii variatiile de sarcina se pro due simetric pc t.oate fazele, pentru releul RD-I10 s-a ut.iliz a t drcpt criteri u de stabilire a aparitiei pendulatiilor, dem araj ul sim ultan al releelor A'R, 11s,Ar, fara cure nt ho m opola r (releul ..10)'

La § 6.2.1.6.b, se va e xplica co ncret modul de a ctio nare a blo cajului la pendulatii,

ti.2.1.6. Funetionarea rclcu lui de distanta Im-l 10. in tara noastra releele de dista nta-sint Iolosite in general pcntru protectia liniilor de inalta te nsiune.

Dupa cum se stie, acestea fac parte dintr-o retea cu LCUtrul legat efectiv la pam int. De aceea , se va prezcnta n uma i moclul de Iunctionare a rel eel or cle dista nt.a pe ntru vaces t caz, renunt indu-se din lipsa de spatiu la prezcntarea Iuuctionarii releelor de distanta in: retdele cu neutrul compensat.

a) Functionorea RD-l10 ill cazu! unui seuricircuii 1110110- [azat (R-O). In a cest caz prin excitarea relee lor de demaraj AR ~i A_~, se excita releele BR1.Bm, J3R:1 s i BoI, B02 (fig. 6.3).

Pri n intermediul contactului bl~ normal inchis si bd lnchis pe de 0 parte ~i contactulInchis bo~ pe de alta parte, se alimenteaz.a elementul de direct.ie Q ~i elementul de m asurarc Z cu te nsiuni proporti ouale cu curentul de scurtcircuit. Aceste te nsi uni sint culese de pe rezistcntele Rt ~i Ro.

Prin intermediul contactului normal inchis btL co ntactului iuchis bT~ pe de 0 parte si ' co ntactul inchis bi'~ pe de alta parte se alime nte aza aceleasi clemente cu tensi u nile de

defect. '

In urrna inchidcri i co ntactului br~ se excita V\l1 ~i W2• se porneste motorul electric al rel e ul ui de timp T, se e xci ta cupla K, pentru actio narea mecanismului de timp si totodata se da un impulscontorului N.

Datorita inchiderii co ntactului Wi, circuitul elemc.nt.ului de m asurare Z este Tnchis si acesta arc coriditii de lucru.

In a celasi timp, prin inchiclerea corrtactului Wf est e introdusa in circuitul de rn asurare rezistenta T1 corcspunzatoare treptei 1.

163

Datil scurtcircuitul esLe pc linic si nu existji pendulatii i~ sistem, contactele q al elementului de directia si pk al ,@lem.entUlui pentru bloeaj la pe ndulati i vor fi inchise.

In caz ca seurteireuitul este in treapta I, elern ent.ul de masurare Z i~i inchido eontactul Z 9i dupa seUl'gerea timpulu, corcspunzator treptei I, sc Inchide contactul t. al elementului de limp T. Se excita astfel rcleele EJ ~i E2 care se automentm prin co ntactul inchis et. Prin inchiderea eontaclului el, se intrerupe circuitul de alimentare al motorului M al elementului de timp, care inceteaz a sa mai Iu nctioneze. Comanda de declansare a intreruptorului de p utere este datil. prin intermediul co ntactelor e~ ~i e~.

Ca urmars .a deconcctarii lntrcruptoruilli liniei defcct.ul este elnninat, astfel di se dezexcita releele B Rl, B R2, B R3, BOb Bo2, Wj, W2, E1 si E2, schema reve nind la sf.area i nitiala.

Daca elcrnentul de m asurare Z nu actio neaz.a, la Inch idcrea ('ontactului 11 11\1 sc va produce decla nsarea.

Dupii timpul corespunzator treptei a II-a, se in<:hicle conLactul t; care excita releul ll. Acesta, prin desehiclcrea contactniui 112, introduce in circuit ul de cornparati« rczistenta J',. Prill inchi derea ccutact.ului hI> sc pregatestc circuit.ul de dcclansar« pe nt.ru situatia in care elcme nt.ul de rn£isurare Z are con tactul inchis. ca urmare a unui defect

in tregpta a II-a. .

Dacij dclectul nu a fost elirni na t in trcapta a II-a, dupa trecerea tirup ului corespuuz ator treptei a III-a, se va deschide Coniaz:tul i:l, care va introduc« In circuitul de cornparatie rezistcnta r:l.

Daca nici in treupta a III-a releul nu decla nse az a, declansarea poate avea lee dupa scurgerea timpulu] reglat ca urmare a incliiderij contaelelor le san tg. In Iunctie de pozitia eelisei L2, declansaraa dataprin contactul le poate fi sa U Ill! directiona L{t.

In eelelalte cazuri de scurt.circuit RDc11'O va Iuuctiona In mod ascm a n a Lo r. III tabelnl 6.4 sinl. indicate m arirnile ell care se alimenteaza eJementele de directie si m asurare

la fieeare defect in pa rte. ' ,

Daei\ una sal! mai multe din clapetele rclcelor BRl, IJSI, BTl, BOl vor indica Iuncticnarea impreuna cu clapct a re-

Tobelui 6.4

Indicat.ii!e releelor Intermedtare ce au clapetii de sernna-

li<'arc :

;vIiirimile cu cave se al imerrtcaza cl~mcntelc de clircclj" ~i masurare

Tipul scurtc ircuitulul

tensiune

curent

R-O

S-O

T-O

R-S

S-1'

'I-R HS-O ! ST-O TR-O RST H.ST-O

H.-O S-O 1'-0 R-S S-T 'I-R R-O S-O T-O T-R T-O

H.-O S-O T-O R-S S-T T-H R-O S-O T-O T-R T-O

le ului QI', inseamna ca releul a sesizat aparitia uno r curenti de scurtcircuit dar sensu! energiei a fost in sens contrar celui ales pe ntru elementul de direeti,e Q.

b) Ftincii onarea RD-II0 ill cazul aporiiiei pendulaiiilor insisiem . Asa cum s-a a mi nt.it la § 6.2.1.5, RD-11O Ioloseste drept critcriu de sesiz are a aparrtiei pcndulatiilor, demarajul sirn ulta n pe cele t.rei faze Uiri.i cure nt homopolar.

Prin inchiderca sim ultanii a co utactelor bsi, bri, bt'f si pri n co ntactele normal inchise boL ei, se cxcita releul Pk. Acesta , prin deschiderea contactului normal inchis pk, blochcaz a Iu nctionarea rele ului HD-11O in trcapta 1.

HD-IIO deosebeste un defect trif'azat Hira pam inf de aparitia peud ulatiilor, prin Iaptul cil Ia pendulatii imp~ darrta f ictiva m.asurata atinge valorile de decla nsare mal lent dec it Ia scurtcircuit.

6.2.1.7. Principalele earaetcr lstiei tehuiee all' releului de distanta RD-110

, curent nom{;lal: 1 sau 5 A;

- tensiune nominal~: 100 V; 50 Hz;

164

165

-- tensiune continua a uxiliar a : 24; 60; 110 sal! 220 V C.C.;

- dorneniul de reglaj al elernentelor de demaraj la supracurcnt All, As, AT: 0,8 ... 2 In;

- la bornele 11- 12 ale RD-110 se poate m asura tensiunea V UJ( proportio nala cu Le nsiunea de scurt circuit, eli care se alirncnteaz a elernentele Q si Z.

6.2.1.8. Iteleul de demara] la minima impedanta Q3' S-a observat ca la scurtcircuite pe linii de lungime mare sau in timpul. unei cereri m ai mici de putere in sistem, curentul de scurtcircuit I.sc poatc sa nu depaseasca valoarea reglata pe elementele de dcmaraj la supracurent. Pot exista de ascme nca situatii de exploa tarc a unor linii in regim de suprasarcina, filra a se dori de cla nsa rea acestora,

Din ccle de mai sus rez ult a ca utilizarea supracurerrtului ca element-de sesizare a unui scurtcircuit nu este totdeauna sntisfacatoarc. Pentru a compe nsa aceste neaj u nsuri s-au introd us in Iabricat.ie clemente de demaraj la minima impeda nta.

Uzincle EA vV - H.D.G. Iahrica trei tipuri de elemente de dem araj la minima im peda ntji, care pot Iunctiona impreuna ClI rele ul de distantii HD-l10.

Astfcl, dispozitivul Q, i'ste utilizat in cornbinati e cu RD: 110, cind acesta este m ontat pentru protectia liniilor ce f unctione az a in rctelelc cu ncutrul compensat.

Dispozi tivele Q3 (fig. 6.15, pla nsa) ~i Q4 s int utilizaLe impreuna cu nD-l10, c in d a cesta pro tejeaz a linii ce Iuuctio neaz a in retelele ell ne ut.rul ef'ectiv legat la pa m int.

In planul Z caracte-

ristica de a ctionare a dispozi tivul ui Q:3 este un cerc cu ceritrul in origine. RezuJU\ ca in acest caz , criteriuJ de demaraj este numai m arimea im pe dantci m-asurate, nu si unghiul ei.

In fig. 6.16 cercurile d-e rna Z1' Z2, Z3 reprezinta diagramele de, actionare ale celor trei trepte ale eleme ntulu i. de masurare Z, 'in cazul cind acesta mascara 0 irripe-

darrta mixt.a. Fig. 6.16.

b)

Q)

Fig. 6.14_

- domeni ul de reglaj pent ru elementul de demaraj la curent homopolar.flo: 0,4 ... 1 In; - eroarea de m asurarc a im peda ntei : ±5%, pentru cP = cpsc ;

- reglajul elernentului de tim p : O ... 10 s;

sensibilitatea elementului de dir +' 0 1 \T, Ia

1 ectre : ,

- 1 ... 20 In ~i la cpsc = 60° ind;

- factor de parn int : 45 ... 1 :J:J%, in trepLc de 5%.

Pentru 0 exploatare corespunzatoare a HD-IlO, trehuie cunoscut ca :

- lampa GL1_ indica prin aprinderc prezenta tensiunii continue operative;

- lampa Gi; indica priu aprindere alime ntarea ell tensiuni de succesiune dircctii R, S, T, a releului HD-llO;

- eelisa L1 face posi bila com utarca sehemei de selectare cilic (R, S, T) sau acielic (T, R, S). In retelele cu neutrul legat la pam int se utilizeaz a sistem ul cielic, eelisa L1 fiind conectata ca in fig. 6.3 ;

- eelisa L., dire ctioneaz a sa u nu trcapta .Le" a clerne n-

tului de timp ~ ,

- eelisa L3 alege sensu! III care elementul de dire ctie

"vede" defectul:

in pozitia din fig. 6.14, a releul "vede" defe ctele pe linie;

in pozitia din fig. 6.14, b releul "vede" defectele spre bare.

- -eclisa L4 suntcaz a prin conectare blocaj ul la pendulatii ,

pu ntea Zk trebuie etectuata in situatia c ind nu se doreste prelungirea treptei I inainte de RAR ;

. - Ia bornele 9-10 ale RD-1IO se poate m asura tensrunea U'K proportionala cucurentul de scurtcircuit ell care se alimenteaza elementele Q ~i Z;

166

. 167

Cercul de raza ZQ3 reprezinta diagrama de actionare a elementului de demaraj la minima irn peda ntri Q:J'

Dad la un scurtcircuit im pedanta 1 Z;.,e I, m asura ta de elementul Q3 este mai mare decit ZQ3' acesta nu va lucra.

Daca insa 1 ~se 1 < ZQ3, atunci elementul Qs va actiona trimit.ind un impuls releului de distant.a RD-II0 (vezi fjg. 6.3), care va m asura ~iel aceast.a impedanta, elimin ind def ectul intr-o treapta corespunz a toare ,

In tabelul diagram a 6.5 este prezeutata cara cteristica de actionare U = {(I) a elementului Qs·

Tobelul 6 . .5.

[]

100 90 80 70 60 50 40 ]0 20 /0

u v
~_e; I





I

I
tensiuneo d~
actiorare
I ten's, de revcrure



i + ::::J;
11

I[
, A}

/2] 456 7 8 9 ~ n Q D ~ 6

Pentru m asurarea impedautelor , Qs dispu ne de l.rei elemente de impedanta minima, A" .f1s, A t, care In principiu Iunctioneaza conform schemci prezentate In fig. 6.17.

Pentru a sesiza aparitia scurtcircuitelor monofazate.

Q3 dispune de r el e ul As, cu reglaj continuu in gama 1,7 -0- 4 A,

Spre deosebire de Q3, dispozitivul Q4 este utilizat in acele situatii in care din cauza co nditiilor din sistem, trebuie folosit drept criteriu suplimentar pentru masurarea impedantei minime, unghiul de scurtcircuit. Diagrama de actionare in acest caz este tot un cere, insa cu ce ntrul deplasat pe axa X (fig. 6.18).

HiS

in Iig, 6.18, ~N,CPN reprezint a im peda nta si defazajul liniei in regim normal de Iunctionare, iar {;_se, CPse, aceleasi m arimi in caz de scurtcircuit.

Se observa ei:i In regim normal de Iunctio nare impeda nta l!N se ana in zona de blocaj. Dad s-ar fi folosit dispozi tivul Q3 (cercul punctat), impedanta de sarcina br ar fi Iost in interiorul cercului si dispozitivului Qs ar fi actionat ca ~i cum ar fi fost un scurtcircuit.

Deoarece in instalatiile din tara no astra utilizarea dispozitivului Q4 este mult mai restr insa decit a dispozitivului Q3, in cele ccurmeaz.a va fi trat at.a numai verif icarea lui Q3.

6.2.1.9. Excmp lu de calcul 5i stabilire a regiajelor pentru Ull releu de distanta nD~110 Hue protcjcaz a 0 linie de 110 kV. Prin pla nul de reglaje se dau urmat.oarele valori :

1) Dr marajul la s upracure nt Ip = 450 A.

2) Dernaraj ul la ,curent homopclar Ipo = 150 A.

3) Treptele de actio narc s irrt :

trcpt a I: Zlp = 20,57 Q/buclii* prelungirea t.reptei I: Zkp = 25,24 treapta II: Z2P = 37,40 Q/bucla treapta III: Z3P = 55,16 Q/bucla dem arajul directional, ie = 3,5 s demarajul nedire ctio nat , ig = 6,5 s

4) Unghiul de scu rtcircuit al liniei, CPse = 70°.

n

4

I ,j_j

r_q

Fig. ?,17.

Fig. 6.18,

i, = 0,1 s £2/bucJa i2=0,5s i3 = 1,0 s

169

" Impedan!a:in [O/bulla] estc cgal1i eu du hlul m j r dante! in [O/faz1i)

5) Raportul dintre impedanta hornopolara si cea directs este: Z"IZa = 3,4.

6) Transformatoarele de curent instalate pe linie au ra-

portul: nTC = 300/5 A.

7) Transformatoarele de tensiune au raportul nTu = = 110000/100 V.

In functie de cele de mai sus, rez ulta :

a) Valo~!ea de reglaj peniru releele de demaraj la supracureni AB. As, A1,:

in, s» T =_!_p_ = 450· ~ = 7,5 A.

J11'0 300

b) Valoatea tl e reglaj peniru releul de curent homopolat Ao :

. Ipo ~ 1-0 / 5 ~,') r ~

10 =-- ~ ~ X --. ~ ~,,) ,"<.

111'0 300

c) Va/oarea de reglaj a rezisietiielor 1'1, r,,, 1'2 ~i 1'3'

Va trebui mai intii sa se determine valorile secundare ale trcptelor de actio narc.

Z ~ /17'C 300 10() X 20,57 =1,121 n/bucla
IS _-- XZ1P=--X
llTU 5 11P 000
Z ~ 111'0 300 100 X 25,24 = 1,376 Q/bucla
X Z"p =-x
);3 ~ 5 110 000
11l'U
(G.6)
Z ~ l11'C X Z2P 300 100 X 37,4 = 2,039 Q/bucHi
=-- X
25 - 5 110000
117'U
(6,6)
l11'C X Z3P .:l00 100 X 55,16 = 3,006 it/bucla
Z3'=~ X
111,U 5 110 ooo alegind: C1 = 0,5

C2 = 1,02 (deoarece cpsc = 70°)

si Cs = 0,,2 (deoarece releul are In = 5 A) ~l Illtroducindu-le in formulele de la § 6.2.1.2, vom cbtine :

r1 = ZlB_ ~ C3 = ~_~121 - ~ 0,2 =1,998 n ~ 2 n.

C1C. 0,5,1,02

Aceasta valoare se regleaza dcconectind in dreptul rezistentei r1 depe panoul frontal, una sau mai multe eclise,

170

in asa felincit surna valorilor inscrise in dreptul ecliselor

\

deconectate sa fie egala cu valoarea deterrninata mai sus

(2 Q).

Pentru situatia data, se deco necteaza de exemplu ecli-. sele 'din dreptul valorilor 0,4 Q ~i 1,6 Q.

rK = Z", - ZlS = 1,376 -1,131 .~' 0,499 Q ~ 0,5 n.

c. 'C2 0,5 '1,02 .

~i se deco necteaza eclisele 0,1 ~i 0,4 Q.
Z,,- -:- Z r s 2,038 -1,121 = 1,798 Q ~ 1,8 Q.
r2 ~ ~
C. 'C, 0,5'1,02
~i se deconecteaza eclisele 0,2 Q ~i 1,6 Q.
Z, .• - Z's 3,006 - 2,038 = 1,898 Q ~ 1,9 Q.
r:l ~ - ~
Cl·C, 0,5,1,()2 si se deccnecteaza eclisele 0,1 Q; 0,2 Q; 1,6 Q.

d) Fixarea iemporiziirilor se face pentru fie care treapta in parte actron ind asupra discurilor de reglaj respective. e) Determinarea [aciorului de piuninl K; se face utilizind formula:

Kp=_!_(Z·~l)

3 Z.

in care Z" si Za sint irripedanta hom opolara, respectiv directa.

Kp =~(3,4 ~ 1) = 0,8. 3

6.2.1.10. Veriflearea releului de distanla RD·ll0. Verificarea ,generala, verif icarea m eca nica , verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate Ia § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3.

a) Verificarea qetieralii a modului de [unctionore a releului RD-1JO.

a.l) V e r i f i car e a e I em e n tel 0 r de d e m aa j I a sup r a cur e nt. Se executa ut.iliz ind montajul

171

A

r---~..,..----t~B

(-

!!!!II Irusd TCT-2

OC

L._, _'

Fig. 6.19.

din Jig. 6.19, care se va co necta la releul RD-11Q conform indicatiilor din tahelul 6.6.

Tabe/uZ 6.6

Elemont A s i .B se Z,Ull1iirui sc Rclcele intermcdiarc
de dcrnaraj concct caza In: conccteaza la care se exctta
borucle :
2 3 -1
A,; 1-4 27-28 BRI , BR, ; BR,
A,,, 2-4 29-30 BS1; BS2
A~. 3-4 31-32 BTl ; BT, ; B1"
i~~ 1, 2 sau 3-4 25-33 BOl: B02 Pentru a sesiza inchiderea contactelor releelor de curent An, As,' JtT, Ao, exista doua posihilit.ati :

- releul de distanta RD-I10 nu este alimentat cu tensiune opcrativa si at.unci se rutilizeaza un zumar conform indicatiilor din tabelul 6.6, coloana 3 ;

- releul de distanta este alimentat cu tensiune operativa si atunci se urmaresc indicatiile releelor din tabelul 6.6, coloana 4.

In acest al doilea caz, pentru a nu solicita elementul de timp in mod .iuutil, se asaza 0 bucata de hirtie in asa

fel inclt contactele normal inchise ale rele ului El sa fie izolate.

Proba se executa ca la'releele de curent.

La reviz ii, este suficieuta numai verificare a punctului de rcglaj.

La puneri in Iunctiune, d upii rcparatii asupra elernentclor de suprac ure nt, sauori de cite ori se considers necesar, se veriIica intrcaga scala. Cocf'icicntul de reve.nire trcbuie sa fie aproxim ativ 0,85.

a.2) Fix arc a s i v e r i fie are a t rep 1 e lor d e t i' III p. Proba se executa utiliz irrd mcntajul din fig. 0.2(').

Este recomandabil ca Iixarea trcptelor de tirnp sa se execute pc cit posibil ill mod independent de verificarea catacterieticii' impe danta-t.irnp a ('l('mculului de m asurare ,

La releele RD-l10 fixarea reglajelor St~ face in mod suecesiv, pornirid de la treapta maxima catre treapta J, dupa ce in prealabil, cu ajutorul m inerul ui C. s-a Iixat un curent suficie nt de mare pentru a asigura dcmaraj ul.

Pentru a fixa temporizarca lui t,q, se regleaz a discul respectiv in dreptul valorii daLe pri n planul de reglaje, celelalte disc uri fiind asezate pe valcare maxima (10: s). Inaintea Iiecarei conectari a trusei 1'C1'-2, arrnatura releului H trebuie tinuta apasata ell m ina. Pentru treapta a IV-a (ie}, se procedeaza in mod analog, fara a modifica ins5. reglajul discului [g.

Fixarea ternporizarii t.rcptei a III-a so executa conform iudicatiilor scalei, urm ind ca verificarea reglajului sa se Ia ca in cadrul probei de Ia § 6.2.1.10, punctul a.3).

Dupa aceasta, se regleaza temporizarea treptei a II-a, apoi a treptei J, fara a mad tine apasata arrn atura releului H,

173

i s ,,~

~~

~~~~~~~;--~~~~ ,. (

Fig. 0.21.

a.:3) y e_r i fi c a r e a e I e men t u lui de mas ur a r e.' f· In eadrul probei se urmaresta ridicarea caractenstlcll e.ementului de m asurare Z.

PCI~trll a~casta, utiliz ind montajuI din fig. 6.21, se aplica

releul U' de dista nta· t.i xi t . "

.:,' ,(Uren:l 91 ensiurn ce corespund valorilor

~:~~ndal e c u care s-ar ahmcnta releul in cazul unui defect

f. Cara.cteristica circulara se ridica prin puncta (pentru

lecare tre t-' ). • .

d . . .. ap.a III parte, conslderind urmatoarale unahiuri

e sCllrtCirCUlt: 0°' co .. ' 90°' 1800' 2700 l:>,

., I-Se l i.ui e , , , ,.

I. Te~lsiunilelimita pe ntru bascularea dintr-o treapta In

a ta Sill t : C ,

U Ii", i = 2Zi<,O X I. so pentru scurtcircuite bifazale

(6.7)

U lim i = (1 + Kp) X Zi'P x Is 8<' pentru scurtcircuite monoIaza teo

in care:

Is so estc curentuI secuudar de scurtcircuit;

K1J ~actor de pam tnt ,

Z;'I> - impedantn secundara de actioriare Ia scurt-

. . . circuit pentru unghiul !fJ ;

I = 1 ; K; 2; 3 - indica treapta.

lf4

este ell ce ntrul in origine, valo rilc

Ul,rn! m asura te s'a u calculate trcbuie sa fie egale pcntru aceeasi Lre.a p ta , indifcrent care cstc u nghiul de defazaj cp, diutre cure ntul ~i te nsi uuea apliea ta releul ui.

Daca se verifies Insa 0 cara ctcristica ell ce.ntrul deplasat, valo rile Z;s obtinute cu ajutorul formulelelor (6.6) corcspund irrrpcdantelor dcfazaLc fa1:a de axa R, cu unghiul de scurtcircuit CP'c al liniei protejatc.·

In Iunctie de valorile Zis ce se ohtiu ell formulcle (6.6), de cpsc unt.« si tmiud co nt de Iaptul ca rezerva de arc Rue = 0,6 ZiG (fig. 6.22), se po t calcula valorile impedantelo!' Zir:p la care are loc bascularea dintr-o treapta in alta, la unghiuri de scurtcircuit egale cu 0°; cpsc lini.; 900; 180; 2700; (La belul 6.7).

\ Valorile obtinute prln cal cule ell Iormulele (6.7) BU trebuie sa difere de cell' obtinute in urma m asurarilor ell mai mult de ±5%, pentru uu unghi de defazaj egal cu (P.fC l iu i e-

In caz ul en se verified 0 caracteristica en centr ul Inoriginea axelor, pcntru impcdantclc Z,r:p din formulele (6.7) sc Iol osese .valo rile obtinute cu Iormulele (6.G). Deoar~ce caracteristica

r R

~

zona de/.

~blocaj'/~ '//////////

Fig. 6.22.

Tabe/tl/ 6.7

Punctc de Irrterscct le en axele

For mule (tc calcul pentru Zi'fJ

q:> = q:>.c linie

A,..cVn,O\l. -I- sin' rp + 0,3 -I- cos <p)

________________________ I c

rp = 90·

Z .. Vl - 0,6 cosrp - 2 cos' q:>

Z,.(v'O,09 + sill' q:> - 0,3 - coso) .

<;> = 270·

Z,,1/1 - 0,6_cos.'P~- 2 cos' <p

175

J I

In tabelul 6.7, Zit reprezi ntti valorile o htinute ell ajhtorul formulelor (6.6). In mod concret, intrcduc ind valorile cbtinute pentru ZlS; ZKS; Z2S; z., la § 6.2.1.9 in formulele din tabelul 6.7, se obti n valorile din tabclul 6.S.

Tabetul 6.8

\~J I I I
Treapta 0' I 70' 90' 180' 2700
tr. 1 I z.; I 1,824 1,121 0,839 0,385 I 0,839
preI. tr. .I I ZkCfl 2,238 1,376 .1 1,030 0,472 1,030
[1'. II Z2Cfl I 3,,316 2,038 1,526 0,699 1,526
tr III I Z.'¥ 4,891 3,006 2,252 1,031 I 2,252
.. ;
m'l'l"E -- Inlocuirid valorile de mai sus III formulele (6.7) si considerind ca curcnt.ul de scurtcircuit 1.1 s c = 2In = 10 A, obtinem pcntru tcnsiunile de hasculare dinlr-o treapt.a in alta, vaiorilc din tabelul 6.9.

Tabelul 6.9

-- I UgO' I U180' I
---~ Uo' Ucpsc' U270'
Treapta
-
i Tr. 1 32,83 20,18 15,10 I 6,93 15,10
Scurtcir-
cuit mo- Prelunglren tr. I 40,28 24,77 18,54 8,50 18,54
nctazat Tr. II 59,69 36,68 27,47 12,58 27,47
'Tr. III 88,04 54,H) 40,54 18,56 40,54
Tr. I 36,48 22,42 16,78 I 7,7 16,78
Scurtcir- I
cult bifa-j Prelungirea tr. I 44,76 27,52 20,60 9,44 20,60
zat Tr. II 66,32 40,76 30,52 13,98 30,52
Tr. III I 97,82 60,12 '45,04 20,62 45:04 In Iunctie de tipul scurtcircuitului simulat, circuitele de cure nt ~i tensiune din fig. 6.21 VOl' Ii racordate la bornele rcleului conform tabelului 6.10. Probele se vor executa in mod obligatoriu pentru fiecare din cele sase grupe de defecte.

176

Tabelul 6.10'

Borne

Scurtcircuit I R-O I s·o ~ f~.6.1 R-S I T-R

san S3U sau S-T sau

RS-O ST·O RST.O RST

_c_u'-rc:._n_t !1*-4!2*-413*-4!1*-2!2*-3!3*-1

Tensiune 5*-8 6*-8 '7*-8 5*-6 6*-7 7*-5

In mod practic, dupa ce s-au fixat valorile rezistentelor Tl, TA" T2 ~ir3' verificare a elementului de m asurare decurge in do ua etape :

a.3.1) Etapa pregatitoare :

- se conecteaz a la releu circuitele de eurent ~i tensiune, conform tabehilui 6.10;

- se conectcaz a aIimentarea trusei de curent si a transformatorului tritazat, rcgl ind cure ntul la 5 A si tensiunea la 100 V ;

- se scoate unul din cordoa ncle de decla nsare de la borna rcspectiva a trusei si se Iixeaz a in Iunctie de punctul in care urmeaz a a se executa proba, un defazaj inductiv de 0°, 70°, 90°, 1800 sau 270°;

- se scade la zero tensiunea, butoanele de reglaj ale

dccalorului ram in ind pe pozitiile f ixa Le ; .

-- se rcgleaza un c ure nt de 10 A corcspunzator valori i secundare a Is sc din formulele (6.7);

-- se deco nccteazji trusa de cure nt, m inerul sau de' reglaj ram in ind pe val oarea Iixa ta si se reduce circuitul de vdeclansare a trusei.

a.3.2) Etapa de verilicare propi-iu-z isii

- se re.gleaz a tensiunea la valoarea corespunz at.oare treptei I, ti n ind cont de decalajul fixat €tabelul 6.9);

- co nect ind trusa de cure nt se urm areste la cro nometru ca decla nsarea sa aiba Icc in treapta I, adica 0,1 se-

cunde (§ 6.2.1.9) ; ,

- daca decla nsarca a avut loc in treapta I, se creste eu 2 -7- 3 procente tensiunea, caut ind sa determinam tensiu nea maxima de hasculare in treapta a II-a;

- dad. la valoarea Iixata pe releu (conform tahelului 6.9) decla nsarea a avut loc direct in treapta a II-a, rez ulta ca. va 'treb ui sa scadern aceasta valoare, pentru a elden-nina tensiu nea maxima de basculare;

177

12 - Veriflcarea releeior - cd. 240

_ se procedcazii in mod analog pentru delerm'inarea tensiunilor de basculare din treapta a II-a in trcapta a III-a, sau din treapta a I1I-a in treapta a IV-a.

Pentru a fi siguri de corectitudinea masuriirilor, din tirnp

in timp se ve rif i ca clefazajul si valoarca reglata a curentului.

Pentru masurarea tensiunilor de basculare in treptele I, II ~i III, va Ii efecluatii pu ntea ZI; i ni.re boraele 13-14 ale H.D-llO. La masurarea tensiunii corespunziitoare preIungirii treptei I, aceast.a punte va fi deconectata.

Riclicarea caracteristicii circulare a elementului de m asurare, respectiv verificarea valorilor din tabelul 6.9, este i ndicat.a a se executa la puneri in Iunctiune si dupa repa. ratii executate asupra clementului de m asurare '(, (sau in circuitelc care ar putea afecta corecta lui fUl1ctionare).

Deoarece rele ul RD·ll0 este un releu Lip monosistem. ridicarea caracteristicii circulare a elementului de masurare este suficie nt a se executa numai pentru un singur tip de scurtcircuit, de exemplu R-O sa u R-S. Pentru toate celelalte tipuri de scurtcircuite, sint suficiente numai verificarea declil.l1~arilor corecte in fiecare treapta pentru un-

ghi ul (jlsc linie'

La verificarea tensiunilor de basculare in pu nctele de

defazaj 180° respectiv 270° este necesar ca e clisa L3 sa se treaca pe pozitia "directie in spate" (fig. 6,14, b) pentru

.a nu bloca functionarea Z.

Rezultatele masurarilor se tree intr-un tabel de forma tabelului 6.11, in care Il ; s int tensiunile calculate in tabelul 6.9, iar U m' tensiunile m asuratc. '

Cu ocazia reviziilor periodice, se executa verificarea actionarilor In fiecare treapta. numai pentru ungniul de scurtcircuit, (jlsc linte (valorile situate in chenarul din tabelul 6.8 si tabelul 6.9). Rezultatele masurarilor se tree intr-un

tabel de forma tabelului 6.12. .

Elementul de m asurare se considers corespunzator daca functioneaza corect in Iiecare treapta, iar eroarea maxima dintre tensiunile masurate ~i cele calculate nu depa~e~te

1:5%, pe ntru 9 = (jl.w .

a.4) V e r i f i car e a e 1 e men t u lui d ire c t i oIl a I Q. Se executa cu un mo ntaj asemanator celui din fig. 6.21,

178

Tabelul 6.11'

Trcpte

__ T._,.r_. _1 __ 1 Prelungirctr. 1, __ T_l=<=,._I~I __ I Tr. III

Defect Unghi " ~ ,,' --....,..---

\ Uc IUm.g Uc U [:; 1: I .,

'" m 0 Uc U ~ U, U ~

. C) t m ;) I m t

-V-V%,-V:-- v%-v-v% -y: V%

0° 32,83 40,28 5".6" 88,04

70° 20,18 24 77 " "

R-O .' 36,68 54,10

90° 15,10 1854

1800 6 93 ' . 27,47 40,54

2700 15:10 8.50 12,58 18,56

________ 18,54 _ 27,47 40,54

S-O ~ 20,18 __ 24,77 __ .,_ 36,68 _ --54,10 -T-O 70° 20.18 __ 24.,77 __ 36,68 '54,10 --

R-S 70° 2242 "' ---------

__ ' __ 27,;)2. 40,76 6012

~~: ~\E'~ __ 27,521=_ 40,76 -=-- 60:12

70 22,42 27.52 40,76 -, 60,12

Tabelul 6,12
'I'rept e
Tr, I Prelung ire tr, I Tr. II
Tr. III
Defect 'l'sc <l
, '~o 0
linie U Uo U u" 8 -
em;.., C tTl 9 U U 0 U U. C";j
~ ~ c m;,... c me
-------- ~ ~
v v % v v % v v%'-v-V%
R-O 70° 20,18 24,77 13668
S-O 70° ;>'0,18 24.77 36:68 54.10
T-O 70° 20.18 24,77 36.68 54.10
R-S I 70° 22.42 27.52 4076 54.1,0
\S-T 70° 22.42 27.52 40' 76 I 60.12
T-Il. 70° 22.42 27.52 40:76 60.12
60.12 m pait~U~n lCircuitele pentru racor darea cronometrului si cele

en IU nee ansarea tr usci. 'I

. Pentru a ~loca Iunctio narea elementului de tim introduce ca §! la punctul '1 1) h' ,t' p,se

inchise ale releul ' E =->», 0 HIe pe contactele normal

U! t- '

Bornele de curent9i Lensi une vor fi ra cordate la releu conform tabelului 6.10.

Pentru fiecare din cele sase grupe de defe cte din tabelul 6.10, se va decala tcnsiunea Intre 0° ~i 360°, not indu-se-

179

;pozitia contactului q al releului Q. Indiferent de til~ul. s~urt'circuitului, trebuie sa se o hti na aceeasi cara cteristica de

actionare.

Pe p oz iti a orientata spre dcclansare a contactului q,

.releul Qf este dezexcitat, iar pe pozitia orie ntata in sens

invers, releul Qf este exciLat. . .. .

In caz ca se decaleaza curentul, caracte rist i cile de actio-

nare ale elementului directional VOl' fi identice, av ind aspectul din fig. 6.13.

Dad! se decaleaz a Lensiunea (se Ioloseste un montaj asem anator en eel din fig. 6.21), caracteristica obti nuta va

,Ii ca in fig. 6.23. . .

Pentru unghiul 'de sensibilitate maxima, se va determ iua tensiunea minima de actio narc, care trebuie sa aiba valoarea .de 0,1 V.

b) Fixarea Ji oeriiicarea oalorilo: de reglaj ale RD-ll.0.

• De executa in modul prezenta t, pentru valorile date prill planul de reglaje.

,- 6.2.1.11. Verificarea releului de demaraj Ia minima im ..

'Pedanla Q3'

a) Ridicarea caracteristicii U = rei). Se executa utilizind montajul din fig. 6.24. Se verifica cele trei clemente de demaraj AR, As i;'i AT, atit la scnrtcircuite monoJazate cit ~i la scurtcircuiLe bifazate.

Fig. 6.23.

Fig. 6.24.

180

La bornele de tensiune se aplica succesiv valorile indicate tn tabelul 6.13 (Ia scurtcircuite monofazate tensiunea se creste numai p lna la 60 V). Pentru fiecare din aceste valori se creste i;'i apoi se scade curentul, determinindu-se valorile de actio nare i;'i reve nire a releelor peR); N(S); X(T), ce eorespund valorilor de actio nare a elementelor An, As, AT'

Talleltll 6.13'

(J[VI I =\ ~ _20__ 30 =f" 60 70 80 gO 100
1. rA] 1 __ ----
If fAJ In Iunctie de tipul defect.ului si de elementul ce se verifica, circuitele de cure nt ~i tensiune din fig. 6.24 vor f i racosdate la dispozitivul Q3; ca in tabelul 6.14.

Tabe/tll 6.14

Elclllcntul de dcniara]

Ci,'cuite

Scnrtoircuit rno- Curent 1-8 3-8 .5-8
nofazat punte 2-7 puntc 4-7 punte 6-7
Tensiune .9-12 10-12 11-12
Scurt.circuit hi- Curent 1-2 3-4 .5-6
fa:zat Tensiune 9-10 10-11 .9-11 Elcrn.yutde de f~emara.i se considera corespunzatoare daca $0 verifies curba ,diP. tabelul 6.5. In caz de nevoie, valorile ohtinute se pot ajusta ac:tiullind asupra potentiometrelor de rcglaj Pl, P2, P3, cu care este dotat Iiecare

dement. Amplasame ntul aeestora in cadrul dispoz'itivului Q3,este prezentat In fig. 6.25.

b) Verificarefl releului de cureni homojrf)lar i10. Se executa ca la un releu obisnuit de curent, co nect.indu-se trusa curent-tensiune la bornele '1- Sale releului

<h (fig. 9 .. 26)

Valorile de actio nare ~i reve nire so deterrninii urrna rindu-se relcul A1_.

AR AT

Q Q As Q (9

A fjQ QP, P:JI

R Fj .

Fig. 6.25.

18J

6.2.2. Releu de clistanta D 114

Releul de distanta D-114 (fig. 6.28, plansa) este produs de firma ZPA Trutnov din R. S. Cehoslovaca, In tara noastra el se afla in exploatare pe linii interconectate de 110, 220 ~i 409 kV. Ca si releul RD-110 el dispune de un singur element de m asurare ~i un singur element de directie (releu tip monosistem).

Releul D-114 reprezinta varianta imbunatati ta a seriei de relee D-111, A, B, D, D-113, cu a carol' Iunctionare si mod de calcul a reglajelor se aseamana foarte mult.

In cele ce urrneaza vor fi prezentate principalele parti componente ale releului de distanta tip D-114.

6.2.2.1. Elementele de demaraj la minima impedanta ZMR, ZMs, ZMT• Au rol ul de a asigura demarajul protectiei la minima impedanta, in pIa nul Z caracteristrca elementului de demaraj la minima impedanta este un cere avlnd centrul deplasat in cadranul I, peo dreapta inclinata

f<lta de axa Rcu 66° (fig. 6.27). .

Raza cercului r se regleaza in Q/faza actiontnd asupra hu l.o nul ui notat du T, situat pe Iata interioara a partii rahaI nhile a releului. Pentru fiecare element in parte, existii

('il t' un asemenea buton. .

r-:: 0 ~

I « TCT-2

.. -----___"J

Fig. 6.26.

182

x

Fig. 6.27.

/

I

\

I l

Dcplasarea K; a ce ntrului caracteristicii dedemaraj fata de ceritrul a xelor de coordonate 0 sercgleazii actionind .asupra butoa nelor notate cu litera K si situate in dreapta Iiecaruia din butoanele T, de mai sus.

Sub fiecare din cele do ua butoane r si K utilizate pentru reglaj ul caracteristicii elernentclor de demaraj se gaseste cite II eclisa eu dcua pozitii K, si K2• Pe pozitia K! a acestei eclise, caracteristica de lucru a elementului de dernaraj se prezi nta ca in fig. 6.27, portiunea dese nata Cll linie plina ({:entrul cercului in OJ)' Pe pozitia K2 a eclisei, caracteristica de lucru se prczi nta ca infig, 6.27, portiu nca dese na ta cu linie punctata (centrul cercului in O2),

In calcule, fata de diviziunile inscrisc pe scala butonului K,sc VOl" lua in co nsidcrare urrn atoarele valori (tabelul G.15) .

Tabeltzl (J. 1 5

~ 0 I 0,'1 I O,S 1,2 1,6 2,0 2,:;
1
. I I K, [£2jCazii] I 0 I 0,4 I 0,8 11,2 11,6 I 2,0 I 2,3

-l_:{,'--["-D__:_I-fa-Z~ii]'----- ~ 2,7 ~ ~I~ ~-v;-

Daca eclisa se gaseste pc pozitia K, ~i buto nul K pe pozitia 0, a tunci caracteristica eleme nt ului de demaraj este un cere cu centrul in originea axelor de coordonate.

Elementul de demaraj prcpriu-zis este consti tuit dintr-un releu magnetoelectric ce lucreaza intr-un montaj de tipul "balanta electrica", asem anator cu eel prezentat anterior.

In Iunctie de tipul defectului, elementele de demaraj siu,~ alimentate cu curcntii si tensiunile indicate in tabeluI G.16 ..

Cornutarea circuitelor de tensiune la scurtcircuite monofazate se realizeaza prin intermediul contactelor 2n1, 2n2, 2n3 ale rcleului 2N.

Alit releul 2N cit si rcleul LN aflat in paralel cu acesta int excitate de contactul an al releului de curent An, montut pe conductorul de nul. EI sesizeaz a aparitia- curentului m opolar (fig, 6.28).

183

Tabellli 6.111

Element de dcmaraj

Tipul scru-tctrcu itulu i

Curent

Tcnsiunc

II, Cu pamiut O-R R-O
ZMR Fiirii piimlnt S-R sau T-R R-T
I
Cu piimint O-S S-O
ZMs Fiirii pamtut T-S san R-S S-R
en parntnt O-T 1'-0
ZMT Fiirii piimint R-T sa u SoT T-S In functie de coritactele zmr, ZI11S, zml, ale cleme ntelor de demaraJ la minima im peda nta, se excita grnpele de relce JR, lR, 2R sau i : 15,25, respcctiv JT, IT, 2T, carc initiaz a prin contactelc lor Iunct.io narea intregii scheme.

6.2.2.2. Elcmentu! de masurnrc a impedantci de defect 1\'1.

Elcme.utul de m asurare NI estc rcaliz at, ca ~i elementcle de dern araj, dintr-un rcleu m agnetoelectric care lucreaza intr-c schema de tipul "balanta electrica" ..

Diagrama de actio nare a elemcntului de m asurare M este un cere. In Iunctie de pozitia Iisei notate cu s situata pe panoul frontal al releului, central 01 al cercului poate avea diverse deplasari s pe axa R (fig. 6.29). Pentru s = 0, caracteristica are centrul in originea axelor.

Pe p ariea de cureni elementul de rn asurare este alimentat prin intermcdiul transformatorului P (fig. 6.28). Accsta arc primarul sectionat in do ua p arti egale, care pot fi co nectat.e in serie sa u paralel, in Iunctie de pozitia celor doua Iise notate K pe panoul frontal. Prin aceasta, se m odif ica de la simplu la dublu, impcdanta de baza a elernentului de m asurare.

Primarnl transformatorului P

prirneste niste tensiuni proportionale cu curentii de defect culesc de pe rezistentele R lr, R Is; R'li,

Fig. 6.29.

184

prn intermediul contactelor releelor de alegere, comandate de elementele de demaraj.

In paralel cu rezistenta R2n mo ntaj.a pc nul, sc gaseste autotransfcrmatorul G, care. serveste la reglajul Iactorului tie pam tnt Kp. Diverse valori ale acestuia se obti n prin inlermediul Iisei n, de pe pa noul frontal al releului.

Te nsiunile obti nute in secundarul lui P s int redresate :;;i alime nteaz a elernentul de m asurare M.

Pe p ariea de iensiune, elcmentul de m asurara cste alimeuta t prin interrnediul autotransformatorului rcglabil V si al transformatorul ui N.

Tensiunea Iurnizata dc autotransformatorul V este re!-{Iabilli in trcpte fixe de la 1'/0 la 100%p prin cite do ua hul nane (unul perrtru zeci ~,;i altul pentru u nitatt), pcutru hewn: din cele trci trepte de distanta.

Autotra nsformatorul V alirnenteaza la rindul sau priruarul transformatorulni N, care este in serie cu infasurarea c , din secundarul transformatorului P. Prin intertuediul infa~urarii e , se introduce in circuitul de tensiunc 0 parte din te.nsiunea proportio nala cu curentul de defect. Se o.bti ne prin a ceasta dcplasa rea pc aX8 R a carateristicii rirr ula ro a elernent ului de m as urare.

Tensiunile ohtiriute in sccundarul transformatorului N sin! redresate si alimcn tcaz a elementul de miisurare.

Form ula care da valoarea de reglaj a prizelor a utot.ra nsfornatorului V pentru fieeare treapta in parte este:

V= [(R p·z,

in care:

K este irn peda nta de haz a a eleme ntul ui de m asurare :;;i poate avea in Iunctie de tipul releului, una din valorile date la § 6.2.2.7.d);

Zs impedanta secundara in D.jfazlt corespunziitoare treptelor I, 1I sau III; .

p coef icient de corectie care tine seama de tipul liniei

(Iunga, norm ala sa u scurtaj si de unghiul ei de scurtcircuit. Pentru alegerea lui p se proce deaza astfel : a) In Iunctie de tipul liniei si de unghi ul ei de seur tcireuit, se aleg~ deplasarea E a centrului cercului caracterisj,jcii elementului de m asu rare (tabelyl 6.17 "i tabelul 6.18).

185

Tabehzl G. 1 "7

LEA scurte ~i normale

--,-CP::.:U !550-630 ! 63°-68° t 68°-74° 174°:-800

e [%] 80 40 60 so

'Fabclul 6.18

LEA lungi

cp" 1680 -730 I 73° -79° 1790 _85° I 85° - .. 90°

z[ % 1 50 I 40 30 I 20

b) Din tah Iul 6.19 se dct ermina cceficientul p , in tunctie de tipul linici, unghi.ul de scurtcircuit si dcplasarca ce n l.ru lui caracteristi cii elemeritul ui de m asurarc.

R - cste u n coef icient care in calcule ia valoarca I pc poztt.iile 1 9i 1/1,5 ale fi:"ei R si 1,5 pe poz.iti a 1,5 a aee leiasi fi~e.

Tobelul G.1!1

~ p"LEA scurte ~i normale p·LE,\ lnngi
~O% I 70% I ()O {~~ I 50% 50% I 40% \ 30% I 20%
.
j 0,.77 - - - - - -
50° -
0,79 - - - _. -
520 - -
0,82 - - - - - -
54° -
0,84 - - - - - -
56° -
(J,8G - - - -- _. -
58° -
0,89 0,87 -- __ -- - - -
600
0,92 0,90 _' - - .- - --
62°
0,96 0,92' o.so - - '- _- -
(\40
0,99 0,95 0,93 0,90 - - - _'
66°
1,03 0,98 0,95 0,92 0,92 - - -
68°
1,07 1,01 0,98 0,94 0,94 - - -
70°
1,12 1,04 1,00 0,96 0,96 0,94 -- -
72°
1,16 1,07 1,()3 0,98 0,98 \0.96 __ _,
74°
1,22 1,10 1,()5 1,00 1,00 0.97 -_ -
76c
1,14 1,07 1.02 1,02 (J,99 (J,92 -
78° -
1,18 1,1 () 1,04 1,0:1 1,01 (J,95 _.
800 _-
_" - - 1,025 0,975 -
82° - .. -
84° - - _. - - 1 .. 04 1,00 0,98
86° _- - _. - - 1,06 1,02 LO()
88° -- - -- - - =. .1,03 ) 1,OW
98° - - - - -_ - 1,()4 1,02(1 186 '

r n fu nctie de pozitia fi~ei R de pe panoul frontal al releuIui, domeniu! de miisurare poate fi modificat asttel :

- Iisa R pe pozitia 1 - domeniul de masurare nemodificat;

-- fi!ja R pe pozitia 1,5 _- domeni:;i de m asurare m arit cu 50% I'atade eel reglat pe releu, in toate

Lreptcie ; Fig, 6.30.

- Iisa R pe pozitia 1/1,5 ~i puntea 25 cu 26 l a hornele releulu] - prelungirea domeniului de m asurare ell 50u/

, • /0

uumaJ 1Il treapta I; . .

- fi~a R pe pozitia 1/1,5 si puntea .25 cu 28 l a bornele rele ul m - prelungirea dorneniului de rnasurare cu 350/

, ~

uuma] III treapla 1.

6.2.2.3. Elcrncutul de dil'cctie SM. Este realizat dintr-un fulfil electrodinamie, alimental conform sehemei de 90° cu :

- 0 tensinns proportionaIa ell curentul de defecl, cujL'as;) de la hornele primarului transformatorului P;

- 0 te nsi une proportioriala cu tensi unea de pe hare, olltinuUi prin intermediuI eontactelor releelor de alegere •

in fig. 6.30 este datadiagrama de actio nare a elemenIului directional, al carui unghi de sensibilitate maxima

Isle :;jQo capacitiv. ,

in tabeInl 6.20 s int indicati curcntii .)i tensiunile cu 'are se alimenteaza eIementul de directie SM, in situatia unui defect.

To.bclul 6.20

Scurtctrcut l /. a-oj s-o I T-O I S·T T·R
TR-Oj as-o ST-O R·S RST
. RST-O .
Curcnt O~H. 0-5 O-T SoH. T-S R-T
Tensiune H.-O S-O T-O R-S S-T T-H. direcSAl

Curent O-R O-S O-T R-S S-T T-H.

Tensiune S-T T-H. R-S T-H H.-S S-T

187

6.2.2.4. Elernentul de tirnp TM. Este constituit dintr-un dispozitiv de orologerie actionat de un :noto!: de curen~ continuu prevazut cu un regulator de turatie. Pnma treaI?t.a este nctemporizata. Contactele im, si tm, servesc 10. mcdificarea numarului de snire 0.1 autoiransformatorului V, pcntru rn asurarca impedantei de defect in treapta a II-a, respectiv a III-a. Contactul im3, corespunz ator treptei a IV-a, corna nda declansarea cu 0 temporizare reglabila, nUI11ai ca urmare a demaraj ului. in Iunctie de pozitia ecIisei T4 de pe fat a interioara a portiunii rabatabile a releului, accasta declansare poate Ii :

- directio nat a, pe pozitia S111 a e clisei 1'4;

- nedirectioriata, pe pozitia NE a ecIisei 1'4'

Contactul tmk coma nda declansarea nedirectionata, cu 0 tem porizare Ii x a de 6,5 secunde, tot num ai In baza rlema-

raj ului. . .

Co ntact ul imp, ell rcglaj fix de 0,4 secunrle, serves«- 1<1 anularca prelungirii treptci I inainte de HAH, sail la blocarea HAH, In caz ul Iunctionarii protectiei in trcpte supcrioa rc 1 rcptci r.

6.2.2.5. Elementelc pentru blocajul la pendnlatli S.I si SW. La re leul Dl14 Iunctio narea blocajului la pendula tii, ~e hazcaz a pc Iapt.ui cil in morncntul producerii unui <ls<'<m.enco. fcnomen. exist.a 0 peric a da de timp In care scnsurilc puterilor acti v.i si reacti va care circul.i pc linie de vin con trare.

Sesizarca sensurilor de circula tie a puterilor se rcalizeaz a cu aj utorul rcleului directional S1V pentru pu Lerca activa, respectiv SJ pe ntru cea reactiva. In caz ul cii p uterilc au se nsuri contrare, se cxcita releul P, care blocheaz a pe nl I'll un timp functio narea pro tectiei de distants.

6.2.2.6. Functiouarea relcului de distanlii. D1l4. a) Modu! de [unctionare in cazul unui scuricircuii monofazat (R.-O). La aparitia unui scurtcircuit monof'azat H-O, v~. aC~t?t)l;1 eleme ntul de demaraj ZI'vIR si rele ul de curent An (Iig. U.2o).

Prin inchiderca contacLul ui ztnr, se \'01' excita releelr JR, IR, 2R, iar pri n inchidcrea lui An, releele IN sr 2N, P~ partea de curent, clementul de masu~'are a i~np(~. dantei NI si elementul de directie S11I se altmenteaza t'll o te~sinne proportionala cu curcntul de defect H.-N. Aceasl a

188

se realizeaz a prin in te rm edi ul contactului inchis 1r3 ~i coritactelor normal fnchise lSI, IiI, pe de 0 partc si a co ntactuhii inchis In1 pe de alta parte.

Pe partea de tensiune, elementul de m asurare a irnpedantei M se alimenteaza cu tensiunea de defect R-N. Aceasta se realizeaz a prin contactul inchls 2r1, contactele normal' inchise 2s2 si 212 pe de 0 parte si prin cor tact ul inch is 1n3,. pe de alta parte.

Tot pe partes de tensiun«, elementul de directie S1\I1 va fi alim entat ell tensiunea SoT (conform schem~i de 900)< Aceasta se realizeaza prin interme diul eontactului inchis 1r4 ~i a contaetclor normal inchise 2s1 si 1i3, pe de 0 parte si a coutactclor 283 :;;i 2/3, pc de alta parte.

In momentul apari tic! demarajului pe Iaz a R, se excita releul B. Ca urmare a acest ui fapt, in lipsa pe.ndulatillor in sistern (contact P1,2 normal inchis), se initiaz a Iunctionarea elementului de timp 'I'M, prin pornirea motorului si cxcitarea electrQmagnetului de cuplare, Sp.

Daca sc urtcircuitul pe linie a avut lee In treapta I a prot.ectiet, eleme ntul de m asurare a impedantni M isi in chide aproapc instantaneu co ntactul sau m, excitind rele ul V ce .se a utomeutine prin contactul VI' Prin inchiderea contactului V 3, se cornanda decla nsarea prin borna 1.

Ca urrnare a declansarii intreruptorul ui, releele de demaraj Zl\l n si An se dezexcita, intreaga schema rcvenirid la morrnal.

Daca Insa defectul nu a fost elim inat . in treapta I, la lnchiderea contactului im., corespunzator temporizarii ireptei a II-a, se excita releul 2A. Acesta prin deschiderea contaclului 2a1,0 si inchiderea co ntactulut 2a3, mo difica nurn arul de spire al autotransformatorului V, corespunzator impeda ntei rcglate in treapta a II-a.

Daca defectul nu cste eliminat nrcr de asta data, d upa trecerea tirnpului corespunzator trep tei a III-a, se inchide contactul tm, care excita releul SA.

Prin deschiderea contactului 3aJ,~ si inchiderea contacl ului 3a3, se m odif'ica din nou numarul de spire al autoLransformatorului V, corespunz ator de ast a data Impedante] rcglate in treapta a III-a.

189

Daca niei in treapta a III-a nu este eliminat defeetul (ca urrnare a unui seurteireuit indepartat), releul va eomanda declansarea numai in baza demarajului, prin irichiderea eontaetului 1m3 sau a conta ctului final imk,

Este bine de mentio nat ca pentru ca releul sa comande decla nsarea, este necesar ea Iisa notata cu Vj in fig. 6.28 ~i situata in interiorul rele ului sa fie conectata concomitent cu existenta puntii intre clem ele 2 si Vale releului, Fisa Vj serveste Ia a nularea comenzii de decla nsare a intreruptorului dud se doreste verificarea fu nctio narii releului D114 cu linia in f unctiune, Pozitia coriecta.ta a Iisei Vj este sem nalizata de lampa eu neon L \', in co nditiile cxiste ntei puntii 29-30.

Lam pa eu neon LS sem nal izeaz a prezenta tensiunii operative la bornele releului.

Functionarea releului D114 este asem anatoare in toate celelalte eazuri de scurtcircuit. WIarimile cu care so alimenteaza eleme nt.ul de m asurare si eel de dire ctie s int indicate in tabel ul 6.20.

b) Modul de [unctiotiare a releului D 114 in cazul apuriiiei petululatiilor, Ca urmare a peridulatiilor, relcul Dl14 va inregistra In mod simultan clemaraje pe toate cele trei faze, fara nul.

Puterea activa si reactiva av ind se nsuri contrare, so va cxcita releul P prin circuitul format de co ntactele inseriate

ale releelor de mult.iplicare a demarajelor, 2r4, ls3, 1i4, 1n3 ~i 'prin eontactele celor do ua relee SW ~i SJ, care sesizcaz a serisurile contrare ale puterilor activa si rcactiva pe linie (fi g. 6.28).

Prin deschiderea contactului normal inchis Pl,2, se hlocheaza functiona rea releului de timp aproximativ 0 secunda. Aceasta se obt ine in urma inchiderii co ntactului P3' care introduce in cireuitul bobinei releului P, eondensatorul C5 s] rezistenta R3•

Modul de f unctionare a releelor de distanta DIll sau

j) 113 este aproximativ asemiinatorcu eel prezentat, til\in d u-se corrt de difere ntele constructi ve care au interve nit In Iiecare tip _ inlparte.

190

6.2.2.7. Pr lneipale!o earaeteristici tehn ice ale TC leulu i D114

a) Va-lori ttominale

te nsiunea nominala, U; - lOO V, curent nominal, In --5 A (1 A), Irecverrta nomi nal a - 50 Hz,

tensiunea a uxiliara - 48, 110, 220 V C.C., in limitcle -20% ... +10%.

b) Elemeniele de demaraj ZMR, ZM S, ZMT

caracterist.ica de m asurare este un cerc ell cerrl.rul pe o axa inclinata, cu 66c fata de axa R, in pia nul Z;

- posib ilitatile de reglaj ale impcdantei de dcmaraj pot varia in fu nctie de curentul nominal, de pozrtia Kl sau K2 a ecliselor din interiorul releului, prccum ~i de pozitia butoanelor de reglaj r si K (§ 6.2.2.1), in limit elc indicate in tahellli 6.21.

Tabclul 6.21

Ruton ~c rcgla] I Pozitia eclisei I Bcleu I Helcll [1/ = 5 A In = 1 A

r (Ojfazu) .i->: 2,8-7 14-35
k (O/Iaza) J{j 0 -2 0-10
J{2 2 -4 10-20 curentul rm mrn de clemaraj la U = ° :

aproximativ 0,21", pe ntru pozitia 1-<-1 a eclisei interioare ;

aproximaLiv 0,3751", pentru pozitia J{2 a eclisei interioare ;

eroarea de m asurare a im peda ntei m ai mica de 10%.

c) Releul de demaraj la curetii homopolar A" reglare continua, In limitele 0,5 --;-- 1,2171' coeficient de reve nire, aproximativ 0,85,

d) Elementul peniru miis nrarea impedaniei de defect 1v1

constanta K peritru domeniul de m asutare

111 = 5 A In = 1 A

0,2/0,4 D./fazD. 1/2 D./faza

0,1/0,2 D./faza 0,5/1 D./fazii 4/8 D./faza

LEA no rmalc :

LEA scurte:

LEA lungi:

191

- deplasarea ccntrului cercului e (Yo din raza cercul ui] I" = 1 A

0; 50; 60; 70 ;

80%

o ; 20 ; 30 ; 40 ; SOv/o

0,6 ; 0,7; 0,8; 0,9; 1.

LEA sc u rte si

I" = 5 A

0; 50; 60; 70 ;

normale:

LF A lungi

80%

- factorul de pam int, Kp: c) Elemenlul directional SM - unghiul de sensibilitate maxima: IX = 30° capacitiv;

- sensibilitatea elementului de directie la seurteireuit ..

trifazat in directia hare-Iinie la 1 ,51" est~ de 0,15 V (at it pentru varianta 'de 1 A, cit si pentru cea de 5 A).

f) Eletneniui de limp Tl\1

- pentru treptele II, III, IV, temporizare reglahila intre 0 si 6,5 s;

- reglajefixe: imp = 0,4 s; imk = 6,5 S.

6.2.2.8. Exemp lu de calcul ~i stahi l ire a reglajelor pentru un releu de distanta D114 ell prorejeaza 0 linie de 110 kV. Prin planul de reglaje se dau urm atoarele valori :

1) Dcmarajul la minima impedanta : raza cercului, r = 7 D./faza; d.iplasarea centrului K = 2,35 D./faza eclisa intericara pe pozitia f{j'

2) Dernarajul la curent homo polar Ipo = 150 A.

3) Treptele de actioriare s int :

treapta I: ZlP = 12,50 D./faza t, = 0 s prelungirea treptei I: Z"p = 16,50 D./fazii treapta a II-a: Z2P = 22,40 D./faza t, = 0,5 s treapta a III-a: Z3P = 31,20 D./faza t] = 1 s

demaraj ul direct.io nat : t, == 3,2 s

dernaraj ul nedirecticnat : 15 = 6,5 s

4) Unghiul de scurtcircuit al liniei <P"c = 70°, li nia hind considerata de lungime norm ala.

5) Raportul dintre impedanta hom opolara si cea directs ~-34

Z,z - , •

6) Transformat.oarele de cure nt instalate pe linie, au ra- 300

portul: nTC = -_ - A.

a

192

7) Transformatoarele de te nsiu ne au raportul nTC 110 000 V.

100

In Iunctie de cele de mai sus, roz ulta :

a) Valoarea de reglaj peniru releul de cureni liomopolar An:

] ~

10 = __y~ = 150 X _(l_ = 2,5 A.

nTc 300

b) Valorile de reglaj \\, "2, V3 peniru cele irei ireple t _.}e calculeaza eu formula de In § 6.2.2.2: V = ]{R •

pZs

Valorile sccundare ale impedantelor Iieciirei trepte slut:

Z IlTC Z 300 100

16 = --- X CJ1P = - X --- X 12,50 = 0,681 D./faziJ. .

nTU 5 110000

1, nTC :lOO 100

.ts=- XZkp=- X~-- X 16,50 =0,900 D./faza

n~,u 5 110 000

X 22,40 = 1,220 .n/fazu

Z nTC r-. 300 100

as =-- X Z:1n=-- X --~

n7"U 5 110 000

X 31,20 = 1,700 D./faza

tinind cont ca <Psc = 70°, din tabelul 6.17 se detcrmina valoarea de reglaj a lui e , e = 60%.

Pcntru ::; = 60%, 'P.c = 70° ~i linie de lungime normala, din tabelul 6.19, se determina p = 0,98.

Alegind: K = 0,4 D./faza si R = 1 (§ 6.2.2.7.d), obtinem :

VI :__ [(R = 0,4 x 1 X 100 = 60%.

rZ18 0,98 ·0,681

VA' =- KR _-= 0,4 x 1

., --- X 100 = 33,45%.

-". - rZ" L 0.98'1.220

\'3 = l{R_ = 0.4 x 1 1() 24)/

---- X 0 = ~o'

rZ" 0,98 '1.700

193

13 - Verificarea releelor - cd. 240

Sc vor alege valorile VI = 60% ; V2 = 33% si V;j = 24%, care sc vor fixa cu ajutorul butoanclor V de pe panoul frontal.

In continuare, Iisa E; se Iixeaza pe pozitia ~ = 60%, Iisele K, pe pozitia 0,4 Q Ifaza.

e) Reqlajul [isei R, peniru prelutujirea irepiei ua [i s

1 Z.p = 16,50 = 1 ,32.

~ z., 12,50

J\dmitindu-se 0 prelungire a treptei I de 135%, sc Iixeaz a Iisa R pe pozitia 1 11,5 si sc face puntea 25 eu 28.

d) Fixarea iemporiziuilot:

Se executa pe ntru fiecare treapt.a in parte, action ind discurile de reg!aj respective. Pcntru directioriarea treptci a IV-a, se va efectua puntea SM-T.1.

c). Deierininarea [actorului de piimitii Kp.

tc, =~(Z" ~ 1) =0,8.

3 z;

Fi\ia n se asaza pe pozitia 0,8.

f) B utoanele de reglaj ale m arimilor r si Kale clcmentel or de demaraj vor Ii fixate pentru Iiecare din celc trci faze, pc pozitiile indicate.

g) Blocajul la peridulatii se pune in Iunctiune prin executarea puntilor 2-15 si 12- 43 Ia borncle rele ului.

6.2.2.9. Verificarca releului de distanta D114. Verificarea ge'neralii, verificarea mcca nica si verificarea izola tiei se executs conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 !?i § 2.2.2.3.

a) Verificarea qetieralii a modului de [unciiotiare a l'Cieulni D114.

a.L) Verificarea elementclor de d e m aI' a j I ami n i m aim p e dan t a ZM n, ZM .', ZM T' :O-;p executa utiliz ind montaj ul din fig. 6.31.

III cadrul acestei probe se ridica caracteristica de actio- 1I,IIe a elcmentelor de demaraj si se verif ica daca tcnsiunea Jilillilllii (de fapt impedanta minima) la care lucreaza acestea ,!, in ca dreaz.a in valorile admisihilc ale erorii (§ 6.2.2.7.b).

194

Fig 631.

Daca se utilizcaz a 0 caracterist.ica ell ccntrul in originoa axel or (rcglajul lui t i' 0, al lui J{ = ° ;;i eclisa intcrioara pe pozitia K1)' tcnsiunca minima la care trcbuie s a Iucrezo elemcntul de demaraj indifere nt de dcfaz aj ul dintre curcntul si tcnsiuuea aplica ta estc :

U = 2r1,

uude : r esLe valoarea data prin planul ell' rcglaje ~i fixali\ ell aj utorul hutoa nclor r;

1 - curentul nominal.

Daca sc utilizcaz a 0 caractcristica ell ccnl.rul dcplasat (rcglaj ul lui r =F 0, a l lui J( =/= ° si eclisa in terioarf pe p(,zitia 1(1 sa u K2)' tensiu nca minima la care t.reb uic s[) lucreze elernentelc de demaraj va fi Iu nctic de reglajde llllLo<lu(ivr r S;i J( (§ 6.2.2.1).

Accasta tcnsiune are valori dif('l'ile dcpinziud de cLJazajul q> dintrecurcntul si tcnsiuucn :lplicaL{i 9i se ponte calcula cu formulelc din tabclul 6.22, ('oloulI<t a 2-a.

Pe nt .. I I I § (. ') ') ,. . . d " d T - \

1 en ru exempru ue a i.z.z.». COIlSl errn ~ =.) i ,

se obtin valo rile din tabclul G.:n, cnloa na a 3-a.

Avind in vedere tipul cL'[cctului ~i clementul de dernaraj care se verif ica, in tahclul G.~~l s irrt dn Le bornele releului D114 la care se racor deaz a circuil.olc de curent si tcnsiune din fig. 6.31.

In principiu .vcrif icnrea dccurge as lfcl :

- Sc executa m ontaj ul din fig. 6.31, ra co rda rea circuitelor de cure nt si tensiune Iiicindu-se conform labclului (-i.23, tinind cont de polariU,!.ile indicate.

195

Tabellli 6.22

unghi!

Formula de cal cuI

I Tensiunea de verificare

00 U = 21 (Vr2 - ]{'sin'cp+Kcosq:» 76,14 V
660 U = 21(r + ]{) 93,50 V
900 U = 21 (Vr':_ ]{'cos2cp+Ksinq:>} 90,80 V
--
1800 U = 21 (Vr' - ]{'sln'cp-]{cosq:» 57,06 V
2700 U = 21 Vr' - K2 COS' cp - K sin cp) 47,9 V Tabelul 6.23

I Tensiune I

Element I de dernaraj

Borne pentru buzer

Tipul defcctului

Curent

ClI pamlnt 7*-4 8*-11 12-15
ZMr. Flirii pamtnt 5*- '" san 6*-4 8*-10
ClI parntnt 7*- 5 9*-11 13-15
Z,1l s Bra parmnt 6*- .5 sau 4*- 5 9*-8
Cu parntnt 7*-6 10"-11 14-15
ZMT Fiira parntnt 4*- 6 sau 5*- 6 10*-9 - Releul de distanta trebuie alimentat eu tensiune opera tiva, (+) in borna 2:;;i (-) in borna 3.

- Pentru a nu solicita inutil element ul de timp TM, se deco necteaza puntea 19 cu 20 sau se asaza 0 hueata de h irtie pe contactele normal deschise ale releului B, in asa fel incit Ia exeitarea lui, aceste eontaete sa fie izolate.

- Butonul de reglaj al elementului An, se asaza in dreptul diviziunii minime.

- Respect ind indicatiile scalelor, butoanele r, K ~i eclisa interioara se asaza in dreptul valorilor date prin planul de reglaje.

- Conect.ind trusa de eurent ~i alimentind decalorul, regleaza un eurent de 5 A si 0 tensiune de 100 V.

196

- In Iunctie de punctul care urmeaza a fj verifieat (tabelul 6.22), se Iixeaza un deealaj induetiv intre cure nt si iensiune.

- Se sea de tensiunea si se determina valoarea la care lucreaz a elementul de demaraj. Aceasta valoare nu trehuie sa difere eu mai mult de ±10% de valoarea calculata eu ajutorul formulelor din tabelul 6.22.

Cu oeazia punerilor in Iunctiune sau dupa reparatii, pentru fiecare element de demaraj (ZMR' ZM s sau ZMT) cste necesara ridiearea caracteristicii de actionare (valorile rezultate din tabelul 6.22). Caracteristiea se ridicii pentru un tip de defect, pentru celalalt tip, este suf'icicnta numai verificarea pentru 9 =66°.

Cu prilejnl verificarilor periodiee, proba se executa num ai pentru 'P = 66°.

Rezultatele se siutetizcazu intr-un t ahel de forma lahelului 6.24.

Tabelul 6.24

Defect

Unghi

f-;u calcuJ rv: I u actronaro [V)I Eroarc' [%] _j

00 76,14
660 93,50
Cu pamint 900 90,80
1800 57,06
2700 47,90
I
Fara pamint 660 93,50 In afara rnasurarilor de mai sus, pentru fiecare element de demaraj mai este necesar sa se determine curentul minim de actionare pentru U = O. Aceasta valoare trebuie sa fie in jurul a 0,21n (§ 6.2.2.7.b).

a.2) Ve r if i ca rea e I e men t u lui dec u r e n t hom 0 pol a rAn. Se executa ca la un releu de curcnt obisnuit, Trusa de curcnt se racordeaza la bornele 4- '7 ; 5-7 sau 6-7. Inchiderea contactului se poate urmari pe releele intermediare IN :;;i 2N. Coeficientul de revenire trebuie sa fie de 0,85.

197

I·i

b

Dectaesore J~

trusa . I

I!!!I Trusa TCT-2 ~ ·Oc 220V~ l, 1..-_--1 ?l__S __ N

- R(S,r1

} 2"
2 0;
, E:
-, 0
co:
~-O5 ~ Fig. 6.32.

a.3)Fixarca t e m p o ri z ii r i l o r s i v e r i I icar e a e 1 e m e n t u 1 u ide tim p. Sc executji utiliz ind montajul din fig. 6.32. Se refacc puntea 19 cu 20 san se SCOD. te h irtia care iz oleaza contactele normal deschisc all' rclcului B. Temporizarea treptei I nu se r,"gleaza. Fix a rea tem p oriz.arii pentru treptele a II-a, a III-a ;;i a IV-a se face actio n ind asupra tamburelor Te, 1"3 ;;i T4 ale clern e ntul ui de t.imp, dupa cc s-a apasat butunul 1'1\11 ;;i s-a rot.it In se nsul dcblocarii discul de blocaj. Blo carea tamburelor T2, 1'3, 1'., se realizeaz a action in d discul de hlocaj in se ns invers cclui indicat anterior.

Declansarile trusei se culeg din: borua 38 (fig. 6.32) pentru treapta a II-a, 3;7 pentru treapta a III-a si 36 pentru treapta a IV-a.

Verificarea ternporiz arilor fixate se executa ca la un releu de timp obisnuit, dupa ce in prealabil s-a fixat un cureut suficient de mare nentru a asigura demarajul.

aA) Veri f i c a I' e a e 1 e men t u 1 u ide mas II r are aim p e dan t e ide d e fcc t M. Se efectueazu utiliz ind un montaj asern anator celui din fig. 6.31. Injilu. faFt de acesta, se va conceta Ia TCT-2 un cronomctru, de clansarea trusei culeg indu-se din clema 1 a releului D 11-1 B ut.oanele ~i eclisele de reglaj S0 Iixeazii conform indica tiilru

198

de la § 6.2.2.8. Se sunteaz a directia si blocaj ul la pendutatii, electu ind puntea 20 cu 32.

Tensiunile de basculare dintr-o treapta in alta se calcu-

leaz a cu form ulele cunoscute (§ 6.2.1.10, punctul £1.3).

Ul!trti = 2Zi",·Is'sc pentru scurtcircuite bifazatc.

U1imi = Zi'P·js-sc(1 + Kp) pentru scurtcircuite monofazate. Dad! se utilizeaz.a 0 caracteristica cu eentrul in originea

axel or, Zi'P pentru fiecare treapta s int elate de valorile obtinute Ia § 6,2.2.8.b.

Daca ise . utilizeaza 0 caracteristica cu cenl.rul deplasat, Z!'P se obtin cu formulele din tahelul 6.25,

Tabelul 6.25

UnglIi

Formula de calcul Z''i'

00 Z,,' p' (1 + E)
cpsc z.,
9(')0 Z,,' P 'j/1 - 0:'
1800 ; z.; p' (1 - E)
2700 .Z,,'p.Vl- ~2 in care:

ZiS este

impedanta sccundara a Iiecarei trepte conform § 6.2.2.8.b.

dcplasarea centrului caracteristicii ; raza ccrcului caracteristicii (fig. 6.33).

ZiCP = 1 .Q, pare

E

p Pentru valoarea :

1

p

e: cos cp + V1 - z'sin' cP

unghiul pe care impeda nta Zi'P il faee cu axa OR.

Aplicind formulele din

ubelul 6.25, obtinem pcntru xernplul dat, valorile din bcIJII 6.26.

Pig. 6.33.

199