ARTA $1 OMUL

si cavaleri
¥

In secolul alXIL-lea sefor-

;
*
• *
r

i
r
"
*
meaza un nou stil poetic in <
\
t
i *
4i\
I
\K
N
«u m \ •* 1

sudul Franfei. Poeziile lirice 0 *

Ml (K
scurte dar complexe daii gins <
s -f
*
I A

A
sentimentelor personate, mat
ales iubirii dintre barbat $* I l«
M *

femeie. * ¥ \
i
% «

Poeti francezi, din evul mediu care scriau

V
despre dragoste si cavalerism, se
numeau trubaduri. De regula erau de m
^

V
I $

*
*

provenienta nobila si scriau intr-o limba r

neolatina - langue d'oc din Provence. Poezia irs y
%S
♦
r
lor diferea foarte mult de genurile epice ce U ««

erau la moda in nord. Datorita Eleonorei de A ■C *v

4
v i-
Aquitania, fiica unui trubadur devenita in
1137 sotia regelui Ludovic al Vll-lea, acest A %
4
v > s
lirism si cultul dragostei cavaleresti se
raspandeste rapid in toata tara si chiar si peste
y $ r\ \
/ A
s %
i
granite. Ai
■\

Un nou stil Tn dragoste \ A

/+ 4
De fapt aceste poezii erau destinate distractiei >
claselor sociale bogate. Totodata sunt oglinda •
4
fidela a schimbaii comportamentului social.
9
\
Casatoriile erau determinate de interesele 1* %

politice si economice ale familiilor instaite si ■- u ^

\
erau foarte putine sanse ca viitorii so|i sa fie
indragostiti. Pe langa aceasta, cavalerii erau
/ v \

deseori plecati la razboi departe de caminele *V > -/

^

lor, sotiile ramaneau singure, se simteau & ?i

parasite si se plictiseau. T "N \ K
In cercurile inalte s-a propagat rapid ideea 1 \
> %
^f.
cavalerismului care se baza pe curajul si '■#> ^

vitejia military - virtuti estompate de valorile

f5*l>
\
crestine - precum si perceptia extrem de Ul;«.
m
'/«# *
\

idealizata" a naturii dragostei. Aceasta nu avea ^> :i

nimic comun cu egalitatea sexelor, cavalerul ^. «•!
avea obligatia de a-si sluji aleasa inimii si de ^ 9
*tt <

a-i satisface orice capriciu. Um r

OO
N ^i. L. r * »w

4t >
O Aceasta sculptura O Imagine din pe aleasa inimii pana la moarte - de regula
*
executata Tn fildes, tapiteria din secolul din departare. Dragostea lor ajunge la
reprezinta un mo¬ al XV-lea, cu titlul implinire foarte rar si daca intamplator aceasta are
ment din cartea lui Ofeirea Inimii^
y Guillaume de Lorris, reprezinta esenta
loc, trebuie pastrat secretul.
* Manat de dragoste, cavalerul va face acte
Romanut Trandafiru- dragostei si fidelitatii
1 L*i f
r /uj, respectiv asediul cavaleresti.
de eroism, pentru a satisface dorintele femeii
iubite. Aceasta la randul ei pretinde tot mai
JTo .*
Cetatii Dragostei. mult. In tot acest timp femeia iubita devine
* **
k
*
sursa oricarei virtuti, chiar daca aceasta, in
j
Aceasta noua poezie acorda o important^
V S'-
r « . 4
VY nemaiintalnita aducerii omagiului in dragoste, realitate, are o atitudine de respingere.
^ /
V ^
1

tm: *
*

4
-¥
fiind influentata de literatura araba, r n
care i u s
| n c u
i l
v E a a
e u d
n r e I
e o l b
r p o e
a a r r
i
d d c
r 2 i a
a n ,
g O
o c P o
s c a c
t i l u
e d e p
a e s a
n t t
s t i a
i a n
l a i
c a n
a
r i | p
e n a
s r
a u i t
r e
a m P
j a e d
u n e
n c i ^ mauri. Cavalerul se Tndragosteste de regula
s

r- i« V
-.
1 nebuneste de o femeie, care este de obicei
'$ maritata sau logodita cu altcineva.
poeme inspirate din legendele despre regele
Arthur. Cel mai renumit poem al sau, Troyes,
:> indragostitul isi ia angajamentul ca o va sluji Tl are ca erou pe cavalerul Lancelot, tndra-

25
 TRUBADURI $1 CAVALERI

* J. f X
j
s
^ y J /
y% \ if
k -% f
K < 0
< V *
*
.* # >4
•
i j
%

c i \
% \
A
\
s.J L yjt+
V* %

V
* >
f
*f
«c*
\

• >.*
\ k m
4
r
V r
*■ >• \
\

9 K ♦i
/
V \

I ^
V ^ **

*^ *
> /
\
\
t
{ I
*w
y X r if ►

\
%

V
>.

\
s N j> r %
c *

a© /

r V -s i
•< *
> #
^
«•
^
j
% * t
?\
# <•
\ P
A
:> .' « ;.;
^ a "/

I gostit de Genoveva, sofa regelui Arthur. Din intr-o gradina, unde intalneste niste figuri ca O llustrarea in secolul al XlX-lea a mortii
•3 poem reiese foarte clar ce era in stare sa faca Deduit (Voluptatea), Richesse (Bogatia) si regelui Arthur. Legendele legate de regele
| cavalerul pentru aleasa inimii lui. Largesse (Generozitatea). La influenta Zeului Arthur sunt o combina^ie intre fapte istorice
c Pe atunci era considerata extrem de rusi- Dragostei acest om se indragosteste de un si legende celtice.
E
trandafir si de aici viata lui are doar un singur
noasa aparifa unui cavaler intr-o caruta.
scop, sa rupa un boboc de pe acest trandafir. Tristan. Dupa ce indragostitii beau, fara sa
Lancelot, dupa o clipa de ezitare se suie totusi
in realizarea acestui tel este ajutat sau banuiasca ceva, elixirul dragostei, Tristan se
intr-o caruta, dupa ce afla ca numai astfel
impiedicat de diferite figuri alegorice, de indragosteste de Izolda cu o dragoste pati-
poate primi vesti despre regina. Chiar si
exemplu Politetea, Pericolul, Mintea, Mila, masa, insa aceasta pasiune este incompatibila cu
aceasta mica ezitare atrage dupa sine
Rusinea si Teama. in final intervine Natura si loialitatea cavalereasca fata de rege. Acest
dispretul Genovevei. Mai tarziu ea se resem-
eroul poate rupe trandafirul dorit. conflict nu se poate rezolva altfel decat prin
neaza si-1 lasa pe cavaler intr-o noapte in
moartea tndragostitilor.
camera ei, dar dragostea de curtean (amour
courtois) a acestuia va mai fi supusa multor
Dragoste condamnata la Tema dragostei cavaleresti apare si in lite¬
probe. moarte ratura italiana, unde in opera lui Dante,
Multi, in multe variante, au prezentat in Divina Comedie, aceasta invinge chiar si
Devotament dezbinator aceasta epoca, vechea poveste a lui Tristan si moartea. Opera este formata din trei parti. In
Aceasta tema a influentat si literatura engleza. Izolda in lumina conceptiilor cavaleresti. prima Dante povesteste intalnirea lui cu
De exemplu in secolul al XV-lea, Sir Thomas Izolda este sotia regelui Marc, unchiul lui spiritul lui Virgiliu, poetul roman, care a fost
Malory, in cartea sa intitulata Morte d'Arthur,
\ 'V ^ /\ 7 \ 7x t <7^ vy <S/ /

scrie despre pietenia, dragostea si pasiunea © llustratie din

o X5 >\ A \/N
/
• \/
cavalereasca. El arata cum tradarea generata manuscrisul cu titlul r /% <X •
f\ 4 r\
de pasiuni personale distruge legaturile cele Lancelot du Lac.
^V 4
>

mai puternice.
in conceptja lui Malory, fidelitatea lui
Acest poem francez
po vest este despre
.t/h- • Vi
4 u i
/ V,
f
Lancelot fata de rege este macinata de regele Arthur si A t %
f\
A
dragostea adultera fata de Genoveva. dragostea dintre *N ^i >

Rezultatul nu este doar destramarea "Mesei regina Genoveva si **&* ^y

Rotunde" a lui Arthur ci si a regatului. cavalerul Lancelot - ../

"W...V
^ *
prietenul regelui si *J
-» t
Romanul trandafirului iubitul reginei. r**\fT r
In aceasta epoca a fost foarte populara (dupa \ »
numarul manuscriselor ramase) opera lui *
H \

s
\ \
Guillaume de Lorris, Romanul Trandafirului >
V> ^ y
>

(Roman de la Rose), avand ca tema dragostea

cavalereasca. v^ ♦

t 0
Prezentat ca un vis, este o alegorie despre i (S
\
+f

un om, care este introdus de Oiseuse (Lenea) Wl -*

26
 ARTA $1 OMUL

trimis din ceruri pentru a-1 calauzi pe Dante

pe drumul spre dragostea lui din tinerete,
Beatrice, acum moarta. Pentru aceasta trebuie
r
sa coboare in iad, unde se intalneste cu multi *

\
pacatosi, care pentru pasiunile lor adultere au k /

fost condamnati sa se invarta in intuneric, \

-*
\
\
Pm
m&nati de un vant etern. De exemplu • i\ r
Francesca si Paolo au fost blestemati pentru
+\ \ y *
\

U K /
/
h \
4
>

&n
f
dragostea lor oarba si egoista.
Dante si Virgiliu cutreiera iadul, vad toate >
r :v \
V
^

monstruozitatile; apoi se intalnesc si cu \ %

Satana, dupa care trecand de centrul K > f

\
/ A H
pamantului, la poalele muntelui purgatoriului *> r*- s\
+ a
ajung "sub stele". Pe varful muntelui, in <
v *
N r *\ #

>
A r
Paradisul pamantean, Virgiliu isi ia ramas bun i. *.

v
t / * V*
de la Dante, care in fine acolo o gaseste pe <# /
/
4 >

Beatrice. Aceasta il conduce mai departe, in i * 4 * \

i
sus prin sferele raiului si devine tot mai I *

frumoasa si mai sfanta in ochii admiratorului 4 i

ei, iar in cele din urma ajung chiar la N
Dumnezeu. Aceasta este imaginea apoteotica a
dragostei ca sentiment divin.
\

S
K

f
*
t *
r

•
* <*-

Arta iubirii y
**

La sfarsitul secolului al Xll-lea, asemenea idei

au fost exprimate de Andreas Capellanus la
eleganta curte a Mariei, contesa de
u 4&.
\
/
Champagne (fiica Eleonorei de Aquitania). V *
*.
>,v
Cartea lui, Arta Iubirii, nu trebuie luata in xS
serios in totalitatea ei, in multe privinte fiind Sx\\
o parodie a scrierilor cu aceeasi tema ale lui
Ovidiu. Ofera sfaturi minutioase pentru L
v
*% c
indragostiti. Originalul s-a scris in limba latina. VI
Este considerata o lucrare de sinteza, care
reflecta conceptia despre lume a unei epoci.
r ^

?
4
v *

Cu o ironie estompata, Capellanus enumera t vt *

regulile dragostei cavaleresti ca incununare si 4

i
t

1 /

\, v
O Aceasta minia¬ O Scena din poves¬
<t tea tragica al lui ^ /' »i
tura din secolul al
*—
XlV-lea Tnfa^iseaza Tristan si Izolda. Le-
primul episod din genda Tndragosti^ilor v>
■* Romanul Trandafirului. a fost imortalizata
•
^
'V /* >
i
t\
Tanarul Tndragostit, de mai multe poeme
btiir gf»le6 yen qut Tn vis, intra Tn cavaleresti. /
^4f t
s
<iit. i
W%\
l»frtltanwew.it*c j <. *

->.n Gradina Dragostei. N

h
r
\

j
h

W
\

went ltttee laoulcf soimul care sta pe creanga de aur din curtea \

regala. (Ca si in celelalte povesti despre 1

«rW*«rtcrt-tflAmec wile dragostea cavalereasca, si aici cavalerul trebuie
4
t4 /
fiemen* **ir tot «t ytoiitt*. sa treaca de mai multe probe pentru a-si
dovedi profunzimea dragostei.) II I 9J
dpe bmie *Vtt- j>lt* qnt we La sfatul tinerei, cavalerul porneste in %* 1
\

i » I
cautarea manusii fermecate, pe care se va
O Miniatura din evul mediu, care reprezinta tn
aseza soimul, caci numai posedand acest ^ \%
ultima lupta a regelui Arthur. Regele ran it
obiect va putea intra in palat. t
grav Tl roaga pe vasalul lui sa-i arunce spada ; >
r *

Tn lac, unde este prinsa de Stapana Lacului. Peripe^iile cavalerului britanic i * i

incheiere a unei povesti fermecatoare.
Povestea suna cam in felul urmator: un
viteaz britanic, calaind prin codrul regelui
Arthur, se intalneste cu o fata minunata, care-i
spune ca fan? ajutorul ei cavalerul nu-si poate
Cavalerul ajunge repede la un pod de aur.
Acesta este pazit de un cavaler inspaimantator k OJfVfi\'Olt Olt il
care-1 provoaca la lupta. in aceasta lupta,
?
britanicul e ranit grav, dar invinge si cruta t
ty
v
viata adversarului. Pe celalalt mai il asteapta t
un alt cavaler fioros, care scutura asa de tare ^ *. f
%\

duce la bun sfarsit angajamentul. Ca sa-i podul, incat britanicul abia poate trece peste *& o
crL'f«iv4c^f>i *
castige dragostea fata pretinde sa-i aduca el. Odata ajuns dincolo, isi ineaca dusmanul. \. tig*

27
 TRUBADURI $1 CAVALERI

?
j t
j

<tr >A
*

V >

4 X
^

I \ 4
f <h_#
^!
y *

% r*
*
< > * 1 n
r
ia
/
*
/ j
>
4 *#"

,r * a t v -•

^ *
?/ - A
*.

i*
A
*

V
\
\

**
1
*
*
£ i' Pilrii n **^. •• -4 * -
4.

X P"(t
/
K' y.. •Vr-*
♦ • » ♦
' * A ^\ V n *kr A ■-
i ill
L infi
*t * /
>k
/
J i w
% o

<
*
L
\
J
v V
M
K
r.
• v -

C I
* t
* *4

♦ *^ > *
«*

V
*•
V <*
%* •
\

O O activitate favo- O Pictura lui Mai tarziu ajunge pe un camp inmiresmat,

rita a cavalerilor erau Domenico Michelino: in mijlocul caruia se afla un palat rotund, fn INFORMATI
turnirurile. In aceste Dante si cartea sa mod curios, nu gaseste poarta palatului si nici
dueluri fiecare cavaler Divina Comedie. In nu vede pe nimeni nicaieri. Totusi, pe pajiste ■ In evul mediu casele regale Tncredin^au
lupta Tn culorile stanga lui Dante se se gasesc mese de argint incarcate cu mancare deseori pictorilor renumi^i, poetilor si
femeii iubite pentru vede orasul Florenta si bautura. Cavalerul, care in urma calatoriei scriitorilor elaborarea unor opere cu te-
gloria acesteia. era aproape mort de foame, se aseaza imediat matici artistice bine determinate. O mare
la masa. protectoare al artelor a fost Eleonora de
Aquitania si cativa din descendentii ei.
nrc nioii/'o(ft)iv ,/y'&^ niciicacnuifttc 3;\ Regulile dragostei ■ Marele poet Ovidiu (43 T.e.n.-17 e.n.)
onA'tm Cuv iV / ' \ tJ -* /clement N Dintr-o data, printr-o poarta invizibila pana care a trait in timpul domniei Tmparatului
f UUMlIC fv:\ <t * I' -. | XVIlbrCM tXlli Hfilfll atunci, se repede un urias invartind in mana Augustus. Pe langa poeziile de dragoste
f-Vt.lU|'/ilt\ |j - ' ; i'MHif 1UCUTC-il UK, un ciomag. "Cum indraznesti sa calci pe a scris si multe scrisori de dragoste ima-
<t Lvlr.trliilvM ji^l'A' jiuiumc vWciy .luoi teritoriul regal si sa mananci de pe masa ginare, pe care le scria in numele unor
regala fara sa fii invitat?" - zbiara acesta. eroi legendari catre iubitele acestora si a
MM X f.rx incepe o lupta crancena din care in mod conceput un studiu cu titlul Ars
.3 I
i miraculos britanicul iese iar victorios, dar Amatoria, Tn care arata cum cadem Tn
W**
^

u» v -a< kw£ss«ms©> 4 cruta viata uriasului, care drept rasplata il mrejele dragostei si cum sintem deza-
n >
conduce la coloana de aur pe varful careia se magiti. In conceptia lui dragostea este o
afla manusa fermecata. lupta Tn care zeul Amor da putere
' >>
/4 >>
i' In final britanicul ajunge in palatul regelui femeilor asupra barba^ilor.
Arthur si gaseste soimul care sta pe creanga ■ Judecatoriile de dragoste din Barcelo¬
4 de aur. Dar precum ii prezisese tanara, este na dadeau verdictele pe baza car^ii lui
f s din nou provocat la duel simultan de doi Andreas Capellanus, Arta Iubirii Astfel,
t cavaleri. Norocul este iar de partea lui, ii un domn nobil putea sa faca curte unei
^
>
sileste pe amandoi sa se retraga si astfel poate doamne numai cu aprobarea prealabila a
lua soimul si pergamentul fixat pe creanga de sotului.

/
i r aur. Pe acesta erau scrise Regulile Dragostei -

a < *
31 la numar - si britanicul e indemnat sa faca verdele semnifica o noua dragoste, albastrul
cunoscute aceste reguli acelora care doresc fidelitatea), dar aveau semnificatia lor si
*j
dragostea. florile, pietrele pretioase, cat si voaluile si
• '^
i^-
M
7Conversatia aristocratica a epocii utiliza
| toate conceptele iubirii si toata paleta 4e
panglicile.
Conceptul dragostei cavaleresti a avut intr-
^
/"
i simboluri ale dragostei. Culorile aveau o forma sau alta influenta asupra literaturii
e semnificatia lor (dupa o carte aparuta in 1458, Europei de vest inca multe secole dupa acea.
28 mai veziArta si omul 10 - EPOCA LUI CHAUCER IstOie Universal 22 - EPOCA DEVOTAMENTULUI