Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consiliul ştiinţific
Prof. univ. dr. Ion Gh. Roşca, Academy of Economic Chief Assist Professor Ph.D. Vanya Banabakova,
Studies, Bucharest National Military University, Veliko Turnovo
Prof. univ. dr. Viorel Lefter, Academy of Economic Ph.D. Petrovska Mircevska Tatjana, University
Studies, Bucharest St. Cyril and Methodius, Skopje
Prof. univ. dr. Ion Stancu, Academy of Economic Teaching Assistant Djucik Maja, Faculty of
Studies, Bucharest Economics, Belgrad
Professor Ph.D. Daniel A. Glaser-Segura, Our Lady
of the Lake University, San-Antonio, Texas Prof. univ. dr. Aurel Burciu, University „Ştefan cel
Associate Director Ph.D. Kravtsiv, Vasyl Mare“, Suceava
Stepanovych, Institute for Regional Research Lecturer Dr. Babu P. George, University of Southern
of the Schience Academy of Ukraine, Lviv Mississippi, USA
Associate Professor Ph.D. Aaron Ahuvia, University Lecturer Ph.D. Olga Blinkova, Karazin Kharkiv
of Michigan-Dearborn National University, Kharkiv
Professor Ph.D. Abraham Pizam, Rosen School of Professor Ph.D. Jonathan R. Edwards, Bournemouth
Hospitality Management, University of Central University, Poole
Florida, Orlando, Florida Prof. univ. dr. Vasile Dinu, Academy of Economic
Assistant Professor Ph.D Daniel Stavarek, Silesian Studies, Bucharest
University, School of Business Administration, Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu, Academy of Economic
Karvina Studies, Bucharest
Ph.D. Yankov (Nicolov) Nicola, Tsenov Academy of
Economics, Svishtov Prof. univ. dr. Traian Surcel, Academy of Economic
Professor Ph.D.Carlos Costa, Universidade de Aveiro Studies, Bucharest
Associate Professor Ph.D. Čerović Slobodan, Faculty Conf. univ. dr. Hapenciuc Valentin, University
of Natural Sciences, Belgrad „Ştefan cel Mare“, Suceava
Associate Professor Ph.D. Peev Gueorgui, New Prof. univ. dr. Rodica Milena Zaharia, Academy of
Bulgarian University, Sofia Economic Studies, Bucharest
Editura
Editura ASE
Piaţa Romană, nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 701731
Telefon: 021/211.26.50/146
E-mail: editura@net.ase.ro
www.ase.ro
Revizie text
Adriana Pietrăreanu
Stanciu Ion
Liliana Matei - redactor-şef, Editura ASE
Tehnoredactare
Neagu Romică
Violeta Rogojan - Editura ASE
CUPRINS/CONTENTS
11 Eficienţa politicii concurenţiale plasează România în urma multor ţări mai slab dezvoltate
(Competition Policy Effectiveness Lags Romania Behind Several Less Developed Economies)
Andreea Vass, Cercetător, Institutul de Economie Naţională, Academia Română
20 Etica, miza actuală a restructurării relaţiilor comerciale (Etics, the Actual Stake of Restructuring
the Trade Relations)
Prof. univ. dr. Theodor Valentin Purcărea, Conf. univ. dr. Anca Purcărea
30 Valorile culturale şi morale – determinanţi ai satisfacţiei în consumul turistic (Cultural and
Moral Values – Determinants of Tourism Satisfaction)
Conf. univ. dr. Gabriela Ţigu, Conf. univ. dr. Claudia Elena Ţuclea
36 Codurile de etică în servicii şi promovarea concurenţei loiale (Codes of Ethics in Services and
the Promotion of Fair Competition)
Prof. univ. dr. Maria Ioncică, Lect. univ. dr. Eva-Cristina Petrescu, Asist. univ. drd. Diana
Ioncică
41 The Relationship Between the Integrated Tourism Development of a Region and the Respective
Local Communities of Romania. A Moral Approach (Relaţia dintre dezvoltarea turistică
integrată a unei regiuni şi comunitatea locală în România)
Prof. univ. dr. Nistoreanu Puiu, Tănase Mihai Ovidiu
46 Practici etice în designul site-urilor comerciale (Ethical Practices in Commercial Website
Design)
Prof. univ. dr. Bogdan Onete
50 Consumerismul etic şi modelul englez (Ethical Consumerism and the British Path)
Lect. univ. dr. Mihai Teodor Negrea
55 Consideraţii etice privind etichetarea alimentelor (Ethical Consideration Regarding the Food
Labeling)
Lector univ. dr. Magdalena Bobe
61 Aspecte de etică şi deontologie în serviciile sanitare (Ethic and Deontology Aspects in
Healthcare Services)
Lect. univ. dr. Lelia Chiru
66 Codul global de etică în turism – stadiul de implementare (Aspects of the Implementation
Degree of the World Code of Ethics in Tourism)
Prof. univ. dr. Rodica Minciu
72 Leadership şi responsabilitate socială (Leadership and Social Responsibility)
Conf. univ. dr. State Olimpia, Conf. univ. dr. Popescu Delia
80 Responsabilitate socială şi cetăţenie corporativă în secolul XXI (Social Responsibility and
Corporate Citizenship in the 21st Century)
Conf. univ. dr. Sorin George Toma
86 Teoria etică şi piaţa liberă în contextul globalizării (The Ethics Theory and the Free Market in
the Globalization Context)
Conf. dr. Veronica Popovici, Lect. dr. Ramona Nicoleta Bunda
92 Percepţia consumatorilor privind etica în marketingul produselor agroalimentare
(Consumers’ Perceptions About Ethics in Agro-Food Products’ Marketing)
Prof. univ. dr. Istudor Nicolae, Lect. univ. dr. Ion Raluca Andreea, Dr. Turek Adrian
97 Etica liderului – condiţie a succesului în afaceri (Leader's Ethics - a Requirement for Business
Success)
Asist. drd. Mădălina Lavinia Ţală
103 Responsabilitatea din punct de vedere etic a activităţii de marketing a firmelor
(Ethical Responsibility of Firm’s Marketing Activity)
Conf. univ. dr. Alexandru Nedelea
107 Probleme etice specifice afacerilor româneşti în contextul economiei bazate pe cunoaştere
(Ethic Issues of Romanian Businesses in the Economy Based on Knowledge)
Conf. univ. dr. Manoela Popescu
113 Implicaţiile aspectelor eticii în afaceri ca parte integrantă a strategiei unei organizaţii în mediul
concurenţial (The Implications of the Business Ethics’ Aspects as Constitutive Part of an
Organization Strategy in the Competitive Background)
Conf. univ. dr. Elena Cerasela Spătariu, Lect. univ. dr. Nicoleta Asalos,
Lect. Dr. Cristina-Mihaela Grozea
119 Comportamentul etic, pilon al reputaţiei corporative (Business Ethics, a Pillar of Corporate
Reputation)
Drd. Cristina Pantelică (Şerbănică)
125 Integrarea discursului etic în teoria economică (Integration of Ethical Discourse in Economic
Theory)
Conf. univ. dr. Iulia David Sobolevschi, Conf. univ. dr. Monica Aureliana Petcu
131 Etica în afaceri şi responsabilitatea socială a firmei (Business Ethics and the Social
Responsability of the Company)
Prof. univ. dr. Ion Botescu, Conf. univ. dr. Liliana Nicodim, Conf. univ. dr. Elena Condrea
136 Factorul uman în turismul durabil, între etică şi responsabilitate socială (Human Factor in
Sustainable Tourism between Ethics and Social Responsibility)
Prep. univ. drd. Pavel Stanciu, Lector. univ. dr. Costică Roman, Prep. univ. drd. Iulian
Condratov
142 Auto-reglementarea comerţului electronic din România - posibilă soluţie pentru limitarea
e-fraudelor (Self-Regulation of the E-Commerce in Romania–Possible Solution for the
Limitation of E-Frauds)
Asistent univ. dr. Irina (Albăstroiu) Mărunţelu
149 Funcţia pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în
organizaţiile economice (The Pragmatic Role of a Postmodern Epistemology for Ethical Values
Management in Economic Organizations)
Conf. univ. dr. ing. Sabina Irimie, Masterand Ibrian Cărămidaru
155 Reglementarea eticii în afaceri. Standardul Sarbanes-Oxley (Rules on Business Ethics.
Sox Standard)
Lect. dr. Cristina Drumea
161 Impactul normelor de deontologie profesională în domeniul serviciilor de sănătate asupra
activităţii de promovare (The Impact of Deontologic Code from the Health Services Area
on the Promotional Activities)
Cercetător ştiinţific Ileana Răducanu
168 Implicaţiile etice ale afacerilor electronice (The Ethical Implications of E-Business)
Asist. univ. drd. Sidonia Otilia Vultur
174 Corporate social responsibility and competitiveness (Responsabilitate socială corporatistă
şi competitivitate)
Associate Professor Daniel Şerbănică, Associate Professor Gheorghe Militaru
181 Etica în afacerile agenţilor imobiliari din România (The Ethics in the Business of Romanian
Real Estate Agents)
Conf. univ. dr. Basarab Gogoneaţă
187 Etica în Internet (Internet Ethics)
Lect. univ. dr. Laurenţiu Frăţilă
194 Etica în industria asigurărilor (Ethics in the Insurance Industry)
Lector univ. dr. Gavriletea Marius
200 Relevanţa eticii relaţiilor de afaceri într-o lume în schimbare (Relevance of Business Ethics
in a Changing World)
Prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, Lector univ. dr. Dan Ioan Dascălu,
Conf. univ. dr. Valentin Hapenciuc
II. Interferenţe economice (Economic Interferences)
Bune practici
257 Guvernanţa corporativă (Corporate governance)
Prof. univ. dr. Eduard Dinu
Nevoia de personalităţi
260 Un model pentru generaţiile viitoare: profesorul universitar doctor Dumitru Patriche
Prof. univ. dr. Iacob Cătoiu
Recenzie de carte
264 Commodity – Consumer – Quality. The XXI-st Century’s Perspective
Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Prof. univ. dr. Giuseppe Calabrò
266 Economie şi ecologie
Prof. univ. dr. Ana Bazac
THE ETHICAL DIMENSION OF BUSINESS
(Dimensiunea etică în afaceri)
The moral responsibility that companies Astăzi, se vorbeşte tot mai mult, în litera-
should have in relation to people, communities tura economică de specialitate, dar şi în medii-
and other organizations which are involved le de afaceri, despre responsabilitatea morală
with or only affected by their decision is pe care trebuie să şi-o asume companiile faţă de
increasingly the object of debate by business organizaţiile, comunităţile sau grupurile impli-
scholars, as well as by business people. Such cate sau numai afectate de deciziile lor. De ase-
debates insistently bring to the public’s atten- menea, se insistă tot mai mult asupra investiţii-
tion the investment that companies should lor sociale pe care trebuie să le facă firmele, ca
make as an answer to raising social and envi- răspuns la cerinţele materiale sau de mediu tot
ronment requirements. Consequently the mai mari ale comunităţilor din care fac parte şi
public put pressure on companies to behave în care îşi desfăşoară activitatea. Ca urmare,
ethically and to adopt social responsibility cerinţele crescânde ale publicului generează o
standards. implicare crescândă a eticii în afaceri.
Business ethics does not mean only the Etica în afaceri nu se reduce numai la a
respect of the law. Actually it is not imposed as respecta legea, nefiind o opţiune determinată
such by any law. It means to observe in day-by- strict de lege. Ea înseamnă a introduce în deci-
day decision making as well as in formulating ziile de zi cu zi, dar şi în strategiile de manage-
the long and medium term strategies a set of ment pe termen mediu şi lung şi a altor norme,
ethical norms, simply because it is more profi- deocamdată opţionale, decât cele impuse de
table under current market constraints. lege. Aceasta pentru că pur şi simplu este mai
profitabil un comportament moral al firmei.
Business ethics requires a set of instru- Etica în afaceri presupune un set de instru-
ments useful in making strategic choices and in mente de decizie utile în stabilirea strategiei
managing conflicts between various stakehol- companiei, în rezolvarea conflictelor dintre gru-
ders: employers vs. employees; shareholders purile ce interacţionează într-o afacere: angajaţi
vs. managers; company vs. local community, şi angajatori, manageri şi acţionari, companie şi
and so on. But business ethics should not focus comunitate locală etc. Cu alte cuvinte, ea presu-
on conflict prevention and resolution, it should pune buna gestionare, mult umanizată, a rapor-
better focus on harmonizing at a high satisfac- turilor cu ceilalţi. Mai mult decât a rezolva sau
tion level the interests of various stakeholders, preîntâmpina nişte conflicte, etica în afaceri
from business partners to consumers and the presupune găsirea unui echilibru între interese-
society in general. le acţionarilor şi interesele grupurilor afectate
sau implicate, de la parteneri până la consuma-
tori şi societate în ansamblu.
Nowadays the influence of private compa- Etica în domeniul economic, este cu atât
nies on the society is very high. Immoral beha- mai importantă cu cât puterea şi influenţa firme-
vior, which, unfortunately, is frequent among lor private asupra societăţii este tot mai mare, iar
companies, may bring immense prejudice to politicile imorale, frecvent întâlnite în mediu de
individuals, communities and environment. afaceri, pot provoca imense prejudicii indivizilor,
Thus, in economy, ethics should play an impor- comunităţilor şi mediului.
tant role in promoting progress and welfare.
The raise of interest about ethics in busi- Creşterea interesului pentru etica în afaceri
ness is also determined by the following factors: mai este determinată şi de alţi factori precum:
different group militantism and stake- militantismul diferitelor grupuri şi cate-
holders (the most important being the salarieds, gorii de stakeholders (cele mai importante fiind
customers and local communities) direct or salariaţii, consumatorii şi comunităţile locale),
indirect affected by the activity of commercial afectate direct sau indirect de activitatea firmelor
enterprise; comerciale;
activism of shareholders, who, by prac- activismul şi implicarea grupurilor din ce
ticing “responsible investment” favor companies în ce mai numeroase de shareholders (acţionarii
Good reputation, the main asset on which O firmă poate avea campanii de imagine,
companies build their long run success, cannot poate face acte de caritate, poate avea produse de
be “bought” by short term actions as occasional calitate, însă toate aceste lucruri la un loc, fără
charities or image campaigns are: it is based on reputaţie, sunt investiţii pe termen scurt. Buna
consequential respect of ethical principles in reputaţie, care asigură reuşita în afaceri pe ter-
running the business. men lung, nu poate fi cumpărată, ea este un efect
direct al eticii în afaceri.
Finally, economic life will teach entre- Viaţa economică va învăţa companiile că au
preneurs and firm managers the importance nevoie de etică în afaceri, iar pe întreprinzători că
of ethical codes, and the fact that complying trebuie să înţeleagă importanţa codurilor etice, şi
with them is the only way to build the credi- că respectarea acestora determină crearea de
bility of the company and long term partner- relaţii economice pe termen lung, asigurând toto-
ships. dată şi creşterea credibilităţii companiilor lor.
8 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Probleme etice specifice afacerilor româneşti în contextul economiei bazate pe cunoaştere 107
(Ethic Issues of Romanian Businesses in the Economy Based on Knowledge)
Conf. univ. dr. Manoela Popescu
Implicaţiile aspectelor eticii în afaceri ca parte integrantă a strategiei unei organizaţii 113
în mediul concurenţial (The Implications of the Business Ethics’ Aspects as Constitutive
Part of an Organization Strategy in the Competitive Background)
Conf. univ. dr. Elena Cerasela Spătariu, Lect. univ. dr. Nicoleta Asalos,
Lect. Dr. Cristina-Mihaela Grozea
Comportamentul etic, pilon al reputaţiei corporative 119
(Business Ethics, a Pillar of Corporate Reputation)
Drd. Cristina Pantelică (Şerbănică)
Integrarea discursului etic în teoria economică 125
(Integration of Ethical Discourse in Economic Theory)
Conf. univ. dr. Iulia David Sobolevschi, Conf. univ. dr. Monica Aureliana Petcu
Etica în afaceri şi responsabilitatea socială a firmei 131
(Business Ethics and the Social Responsability of the Company)
Prof. univ. dr. Ion Botescu, Conf. univ. dr. Liliana Nicodim, Conf. univ. dr. Elena Condrea
Factorul uman în turismul durabil, între etică şi responsabilitate socială 136
(Human Factor in Sustainable Tourism between Ethics and Social Responsibility)
Prep. univ. drd. Pavel Stanciu, Lector. univ. dr. Costică Roman, Prep. univ. drd. Iulian Condratov
Auto-reglementarea comerţului electronic din România - posibilă soluţie pentru limitarea e-fraudelor 142
(Self-Regulation of the E-Commerce in Romania–Possible Solution for the Limitation of E-Frauds)
Asistent univ. dr. Irina (Albăstroiu) Mărunţelu
Funcţia pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice 149
în organizaţiile economice
(The Pragmatic Role of a Postmodern Epistemology for Ethical Values Management
in Economic Organizations)
Conf. univ. dr. ing. Sabina Irimie, Masterand Ibrian Cărămidaru
Reglementarea eticii în afaceri. Standardul Sarbanes-Oxley (SOX) 155
(Rules on Business Ethics. Sox Standard)
Lect. dr. Cristina Drumea
Impactul normelor de deontologie profesională în domeniul serviciilor de sănătate asupra activităţii 161
de promovare
(The Impact of Deontologic Code from the Health Services Area on the Promotional Activities)
Cercetător ştiinţific Ileana Răducanu
Implicaţiile etice ale afacerilor electronice 168
(The Ethical Implications of E-Business)
Asist. univ. drd. Sidonia Otilia Vultur
Corporate social responsibility and competitiveness 174
(Responsabilitate socială corporatistă şi competitivitate)
Associate Professor Daniel Şerbănică, Associate Professor Gheorghe Militaru
Etica în afacerile agenţilor imobiliari din România 181
(The Ethics in the Business of Romanian Real Estate Agents)
Conf. univ. dr. Basarab Gogoneaţă
Etica în Internet 187
(Internet Ethics)a
Lect. univ. dr. Laurenţiu Frăţilă
Etica în industria asigurărilor 194
(Ethics in the Insurance Industry)
Lector univ. dr. Gavriletea Marius
Relevanţa eticii relaţiilor de afaceri într-o lume în schimbare 200
(Relevance of Business Ethics in a Changing World)
Prof. univ. dr. Sorin-Tudor Maxim, Lector univ. dr. Dan Ioan Dascălu, Conf. univ. dr. Valentin Hapenciuc
10 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Rezumat Abstract
Modificările drastice impuse legii concu- Relevant changes induced to the competi-
renţei de aderarea la UE ne-au adus o mai tion laws by the Romanian accession to the EU
clară definire a regulilor de conduită loială şi brought a clearer definition of the normal
a modalităţilor de apărare în faţa practicilor behaviour and of the protection instruments
anticoncurenţiale. În implementarea lor efec- against the anticompetitive practices. In their
tivă, Mexicul, Turcia, Chile sau Brazilia, ba implementation, however, Mexic, Turkey, Chile
chiar şi autorităţile din ţări mai slab dezvolta- or Brazil, even the competition authorities from
te decât România, precum India, Indonesia, countries less developed than those from
Panama, Algeria, Maroc, Columbia, Tunisia, Romania, such as India, Indonesia, Panama,
Burkina Faso, Barbados, Iordania, Tanzania, Algeria, Marocco, Columbia, Tunise, Burkina
Africa de Sud sau Peru sunt percepute ca fiind
Faso, Barbados, Jordan, Tanzania, South
mai eficiente. În acest articol ne concetrăm
Africa or Peru are perceived to be more effi-
cercetarea asupra analizei metodologiilor şi a
cient. We focus in this article on overviewing
rezultatelor rapoartelor internaţionale cu pri-
vire la eficienţa politicii concurenţiale şi the international rankings related to the com-
explicăm de ce România este atât de mult petition policy and on the explanation of the
rămasă în urmă. În final, interpretăm rezulta- Romanian lagging behind, underlining the
tele şi explicăm limitele metodologice ale main limits of the metodologies used in the glo-
rapoartelor internaţionale. bal reports.
Clasificare JEL: D40, K21, L16, L40, O57 JEL Classification: D40, K21, L16, L40, O57
Introducere
Aproximativ jumătate din ţările lumii reglementează practicile anticoncurenţiale. Conţinutul ete-
rogen al politicilor concurenţiale, mecanismele diferite de implementare, tipul practicilor anticoncu-
renţiale reglementate şi listele de excepţii particulare fac dificilă comparaţia internaţională a politicilor
concurenţiale. Cu atât mai grea se dovedeşte evaluarea eficienţei implementării legislaţiei pentru com-
baterea practicilor anticoncurenţiale, fiind strâns dependentă nu doar de reperele teoretice şi legislative,
cât şi de experienţa operării ei, de realităţile economice şi politice ale fiecărui stat în parte.
Numărul ţărilor care restricţionează practicile anticoncurenţiale prin intermediul legislaţiilor con-
curenţiale a crescut considerabil. Până în anul 1979, doar 24 de state aveau în vigoare o astfel de legis-
laţie, marea majoritate a acestora fiind ţări dezvoltate. În anii ’80, doar alte 7 ţări au introdus o legislaţie
concurenţială. Între 1990 şi 2005, alte 71 de state, multe dintre ele cu economii în dezvoltare şi în tran-
ziţie, au legiferat domeniul concurenţei, cu anumite rezerve însă faţă de exactitatea acestei cifre, întru-
cât este greu de identificat cu precizie anul primei legiferări în domeniu1, dar şi din cauza separării ulte-
rioare a unor state2 . Totalul se ridică astfel la 103 ţări la nivelul anului 2005, care participă însă la obţin-
erea marii majorităţi a produsului brut global.
România cu toate că dispune încă din anul 1991 de legea privind combaterea concurenţei neloiale (Legea
nr. 11/1991), abia în anul 1996 sunt reglementate expres practicile anticoncurenţiale în art. 5 al legii concu-
renţei (Legea nr. 21/1996 cu modificările sale ulterioare) (tabel 1). Australia are o experienţă similară: cu toate
că dispune de una dintre cele mai vechi legislaţii în În al patrulea rând, tehnicile legale pentru
domeniu la nivel mondial (1906), apare cu prima controlul practicilor anticoncurenţiale conduc la
reglementare a practicilor anticoncurenţiale abia opţiuni diferite la nivelul jurisdicţiilor naţionale,
în anul 1965 (Kronthaler, 2007). Acum încep cu pentru reguli per se sau pentru regula raţiunii, aşa
adevărat obstacolele în realizarea cu acurateţe a cum am menţionat anterior. Regula per se se
unor comparaţii între legislaţiile concurenţiale în
vigoare şi modul lor de implementare. regăseşte ca tehnică juridică, de exemplu, în Actul
În primul rând, importanţa acordată dome- German al Restricţiilor Concurenţiale, care alătură
niului concurenţei clasifică ţările lumii în două interdicţiilor exprese şi o listă extinsă a excepţiilor.
grupe: ţări care menţionează obiectivul concu- Turcia urmăreşte aceeaşi abordare per se asociată
renţei în constituţie şi ţări care nu stabilesc acest unei liste de şase forme de practici anticoncu-
obiectiv în legea lor fundamentală. Majoritatea renţiale. Din contră, Argentina, Brazilia, Canada,
ţărilor Americii Latine şi a Europei Centrale şi de Elveţia sau Uzbekistan reglementează practicile
Est fac parte din primul grup de ţări, în timp ce în anticoncurenţiale stipulate apelând exclusiv la teh-
rândul ţărilor membre OECD, doar Italia,
nica legală a regulii raţiunii, adică a abordării fun-
Portugalia şi Elveţia fac astfel de referiri în consti-
tuţie. Interesant, mai apar ţări precum Republica damentate economic. Fără a ne concentra asupra
Dominicană, El Salvador şi Filipine care menţio- argumentelor pro şi contra fiecărei tehnici juridice,
nează obiectivul concurenţei în legea fundamen- implicaţia principală asupra căreia merită să ne
tală a ţării, însă nu au o legislaţie specifică şi nici aplecăm aici constă în posibilitatea de a utiliza ins-
autorităţi de reglementare a concurenţei. trumentele mai noi de contracarare a practicilor
În al doilea rând, unele legislaţii concurenţia- anticoncurenţiale, propuse recent de către econo-
le în vigoare adaugă la obiectivul promovării con- mişti, şi anume: poziţia dominantă colectivă (engl.
curenţei şi alte ţinte, precum progresul tehnologic, collective dominance), efectele conglomerate
îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale,
(engl. conglomerate effects), politica de clemenţă
supravieţuirea întreprinderilor mici şi mijlocii sau
dezvoltarea regională. Numărul mare de obiective (engl. leniency programme) şi doctrina efectelor
stipulate presupune şi înclinaţii mai ridicate spre sau principiul teritorialităţii obiective (engl. effects
compromisuri (engl. tradeoffs), ceea ce conduce la doctrine), în conformitate cu evoluţia economiei
o corelaţie negativă cu creşterea veniturilor pe cap reale. Prezenţa reglementărilor cu privire la aceste
de locuitor. Este vorba în special de ţări precum practici antioncurenţiale dau semnalul cu privire la
Tunisia, Maroc, Malta, Africa de Sud sau conţinutul „mai economic” al abordărilor, spre
Zimbabwe, care reclamă cele mai multe obiective deosebire de cele pur legale. Aceeaşi logică
adiacente concurenţei în legislaţia specifică. urmăreşte şi actuala modificare a procedurilor de
În al treilea rând, în lipsa consensului teore-
control ale concentrărilor în Uniunea Europeană,
tic cu privire la necesitatea sancţionării practicilor
considerate anticoncurenţiale, menţionarea lor pentru a se conforma Pieţei Interne Unice, de la
expresă în legislaţia concurenţială conduce din aşa-numitul „criteriu al dominaţiei”, la cel tipic
nou la un tablou eterogen. Bulgaria şi Italia, de american al „obstacolelor substanţiale în concu-
exemplu, menţionează doar trei practici anticon- renţa efectivă”. În timp ce peste 20 de autorităţi de
curenţiale incriminabile, în timp ce la extrema cea- control al concurenţei declară că folosesc ambele
laltă stau ţări precum Brazilia, Ungaria, Indonezia, alternative, Brazilia şi Columbia, de exemplu, nu
Kazakstan, Malta, Spania, Tanzania sau Tailanda apelează la nici unul din aceste două criterii
care reglementează expres opt forme de practici (Voigt, 2005).
anticoncurenţiale: cartelul, abuzul de poziţie Nu în ultimul rând, delimitarea între gradul
dominantă, controlul fuziunilor, preţurile de ruina- de independeţă de jure şi de facto, pornind de la
re, preţurile discriminatorii, înţelegerile exclusive, imixtiunea decidenţilor politici în activitatea
directori prezenţi în două sau mai multe consilii de curentă a autorităţilor de control al concurenţei, de
administraţie al unor companii concurente (engl.
la frecvenţa numirilor ofiţerilor de concurenţă, la
interlocking directorates) şi categoria „altele”.
Preţurile de ruinare, preţurile discriminatorii şi nivelul bugetelor şi a salariilor personalului, la
înţelegerile exclusive pot fi încadrate în categoria obligaţia publicării cazurilor analizate şi până la
abuzului de poziţie dominantă, însă prezentarea obligativitatea sau nu a prezentării publice a argu-
lor separată se justifică datorită instrumentelor mentaţiei economice şi juridice asociate deciziilor
diferite de analiză şi control aplicate în jurisdicţii- sale completează eterogenitatea tabloului politici-
le lumii. lor concurenţiale la nivel global.
12 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Sursa: Sinteză realizată pe baza dialogului autorului cu domnul consilier de concurenţă I. N. Nemenyi, august 2007
Grafic 1. Poziţionarea relativă a României faţă de media subindicilor eficienţei pieţei, 2007
0 25 50 75 100 125
România
Gradul de dominare a pieţelor 50
1 2 3 4 5 6 7
Notă:
“Eficienţa politicii antitrust/concurenţiale” - scara indicatorului este de la 1 - politica concurenţială este laxă şi ineficientă în promo-
varea concurenţei, la 7 - politica concurenţială promovează eficient concurenţa;
“Intensitatea concurenţei interne” – concurenţa pe piaţa internă este evaluată pe o scală de la 1 – concurenţă limitată în majoritatea
industriilor şi reducerile de preţ sunt rare, până la 7 – concurenţa intensă în majoritatea industriilor, iar liderii pieţelor se schimbă în timp;
“Distorsiuni concurenţiale induse de taxe şi subvenţii” – incidenţa acţiunilor guvernului asupra concurenţei este percepută pe măsură
ce taxele sau subvenţiile favorizează companii, activităţi, sectoare, regiuni sau industrii specifice, pe o scală de la 1 – complet de acord,
la 7 – dezacord puternic;
“Prevalenţa barierelor tarifare” – barierele tarifare şi netarifare pot reduce semnificativ capacitatea concurenţială a importurilor, astfel
încât precepţia generală la nivelul unei ţări cu privire la efectul lor este scalat între 1 – complet de acord, şi 7 – dezacord puternic;
“Restricţiile în calea investiţiilor străine” – scalată între 1 – proprietatea străină a companiilor este rară, limitată la acţionari minori-
tari şi, adeseori, prohibiţiile apar în sectoarele economice cheie, şi 7 – proprietatea străină este prevalentă şi încurajată.
“Prezenţa reglementărilor cu privire la standarde (cu excepţia celor de mediu)” – scalat între 1 – standardele sunt laxe sau inexis-
tente, până la 7 – printre cele mai rigide în lume;
“Gradul de dominare a pieţelor” - scalat între 1 – puţine grupuri de afaceri domină piaţa, şi 7 – piaţa este împărţită între mulţi actori etc.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor statistice ale World Economic Forum: Global Competitiveness Report, 2007
Raportul ia în calcul şi alţi indicatori de percepţie intrarea sa în vigoare în anul 1996 şi până în 2005,
a rolului concurenţei în evaluarea eficienţei pieţei - implementarea legii concurenţei pare că nu a
unul din cei 9 piloni esenţiali ai competitivităţii unei cunoscut nici o îmbunătăţire relativă faţă de stan-
naţiuni (grafic 1). De exemplu, gradul de intensitate dardul economiilor dezvoltate (grafic 2). Abia în
a concurenţei interne ne poziţionează ceva mai bine, 2006 reuşim un salt infim, cu o treime de punct,
şi anume pe locul 59. Distorsiunile concurenţiale atingând nivelul de 2,67 a indicelui politicii con-
induse de taxe şi subvenţii sunt însă mult mai îngri- curenţiale în România3. Ne plasăm peste media
jorătoare. Ele ne plasează pe un ruşinos loc 117. celor 29 de economii ex-comuniste analizate, dar
La rândul lor, specialiştii BERD percep letar- în urma tuturor statelor noi membre ale UE. Or,
gia transpunerii politicii concurenţei de pe hârtie estimarea acestui indice se impune ca parte com-
în economia reală (Transition Report 2007). De la ponentă a reformelor structurale.
Grafic 2. Evoluţia indicelui politicii concurenţiale conform estimărilor BERD, 1989 - 2006
4
Media indicilor politicii concurenţiale în cele 29 de ţări în tranziţie din eşantionul BERD
3,5 România
3
2,5
2
1,5
1
89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 999 000 001 002 003 004 005 006
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 1 2 2 2 2 2 2 2
14 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Alte analize anuale, precum cele ale între 1997 şi 2006, mediul românesc nu a
Băncii Mondiale sau ale Fundaţiei reuşit să depăşească stadiul de restrictivitate
Heritage, se asociază rapoartelor precedente. generalizată a libertăţii economice, în pofida
Ele surprind mai degrabă caracteristicile evoluţiei sale pozitive după 2002 (grafic 3).
mediilor de afaceri performante în sens larg, Indicele libertăţii economice a
decât efectele eficienţei implementării politi- României depăşeşte foarte uşor, pentru
cilor concurenţiale în sens restrâns. prima dată, media mondială a celor 161
Relaxările semnificative ale regle- de ţări analizate abia în anul 2007. Plasaţi
mentărilor mediului de afaceri au condus la pe locul 67 în lume, continuăm să fim totuşi
îmbunătăţirea semnificativă a poziţiei în cla- depăşişi de ţări precum Albania, Peru,
samentul uşurinţei de a derula afaceri în Bulgaria, Uganda sau Africa de Sud.
România, de la locul 71 în 2005, la locul 49 Autorii definesc libertatea economică ca
în 2006 (din 175 de ţări). Banca Mondială fiind “acea componentă a libertăţii care
clasifică ţările lumii în funcţie de piedicile vizează autonomia materială a individului
birocratice puse deschiderii, operării sau înc- în relaţia sa cu statul şi alte grupuri orga-
hiderii unei afaceri – evaluate ca timp, cost şi nizate”; un individ este, aşadar, liber eco-
număr de operaţiuni necesare. Cum se reflectă nomic dacă dispune neîngrădit de contro-
ele în oglinda concurenţei? Pe de o parte, lul muncii şi proprietăţii sale. Scorul final 4
reglementarea strictă a barierelor la intrarea e obţinut prin ponderarea egală a zece
pe o piaţă se justifică, în opinia unora, dacă libertăţi individuale: libertatea derulării
serveşte unui interes public şi este asociat cu afacerilor, comercială, monetară, liberta-
bunuri de calitate superioară, mai puţine tea faţă de guvern, fiscală, a drepturilor de
externalităţi negative şi concurenţă mai proprietate, investiţională (în special
puternică. Pe de altă parte, teoria alegerilor străină), libertatea raportată la corupţie şi
publice asociază stricteţea reglementărilor libertatea muncii. Avansul României este
cu o concurenţă mai slabă, cu prezenţa eco- cauzat în principal de dinamica libertăţii
nomiei subterane şi a corupţiei. Realitatea a fiscale (grafic 4). Totuşi, plasarea la baza
dovedit că distribuirea productivă a rentelor scalei libertăţii economice moderate se
este favorizată de teoria alegerilor publice, justifică, în mare parte, prin succesul rela-
şi nu de cea a interesului public. tiv mai slab, faţă de celelalte state analizate
Nici Fundaţia Heritage nu face referi- aici, în combaterea corupţiei, garantarea
re expresă la politicile concurenţiale sau la drepturilor de proprietate, asigurarea
eficienţa implementării lor, ci la efectul libertăţii monetare (chiar dacă decalajul este
agregat al intervenţiilor publice şi private mai mic, el rămâne semnificativ) şi a
asupra libertăţii economice. Timp de 10 ani, promo vării libertăţii muncii.
60
50
40
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Libertatea muncii
Corupţie
Drepturile de proprietate
Libertatea monetară
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor statistice ale raportului Heritage Foundation, 2007 Index of Economic Freedom
16 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
multe sectoare ale economiei. Principiul ecuaţii de regresie pe panelul ţărilor care dis-
cărămidei la care adăugăm una şi obţinem o pun de astfel de reglementări (Khemani şi
creştere de 100% funcţionează aici din plin. Şi Dutz, 1995; Palim, 1998; Laffont, 1999; Gal,
asta pentru că în 2001, aşa cum semnala profe- 2001; Evenett, 2003; Mehta, 2003; Kronthaler
sorul C. Mereuţă, în acest top 100, rata medie a şi Stephan, 2007).
profiturilor era negativă. În 2002, cifra de Aşadar, alături de variabilele direct depen-
afaceri a companiilor majoritar private o dente, precum claritatea conţinutului legislaţiei
depăşea pentru prima dată pe cea a companiilor concurenţiale, bugetul alocat autorităţilor de
deţinute majoritar de stat. Apoi, abia în anul concurenţă, numărul şi gradul de calificare a
2004, marii jucători ai pieţei au răsturnat personalului (ca inputuri) şi număr de cazuri
balanţele veniturilor în favoarea profiturilor, cu analizate (ca ouput), se regăseşte şi o paletă
toate că încă 21 de firme din top 100 înregistrau vastă de variabilele macroeconomice explicati-
încă pierderi. Nu în ultimul rând, abia în anul ve, precum: nivelul dezvoltării economice
2005, companiile multinaţionale au început să (pentru care se uzitează adeseori ca proxy
domine topul 100 cu o pondere de 58% în cifra variabila PIB/loc. la paritatea puterii de
lor de afaceri. Concurenţa corectă se cumpărare), dimensiunea economiei (pentru
cristalizează şi se radicalizează, însă până să care variabila proxy este PIB nominal curent),
devină o ideologie va mai trece ceva timp. reformele economice în ţările în tranziţie (indi-
cele liberalizării economice), investiţiile străine
3. Limitele comparaţiilor internaţionale directe (influxuri nete ca pondere în formarea
brută de capital), structura sectorială (relevantă
Deşi metodologiile aplicate sunt adesea aici este ponderea industriei în PIB), activitatea
criticate, monitorizarea rapoartelor şi a clasa- economică a sectorului public (estimate ca
mentelor internaţionale are menirea de a contu- pondere a consumului guvernamental final în
ra o imagine mai clară asupra poziţiei României PIB), deschiderea comercială (ponderea impor-
în sistemul economic global în funcţie de efi- turilor în PIB), prezenţa organismelor inter-
cienţa implementării politicii concurenţiale şi a naţionale5, calitatea de membru în acordurile
efectelor generate asupra performanţelor de comerţ regionale6 (pentru ultimele două se
mediului de afaceri. Obstacolele în realizarea pot utiliza variabile dummy), indicele de per-
unor astfel de comparaţii nu sunt puţine: conţin- cepţie al corupţiei7 (Nicholson, 2004). Lee
utul eterogen al politicilor concurenţiale, meca- (2005) adaugă în studiul său şi variabila tra-
nismele diferite de implementare, tipul practici- diţiei legislative şi a tipologiei sistemului juri-
lor anticoncurenţiale reglementate, listele de dic. Consistenţa acestor ipoteze este verificată
excepţii particulare etc. Cu atât mai grea se în recentul studiu al lui Kronthaler (2007), pen-
dovedeşte evaluarea eficienţei combaterii prac- tru perioada 1995 – 2005, pe un eşantion de 71
ticilor anticoncurenţiale, strâns dependentă de de ţări care au introdus legislaţii concurenţiale
experienţa legiferării, de realităţile economice începând cu anul 1990 încoace, extins apoi la
şi politice ale fiecărui stat în parte. Studiile de un eşantion mai mare de ţări cu legislaţii con-
caz surprind cu mai multă acurateţe eficienţa curenţiale începând din anii ’80, respective ‘70.
implementării legii concurenţei. Însă diversita- Rezultatele empirice sugerează că percepţia
tea lor face imposibilă o apreciere exhaustivă şi eficienţei implementării legislaţiei concurenţia-
plauzibilă a normalităţii şi corectitudinii mediu- le, mai degrabă decât eficienţa sa reală, depin-
lui concurenţial. Astfel, instituţiile internaţiona- de în mod semnificativ de: nivelul dezvoltării
le creează un sistem de indicatori agregaţi de economice (+), dimensiunea economică (-),
percepţie, pornind de la chestionare adresate deschiderea comercială (+), corupţie (-) şi
mediului de afaceri şi specialiştilor, şi de la pon- experienţa legislativă în domeniu (când a intrat
derarea lor cu nivele de încredere specifice. Ele pentru prima dată în vigoare o legislaţie concu-
permit, în final, efectuarea comparaţiilor pe un renţială) (+).
grup vast de ţări.
În ciuda faptului că nu există un model Concluzii
structural care să poată explica şi prognoza efi-
cienţa implementării unei legislaţii concu- Aceste estimări empirice comportă însă
renţiale, au apărut recent evaluări empirice care câteva interpretări.
identifică factorii macroeconomici care îşi pun În primul rând, prima variabilă pare a veni
amprenta semnificativ asupra sa, utilizând în contradicţie cu primul paragraf. Nivelul dez-
voltării economice explică semnificativ şi pozi- ’70, ceea ce certifică nevoia de complementari-
tiv eficienţa sistemelor concurenţiale, însă îşi tate între politica comercială mai liberală şi cea
pierde din relevanţă pe măsură ce ţările au o concurenţială, pe termen lung8. Singapore este
experienţă mai mare de legiferare a concu- o excepţie notabilă, care adoptă o legislaţie
renţei. Cu alte cuvinte, curba învăţării insti- concurenţială pentru prima dată abia în anul
tuţionale primează pe termen lung în faţa PIB- 2005, în ciuda faptului că deschiderea sa
ului pe locuitor. Aşa se poate explica poziţiona- comercială este una dintre cele mai ridicate din
rea eficienţei concurenţiale a României în urma lume - cel mai mare exportator mondial pe cap
multor ţări mai slab dezvoltate, cu excepţia de locuitor. La cealaltă extremă, se situează
Indonesiei (prima lege a concurenţei apare în Hong Kong, care nu are astfel de reglementări
1999), Iordaniei (2000), Marocului (2000) sau în vigoare.
Barbadosului (2003). În al patrulea rând, intuitiv, pare rezona-
În al doilea rând, cu cât dimensiunea eco- bilă concluzia că, cu cât nivelul perceput al
nomică a unei ţări care a elaborat o legislaţie corupţiei este mai mare, cu atât eficienţa imple-
concurenţială este mai mică, cu atât eficienţa
mentării legislaţiei concurenţei este mai
implementării sale este percepută ca fiind mai
scăzută. Însă rezultatele empirice dintr-un stu-
mare. Intuitiv, pare un paradox, căci în cazul
economiilor mici se presupune că forţa concu- diu precedent evidenţiază contrariul
renţială a importurilor este mai mare decât cea (Kronthaler and Stephan, 2007). Interpretarea
a unei reglementări concurenţiale. Ba chiar s-a celor două rezultate este interesantă. Pe de o
sugerat că există o probabilitate mai mare ca o parte, grupurile de interese sunt cele care pot
economie mare să adopte o legislaţie concu- sprijini introducerea unor legislaţii concu-
renţială (Palim, 1998; Kronthaler and Stephan, renţiale; pe de altă parte, implementarea sa
2007). Totuşi, o posibilă explicaţie a acestui efectivă poate fi împietată de alte grupuri de
rezultat este legată de capacitatea de a dezvolta interese. O posibilă explicaţie constă, aşadar, în
mai uşor o cultură concurenţială adaptată spe- ideea că legislaţia concurenţei este subsumată
cificului economiei mici, care conduce la o efi- intereselor specifice ale unor grupuri, politicie-
cienţă mai mare a implementării. Apoi şi plaja ni sau întreprinderi, şi nu ca un mecanism real
analizei practicilor anticoncurenţiale este mai de promovare a concurenţei pe o piaţă. O altă
restrânsă, raportată fiind la un număr mai mic explicaţie posibilă rezidă din faptul că legis-
de actori şi la o piaţă internă mai mică. În aces- laţia concurenţei nu constituie un remediu
te condiţii, creşterea eficienţei, a bunăstării şi a împotriva corupţiei, aşa cum sugerează uneori
competitivităţii internaţionale conduce spre literatura de specialitate (vezi de exemplu
fuziuni şi achiziţii internaţionale Kovacic, 2001), ci reforma juridică, în cazul
(Langhammer, 2000; Gal, 2001; Evenett, 2003; nostru, buna funcţionare a Agenţiei Naţionale
Kronthaler, 2007). Pe scurt, beneficiile econo-
de Integritate, a Direcţiei Naţionale de
miilor de scală par a depăşi efectele pozitive ale
implementării legislaţiei concurenţiale, ceea ce Anticorupţie, a fiecărui tribunal şi curţi de jus-
poate conduce la o percepţie sporită a eficienţei tiţie în parte. În final, riscul cel mai mare rămâ-
implementării legislaţiei concurenţiale. ne ca legislaţia concurenţei să fie captată de
În al treilea rând, deschiderea comercială anumite grupuri de interese, în propriul interes,
este relevantă doar pentru eşantionul de ţări în opoziţie cu principiul fundamental al
care au adoptat legi concurenţiale după anii apărării concurenţei şi nu al concurenţilor.
Note
(1) Polonia, de exemplu, a introdus prima sa legislaţie concurenţială în anul 1933 (The Act on
Cartels), completată apoi în 1939 (The Antimonopoly Act). Ele au fost abrogate în perioada socialis-
mului. Abia în anul 1990 se reintroduce o legislaţie concurenţială solidă.
(2) Serbia şi Muntenegru, de exemplu, au adoptat prima legislaţie concurenţială în anul 1996, dar
ulterior s-au separat în două entităţi statale diferite.
(3) Scalarea se face între 1 (nu există nici legislaţie concurenţială şi nici instituţie regulatoare) şi
4+ (standardele sunt similare cu cele ale economiilor dezvoltate, iar intrarea pe majoritatea pieţelor este
nerestricţionată), pe baza opiniilor experţilor economişti din fiecare oficiu naţional de reprezentare a
BERD.
18 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
(4) Metodologia aplicată în ultimul raport (2007), renunţă la scalarea pe o bandă de grade de
libertate economică de la 1 la 5, introducând estimări procentuale de la 1 la 100.
(5) Este vorba în special de instituţiile internaţionale active în promovarea politicilor con-
curenţiale eficiente, precum UNCTAD (începând cu sfârşitul anilor ’70), OECD (care începând din
anul 1989 consiliază ţările non-membre OECD) şi chiar Banca Mondială şi FMI, la ale căror insistenţe
sau condiţionalităţi în cazul FMI, ţări precum Africa de Sud au introdus o legislaţie concurenţială
(Lewis, 2003).
(6) Uniunea Europeană acordă o atenţie sporită eficienţei implementării legislaţiilor concurenţiale
în noile state membre, furnizând asistenţă tehnică prin intermediul European Competition Network
(ECN), pentru a se proteja de practicile anticoncurenţiale favorizate de deschiderea comercială. În mod
similar, se acţionează şi la nivelul NAFTA (Nottage, 2002), al MERCOSUR – ţările membre au sem-
nat protocoale încă din 1996, în sensul eforturilor de armonizare a politicilor concurenţiale (Tavares de
Araujo Jr. şi Tineo, 1997), al APEC – ţările membre au semnat acorduri de cooperare regionale în ceea
ce priveşte politicile concurenţiale încă din 1994 (Yasuda, 2003). Iniţiative relativ mai recente au loc
la nivelul statelor sud-est africane COMESA (Nottage, 2002).
(7) Estimări cu privire la indicele de percepţie al corupţiei sunt furnizate anual de către
Transparency International sau de către Universitatea Pissau cu al său Center for Corruption Research.
(8) Dixit (1984) justifică chiar lipsa necesităţii unei politici concurenţiale în condiţiile unei poli-
tici comerciale liberale.
Bibliografie
[1] Beach, W.W., T. Kane, Methodology: Measuring the 10 Economic Freedoms, chapter 3 from
the Report “2007 Index of Economic Freedom”, Heritage Foundation, 2007, p. 37 – 55
[2] European Bank for Reconstruction and Development, Transition Reports, 2007
[3] Heritage Foundation, Economic Freedom Index, 1995 - 2007
[4] Hölscher, J., J. Stephan, Competition Policy in Central Eastern Europe in the Light of EU
Accession, Journal of Common Market Studies 42 (2), p. 321-345, 2004
[5] Khemani, R. S., M. A. Dutz, The instruments of competition policy and their relevance for eco-
nomic development, in C.R. Frischtak (ed.), Regulatory Policies and Reform: A Comparative
Perspective, World Bank, Washington D.C., 1995, p. 16-37
[6] Kronthaler, F., J. Stephan, Factors accounting for the enactment of a competition law – an
empirical analysis, The Antitrust Bulletin 52, 2007
[7] Kronthaler, F., Effectiveness of Competition Law: A Panel Data Analysis, Halle Institute for
Economic Research, Discussion Paper No. 7, June 2007
[8] Lee, C., Legal traditions and competition policy, The Quarterly Review of Economics and
Finance 45 (2-3), 2005, p. 236-257
[9] Palim, M. R. A., The worldwide growth of competition law: an empirical analysis, The
Antitrust Bulletin 43 (1), 1998, p. 105-145
[10] Voigt, S., The Economic Effects of Competition Policy – Cross-Country Evidence using Four
New Indicators, University of Kassel and ICER, Torino, 2005
[11] World Bank, Doing Business Reports, 2005 - 2008
[12] World Economic Forum, Global Competitiveness Report, 2007
Cuvinte cheie: promisiuni şi aşteptări etice Keywords: ethical promises & expectations
comportament etic angajament etic efectiv etică ethical behaviour effective ethical engagement
managerială responsabilitate socială corporatistă managerial ethics corporate social responsibility
performanţă corporatistă morală marketing etic. moral corporate performance ethical marketing.
Clasificare JEL: D21, L29, L81, M14 JEL Classification: D21, L29, L81, M14
20 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
22 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
24 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
cote: de piaţă, de “minte” şi de “inimă”; apăra- care, într-o încercare de a concura cu Wal-Mart,
rea cotei de piaţă implică recurgerea la inovaţia reduc salariile, ceea ce economiştii numesc
continuă; extinderea cotei de piaţă poate (fără a se potrivi în întregime în acest caz),
îmbunătăţi profitabilitatea) sunt firmele care legea “consecinţelor neintenţionate” (Stephen,
satisfac aceeaşi nevoie a clientului. Abilitatea 2002).
firmelor de a performa într-unul sau mai multe Recent, lumea virtuală ne oferea o semni-
moduri decât pot sau nu vor reuşi concurenţii ficativă declaraţie aparţinând chiar iniţiatoarei
înseamnă avantaj competitiv (preferabil a fi CSR ’07, Luminiţa Oprea (am avut plăcerea să
durabil). o cunoaştem, nu cu mult timp în urmă, cu pri-
Constatăm astăzi un real progres faţa de lejul unei lansări de carte la Târgul de carte
acel moment al discutării pentru prima dată de organizat la Romexpo, dând curs invitaţiei de a
“metode de marketing al bunurilor”. În marke- ne exprima opiniile), Director comunicare
ting s-a avansat de la tranzacţie spre relaţie şi Holcim Romania: “Agenda de CSR face parte
totul se centrează pe client. Studiul principiilor acum din conştiinţa publică. Clienţii se aşteaptă
morale care ghidează conduita (este relevantă ca magazinele în care îşi cheltuiesc banii cu
suita de reguli care, în opinia Asociaţiei greu câştigaţi, să le ofere nu doar o valoare în
Americane de Marketing, orientează comporta- schimbul banilor, ci să se şi potrivească cu pro-
mentul specific: responsabilitatea omului de priile lor valori şi aspiraţii etice” (Euractiv,
marketing, cinstea şi corectitudinea, drepturi şi 2007).
obligaţii în procesul de schimb, relaţiile organi- Scopul oricărui retailer este, de altfel, să
zaţionale) nu putea să nu privească şi funcţia de aibă o strategie de diferentiere validă (virtuţi
marketing a afacerii, punându-şi o puternică particulare), transformând magazinul într-un
amprentă asupra convieţuirii lucrative contrac- brand - construind fidelitatea (carduri de fideli-
tuale şi necontractuale dintre vânzători şi tate utilizate ca o bază de cunoştinţe; imagine
cumpărători. Creşte conştientizarea necesităţii facială prietenoasă pentru consumator şi care
dispunerii de abilităţi comportamentale rapor- să fie recunoscută uşor; cruciadă pentru consu-
tate la standarde etice, pe măsură ce practica de matori, injectând o componentă etică în comu-
afaceri îşi îmbogaţeşte cazuistica rezolvării nicarea de marketing, responsabilitatea faţă de
conflictelor etice datorate diferenţelor de valo- mediu fiind cea mai comună cauză, de exem-
ri sau de nevoi şi dorinţe. Intimitatea consuma- plu). Orice distribuitor ştie (Cookson, 2002)
torului, marketingul “verde” şi comunicaţiile foarte bine, de exemplu, că un reportaj de tele-
de marketing în legatura cu o serie de produse viziune “rău” poate distruge ani de comunicare
(alcoolul, tutunul, organismele modificate şi “imagine”.
genetic, alimentaţia rapidă) sunt, de exemplu, Din această perspectivă, comportamentul
expresii semnificative ale unor dileme etice cu consumatorului (Geradon de Vera, 2002) repre-
care se confruntă “arta construcţiei brandului”, zintă o problematică de arbitraj între variabile
asa cum defineşte Kotler marketingul. limitate în mod structural (resurse: constrânge-
Să ne oprim în acest sensibil context la ri bugetare legate de preţ etc.; timp; sănătate) şi
ocupantul primului loc în topul mondial al o variabilă fără limită, plăcerea (stare de fapt;
retailerilor pe anul 2006 in urma cercetării surpriză a simţurilor în căutarea a ceea ce este
realizate de Euromonitor International (Morea, rar; între clopotniţă şi cosmopolitism), care tre-
2007), respectiv marele distribuitor Wal-Mart, buie să fie sigură şi sănătoasă. Se consideră că
companie abordată din punct de vedere etic în planul comunicării de marketing există un
într-un celebru articol (Stephen, 2003): fondată paradox: “tăcerea brandurilor”, fie ele de distri-
de unul dintre primii miliardari americani, Sam buitor sau producător, în faţa impresionantei
Walton, care se mândrea cu produsele “Făcut in avalanşe de ştiri rele orchestrate de media.
America”; având celebrul motto “Întotdeauna Ca atare, consumatorul, în căutarea unei
preţuri joase”; companie determinată antisindi- informaţii clare, adevărate, practice pentru a-şi
cat; s-a estimat că pentru fiecare supercentru ghida alegerile şi a fi proactiv, este plin de sus-
nou deschis se închid alte doua supermarketuri piciune, în contextul în care - aşa cum evi-
(ale concurenţilor); la cartierul principal din denţiază Geradon de Vera - “numai politicienii
Bentonville, Arkansas există un banner uriaş pe şi Casandrele ocupă spaţiile mediatice”. Iar
care scrie “Cine-ţi ia clienţii?“ urmat de o lista- brandurile nu pot şi nici nu trebuie să aştepte ca
re de postere cu “Compania este dorită”, media să înceteze să cerceteze şi să amplifice
respectiv alte lanţuri mai mici de supermarket, informaţia de senzaţie care vinde produsul
mediatic şi creşte audienţa. Este responsabilita- în raport cu politicile etice aşteptate de acesta,
tea industriei şi comerţului de a reacţiona şi a de tăria angajamentului pentru această valoare
relua cuvântul, comunicând în mod adecvat şi depinzând succesul demersului iniţiat. Tocmai
asigurând confortul consumatorilor, restaurân- în raport cu această tărie a angajamentului,
du-le încrederea. mulţumea recent familia Levinson (Levinson si
Consumatorii aşteaptă ca brandurile să le Levinson, 2007) autorilor Monique Reece
ofere o informaţie obiectivă şi precisă în pri- Myron şi Pamela Truax pentru cartea lor intitu-
vinţa calităţii produselor. Această transparenţă lată PRAISE, acesta fiind şi numele metodei de
care relevă etica confirmă evoluţia sociologic “marketing mai inteligent” (aplicarea metodei
profundă şi nu doar un fenomen de modă. Nu permite demistificarea şi simplificarea marke-
mai este suficient să promiţi, trebuie să şi res- tingului şi clarificarea diferenţelor între vânzări
pecţi promisiunea, iar cum punctul de vânzare, şi marketing; succesul depinde de tăria angaja-
prin intermediul dialecticii cerere-ofertă, este mentului), pe care o propun şi care constă în
locul de decizie, brandurile trebuie să pună în esenţă din următoarea abordare: P (de la “pur-
funcţiune noi instrumente de comunicare. pose), definirea scopului incluzând valori,
Satisfacţia clientului nu se poate reduce la un viziune, misiune şi ţinte (ceea ce-ţi dă o per-
simplu slogan, relaţia producător - distribuitor spectivă internă sănătoasă); R (de la
- consumator trebuie să se redesfăşoare pornind “research”), cercetarea care te ajută să-ţi înţelegi
de la etică, noua miză a restructurării relaţiilor clienţii şi concurenţii, precum şi toţi factorii
comerciale (Purcărea, 2007). Dacă se repo- pieţei tale relevante; A (de la “analyse”), anali-
ziţionează în inima identităţii brandului, etica za, cum ai învăţat să determini avantajul com-
(cheie a viitorului firmei, fără de care nu poate petitiv al afacerii tale împreună cu punctele
exista dezvoltare durabilă) constituie un motor slabe şi oportunităţile tale; I (de la “imple-
puternic de cucerire şi de stimă. Este vorba de ment”), implementarea care va pune în acţiune
un proiect pe termen lung: veritabila creare de advertisingul, vânzările şi promoţiile în armo-
valoare rezidă în dezvoltarea pe termen lung, nie perfectă cu strategia adoptată; S (de la
etica fiind componenta inevitabilă. “strategize”), acţiune strategică care merge
De fapt, după cum rezultă şi din avancro- într-adevar înainte de implementare şi te ajută
nica unui celebru eveniment - “Retail's BIG să-ţi dezvolţi obiectivele şi să-ţi ascuţi concen-
Show 2008” - organizat de Fundaţia Naţională trarea; E (de la “evaluare”), care-ţi dă şansa să
a Retailerilor din SUA în zilele de 13-16 ianua- te uiţi lung la măsurarea vânzărilor, marketin-
rie 2008 la New York: zilele merchandisingului gului şi reacţiei clientului.
şi marketingului dupa formula “aceeaşi măsura În fond, firma trebuie ca în abordarea
se potriveşte tuturor” fac loc planurilor şi tacti- clientului să poată face diferenţa între ce este
cilor care se concentrează pe segmente discrete bun şi ce este rău pentru client (Young, 2006)
de consumatori cu planuri şi oferte ţintite; con- înţelegând că: se poate învăţa mult din
sumatorii influenţează, prin vasta experienţa de nemulţumirea exprimată de clienţi (dacă
cumpărare şi portofoliul de cumpărături dez- aceştia sunt văzuţi ca surse de feedback vital
voltat, reformarea retailului, punându-se chiar despre caracteristicile produselor firmei sau
problema explorării cerinţelor pentru conexiuni procedurile firmei care necăjesc); dacă plânge-
superioare ale cumpărătorilor într-o lume care a rile sunt consistente ele indică chiar căi de
shimbat modul în care consumă media şi caută îmbunătăţire (a ofertelor viitoare sau modalităţi
angajament, retailerii fiind tot mai conştienti de de schimbare a manierei de operare pentru a
cererea crescândă de produse sigure, aprovizio- crea clienţi loiali în locul celor supăraţi); în
nate în mod etic; se pun o serie de probleme:
cazul unei pieţe înalt concurenţiale - în care
controlul practicilor din fabricile furnizorilor;
ofertele sunt percepute (corect sau nu) ca fiind
monitorizarea calităţii produsului şi conduce-
rea impactului etic în timp ce tot mai multe linii similare - diferenţa reală pentru care clienţii îţi
de produse îşi îmbunătăţesc viteza de a ajunge preferă firma în raport cu concurenţa este dată
pe piaţă; controlul siguranţei materialelor utili- de sentimentul că ţie şi firmei tale vă pasă în
zate de furnizori şi asigurarea conformităţii cu mod real de ei; a-ţi păsa de clienţii tăi înseamnă
politicile etice şi standardele pe care le aşteaptă mai mult decât a fi sigur că a fost stopată difi-
consumatorii/dovada conformităţii. cultatea în utilizarea bunurilor şi serviciilor,
Sigur că pentru o abordare “etică” este înseamnă înţelegerea provocărilor de marke-
nevoie de o proiecţie astfel încât modelul de ting cu care te confrunţi şi sugerarea celei mai
operare să fie coordonat şi concentrat pe înde- bune soluţii (chiar dacă nu-ţi aparţine întot-
plinirea valorii pentru client, care a fost aleasă deauna).
26 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Bibliografie
[1] Bagley, E. Constance, Clarkson, Gavin and Power, Rachel. Deep Links: Business School
Students' Perceptions of the Role of Law and Ethics in Business, July 5, 2006, HBS Working Knowledge
[2] Bodkin, D. Charles, Stevenson, H. Thomas University. Students’ Perceptions Regarding
Ethical Marketing Practices: Affecting Change Through Instructional Techniques, Journal of Business
Ethics, Springer 2006
[3] Chatzidakis, Andreas, Hibbert, Sally, Smith, P. Andrew. Why People Don_t Take their Concerns
about Fair Trade to the Supermarket: The Role of Neutralisation, Journal of Business Ethics, 2007
[4] Cookson, Andrew The crusade to conquer consumers: reality or fiction? The different options
to win customer loyalty, Dossier AIDA, New Approaches to Success, 28th International AIDA Congres,
2002, Vol., Brussels, IX
[5] Delorme, Pierre. Theories et pratiques actuelles du management, Presses de l’Universite du
Quebec, 1990, pag. 135, 137, 172
[6] Duncan, W. Jack. Management, Random House Business Division, New York, 1983, pag. 7,
435-437, 439, 449-450, 453-454, 460-461
[7] Geradon de Vera, Olivier. Private labels and national brands: toward a new ethics, Dossier
AIDA, New Approaches to Success, 28th International AIDA Congres, 2002, Vol., Brussels, XI
[8] Hinman, M. Lawrence. A moral challenge: businee ethics after Enron, San Diego Union-
Tribune, March 31, 2002, http://ethics.sandiego.edu/LMH/op-ed/Enron/index.asp
28 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
[9] Hunt, D. Shelby, Pappas, L. James. A Crucial Test for the Howard-Sheth Model of Buyer
Behavior, in Journal of Marketing Research, Vol. 9, No. 3 /Aug., 1972, pag.. 346-348
[10] Kotler, Philip, Keller, Kevin Lane. Marketing Management,Twelfth Edition, Pearson Prentice
Hall, 2005, Pearson Education Inc., pag. 26, 150, 346-348, 352
[11] Lagace, Martha. Machiavelli, Morals, and You, June 25, 2001, HBS Working Knowledge
[12] Levinson, Jay, Jeannie and Amy. Praise Them, Guerrilla Marketing Weekly Intelligence,
mon, 9/24/07
[13] Marketing, comunicare şi resurse umane, la CSR ’07, 27 septembrie 2007,
http://euractiv.ro/uniunea-europeana
[14] Morea, Raphael Top 10 global retailers in 2006, Walgreen and Seven & I Holdings the rising
stars in the top 10 global retail ranking, Euromonitor International's research, 16 Jan 2007
[15] Pirsch, Julie, Gupta, Shruti, Grau, Landreth Stacy. A Framework for Understanding
Corporate Social Responsibility Programs as a Continuum: An Exploratory Study, Journal of Business
Ethics, Springer 2006
[16] Purcărea, T. Al 31-lea Congres Internaţional al Asociaţiei Internaţionale a Distribuţiei
(A.I.D.A.), Revista de Comerţ, nr. 6/2005
[17] Purcărea, Theodor. Distribuţie şi Merchandising, Editura Universitară Carol Davila,
Bucureşti, octombrie 2007, pag. 161-167
[18] Putting Ethics to Work, The Kenan Institute for Ethics at Duke University,
http://www.dukeethics.org
[19] Reguli pentru CSR - motiv de controversă în UE, 17 aprilie 2007, http://euractiv.ro/uniunea-
europeana
[20] Ristea.,L.A., Purcărea, T., Tudose, C. Distribuţia mărfurilor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti,1996, pag.26-27
[21] Salls, Manda. Corporate Responsibility and the Environment: What is the Right Thing To Do?
Q&A with: Forest L. Reinhardt and Richard H.K. Vietor, October 10, 2005, HBS Working Knowledge
[22] Sharp Paine, Lynn. Value Shift: Why Companies Must Merge Social and Financial
Imperatives to Achieve Superior Performance, McGraw-Hill, 1 edition, September 29, 2003
[23] Stephen, Andrew. At Wal Mart , "a cult masquerading as a company"(descriere facuta de
BusinessWeek), New Statesman, October, 2003, http://www.newstatesman.com/200310270005,
Andrew Stephen sees Wal-Mart get bigger and bigger
[24] Strategia de CSR - o ţintă mobilă, în funcţie de solicitările stakeholderilor, 19 octombrie
2007, http://euractiv.ro/uniunea-europeana
[25] Sykes, G. M. and D. Matza: 1957, Techniques of Neutralization: A Theory of Delinquency,
American Sociological Review 22(6), 664–670
[26] Tishler, Carla. Where Morals and Profits Meet: The Corporate Value Shift Q&A with: Lynn
S. Paine, November 18, 2002, HBS Working Knowledge
[27] Young, Chris. Anticipate Problems, Don't Fix Them, iMedia Connection, November 15, 2006
Rezumat Abstract
În activitatea de turism, impactul culturii este In the tourism activity, the cultural
unul foarte puternic. Este vorba atât de valorile impact is very significant. The national cultu-
culturale naţionale, care îşi pun amprenta asupra ral values generate the tourist or employee
comportamentului individual al turistului, sau al behaviour, but also the organizational values
angajatului, cât şi de valorile organizaţionale, can influence this behaviour. And finally, the
puternic influenţate de managementul întreprinde- regional culture could be the main travel
rii de turism. Mai mult, cultura unei zone de desti-
motivation.
naţie poate fi ea însăşi motivul călătoriei.
The tourism behaviour is under the influ-
Comportamentul tuturor actorilor activităţii
turistice este puternic influenţat de valorile cultura- ence of cultural and moral values. We can
le şi morale. Se poate spune că acesta este de fapt o consider that in fact it is a result of national
rezultantă a culturii naţionale. Cercetarea compor- culture. The research of tourist behaviour
tamentului turistic din perspectiva eticii este o nouă under ethic perspective is a new approach in
abordare în cercetarea românească, însă o temă the Romanian academic research, but fre-
foarte des abordată în literatura de specialitate. quently in the international research frame.
În această lucrare ne propunem să analizăm In this paper we want to examine the
impactul valorilor culturale asupra comportamen- impact of cultural values over the tourist
tului turistic al clientului şi, mai departe, asupra behaviour and over his satisfaction. The
satisfacţiei sale în urma consumului. Cercetarea research, made in different hotels in
este realizată pe un eşantion de hoteluri din Romania, is based on the questionnaire - used
România şi utilizează chestionarul ca metodă de as an instrument in finding the information -
culegere a informaţiilor, precum şi tehnici specifice
and on the application of specific techniques
de analiză. Concluziile scot la iveală diferenţe sem-
in analyzing the information. The conclusions
nificative ale modului de percepţie a serviciilor
turistice de către diferitele categorii de clienţi, show significant differences in the perception
determinate şi de diferenţele şi interferenţele cultu- of tourism services’ quality, depending on
rale. cultural differences and interactions.
Turismul contemporan este un proces social; el este un mod de viaţă al omului de astăzi.
Turismul este, înainte de toate, o formă a comportamentului uman. Omul este subiectul esenţial
al turismului. Iar acesta nu poate fi explicat decât dacă înţelegem omul, fiinţa umană.
Turismul nu este numai un mod de a petrece timpul liber – cu toate că cele mai multe vacanţe
sunt corelate cu activităţile de agrement -, ci este un mod de a atinge şi alte scopuri: cunoaştere,
relaţii sociale, îmbogăţirea cunoştinţelor, pelerinaje etc. De aceea, adeseori se spune că turismul
internaţional poate introduce schimbări sociale şi culturale în cadrul destinaţiilor, ca urmare a inter-
ferenţelor economice, sociale şi culturale dintre oameni proveniţi din diverse colţuri ale lumii (Ţigu,
2006).
Pe lângă efectele economice şi sociale benefice, au fost evidenţiate, de unii cercetatori, şi nume-
roase efecte negative, printre care declinul tradiţiilor, materialismul, creşterea ratei infracţionalităţii
30 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Interacţiune
Valori culturale şi morale Valori culturale şi morale
ale turistului culturală ale populaţiei locale
Satisfacţia turistului
32 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Arad, Constanţa, Suceava, de către turiştii ger- şi corectitudinea românilor. Şi-au manifestat
mani în special în Bucureşti şi Arad, dar nu a satisfacţia ridicată faţă de serviciile de cazare,
întrunit în schimb toate adeziunile turiştilor informare, afaceri, dar au fost mai puţin
români, mai ales în Arad şi Cluj Napoca; satisfăcuţi de serviciile de agrement şi de masă.
cât priveşte satisfacţia în urma consu- Turiştii din SUA preferă în România
mului turistic, turiştii americani au evaluat cu destinaţii precum Transilvania şi Bucureşti, cir-
punctaj maxim calitatea serviciilor de cazare la cuite şi sejururi în mediul rural, în Delta
Constanţa, la fel ca şi turiştii englezi la Dunării, circuitul Dracula şi alte produse cultu-
Suceava; aprecieri foarte bune au obţinut servi- rale, fiind foarte atraşi de arta est-europeană,
ciile de afaceri la Arad, Constanţa şi Bucureşti, tradiţii, meşteşuguri, arhitectură. Pentru ei,
mai ales din partea turiştilor străini, însă nu comunicarea cu populaţia locală este esenţială
acelaşi lucru s-a întâmplat cu privire la servicii- într-o călătorie turistică şi ospitalitatea poporu-
le de agrement, care au fost cel mai slab cotate lui român îi impresionează. Ei călătoresc în
în toate hotelurile din eşantion; intenţia de a special în grupuri mici sau individual, tocmai
reveni în acelaşi hotel, ca o măsură a satis- pentru a putea avea un contact mai direct cu
facţiei, a fost subliniată în mod categoric doar localnicii. Ca şi turiştii germani, au apreciat
de către turiştii americani la Constanţa şi de mai mult serviciile de cazare decât pe cele de
către turiştii italieni la Constanţa şi Suceava, în masă şi de agrement şi nu au enumerat “cin-
rest media răspunsurilor apropiindu-se de stea” şi “corectitudinea” între primele calităţi
valoarea asociată variantei „nu ştiu”. ale românilor.
Satisfacţia cu privire la raportul calitate/preţ a Turiştii din Marea Britanie au preferat ca
fost de asemenea apreciată în mod diferit: la destinaţii în ţara noastră Transilvania /oraşe
Constanţa, turiştii străini (americani, italieni) s- medievale, mănăstirile din Bucovina, tururile
au arătat mai satisfăcuţi cu privire la acest culturale; vacanţe combinate Bucureşti /
aspect, în comparaţie cu turiştii români, în munte vara; turism rural şi sate tradiţionale -
schimb situaţia a fost exact inversă la Suceava. Maramureş şi satele saxone; croaziere pe
Dunare şi Delta Dunării; evenimente cultura-
Concluzii le şi de afaceri. Aprecierile lor cu privire la
valorile culturale şi morale ale românilor au
Sintetizând ideile de mai sus şi corelându- fost foarte asemănătoare cu cele ale turiştilor
le cu rezultatele obţinute de alte studii de piaţă americani.
(în special cele realizate de Autoritatea Turiştii italieni, având o cultură foarte
Naţională de Turism în anii 2005-2006, prin apropiată de cea a românilor, sunt în general
birourile de turism ale României din străinăta- satisfăcuţi de ospitalitatea, bunăvoinţa, răbda-
te), se poate spune că influenţa culturală asupra rea şi sociabilitatea românilor, ceea ce contri-
satisfacţiei personale în urma consumului turis- buie într-o măsură ridicată la calitatea servicii-
tic a fost din nou dovedită. Aceleaşi servicii lor turistice de care ei au beneficiat. Ei au avut
turistice, acelaşi comportament al angajaţilor cele mai bune aprecieri cu privire la calitatea
poate fi perceput în mod diferit, în funcţie de serviciilor, din întreg eşantionul (inclusiv
zestrea de valori culturale şi morale cu care turişti români).
turistul este dotat. Astfel, putem spune că: Turiştii români tind să fie foarte exi-
Turiştii germani, despre care se ştie că genţi în privinţa serviciilor turistice din pro-
preferă ca destinaţii Transilvania şi Bucovina, pria ţară, probabil având o experienţă de
dar şi circuite în aceste zone sau în Delta călătorie în afara graniţelor ţării. Acest aspect
Dunării, precum şi vacanţe active în Munţii se remarcă mai ales în rândul turiştilor prove-
Carpaţi, au evidenţiat ca principale aspecte niţi din Bucureşti sau din alte oraşe mari din
negative infrastructura şi lipsa de profesionalism România. Turiştii din sudul ţării sunt în gene-
a personalului de la Poliţia de Frontieră şi chiar ral mai satisfăcuţi de calitatea serviciilor atun-
a unor prestatori de servicii turistice, lipsa perso- ci când călătoresc în Transilvania, pe când
nalului vorbitor de limba germană, preţurile turiştii proveniţi din această parte a ţării nu
nejustificat de mari raportate la destinaţiile veci- au aceleaşi impresii atunci când se află pe
ne (Bulgaria, Turcia, Grecia). Totuşi, ei au apre- litoral sau în Bucureşti (deci în sudul ţării).
ciat în mod deosebit răbdarea şi bunăvoinţa per- De asemenea, turiştii români sunt exigenţi şi
sonalului hotelier, tratamentul corect, dar au faţă de propria cultură, considerând că româ-
avut în schimb reţineri în ceea ce priveşte cinstea nii sunt mai degrabă binevoitori decât perfor-
34 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
manţi la locul de muncă, ospitalieri dar nu un lucru uşor şi că, pe lângă o implicare mai
foarte atenţi la calitate, deschişi dar totuşi puternică din partea angajaţilor în creşterea
puţin răbdători. calităţii serviciilor prestate, este nevoie şi de o
Analizând aceste percepţii şi rezultate ale pregătire a acestora în domeniul comunicării
interacţiunii culturale şi morale, devine clar interculturale, dar şi o sensibilizare sporită
faptul că a asigura satisfacţia turistului nu este faţă de problematica eticii în turism.
Bibliografie
[1]. Chan, H., Wan, L.C., Sin, L.Y.M. (2007). Hospitality service failures: Who will be more dis-
satisfied, International Journal of Hospitality Management, Volume 26, Issue 3, September, Pages 531-
545;
[2]. Crotts, J.C., Erdmann, R. (2000). Does national culture influence consumers’ evaluation of
travel services? A test of Hofstede’s model of cross-cultural differences, Managing Service
Quality, 10 (6);
[3]. Crotts, J.,& Pizam, A., (2003), The Effect of National Culture on Consumers' Evaluation o f
Travel Services, Tourism, Culture & Communication, Vol. 4, pp. 17-28;
[4]. Cukur, C.S., De Guzman, M.R.T., Carlo, G. (2004). Religiosity, values, and horizontal and
vertical individualism- collectivism: A study of Turkey, the United States, and the Philippines, Journal
of Social Psychology, 144 (6), pp. 613-634;
[5]. Furrer, O., Lin, B.S., Sudharshan, D. (2000). The relationships between culture and service
quality perceptions: Basis for cross-cultural market segmentation and resource allocation, Journal of
Service Research, 2 (4), pp. 355-371;
[6]. Ginevičius, R., Hausmann, T., Schafir, S. (2007). Senior citizen tourism - The target group of
old age pensioners în hospitality industry and tourist companies, Business: Theory and Practice 8 (1),
pp. 3-8;
[7]. MacCannell, D. (2002), The ego factor in tourism, Journal of Consumer Research,
Vol.29, Iss. 1; pg. 146-151;
[8]. Pizam, A., Sussman, S. (1995), Does nationality affect tourist behaviour? Annals of Tourism
Research, 22 (4), pp. 901-917;
[9]. Poria, Yaniv (2005). Cross-Cultural Behaviour în Tourism: Concepts and Analysis, The
Journal of Tourism and Hospitality Research, London, Vol.5, Iss. 4; pg. 372;
[10]. Ross, F.G. (2006). Ethical, Career, Organizational, and Service Values as Predictors of
Hospitality Traineeship Interest, Tourism, Culture & Communication, Vol.6, pp.121-136;
[11]. Stevens, B. (1999). Hotel human resources directors identify ethical issues. FIU Hospital&v
Review. l7( l-2), 1 l-20;
[12]. Stevens, B., Fleckenstein, A. (1999). Comparative ethics: How students and human resour-
ces directors react to real-life situations. Cornell Hotel & Restaurant Administration Quarterly. 40(2),
69-75;
[13]. Ţigu, G. (2006). Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, Bucureşti.
[14]. White, C.J. (2005), Culture, emotions and behavioural intentions: Implications for tourism
research and practice, Current Issues în Tourism 8 (6), pp. 510-531.
Lect. univ. dr. Eva-Cristina Petrescu Asist. univ. drd. Diana Ioncică
Academia de Studii Economice din Bucureşti Academia de Studii Economice din Bucureşti
eva_petrescu@yahoo.com diana_ioncica@yahoo.com
Rezumat Abstract
Extinderea progresului tehnic, a tehnologii- The accelerated progress in technology,
lor moderne din domeniul informaticii şi comuni- modern technologies in informatics and communi-
caţiilor, a fenomenelor de globalizare şi liberaliza- cations, increasing globalization and liberaliza-
re care reduc importanţa frontierelor în circulaţia tion that reduce the importance of borders in the
bunurilor şi serviciilor determină, pe lângă nume- circulation of goods and services have, besides the
roase avantaje legate mai ales de creşterea com- numerous advantages related especially to the
petiţiei la nivel naţional, dar şi internaţional, şi development of competitiveness at a national as
unele efecte negative determinate, printre altele, well as at an international level, some negative
de multiplicarea manifestărilor de concurenţă consequences determined, among others, by the
neloială, a fenomenelor de contrafacere, piraterie, multiplication of phenomena related to unfair
publicitate înşelătoare ş.a. competition, counterfeiting, piracy, deceptive
Mai ales în domeniul serviciilor, datorită advertising etc.
caracteristicilor acestora (imaterialitate, nestoca- Especially in services, due to their characte-
bilitate, simultaneitate a producţiei şi consumului, ristics (intangibility, cannot be stored, simultanei-
eterogenitate etc.) care fac mai dificilă protecţia ty of production and consumption, heterogeneity
acestora împotriva riscului de copiere, de imitaţie, etc.) that make their protection against the risk of
astfel de fenomene sunt destul de des întâlnite, cu counterfeiting more difficult, such phenomena are
efecte negative asupra consumatorilor, concu-
pretty common, with negative results on consu-
renţilor şi societăţii în ansamblul său.
mers, competitors and on the society as a whole.
În prevenirea şi combaterea unor astfel de
In the process of prevention and fight against
practici, o importanţă deosebită, pe lângă legislaţia
these practices a special role, besides the legislation
în domeniile respective (ale concurenţei, publicităţii
in the respective domains (competition, advertising
etc.) o au şi codurile etice şi deontologice care au
cunoscut o creştere exponenţială şi în ţara noastră, etc.), is played by the ethical and deontological
îndeosebi în ultimii ani. codes that have known an exponential growth in
Studiul nostru relevă , în acest context, our country, especially in recent years.
importanţa codurilor etice şi deontologice în Our study reveals, in this context, the impor-
domeniul serviciilor, analizează câteva aspecte ale tance of ethical and deontological codes in servi-
concurenţei neloiale – ca manifestare a comporta- ces, analyses a few aspects of unfair competition
mentului neetic, şi anume: metoda “bulgăre de as a manifestation of unethical behavior, namely,
zăpadă” şi publicitatea înşelătoare şi prezintă ‘the snowball effect’ and deceptive advertising,
aspecte comparative ale codurilor etice şi deonto- and presents comparative aspects of codes of
logice ale unor organizaţii prestatoare de servicii ethics and deontological codes of a service orga-
referitoare la promovarea practicilor concurenţei nization referring to the promotion of fair compe-
loiale. tition.
36 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
38 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
nelegale, în scopul avantajării sale în competiţia cum ar fi metoda denumită uzual “bulgăre de
cu alţi colegi; preluarea unui contract pe care un zăpadă”, publicitatea înşelătoare, falsă, mincinoa-
coleg arhitect l-a denunţat. să etc., sunt aspecte ale comportamentului neetic
Codul deontologic al notarilor publici din ale organizaţiilor din toate domeniile de activita-
România prevede, ca şi celelalte coduri analizate, te, şi mai ales ale prestatorilor de servicii publice,
faptul că se interzice orice manifestare de concuren- cu efecte negative atât asupra clienţilor (consuma-
ţă neloială. Printre astfel de manifestări sunt incri- torilor), cât şi asupra concurenţilor şi a întregii
minate: aprecierile publice dezavuante cu privire la comunităţi.
alţi colegi notari; nerespectarea interdicţiei legale de În prevenirea şi combaterea acestor practici
a-şi face reclamă prin orice mijloace cu excepţia fir- un rol important revine, alături de legislaţie şi
mei biroului notarial executată după modelul adop- codurilor etice şi deontologice, care îşi propun să
tat de Congresul Uniunii Naţionale a Notarilor promoveze idealurile, principiile şi normele mora-
Publici din România şi a anunţurilor referitoare la le, atât în mediul intern cât şi în cel extern al orga-
adresa biroului notarial, programul de lucru şi con- nizaţiei.
ţinutul activităţii, numai în sensul precizării dome-
Astfel de coduri sunt cu atât mai necesare în
niului notarial; folosirea unor onorarii sub nivelul
cazul prestatorilor de servicii, cu cât aspecte ale
minim stabilit, precum şi reclama acordării, în con-
diţiile permise, a celor mai substanţiale reduceri de comportamentului neetic al acestora sunt favoriza-
onorarii; racolarea personalului instruit şi format la te de factori cum ar fi: caracteristicile serviciilor,
un alt birou notarial. extinderea progresului tehnic, fenomenele de glo-
Şi codurile de etică universitară îşi propun ca balizare şi liberalizare.
un obiectiv important să contribuie la “formarea În ultima perioadă, cu deosebire în ultimii 10-
unui climat universitar bazat pe cooperare (profe- 15 ani, moda “codurilor etice şi deontologice” s-a
sională şi socială) şi competiţie după reguli corec- extins din Occident şi în ţara noastră, cu deosebire
te (Codul de etică universitară al ASE Bucureşti), în domeniul prestărilor de servicii.
respectiv să promoveze calitatea învăţământului, Astfel de coduri cum sunt cele ale: notarilor
acţionând în acelaşi timp împotriva oricăror forme publici, arhitecţilor, medicilor, universitarilor, etc.
de manifestare a concurenţei neloiale, instituţio- conţin prevederi expuse, mai mult sau mai puţin
nal-formale şi/sau informale (Codul de etică uni- detaliat, şi în legătură cu prevenirea şi combaterea
versitară al Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” practicilor de concurenţă neloială şi promovarea
din Arad).” celor corecte, cinstite, juste.
Totuşi, trebuie subliniat că numai existenţa
Concluzii codurilor etice şi deontologice nu reprezintă o
garanţie că aspectele comportamentului neetic nu
Practicile concurenţei neloiale, între care se se vor mai manifesta, fiind necesar ca prevederile
numără şi cele analizate în studiul nostru, şi acestor coduri să fie şi respectate şi aplicate în
anume: atragerea de clienţi prin metode necinstite, practica de zi cu zi.
Bibliografie
40 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Abstract Rezumat
The current social and economic stage of deve- Situaţia actuală de dezvoltare economi-
lopment observed in Romania and, implicitly, that of co-socială a României şi a turismului naţio-
the national tourism, requires a new type of nal impune o nouă abordare a conceptului de
approach vis-à-vis the “tourism development” con- dezvoltare turistică. Până în anii ‘90, dezvol-
cept. Until the 90s, tourism development was carried tarea turistică s-a realizat planificat şi, de
out in a centralized fashion and, in most cases, with multe ori, fără a se ţine cont de efectele pro-
little regard to the impact that strategy had on the vocate asupra mediului său asupra populaţiei
environment and the local population. This strategy- din zonă. De bună seamă această situaţie, ce
which, in some cases, is still applied today-has had se regăseşte în linii mari şi azi, a produs - la
a significant impact on a national level, by creating nivel naţional, diferenţe mari de dezvoltare
huge discrepancies among the country’s regions, economică între regiunile ţării, cu repercusi-
with direct repercussions on local communities and uni asupra comunităţilor locale şi a pieţei
the national labor market. Recent years have shown forţei de muncă. Ultimii ani au pus în evidenţă
a distinct linkage between tourism and local com- existenţa unei strânse legături între turism şi
munities, largely owed to the multiplying effect that comunităţile locale, datorate efectului multi-
tourism activities have, but also to the intricate net- plicator al activităţilor de turism cât şi multi-
work of correspondences between themselves. plelor interferenţe care există între ele.
The purpose of this academic endeavor is to Scopul demersului nostru este analiza
analyze the existing relationship between tourism legăturii dintre dezvoltarea turistică şi comu-
development and the local community where it nitatea locală, între necesitatea dezvoltării şi
occurs, between the need for development and the prezervarea tradiţiilor, prin prisma păstrării
need to preserve the local traditions, and to obser- unui echilibru între aceste două noţiuni, de
ve if such equilibrium is feasible between these two multe ori opuse. Etica dezvoltării turistice
terms. The ethics of tourist development should be trebuie să fie eşicherul pe care să se constru-
the niche where the development policy should meet iască politica de dezvoltare în conformitate
the expectations of the host local community. cu aşteptările comunităţilor locale gazde.
Introduction
The current social and economic stage of development observed in Romania and, implicitly, that of the
national tourism, requires a new type of approach vis-à-vis the “tourism development” concept. Until the 90s,
tourism development was carried out in a centralized fashion and, in most cases, with little regard to the
impact that strategy had on the environment and the local population. The result was a concentrated develop-
ment of certain tourist areas, as far as room numbers is concerned. The Black Sea beach-side encompasses
almost 42% of the total number of rooms available and 50% of all entertainment facilities and Prahova Valley
has 7% of the number of available rooms and 52% vis tourists, their implication with the project, the
of all passenger cable transportation means changes that occur within the community in a cer-
(Minciu Rodica, 2001). It is obvious that this situ- tain time-frame, are all aspects which cannot be
ation—still observed today—has led to the appear- analyzed exclusively through economic models
ance, on a national level, of important differences and indicators. The social approach of tourism
of economic development between the country’s development becomes a necessity, especially in a
regions, with direct impact on the respective local time when globalization is the general concern,
communities and the labor market. because the loss of cultural identity, customs and
Recent years have highlighted the existence traditions, environment pollution, global warming
of a close relationship between tourism and local are all very serious aspects that need a careful
communities, owed mainly to the multiplying scrutiny.
effect of tourism activities, but also to the intricate People, and to a broader extent, local and
network of correspondences between themselves. regional communities are the basis for tourism
A careful analysis of the two aforementioned development of a certain region. Their considera-
terms reveals the following: tion as an equal rights partner considerably
Tourism acts as a stimulus for the entire increases the success rate of any tourism develop-
economic environment largely due to the fact that ment project. Alongside the inevitable frictions
it is an intensive consumer of workforce and has that might arise as a consequence of an increase in
an invigorating effect on the production in adja- tourist traffic, these changes may induce a state of
cent industries; thus, a diversification of the social stress and disorganization. This aspect
local/regional economic structure takes place, becomes clearer in situations where a traditional
which, together with a superior use for the local community is faced with rapid change that
resources, leads to a smoothening of inter-region- require, in turn, a rapid adaptation to new ideas,
al lack of equilibrium (Minciu Rodica, 2001). We customs, behavioral patterns and technologies that
can therefore infer that tourism represents a “solu- might emerge from this process.
tion for the incipient prosperity of disfavored areas The aim of this academic endeavor is the
and a remedy for under industrialized towns”. analysis of the relationship between tourism
(Tinard Y., 1994). development and local community, between the
Alongside these benefits, characterized by need to develop and the need to preserve tradi-
a strong economic component, come a series of tions, by means of balancing these two by-and-
less desirable aspects, such as: the gradual decay large opposed options. The ethics of tourist devel-
of the environment, the presence of tackiness opment should be the niche where the develop-
brought about by the shift in moral value under the ment policy should meet the expectations of the
influence of the tourists, an increase in the general host local community.
cost of life (Nistoreanu P.-coord., 2003). Thus, a few issues must be made clear from
It is easily observed that tourism activity has a the start.
significant impact on the targeted areas and, The first one addresses the effect that tourism
implicitly, on the respective local population and activity has on local communities, especially from
environment. Therefore, any project aimed at an economic point of view. Alongside “regular”
tourism development and/or eco-tourism should benefits, such as a drop in unemployment rate, an
firstly be concerned with the lessening of the neg- increase in income level, development of infra-
ative impact presented by this type of activity and structure, also come negative aspects and the pos-
the increase of the positive traits. There are several sible emergence of undesirable activities, like:
notions of tourism development: eco-tourism, drug traffic, prostitution, illegal gambling, and
durable development, integrated development; thefts. The social and cultural implications are rep-
each of these terms consists of a balance between resented by the alteration in consumption patterns
tourism development and economic benefits on the of local communities, which takes place due to an
one hand, and environment protection and safe- increase of living conditions and an imitation of
keeping of the local communities, on the other. tourist behavior. These alterations are most visible
especially in those areas where the number of
1. The Relation between Local/Regional tourists largely outnumbers the number of local
Communities and Tourism Activity residents. In those areas, other aspects can be
observed: traffic jams, congestion around the main
The analysis of local/regional communities natural and entropic resources, alteration of cus-
faced with tourism activities, their reaction vis-à- toms and traditions to make them more appealing
42 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
for tourists and even certain negative feelings timely preventive/corrective measures, when nee-
regarding tourism and tourists, in general. ded.
Durable tourism should maintain a high
2. Integrated Tourism and Integrated degree of tourist satisfaction and provide for a
Tourism Development memorable experience, appealing to his/her cons-
cience vis-a-vis durability issues and promoting
Faced with a large array of implications and durable tourism.
effects stemming from tourism activity, following
concerns need to be addressed: 3. Integrated Tourism Ethics and
What means of including the local commu- Development
nity in the decision-making process are available?
How far is “too far” in developing a region, An analysis of the connection between ethics
tourism-wise? and integrated tourism development can only be
How can local communities get involved in conducted by having the Global Ethics for Tourism
the development project? Guide, put together by the World Organization for
The answer to these questions is vital in Tourism in 2001, as a starting point. The main
obtaining an integrated tourism at a regional level. pathways it introduces, which regard the link
As opposed to other forms of tourism development between tourism and local communities, are:
like eco-tourism (“responsible traveling in natural Tourism activities shall be conducted in
areas, that is environment friendly and upholds harmony with the attributes and traditions of host
local welfare” - International Ecotourism Society) regions by showing respect for their laws, tradi-
or durable tourism, integrated tourism can be tions and customs;
loosely defined as a type of tourism that is closely Tourism activities should respect the equal-
tied to the economic, social, cultural, natural and ity between men and women, should promote
human structures of the region where it occurs and human rights and, especially, the individual rights
seeks to utilize them at an optimal level. In practi- of underprivileged groups, such as the elderly and
cal terms, it is the type of tourism that is in direct the young, persons with any kind of disabilities,
relation to the economy, activities and resources ethnic minorities and indigenous populations;
that are available in a certain region and to the par- All participants engaged in tourism activi-
ticipating local community. Integrated tourism has ties should protect the environment to ensure a
the potential to offer consumers a distinctive mix of sustainable, durable and continuous economic
products, services and local experiences. growth, meant to satisfy in an equitable fashion
Thus, durable tourism should: the needs and expectations of present and future
Make optimal use of the available natural generations;
resources, because they are the key-element in Tourism activity should be planned in such
tourism development, by maintaining the essential a way that it allows for the survival and flourishing
ecologic processes, while conserving the natural of traditional cultural products, crafts and folklore,
resources and biodiversity. instead of degenerating and standardizing them;
Respect the social and cultural authenticity Local populations should be associated to
of host communities, conserve the social heritage, tourist activities as an equitable partner, equally
traditional values and contribute to inter-cultural involved in all economic, social and cultural
understanding and tolerance. processes generated by these and whose direct
Ensure viable economic operations in the result is the creation of direct and indirect work-
long run, by offering evenly distributed social and places.
economic benefits among all stake-holders; stable Tourism policies must be designed in order
workplaces, social services and win-win opportu- to allow for a general improvement of raising the
nities to host communities; decreasing the poverty general quality of life of the population in the tar-
rate by generally improving the quality of life. get-areas and to satisfy its needs; the planning and
Durable tourism development requires a rel- the architectural approach as well as the manage-
evant degree of involvement from all stakehol- ment of tourism resorts should seek their integra-
ders, as well as strong leadership on a political tion in the local economic and social structure, at
level, in order to ensure a large participation and a maximum possible level, and where there are
consensus. Achieving a durable development is an equal levels of workforce qualification, priority
on-going process, because the impact needs to be shall have the local one (World Organization for
constantly supervised, in order to be able to take Tourism, Santiago, Chile, October 1999).
The morality of tourism activity can only be At a local level, groups may be constituted
correctly assessed if it is propped against the local of: NGOs, public administration and social groups
community. Intensive tourist development of an that require outside assistance. Even if these
area, if undertaken without the consent of host pop- groups manifest the potential to exert participative
ulation, it can only result in dissatisfactions and democracy, it is possible that, in certain communi-
adverse reactions. Given all this, to assess the neces- ties where that process is in incipient stage, the
sity of an action, its opportunity, one must constant- decision-making process is seized by the local eli-
ly keep in mind the local community. How can that tes. In order to protect themselves and to avoid
be done? Can local population be consulted each being overwhelmed by anti-democratic forces, or
and every time? Is it necessary to obtain its “go simply to increase the size of the target-group
ahead” for opening a new hotel or a new ski slope? affected by a certain decision, local groups must
expand „horizontally” by joining forces with other
4. Involving the Local Community similar groups and „vertically”, by cooperating
with groups found at higher levels.
Consulting with the local community, invol- All decisions, even inthe case of participative
ving it in the initiation and realization of the tourist democracies, have an impact on local communities.
development project, considerably increases its Economic impact aside—which is easily assessed
success rate and may result in positive effects in all in tangible terms—there is another one, with social
areas: economic, social, cultural and environmen- and and cultural consequences, which are harder to
tal. The efficiency and morality of a tourism deve- define and therefore, evaluate. The social and cultu-
lopment project is more visible when the entire ral impact may manifest through:
community benefits from its implementation and An increase in the economic independence
its negative aspects are limited to the environment of the groups which previously were dependent (i.e.,
or population of the host area. The level of benefits new job opportunities for women and young adults);
and their even and equitable distribution is the first Decay of the traditional economic model,
step in implementing a successful tourism project. access to fishing and hunting areas or forests;
Knowing what the local priorities are can only be Shift in the traditional occupational structu-
achieved by a thorough consultation of the local re (cattle raising, agriculture, crafts) towards new
communities, which, in turn, can only be achieved employment opportunities in restaurants and
by implementing a set of social terms—participati- hotels;
ve democracy which is regarded as „a conception Shift in land destination to make room for
of democratic policies in which decision-making new activities(Economic and Social Commission
and policy-planning are set by a process of debate for Asia and the Pacific, United Nations, New
among free and equal citizens or their representati- York, 1999).
ves” (Amy Gutmann and Dennis Thompson, To observe and analyze the cultural impact of
2000). tourism, two new sets of characteristics must be
The importance of consulting the local com- introduced: visitors and target-area. Typical for
munities in the decision-making process has been visitors are:
stressed by other authors as well: „in the consulta- Volume: a small number of visitors in a
tion phase of decision-making, participants heavily populated area will have an insignificant
express their stands and form certain groups impact on the latter. On the other hand, a large
according to expressed opinions. In backing the number of tourists visiting a relatively small area,
stands, the respective groups must present argu- in a small window of time, will have an enormous
ments which other groups find relevant. The most impact.
important aspect is the fact that the participants Length of stay: the longer it is, the more
must find those arguments which appeal to collec- significant the impact on that region it will have.
tive actions, those not being necessarily the most Racial issues: the more radical the racial,
advantageous ones” (Archon Fung and Erik Olin language and cultural the differences, the larger
Wright, 2003). the impact.
There are multiple levels where the concept Economic: differences of economic develop-
of deliberative democracy can be implemented, ment generate feelings of discomfort among the
such as: local groups, medium-level institutions, local population along with a desire for equality.
national and global levels. In this article we shall Typical for the target area are:
reflect only on the first level and analyze its parti- The level of economic development: the
cularities in the context of local communities. more developped the region is, the smaller the
44 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
dependence on touristic activities, thus lessening Strength of local culture: the stronger it
the impact on local communities. is, the weaker will be the impact.
Special characteristics: including the physi- Each of these factors plays a role in the
cal dimension of the region, population sizenum- day-to-day life of the local population of target
ber of tourism facilities, number of access roads. areas. By combining these two factors, one can
In a later stage, one can evaluate the rapport bet- achieve various levels of physical and mental
ween the number of arrivals/number of guests and saturation, levels that need different approac-
host population/surface. The higher the ratio, the hes.
more plausible the emergence of tensions between In initiating a programe of tourism deve-
sides. lopment, aiming to preserve local authenticity,
Level of local involvement: if tourism acti- one must observe the features displayed by the
vities are conducted on the property of, or are tourist destination. By combining the two fac-
being led by locals, the possibility of crisis drama- tors, following forms of tourism become avai-
tically decreases. lable:
Strong Weak
Local Culture
References
[1] Amy Gutmann and Dennis Thompson, Why Deliberative Democracy is Different in Ellen
Frankel Paul, Fred D. Miller, Jr., and Jeffrey Paul, eds. Democracy (Cambridge and New York:
Cambridge University Press, 2000)
[2] Archon Fung and Erik Olin Wright, Deepening Democracy: Institutional Innovations in
Empowered Participatory Governance [London and New York: Verso, 2003]
[3] Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
[4] Nistoreanu P. (coordonator), Ecoturism si turism rural, Editura ASE, 2003
[5] Tinard Y., Le tourisme. Economie et Management, 2e ed. Ediscience International, Paris, 1994
[6] *** Global Code of Tourism Ethics, World Organization for Tourism, Santiago, Chile, October 1999
[7] *** Guidelines on Integrated Planning for Sustainable Tourism Development, Economic and
Social Commission for Asia and the Pacific, United Nations, New York, 1999
Rezumat Abstract
Aspectele etice care privesc comerţul electro- Ethical practices within e-commerce are a
nic preocupă din ce în ce mai mult pe toţi cei ce concern for all who make transactions over the
desfăşoară tranzacţii pe Web. Preocuparea princi- Web. The main concern is that the information
pală este aceea că informaţiile necesare tranzacţii- needed for online transactions will be used
lor on line pot fi folosite fraudulos, sau într-o unethically or in a manner not approved by the
manieră neacceptată de consumator. Consumatorii consumer. Consumers are losing trust in
îşi pierd încrederea în comercianţi, ceea ce va gene- businesses and a loss of trust means loss of
ra scăderea activităţii şi în consecinţă scăderea business, which equals loss of profit. E-com-
profitului. Comerţul electronic a început să fie merce is beginning to understand the connec-
înţeles ca o conexiune intrinsecă între încredere şi tion between trust and profit, and in response
profit şi ca un răspuns la aceasta se proiectează web sites are designed that give consumers
site-uri care încercă să câştige sau să menţină options regarding their information in hope to
încredere prin informarea consumatorilor despre gain or keep trust. By informing consumers
drepturile lor şi despre cum vor fi utilizate infor- of their rights and how their information will or
maţiile. Comerţul electronic va asigura încrede- can be used, e-commerce will gain the trust
rea consumatorilor ceea ce va duce la creşterea of consumers, leading to greater profitability
profitabilităţii precum şi a loialităţii acestora. and customer loyalty.
Cuvinte cheie: etică website comerţ Keywords: ethics web site e-commerce
electronic consumator consumer
Clasificare JEL: M19 JEL Classification: M19
Introducere
Funcţia comercială se reflectă în suportul pe care îl oferă Internet-ul comerţului. Mai mult, dez-
voltarea de aplicaţii pentru licitaţiile on-line (guvernamentale sau individuale), cât şi formele de mar-
keting pe Internet vin să completeze funcţia comercială a Internet-ului. O tranzacţie comercială se
bazează în primul rând pe comunicarea între vânzător şi cumpărător. Astfel, tranzacţia comercială nu
este doar un schimb produse/servicii – bani, ci ea implică şi anumite particularităţi lingvistice şi
sociale. Comerţul este guvernat de reguli sociale (indiferent de cultură, comportamentul vânzătorului
este diferit de cel al cumpărătorului) şi de reguli lingvistice (anumite cuvinte, gesturi şi tonuri ce au
înţelesuri specifice într-o tranzacţie comercială). Comerţul on-line este încă nou, având reguli speci-
fice pe care participanţii trebuie să înveţe să le respecte. Cele mai mari responsabilităţi în asigurarea
unui bun comerţ electronic le au creatorii şi proprietarii paginilor web ce promovează acest tip de com-
erţ, întrucât buna înţelegere a mesajului şi crearea unei atmosfere de încredere depinde de aceştia.
Analizând comportamentul cumpărătorului se observă trei puncte esenţiale ce îl definesc: decizia
de a cumpăra, efectuarea plăţii şi transferul dreptului de proprietate asupra produsului achiziţionat. Tot
ceea ce contravine bunei realizări a acestor acţiuni periclitează tranzacţia. Cumpărătorul se confruntă
mai întâi cu o multitudine de posibilităţi, dintre care el va selecta doar una – şi anume acea ofertă ce
inspiră cea mai mare încredere, dar în acelaşi timp este şi avantajoasă în raportul calitate/preţ. Încre-
derea este elementul determinant al efectuării unei cumpărări on-line. Pentru aceasta este necesar ca
elementele tranzacţionale să fie simple şi să ofere siguranţa plăţii. Acesta este de altfel, unul dintre
motivele pentru care comerţul electronic nu s-a dezvoltat în aceeaşi măsură ca şi Internetul. Vânzătorul
– ca cea de-a doua parte a unei tranzacţii comerciale, are cu totul alte priorităţi în varianta on-line,
clientul, individul şi satisfacerea cerinţelor personale ale acestuia, nefiind o prioritate pentru el. Astfel,
clienţii sunt reprezentaţi prin numărul de accesări al site-ului, un trafic crescut însemnând în mod
46 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
contract legea care este aplicabilă, dar acest Nu se vor cere decât informaţiile absolut
lucru nu este unanim acceptat. Totuşi, dacă necesare şi rezonabile pentru desfăşurarea tran-
vânzătorul menţionează că legea aplicabilă este zacţiei;
cea a ţării sale şi nu cea a clientului (a ţării de Consumatorul trebuie să cunoască
rezidenţă a clientului), acest lucru trebuie să îi modul în care informaţiile sunt adunate, de ce
fie evidenţiat clientului clar şi fără ambiguităţi. şi cum vor fi folosite acestea;
În cazul în care clientul este de acord cu acest Consumatorul trebuie să aibă dreptul de
lucru, acesta nu trebuie privat de protecţia con- a refuza cererea de informaţii ulterioare (infor-
sumatorului din ţara sa. Clientul trebuie să aibă maţii cerute de către vânzător sau organizaţii
dreptul de a face plângeri în ţara sa. adiacente);
Ca urmare a elementelor ce preced Trebuie să existe o persoană din cadrul
încheierea contractului, procesul de finalizare a organizaţiei care să răspundă de protecţia
acestuia trebuie să fie expus clar clientului. datelor, persoană de care clienţii trebuie să aibă
Retailer-ul trebuie să îi menţioneze clientului cunoştinţă;
unde va fi completat contractul şi cum va avea Clienţii trebuie să aibă posibilitatea de a
acces la acesta. modifica sau corecta informaţiile despre ei;
Organizaţia nu trebuie să furnizeze
2. Procesul pe trei niveluri informaţii despre clienţi unei terţe părţi.
48 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Totodată, clienţii trebuie să fie informaţi să clarifice care din costurile de retur-
despre costurile pe care le vor suporta în cazul nare a mărfii vor fi suportate de client;
returnării produsului. să returneze banii cât mai repede şi să
Plângeri şi informaţii despre desfăşurarea estimeze data când aceştia vor ajunge în contul
contractului. clientului;
Site-ul trebuie să conţină informaţii
să spună clienţilor – din experienţa
privind modul în care se pot face plângeri, care
este procedura şi pe cine să contacteze precum relaţiilor cu alţi clienţi – ce probleme au întâl-
şi modalitatea de răspuns. Consumatorii trebuie nit în obţinerea despăgubirilor.
să cunoască şi modalităţile de rezolvare a dife-
rendului în cazul în care nu se ajunge la un Concluzii
acord între părţi.
Retailer-ii trebuie să asigure informaţii Dezvoltarea puternică a Internet-ului în
despre situaţia executării comenzii, ca de prezent, face ca pentru consumatori să apară
exemplu: noi modalităţi de alegere, mai informată, a unui
informaţii despre articolul solicitat (dacă produs ţinând seama atât de caracteristicile de
este sau nu în stoc); calitate cât şi de preţul său dar într-un mod
dacă articolul nu este în stoc, data când
corect şi cinstit.
se va afla în stoc;
Posibilitatea de a avea o prezenţă în
do dată ce comanda a fost efectuată, se
va trimite o confirmare; cadrul acestui mediu, cu costuri minime şi de
notificare a momentului când mărfurile multe ori cu rezultate demne de luat în seamă,
au fost expediate precum şi data când se aşteap- reprezintă o mare tentaţie atît pentru comer-
tă să sosească. cianţii cinstiţi cât dar şi pentru răuvoitori.
Vânzătorii trebuie să arate clar şi data când Site-urile construite în principal pentru a
mărfurile se aşteaptă să ajungă pentru ca bene- sprijini o organizaţie din punct de vedere al
ficiarul lor să le primească, precum şi proce- activităţii sale economice. Plecând de la
durile de urmat în cazul în care mărfurile nu premisa că scopul principal al oricărui site
ajung la timp, dar şi drepturile clientului în
comercial este de a satisface nevoile utilizato-
acest caz.
Site-urile mai trebuie: rilor într-un mod în care compania are de câşti-
să ofere o politică de despăgubire cât gat direct sau indirect, prezentarea informaţi-
mai simplă; ilor se face corect pentru a-i convinge pe uti-
să ofere link-ul către pagina unde se găs- lizatori să achiziţioneze un produs sau un servi-
esc informaţiile legate de marfă; ciu al companiei.
Bibliografie
[1] Anandarajan, M., Managing. Web Usage in the Workplace: A Social, Ethical and Legal
Perspective, Irm Press; 2003
[2] Berkman ,R., Shumway, C., Digital Dilemmas: Ethical Issues for Online Media Professionals,
Wiley, 2003
[3] Mendes, E., Mosley, N., Web Engineering, Springer, 2003
[4] Nicodim, L., Aspecte etice în comerţul electronic, Revista Amfiteatru Economic nr. 21/2007
[5] Onete, B. Designul, estetica şi promovarea paginilor Web – ediţia a III-a, ed. A.S.E. Bucureşti,
2005
[6] Surcel,T., Dinu, V., Auditul comerţului electonic în relaţie cu protecţia consumatorilor, Revista
Amfiteatru Economic nr. 21/2007
Rezumat Abstract
Lucrarea de faţă îşi propune să dezvăluie The following paper reveals the content of a
conţinutul unei forme mai puţin cunoscute de new form of the modern consumer’s manifesta-
manifestare consumatorului modern, şi anume tion: the ethical consumerism. This concept grow
consumerismul etic. Acest concept s-a dezvoltat and developed in the last decade of the 20 th
în ultima decadă din secolul trecut în Marea century, but we can find its origins in the USA,
Britanie, deşi debutul acestor preocupări poate fi fifty years ago.
găsit în S.U.A., acum aproape cincizeci de ani. The entire society has evolved and so did the
Pe măsură ce societatea a evoluat, contextul context in which a company acts, that’s why the
în care acţionează o companie s-a modificat şi el; organisations must adapt themselves to maintain
de aceea, pentru a se menţine la standarde ridi- and keep their standards to a reasonable level.
cate, organizaţia trebuie să se adapteze. Nowadays, the consumers are more and more
Consumatorii actuali sunt din ce în ce mai sofis- sofisticated and their opinions are stronger than
ticaţi, au un cuvânt puternic în dialogul cu pro- ever; for this reason, the manufacturers must
ducătorii care, dacă vor să îşi menţină poziţiile, keep in mind all these oppinions, in order to keep
trebuie să urmeze piaţa. O tendinţă care începe să their positions on different markets. One of the
capete amploare mai ales în ţările occidentale în most important tendencies, concerning the
rândul consumatorilor, şi deja nu mai poate fi consumers’ role in the future development of the
neglijată, este cea a consumerismului etic. markets is ethical consumerism.
Cuvinte cheie: consumator consum-
merism etică piaţă dezvoltare durabilă Keywords: consumer consumerism
mediu ethics market sustainble growth environment.
Clasificare JEL: Q 57 JEL Classification: Q 57
Introducere
Se spune adesea că banii pun în mişcare lumea, dar maniera fiecaruia de a-i cheltui ar putea salva
mediul înconjurător.
Sărăcia globală, conservarea faunei şi a naturii în general sunt probleme de interes mondial şi dacă
ne-am duce la cumpărături cu aceste lucruri în minte, probabil că am putea face din Terra un loc mai
bun, atât pentru noi, cât şi pentru urmaşii noştri.
Etica nu este o opţiune universal acceptată, la fel cum nu este nici religia, de aceea tot ceea ce poate
fi important pentru un individ, poate lăsa indiferent pe un altul. În acest context, felul în care îşi cheltuieşte
banii un consumator etic reprezintă, practic, un vot în favoarea unui mediu înconjurător mai sănătos.
Una dintre mişcările de apărare a drepturilor consumatorilor (care veghează la apărarea intereselor consu-
matorilor astfel încât produsele şi serviciile oferite să facă obiectul unei informări adaptate şi să se determine o
raţionalizare a comportamentelor de cumpărare) este consumerismul, în special cel american şi cel francez.
Debutul acestei mişcări poate fi considerată ziua de 15 martie 1962, când fostul preşedinte al
S.U.A., J.F.Kennedy, a ţinut un discurs în faţa Congresului, aducând în prim plan Carta drepturilor con-
sumatorilor. El a definit patru drepturi fundamentale ale consumatorilor:
dreptul la securitate (a garanta consumatorilor că produsele nu sunt nocive şi că întrebuinţarea
lor nu comportă nici un risc);
dreptul de a fi ascultat (posibilitatea consumatorilor de a-şi exprima nemulţumirile legitime pri-
50 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
52 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
într-un mod ce cauzează răni sau nu este bun uşor de spus ce este aceea o companie etică.
pentru sănătate; Totuşi, ar trebui să se demonstreze un profil
Armamentul – acest capitol cuprinde atât moral fidel sustenabilităţii la nivelul întregii
companiile care produc şi livrează arme, cât şi companii. Aici ar putea fi incluse structuri co-
pe cele care aprovizionează cu orice bun sau merciale ce nu se axează pe profit, companii
serviciu forţele armate. vegetariene în totalitate, şi cele care vând doar
c) Domeniul Faună are în vedere urmă- produse organice sau cele provenind din
toarele trei criterii: comerţul corect;
Testarea pe animale a devenit un subiect Ingineria genetică. Unele dintre cele
sensibil în anii 1980, când companiile de pro- mai mari companii de inginerie genetică din
duse cosmetice care testau pe animale au fost lume au facut lobby pe lângă guvernele lor pen-
criticate public. Chiar şi în prezent, deşi tru reguli comerciale specifice de trecere peste
testarea pe animale a fost reglementată, există graniţă a recoltelor, mai exact a patentelor. Alte
cazuri de încălcare a acesteia. Acest lucru nu e companii au făcut lobby împotriva puterii stan-
valabil doar pentru companiile de produse cos- dardelor internaţionale de biosiguranţă de a
metice, ci şi pentru medicamente sau alte pro- guverna impactul asupra mediului pe care
duse de uz casnic; recoltele modificate genetic pot sa îl aibă, în
Conceptul de fermă industrială este o caz că aceste standarde ar putea duce la
denumire adecvată prin aceea că fermele sunt restricţionarea exportului recoltelor respective.
foarte industrializate şi lucrează intensiv Evident, un consumator etic va evita aceste
datorită ideii de producţie în masă. În acest tip produse;
de zootehnie, foarte multe animale sunt cres- Activitatea politică. În prezent, com-
cute în cel mai mic spaţiu posibil, în detrimetrul paniile au o prea mare influenţă asupra clasei
sănătăţii şi stării lor de bine. Susţinătorii drep- guvernamentale prin grupurile de lobby şi prin
turilor animalelor susţin faptul că din moment donaţiile directe către partide. Asfel, se acordă
ce tot trebuie să facem zootehnie, măcar să punctaj negativ companiilor care donează bani
tratăm animalele cu respect şi milă, iar acest partidelor, sau care sunt implicate în procese de
lucru este incompatibil cu practicile din fer- convingere a guvernului şi instituţiilor prin
mele industriale. Din această cauză, companiile organizaţii de lobby internaţional;
ce comercializează produse provenind din e) Domeniul Sustenabilitatea produsului –
ferme industriale nu sunt văzute bine de către note pozitive sunt acordate unor produse din
consumatorul etic, care preferă produsele game diferite de sustenabilitate, aşa cum ar fi
obţinute în ferme organice; produsele organice, produsele din comerţul
Alte drepturi ale animalelor – acest cri- corect, evaluări bune la eficienţa energiei, pro-
teriu se referă la orice companie ce a fost impli- dusele certificate ca fiind vegetariene etc.
cată în acţiuni de cruzime împotriva ani-
malelor. Sunt incluse si activităţi ce ar putea Concluzii
duce la provocarea unor suferinţe animalelor
cum a fi circurile, grădinile zoologice sau Trebuie să ne gândim că atunci când
folosirea animalelor în spoturi publicitare, pre- cumpărăm produse etice oferim suport direct
cum şi cele ce presupun sacrificarea animalelor companiilor progresive, care lucrează la
pentru blană sau gelatină; îmbunătăţirea stării actuale şi, în acelaşi timp,
d) Domeniul Politici este împărţit în urmă- refuzăm suportul pentru cei care abuzează de
toarele 6 criterii: orice pentru profit. De exemplu, când cumperi
Finanţe anti-sociale – este vorba despre un săpun lichid ecologic, îi dai producătorului
companii care evită sa-şi plătească taxele, dar fondurile necesare pentru a investi în tehnologii
fac profituri uriaşe sau fixează preţurile, dau curate şi în publicitate pentru a-şi face cunos-
mită, sau oferă salariile excesive, de peste cute produsele unei pieţe mai mari. În acelaşi
1 milion de dolari anual propriilor directori; timp, nu mai cumperi săpunul lichid de
Chemările la boicoturi - la acest capitol dinainte, deci producătorul respectiv pierde din
se ţine cont de boicoturile care au fost iniţiate piaţă şi poate îşi va schimba din procese.
împotriva companiilor; Beneficiile societăţii în urma consumului
Profilul moral al companiei. În anii etic sunt multiple, încurajându-se produsele şi
1990, produsele etice tindeau să fie produse de companiile inovative, în timp ce îi descurajează
companii etice, dar astăzi nu mai este atât de pe cei care ignoră consecinţele activităţii lor
asupra societăţii şi a mediului. Dă putere, de nişă, cum s-a crezut la început. Totuşi, acest
oferind consumatorului posibilitatea de a influ- lucru se întâmplă doar în statele occidentale, în
enţa modul în care produsul cumpărat este pro- care nivelul de trai permite cultivarea unor ast-
dus şi cum îşi desfăşoară activitatea compania fel de comportamente. Rămâne de vazut cât de
care le produce. repede va fi transmis acest curent şi către alte
În momentul de faţă se poate observa fap- state, ce nu au acelaşi nivel de dezvoltare; de
tul că acest fenomen, consumerismul etic ia asemenea, de real interes este şi felul în care
amploare şi că nu mai este vorba despre o piaţă acest model englez va fi acceptat în România.
Note
Bibliografie
[1] Dinu Vasile. Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor, Editura Alpha, Buzău, 2001
[2] Patriche Dumitru, Gheorghe Pistol (coordonatori). Protecţia consumatorilor, Editura ASE,
Bucureşti, 1998
[3] Stanciu Costel. Protecţia consumatorilor. O nouă abordare, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2007
[4] Vasiliu Raluca. Comercializarea produselor şi protecţia consumatorilor. Tribuna Economică,
Bucureşti, 2006.
[5] http://www.ethicalconsumer.org/ research/ethiscore.htm
[6] http://www.ethiscore.org
[7] http://www.eta.co.uk/pages/Ethical-Consumerism/EthicalCon/default.htm
[8] http://www.guardian.co.uk/money/ 2001/feb/22/ethicalmoney1
[9] http://www.wikipedia.com
54 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Rezumat Abstract
Managementul etichetării alimentelor repre- The management of labeling food products
zintă un proces complex, cu multiple implicaţii represents a complex process, with multiple
sociale. Eticheta produsului reprezintă „cartea social implications. The label of the product
de vizită” a acestuia, o dovadă palpabilă, vizibilă, represents its “the visit card”, a real and visible
a atenţiei pe care producătorul o acordă consu- proof of the attention paid by the producer to the
matorilor. Eticheta reprezintă, recomandă produ- consumers. The label represents, recommends
sul şi reflectă imaginea producătorului, modifică the product and reflects the producer’s image,
percepţia consumatorilor. modifies the consumer’s perception.
Eticheta reprezintă principala sursă de The label represents the main source of
informare a consumatorului, un mijloc simplu şi information for the consumer, a simple and fast
rapid de orientare asupra produselor. means of orientation open products. The veraci-
Veridicitatea informaţiilor reprezintă o problemă ty of information represents an ethical problem
de etică întrucât consumatorul nu poate verifica as the consumer cannot check the information,
informaţia, iar producătorul trebuie să-şi asume
and the producer must assume the responsibility
responsabilitatea informării corecte a consuma-
of informing correctly the consumer.
torului.
Starting with respecting two of the consu-
Pornind de la respectarea a două dintre
mer’s fundamental rights - to be completely, cor-
drepturile fundamentale ale consumatorilor – de
rectly and precisely informed upon the main
a fi informaţi complet, corect şi precis asupra
caracteristicilor esenţiale ale produselor, astfel (essential) characteristics of products, so it
încât să permită acestora să facă o alegere con- would allow consumers to make the right choice
formă dorinţelor şi necesităţilor personale şi de a according to their wishes and personal needs
fi educaţi în calitate de consumatori – se poate and to be educated as consumers - we can assu-
afirma că etica activităţii de etichetare şi educaţie me that the ethics of labeling process and educa-
reprezintă o condiţie sine qua non pentru înfăptu- tion represents a sine qua non condition qua non
irea în practică a politicii sociale privind pro- for accomplishing in practice the social policy
tecţia consumatorului. regarding the consumer protection.
Clasificare JEL: D63, K32, L15. JEL Classification: D63, K32, L15.
Introducere
Etichetarea produselor alimentare a înregistrat în ultimele decenii o evoluţie deosebită din punct
de vedere al metodelor de realizare şi al calităţilor grafice ale etichetei, dar şi o îmbogăţire permanentă
a conţinutului său informaţional.
Astfel, eticheta a devenit un element pe care companiile producătoare şi distribuitoare de alimen-
te îl folosesc ca pe un instrument informaţional şi promoţional valoros în lupta concurenţială, pentru
atragerea unor importante segmente de consumatori, asigurându-le acestora premisele unei reale pro-
tecţii fizice (a vieţii, sănătăţii şi securităţii).
Necesitatea reglementării etichetării reprezintă o problemă de interes public, ce vizează atât orga-
nismele naţionale, regionale, cât şi pe cele internaţionale.
56 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
se referă la ingrediente, siguranţă, dietă, nutriţie etichetarea produselor supuse radiaţiilor cer
sau atenţionare. Atât produsul, cât şi procesul să fie înscrisă pe ambalaj informaţia că acel
de fabricare pot fi importante pentru anumiţi aliment a fost iradiat şi să existe un simbol
consumatori, cum sunt cei care urmează o care să reprezinte acest lucru. Eticheta produ-
dietă dictată de coduri religioase sau cei care sului iradiat poate trece astfel pe post de
îşi bazează preferinţele pe alte considerente. În atenţionare. Desigur că, până la urmă, pro-
multe ţări, reprezentanţii grupurilor de consu- ducătorii pot găsi multe modalităţi inventive
matori care doresc înscrierea anumitor infor- de a promova iradierea ca un procedeu pozi-
maţii pe etichete conlucrează cu producătorii tiv, care asigură însuşiri mai bune produselor
pentru crearea unor etichete specifice şi pentru lor.
certificarea anumitor produse, cum este exem- Exemplul etichetării produselor ce conţin
plul alimentelor ecologice. ”Olestra”: în S.U.A., cazul etichetării produselor
Pe piaţă, astfel de cerinţe sau preferinţe conţinând “olestra” –substituent gras aprobat pen-
se concretizează în activitatea unor companii tru a fi folosit în snacks-urile sărate– oferă un
specializate ce produc alimente care satisfac exemplu real al modului în care o informaţie obli-
aceste nevoi speciale şi care etichetează şi gatorie s-a transformat în atenţionare. Eticheta
realizează marketing-ul acestor produse. obligatorie nu se dorea o etichetă de atenţionare, ci
Astfel, o companie care doreşte să ofere con- una informativă, având rolul de a informa
sumatorilor indicii despre metodele de reali- potenţialii clienţi că unii dintre ei pot fi mai sensi-
zare a produsului poate să o facă. bili în ceea ce priveşte absorbţia acestei substanţe
Producătorii identifică şi etichetează produse- în organism şi se pot confrunta cu efecte neplăcu-
le care îndeplinesc anumite criterii şi astfel te. Scopul pretins a fost acela de a oferi clienţilor
consumatorii care vor să cumpere, de pildă, informaţiile care să-i ajute să ia o decizie personală
alimente ecologice, obţinute pe procedee cât mai bună vizând cumpărarea şi consumarea
organice, pot identifica uşor aceste sortimen- acestui produs. Eticheta de pe snacks-urile ce
te. conţineau Olestra sugera consumatorilor efectele
De regulă, noile procedee de fabricaţie negative care puteau apărea în urma consumului
folosite de producătorii de alimente, conduc la produsului. Din punct de vedere tehnic, eticheta
apariţia unor noi „mesaje-atenţionări” pe eti- era o notiţă informativă şi nu una de avertizare, dar
chetele produselor alimentare. Producătorii natura menţiunilor echivala mai mult cu un sem-
pot să înscrie pe etichete informaţii care să nal de alarmă, decât cu oferirea de informaţii.
vizeze siguranţa pe care consumatorii o doresc Etichetarea acestor produse pare să inducă
şi o urmăresc la un produs alimentar. De exem- un nou principiu în domeniul nutriţional, întru-
plu, o companie ce produce lapte UHT ambalat cât multe alimente tradiţionale au diferite efec-
aseptic, poate înştiinţa consumatorii despre te asupra unor consumatori. Astfel, consumul
aceste procedee care reduc semnificativ posibi- de lapte, consumul de fructe uscate sau de
litatea de infectare cu agenţi patogeni. Întrucât cereale pot cauza uneori anumitor consumatori
studiile ştiinţifice susţin acest lucru, companii- efecte digestive negative. Dar nu este uzuală
le pot folosi şi evidenţia acest proces în marke- practica etichetării speciale a acestor produse,
ting–ul produsului lor. Anumiţi consumatori ele fiind considerate produse tradiţionale. Cu
preocupaţi de bolile ce pot apărea în urma con- toate acestea, pentru un aliment nou se impune
sumului de alimente greşit conservate pot fi o etichetare specială, chiar dacă producătorii
atraşi de aceste produse, în timp ce alţii, suspi- susţin că, de cele mai multe ori, aceasta se
cioşi în ceea ce priveşte noua tehnologie, le vor repercutează negativ asupra vânzării acelui
evita [4,5]. produs.
Etichetarea produselor supuse radiaţii- O coordonată importantă pe care o ridică
lor. În contrast cu oferirea voluntară de infor- etica etichetării alimentelor este reprezentată
maţii, aproape invariabil reglementările de mărimea segmentului de consumatori
guvernamentale cer etichetarea specială a căruia trebuie să i se adreseze mesajul infor-
unor astfel de produse. Chiar dacă etichetarea maţional al etichetei produselor alimentare.
are loc în scop informaţional şi nu ca o Aceasta poate duce fie la o “abordare gene-
atenţionare, aceste etichete apar într-o anu- rală”, fie la o “abordarea restrânsă” a etic-
mită optică ca mesaje de avertizare, care hetării alimentelor. Ordinele guvernelor refe-
îndepărtează consumatorii de produsele în ritoare la etichete devin dificil de aplicat în
cauză. Normele în vigoare în ceea ce priveşte multe cazuri în ceea ce priveşte tipul infor-
58 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
maţiei prezentate, dacă luăm în considerare Termeni negativi pentru procese inova-
una din cele două modalităţi de abordare. O toare. Există, de asemenea, riscul ca aceste
etichetă informaţională are o abordare gene- informaţii obligatorii, în special pentru produ-
rală dacă oferă tuturor aceeaşi informaţie, sele alimentare, să fie percepute negativ, în
chiar dacă această informaţie poate fi rele- special când sunt folosiţi termeni tehnici, greu
vantă sau poate interesa doar anumite persoa- de înţeles. Deci, trebuie acordată multă atenţie
ne [4,5]. când sunt utilizaţi aceşti termeni, ţinând cont
Se ridică întrebarea dacă aceasta este cea de faptul că descrierea proceselor de fabricaţie
mai bună abordare sau ar fi mai potrivită o abor- ar putea duce până la urmă la un fel de atenţio-
dare mai “restrânsă”. De exemplu, intoleranţa la nare, percepută greşit, deoarece procesul nu
lactoză este o afecţiune de care suferă mulţi este cunoscut celui care citeşte informaţia.
oameni, de obicei însă nu foarte gravă. Şi totuşi, Cercetările făcute în S.U.A. de EPA
alimentele conţinând lactoză nu poartă nici o (Environmental Protection Agency) pentru a
etichetă informaţională specifică care să atragă determina opinia şi iniţiativa consumatorilor în
atenţia publicului că lactoza poate crea un anu- ceea ce priveşte etichetarea au relevat
mit disconfort celor care nu tolerează această următoarea problemă: mulţi consumatori nu
substanţă. De regulă, minoritatea celor cu into- citesc toate menţiunile etichetelor produselor
leranţă la lactoză caută alimente fără lactoză, alimentare. Consumatorii chestionaţi de EPA
lapte special sau alte produse. doresc ca în etichetarea obligatorie să fie folo-
Indiferent de modalitatea adoptată, este siţi mai puţini termeni tehnici, chiar dacă “gru-
cert că eticheta trebuie să respecte, în princi- purile de interese” publice recomandă ca să fie
pal, reglementările în vigoare, atât în ceea ce trecute pe etichete denumirile întregi ale produ-
priveşte menţiunile obligatorii de etichetare, selor chimice folosite, precum şi alţi termeni
cât şi pe cele suplimentare pe grupe de produ- tehnici.
se. Astfel, se poate asigura o informare corectă Luarea în considerare a acestor valenţe
şi completă a consumatorilor, chiar dacă aceas- etice ale etichetării alimentelor, ce au vocaţie
ta reprezintă o abordare generală, iar aceştia pot universală contribuie, în mod decisiv, la
evita cumpărarea unor produse ce conţin subs- creşterea nivelului protecţiei consumatorilor,
tanţe la care sunt sensibili. a gradului de informare şi de educare a lor,
O altă problemă pe care o implică etica etic- dar şi a competitivităţii produselor şi a capa-
hetării alimentelor o reprezintă evitarea supra- cităţii lor concurenţiale.
aglomerării informaţiilor obligatorii. Managementul etichetării produselor ali-
Supraaglomerarea poate conduce la o localizare mentare trebuie să vizeze atingerea unor
deficitară a informaţiilor esenţiale despre produs obiective clar şi corect stabilite, cum sunt cele
de către cumpărător. Supraîncărcarea etichetei legate de prezentarea calităţii produsului, opti-
prin includerea multor informaţii poate conduce mizarea calităţii la producător, optimizarea
chiar la inutilitate pentru consumatori, aceştia alegerii consumatorilor.
nemaiputând localiza informaţiile pe etichetă. În Etichetarea trebuie încadrată într-un sistem
cazul unei persoane obeze, valoarea energetică de acţiuni realizate şi controlate de către guvern
şi instituţii responsabile, ce vizează atât pro-
poate fi mai importantă, în timp ce, pentru cei cu
ducătorii, comercianţii, cât şi consumatorii,
o dietă cu restricţii în ceea ce priveşte sodiul,
întrucât consumatorii au dreptul să fie informaţi
această informaţie va fi mai importantă.
corect despre produsele pe care le achiziţio-
În cazul multor produse, informaţii nează, despre calitatea şi securitatea alimentelor.
importante despre modul de depozitare, modul Toate aceste mutaţii înregistrate în domeniul
de preparare, necesitatea păstrării la frigider etichetării produselor vin atât în sprijinul consu-
după deschiderea ambalajului sunt mai puţin matorilor, cât şi al producătorilor şi comer-
vizibile pentru consumator şi există riscul să cianţilor, întrucât, în momentul actual, politica de
nu fie sesizate. Necunoaşterea modului corect piaţă are tendinţa de a atenua frontierele econo-
de păstrare şi preparare a alimentelor poate mice, de a mări viteza schimburilor economice,
creşte foarte mult riscul apariţiei unor de a multiplica rapid informaţiile.
îmbolnăviri. Prea multe informaţii pot duce
însă, uneori, la îngreunarea percepţiei lor –în Concluzii
sensul că doar puţine informaţii sunt citite sau
informaţii importante sunt trecute cu vederea Etichetarea alimentelor este un instrument
sau sunt greu de localizat. necesar şi util activităţilor de protejare, infor-
mare şi educare nutriţională a consumatorului, liorării stării nutriţionale a unor grupe de popu-
este o parte integrantă a acesteia. Deşi practici- laţie. Intervenţiile, pentru a putea fi puse în apli-
le legate de nutriţie evoluează şi, în acelaşi timp, care, reclamă respectarea principiilor de acţiune
şi comunicarea socială în materie de nutriţie, s- (Andriew şi Beghin, 1993) bazate pe următoa-
a putut constata că aceste activităţi, de multe ori, rele fundamente (figura nr. 1):
s-au aflat nu sub influenţa educaţiei nutriţiona- echitatea: favorizarea unei mai bune jus-
le, ci mai degrabă a factorilor socio–economici. tiţii sociale;
Fără a lua în considerare uzanţele şi reguli- participarea: asocierea în procesele de
le stabilite, fără a încadra activitatea de eticheta- decizie a grupelor de populaţie;
re în coordonatele legale în vigoare, aceasta nu- probitatea: comunicarea trebuie să fie o
şi poate atinge scopul. activitate de sprijin a proceselor de dezvoltare,
Etichetarea, ca latură a activităţii de edu- orientate spre ameliorarea nutriţiei;
caţie nutriţională trebuie să fie concepută ca o raţionalitatea: intervenţiile trebuie să se
intervenţie responsabilă ce vizează modificarea bazeze pe o analiză aprofundată a problemelor
comunicării sociale în nutriţie, în scopul ame- nutriţionale.
Echitate Probitate
ETICHETAREA
ALIMENTELOR
Participare Raţionalitate
Plecând de la definirea comunicării sociale (ansamblu de reguli, implicite sau explicite, care rămân pre-
vizibile între participanţii la aceeaşi cultură – Winkin, 1990) se poate spune că, în alimentaţie şi nutriţie, comu-
nicarea socială este constituită din convenţii admise, conştiente sau nu, între membrii aceleiaşi comunităţi,
având ca subiect modul de a trata actele de viaţă cotidiană ce au incidenţă asupra nutriţiei şi în particular, a
modului de alimentaţie.
Activitatea de etichetare poate fi considerată o astfel de convenţie, întrucât este acceptată ca o necesita-
te socială, ea garantând consumatorilor un comportament alimentar corect, deci vizând ameliorarea alimen-
taţiei şi implicit, a stării de sănătate a consumatorilor. Dar simpla etichetare a alimentelor nu poate fi eficientă
pentru marea masă a consumatorilor, dacă aceasta nu este însoţită de programe de informare şi educare a lor,
astfel încât aceştia să fie capabili să înţeleagă şi să interpreteze corect mesajul etichetei şi să-l folosească în
beneficiul propriei persoane, în orientarea deciziilor de alegere a hranei potrivit necesităţilor personale [4,5].
Etica activităţii de etichetare a alimentelor, responsabilitatea firmelor în proiectarea etichetelor reprezintă pre-
misa de bază pentru realizarea obiectivelor propuse.
Bibliografie
[1] Danciu, V., Marketing internaţional. De la tradiţional la global, Editura Economică, Bucureşti, 2001
[2] Diaconescu, I., Bazele merceologiei II, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
[3] Dima, D., ş.a., Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Editura Economică, Bucureşti, 2006
[4] Gopolan, C., International Conference on Nutrition: an overview and commentary, în Food,
Nutrition and Agriculture, nr.5-6/1992
[5] Green, C., ş.a., Improving nutrition behaviour through social marketing, în Food, Nutrition
and Agriculture, nr.10/1994
[6] Olaru, M.,ş.a., Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Editura Eficient , Bucureşti, 2004
[7] Pamfilie, R., Etichetarea mărfurilor, în Revista de Comerţ, nr.3-4, martie – aprilie, 2000
[8] Voicu, O.L., Etichetare alimentelor în spaţiul european, Editura Bren, Bucureşti, 2003
[9] xxx Principii directoare pentru protecţia consumatorului, Rezoluţia Adunării Generale O.N.U,
nr.39/248 din 1985.
60 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Rezumat Abstract
Cu toate că fundamentarea eticii medicale Although the appearance of medical ethics
ca ştiinţă de sine stătătoare este o preocupare as a science is a recently preoccupation, the
recentă, scrierile care datează din timpurile ancient writings show that ethics precepts have
străvechi arată că preceptele etice au modulat been always modulated the medical practices. At
din totdeauna practicile medicale. La originea the origin of medical ethics, in archaic societies
eticii medicale, în societăţile arhaice, precum şi and also in the most evolved ones from antiquity
în cele mai evoluate din antichitate, găsim mereu we are always found three elements: the ethics
trei elemente: exigenţele cu caracter etic pe care
exigencies which the practician had to respect,
medicul trebuia să le respecte, semnificaţiile
the moral significations of the healthcare and the
morale ale asistenţei acordate bolnavului şi
hotărârile pe care statul (autoritatea) trebuia să decisions which the state had to make for its citi-
le ia pentru cetăţenii săi în ce priveşte sănătatea zens regarding the public health (E. Sgreccia and
publică (E. Sgreccia şi V. Tambone, 2003). V. Tambone, 2003).
Progresele majore înregistrate de medicina The major progresses of the contemporary
contemporană au ridicat totodată şi noi probleme medicine have set up in the same time the new
etice, multe dintre acestea fiind dificil de rezolvat ethics problems, many of them being difficult to
în practica medicală cotidiană, iar altele având resolve in daily medical practice and other ones
aspecte controversate. Accelerarea progresului having contradictory aspects. The acceleration
ştiinţific şi tehnic din ultimii ani şi dezvoltarea of the scientific progress in the last years and the
societăţii actuale i-au determinat pe toţi practi- development of the actual society had determi-
cienii să caute rezolvări la o multitudine de pro- ned the physicians to seek answers for many cha-
vocări, unele plasate adesea atât în afara reguli- llenges, some of them being placed outside the
lor morale, dar şi în afara celor sociale sau juri- moral, social and juridical rules (experimenta-
dice (experimentarea pe om, inseminarea artifi- tion on human body, the artificial insemination,
cială, fertilizare in vitro, manipularea genetică, the fertilization in vitro, the genetic manipula-
euthanasia etc.). La aceste provocări, răspunsul tion, the euthanasia etc.). The answer at these
care s-a găsit a fost apariţia bioeticii, aceasta
challenges was the appearance of bioethics,
având un câmp de acţiune mai vast, incluzând
which has a largest action field, including the
studiul aspectelor sociale şi morale ale medicinei
şi ale cercetării biomedicale, precum şi impactul study of social and moral aspects of medicine
acestora asupra societăţii, asupra aspectelor fun- and of bioethics research, as well as their impact
damentale ale vieţii şi ale viitorului condiţiei over the society, human life and the future of
umane. human condition.
Introducere
62 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Acest document îşi păstrează valabilitatea de disciplină aflată încă în căutarea propriilor
mii de ani. În zilele noastre, absolvenţii fac- metode. Aceasta ia în considerare toate condiţi-
ultăţilor de medicină rostesc, în mod public, o for- ile de respect şi promovare a vieţii umane.
mulare modernă a jurământului lui Hippocrates. Câmpul său de acţiune este foarte vast, după
cum semnalează şi Jacques Genest, directorul
2. Etica şi deontologia medicală în faţa fondator al Institutului de Cercetări Clinice din
provocărilor contemporane Montreal: „Bioetica include studiul aspectelor
sociale şi morale ale medicinei şi ale cercetării
Progresele majore înregistrate de medicina biomedicale şi impactul acestora asupra soci-
contemporană au ridicat totodată şi noi pro- etăţii şi asupra aspectelor fundamentale ale
bleme etice, multe dintre acestea fiind dificil de vieţii şi ale viitorului condiţiei umane” (Durand
rezolvat în practica medicală cotidiană, iar G., 1978)
altele având aspecte controversate. Aceste noi În activitatea medicală ideea de etic şi cea
situaţii etice sunt generate de posibilităţile de deontologic se înlănţuie. În general, etica
mereu crescânde de explorare şi tratament pe medicală se ridică la nivelul unor norme ştiinţi-
care le oferă medicina actuală, şi care au creat fice care traduc în viaţă umanismul. În lumea
nu numai noi sfere de activitate pentru medic, medicală există obligaţii şi responsabilităţi cu
dar şi responsabilităţi tot atât de mari, alcătuind statut de unicat, comparativ cu cele ale altor
noi capitole de etică medicală. profesii, deoarece exercitarea acestei profesii
Accelerarea progresului ştiinţific şi tehnic implică lucrul cu bolnavul şi cu viaţa omului.
din ultimii ani şi dezvoltarea societăţii actuale Astfel, toate normele impuse de deontologia
i-au determinat pe toţi practicienii să caute medicală gravitează în jurul ideii de umanizare
rezolvări la o multitudine de provocări: experi- a medicinii [7].
mentarea pe om, inseminarea artificială, trans- Deontologia desemnează exigenţele etice
sexualitate, sterilizare, fertilizare in vitro, legate de exercitarea unei profesiuni şi care se
manipulare genetică, avort, grefe, chimioter- concretizează într-un cod deontologic adoptat
apie, euthanasie. de un anumit corp profesional. Aceste coduri
Progresul tehnic, dincolo de beneficiile pe deontologice sunt rezultatul unui consens al
care le aduce omenirii, stârneşte de multe ori şi majorităţii profesionale şi asigură un standard
teamă pentru că i-a conferit omului o putere de calitate al profesiunii respective.
fără precedent, aceea de a interveni asupra lui Codurile de deontologie nu sunt creaţii de
însuşi. Posibilităţi total noi de acţiune sunt la dată recentă, cel de deontologie medicală fiind,
îndemâna chirurgilor, a obstetricienilor, a neu- poate, unul dintre cele mai vechi şi cele mai
rologilor, a geneticienilor sau a farmacologilor. cunoscute. Umanişti, filosofi, teologi şi jurişti
Se vorbeşte adesea de „pericolele ştiinţei din toate timpurile s-au preocupat de problema
biomedicale” şi de riscurile pe care le comportă respectului pentru fiinţa umană.
acestea: riscul ca un individ să se folosească de Schimbările din sistemul sanitar românesc
această ştiinţă în detrimentul oamenilor, riscul nu au determinat influenţe majore asupra deon-
de accidente şi riscul inerent al cercetării. tologiei profesiei medicale. În prezent, în ţara
La provocările pe care le-a adus de-a lun- noastră, în baza noilor reglementări, a fost
gul timpului ştiinţa, plasate adesea atât în afara adoptat Codul de deontologie medicală de către
regulilor morale, dar adesea şi în afara celor Adunarea Generală Naţională a Colegiului
sociale sau juridice, răspunsul care s-a găsit a Medicilor din România, în temeiul Legii nr.
fost apariţia bioeticii. Termenul ca atare a fost 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic,
introdus în anul 1971 în literatura de speciali- înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
tate de medicul american Van Renassalaer Colegiului Medicilor din România.
Potter, în lucrarea „Bioetics: Bridge to the Colegiul Medicilor din România este
future” [6]. organizaţia profesională a medicilor din ţară,
Bioetica, la modul general, se referă la care are sarcina de a veghea asupra autorităţii şi
dimensiunea etică a problemei respectului şi a demnităţii profesionale şi morale a corpului
promovării fiinţei umane, demersul său fiind medical, pe baza principiilor cuprinse în Codul
puternic influenţat de specificul cultural, de de deontologie medicală. Acest cod cuprinde
cutumele, miturile, psihologia şi morala normele de conduită obligatorii în legătură cu
fiecărei comunităţi. Bioetica depăşeşte exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor medicului
graniţele eticii medicale tradiţionale, fiind o ca profesionist.
Prevederile Codului de deontologie medi- familia sa, sau din partea acestora a unor avan-
cală, atât cele ce reamintesc regulile morale, pe taje materiale nejustificate sau ilicite;
care orice medic ar trebui să le respecte, cât şi cele Evitarea unor relaţii în afara principiilor
care privesc aspectele tehnice, precum şi com- morale cu bolnavul;
portarea faţă de confraţi, sunt obligatorii pentru Protejarea minorilor, victime ale unor
medicii din evidenţa Colegiului Medicilor din agresiuni sau privaţiuni, precum şi alertarea
România, inclusiv pentru studenţii în medicină, autorităţilor competente;
care asistă un medic în împrejurări prevăzute în Respectarea principiului confraternităţii;
articole speciale dedicate unor asemenea situaţii. Respectarea principiului consultului
Astfel, îndatoririle generale ale unui medic medical (posibilitatea de a solicita părerea unui
pot fi sintetizate după cum urmează [4]: coleg pentru elucidarea diagnosticului, formu-
Lupta neîncetată pentru independenţa larea planului terapeutic sau a indicaţiei unei
profesională; intervenţii).
Responsabilitatea actului medical;
Păstrarea secretului profesional; Concluzii
Interdicţia atentării la viaţa sau integri-
tatea fizică a bolnavului; În scopul urmăririi permanente a modului în
Obligativitatea acordării asistenţei care sunt respectate drepturile pacientului şi
medicale; prevederile Codului de deontologie profesională,
Efectuarea oricărui tratament numai este recomandat să se constituie în orice organi-
după o examinare medicală prealabilă şi per- zaţie spitalicească o Comisie de Etică. Comisia
sonală; trebuie să fie interdisciplinară, iar în componenţa
Utilizarea metodelor şi mijloacelor de acesteia este necesar să fie incluse persoane cu
diagnostic şi tratament adecvate experienţei şi putere decizională în următoarele situaţii [3]:
practicii sale; Evaluarea tehnicilor/metodelor de diag-
Supravegherea bolnavului pe timpul în nostic şi tratament clasice precum şi a riscurilor
care i se acordă asistenţă medicală; pentru metodele alternative de tratament, în
Informarea bolnavului şi a aparţinăto- vederea atingerii următoarelor obiective:
rilor asupra bolii, a stării de sănătate a bolnavu- - identificarea soluţiilor optime în prac-
lui, a tratamentului necesar, a şanselor de tica medicală (diagnostic, tratament, tratament
însănătoşire; alternativ);
Evitarea iatrogeniilor (stări psihice pro- - identificarea punctelor critice în
duse sau agreate pe cale psihogenă de către cadrul variantelor alese;
medic, de tratamentul aplicat sau de condiţiile - iniţierea măsurilor corective şi de
spitalizării); îmbunătăţire necesare;
Neutralitatea şi neamestecul în pro- - urmărirea aplicării măsurilor corecti-
blemele personale ale pacientului; ve şi de îmbunătăţire necesare;
Respectarea drepturilor pacientului; - evaluarea tehnicilor/metodelor obţi-
Perfecţionarea permanentă a cunoş- nute în urma aplicării măsurilor corective.
tinţelor medicale; Rezultatele evaluărilor trebuie să se
Nedepăşirea competenţelor; concretizeze în Fişe de evaluare.
Solicitarea consimţământul pacientului Obţinerea consensului informat din
pentru orice activitate medicală; partea pacientului, prin:
Nepracticarea medicinei ca activitate - elaborarea de fişe de consens pentru
comercială; diagnosticele principale, în care să i se prezinte
Neatragerea clientelei prin mijloace pacientului detalii despre diagnosticul care i
incorecte sau racolarea în orice fel a clientelei s-a stabilit (inclusiv riscurile, şansele de
unui confrate; supravieţuire, eventuale complicaţii care pot
Interzicerea practicării de către medic a apărea) şi despre metodele terapeutice propuse;
unor activităţi ce dezonorează profesiunea - pregătirea psihologică a pacientului.
medicală; Aprecierea responsabilităţii decizionale
Neexercitarea profesiunii medicale în a pacientului;
condiţii ce ar putea compromite calitatea îngri- Adoptarea deciziilor terapeutice în
jirilor medicale şi a actelor profesionale; cazuri deosebite (transplant, donarea de orga-
Interdicţia procurării pentru bolnav sau ne, moarte cerebrală);
64 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Bibliografie
Rezumat Abstract
Codul global de etică în turism este constituit The Code of Ethics is a set of basic princi-
dintr-un ansamblu de principii de bază având ples whose purpose is to guide tourism develop-
ca obiect managementul dezvoltării turismului ment and to serve as a frame of reference for the
şi crearea unui cadru de referinţă pentru diferiţi different stakeholders in the tourism sector. The
actori (stakeholders) ai sectorului turistic. main objective of the Code of Ethics is minimi-
Obiectivul major al Codului este reducerea, pe sing the negative impact of tourism on the envi-
cât posibil, a efectelor negative ale turismului ronment and a cultural heritage while maximi-
asupra mediului înconjurător şi patrimoniului zing the benefits of tourism in promoting sustai-
cultural, stimulând dezvoltarea durabilă şi res- nable and responsible development, including
ponsabilă, atenuarea sărăciei şi înţelegerea poverty alleviation, as well as understanding
între naţiuni. among nations.
Codul nu este un instrument juridic coer- The Code of Ethics is not a legally binding
citiv, adeziunea făcându-se voluntar, aspect instrument and therefore its acceptance is volun-
căruia Organizaţia Mondială a Turismului îi tary . The voluntary nature of this instrument is a
acordă o importanţă deosebită. Cu toate feature on wich the WTO places particular emp-
acestea, este posibilă aplicarea lui în totali- hasis. The application of the Code may, nevert-
tate sau a dispoziţiilor sale în legi, regle- heless, be advanced by the incorporation of its
mentări şi coduri profesionale. Aceste instru- contents and provisions into appropriate legisla-
mente care se sprijină pe Cod pot fi adopta- tion, regulations and professional codes. Such
te la nivel guvernamental sau de ramură a provisions, based on the Code and adopted at
economiei având forţă obligatorie în virtutea national or industry levels, would be binding
mandatului acordat de instanţa care l-a according to the terms of reference of each adop-
adoptat. ting constituency.
În 2004, la 5 ani de la adoptarea Codului, In 2004, after five years from the adoption of
OMT, prin organismul său specializat, the Code, World Committee on Tourism Ethics, a
Comitetul Mondial de Etică în Turism, a
specialized structure (body) of the WTO, decided to
decis efectuarea unei cercetări în rândul mem-
carry out a survey his members to assess the degree
brilor săi pentru a afla măsura în care acesta
of implementation of the Code and for the establish-
se aplică şi pentru a identifica strategia viitoa-
ment the future strategy for promoting and the
re în acest sens. Concluziile au evidenţiat că
cea mai mare parte a ţărilor a integrat princi- implementation of the Code. The results indicate
piile Codului în legile, reglementările şi planu- that a great part of the WTO’s members had alrea-
rile de dezvoltare a turismului. dy incorporeted the principles of the Code into their
România se numără printre ţările care au laws, regulations or tourism development plans.
parcurs o serie de etape în implementarea Romania is one of the countries in which the
Codului, concretizate în traducerea şi difuza- Code has been implementated; this has been
rea acestuia către părţile interesate, în încor- translated and disseminated among the varios
porarea unora dintre principiile sale în regle- tourism stakeholders; the provisions of the Code
mentările privind turismul, în încurajarea have also been incorporated into regulations and
agenţilor economici în adoptarea propriilor professional codes and the NTO incurages the
norme de conduită. entrepreneurs in adoption their own code.
66 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
pentru turişti alături de un plus de siguranţă în giilor referitoare la aplicarea sau interpretarea
derularea călătoriilor şi bineînţeles efecte benefi- Codului.
ce asupra calităţii mediului. De asemenea, accep- În desfăşurarea activităţii Comitetului mon-
tarea şi aplicarea Codului oferă garanţii supli- dial de etică, un punct important l-a constituit adop-
mentare privind dreptul de călătorie şi libertatea tarea procedurilor de consultare şi conciliere ca şi
de mişcare a turiştilor, a forţei de muncă şi directivele pentru examinarea diferendelor şi reco-
agenţilor economici, completând în mod fericit mandările pentru reglementarea cazurilor în litigiu.
principiile Acordului asupra Comerţului Interna- Aceste proceduri stabilesc un mecanism suplu, fle-
ţional cu Servicii (GATS). xibil de consultare şi conciliere, un mijloc prin care
Aşa cum se poate observa Codul prezintă două sau mai multe ţări sau o ţară şi o organizaţie
numeroase avantaje; el nu este un instrument nonguvernamentală sau o întreprindere pot purta
un litigiu în faţa Comitetului în vederea găsirii unei
juridic coercitiv, adeziunea făcându-se voluntar,
soluţii. De adăugat că acest organism nu are rolul
aspect căruia OMT îi acordă o importanţă deo-
unui arbitraj, că diferendele sunt aduse voluntar în
sebită. Cu toate acestea, este posibilă aplicarea
atenţia Comitetului în vederea unei concilieri,
lui în totalitate sau a dispoziţiilor sale prin
mizându-se pe experienţa acumulată în soluţiona-
încorporare în legi, reglementări şi coduri pro-
rea diverselor probleme.
fesionale. Aceste instrumente – fundamentate
pe principiile Codului – pot fi adoptate la nivel
2. Rezultatele cercetării privind aplicarea
guvernamental sau de ramură a economiei, în
Codului global de etică în turism
acest caz având forţa obligatorie în virtutea
mandatului acordat de instanţa care l-a adoptat. Avându-se în vedere importanţa aplicării
In privinţa mecanismului de aplicare, în Codului în practica desfăşurării activităţii turistice,
concordanţă cu prevederile art.10, a fost cons- Comitetul mondial – conform prerogativelor sale
tituit un Comitet mondial de etică în turism – a decis realizarea unei cercetări menite să eva-
având ca principale responsabilităţi interpreta- lueze stadiul de implementare a acestuia şi să
rea, aplicarea şi evaluarea stadiului de imple- inventarieze măsurile luate până în prezent pentru
mentare ale Codului. a promova şi difuza acest instrument.
Acest organism reuneşte personalităţi inde- Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2004 –
pendente şi imparţiale provenind din sectorul 2005 asupra membrilor OMT, aparţinând sectoru-
public şi privat al turismului, desemnate pentru lui public şi privat. Rata de răspuns a fost de 67%,
a reprezenta guvernele dar şi alte părţi interesa- acoperind toate categoriile de membri ai OMT –
te precum angajatorii şi angajaţii, organizaţiile permanenţi, asociaţi, afiliaţi şi observatori (94
non-guvernamentale, instituţiile de învăţământ. respondenţi din rândul membrilor permanenţi
Comitetul mondial de etică în turism a fost asociaţi – respectiv 61% şi 17 respondenţi din
investit de Adunarea Generală a OMT cu trei rândul membrilor asociaţi, respectiv 6%)
sarcini majore: De asemenea, distribuţia geografică a res-
promovarea şi difuzarea Codului global pondenţilor (vezi tabelul nr.1) reflectă, într-o
de etică; proporţie corespunzătoare structura, pe zone, a
evaluarea şi monitorizarea aplicării circulaţiei turistice asigurând un grad înalt de
Codului; reprezentativitate şi permiţând o generalizare
concilierea în vederea reglementării liti- concluziilor.
68 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Răspunsurile au indicat faptul că mai mult adesea de subiecţi au fost, în ordinea descrescă-
de 75% din cei interogaţi integraseră deja prin- toare a frecvenţei:
cipiile Codului în texte de lege, sau se inspira- organizarea de reuniuni, ateliere şi mese
seră din prevederile lui în elaborarea unor legi, rotunde;
reglementări sau planuri de dezvoltare a turis- elaborarea de pliante conţinând reco-
mului; de asemenea, multe ţări au menţionat mandări şi exemple practice;
existenţa, sau faptul că este în derulare un pro- organizarea de conferinţe de presă;
ces de elaborare a unor Coduri de etică la nivel organizarea în universităţi a unor pro-
naţional sau sectorial. grame de actualizare a cunoştinţelor în dome-
Un alt aspect important al evaluării se niu;
referă la diseminarea Codului. După adoptarea stagii de formare destinate autorităţilor
lui, în 1999, Adunarea generală a OMT a încura- însărcinate cu supravegherea activităţilor turis-
jat statele membre în publicarea şi difuzarea cât tice.
mai largă a acestuia. De asemenea, avându-se în
vedere numărul mare de actori ai turismului cu Cu totul excepţional, Codul a fost afişat în
activitate locală s-a recomandat administraţiilor holurile hotelurilor sau promovat prin interme-
naţionale, sau altor organisme cu atribuţii în diul unor turnee. De asemenea, s-au mai folosit
domeniu, traducerea Codului în limbile naţiona- ca mijloace complementare de promovare, lan-
le şi dialectele locale. Rezultatele cercetării au sarea de campanii naţionale sau regionale asu-
evidenţiat faptul că acesta a fost tradus în peste pra unor probleme particulare abordate în cod
30 de ţări ale căror limbi naţionale sunt altele precum: prevenirea exploatării sexuale a copii-
decât cele 5(cinci) oficiale ale OMT respectiv, lor în turism, a deteriorării mediului sau a dis-
araba, engleza, franceza, rusa şi spaniola. trugerii moştenirii culturale.
Din problematica largă generată de apli-
În ceea ce priveşte difuzarea propriu-zisă carea Codului, o atenţie deosebită trebuie
către diverse părţi (stakeholders) implicate în acordată informării, avertizării turiştilor,
dezvoltarea turismului, răspunsurile oferite de mai ales, în cazul călătoriilor internaţionale.
administraţiile naţionale ale ţărilor respondente Această chestiune a căpătat mai multă impor-
au indicat următoarele categorii de destinatari: tanţă după 2001 când industria turismului a
asociaţiile de turism – 76% din răspunsu- cunoscut grave dificultăţi generate de atacuri-
ri; le teroriste, riscurile sanitare şi alte fenomene
instituţiile de formare turistică – 60%; (catastrofe naturale – cutremure, incendii
oficii regionale şi locale de turism – 59%; etc.). Se apreciază că este de datoria statelor
organisme de promovare a turismului - 57%; de a-şi proteja rezidenţii şi de a-i informa asu-
sindicatele lucrătorilor din turism – 51%; pra riscurilor călătoriilor în străinătate. De
institute de cercetare şi universităţi – 51%; asemenea, destinaţiile turistice şi comu-
media – 46%; nităţile gazdă trebuie să facă mai mult în
turişti şi vizitatori – 32%; acest sens, absenţa avertizărilor constituind
instituţii financiare – 22%. un veritabil obstacol în dezvoltarea lor turis-
tică.
Într-un număr redus de situaţii, Codul a mai Rezultatele cercetării au mai evidenţiat
fost distribuit şi altor organisme publice sau
că pentru a da curs unei recomandări a OMT,
centrale sau şcolilor cu profil turistic.
50 de ţări au desemnat în interiorul adminis-
În legătură cu această distribuţie, se
traţiilor naţionale din turism, un coordonator
poate observa că în fiecare dintre ţările anali-
zate Codul a fost difuzat către mai mulţi des- al activităţii de monitorizare a aplicării
tinatari, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv. Codului în ţările respective; altele au atribuit
De asemenea, în majoritatea lor, beneficiarii această sarcină unui departament sau unei
Codului sunt organizaţii centrale sau locale, divizii din structura administraţiei nationale,
asociaţii, instituţii de învăţământ şi formare iar în alte cazuri a fost constituit un Comitet
profesională care, prin caracterul şi poziţia Naţional pentru implementarea codului
lor, asigură continuarea procesului de dise- alcătuit din reprezentanţii puterii publice şi ai
minare. industriei turismului.
În plus faţă de traducerea şi difuzarea De asemenea, la nivelul zonelor s-au creat
codului, alte iniţiative menţionate, cel mai centre (coordonatori) de supraveghere a
70 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Anexa nr. 1
Bibliografie
[1] Cristiana Cristureanu, Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2006.
[2] Rodica Minciu, Economia turismului, Ediţia a III-a, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
[3] O. Snack, P. Baron, N. Neacşu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001.
[4] Gabriela Ţigu, Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
[5] MTCT-ANT,Ghid de legislaţie în turism, 2007
[6] WTO, World Code of the Ethics in Tourism, WTO, 2005.
[7] WTO, Rapport sur l’applications du Code mondial d’etique du tourisme, OMT, 2005.
[8] www. world-tourism.org.
[9] www. mturism.ro
Conf. univ. dr. State Olimpia Conf. univ. dr. Popescu Delia
Academia de Studii Economice din Bucureşti Academia de Studii Economice din Bucureşti
olimc@yahoo.com deliapopescu2@yahoo.com
Rezumat Abstract
Succesul constă în felul în care se oferă The success of the companies means
serviciile întregii comunităţi, nu numai unui many services for all community, not only for
anumit număr de oameni. Compania trebuie să a few people. The company must be careful
ţină cont de ramura economică în care îşi not only with the economic part of the busi-
desfăşoară activitatea, de mediu, dar şi de ness, but also with social and environmental
societate. problems.
Problemele etice devin de leadership, The ethics problems become the leaders-
atunci când ele se referă la conflictul dintre hip problems, when these problems speak
performanţele economice ale organizaţiei about the conflict between the economic per-
(măsurate prin venituri, costuri şi profit) şi cele formance of the company (measured in inco-
sociale (referitoare la obligaţiile faţă de per- mes, costs and profit) and social problems
soanele din interiorul şi din exteriorul organi- (regarding the obligations for the people from
zaţiei). company and outside company).
Dilema leadershipului este aceea că The leadership dilemma is: the social
această responsabilitate socială este costisi- responsibility is expensive not only for the
toare, atât pentru organizaţii cât şi pentru lider company, but also for the leader like a person.
ca persoană. Multe organizaţii urmăresc să Many organizations try to establish the price
stabilească în aşa fel preţul încât acesta să by maximization the profit in a short time, not
contribuie la maximizarea profiturilor lor with a vision for a long term.
actuale, fără să aibă o viziune în perspectivă. In the last years, it is more evident that
În ultimii ani, a devenit tot mai evident the ethic must be involved in the process of
faptul că etica ar trebui să fie luată în conside- tourism development. In this sense, in 1999,
rare şi în procesul dezvoltării activităţii turisti- the World Tourism Organization elaborates
ce. De aceea, în anul 1999, Organizaţia the Tourism Code of Ethics.
Mondială a Turismului a elaborat un cod de Our research brings new elements becau-
etică pentru turism. se it underlines the type of leadership based
Cercetarea noastră aduce ca element de on the cultural values in tourism corporations
noutate reliefarea importanţei tipului de lea- and find information’s capitalize tools (that
dership bazat pe anumite valori culturale în cor- result from research) for growing up the
poraţiile din turism şi găsirea unor căi de valo- social responsibility and the performance of
rificare a informaţiilor în scopul creşterii res- the tourism organizations.
ponsabilităţii sociale şi a performanţelor firme- The present paper is a proof of the higher
lor din turism. attention for the problems of ethic, leadership
Studiul de faţă se aliniază atenţiei crescân- and managerial culture on the developed
de de care se bucură etica, leadershipul şi cultu- countries in the tourism activity, and the stu-
ra managerială în domeniul turismului în ţările dies made for these problems in many coun-
dezvoltate, precum şi studiilor pe această temă tries, inclusive Romania.
efectuate în alte ţări, inclusiv în România.
72 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
mediul (66,7%). Respondenţii susţin că recicla- România a avut drept scop a determina ce rol
rea, reducerea consumului de energie şi preve- au valorile, normele, stilul de leadership din
nirea contaminării apei şi solului sunt princi- cele două companii în a modifica răspunsurile
palele probleme de mediu de care ar trebui să la aceste trei întrebări.
fie preocupată compania lor. Pentru a identifica cum valorile culturale
Într-o proporţie mare, 76%, oamenii de asociate cu responsabilitatea socială organi-
afaceri afirmă că firmele lor au coduri etice. zaţională influenţează liderii în luarea decizii-
De asemenea, principalele căi prin care orga- lor am efectuat o cercetare în intervalul 1 iulie
nizaţiile îşi promovează codul etic constau în: - 15 octombrie 2007 în cadrul a 5 unităţi hote-
canale de comunicare internă (74%), training liere din cadrul lanţurilor hoteliere A si B,
(46%) şi web-site corporatist (43%). Conform hoteluri de trei stele din Bucureşti, Constanta,
cercetării, codurile etice se adresează în pri- Arad, Suceava si Cluj Napoca. Au fost
mul rând angajaţilor sau sindicatelor (81%), selecţionate hoteluri din zone geografice dife-
clienţilor companiilor (46%) şi acţionarilor rite în vederea identificării impactului valori-
(41%). 87% dintre respondenţi susţin că firma lor culturale naţionale şi regionale asupra
lor investeşte social. Într-un procent şi mai comportamentului (liderilor, angajaţilor).
ridicat, de 93%, oamenii de afaceri consideră Cercetarea se bazează pe utilizarea ches-
că organizaţiile pentru care lucrează ar trebui tionarului, ca instrument de culegere a infor-
să investească în probleme comunitare. maţiilor, pe folosirea tehnicilor specifice de
Alt corp de teorii sugerează că numai cul- analiză a informaţiilor, pe metoda analizei-
turile ce facilitează schimbarea şi adaptarea la diagnostic utilizată pentru evaluarea stării
mediu produc performanţă pe termen lung. economico-financiare a firmei, a sistemului
Kotter şi Heskett susţin că aceste teorii au social şi a culturii organizaţionale (fiecare tip
apărut progresiv şi că aceasta este cea mai de diagnostic având propriile particularităţi).
pertinentă, ei caracterizând o cultură deschisă S-a utilizat în analiză şi o fişă de observa-
la adaptare şi schimbare ca având următoarele re pentru a surprinde şi elemente calitative
caracteristici: un leader puternic cu o carieră care nu pot fi surprinse în chestionar şi pentru
în interiorul organizaţiei, dar şi deschis către a nu pierde din vedere anumite aspecte foarte
exterior; un puternic accent pus pe calitatea necesare unei cunoaşteri cât mai detaliate a
relaţiilor cu diverşii parteneri: acţionari, culturii unei organizaţii.
clienţi, angajaţi; o activitate de comunicare şi Chestionarul a fost astfel alcătuit încât să
participare ce să permită crearea unei maniere surprindă atât orientările fundamentale ale
proprii de a acţiona ţinând cont de mediul organizaţiei, ideile ei de bază, punctele ei
extern. Iată cum acest studiu defineşte un forte şi slabe, cât şi cooperarea, comunicarea,
model de cultură generatoare de performanţă caracteristicile comune ale angajaţilor, clima-
pe termen lung. tul din întreprindere şi imaginea conducătoru-
lui. S-a încercat, de asemenea, determinarea
2. Metoda de cercetare valorilor indicilor celor patru dimensiuni,
valori culturale stabilite iniţial de Hofstede
Liderii sunt nevoiţi să acorde prioritate (1987).
relaţiilor cu stakeholderii. Aceste priorităţi Noutatea, din acest punct de vedere, a
trebuie să fie bazate pe o înţelegere a moda- cercetării de faţă este aceea de a fi particulari-
lităţilor complexe şi dinamice, prin care pro- zată pe domeniul turismului. Nu putem avea
blemele locale, naţionale, regionale şi globale pretenţia că determinând aceşti indici pentru
la nivel economic, politic, legal, competitiv şi cinci organizaţii ei pot fi generalizaţi la nive-
social pot avea un impact asupra performanţei lul întregii ţări, dar ei pot constitui un punct de
în mediul de afaceri. orientare în cercetările altor organizaţii.
Este însă acelaşi lucru să fii lider la un Chestionarul de 4 pagini a cuprins 19
hotel A sau B? Au ele aceleaşi performanţe întrebări, în principal întrebări închise.
indiferent de zona în care se află? Sunt dife- Chestionarele au fost completate de circa 60%
renţe în ceea ce priveşte etica în cadrul acelu- din angajaţii LANŢURILOR HOTELIERE A
iaşi lanţ în funcţie de zona în care se află uni- şi B, ceea ce reprezintă un procent reprezen-
tatea hotelieră? Cercetarea realizată în tativ pentru cercetarea realizată.
74 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
În ceea ce priveşte importanţa acordată Figura nr. 1 - Tipuri de şefi (doriţi şi reali)
unor caracteristici ale muncii, angajaţii
lanţurilor hoteliere „A“ si „B” consideră că de
cea mai mare importanţă este “posibilitatea de
a obţine un salariu mare”, iar cel mai puţin
important ca “munca să lase suficient timp
pentru viaţa personală şi familială”.
Teama de eventualele consecinţe (întâlnită
adesea în cadrul organizaţiilor cu o distanţă mare
faţă de putere şi cu un indice de control al incer-
titudinii mare, aşa cum sunt ele în lanţul hotelier
„A“) se manifestă în cadrul organizaţiei cerceta-
te în special la nivelul posturilor de execuţie în
cazul angajaţilor fără studii superioare.
În cele două lanţuri hoteliere se întâlnesc
Cu ajutorul testului χ 2 s-a determinat cu o practici ce ar trebui avute în vedere de lideri în
probabilitate de 95% că teama de consecinţe este activitatea de conducere (conform clasificării
în mod semnificativ influenţată de studii, cu cât lui Hofstede şi colectivul 1990; Hofstede 1991)
nivelul studiilor este mai redus, cu atât teama de următoarele:
consecinţe este mai mare. Numai un procent de orientarea spre rezultate, deoarece 72,11%
9,61% dintre angajaţii lanţul hotelier „A“ si 7,4% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ si 81,48% din-
dintre angajaţii lanţul hotelier „B“ sunt hotăraţi tre angajaţii lanţului hotelier „B“ agreează
să părăsească organizaţia în următorii 5 ani, schimbările dacă sunt spre binele atât al organizaţiei
rămânând însă câteva semne de întrebare legate cât şi al lor şi 73,08% din cei intervievaţi în cadrul
de cei 55,76% dintre angajaţii lanţul hotelier „A“ lanţului hotelier „A“ şi 74,07% din cei intervievaţi
şi 70,37% dintre angajaţii lanţul hotelier „B“ pro- în cadrul lanţului hotelier „B“ consideră că în orga-
cente alarmante de angajaţi care nu sunt hotăraţi nizaţia lor ideile noi sunt încurajate;
să rămână în organizaţii. Dorinţa lor de a rămâne orientarea către salariat, întrucât numai
în cadrul lanţurilor hoteliere poate fi pusă mai 23,07% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ şi
degrabă pe seama nevoii lor de stabilitate; faptu- 11,11% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ con-
lui că 74,03% dintre angajaţii lanţul hotelier „A“ sideră că deciziile luate individual sunt în general
şi 55,56% dintre angajaţii lanţul hotelier „B“ se mai bune decât deciziile luate în grup şi numai
simt importanţi pentru organizaţia în care 36,54% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ şi
lucrează nu garantează că acest segment al popu- 33,33% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ cred
laţiei cercetate nu va pleca din companie în cazul că firma nu ar trebui sǎ se implice în rezolvarea
în care li se va oferi un alt loc de muncă cu un problemelor personale ale angajaţilor;
salariu mai mare şi mai multă stabilitate. Cu cât mediul este unul în parte limitat, dat fiind
înaintează în vârstă însă, angajaţii cred tot mai faptul că 91,35% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“
puţin că ar putea fi satisfăcuţi de un alt loc de şi 96,3% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ cred că
muncă, acestea fiind persoanele cu cel mai mare un bun şef va da subordonaţilor săi instrucţiuni com-
grad de stabilitate în organizaţie. Se poate sesiza plete şi detaliate privind modul în care trebuie să-şi
şi faptul că, cu cât se simt mai importanţi pentru facă munca, 87,5% dintre angajaţii lanţului hotelier
organizaţia în care lucrează, cu atât sunt mai „A“ şi 92,59% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“
hotărâţi să rămână în organizaţie. Cu toate că opi- sunt de acord şi perfect de acord că o companie tre-
niile faţă de tipul de conducere practicat de şeful buie să aibă o responsabilitate majoră faţă de sănăta-
ierarhic direct sunt împărţite (24% autocrat, 16 % tea şi binele angajaţilor şi familiilor lor;
paternalist, 27% consultativ, 29% participativ, sistemul este unul deschis întrucât
4% alte tipuri), totuşi, 96% din populaţia cerce- uşile managerilor sunt în permanenţă deschise
tată consideră că şeful direct insistă ca fiecare subalternilor; 73,08% din cei intervievaţi din
lucru să fie făcut după regulile stabilite. lanţul hotelier „A“ si 74,07% din cei intervie-
Urmărind figura nr. 1 se poate sesiza că sti- vaţi din lanţul hotelier „B“ consideră că în
lul de conducere autocrat este utilizat mai mult organizaţia lor ideile noi sunt încurajate, iar în
decât ar fi el dorit de către angajaţi, pe când sti- ceea ce priveşte principalele însuşiri care ar
lurile paternalist şi consultativ (care ar fi cele caracteriza cel mai bine majoritatea anga-
mai solicitate) sunt utilizate mai puţin decât sunt jaţilor din hoteluri a rezultat că aceştia sunt
ele dorite de angajaţi.
76 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
îndeosebi comunicativi, deschişi, corecţi, har- clientului trebuie sǎ-i spunem întotdeauna
nici, competenţi în lanţul hotelier „A“ si adevărul, chiar dacǎ existǎ riscul sǎ-l pierdem;
corecţi, harnici şi modeşti în lanţul hotelier Satisfacţia clientului este importantǎ
„B“; pentru profitul hotelului: consideră 97,12%
controlul este solid, 75% dintre angajaţii dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ şi 96,3%
lanţului hotelier „A“ si 51,85% (un procent ceva dintre angajaţii lanţului hotelier „B“;
mai mic) dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ în organizaţia analizată sunt folosite
considerând că folosirea consumabilelor firmei în raţional resursele (se economisesc resursele de
interes personal trebuie combătută, 83,65% dintre apǎ, energie, gaz, deşeurile sunt gestionate eco-
angajaţii lanţului hotelier „A“ si 70,37% dintre logic) consideră 72,12% dintre angajaţii
angajaţii lanţului hotelier „B“ spun că fiecare lanţului hotelier „A“ şi 70,37% dintre angajaţii
angajat trebuie să-şi utilizeze la maxim timpul de lanţului hotelier „B“;
lucru, 91,35% dintre angajaţii lanţului hotelier clienţii sunt trataţi în mod egal, indife-
„A“ şi 100% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ rent de naţionalitate sau ţara/regiunea de prove-
cred că un bun şef va da subordonaţilor săi ins- nienţǎ consideră 92,31% dintre angajaţii
trucţiuni complete şi detaliate privind modul în lanţului hotelier „A“ şi 92,59% dintre angajaţii
care trebuie să-şi facă munca; lanţului hotelier „B“.
mediul este de tip normativ, 57,69% din- majoritatea celor chestionaţi (59,25%)
tre angajaţii lanţului hotelier „A“ şi 62,96% din- consideră că primesc “întotdeauna” sprijin din
tre angajaţii lanţului hotelier „B“ considerând că partea şefului direct în efortul lor de perfecţio-
regulile unei întreprinderi nu trebuie încălcate nare; procentul ridicat evidenţiază o cultură
chiar dacă un angajat crede că este spre binele organizatională bazată pe sprijinirea dezvoltării
acesteia, iar în materie de etica afacerilor şi ones- angajaţilor;
titate există standarde ridicate (83,65% dintre 74% dintre respondenţi, indiferent de cate-
angajaţii lanţului hotelier „A“ şi 88,89% dintre goria de vârstă, sunt întru-totul de acord cu ideea
angajaţii lanţului hotelier „B“ consideră că la responsabilizării firmei în legătură cu sănătatea şi
locul de muncǎ ar trebui acţionat întotdeauna binele angajaţilor şi familiilor lor, ceea ce reflectă
după regulile moralei şi corectitudinii). nivelul înalt al aşteptărilor lor, îndeosebi în rândul
În cadrul organizaţiilor analizate există personalului de execuţie (72,7%);
standarde ridicate de etică demonstrate de în privinţa gradului în care firma trebuie
rezultatele obţinute din cercetare: să-şi asume sarcina de a se implica în rezolva-
folosirea consumabilelor firmei în inter- rea problemelor personale ale angajaţilor, păre-
es personal: 75% dintre angajaţii lanţului hote- rile sunt divizate: 25,9% dintre cei chestionaţi
lier „A“ şi 51,85% (un procent ceva mai mic) şi-au exprimat acordul în această privinţă;
dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ conside- semnificativ este faptul ca aproape 70% din
rând că folosirea consumabilelor firmei în personalul de execuţie intervievat nu consideră
interes personal trebuie combătută; că firma are responsabilităţi în rezolvarea pro-
utilizarea la maxim a timpului de lucru: blemelor lor.
83,65% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ si Astfel, impactul culturii asupra comporta-
70,37% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ mentului moral joacă un rol foarte important şi
spun că fiecare angajat trebuie să-şi utilizeze la depinde şi de modul în care sunt percepute anu-
maxim timpul de lucru; mite probleme etice, de importanţa care se
regulile moralei şi corectitudinii: acordă acestora în societate, în general, şi în
83,65% dintre angajaţii lanţului hotelier „A“ şi organizaţie, în particular. De exemplu, într-o cul-
88,89% dintre angajaţii lanţului hotelier „B“ tură colectivistă, aşa cum este ea în organizaţiile
consideră că la locul de muncǎ ar trebui acţio- analizate, responsabilitatea morală este îndeosebi o
nat întotdeauna după regulile moralei şi corec- problemă de grup; în culturile slab contextuale aşa
titudinii; cum este ea în cadrul corporaţiei B, care este o fran-
critica şefilor şi colegilor: 77,88% dintre ciză, normele morale sunt explicite (reguli scrise),
angajaţii lanţului hotelier „A“ si 88,89% dintre pe când în cele puternic contextuale, cum este ea în
angajaţii lanţului hotelier „B“ consideră că şefii cadrul corporaţiei A (contract de management)
şi colegii nu trebuie criticaţi în afara companiei; acestea sunt mai degrabă implicite.
adevărul spus clientului: 52,88% dintre În concluzie, întreaga activitate de turism ar
angajaţii lanţului hotelier „A“ şi 70,37% dintre trebui să respecte principiile morale, răspunzând
angajaţii lanţului hotelier „B“ consideră că, totodată şi cerinţelor impuse de dezvoltarea
78 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Bibliografie
[1] Alvesson M. (1993). Cultural Perspectives on Organizations, Cambridge University Press, pag. 78-81.
[2] Beck B. E. F., Moore L. F. (1985). Linking the host culture to organizational variables, Beverly Hills,
pag. 570-581.
[3] Gagliardi P. (1986). The creation and change of organizational cultures: a conceptual framework,
Organization Studies, pag. 117-134.
[4] Ghiselli, R. F. (1999). The ethical inclination of foodservice managers and hospitality students. Journal
of Hospitality & Tourism Education. l-l (2-3), 92-98.
[5] Hofstede G., Bond M. H. (1993). Individual perceptions of organizational cultures: a methodological
treatise on levels of analysis, Organization Studies, pp. 483-503.
[6] Meek V. L. (1988). Organizational culture: origins and weaknesses, Organization Studies , pag. 453-473.
[7] Meyerson D., Martin J. (1987). Cultural change: an integration of three different views - Journal of
Management Studies, pag. 623-647.
[8] Milton Friedman (1962). Capitalism and Freedom. University of Chicago Press.
[9] Nash, D. (2000). Ethnographic windows on tourism, Tourism Recreation Research, 25 (3), pp. 29-35.
[10] Ross, F.G. (2006). Ethical, Career, Organizational, and Service Values as Predictors of Hospitality
Traineeship Interest, Tourism, Culture & Communication, Vol.6, pp.121-136.
[11] Schein E (1983). The Role of the Founder in Creating Organizational Culture, Organizational
Studies, pag. 46-55.
[12] State, O. (2004). Cultura organizaţiei şi managementul, Ed. ASE, Bucuresti; pag. 65-113.
[13] Stevens, B. (1999). Hotel human resources directors identify ethical issues. FIU Hospital&v Review.
l7( l-2), 1 l-20.
[14] Stevens, B., & Fleckenstein, A. (1999). Comparative ethics: How students and human resources
directors react to real-life situations. Cornell Hotel & Restaurant Administration Quarterly. 40(2), 69-75.
[15] Ţigu Gabriela (2005). Etica în afaceri, Editura Uranus, Bucureşti; pag. 11-27.
[15] Trompenaars F. (1993). Riding the waves of culture: understanding cultural diversity in business,
London; p. 138-163.
[16] White, C.J. (2005), Culture, emotions and behavioural intentions: Implications for tourism research
and practice, Current Issues in Tourism 8 (6), pp. 510-531.
[17] *** WBCSD - 1999. Corporate Social Responsibility: Meeting changing expectation. World
Business Council for Sustainable Development.
[18] www.i-interact.ro [Accessed 14.08.2007]
[19] http://www.csr-asia.com [Accesed 29.10.2007]
[20] http://ec.europa.eu/enterprise/csr/ index_en.htm [Accesed 29.10.2007]
Introducere
În ultimele două decenii, etica în afaceri şi responsabilitatea socială corporatistă (RSC) au deve-
nit subiecte de interes major pentru specialiştii din domeniile managementului, marketingului, socio-
logiei, filosofiei şi comunicării [8]. În majoritatea ţărilor lumii, obligaţiile şi responsabilităţile firmelor
sunt trasate prin intermediul legislaţiei naţionale şi internaţionale. Firmele actuale se confruntă cu
aşteptări din ce în ce mai mari din partea societăţii şi a propriilor stakeholders (acţionari, angajaţi, furnizori,
80 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
natura sa nişte principii conform cărora manifestă interes pentru soarta celorlalţi, concepând fericirea semenilor
ca pe o necesitate, chiar dacă nu obţine nimic de aici - decât, poate, o plăcere altruistă" (Smith, 1759). El consi-
dera că mărinimia, cumpătarea şi prudenţa sunt virtuţi umane, în timp ce egoismul şi lăcomia excesivă sunt inde-
zirabile. Omul virtuos este cel care sacrifică interesul personal în favoarea interesului public. Sursa: [12], [13]
Definită drept morala elaborată de filosofi, etica a pătruns din ce în ce mai adânc în lumea afaceri-
lor. Spre deosebire de morală care impune, etica recomandă [10]. Etica în afaceri vizează interacţiunea
dintre etică şi afaceri, concentrându-se asupra modului în care standardele morale sunt aplicate în cadrul
organizaţiilor economice. Un comportament etic în afaceri reliefează capacitatea firmei de a-şi integra
valorile fundamentale (de exemplu, cinste, corectitudine, onestitate, încredere, respect etc.) în cadrul
practicilor, strategiilor şi politicilor sale. Totodată, acesta implică respectarea legislaţiei în vigoare şi pre-
ocuparea firmei faţă de îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are cu proprii stakeholders.
Pentru a măsura nivelul eticii în afaceri în orice ţară a lumii specialiştii în domeniu [11] au elaborat
Indicele Naţional al Eticii în Afaceri (Business Ethics National Index-BENI). BENI reprezintă una din-
tre primele încercări făcute la nivel global de a identifica şi măsura sursele potenţiale de capital etic ale
unei naţiuni (Caseta nr. 2).
Comportamentul etic în afaceri îşi găseşte deplina expresie în conceptul de RSC. RSC reprezintă
angajamentul continuu al firmelor de a se comporta etic şi de a contribui la dezvoltarea economică,
îmbunătăţind calitatea vieţii angajaţilor lor, a comunităţii locale şi a societăţii în ansamblul său [19].
RSC defineşte performanţele financiare, sociale şi ecologice obţinute de firme ca urmare a derulării
afacerilor lor şi se referă la transparenţa practicilor de afaceri, bazate pe valori etice şi respect faţă de
oameni, comunităţi şi mediu. Anual, statele lumii şi firmele sunt ierarhizate în funcţie de iniţiativele
lor în domeniul RSC (Caseta nr. 3).
82 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Responsabilitatea corporativă nu este numai tivă oferă beneficii firmelor pe mai multe palie-
socială, ci este integrată strategiilor şi practicii de re, precum: competitivitate, reputaţie, credibili-
afaceri. În ultimul deceniu, se vorbeşte în lumea tate, fidelizarea şi motivarea angajaţilor, atra-
afacerilor şi despre cetăţenia corporativă. gerea talentelor, accesul la capital, poziţionare
Conceptul de cetăţenie corporativă a luat naştere pe piaţă, eficienţă operaţională, performanţă
din conceptul de RSC, dar diferă sensibil de ecologică etc. [14]
acesta din urmă. Unele firme vor să fie conside- Astăzi, numeroase firme se confruntă cu
rate buni cetăţeni fără să fie considerate respon- lipsa de încredere în integritatea lor. Una dintre
sabile pentru toate consecinţele producţiei sau posibilele căi de urmat în vederea recâştigării
consumului produselor lor [6]. încrederii stakeholders în aceste firme, fie că
sunt corporaţii multinaţionale/transnaţionale sau
2. Cetăţenia corporativă în secolul XXI întreprinderi mici şi mijlocii, este de a conştien-
tiza pe deplin faptul că o bună cetăţenie corpora-
Conceptul de cetăţenie corporativă vizează tivă reprezintă un element cheie al succesului în
modul în care firmele tratează problema impac- afaceri în secolul XXI, iar responsabilitatea şi
tului activităţilor lor asupra societăţii şi mediu- transparenţa sunt manifestări ale acesteia.
lui înconjurător. Cetăţenia corporativă repre- Eforturile depuse de firmele actuale pentru
zintă în acelaşi timp o responsabilitate morală şi obţinerea statutului de buni cetăţeni corporativi
o necesitate economică. Prin urmare, acest con- îşi găsesc materializarea în :
cept impune firmei o redefinire organizaţională protecţia mediului înconjurător;
într-un sens comunitar şi implică din partea prevenirea fumatului juvenil;
acesteia acceptarea statutului de cetăţean al sprijinirea dezvoltării artelor;
societăţii în care operează. iniţierea unor acţiuni umanitare;
De asemenea, cetăţenia corporativă descrie combaterea consumului de droguri în
contribuţia adusă de firmă societăţii prin acti- rândul tinerilor etc.
vităţile sale de bază, investiţiile sale sociale şi Din ce în ce mai mult, firmele alocă resur-
programele filantropice, ca şi angajamentele se importante pentru a demonstra că sunt
asumate în politicile publice. Această contri- cetăţeni corporativi responsabili. Un bun exem-
buţie este determinată de modul în care firma plu îl constituie compania Nissan (Caseta nr. 4).
gestionează atât impacturile acţiunilor sale pe
plan economic, social şi ecologic, cât şi relaţiile Caseta nr. 4. - Cetăţenia corporativă
cu proprii stakeholders. A fi un bun cetăţean la Nissan
corporativ înseamnă că firma îi tratează pe toţi Pentru a fi o companie apreciată de societate,
stakeholders cu demnitate şi respect, fiind Nissan îşi propune în calitatea sa de membru al
conştientă de efectele rezultatelor sale asupra comunităţii globale să îmbunătăţească viaţa oameni-
lor. Recunoscându-şi statutul de cetăţean corporativ,
lor şi lucrând în colaborare cu ei pentru a atinge compania demonstrează o atitudine proactivă faţă de
rezultatele dorite de toţi. Altfel spus, obţinerea problemele cu care se confruntă societatea. Prin
statutului de bun cetăţean corporativ înseamnă „Nissan Green Program 2010”, compania a iniţiat şi
dezvoltarea unor relaţii reciproc avantajoase, iniţiază în continuare acţiuni concrete în vederea
minimizării emisiilor de bioxid de carbon. Protecţia
interactive şi de încredere între firmă şi nume- mediului înconjurător reprezintă o prioritate a politi-
roşii săi stakeholders. cii Nissan în domeniul RSC. Pe de altă parte, Nissan
Aşa cum „mişcarea pentru calitate” a a contribuit anul acesta la susţinerea financiară a fes-
demonstrat că un anumit nivel al calităţii este tivalului Karuizawa care a avut loc în luna august în
integrant oricărui produs şi serviciu, tot astfel prefectura Nagano. De asemenea, începând cu anul
1992, compania este principalul sponsor al concursu-
orientarea către stakeholders a cetăţeniei cor- lui Hans Christian Andersen, care premiază cărţile
porative permite firmei să înţeleagă faptul că având drept autori copii. Sursa: [18]
un anumit nivel de responsabilitate este inte-
gral conectat oricărei acţiuni care afectează un În secolul XXI, firmele care vor să devină
stakeholder sau mediul natural. cetăţeni corporativi responsabili ar trebui să:
O cetăţenie corporativă responsabilă îşi propună o dezvoltare sustenabilă;
înseamnă un angajament total din partea firmei îşi demonstreze angajamentul faţă de
faţă de respectarea unor standarde înalte ale valorile societăţii şi comunităţii în cadrul cărora
comportamentului etic în afaceri şi păstrarea operează;
reputaţiei de bun cetăţean în comunitatea în adopte o atitudine proactivă în rezolvarea
care este localizată. O bună cetăţenie corpora- problemelor umane, sociale şi ecologice;
84 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
îşi aducă o contribuţie cât mai însemnată ală aşteaptă din partea firmelor să-şi pună puterea
la îndeplinirea obiectivelor sociale, ecologice şi lor economico-financiară în slujba unor obiective
economice ale societăţii; sociale şi ecologice, demonstrând astfel că sunt
protejeze cât mai mult cu putinţă socie- buni cetăţeni corporativi.
tatea de impacturile negative ale activităţilor, pro- Pe de altă parte, firmele nu sunt responsa-
duselor şi/sau serviciilor sale; bile pentru toate problemele cu care se con-
împartă beneficiile obţinute cu stakeholders, fruntă omenirea şi nici nu deţin resursele nece-
comunicând în mod eficient cu aceştia. sare ca să le poată soluţiona. Dar, fiecare firmă
În concluzie, cetăţenia corporativă impune poate identifica un set de probleme ale
stabilirea unui parteneriat între guverne, firme societăţii pe care le poate rezolva cu succes.
şi societate. O bună cetăţenie corporativă gene- Dacă în trecut firmele se concentrau aproa-
rează încrederea stakeholders în firmă, condu- pe în totalitate pe profit şi dezvoltare, în secolul
când la creşterea sinergiei. În epoca actuală, XXI ele trebuie să-şi convingă stakeholders că
succesul în afaceri al firmei depinde în mare afacerile lor sunt viabile pe termen lung. RSC
măsură de bunele relaţii pe care aceasta le are presupune implementarea principiilor dezvoltării
cu proprii săi stakeholders. durabile la nivelul firmei, ţinând cont de
aşteptările tuturor stakeholders. La rândul său,
Concluzii cetăţenia corporativă înseamnă o atitudine res-
ponsabilă a firmelor în tot ceea ce ele întreprind.
Afacerile reprezintă motorul creşterii şi dez- O bună cetăţenie corporativă poate fi considerată
voltării economice în epoca globalizării. O parte drept o nouă filosofie a afacerilor, diferită de cea
din responsabilităţile tradiţionale ale statelor a specifică secolului trecut. Prin aceasta se reali-
fost preluată de firme. În acest context, aşteptări- zează o strânsă conexiune între afaceri şi sustena-
le societăţii, comunităţilor şi oamenilor faţă de bilitate, ceea ce conduce la creşterea competiti-
firme sunt din ce în ce mai mari. Societatea actu- vităţii firmei pe termen lung.
Bibliografie
[1] Bruno K. (2002), Sustainable Development: RIP. The Earth Summit’s Deathblow to Sustainable
Development, 4 September 2002, www.corpwatch.org/campaigns
[2] Donaldson T. (2001), The ethical wealth of nations, Journal of Business Ethics, 31(1), p. 25-36
[3] Epstein M. J., Roy M.-J. (2003), Making the Business Case for Sustainability, The Journal of
Corporate Citizenship, Issue 9, Spring 2003, Greenleaf Publishing, p. 83-85
[4] Hilton S. (2002), How Green is my Business?, The Guardian, 2002,
www.guardian.co.uk/comment/story
[5] Holliday C. O., Jr., S. Schmidheiny, Watts P. (2002), Walking the Talk: The Business Case for
Sustainable Development, Sheffield: Greenleaf Publishing
[6] Jones I., Pollitt M., Bek D. (2006), Multinationals in their communities: a social capital approach to
corporate citizenship projects, Center for Business Research, University of Cambridge, Working Paper no.
337, December 2006, www.cbr.cam.ac.uk/pdf/WP337.pdf
[7] Monbiot G. (2002), Beyond Petroleum or Principle?, Mail&Guardian, 6 September 2002
[8] Mourkogiannis N. (2005), The Realist’s Guide to Moral Purpose, www.strategy-business.com/media
[9] Porter M. E., Kramer M. R. (2006), The Link Between Competitive Advantage and Corporate Social
Responsibility, Harvard Business Review, December 2006, p. 1-14
[10] Sârbu T. (2005), Etică: valori şi virtuţi morale, Editura Societăţii Academice „Matei Teiu Botez”, Iaşi
[11] Schwartz M. S., Weber J. (2006), A Business Ethics Index (BENI): Measuring Business Ethics
Activity Around the World, Business & Society, Volume 45, Number 3, September 2006, p. 382-405
[12] Smith A. (1759), The Theory of Moral Sentiments, London: A. Millar,
http://www.efm.bris.ac.uk/het/smith
[13] Smith A. (1992), Avuţia naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei, Editura Universitas, Chişinău
[14] A European Roadmap for Business. Towards a Sustainable and Competitive Enterprise,
www.csreurope.org
[15] The Millennium Poll on Corporate Social Responsibility. Executive Briefing,
www.iblf.org/docs/MilleniumPoll.pdf
[16] Accountability Rating 2006 and 2007, www.accountabilityrating.com
[17] New Rules for Business Success, The Corporate Citizen 2006, Boston College Center for Corporate
Citizenship, Issue 1/2006, www.bcccc.net
[18] Nissan Corporate Citizenship Activities, http://www.nissan-global.com/EN/CITIZENSHIP
[19] World Business Council for Sustainable Development (1999), Corporate Social Responsibility.
Meeting Changing Expectations, Conches-Geneva, www.wbcsd.ch
Rezumat Abstract
Lumea se confruntă cu o transformare The world is facing a massive transforma-
majoră la nivelul mediului de afaceri inter- tion at the level of international business envi-
naţional. Marile tranzacţii între ţări, precum şi ronment. Large transactions between the coun-
utilizarea avantajului comparativ ca armă, duc tries and the exploitation of the weapon called
la desconsiderarea, în cele mai multe dintre comparative advantage disconsiders in a mul-
cazuri, a ceea ce în general numim etică. În titude of cases what we generally call ethics.
primul rând, lucrarea accentuează conceptul First of all, the paper stresses the issue of busi-
de etică în afaceri şi complexitatea sa în cadrul ness ethics and its complexity in relationship
pieţei libere. Societatea occidentală a evoluat with the free market. The western society has
pe parcursul ultimelor secole către o teorie a evolved towards a well-stabilized theory of
eticii bine fundamentată dar, în acelaşi timp, ethics in the last centuries, but in the meantime,
aceeaşi societate a dezvoltat şi o puternică ten- the same socitey has developed a pregnant
dinţă materialistă şi a adoptat consumerismul material tendency and has adopted consume-
ca pe o nouă religie. Dezvoltarea socială în rism as a new religion. The social development
cele două sfere menţionate a condus la o serie in the two mentioned spheres has led to a series
de dileme şi contradicţii importante, care nu of important dilemmas and contradictions, that
numai că persistă, dar se şi accentuează în era not only persist, but seem to be accentuated in
globalizării. Cele mai îngrijorătoare probleme the globalization era. The most concerning
au apărut în ţările asiatice, unde teoriile utili- problems appeared in the Asian contries, where
tariste puse în practică au cauzat neglijarea the utilitarian views put in practice have cau-
totală a drepturilor şi intereselor indivizilor. sed the individial’s rights and interests to be
Asia poate să fi părut o mare oportunitate pen- totally neglected. Asia may have appeared as a
tru companiile occidentale în perioada anilor huge opportunity for the western companies in
’70, mai ales pentru mâna de lucru ieftină şi the ’70, especially for the cheap labour force
pentru mediul economico-politic, dar astăzi and the economico-political environment, but
ţările orientale s-au transformat într-o zonă de nowadays the oriental countries are transfor-
conflict etic, unde copii de 10 ani sunt obligaţi med into a debateful ethical area, where 10-
să muncească în condiţii inumane. Pentru year old children are forced to work in unhu-
toate aceste cauze, problema eticii în afaceri man conditions. For all these causes the busi-
trebuie luată în considerare la modul cel mai ness ethics problem should be seriously taken
serios şi aplicată acolo unde este necesar, cât into consideration and applied where necessa-
mai este încă timp. ry, while there is still time.
Cuvinte cheie: etică piaţă liberă Keywords: ethics free market globa-
globalizare utilitarism diferenţe culturale. lization utilitarism cultural differences.
Clasificare JEL: A14, D63, F54, P46. JEL Classification: A14, D63, F54, P46.
Introducere
Dezvoltarea economică occidentală din ultimele decenii a evidenţiat o serie de dileme importan-
te asociate eticii afacerilor vs. piaţa liberă. Pe de o parte societatea occidentală a evoluat în direcţia sta-
bilizării şi acceptării generale a unei teorii a eticii ca rezultat al unei evoluţii de 2500 de ani, pe de altă
parte a evoluat dezvoltarea laturii materiale a vieţii acestei societăţi. Între cele două laturi ale dezvoltării
societăţii au apărut o serie de contradicţii care au fost conştientizate în ultimul secol şi au generat dezba-
teri teoretice în ultimele decenii. Aceste dezbateri au depăşit aria grupurilor restrânse de filosofi şi teore-
ticieni ai acestor domenii şi au devenit subiect de interes public. Acest interes a modelat politicile socia-
le şi economice ale ţărilor occidentale, ca şi ale marilor corporaţii aparţinând acestor ţări.
86 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
În paralel cu aceste evoluţii, odată cu al elaborate decât cele expuse în articolul său de
doilea război mondial, s-a evidenţiat o puter- Milton Friedman, el are totuşi un număr de
nică internaţionalizare a relaţiilor economice, puncte vulnerabile. Acestea sunt generate de
pentru ca în ultimul deceniu să se discute de existenţa unor variante de utilitarism, axate pe
globalizare. În aceste condiţii se pune problema preferinţe sau interese, ca şi de un număr de
impactului difuzării concepţiilor occidentale obiecţii asociate oricărei forme a acestuia.
privind etica, în special a eticii în afaceri, asu- Dintre acestea cele mai importante sunt legate
pra comportamentului economic asociat con- de măsurarea utilităţii şi de echitate sau justiţie.
ceptului de piaţă liberă a altor ţări decât cele Măsurarea utilităţii implică un proces de
din aria iniţială a dezvoltărilor teoretice. În măsurare şi comparare, ce ar face necesară o
prim plan apar dilemele asociate impactului cuantificare. Aceasta însă nu este posibilă pen-
globalizării în perspectiva ţărilor asiatice. tru lucruri cum ar fi fericirea, satisfacerea
Dincolo de abordările teoretice ale domeniului dorinţelor sau a intereselor. Dacă aceste lucruri
eticii, în practică există semnale semnificative se raportează la un grup de oameni, sau la
asociate contradicţiilor create de aplicarea pre- întreaga populaţie a unei ţări, atunci dificulta-
ceptelor pieţei libere de către asiatici. tea măsurării se accentuează ca şi relativizarea
Afirmarea Chinei ca economie emergentă, în sistemelor de referinţă.
fapt chiar ,,explozivă” în ultimul deceniu, Problema justiţiei este centrată asupra
obligă la o evaluare critică a dilemelor etice ,,echilibrului” dintre individ şi societate. Dacă
occidentale în noul context. utilitarismul constă în maximizarea bunăstării
sociale, atunci se poate admite sacrificarea unui
1. Repere teoretice privind etica individ în favoarea celorlalţi. Acest fapt are
şi piaţa liberă consecinţe directe asupra teoriei eticii bazate
pe drepturi, în sensul punerii în discuţie a
Asocierea conceptelor ,,etică” şi ,,piaţă modului în care un individ poate fi protejat prin
liberă” a fost pusă în evidenţă ca subiect de drepturi împotriva celorlalţi sau, altfel spus, a
dezbatere de către Friedman (1970). Acesta a majorităţii.
oferit, în fapt, o perspectivă a eticii afacerilor în Conceptul de ,,piaţă liberă” este conectat
abordarea teoriei pieţei libere. Deşi unii autori, la curentul utilitarist, reprezentat în primul rând
cum ar fi DesJardins şi McCall (2004), susţin de Adam Smith. În viziunea acestuia, adoptarea
că acest concept, etica afacerilor, reprezintă o sistemului pieţei libere este justificată de posi-
contradicţie în termeni, se acceptă faptul că dis- bilitatea maximizării bunăstării sociale, oferind
cuţia oferă repere morale. Mai concret, se ofe- unui număr cât mai mare de oameni, cât mai
reau de către Friedman atât o sugestie morală mult din ceea ce ei doresc ca fiind posibil. Din
pentru manageri, cât şi recomandări de aborda- această perspectivă piaţa liberă apare ca un mij-
re a afacerilor de către puterea publică. loc pentru un scop de natură utilitară şi chiar
Articolul lui Friedman susţinea că managerii mai mult, ca o necesitate.
trebuie să ia numai acele decizii care maximi- Criticii pieţei libere argumentează că într-
zează profitul, iar statul (societatea, per ansam- o economie modernă ,,mâna invizibilă” a lui
blu) trebuie să facă acele aranjamente care sunt Smith nu are rezultatele scontate în echilibrarea
necesare pentru ca firmele să aibă libertate intereselor individului vs. interesele generale.
maximă pentru a-şi urmări scopul legat de pro- Pe de altă parte, funcţionarea pieţei libere cu
fit. Cu alte cuvinte, piaţa liberă ar avea priori- scopul de a maximiza bunăstarea unui număr
tate în faţa eticii. maxim de oameni este afectată de aşa-zisele
Deşi această poziţie a stârnit dezbateri fur- externalităţi negative. Acestea se traduc în cos-
tunoase, ea trebuie percepută ca fiind un rezul- turi, cele mai ,,la modă” fiind cele asociate
tat firesc al dezvoltării teoriei etice numită uti- poluării mediului. În cele de urmă, criticii
litarism. Argumentele pro şi contra utilitaris- pieţei libere afirmă că maximizarea fericirii
mului sunt sintetizate în numeroase lucrări, stu- sociale, clamate de adepţii sistemului, este
diul prezent adoptând poziţia exprimată de neconcludentă pentru cei al căror interese nu se
Smart şi Williams (1973). reflectă pe piaţă.
Piaţa liberă este justificată teoretic prin Utilitarismul este pus în discuţie şi din
faptul că acest sistem ar avea consecinţe mai perspectiva finalităţii. Chiar dacă se presupune
bune la nivelul întregii societăţi decât alte sis- că sistemul pieţei libere este necesar şi suficient
teme. Dacă utilitarismul oferă argumente mai pentru maximizarea satisfacţiei asociată
dorinţelor oamenilor, se pune problema dacă deceniu, în mod special, au marcat un contact
această abordare este satisfăcătoare din punct zis ,,global” al civilizaţiilor occidentală şi
de vedere etic. Nu este surprinzătoare aborda- orientală, concretizate în primul rând în trans-
rea utilitaristă conform căreia satisfacerea ferul generalizat de produse. Acest transfer
dorinţelor este asociată direct cu produsul generează sau ar trebui să genereze o bază de
intern brut sau venitul pe cap de locuitor (în reflecţie privind reperele comune de natură
fapt, asocierea înseamnă că se pune semnul etică a celor două civilizaţii, pentru că se evi-
egal între ele!), excluzându-se o discuţie despre denţiază o serie de abordări divergente sau
calitatea vieţii sau standardele individuale aso- chiar contradictorii.
ciate acesteia.
În apărarea pieţei libere se argumentează 2. Repere actuale ale funcţionării
că numai acesta protejează libertăţile bazice ale pieţei libere vs. etică
individului, adică dreptul de a alege ce să facă
fără însă a interfera cu libertatea altui individ. Elementele teoretice menţionate trebuie
Libertatea individuală trebuie raportată la drep- însă raportate la realităţile economiei actuale.
turile individului. Criticii utilitarismului afirmă În cele mai multe state occidentale există o
că sistemul nu protejează demnitatea omului, variantă a capitalismului marcat de intervenţia
ceea ce obligă la realizarea unei distincţii între regulatoare a statului. Sistemul capitalist ,,lais-
drepturile morale şi cele legale. În timp ce sez faire” a rămas un reper de manual.
drepturile legale sunt statuate prin regle- Proprietatea corporatistă este reglementată în
mentări, cele morale derivă din calitatea de diferite grade, Franţa, Suedia sau Germania
fiinţă umană. Între cele două categorii de drep- fiind marcate de standarde mai ,,înalte” decât
turi nu există o coincidenţă, în sensul că anumi- SUA, adică implicarea statului este mai activă
te drepturi legale nu sunt morale şi viceversa. în modelarea pieţei. Pe măsură ce analiza se
În plus, se poate discuta dacă un întreg sistem deplasează spre estul Europei, se poate consta-
legal este moral sau dacă ceea ce este legiferat ta că există o multitudine de moduri în care sta-
se aplică în viaţa cotidiană. Discuţia despre tul se implică în funcţionarea pieţei libere.
drepturile individului este punctată de nume Pe de altă parte, funcţionarea unei econo-
sonore începând cu John Locke (1632-1704), mii de piaţă liberă obligă individul la
Thomas Jefferson (1743-1826), Immanuel renunţarea voluntară la o serie de atribute aso-
Kant (1724-1804) şi Jean-Jacques Rousseau ciate libertăţii individuale, cum ar fi practicarea
(1712-1778), dar şi de concretizări constituţio- unei religii, sau obligă la acceptarea unui pro-
nale generate la nivelul majorităţii statelor gram de muncă ,,flexibil”. Pentru a răspunde
actuale. Apărarea pieţei libere apare derivată
unei presiuni concurenţiale se accentuează ten-
din:
dinţa de a restrânge anumite drepturi individua-
Dreptul general la libertate care se
le. Din acest motiv, pentru a garanta păstrarea
bazează pe considerarea naturii umane a indivi-
unor drepturi civile, este necesară implicarea
dului, acceptându-se, ca subînţeleasă, premisa
comportamentului său liber şi raţional; puterii publice.
Respectul pentru drepturile individului,
La nivelul întregii societăţi, statul este
care este pus în valoare de acceptarea unei garanţia păstrării la un nivel acceptabil al exter-
varietăţi de drepturi ale altor indivizi; nalităţilor şi realizarea unei presiuni pentru
Dreptul la proprietate privată, care asi- diminuarea acestora. În paralel, gestionarea
gură baza materială pentru a genera protecţia bunurilor publice face necesară intervenţia sta-
demnităţii umane a individului. tului care are rolul, între altele, de a diminua
Într-o formă sau alta, cele trei elemente comportamentul free-rider al individului, com-
enunţate afirmă şi argumentează ideea sinteti- portament raportat la această categorie de
zată de Friedman privind modul de acţiune al bunuri.
managerilor şi etica afacerilor. Concluzionând, statul apare ca un element
Nu trebuie însă scăpat din vedere că necesar pentru a elimina anumite ,,imperfecţiu-
întreaga discuţie despre etică şi piaţa liberă se ni” ale pieţei libere. Problema importantă este
face într-un context cultural occidental, marcat de a limita intervenţia statului la un nivel
de momente istorice de natură economică sau acceptabil atât pentru funcţionarea pieţei, cât şi
socio-politică, specifice doar acestei zone a pentru libertatea individului.
umanităţii. Ultima jumătate de secol şi ultimul Un mijloc de a împiedica statul să alunece
88 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
vid–societate. În aceste condiţii, concretizarea care cea a Chinei, zise populare, este cea mai
acţiunii statului omnipotent conduce la punerea interesantă.
pe prim plan a interesului pe termen lung a Coroborate cele două categorii de aspecte
societăţii, în detrimentul drepturilor individului. privind etica şi piaţa liberă, se poate afirma că
Deşi Asia prezintă o eterogenitate accentu- rezultanta are un impact negativ asupra ten-
ată a regimurilor politice, existând atât dictaturi dinţei de a consolida abordarea afacerilor într-
extremiste de stânga sau dreapta, cât şi demo- o perspectivă etică.
craţii similare celor occidentale, alinierea state- Dacă acum 2-3 decenii situaţia din Asia
lor asiatice la standardele etice şi modelele eco- apărea ca fiind o oportunitate pentru firmele
nomice occidentale este discutabilă. Drepturile occidentale, în special pentru utilizarea forţei
omului sau normele promovate de Organizaţia de muncă ieftine şi pentru sprijinul acordat de
Internaţională a Muncii rămân nişte deziderate statul-gazdă, ultimul deceniu prezintă o
cu o aplicare vagă în realitatea economică asia- situaţie în care „ambiguităţile” asociate eticii
tică. Munca suplimentară se utilizează pe scară şi principiilor de funcţionare ale pieţei sunt uti-
largă atât în Japonia, cât şi în China, India, lizate chiar de autohtoni, firme sau stat, sau
Filipine sau Pakistan, iar cea a copiilor apare ca ambele într-o manieră corelată. State, cum ar fi
fiind larg răspândită şi utilizată chiar şi de fir- China, Japonia, Coreea de Sud sau Singapore
mele occidentale ce produc în Asia. Gama de se dovedesc relativ permisive faţă de investito-
abateri de la standardele elementare, asociate rii străini dar, în paralel, focalizează ceea ce ar
drepturilor individului, este extrem de largă, fi interesul public general într-o manieră de
chiar dacă motivaţiile culturale sau sociale sunt operare similară celei a corporaţiilor occiden-
sofisticate şi justificate, în stil asiatic, de binele tale. Sintagma Japan Inc. sugerează implicarea
public. Dilemele etice actuale din SUA sau profundă a statului într-un dirijism economic
Europa par exerciţii academice. Exploatarea avansat. În mod evident, standardele etice cor-
salariatului, agresiunea asupra mediului natural poratiste actuale de tip occidental au un impact
sau externalităţile extreme reprezintă regula. nesemnificativ asupra relaţiilor între individ şi
Fără a putea exclude existenţa unor coduri etice societate.
deosebit de rigide privind relaţiile individului Dacă excesele firmelor occidentale au
cu comunitatea din care face parte, trebuie stârnit un val de reacţii virulente ale publicului
totuşi observat că acestea nu se înscriu în cate- în Occident, spre exemplu în cazul firmelor
goria celor ce ghidează afacerile în ţările occi- Adidas sau Nike care au folosit munca copiilor
dentale. de 10-12 ani, practicile firmelor autohtone sunt
În ceea ce priveşte manifestarea pieţei libe- tratate cu discreţie, atât la nivel naţional, cât şi
re se poate afirma că în Asia ea reprezintă un internaţional. Reacţii internaţionale, cum ar fi
,,obiect de export”. Este folosită ca o oportuni- cele din mai 2007, legate de folosirea abuzivă a
tate pentru expansiunea economică în afara con- forţei de muncă la construcţia facilităţilor pen-
tinentului, în timp ce pe plan intern intervenţia tru olimpiada de la Peking 2008, sunt totuşi
statului se face simţită în forme multiple, indife- rare. Chiar şi în acest context internaţional per-
rent de modelul politic adoptat. Chiar dacă misiv în ceea ce priveşte normele etice, practi-
există state în care regimul juridic al proprietăţii cile firmelor chineze încep să îngrijoreze. Dar,
paradoxal, reacţia este asociată mai degrabă dis-
este similar cu cel occidental, contextul cultural
torsionării mediului concurenţial, decât
şi economic, ca şi sistemul politic existent, per-
încălcării standardelor etice occidentale. Altfel
mite statului realizarea unor intervenţii de
spus, firmele chineze sau vietnameze, care au o
amploare în reglarea mecanismului pieţei.
viziune proprie privind drepturile salariaţilor,
Rezultatele controversate la nivelul teoriei eco-
devin mai competitive prin utilizarea unei stra-
nomice şi la nivelul consecinţelor asupra indivi-
tegii bazate pe costurile reduse ale forţei de
dului nu par a fi de natură a descuraja apetitul
muncă, ca şi prin implicarea statului în susţin-
intervenţionist al statului sau realizarea unor
erea exportului sau subvenţionarea utilităţilor.
construcţii şi experienţe socio-politice de
Produsele obţinute în acest fel invadează apoi,
dimensiuni uriaşe, care implică sute de milioa-
folosind regulile economiei de piaţă, ţările occi-
ne de locuitori. Din contră, o serie de experienţe
dentale. Firmele din aceste ţări sunt necompeti-
ale unor state nedemocratice ce au performanţe tive datorită faptului că sunt presate să respecte
economice notabile, cum ar fi Singapore, încu- o serie largă de condiţionări de natură etică, în
rajează schemele socio-economice atipice, între special în relaţiile cu salariaţii lor.
90 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Bibliografie
[1] Bart, V., Cullen, J.B. (1988) The Organizational Bases of Ethical Work Climates,
Administrative Science Quarterly, septembrie 13, pp.101-125
[2] DesJardins, J.R., McCall, J.J. (2004), Contemporary Issues in Business Ethics, ediţia a V-a,
Wadsworth Publ., Belmont, CA
[3] Friedman, M. (1970) The Social Responsability of Business Is to Increase Its Profits, New
York Times Magazine, sept.13, pp. 32-33, 122-126
[4] Garrett, T.M., Klonoski, R.J. (1986) Business Ethics, ediţia a II-a, Prentice Hall, Englewood
[5] Cliffs, NJ Smart, J.J.C., Williams, B. (1973) Utilitarianism, For and Against, Cambridge
University Press, Cambridge, MA
[6] www.cauxroundtable.org
[7] www.globalsullivanprinciples.org
Introducere
Scopul studiului este acela de a identifica percepţiile consumatorilor privind etica activităţilor de marke-
ting al produselor agroalimentare. Necesitatea realizării acestei cercetări rezultă din faptul că, atunci când între-
prinderea agroalimentară acţionează pe piaţă în conformitate cu principiile eticii, consumatorii îşi formează ati-
tudini pozitive faţă de aceasta şi produsele ei. Când practicile de marketing se îndepărtează de ceea ce societa-
tea consideră acceptabil, procesul de marketing devine mai puţin eficient, rezultând consumatorii nesatisfăcuţi
de produse, lipsa de încredere, reducerea tranzacţiilor de piaţă (Murphy, 1998). De aceea, managerii întreprin-
derilor agroalimentare trebuie să ia în considerare nevoile şi opiniile consumatorilor şi să identifice modalităţi
92 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
de protejare a intereselor acestora pe termen lung Pentru colectarea datelor s-a utilizat tehnica
(Bone and Corey 1998). interviului semi-structurat, folosind un ghid de dis-
În literatura de specialitate există numeroase cuţie. Au fost anchetate 20 de persoane, selectate din-
studii privind etica în marketing. Marketingul etic tre clienţii unui hypermarket. Mărimea eşantionului
este prezentarea onestă a produsului, livrat într-un nu este concludentă în cazul cercetării calitative, ci
context care să cuprindă valorile culturale şi socia- valoarea răspunsurilor provenite de la persoane care
le ale consumatorilor (Wikipedia, 2007). cunosc fenomenul cercetat. Spre deosebire de cerce-
Preocuparea pentru problemele morale, cum ar fi tarea cantitativă, care analizează fenomenele la nivel
condiţiile de muncă, problemele de mediu, infor- macro, cea calitativă se concentrează pe probleme
marea corectă a consumatorilor, influenţează acti- specifice. Cercetarea cantitativă utilizează strategii
vitatea întreprinderilor prin producerea şi comer- deductive, scopul acesteia fiind testarea ipotezelor
cializarea produselor într-un mod responsabil faţă sau a teoriilor, pentru identificarea modelelor genera-
de societate (Stoian, 2007). le (de consum, utilizare etc.), în timp ce cea calitativă
Marketingului i se aduc numeroase critici care foloseşte strategii inductive, scopul acesteia fiind
afectează consumatorul individual, societatea ca acela de a genera teorii şi de a interpreta evenimente
întreg şi alte companii (Kotler şi Armstrong, 1999). semnificative din punct de vedere cultural, istoric etc.
Impactul asupra consumatorului se resimte prin: (Grix, 2001).
preţuri ridicate datorate, la rândul lor, costurilor ridi- Eşantionarea a fost realizată prin filtrarea per-
cate cu distribuţia şi promovarea produselor; practici soanelor care au pregătire în domeniul marketingu-
înşelătoare privind preţul, promovarea şi ambalajul; lui agroalimentar. Motivele folosirii acestui criteriu
vânzări agresive, mai ales în cazul utilizării canalelor de selecţie sunt acelea că persoanele cu astfel de
personale de genul agenţilor de vânzări; produse pregătire pot interpreta critic activităţile de marke-
nesigure şi servicii de calitate inferioară. Impactul ting şi înţeleg mai bine întrebările cuprinse în ghidul
asupra societăţii se reflectă în crearea de nevoi false, de discuţie. Respondenţii au vârste cuprinse între 30
materialism, conducând la apariţia fenomenului de şi 50 de ani şi studii post-universitare în domeniul
„poluare culturală”. Impactul asupra altor întreprin- economiei agroalimentare. Veniturile persoanelor
deri se resimte prin reducerea concurenţei, ridicarea intervievate, pe membru de familie, depăşesc nive-
de bariere la intrarea pe piaţă, practicarea concurenţei lul venitului mediu. Procesul colectării datelor
neloiale etc. cuprinde următoarele etape: determinarea eşanti-
Studiul de faţă se concentrează pe impactul onului, elaborarea întrebărilor din ghidul de discuţie,
desfăşurarea interviurilor, înregistrarea şi centraliza-
activităţilor de marketing mai puţin morale asupra
rea răspunsurilor, analiza datelor, validarea rezultate-
consumatorului individual. În acest scop, se reali-
lor şi elaborarea concluziilor.
zează o cercetare calitativă privind percepţiile con- Pentru analiza datelor s-au utilizat metode de
sumatorilor asupra eticii activităţilor de marketing. gândire critică: analiza argumentului, explicarea,
În literatura de specialitate există numeroase studii evaluarea şi inferenţa.
despre etica în marketing, dar nici unul nu cerce- Rezultatele cercetării au fost validate utilizând
tează percepţiile consumatorilor asupra marketin- metoda analizei cazului negativ (Miles and
gului produselor agroalimentare. Lucrarea de faţă Huberman, 1994). Contra-evidenţa este prezentă în
completează cercetările anterioare, rezultatele fiind procesele de analiză a datelor şi elaborarea conclu-
folositoare întreprinderilor agroalimentare în încer- ziilor (Bardi, 2003).
carea acestora de a satisface nevoile şi preferinţele
consumatorilor într-un mod responsabil. 2. Analiza datelor
1. Metodologia utilizată Ghidul de conversaţie cuprinde 12 întrebări.
Analiza răspunsurilor este prezentată în cele ce
Prezenta cercetare răspunde la întrebarea dacă urmează.
metodele şi instrumentele utilizate în marketingul Întrebarea 1: „Ce fel de produse agro-ali-
produselor agroalimentare sunt morale sau nu. mentare cumpăraţi din hypermarket şi cât de des?”,
Pentru a răspunde la această întrebare, s-a a generat răspunsuri asemănătoare de la un respon-
desfăşurat o cercetare de marketing, realizată prin dent la altul. Cele mai cumpărate produse, grupate
metode calitative, deoarece acestea determină în funcţie de posibilitatea ambalării acestora, sunt:
înţelegerea motivelor, atitudinilor şi credinţelor produse lactate, cafea, cacao, dulciuri, cereale,
consumatorilor. Unii autori (Sayer, 1992) consideră paste, zahăr, ulei, făină, mălai ca produse ambalate
că scopul cercetării calitative este acela de a înţele- şi legume, fructe, peşte, carne şi mezeluri proaspete
ge modul în care participanţii percep situaţii şi eve- şi brânză ca produse neambalate. Scopul acestei
nimente. întrebări a fost acela de a identifica produsele pe
94 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
realitatea” în următoarele cazuri: când anunţă con- condiţiile improprii de igienă în care se obţin pro-
cursuri la care participă mii de consumatori şi dusele alimentare şi la tehnologiile de creştere a
câştigătorul se trage la sorţi, când se exagerează animalelor, mai precis la raţia alimentară a acesto-
foarte mult caracteristicile produselor, care nu sunt ra care conţine stimulatori de creştere.
în realitate atât de bune, când se face publicitate Consumatorii se simt ameninţaţi, de asemenea, de
agresivă unor produse foarte dăunătoare sănătăţii, produsele modificate genetic: soia, carnea impor-
cum ar fi băuturile răcoritoare carbogazoase, când tată din Statele Unite ale Americii, deoarece pro-
se promovează unele alimente ca fiind naturale şi ducătorii nu oferă astfel de informaţii despre pro-
„sănătoase”, dar, în realitate, conţin multe E-uri. duse, iar consumatorii le achiziţionează, deoarece
Produsele lactate, mezelurile şi cafeaua sunt cele au preţuri mai reduse. Consultarea etichetei şi
mai citate produse. explorarea integrităţii ambalajului sunt măsuri de
În privinţa ambalajelor, pentru întrebarea 8: precauţie pe care le iau respondenţii pentru a creşte
„Consideraţi că întreprinderile agro-alimentare uti- siguranţa consumului de produse alimentare.
lizează practici înşelătoare în privinţa ambalajelor? La întrebarea 11: „Există produse agro-ali-
Exemplificaţi!” respondenţii se consideră înşelaţi mentare pe care le-aţi cumpărat, deşi nu intenţion-
în următoarele situaţii: când ambalajele sunt mult aţi? Exemplificaţi! Ce v-a determinat să cumpăraţi
mai mari decât produsul ambalat, când fotografia acele produse?”, unii respondenţi au cumpărat pro-
produsului de pe ambalaj nu corespunde cu pro- duse alimentare din hypermarket, deşi nu
dusului din interior, fiind citat exemplul croissant- intenţionau, datorită reclamelor, în cazul
urilor cu umplutură, când scrisul de pe etichetă este degustărilor din magazine: „Atunci când se fac
foarte mic la rubrica ingrediente, când ceea ce scrie degustări în magazine, te simţi oarecum forţat să
pe etichetă nu corespunde cu conţinutul produsu- cumperi produsele respective. Consider că este o
lui, fiind citat produsul „ulei fără colesterol”. practică agresivă de vânzare şi evit pe cât posibil să
Printre răspunsurile la întrebarea 9: particip la o degustare sau concurs. Îmi place
„Consideraţi că întreprinderile agro-alimentare uti- liberul arbitru”.
lizează practici înşelătoare în privinţa conţinutului La întrebarea 12: „Alte comentarii privind
produselor? Exemplificaţi!”, cele mai citate practi- etica în marketingul produselor agro-alimentare?”
ci înşelătoare în privinţa conţinutului produselor respondenţii propun următoarele recomandări
exemplificate de respondenţi se referă la faptul că privind etica în marketingul produselor alimentare:
nu se specifică pe etichetă conţinutul în substanţe campanii de informare a consumatorilor privind
nocive sănătăţii, cum ar fi E-urile, şi nici dacă pro- produsele ecologice, educarea consumatorilor în
dusele sunt sau nu modificate genetic. ceea ce priveşte analiza informaţiilor de pe
Respondenţii consideră că există o diferenţă între etichete, reducerea preţurilor produselor care se
informaţiile de pe etichetă şi conţinut pentru pro- apropie de data expirării şi informarea cumpărăto-
dusele: conserve din carne şi produse din carne, rilor despre această reducere, promovarea şi dis-
mezeluri („pe a căror etichetă nutriţională este tre- tribuţia de masă a produselor ecologice etc.
cută denumirea aditivilor care intră în componenţa
ingredientelor şi nu sub forma de E-uri, pentru a nu 3. Rezultatele obţinute şi validarea acestora
mai şti cumpărătorul care sunt nocive pentru
organism şi care nu.), smântână („cred că nu Conform rezultatelor studiului, consumatorii
conţine atâta grăsime şi lapte cât este afişat pe percep anumite activităţi ale întreprinderilor agroa-
ambalaj”), sucurile („despre care producătorii spun limentare ca fiind mai puţin morale în ceea ce pri-
veşte preţul, promovarea, ambalajul şi conţinutul
că sunt naturale, de fapt au foarte mulţi aditivi şi
produselor.
coloranţi”), ciocolată, somon, („înăuntru se află
Preţurile unor produse agroalimentare precum
hering vopsit în roşu) etc. carnea şi produsele din carne, fructele şi legumele şi
La întrebarea 10: „Care este percepţia dvs.
produsele lactate sunt percepute de respondenţi ca
asupra siguranţei produselor agro-alimentare? De având niveluri ridicate, datorită atât costurilor ridica-
ce? Exemplificaţi!”, percepţia consumatorilor te ale reclamelor şi adaosurilor mari practicate de
asupra siguranţei produselor alimentare este aceea către comercianţi, cât şi comercializării unor
că unele produse nu asigură siguranţă în consum: produse agroalimentare în extrasezon. Consumatorii
fructe şi legume stricate, iaurt şi unt expirate, se consideră înşelaţi în privinţa preţurilor atunci când
expuse pe raft. Alte exemple care susţin această la acelaşi preţ se vinde o cantitate mai redusă şi când
percepţie sunt: conţinutul în substanţe nocive, de se utilizează mesajul „preţuri de producător” pentru
genul conservanţilor, care au ca scop prelungirea unele produse alimentare.
duratei de viaţă a produselor, aromelor şi culorilor Percepţia generală a respondenţilor asupra
identic naturale. Alte exemple fac referire la acţiunilor de publicitate şi promovare este aceea că
„reclama este mai frumoasă decât realitatea”. cere, în teorie (Kotler şi Armstrong, 1999) se consideră
Promovarea influenţează decizia de cumpărare a res- că impactul activităţilor de marketing mai puţin
pondenţilor, deoarece stârneşte interesul de a cumpăra morale asupra consumatorului se resimte prin:
produse agroalimentare sau, cel puţin de a citi infor- preţuri ridicate, datorate, la rândul lor, costurilor ridi-
maţiile de pe eticheta produsului. Totuşi, fidelitatea cate cu distribuţia şi promovarea produselor; practi-
faţă de o marcă se dobândeşte doar dacă produsul ci înşelătoare privind preţul, promovarea şi ambala-
aduce satisfacţii consumatorului în ceea ce priveşte jul; vânzări agresive, mai ales în cazul utilizării cana-
caracteristicile calitative. Respondenţii se consideră lelor personale de genul agenţilor de vânzări; produ-
înşelaţi prin promovarea produselor agroalimentare în se nesigure şi servicii de calitate inferioară.
cazul concursurilor cu premii, publicităţii agresive reali-
zate pentru produse dăunătoare sănătăţii, cum ar fi băutu-
rile răcoritoare. În plus, degustările de produse alimenta- Concluzii
re în magazine şi publicitatea pentru unele produse sunt
percepute ca fiind metode agresive de marketing deoare- Având în vedere cele expuse anterior, o conclu-
ce, datorită acestor acţiuni, consumatorii achiziţio- zie a acestei cercetări este aceea că respondenţii per-
nează produse pe care nu intenţionau să le cumpere. cep anumite activităţi de marketing ale întreprinderi-
În privinţa ambalajului, respondenţii se consi- lor agroalimentare ca fiind mai puţin morale în ceea
deră înşelaţi când acesta este mult mai mare decât ce priveşte preţul, promovarea, ambalajul şi conţin-
produsul ambalat, când fotografia produsului de pe utul produselor. Această concluzie are implicaţii asu-
ambalaj nu corespunde cu produsul din interior, pra proceselor de decizie în marketing. Managerii
când scrisul de pe etichetă este foarte mic la rubri- întreprinderilor agroalimentare trebuie să cunoască
ca ingrediente şi când ceea ce scrie pe etichetă nu criticile aduse de consumatori activităţilor de marke-
corespunde cu conţinutul produsului. ting desfăşurate.
Percepţia generală a respondenţilor privind Respondenţii propun următoarele reco-
conţinutul produselor alimentare este aceea că sunt
mandări privind etica în marketingul produselor
înşelaţi în ceea ce priveşte informarea privind pre-
alimentare: campanii de informare a consumato-
zenţa substanţelor nocive, dăunătoare sănătăţii, cum
ar fi E-urile, deoarece acestea nu sunt scrise pe etic- rilor privind produsele ecologice, educarea con-
heta produselor. Percepţia consumatorilor asupra sumatorilor în ceea ce priveşte analiza informaţii-
siguranţei consumului produselor alimentare este lor de pe etichete, reducerea preţurilor produselor
aceea că unele produse nu asigură siguranţă în con- care se apropie de data expirării şi informarea
sum, deoarece conţin substanţe nocive, se obţin în cumpărătorilor despre această reducere, promo-
condiţii improprii de igienă, nu respectă tehnologii- varea şi distribuţia de masă a produselor ecologi-
le de producţie şi există produse modificate genetic, ce etc. Pornind de la aceste recomandări, cer-
fără a specifica pe etichetă acest lucru. cetările viitoare pot arăta modalităţile în care
Rezultatele studiului sunt validate prin nume- deciziile de marketing pot fi îmbunătăţite pentru
roasele exemple citate şi prin conformitatea acestora ca activităţile desfăşurate de întreprinderile
cu teoria de marketing. Aşa cum s-a afirmat în introdu- agroalimentare să fie mai morale.
Bibliografie
[1] Bardi, Mirela. (2003). Teacher Learning in Learning Projects – A study of personal and institutional
development, Ph.D. diss., University of Lancaster, Lancaster.
[2] Bone, Paula F., and Corey, Robert J. (1998). Moral Reflections in Marketing. Journal of Macromarketing
Fall: 104-114.
[3] Grix, J. (2001), Demystifying Postgraduate Research. From MA to PhD. University of Birmingham Press: 34.
[4] Kotler, Philip, and Armstrong, Gary. (1999). Principles of Marketing, 8th ed. New York: Prentice-Hall: 43-54.
[5] Miles, M. B., and Huberman, A. M. (1994). Qualitative data analysis. Second edition. Thousand Oaks, Ca: Sage.
[6] Murphy, Patrick E. (1998). Ethics in Advertising: Review, Analysis, and Suggestions. Journal of Public
Policy and Marketing Fall: 316-319.
[7] Sayer, A. (1992). Method in Social Science: A Realist Approach. Second edition. New York: Routledge.
[8] Stoian, Mirela. (2007). Responsabilitatea socială a întreprinderii. Conferinţa internaţională Dezvoltarea
complexă şi durabilă a spaţiului rural, Facultatea Economie Agroalimentară şi Mediului , Editura ASE, Bucureşti.
[9] Wikipedia, the free encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Ethical_marketing, accesat în octombrie 2007
96 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
Rezumat Abstract
In the past, they were called chiefs, rulers.
În trecut se numeau şefi, conducători. Azi Now they are known as leaders. In the past there
se numesc lideri. În trecut erau obişnuinţe, were habits, commercial customs. Today these
cutume comerciale. Azi se numeşte etică în afa- are called business ethics. Leadership and busi-
ceri. Lidershipul şi etica în afaceri există în ness ethics have existed in their present, modern
sensul actual, modern, de doar patru decenii, sense, for only four decades, period during which
timp în care au reuşit să adune un bogat instru- they succeeded in accumulating a vast scientific
mentar ştiinţific şi cazuistic. Totuşi, schimbări- and casuistic set of instruments. However, cons-
le neîncetate reclamă o atitudine activă. Etica tant changes require an active attitude. Ethics is
este un domeniu care poate fi îmbunătăţit. La a domain which can be improved. So is leaders-
fel şi lidershipul. Conexiunea dintre cele două hip. The connection between these two domains
domenii dă naştere unui anumit tip de lider, creates a certain type of leader, the ethic leader.
liderul etic. Într-un anume viitor, greu de spus Somewhere in the future, although it’s hard to pre-
cât de apropiat, această asociere trebuie să dict the exact moment, this association must
devină pleonastică. Un lider în afaceri va tre- become pleonastic. A business leader must impli-
buie să fie implicit o persoană corectă, cu prin- citly be an honest person, with strong principles,
cipii bine definite, care administrează resurse- which manages the organization’s resources in a
le organizaţiei într-un mod responsabil, acor- responsible manner, taking into account all the
dând atenţie tuturor stakeholderilor. Pentru a stakeholders. In order to become an ethic leader,
deveni un lider etic este nevoie de adoptarea it is necessary to adopt some of the practices sta-
anumitor practici, menţionate în conţinutul ted in this paper. The enumeration isn’t exhausti-
lucrării. Ele nu sunt unice, dar pot constitui o ve, but they can provide an opportunity for the
posibilitate pentru lider de a promova etica la leader to promote ethics within the firm. The
nivelul firmei. Rezultatele adoptării unui com- effects of adopting an ethic behavior can be
portament etic sunt vizibile în timp. De aceea, o observed in time. This is why some of the leaders
parte a conducătorilor preferă investiţii în alte prefer to invest in other areas, which produce fas-
domenii, care au rezultate mai rapide. Pariul pe ter results. The bet on ethics can be won only
etică nu poate fi câştigat decât prin răbdare, through patience, perseverance and support from
perseverenţă şi susţinere de către lideri. the leaders.
Introducere
În ultimii ani afacerile la nivel mondial au suferit modificări semnificative: profitul, principalul
obiectiv, a pierdut din strălucirea de altă dată. Fără a avea intenţia de a face din el un element margi-
nalizat, deloc interesant, putem afirma că organizaţiile moderne alătură cu succes acestuia elemente
cum ar fi responsabilitatea socială, etica, lidershipul. Sunt oare aceste aspecte necesare? Au ele o anu-
mită eficienţă sau sunt doar o formă de a promova organizaţia în rândul partenerilor (angajaţi, clienţi,
furnizori) dar şi în rândul comunităţilor? Se pare că timpul a dovedit că da, în ciuda unor păreri ferme
cum ar fi cea a lui Milton Fridman, laureat al Premiului Nobel, care spunea: „Responsabilitatea socială
a unei afaceri este să îşi sporească profitul” [6]. Pentru acest autor, organizaţia înseamnă în primul rând
răspunderea faţă de acţionari. Astfel, orice alte forme de susţinere a altor stakeholderi sunt excluse. Din
1970, când au fost făcute aceste afirmaţii au trecut ceva ani. Realitatea a dovedit că asumarea de către
organizaţii a unei anumite responsabilităţi Lideri au existat din cele mai vechi timpu-
sociale a dus la creşterea vânzărilor, a făcut fir- ri în istoria umanităţii, deşi nu întotdeauna fap-
mele mai vizibile pe piaţă şi a generat fluxuri tele lor au fost benefice pentru societate (vezi
considerabile de clienţi fideli. Scepticii pot spune cazul lui Hitler). În afaceri, liderii au căpătat un
că în spatele acestor acţiuni sociale ar fi tot for- rol determinant concomitent cu creşterea rolu-
mule de marketing, menite să genereze profit. A lui resursei umane în organizaţie. Astfel, trecerea
pătrunde în minţile managerilor şi a afla adevărul de la un sistem economic bazat strict pe pro-
existenţei acestor acţiuni este un lucru imposibil. ducţie, pe rezultate, în care oamenii erau simple
rotiţe într-o maşinărie mult prea complicată pen-
Însă câtă vreme se respectă legea şi societatea are
tru a le asculta părerile şi nevoile, la un sistem
de câştigat nu rămâne decât să salutăm aceste
mult mai uman în care oamenii contează şi au un
iniţiative. Etica organizaţiei este dată de atitudi- cuvânt de spus, a determinat apariţia liderului.
nea acesteia pe piaţă, atitudine surprinsă în relaţie Acesta este un manager aparte, care face dife-
cu toţi actorii de pe piaţă. Răspunderea pentru renţa. Este persoana carismatică, capabilă să
această atitudine o poartă în mare măsură con- modeleze persoane, idealuri şi să obţină rezultate
ducătorul, managerul şi mai nou liderul organi- mai bune în condiţii economice similare.
zaţiei. El decide dimensiunea etică a afacerii sale, Maniera în care liderii aleg să exercite
care poate să constea doar în acte sporadice de această influenţă este o consecinţă a felului de a
moralitate sau poate să fie dedicată total princi- fi sau poate fi rezultatul unei învăţări susţinute.
piilor eticii. Ca şi în management, şi în lidership putem vorbi
şi de aspecte native. Astfel flerul din manage-
1. Management şi lidership ment, arta de a şti să acţionezi într-un anume
moment, poate fi în lidership carisma acestuia,
În istoria omenirii s-a întâmplat de puţine empatia sa. Unii lideri, ajutaţi de aceste elemente
ori ca un sistem să se dezvolte atât de repede sau ajung mai uşor la performanţă. Alţii obţin acest
să aibă un impact atât de mare cum a avut mana- statut mai greu, aplicând diverse metode cum ar
gementul. În mai puţin de 150 de ani manage- fi implicarea angajaţilor în deciziile curente şi nu
mentul a transformat întregul edificiu social şi numai.
economic din ţările dezvoltate ale lumii. El a dus Managementul actual, în viziunea lui Peter
la crearea unei economii globale şi a determinat Drucker [2] se centrează pe câteva principii :
stabilirea de noi reguli pentru ţările care urmau să Managementul se referă la oameni.
participe la acest sistem de pe poziţii de egalita- Managementul este strâns legat de cul-
te. Şi managementul a suferit transformări la rân- tură.
dul său.[2] În fiecare întreprindere este nevoie de asu-
Una dintre ele o reprezintă apariţia con- marea angajamentului de respectare a obiective-
ceptului de lidership. Există în literatura de lor şi valorilor comune. (…) Cea dintâi sarcină
specialitate mai multe moduri de a defini a managementului este analizarea, stabilirea şi
lidershipul: „arta de a influenţa oamenii de a ne exemplificarea acestor obiective, valori şi
urma în îndeplinirea unui ţel comun” (Koontz cauze.
şi O’Donnell , 1976); „procesul de influenţare Managementul trebuie să le asigure
a activităţilor unui individ sau unui grup în întreprinderii şi fiecărui angajat capacitatea de
eforturile lor de a îndeplini un ţel într-o situaţie creştere, de dezvoltare, pe măsură ce se produc
dată (Hersey şi alţii, 1996); „influenţa pe care schimbări ale nevoilor şi perspectivelor.
anumiţi indivizi o exercită asupra atingerii Întreprinderea trebuie să se bazeze pe
obiectivelor altora, într-un context organizaţio- comunicare şi responsabilitate individuală.
nal” (Johns G., 1998). Sintetizând, putem Performanţa trebuie să devină o parte
spune ca diferenţa fundamentală dintre lider şi integrantă a întreprinderii şi a managementului:
manager o reprezintă capacitatea primului de a ea trebuie măsurată – sau cel puţin estimată – şi
determina o participare voluntară a colaborato- trebuie permanent îmbunătăţită.
rilor în timp ce managerul poate apela şi la Rezultatele întreprinderii există numai
constângere. [3] în afara acestei: în interior nu există decât cos-
Procesul de lidership are la bază două ele- turi.
mente cheie: liderul, sau persoana care exercită Numitorul comun al acestor principii îl
influenţa şi modurile în care liderii aleg să-i reprezintă oamenii. Deşi definit uneori drept o
influenţeze pe ceilalţi. categorie socială, managementul avea de multe
98 Amfiteatru Economic
Etica în afaceri
ori acoperire doar în planul rezultatelor econo- comunicare şi eficienţa acestora. „Lidershipul
mice concrete. Astăzi, această concepţie trebu- reflectă dimensiunea umană a managerului,
ie să fie de domeniul trecutului. Plasarea oame- acea latură ce îi permite să influenţeze, să
nilor în centrul oricărui sistem de management determine grupul pe care îl conduce să conlu-
este o condiţie sine qua non a unei activităţi creze la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei”
durabile, competitive. „A conduce înseamnă, (Păuş, 2006).
printre altele, a munci cu oamenii, a te raporta
permanent la viaţa, interesele, năzuinţele, 2. Modelul diamantului liderului
doleanţele şi aspiraţiile lor, fie individuale, fie
de grup” (Zlate, 2004). Toate întreprinderile actuale caută exce-
Astfel, managerul actual trebuie să fie un lenţa: aceasta înseamnă recunoaştere, poziţie
lider sau să devină unul. Gestionarea unei acti- pe piaţă, calitate, certificare. Pentru atingerea
vităţi care are ca resursă fundamentală omul şi acestui nivel este nevoie de un conducător
nu maşina, este mai dificil de realizat. Ea potrivit, de un lider adevărat. De ce este nece-
vizează o întreagă procedură care include defi- sară această abordare? De ce nu mai este sufi-
nirea corectă a posturilor şi cerinţelor acestora,
cient un manager care să pună ordine în lucru-
procesul de recrutare şi selecţie, activităţile de
ri şi să se ghideze după metodele clasice de
integrare, obţinerea rezultatelor şi evaluarea a
conducere? Foarte simplu: vrem nu vream
cestora, gestionarea momentelor de criză,
armonizarea intereselor angajaţilor etc. lumea afacerilor este dominată de un zbucium,
Formarea unei echipe funcţionale presupune adesea aflat la limita cu haosul. Astfel, elemen-
parcurgerea acestor etape în vederea asigurării te necontrolabile cum ar fi hazardul apar tot
unui personal capabil să facă faţă cerinţelor mai des. De aceea, indiferent de aparenta stabi-
economice şi sociale ale organizaţiei. Aceste litate a pieţei pe care activează, firmele trebuie
componente sunt mai uşor de gestionat sub să aibă mereu cel puţin un plan de rezervă.
„pălăria” unui lider decât a unui manager. Munca începutului de secol XXI nu trebuie să
Liderul, a cărui forţă interioară se traduce într-o fie doar asiduă, mai bună, suplimentară, ci inte-
capacitatea de a orienta rapid echipa în direcţia ligentă, diferită şi ingenioasă [6].
dorită, pierde mai puţin timp decât managerul. Legătura dintre obţinerea excelenţei şi
Sigur că foarte importante sunt modalităţile de lider este redată în figura nr. 1:
Viziunea
Curajul
Astfel, pentru a atinge excelenţa, există etice, din câteva consideraţii generale legate de
patru strategii pe care liderul trebuie să le aplice: corectitudinea capitalismului şi de câteva cazu-
Viziunea, care presupune o vedere mai ri standard, scandaluri şi dezastre care subli-
amplă, de ansamblu, adesea pe termen lung şi niau partea cea mai urâtă şi mai iresponsabilă a
din diferite perspective. Acest lucru poate fi lumii afacerilor [6]. Evoluţia ulterioară a eticii
considerat de critici drept o pierdere de timp, a însemnat trecerea de la o poziţie acuzatoare,
deoarece liderul nu se mai centrează pe proble- dominată de interesul pentru bani, la o poziţie
mele curente ci devine „visător”; în realitate, domoală, constructivă, bazată pe principii,
încercarea de a surprinde cât mai multe varian- norme şi coduri de etică. Unitatea de analiză a
te situaţionale este benefică deoarece conduce afacerilor moderne este firma, iar problematica
la acţiuni rapide în momentul producerii eveni- eticii se răsfrânge direct asupra conducătorilor
mentului. Mai mult, se dezvoltă un anumit tip şi angajaţilor acestora. Concret, aspectele
de gândire, care permite generarea de situaţii şi vizează răspunsuri pentru două tipuri de
soluţii într-un timp din ce în ce mai scurt. întrebări: rolul firmei în raport cu societatea
Astfel, o generare şi analiză a situaţiilor o posi- (incluzând aici şi relaţiile de piaţă) şi rolul
bile nu poate fi decât constructivă. angajatului în cadrul firmei. Acestea se pot tra-
Realitatea, care presupune reacţionarea duce în două mari grupe de abordări, cu apli-
la fapte şi nu la iluzii. Trebuie făcută o demar- caţii practice ale eticii: responsabilitatea
caţie clară între viziune şi iluzie. Viziunea gre- socială şi obligaţiile faţă de stakeholderi.
fează pe situaţii şi elemente concrete, cu proba- Unde apare în tot acest demers liderul?
bilitate mare de realizare, în timp ce iluzia este Răspunsul este unul singur: peste tot. Liderul
nocivă, deoarece presupune o distorsionare a este cel care ia deciziile implicării sociale a fir-
realităţii. Pe piaţa actuală, liderul care are iluzii mei, este cel care poate statuta principii şi valo-
va genera dezastre de proporţii. ri pentru organizaţie, poate acorda angajatului
Etica, ce presupune atenţie faţă de pro- rolul bine meritat.
blemele oamenilor. Acest tip de implicare tre- Etica liderului presupune în primul rând
buie privit cu atenţie: există situaţii în care lide- adoptarea unei poziţii corecte, morale atât în
rii, în dorinţa de a fi sensibili la problemele viaţa privată cât şi la locul de muncă. Etica
oamenilor (fie pentru că nativ au această incli- liderului înseamnă responsabilitate în orice
naţie, fie pentru că au fost instruiţi în acest moment, înseamnă puterea de a fi mereu un
sens) alocă foarte mult timp acestui aspect. exemplu pozitiv, înseamnă control şi coordona-
Consecinţa: scăderea randamentului individu- re proprie, autoperfecţionare şi de ce nu,
al, apoi al firmei şi uneori dominarea de către desăvârşire. „Rolul” de lider într-o afacere este
angajaţi. Astfel, trebuie stabilite limite ale unul asumat, nu impus. De aceea, conştientiza-
aplicării eticii în vederea obţinerii excelenţei. rea acestui rol este determinantă. Pe măsură ce
Curajul implică asumarea riscurilor, afacerea creşte, liderul devine tot mai cunoscut
iniţiativă susţinută, continuitate. Curajul în societate şi are posibilitatea să exercite un
înseamnă să te ridici dintr-o situaţie mai puţin impact mai mare asupra categoriilor cu care
favorabilă, să analizezi lucrurile cu calm şi să o interrelaţionează.
iei de la capăt cu încredere. Este poate, o com- Afirmaţia că un lider nu trebuie să fie etic
pletare a celorlalte trei elemente: un lider are pentru a obţine succes trebuie eliminată în cel
nevoie de curajul viziunii, al realităţii şi al mai scurt timp. Negarea eticii liderului este
aplicării eticii. similară cu negarea eticii în afaceri. Pe scena
mondială a afacerilor cei care dau tonul sunt
3. Etica în afaceri şi lidershipul managerii. Prin poziţia lor, pro etică, aceştia
pot aduce o nouă dimensiune în centrul
Unul dintre pilonii strategici ai modelului atenţiei: aceea a moralităţii, a lucrului bine
diamantului este etica. În afaceri, „etica are o făcut din care au toţi de câştigat.
vârstă prea fragedă ca să putem vorbi deja des- Etica liderului porneşte de la următorul
pre fondatori, clasici, moderni, contemporani, considerent: oamenii contează. Oamenii con-
postmoderni şi hipermoderni” (Crăciun, 2005). tează când sunt căutaţi pentru angajare, oame-
Începuturile ei, în sensul curent al tematicii, nii contează când au probleme, când au rezulta-
sunt plasate undeva la începutul anilor 80. te, când vor să crească din punct de vedere al
Înainte de aceşti ani, etica era un amalgam ciu- valorii. Dacă oamenii contează, atunci liderul
dat, format dintr-o revizuire de rutină a teoriilor este în slujba lor şi va încerca să facă din acest
lucru o realitate şi nu doar un dicton afişat la mentale ale oricărui om. Un lider etic nu poate
intrarea în firmă. fi rasist, nu poate fi părtinitor, nu poate acţiona
O definiţie sintetică a eticii este „Fii de din impuls. El este un model de dreptate, de
folos!”, în timp ce „Generozitatea este cea mai corectitudine, de adevăr.
bună politică” însumează înţelesul ei Conştientizarea impactului pe care îl are
(Koestenbaum, 2002). A fi de folos în afaceri asupra oamenilor. Un lider etic trebuie să
nu înseamnă doar a oferi pieţei bunurile şi ser- înţeleagă că în ochii echipei sale el este un
viciile de care are nevoie, ci înseamnă o atenţie model, un mentor. Modelele trebuie să aibă cât
sporită şi pentru comunitate şi pentru toate mai puţine defecte, poate chiar nici unul din
părţile interesate. Astfel, un lider etic, este o punct de vedere profesional. Înţelegerea rolu-
persoană utilă, generoasă şi cu o mare capacita- lui său şi asumarea ca atare trebuie să fie un
tea de a vedea lucrurile şi din perspectiva celui- factor pozitiv de putere, utilizată eficient şi nu
lalt (client, angajat, concurent, universitatea din unul negativ, tradus în abuz.
apropierea firmei etc.). Asumarea răspunderii pentru acţiunile
Câteva repere ale unui lider etic, fără a angajaţilor este o dovadă de altruism şi de
avea pretenţia de a fi toate, sunt prezentate în încredere în echipă. Solidaritatea în momente
continuare: de criză, în locul unor acuze grave care nu fac
Organizaţia este văzută ca o echipă, în decât să demoralizeze, este mult mai benefică.
cadrul căreia fiecare are un loc bine determi- Sigur că nu trebuie încurajate practici neetice,
nat. Liderul are obligaţia morală de a face greşeli bazate pe necunoaştere, indolenţă, indi-
această echipă să funcţioneze şi să obţină ferenţă. Însă înainte de a da verdictul, liderul
rezultate. Acest lucru nu se poate realiza pur şi trebuie să fie un judecător în adevăratul sens al
simplu. Este nevoie de un sens, de o cauză cuvântului.
pentru care echipa să lupte. Liderul este acela Etica este o chestiune de individ, de acu-
care dă sens lucrurilor, care indică spre ce mulare în timp a unor informaţii variate, o
tinde organizaţia – scopuri morale, corecte şi încercare de a da un sens pozitiv vieţii. Pe
indică şi o parte a mijloacelor prin care se pot aceeaşi idee se grefează şi conceptele eticii în
realiza obiectivele. afaceri. Într-o lume dominată de „magia” banu-
Liderul explică, nu creează presiune. Etica lui, de probleme grave cum ar fi încălzirea glo-
în acest sens vine din valorile însuşite de aces- bală sau sărăcia, etica în afaceri are o luptă grea
ta, valori care au la bază înţelegerea, răbdarea, de dus. Cel care îşi asumă acest rol de condu-
capacitatea de a asculta. cător trebuie să fie liderul. El este un om instru-
Comunicarea în toate direcţiile (şi mai ales it, capabil să ia decizii în condiţii de criză, să
de jos în sus) este încurajată. Un lider etic nu va facă faţă unor provocări cum ar fi mita, atitudi-
pune interdicţie în exprimare oamenilor lui. nea discriminatoare etc.
Din contră, îi va încuraja, pentru că numai prin Fără etică lumea nu are nici o perspectivă.
cunoaşterea opiniilor, pot fi identificate şi ana- Inexistenţa eticii conduce la şanse pentru per-
lizate problemele şi găsite soluţii. soane sau grupuri izolate, care, îmbătate de un
Grija pentru stakeholderi este o modalitate succes aparent pot provoca distrugeri imense.
prin care liderul îşi poate întări poziţia. Afacerile trebuie să fie durabile, să fie respon-
Provocarea etică a acestuia este găsirea unor sabile. Acest lucru nu se poate întâmpla decât
soluţii mulţumitoare pentru toate părţile, ade- dacă sunt conduse de lideri etici, conştienţi de
sea aflate în conflict de interese. Capacitatea misiunea pe care o au.
acestuia de a găsi variante acceptate de părţi Prin poziţia pe care o deţin, liderii pot
este expresia unei nivel de etică înalt. influenţa mult mai uşor oamenii din subordine
Principialitatea, moralitatea şi integritatea decât managerii. Această influenţă trebuie să
sunt repere ale liderului pe care trebuie să le aibă un caracter absolut pozitiv, bazat pe
imprime şi firmei pe care o conduce. Astfel, o conştientizarea acţiunilor întreprinse. Angajaţii
organizaţie se diferenţiază prin valorile sale. nu sunt un grup care îşi urmează liderul necon-
Aceste valori se traduc în idealuri. Spre ele ţin- diţionat, ci reprezintă un grup care îşi urmează
teşte firma şi prin ele compania se poate remar- liderul deoarece cred în demersul şi convinge-
ca. Concret, aceste trăsături se traduc în liberta- rile lui.
te, egalitate, onestitate şi demnitate. Sunt poate A deveni lider este greu. A deveni un lider
dimensiunile cele mai profunde ale unui lider etic este şi mai greu. Dar pentru viitor este o con-
etic, pentru că pleacă de la drepturile funda- diţie necesară pentru afacere. Organizaţia se
transformă într-un mecanism care, pentru a fi păstrând o infinită grijă pentru fiinţele umane.
performant trebuie să fie etic. În timp, concurenţa Un lider e o persoană cu caracter impecabil, un
va elimina jucătorii care nu respectă regulile individ totalmente de încredere. Liderii sunt
minime de etică. Este un scenariu în care avem minţi deschise – buni ascultători, perfect
obligaţia să credem şi să facem totul pentru ca el conştienţi că nu deţin singuri toate răspunsuri-
să devină realitate. Lumea afacerilor nu este un le.
spaţiu exclusivist al conducătorilor. Este un În viziunea lui Koestenbaum, implemen-
spaţiu în care încape oricine are o slujbă. De tarea modelului diamantului în cazul liderului,
aceea, fiecare poate să adopte un comporta- redat în fig. 1 conduce la excelenţă. Modelul se
ment etic în relaţiile de la locul de muncă. bazează pe patru elemente: viziune, curaj,
etică şi realitate. Etica liderului presupune în
Concluzii primul rând un anume nivel al eticii la nivel de
individ. Este greu de conceput o persoană care
Secolul XXI este un secol al provocărilor. este etică doar în relaţiile de muncă. În general
Este un secol care trebuie să gestioneze cu etica se leagă de comportament, de credinţe,
grijă explozia demografică, explozia informa- de valori ce reprezintă „bagajul” moral al
tică, globalizarea, diferenţele culturale şi reli- oricărei persoane.
gioase. În acest context afacerile sunt extrem Liderul se poate perfecţiona, urmând anu-
de dinamice şi înregistrează frecvent evoluţii mite căi care îl conduc spre desăvârşirea carac-
surprinzătoare. Drumul deschis de etică este terului său etic. Important este ca acesta să
unul dificil, care presupune multe angajamen- conştientizeze rolul eticii şi să manifeste dis-
te din partea angajaţilor firmei (inclusiv a con- ponibilitate pentru a învăţa. Metodele au în
ducerii). centru oamenii, echipa şi încrederea acordată
Pentru a obţine recunoaşterea generală o acestora. Astfel, punând preţ pe oameni, pe
firmă trebuie să caute excelenţa. Excelenţa părerile lor, în perspectiva viitorului fiecare
este mai uşor de atins când în firmă există un angajat poate să devină un lider. Schimbarea
lider. Un lider este o persoană care se dove- stă în noi şi în dorinţa de a trăi mai bine, mai
deşte cu adevărat eficientă în acumularea unor armonios, într-o lume mai corectă, mai curată,
rezultate meritorii, indiferent de obstacole şi mai liniştită.
Bibliografie
Introducere
Dacă analizăm activitatea de marketing a firmelor putem constata că printr-un comportament etic practi-
cat de marketeri se pot urmări atât interesele proprii cât şi pe cele ale societăţii. Astfel, procesul de marketing
se desfăşoară într-un mediu social în care trebuie să convieţuiască cu piaţa. Servirea mediului social prin inter-
mediul consumatorilor constituie scopul procesului. În cazul existenţei unui comportament neadecvat princi-
piilor etice stabilite de comunitate, va avea loc sancţionarea organizaţiei prin restricţii legale impuse sau prin
acţiuni neprincipiale din partea celor care activează în mediul de afaceri.
În practică pot apare practici nonetice atunci când:
nu sunt precizate riscurile folosirii unui produs;
nu sunt furnizate informaţii referitoare la funcţionare sau la valoare;
ofertantul omite să facă precizări legate de schimbările referitoare la calitatea reală a produsului sau a
stării sale.
Practici nonetice pot apare şi în ceea ce priveşte politica de distribuţie. Acestea sunt legate de relaţiile cu
producătorii şi cele cu angrosiştii sau detailiştii prin limitarea, prin stabilirea preferenţială a accesului la can-
tităţile de produse dorite sau impunerea unor produse şi cantităţi de produse.
plictisitoare, chinuitoare: existenţă mai rea nici că În practică se constată însă că programele şi
se poate (Levitt, 1974). codurile de etică nu sunt suficiente pentru a asigu-
Codul etic al Asociaţiei Americane a Agenţiilor ra un comportament etic. Responsabilitatea socială
de Publicitate include reguli cu privire la evitarea şi etica impun un angajament total din partea com-
folosirii cu bună ştiinţă a reclamelor care conţin: paniei. Printre sarcinile managerilor se numără şi
Afirmaţii false sau care induc în eroare, sau crearea unui mediu care nu numai că încurajează şi
exagerări vizuale sau verbale. răsplăteşte comportamentul etic ci şi respinge orice
Declaraţii care nu reflectă libertatea de abatere de la etică.
alegere a indivizilor implicaţi. Asociaţia Americană de Marketing şi-a stabi-
Afirmaţii legate de preţuri care induc în lit un cod de etică care vizează aspecte precum:
eroare. Responsabilităţi ale operatorului de piaţă în
Comparaţii care discreditează pe nedrept un domeniul cercetării de marketing, produsului şi al
produs ori un serviciu concurent. managementului, distribuţiei, promovării, stabilirii
Afirmaţii insuficient probate sau care dena- preţurilor;
turează sensul adevărat ori posibilitatea punerii în Comportamentul profesionist al operatoru-
practică a declaraţiilor făcute de o autoritate profe- lui de piaţă;
sională sau ştiinţifică. Onestitatea şi corectitudinea;
Afirmaţii, sugestii sau reprezentări grafice Drepturile şi îndatoririle părţilor în procesul
care ultragiază buna-cuviinţă publică ori segmente tranzacţiilor de marketing;
minoritare ale populaţiei (Larson, 2001). Relaţiile organizaţionale.
Ca practică de promovare nonetică poate fi Importanţa codurilor de etică ale organizaţii-
considerată publicitatea mincinoasă sau falsă, pro- lor este dată de:
movarea înşelătoare prin vânzare sau promovarea o mai mare implicare şi loialitate a condu-
care încearcă manipularea, mituirea etc. cerii şi a salariaţilor, printr-o mai bună identificare
Utilizarea tehnicilor persuasiunii sublimi- personală cu obiectivele organizaţiei;
nale poate da naştere unor probleme de etică. o mai riguroasă selecţie, formare şi promo-
Persuasiunea subliminală se constituie din cuvinte vare a personalului, datorate formulării clare a
sau elemente vizuale ce se succed rapid pe peliculă valorilor firmei;
sau pe un ecran, foarte discret pe o coloană sonoră o mai mare încredere şi o mai bună coope-
şi sunt ascunse atât de subtil în reclamele din rare, odată ce munca în echipă şi iniţiativele perso-
reviste, încât privitorii sau ascultătorii nu le percep nale se îndreaptă mai ales către interesul general şi
în mod conştient. Se susţine însă că mesajele sub- mai puţin către cel al departamentului;
facilitarea luării unor decizii “speciale”, în
liminale sunt recepţionate la nivelul subconştientu-
lui. Folosirea fără preaviz a persuasiunii sublimi- care dreptatea, eficienţa şi nediscriminarea sunt
nale atrage după sine judecarea acesteia ca lipsită bazele unui sistem de valori acceptate de către
de caracter etic, deoarece încearcă să împiedice organizaţie;
facilitarea luării deciziilor de rutină, siste-
mintea şi raţionamentul uman şi ajută la obţinerea
unor reacţii semiconştiente sau inconştiente. mul de valori şi norme de conduită al organizaţiei
ajutând membrii săi în desfăşurarea muncii de zi cu
zi şi în luarea oricărei decizii (Tigu, 2003).
3. Codurile de conduită etică Realitatea a demonstrat însă că, desigur, chiar
şi responsabilitatea socială şi cele mai bune directive nu pot oferi soluţii pen-
tru toate deciziile dificile de etică pe care trebuie să
Mediul de afaceri încurajează dezvoltarea
le ia indivizii şi firmele.
programelor conforme cu etica pentru eliminarea
posibilelor dezacorduri şi conflicte ce pot apărea pe
parcursul desfăşurării tranzacţiilor sau a altor 4. Etica în marketingul internaţional
activităţi economice.
Standardele şi practicile de afaceri variază sem-
Normele de etică şi standardele legislative
nificativ de la o ţară la alta. Astfel, în cazul firmelor
ajută angajaţii să ştie ce comportament vor adopta
din Uniunea Europeană şi SUA, mita şi comi-
la luarea deciziilor pentru activităţile din interiorul
sioanele sunt ilegale, în timp ce în numeroase ţări din
sau exteriorul organizaţiei.
America de Sud acestea sunt standarde de afaceri.
Prin intermediul codurilor de etică sunt statua-
Legat de acest aspect, se pune problema dacă
te normele şi credinţele unei firme. Managerii
firma ar trebui să-şi micşoreze standardele etice
încearcă astfel să încurajeze acea atitudine care să
pentru a concura eficace în ţări cu standarde mai
aibă ca rezultat un anumit comportament dorit de
mici. Concluziile unui studiu realizat pe plan inter-
organizaţie.
naţional au arătat faptul că, de dragul partenerilor Conform concepţiei de marketing societal,
firmei – clienţi, salariaţi, furnizori, acţionari şi pu- managerii trebuie să privească dicolo de ceea ce
blicul larg – este indicat să se creeze un set unic de este legal şi permis şi să conceapă standarde care să
standarde care să fie respectate în întreaga lume. se bazeze pe conştiinţa firmei şi bunăstarea con-
În Europa, responsabilitatea individului într-o sumatorului pe termen lung.
situaţie conflictuală este analizată împreună cu cea
colectivă, socialul find mai bine accentuat. Concluzii
Unele companii concep programe pentru a-i
familiariza pe manageri cu problemele importante Fiecare firmă şi manager de marketing trebuie
de etică şi a-i ajuta să găsească răspunsuri potrivite să conceapă o filosofie a unui comportament
la aceste probleme. Alte firme angajează directori responsabil din punct de vedere social şi etic.
de etică la nivelurile ierarhice superioare pentru a Puţine firme includ consideraţii de ordin etic
promova aspectele de etică şi a rezolva problemele în programele lor de pregătire şi dezvoltare ma-
şi preocupările de etică ale salariaţilor. nagerială, şi mai puţine fiind organizaţiile care sta-
Principiile etice, de bază, ale comportamentu- bilesc responsabilităţi etice sau sociale la nivelul
lui etic sunt stipulate de legi şi regulamente. Legile Consiliilor Directoare sau la orice alt nivel al orga-
şi regulamentele sunt stabilite la nivelul fiecărei ţări nizaţiei.
şi sunt adesea formulate în acelaşi spirit. Codurile şi programele de etică nu sunt sufi-
Participanţii pe pieţele internaţionale trebuie să ţină ciente pentru a asigura un comportament etic. Etica
seama de specificitatea fiecărei legislaţii şi să o şi responsabilitatea socială necesită un angajament
aplice în spiritul ei, articol cu articol. total din partea firmei. Ele trebuie să fie o compo-
Deoarece standardele şi practicile de afaceri nentă a culturii de ansamblu a firmei.
variază de la o ţară la alta, problema eticii ridică Comportamentul etic trebuie să fie o parte inte-
probleme pentru firmele care acţionează pe piaţa grantă a organizaţiei, un mod de a trăi care este pro-
internaţională. Analizând pratica internaţională fund înrădăcinat în organismul colectiv al corpo-
constatăm că există o tendinţă care pune accentul raţiei. În orice firmă, comportamentul etic trebuie
pe importanţa angajamentului faţă de un set unic de să fie o tradiţie, o modalitate de derulare a aface-
standard care să fie aplicate pe plan mondial. rilor care este transmisă de la o generaţie de salari-
aţi la alta, la toate nivelurile organizaţiei.
5. Marketingul etic Un rol important în luarea deciziilor etice
revine managerului din vârful piramidei. Dacă
Etica trebuie examinată astfel încât deciziile acesta va dezvolta programe care să încurajeze
luate în procesul de marketing să fie acceptate şi să deciziile etice, subordonaţii vor deveni forţa de
fie benefice pentru societate, în ansamblul ei. sprijin necesară acţiunilor de marketing. Marketerii
Marketingul etic se referă la principiile definite ca nu trebuie să abdice în mod complet de la un com-
acţiuni şi activităţile desfăşurate în mod acceptabil. portament etic atunci când iau decizii.
Studierea principiilor de marketing ajută la o Promovarea valorilor etice se face prin lucru
mai bună recunoaştere, înţelegere şi la rezolvarea în echipă şi prin iniţiativă iar rezultatele apar prin
conflictelor etice. Principiile etice pot fi diferite de la creşterea reputaţiei şi a imaginii organizaţiei. Or,
o organizaţie la alta, de la o industrie la alta, iar mar- reputaţia şi imaginea bună sau foarte bună duc la
keterii trebuie să înţeleagă principiile şi modalităţile obţinerea creşterii vânzărilor, a cotei de piaţă şi a
de lucru în ariile în care-şi desfăşoară activitatea. profiturilor.
Bibliografie
[1] Freeman, E. (1990). Business Ethics: the state of the art, Oxford University Press, New York
[2] Fritzsche, D. J., (1997). Business Ethics: A Global Managerial Perspective, Curs MBA,
McGraw-Hill Companies
[3] Kotler, Ph. (2000). Marketing Management, Prentice Hall, Pearson Education Company
[4] Kotler, Ph., Armstrong, G. (2001), Principles of Marketing, Prentice Hall, New Jersey
[5] Larson, Ch. (2001). Persuasion: Reception and Responsability,Wadsworth, Thomson
Learning, Belmont
[6] Levitt, T. (1974). The morality of advertising, în D.S. Mertes (coord.), Advertising’s role in
society, pp.278-289. St.Paul, MN, West
[7] McMillan, J.E. (1963). Ethics and advertising, în J.S. Wright, D.S. Warner (coord.), Speaking
of advertising, pp.453-458, McGraw-Hill, New York
[8] Tigu, G. (2003). Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus, Bucureşti
Introducere
De multe ori consumatorii se întreabă dacă este moral să se anunţe astăzi scumpiri în masă, iar
mâine preţurile să reflecte deja respectivele scumpiri. Ce este moral în afaceri şi ce nu? În primul rând
se pune problema abordării afacerii sub toate aspectele din punct de vedere moral sau etic. Este
adevărat că unele afaceri, din punct de vedere etic, sunt reglementate sub aspectul existenţei unui cod
etic al profesiei. Astfel, există codul etic al jurnalistului, al funcţionarilor publici, al economistului. De
ce nu ar exista un cod etic şi al afaceriştilor? În acest context, relevant este conţinutul respectivului cod
etic. Aceasta înseamnă că respectivul cod trebuie să reglementeze relaţia firmă (afacere profitabilă) -
salariaţi, relaţia firmă - parteneri, relaţia firmă - acţionari, relaţia firmă - comunitate, relaţia firmă -
societate, relaţia firmă - mediu înconjurător. Evident se va pune problema şi a eticii managerilor. Se
poate afirma că o afacere este etică, în general, de mediul socio-cultural, cât mai ales de cel al
dacă este creatoare de locuri de muncă, dacă spri- afacerilor. Iar afacerile româneşti sunt departe
jină comunitatea, dacă îşi asumă responsabilităţi de a fi etichetate ca fiind etice. Evident, afacer-
sociale faţă de parteneri şi salariaţi. ile profitabile sunt benefice societăţii petru că
Se spune că etica în afaceri este doar o opţiu- asigură locuri de muncă şi oferă pieţei produse,
ne pentru lumea afacerilor, considerându-se astfel servicii şi informaţii. Dar...The profit is ethical?
că este relativă, dar ea a devenit astăzi un dezide- Este adevărat că afacerile se dezvoltă într-un
rat, odată cu integrarea României într-un mediu cadru legal creat de stat prin instituţiile sale,
deosebit de dinamic şi puternic concurenţial: cel al care devine o regulă obligatorie de comporta-
Uniunii Europene. Astfel, etica în afaceri devine ment pentru toţi participanţii. Însă fiecare
centrul managementului modern. actant decide asupra modul în care va juca,
În prezent există o multitudine de apariţii respectând sau nu regulile de joc. Realitatea
editoriale care reflectă importanţa acordată de afacerilor româneşti demonstrează în fiecare zi
specialişti acestui subiect: „Ethics and the con- că cei care nu respectă regulile de joc sunt cei
duct of business” de John R. Boatright, care câştigă, cel puţin pe termen scurt. Mai
„Perspectives in the business ethics” de Laura mult decât atât, instituţiile statului intervin nu
Hartman, „Eighty exemplary ethics state- ca parteneri activi, ci doar ca „arbitrii jucători”
ments”, de Patrich E. Murphy (1997), susţinând unele echipe şi jucători în defavoarea
„Japaness etiquette & ethics in business” de altora. În acest sens se poate afirma că însăşi
Boye Lafayette De Mente (1994), „There’s no statul are şi generează un comportament imoral
such thing as „business” ethics: there’s only în lumea afacerilor.
one rule for making decisions” de John C. În acest context, abordarea problemelor
Maxwell (2003), „Business: its legal, ethical, etice cu care se confruntă România în toate
and global environment”, de Marianne Moody domeniile de activitate, nu numai în domeniul
Jennings (1996), „It’s good business: ethics afacerilor, face necesară delimitarea conceptu-
and free enterprise for the new millennium”, de ală a termenului cu care se operează atât în teo-
Robert C. Solomon (1997), „Ethics 4 rie, cât şi în practică. Astfel, etica reprezintă o
everyone”, de Eric Harvey şi Scot Airitam ramură importantă a filosofiei ce poate fi denu-
(2002), „Business ethics” de Richard T. mită ştiinţa realităţii morale, deoarece încearcă
DeGeorge (1999), „The blackwell guide to elucidarea problemelor morale printr-un
business ethics” de Norman E. Bowie, „Case demers congnitiv. Conform acestei abordări
studies in business ethics” de Thomas etica în afaceri poate fi definită ca reprezen-
Donaldson şi Al Gini (1995), „Business and tând încercările de elucidare a problemelor
society: corporate strategy, public policy and morale în domeniul afacerilor, printr-un
ethics” de James E. Posr (2001) [6] etc.. demers cognitiv. De altfel, se poate observa că
Evident, etica în afaceri este abordată din dife- termenul de etică este sinonim cu cel de
rite puncte de vedere de către toţi aceşti specia- morală. Acesta provine din latinescul moralis
lişti. Mai mult decât atât, etica în afaceri a sau din franceză morale şi desemnează
devenit chiar o instituţie: cu teoreticieni, cu ins- „ansamblul normelor de convieţuire, de com-
titute de cercetare (Institute for Business, portare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de
Technology, and Ethics; Institute of Business colectivitate şi a căror încălcare nu este
Ethics (IBE); International Business Ethics sancţionată de lege, ci de opinia publică”
Institute; E – Center for Business Ethics etc.), (DEX’98). În context, deontologia vizează
cu specialişti, cu emisiuni dedicate dezbaterilor aspecte de etică a unei profesiuni. Astfel că
teroetice şi aplicării lor în practică, cu profeso- deontologia în materie de afaceri poate fi
ri şi catedre în cadrul facultăţilor economice, cu definită ca fiind totalitatea regulilor şi
firme de consultanţă (Ethical Edge. Com, uzanţelor care reglementează relaţiile dintre
Ethical Leadership Group, Ethics Quality, Inc., agenţii economici sau dintre aceştia şi benefi-
Resources for Ethics and Management etc.) şi ciarii lor.
cu publicaţii de specialitate. Etica afacerilor reprezintă, în esenţă, un
set coerent de norme şi principii morale, asu-
1. Afacerile româneşti şi etica mate prin autoreglementare de către firmele
serioase. Evident, aceste norme şi valori tre-
Cunoscut este faptul că, în context euro- buie să fie integrate în viaţa firmei, adică să
pean, identitatea României este construită atât devină elemente componente a culturii firmei.
Atunci când se discută despre etica în implicate şi afectate direct (cercul intermediar)
afaceri, în mod involuntar, se face referire la şi, în sfera cea mai largă, societatea (cercul
etica individului (indiferent de poziţia ocupată exterior). Concluzionând, se pot delimita urmă-
în cadrul firmei), etica în activitatea comer- toarele zone majore ale eticii în afaceri: guver-
cială, etica în publicitate, etica în comunicare narea corporatistă (GC); managementul orien-
etc.. Însă sunt şi alte aspecte relevante ale con- tat către grupurile cointeresate; responsabilita-
ceptului de etică asociat afacerii, cum ar fi: dis- tea socială corporatistă (RSC).
criminarea, egalitatea de şanse, protecţia În contextul economiei cunoaşterii, o
datelor cu caracter personal, securitatea indi- parte a responsabilităţilor din cadrul cercului
vidului, libertatea de exprimare, integrarea etc.. intermediar glisează către cercul intern. Este
Aceasta înseamnă că etica în afaceri nu se vorba despre responsabilităţi cum ar fi: infor-
reduce la a respecta legea, ea presupune marea clienţilor interni (salariaţii) şi externi fir-
respectarea drepturilor fundamentale ale mei, asigurarea de relaţii de cooperare cu sala-
omului. riaţii şi alţi parteneri de piaţă (inclusiv comuni-
În acest context, întrebarea Afacerile tatea şi administraţiile locale), protecţia mediu-
româneşti sunt etice? se transformă în: lui, asigurarea calităţii şi siguranţei produsu-
Afacerile româneşti respectă drepturile funda- lui/serviciului etc.. Aceasta deoarece astfel de
mentale ale omului? Astfel că, într-un an în responsabilităţi sociale sunt necesare a fi asu-
care promovarea egalităţii de şanse a constituit mate de către orice organizaţie care doreşte să
un deziderat major al viitorului comunităţii facă faţă unui mediu din ce în ce mai competi-
europene, dezvoltarea unui mediu de afaceri tiv şi mai exigent. Conform acestei teorii,
mai solidar cu cei defavorizaţi reprezintă un ideea care se relevă este că responsabilităţile
răspuns la problemele etice cu care se confrun- sociale ale organizaţiilor pot fi grupate în res-
tă mediul de afaceri românesc. ponsabilităţi interne şi responsabilităţi externe,
corespunzătoare fiind celor două cercuri: intern
2. Relaţia etică - responsabilitate şi exterior. Evident, responsabilităţile din cer-
socială în afaceri, în contextul econo- cul interior ar trebui să se manifeste cu o inten-
miei cunoaşterii sitate mai mare decât cele aflate în cercul exte-
rior.
În general, toate acţiunile actorilor econo- În procesul globalizării oricât de necesară
mici au la bază două repere, legea şi morala. ar fi transformarea paradigmelor proceselor de
Evident, legea este impusă şi obligatorie, iar producţie, organizării şi managementului utili-
morala este necesară şi voluntară. Orice individ zarea noilor modele organizaţionale cât şi a noi-
trebuie să trăiască urmărind binele suprem. Prin lor tehnologii nu poate contribui la dezvoltarea
analogie şi firmele trebuie să facă acelaşi lucru. organizaţiilor fără schimbări în relaţiile indivi-
Moralitatea este definită prin libertate şi respon- dului cu lumea, natura şi instituţiile. Toate aces-
sabilitate. Astfel, proprietarii sunt liberi să facă ce te relaţii pot fi modificate numai prin interme-
doresc cu proprietatea lor, dar trebuie să-şi asume diul responsabilităţii economice, sociale şi eco-
responsabilitatea pentru deciziile luate. În aface- logice a organizaţiilor.
ri libertatea manifestându-se ca sumă a drepturi- Într-o lume şi o reţea globală oamenii dis-
lor, puterilor şi imunităţilor privitoare la deţin- pun de noi şi eficiente mijloace pentru orienta-
erea şi utilizarea proprietăţii, în timp ce respon- rea propriei lor dezvoltări. Trebuie remarcat
sabilitatea presupune suma obligaţiilor şi res- faptul că, în transformarea socială a organi-
tricţiilor legate de gestionarea proprietăţii. zaţiilor şi a indivizilor, un rol important îl
Aceste premise ajută la definirea eticii afacerii deţine cultura. Cultura este trăită în practicile
din perspectiva proprietăţii şi managementului. organizaţionale, în raporturile sociale, în utili-
Managerii având obligaţii specifice în gestiona- zarea timpului liber, în aspiraţii, în proiecte, în
rea proprietăţii faţă de proprietari, grupurile acţiune. Cultura organizaţională este instru-
cointeresate (angajaţii, creditorii, furnizorii, mentul cu ajutorul căruia firmele pot să se dez-
clienţii) şi comunitate, fapt ce le determină limi- volte într-un ritm susţinut şi îşi pot asuma anu-
tarea libertăţii. mite responsabilităţi.
Astfel că, se poate distinge în management Astfel că, în contextul economiei
trei sfere de responsabilitate, ordonate ca nişte cunoaşterii, obiectivul firmei se redefineşte,
cercuri concentrice: în centru (cercul intern), nemaifiind pur economic, vizând profitul indi-
proprietatea şi acţionarii; apoi celelalte grupuri vidual, ci social, vizând binele public.
Compania nu trebuie doar să facă profit, să renţă a mediului economic, mediul politic
producă bunuri şi servicii, să ofere locuri de corupt, absenţa comportamentului şi conştiinţei
muncă, să plăteasca taxe la stat, eventual să etice a managerilor (şi/sau patronilor) etc.. Cert
investească în cercetare, ci să facă şi bine este că, pe termen lung, firmele etice sunt mai
social. Aceasta înseamnă că firma îşi asumă profitabile decât cele cu un comportament nee-
responsabilităţi sociale. tic.
Etica în afaceri: cost sau beneficiu? În Soluţii la problemele eticii afacerilor
prezent încă se fac dezbateri pe tema oportu- româneşti. Mediul de afaceri românesc este
nităţii responsabilităţilor sociale ale firmelor, inconsecvent în dezvoltare, fiind caracterizat
considerându-se că forma sub care se manifestă prin: corupţie, instabilitatea cadrului legislativ,
etica în afaceri este implicarea socială a firme- conflicte de interese, lobby-ul, sponsorizarea
lor. Adepţii responsabilităţii sociale consideră partidelor politice etc..
că afacerile nu sunt numai instrumente eco- În general, problemele etice ale afacerilor
nomice profitabile şi că ele au şi semnificative româneşti sunt determinate de oportunităţile
efecte sociale. Pe de altă parte, mulţi specia- pe care le oferă mediul de afaceri, inclusiv cel
liştii sunt încă împotriva responsabilităţii ofline şi online, dar şi de lipsa transparenţei în
sociale a organizaţiilor de afaceri, deoarece afaceri, practicile unor firme la limita lega-
consideră întreprinderea drept un sistem pur lităţii, evaziunea fiscală, comportamentul imo-
economic în care funcţiile ei sociale sunt lăsate ral al unor angajatori faţă de salariaţi, confi-
în grija altor instituţii ale statului. Mai mult denţialitatea informaţiilor, discriminare,
decât atât, se afirmă că, în vederea manifestării hărţuire etc..
unui comportament etic, firmele îşi utilizează o Plecând de la premisa că etica în afaceri
parte din resursele materiale, umane, financiare este determinată de etica managerilor, etica
şi informaţionale necesare atingerii obiective- patronilor, etica salariaţilor şi etica comu-
lor economice stabilite în acest scop. Aceasta nicării, problemele eticii afacerilor româneşti
înseamnă că etica în afaceri costă firmele timp sunt, în principal, cele legate de: produse (res-
şi resurse. Însă practica a demonstrat că firme- pectarea reţetelor, a calităţii materiilor prime);
le care îşi asumă responsabilităţi sociale devin promovarea produselor, publicitate (mesajul
mai eficiente tocmai prin descurajarea acţiuni- publicitar); comunicare; comportamentul
lor sindicale şi ale guvernului, spre exemplu. În managerilor; comportamentul angajaţilor;
timp, considerarea responsabilităţilor sociale informaţiile despre produs, preţ, cantităţi, livra-
va accentua interesele acţionarilor şi ale parte- re; respectarea legislaţiei în vigoare; confi-
nerilor de piaţă. Cu toate că între responsabili- denţialitate; transparenţă; siguranţa consumato-
tatea socială şi performanţa financiară a fir- rilor şi securitatea utilizatorilor.
melor poate să nu fie o relaţie directă, cel puţin Cele mai multe probleme etice ale afaceri-
pe termen scurt, se remarcă faptul că sunt multe lor româneşti sunt generate de comportamen-
firme care au rezultate deosebite atât financia- tul imoral al managerilor datorat fie valorilor,
re, cât şi în domeniul responsabilităţii sociale, regulilor şi principiilor lor, fie faptul că au
deoarece ele văd în profit mai mult un mijloc al constatat că unul din cele mai simple moduri de
eforturilor organizaţionale decât un scop în a obţine profit este încălcarea sau eludarea
sine. Aceste organizaţii de afaceri recunosc că legii, ori că încălcarea legii nu e întotdeauna
flexibilitatea, schimbarea şi reacţia imediată la sancţionată, părând uneori că este chiar încura-
modificările mediului sunt vitale pentru supra- jată de către societate.
vieţuirea lor în contextul economiei cunoaşte- De asemenea, domeniile comunicării de
rii. afaceri pot genera probleme etice. Un act de
În literatura de specialitate este evidenţiată comunicare este moral dacă protejează liberta-
idee că doar firmele puternice îşi permit asuma- tea de alegere a receptorului, oferindu-i infor-
rea de responsabilităţi sociale şi că IMM-urile maţii, dar şi ajutându-l să aleagă şi să decidă în
nu dispun de suficiente resurse pentru implica- cunoştinţă de cauză. Realizarea unui act etic de
rea socială. Este vorba însă despre mai mult comunicare este mai facilă la nivel interperso-
decât prejudecata că implicarea lor socială le nal, însă pe măsură ce, în procesul de comuni-
afectează profitul şi vizează demonetizarea care intervin mai mulţi participanţi, comunica-
valorilor etice, izolarea unor întreprinzători, rea devine tot mai dificilă. Aceasta deoarece
lipsa de maturitate a sectorului privat, absenţa odată ce în procesul de comunicare numărul
unor coduri de etică în afaceri, lipsa de transpa- participanţilor creşte, responsabilitatea asupra
Bibliografie
[1] Crăciun, D., Morar, V., şi Macoviciuc, V., Etica afacerilor, Colecţia cărţilor de referinţă,
Editura Paideia, Bucureşti, 2005;
[2] Crăciun, D., Etica în afaceri, Colecţia Socio Economie, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
[3] Patriche, D. (coordonator), Tratat de management comercial, Editura Universitară, Bucureşti,
2007;
[4] Popescu, M., Comunicare şi negociere în afaceri”, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007;
[5] Roşu-Hamzescu, I., Etica în afacerile internaţionale, Editura Universitaria, Craiova, 2005;
[6] http://www.ethicsweb.ca/books/;
[7] http://www.phg.ro/stiri/externe;
[8] http://www.revista22.ro.
în firmele contemporane chiar şi în cele lor pieţei, a mediului concurenţial în care îşi
de mici dimensiuni, strategia are, de regulă, un desfăşoară activitatea, de respectarea normelor
caracter formalizat, îmbrăcând forma unui plan. etice, în baza acestora, fundamentând şi punând
Frecvent, acesta este un “business plan” mai ales în aplicare o strategie care să-i asigure succesul pe
în firmele mici. In schimb, în marile corporaţii, piaţă. Astfel se poate diagnostica situaţia actuală a
strategiile au, de regulă, programe pe termen firmei din punct de vedere al poziţiei competitive
lung, ale căror componente, proceduri şi meca- şi al măsurii în care strategia pe care şi-a propus-
nisme de elaborare şi implementare sunt bine o răspunde adecvat realităţilor pieţei şi concu-
precizate; renţei ce se manifestă în cadrul acesteia.
obţinerea avantajului competitiv, referitor Atunci când o firmă doreşte să aibă control
în primul rând la costul sau calitatea produsului, asupra dezvoltării sale, trebuie să caute să iden-
constituie scopul principal al elaborării strategiei tifice influenţa factorilor de mediu, a oportu-
şi criteriul cel mai important de evaluare a nităţilor de pe piaţă dar şi a elementelor ce tind
calităţii sale. O strategie, care nu vizează şi asi- să ameninţe buna desfăşurare a activităţilor sale.
gură obţinerea avantajului competitiv (pe princi- Managerii trebuie să administreze resursele fir-
pii etice), nu prezintă, în fapt utilitate pentru mei pe care o conduc în aşa fel încât să exploa-
întreprinderea respectivă. teze oportunităţile şi să contracareze elementele
Strategia se operaţionalizează prin decizii cu impact negativ.
strategice, care pot avea următoarele caracteristici: Problematica analizei mediului concu-
se referă la activităţile întreprinderii; renţial al firmei şi al forţelor care acţionează în
implică armonizarea activităţilor firmei cadrul acestuia a căpătat noi dimensiuni în
cu mediul; lucrările de referinţă ale lui Michael Porter, care
presupune implementarea unui cod de tratează mecanismele concurenţiale în care sunt
etică propriu sau aderarea la unele principii ale implicate firme care, indiscutabil, unele vor fi
eticii în afaceri deja conturate la nivelul altor câştigătoare iar altele nu, datorită diferenţelor
entităţi; existente între ele în ceea ce priveşte poziţia
are în vedere sincronizarea activităţilor competitivă şi avantajul competitiv pe care îl
firmei cu potenţialul resurselor; deţin. Porter susţine că, însumarea forţelor care
implică alocări şi realocări majore de acţionează asupra mediului concurenţial deter-
resurse; mină rentabilitatea potenţială a unei ramuri de
afectează deciziile operaţionale, întrucât activitate.
generează un lanţ de decizii de importanţă mai Mediul concurenţial se caracterizează prin:
redusă şi de activităţi operaţionale, privind utili- unicitate;
zarea resurselor. sensibilitate;
Cunoaşterea acestor caracteristici este deo- dinamism;
sebit de utilă atât în procesul de formulare a stra- complexitate;
tegiei, cât şi în cel de aplicare a sa. incertitudine;
capacitate distinctă de a suporta creşterea
2. Impactul caracteristicilor mediului susţinută a firmei.
concurenţial asupra strategiei Unicitatea mediului concurenţial rezultă
organizaţiei din faptul că orice firmă acţionează într-un
mediu propriu, individualizat ale cărui caracte-
În perioada actuală, întreprinderea îşi ristici sunt determinate de trăsăturile individuale
desfăşoară activitatea într-un mediu concurenţial ale firmei, de resursele materiale şi umane de
intern şi extern deosebit de puternic şi nu întot- care aceasta dispune, de credibilitatea cu care se
deauna aşezat pe principii etice. Confruntarea pe confruntă pe piaţă etc.
diferite pieţe este deosebit de dură iar competiţia Sensibilitatea mediului concurenţial se
trebuie privită la dimensiunile sale reale, fără a manifestă prin influenţa pe diverse căi a acti-
avea o viziune prea optimistă, întrucât numai în vităţii firmei iar la rândul său aceasta suportă
modul acesta se vor putea lua toate măsurile ce influenţele firmei care sunt direct proporţionale
se impun pentru a asigura securitatea şi dezvol- cu dimensiunile acesteia, poziţia deţinută pe
tarea firmelor, indiferent de sectorul de activita- piaţă etc. Această caracteristică permite fiecărei
te. firme să identifice şi să evalueze oportunităţile şi
Şansele de reuşită ale unei organizaţii depind ameninţările, să stabilească punctele forte şi
în mare măsură de realismul şi calitatea cercetări- slabe ale sale în vederea creşterii eficienţei.
Dinamismul mediului se referă la ritmul de schimbe strategiile, astfel încât să menţină echi-
schimbare al oricărui fenomen economic. De librul mediu-resurse disponibile.
exemplu, creşterea economică, oferta, mutaţiile In acest context, se pot manifesta pe piaţă
demografice sunt factori ce determină o mare comportamente ale agenţilor economici ce vin în
frecvenţă a schimbării mediului extern al firmei contradicţie cu valorile şi principiile etice: con-
– deci o dinamică crescută – ceea ce înseamnă flicte de interese, corupţie, practici neloiale, dis-
că participanţii la piaţă trebuie să analizeze per- criminare, fraudă fiscală.
manent activitatea furnizorilor, clienţilor şi com- Prin urmare, există o serie de cauze care
petitorilor lor. Mediile externe în general pot generează conflicte etice: lipsa de încredere,
avea un ritm de schimbare scăzut, acestea fiind lipsa de transparenţă, corupţia, lipsa de modele
medii stabile şi, pot fi medii instabile atunci morale, soluţii false la probleme clare, pseudo-
când acest ritm al schimbării este ridicat. profesioniştii, condiţionarea succesului de o
Complexitatea este proprie unui mediu în apartenenţă politică, conflictul de interese, legis-
care forţele ce acţionează asupra lui şi schimbări- laţie permisivă, şi poate nu în ultimul rând slăbi-
le ce au loc în cadrul lui sunt diverse şi greu de ciunile familiei şi cele ale sistemului educaţio-
interpretat. Structura organizaţională, gradul de nal.
descentralizare, modul de exercitare al autorităţii De aici şi necesitatea apariţiei şi dezvoltării
precum şi sistemele informaţionale sunt factori ce unor noi politici strategice, respectiv politica de
pot contribui la creşterea capacităţii firmei de a promovare pe scară largă a procesului de auto-
face faţă complexităţii fenomenelor externe. reglementare, respectiv practica elaborării codu-
Managerii trebuie să fie deschişi, flexibili, recep- rilor de etică în afaceri, a codurilor de conduită.
tivi pentru a răspunde prompt la schimbările inter-
venite în mediul extern. 3. Dimensiunile şi implicaţiile codului
Incertitudinea mediului subliniază faptul de etică ca atribut al strategiei firmei
că circumstanţele viitoare ale mediului concu-
Coduri de etică sunt utilizate pe scară largă
renţial ce pot afecta o firmă nu pot fi previziona-
în alte ţări ale Uniunii Europene şi pot contribui
te cu acurateţe. Cu cât este mai mare incertitudi- substanţial la creşterea interacţiunii cu membrii
nea mediului extern a unei firme, cu atât se va dintr-o asociaţie, organizaţie patronală sau
consuma mai mult efort şi timp pentru analiza- camera de comerţ, cu Guvernul şi autorităţile
rea posibilelor influenţe pe care le are acesta locale, cu proprii angajaţi şi, nu în ultimul rând,
asupra firmei respective. cu consumatorii, contribuind la creşterea
Gradul de incertitudine este direct pro- potenţialului firmelor de a face profit într-un cli-
porţional cu complexitatea şi dinamismul unei mat de afaceri sănătos.
activităţi economice. Acest proces normativ voluntar se înscrie în
Capacitatea diferită mediului de a ceea ce numim politică de auto-reglementare,
suporta creşteri susţinute ale firmelor poate fi acolo unde regulile sunt identificate şi adoptate
mai mare sau mai mică funcţie de nivelul resur- nu pe bază coercitivă, ca urmare a aplicării legii,
selor pe care le are la dispoziţia firmei respecti- sau a celorlalte tipuri de acte normative cu pute-
ve. Atunci când firmele acţionează în medii cu re de lege, ci în baza acordului comun şi a
capacitate mare, ele sunt capabile să acumuleze conştientizării nevoii de reguli autoimpuse.
resurse interne precum capital, experienţă şi Un bun cod de conduită, ar trebui să vizeze
echipamente performante. Aceste resurse interne atât procesul operaţional, comportamentul
pot facilita procesele de inovare şi extindere ale managerilor şi angajaţilor, dar şi principii ce
firmei, asigurându-i poziţia pe piaţă şi rezistenţa guvernează piaţa, problema limitării resurselor,
în perioadele de criză. Din păcate însă, un mediu a transparenţei raportării în cadrul situaţiilor
cu capacitate mare are tendinţa să atragă noi financiare anuale, a relaţiilor cu furnizorii,
firme. clienţii şi autorităţile statului.
La toate aceste aspecte se adaugă şi proble- Codul etic al unei instituţii trebuie constru-
matica respectării valorilor şi principiilor etice it în jurul unor obiective clare:
atât de către organizaţie cât şi de ceilalţi partici- promovarea valorilor, a principiilor etice;
panţi la activitatea economică. crearea unui climat etic adecvat activităţii
Pe măsură ce factorii de mediu se schimbă profesionale, în acord cu ţelurile instituţiei;
şi mediul concurenţial al firmei devine din ce în prevenirea şi rezolvarea conflictelor
ce mai turbulent, agenţii economici trebuie să îşi etice;
În esenţă, etica reprezintă aplicarea princi- trăsăturile strategiei capătă noi valenţe prin
piilor şi deprinderilor la fapte din viaţă sub res- prisma codului de etică.
pectul binelui, datoriei, responsabilităţii, dem- Succesul pe piaţă al unei organizaţii depinde
nităţii şi egalităţii de şanse. Egoismul, câştigul în mare măsură atât de realismul şi calitatea cer-
ilicit, corupţia, necinstea, înşelătoria, încălcarea cetărilor pieţei cât şi de analiza mediului concu-
cuvântului dat, lipsa de respect sunt categorii renţial în care îşi desfăşoară activitatea abordată cu
imorale a căror existenţă în afaceri îi anulează respectarea normelor etice. Pe măsură ce factorii de
esenţa – schimbul de valori. Valoarea etică a afa- mediu se schimbă şi mediul concurenţial al firmei
cerii trebuie să fie consemnată prin normative şi devine din ce în ce mai incert şi nesigur, se pot
prevederi deontologice bazate pe respectul reci- manifesta pe piaţă comportamente ale agenţilor
proc al concurenţilor (parteneri de afaceri) şi al economici ce vin în contradicţie cu valorile şi prin-
valorilor tranzacţionate şi dobândite. cipiile etice: conflicte de interese, corupţie, practici
neloiale, discriminare, fraudă fiscală. Astfel, adop-
Concluzii tarea unui cod de conduită, în vederea aplicării
principiilor etice, ar trebui să vizeze aspecte privi-
De-a lungul secolelor, etica a fost preocu- toare la: respect faţă de parteneri, salariaţi, supervi-
parea filosofiei şi a religiei ce a utilizat terme- zarea respectării standardelor etice, creativitate şi
nul de „etică” sinonim cu termenul de inovaţie în gestionarea resurselor şi protecţia
„morală”. Astăzi, corporaţiile nu mai pot avea mediului, transparenţă în comunicare comercială,
succes fără un suport etic. în cadrul situaţiilor financiare anuale, în relaţia cu
Elaborarea unei strategii pe termen lung a organismele statului, interdependenţă faţă de
unei organizaţii ce vizează atât rezultatele acti- comunitatea în care se desfăşoară activitatea.
vităţii cât şi relaţia sa cu mediul concurenţial ar Avantajele ce decurg din implementarea principii-
trebui să se fundamenteze pe principii etice lor şi valorilor eticii în afaceri sunt multiple şi s-ar
intercorelate cu misiunea şi obiectivele propu- putea concretiza în accesul mai facil la piaţa capi-
se. Implementarea unui cod de etică sau adera- talurilor, performanţă financiară sporită consolida-
rea la proceduri echitabile şi responsabile rea loialităţii consumatorilor existenţi, capacitate
reprezintă un obiectiv ce caracterizează strate- ridicată de a atrage angajaţi profesionişti în dome-
gia operaţionalizată prin decizii strategice la niul pe care îl practică, consolidarea şi extinderea
nivelul entităţii. Din aceasta rezultă şi faptul că relaţiilor contractuale, etc.
Bibliografie
MOTTO
„Factor such as business ethics and corporate awareness of the environment and societal interests
of the community in which a company operates can also have an impact on its
reputation and its long-term success.” (OECD Principles of Corporate Governance, 2004, p.12) [15]
Rezumat Abstract
Articolul de faţă examinează relaţia etică în The above study examines the relation
afaceri – reputaţie corporativă şi supune atenţiei between business ethics and corporate reputa-
metodele şi metodologiile de evaluare a reputaţiei tion and introduces the well-known and widely
corporative folosite la nivel internaţional, cu used methods and methodologies to asses corpo-
scopul de a surprinde contribuţia componentei rate reputation, in order to put into light the con-
etice. Ipoteza de bază este aceea că un comporta- tribution of business ethics. The main hypothesis
ment etic, dublat de o iniţiativă activă de respon- is that an ethical behavior, supported by a sus-
sabilitate corporativă, stă la baza formării unei
tainable corporate social responsability compo-
reputaţii solide, în timp ce un comportament lip-
sit de etică generează un risc reputaţional mare, nent, is a powerful antecedent of a strong repu-
uneori capital pentru supravieţuirea firmei. tation, while an unethical behavior can generate
Concluzia studiului, aceea că un comporta- a very high reputational risk, which can be fatal
ment etic este un pilon al reputaţiei corporative, for firm’s survival.
este susţinută de numerose argumente: cele mai The main conclusion is that an ethical
cunoscute metode şi metodologii de evaluare a behavior is a pillar of corporate reputation and
reputaţiei folosite la nivel internaţional includ în it is supported by a range of arguments: the
rândul criteriilor de evaluare, implicit, şi compo- widely used methodolgies to asses corporate
nenta etică, fie că este vorba de calitatea pro- reputation include in their evaluation criteria
duselor şi a serviciilor, de calitatea managemen- the ethical component, even if we talk about the
tului, de performanţa financiară sau de perfor- quality of products, the quality of management,
manţa socială; 90% dintre companiile listate în the financial or social performance; 90% of the
Topul Fortune au coduri de etică; majoritatea companies listed in Fortune rankings have
managerilor companiilor cu reputaţie solidă con- codes of ethics; in the same time, some recent
sideră comportamentul lipsit de etică drept un
surveys indicate that managers consider uneth-
risc reputaţional maxim (surclasat doar de nereg-
ical behavior a major reputational risk (the sec-
ulile financiare). În plus, articolul evidenţiază
noile tendinţe în aprecierea comportamentului ond after financial irregularities). Finally, the
etic, precum cooperarea intra-industrială, impli- study introduces some new trends in assessing
carea în relaţii de afaceri cu parteneri cu com- ethical behavior, like intra-industry coopera-
portament etic sau vizibilitatea eticii în afaceri tion, taking business with ethical partners or
în spaţiul public. being “ethically” visible in the public space.
Cuvinte cheie: etică în afaceri Keywords: business ethics corporate
reputaţie corporativă teoria stakeholderilor reputation stakeholder theory corporate
responsabilitate corporativă brand etic responsability ethical brand
Clasificare JEL: L21, M14, M21 JEL Classification: L21, M14, M21.
Introducere
În sens larg, etica economică desemnează al corporaţiei mileniului al III-lea (Post şi alţii,
ansamblul de reguli şi norme morale care 2002) [6].
vizează conduita agenţilor în activitatea econo- În câmpul eticii, teoria stakeholderilor pre-
mică. Comportamentul etic al agenţilor econo- supune abordarea principiilor eticii prin prisma
mici este marcat de respectarea riguroasă, setului de relaţii firmă-angajaţi, firmă-clienţi,
benevolă, a unor principii precum: încrederea firmă-comunitate, firmă-furnizori (parteneri de
deplină în angajaţi; corectitudine în negocieri şi afaceri), firmă-stat. De cealaltă parte, reputaţia
în îndeplinirea obligaţiilor contractuale; respec- este un construct care se formează chiar la
tarea întocmai a angajamentelor; mutualitatea intersecţia firmă-stakeholderi şi care are la
avantajelor şi riscurilor (Dicţionar de economie, bază multitudinea de evaluări aplicate de stake-
2001) [11]. Mai concret, etica economică este holderi firmelor, fie ca urmare a unui contact
ramura eticii care examinează regulile şi princi- direct, fie a unuia mediat de alte persoane,
piile etice în context comercial, problemele media etc. Cu alte cuvinte, reputaţia corpora-
etice şi morale, precum şi obligaţiile părţilor tivă derivă chiar din imaginile multiple, dar
implicate în afaceri (McNamara, 2007) [5]. intercorelate, legate de atractivitatea firmei
De cealaltă parte, reputaţia corporativă, pentru angajaţi, comunitate, investitori, consu-
cu toate că nu a primit încă o definire unanim matori, ea reflectând cele două dimensiuni fun-
acceptată în mediul ştiinţific, poate fi apreciată damentale ale eficienţei organizaţionale: per-
ca fiind reprezentare colectivă a acţiunilor tre- formanţa economică şi performanţa socială.
cute ale companiei şi, în acelaşi timp, un rezul- Studierea relaţiei etică – reputaţie corpora-
tat care descrie abilitatea firmei de a genera tivă impune clarificarea unor concepte tan-
efecte pozitive pentru multiplii stakeholderi genţiale, anume acelea de guvernanţă corpora-
interni şi externi (Fombrun, Van Riel, 1997) tivă şi responsabilitate corporativă.
[3]. Reputaţia corporativă este obiect de studiu Conform OECD, guvernanţa corpora-
interdisciplinar, fiind abordată în lucrările de tivă implică un set de relaţii între managemen-
teorie economică (prin prisma teoriei jocurilor tul companiei, conducere, acţionari şi alţi sta-
şi a teoriei semnalizării), management strategic keholderi; conceptul vizează cu precădere poli-
(reputaţia ca avantaj strategic competitiv de tica de luare a deciziilor la nivel corporativ.
durată şi dificil de imitat), marketing (reputaţia Conform celui de-al şaselea principiu (cel care
ca garant al mărcii), contabilitate (reputaţia ca vizează responsabilitatea conducerii), boardul
activ intangibil), sociologie (reputaţia ca sistem trebuie să aplice standarde etice şi să ia în con-
de reprezentare colectivă), comunicare şi relaţii siderare interesele stakeholderilor. În document
publice (reputaţia ca scop ultim al managemen- se face referire directă la relaţia etică-reputaţie
tului relaţiilor). corporativă: practicile neetice ale membrilor
Elementul central care face legătura etică conducerii nu doar că lezează drepturile stake-
în afaceri – reputaţie corporativă este teoria holderilor, dar ele pot crea dezevantaje compa-
stakeholderilor (teoria publicurilor implicate), niei în termeni de reputaţie şi risc pentru acţiu-
dezvoltată de R. Freeman în 1984, conform nile viitoare. Prin urmare, guvernanţa corpora-
căreia stakeholderii reprezintă acele persoane tivă este parte esenţială a eticii în afaceri, din
care pot afecta sau sunt afectate de acţiunile, moment ce ia în calcul moralitatea conducerii
deciziile, politicile, practicile sau scopurile corporaţiilor. În perioada actuală, interesul pen-
organizaţiei. Teoria a fost una revoluţionară la tru guvernanţa corporativă este din ce în ce mai
vremea respectivă, îndeosebi prin prisma faptu- mare, dovadă fiind apariţia FTSE ISS
lui că ea înlocuia paradigma lui Milton Corporate Governance Index şi a altor astfel de
Friedman – care considera că maximizarea monitorizări care listează, regulat, companiile
rezultatelor financiare către acţionari este cea cu principii solide de guvernanţă corporativă
mai mare responsabilitate a unei companii – cu (Rosamund, 2005) [7].
ideea că organizaţiile trebuie să considere şi Pe de altă parte, responsabilitatea corpo-
interesele a cel puţin patru grupuri de stakehol- rativă, este, în opinia specialiştilor de la
deri: investitori, angajaţi, furnizori, clienţi. Cu Institute of Business Ethics, expresia valorilor
toate că, în prezent, teoria stakeholderilor este etice, pentru că oferă răspuns la întrebările:
revizuită, testată şi completată de cercetătorii „pentru ce/ pentru cine/ de ce e organizaţia res-
domeniului, ea rămâne teoria dominantă a ponsabilă?”, identificând priorităţile economi-
abordărilor manageriale moderne, fiind consi- ce şi sociale cărora organizaţia trebuie să le
derată de unii autori chiar elementul definitoriu facă faţă. Şi de această dată, etica stă la baza
tamentul etic al echipei de conducere, precum şi tem de 45 de criterii de evaluare, grupate pe patru
guvernarea atât în interesul acţionarilor, cât şi al categorii (condiţii de lucru/ impactul producţiei/
stakeholderilor; în acelaşi timp, inovaţia presu- impactul produselor/ impactul instituţional), for-
pune legilor şi reglementărilor care privesc pro- mulate pe baza unor documente oficiale precum
prietatea intelectuală, şi mai nou, respectarea Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
principiilor eco-inovării, respectiv generarea Principiile OECD pentru întreprinderi multi-
unor produse care să nu dăuneze mediului încon- naţionale, Declaraţia de la Rio pentru mediu şi
jurător; performanţa financiară trebuie bazată pe dezvoltare, Declaraţia Biroului Internaţional de
acţiuni corecte, pe achitrea obligaţiilor şi pe con- Muncă, agremenete încheiate la World Summit
curenţa loială; nu în ultimul rând, responsabilita- for Social Development etc. Covalence calcu-
tea socială pentru mediu şi comunitate, se spri- lează 3 indicatori: Best Ethical Quote Score (ştiri
jină, aşa cum s-a arătat anteriror, pe principii pozitive minus ştiri negative în perioada 2002-
etice precum integritate, transparenţă, respect. O 2007); Best Ethical Progress (ştiri pozitive minus
observaţie interesantă care rezultă din analiza ştiri negative per trimestru); Best Ethical
câştigătorilor pe criterii din cele două clasamente Performace (ştiri pozitive per semestru). Spre
relevă faptul că firmele care au obţinut scorurile exemplu, în trimestrul al III-lea 2007, cea mai
cele mai mari pe criteriul performanţă financiară bună performanţă etică o au companiile Wal
(Toyota – în Global Rep Teack Pulse şi Exxon Mart, Coca-Cola, Toyota, Ford, GM. Cele mai
Mobile în WMAC) NU se regăsesc pe primele prezente teme în discuţiile de etică sunt cele lega-
cinci locuri ale clasamentului general; este o te de informarea consumatorilor, stabilitatea
dovadă în plus a faptului că performanţa de socială şi impactul ecologic.
ansamblu nu este dată numai de performanţa Ethical Brand Study (EBS) [13]. EBS
financiară, ci şi de cea socială. este un stuidu realizat de GfK NOP pe un eşanti-
World’s Most Ethical Companies on de 5000 de consumatori din cinci ţări: SUA,
(WME) [9]. WME este un clasament realizat de Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania şi
publicaţia Ethisphere Magazine, în care 5000 de publicat în Financial Times. În anul 2007, cele
companii din 30 de industrii sunt punctate pe opt mai etice branduri sunt, pe rând: Co OP în Marea
criterii: conflicte, ton etic, inovaţie, cetăţenie cor- Britanie, Coca-Cola în SUA, Danone în Franţa,
porativă, colaborare în industrie, guvernanţă, per- Adidas în Germania, Nestle în Spania. Lăsând la
cepţia partenerilor, programe de etică. Scorurile o parte sentimentul de mândrie naţională, reflec-
finale sunt publicate per industrie. De remarcat tat în tendinţa de a nominaliza în top companiile
este faptul că, spre deosebire de clasamentul din ţara proprie, studiul relevă factorii care defi-
Fortune, acesta introduce în mod clar criteriul nesc brandul etic:
etică (ton etic/programe de etică) şi alte două cri-
terii extrem de importante: colaborarea în indus- Tabelul nr. 2 - Caracteristicile brandului etic
trie şi percepţia partenerilor. Relaţiile cu concu-
renţa, într-o economie de piaţă cu o concurenţă Caracteristica Procentul respondenţilor
imperfectă (plecând de la premisa că nu există
Tratează corect angajaţii 70%
concurenţă perfectă pură), sunt, probabil, extrem
Nu dăunează mediului 77%
de afectate de decizii etice: a întinde mâna rivalu- Oferă condiţii bune de lucru 75%
lui în loc de a încerca să-l sabotezi este, o probă Plăteşte furnizorii corect 73%
de comportament etic extrem de elocventă, care Promovează consumul sănătos 69%
poate aduce şi alte avantaje competitive. Practică o formă de comerţ corectă 69%
Covalence Ethical Ranking [10]. Nu lucrează cu companii care nu respectă
Covalence este o firmă de consultanţă în mana- drepturile omului 67%
gementul reputaţiei, cu sediul la Geneva, care Are politică activă de responsabilitate
oferă un model extrem de complex de monitori- socială corporativă 63%
Are afaceri sustenabile 62%
zare a practicilor etice ale companiilor. Astfel, tri- Nu lucrează cu companii care fabrică
mestrial sunt supuse evaluării 300 de companii armament 59%
din 14 industrii, selectate din indexul Dow Jones Ajută comunitatea locală 58%
World – 20 cele mai mari din fiecare sector, după Nu lucrează cu companii care nu protejează ani-
mărimea companiei. Ulterior, sunt selectate malele 54%
informaţii despre comportamentele şi practicile Vând produse sănătoase 51%
etice din media, din informaţiile de la corespon- Promovează o viziune echilibrată a imaginii cor-
denţii din societatea civilă, întreprinderi, cer- pului 49% Face donaţii caritabile 39%
cetători, consultanţi. Covalence foloseşte un sis- Sursa: Ethical Branding Report, 2007 [13]
Bibliografie
[1] Certo Samuel, Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica şi mediul global, Ed. Teora, 2001;
[2] Fombrun Charles, Gardberg Naomi, Sever Joy, The Reputation Quotient: a multi-stakeholder
measure of corporate reputation, Journal of Brand Management, Volumul 7, Nr. 4, 1999;
[3] Fombrun Charles, Van Riel Cees, The reputational landscape, Corporate Reputation Review, nr.
1-2, 1997;
[4] Joyner Brenda, Payne Dinah, Raiborn Cecily, Building values, business ethics and corporate
social responsability into the developing organization, Journal of Developmental Entrepreneurship, April
2002, p.129-140;
[5] McNamara Carter, Complete guide to ethics management: an ethics toolkit for managers,
Authenticity Consulting LLC, 2007;
[6] Post E.James, Preston E. Lee, Sachs Sybille, Redefining the corporation. Stakeholder manage-
ment and organisational wealth, Standford University Press, 2002;
[7] Rosamund Thomas, Business ethics, corporate governance and corporate reputation, Research
Paper, Centre for Business and Public Sector Ethics, Cambridge UK 2005
[8] Ugoji Kaodi, Dando Nicole, Moir Lance, Does business ethics pay?, Research Report, Institute of
Business Ethics, 2007;
[9] *** 2007 World’s Most Ethical Companies Report, http://ethisphere.com/2007-worlds-most-ethi-
cal-companies/
[10] *** Covalence Ethical Rating Q3, Octombrie 2007, http://www.covalence.ch/index.php/ products/
services/ethical-rankings/
[11] *** Dicţionar de economie, Ed.a II-A, Ed. Economică, Bucureşti, 2001;
[12] *** Fortune World’s Most Admired Companies 2007
http://money.cnn.com/magazines/fortune/globalmostadmired/top50/
[13] *** Ethical Branding Report, 2007, www.gfknop.co.uk/content/news/ethicalbrands_ft.pdf
[14] *** Ethical Reputation Index Report, Spring 2007, http://www.fraserconsultancy.com/
[15] *** OECD Principles of Corporate Governance, 2004
[16] *** Promoting a European Framework for corporate social responsability, Green Paper,
European Commission, Luxembourg, 2001;
[17] *** Safeguarding Reputation Survey 2007, Weber Shandwick, www.webershandwick.com/
newsroom/reputation.cfm
Conf. univ. dr. Iulia David Sobolevschi Conf. univ. dr. Monica Aureliana Petcu
Academia de Studii Economice din Bucureşti Academia de Studii Economice din Bucureşti
iulia.david@kgaudit.ro petcu_mona_a@yahoo.com
Rezumat Abstract
Doctrinele morale şi modelele etice au un Moral doctrines and ethical patterns have
puternic caracter istoric, societatea asumân- a strong historical character, the society taking
du-şi anumite valori şi criterii de comporta- upon itself certain behaviour values and crite-
ment în funcţie de stadiul de dezvoltare, de carac- ria, depending on the stage of development, on
teristicile sale productive. Modelului de its productive features. The business pattern
afacere ancorată exclusiv în competiţia pentru anchored exclusively in the competition for
productivitate, profit şi piaţă i-au corespuns productivity, profit and market went along with
raţionamente disjuncte principiilor eticii, de arguments having nothing in common with the
tipul „în afaceri nu există responsabilităţi principles of ethics, such as „there are no
morale”. moral responsibilities in business”.
Modificarea paradigmelor economice The alteration of the economic paradigms
prin includerea dimensiunilor sociale şi cul- through the inclusion of the social and cultu-
turale, exprimate în teoriile responsabilităţii ral dimensions in terms of theories such as
sociale, deţinătorilor de interese, sistemice, social responsibilities, interest holders, sys-
interacţiunii cu comunitatea locală şi pri- temic, the interaction with the local communi-
matului peremptoriu al protejării mediului, ty and the peremptory pre-eminence of envi-
precum şi abordarea întreprinderii ca ronment protection, as well as the approach of
organism cu misiune, filozofie şi cultură the enterprise as an organism having a mis-
proprii a condus la reconsiderarea eticii în sion, a philosophy and a culture of itself, led
afaceri.
to the reconsideration of business ethics.
Comportamentul în relaţia cu deţinătorii
Behaviour in the relation with the interest
de interese include rezolvarea unor leme etice
holders includes the resolution of certain
circumscrise de caracterologia relaţiilor
ethical lemmas circumscribed by the charac-
respective.
Bunăstarea socială în strânsă corelaţie cu terology of the said relations.
calitatea mediului constituie sistemul refe- The social welfare correlated with the
renţial al abordării eticii în afaceri, asigurând quality of the environment constitutes the ref-
congruenţa valorilor şi criteriilor morale ale erential system regarding the approach of
societăţii, în general, cu comportamentul etic business ethics providing for the congruence
din sfera afacerilor şi extinde, normativ, of moral values and criteria, generally, with
fenomenologia raporturilor afacere – natură, the ethical behaviour in the business domain
afacere – societate într-un demers coerent şi and normatively extends the phenomenology
unitar. of the relations business- nature, business
Etica managerială se referă la un ansam- –society in a coherent and unitary demarche.
blu de standarde de conducere, principii, Managerial ethics refers to a set of ma-
norme juridice, criterii de conduită morală. naging standards, principles, juridical regula-
Atenţia acordată eticii de către un conducător tions, moral conduct criteria. Taking regard to
trebuie să fie un proces continuu, bazat pe ethics by a leader must constitute a continu-
teoriile etice. ous process, based on ethical theories.
Cuvinte cheie: teorie etică lema etică Keywords: ethical theory ethical
congruenţă-disjuncţie bunăstare stake- lemma congruence-disjunction welfare
holders stakeholders
Clasificare JEL: A13, D21, G38, M14 JEL Classification: A13, D21, G38, M14
Organisme de
Substituenţi Concurenţi asigurare şi
protecţie
socială:
Proprietari (CNPAS,
Furnizori Intermediari Clienţi CNASS,
Manageri Fonduri private
de pensii)
Salariaţi Sindicate
Infrastructura comunitară
Bibliografie
[1] Bauman, Z., Globalizarea şi efectele ei sociale, traducere în română de Marius Conceatu,
Bucureşti, Editura Antet, 2004;
[2] Blaug, M., Teoria economică în retrospectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992;
[3] Boatright, J. R., Ethics and the Conduct of Business, 3rd edition, New Jersey, Prentice Hall,
Upper Saddle River, 2000;
[4] Carroll, A. B., Buchholtz, A. K., Business and Society: Ethics and Stakeholder Management, 4th
edition, Cincinnati, South-Western College, 2000;
[5] Commoner, B., Cercul care se închide, Editura Politică, Bucureşti,1980;
[6] Crane, A., Matten, D., Business Ethics. An European Perspective, Oxford University Press, 2004;
[7] Didier, M., Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994;
[8] Friedman, M., Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995;
[9] Galbraith, J.K., Stiinţa economică şi interesul public, Editura Politică, Bucureşti, 1982;
[10] Gunnar, M., Valorile implicite în ştiinţa economică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993;
[11] Hausman, D.M., Filozofia ştiinţei economice, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993;
[12] Ionescu, G., Cultura afacerilor. Modelul american, Editura Economică, Bucureşti, 1997;
[13] Lewis, D., Whistle Blowing, New Jersey, The Athlone Press, London & New Brunswick, 2001;
[14] Mitchell, Ch., International Business Ethics. Combining Ethics and Profits in Global Business,
Novato, California, World Trade Press, 2003;
[15] Pigou, A.C, Economia bunastării, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992;
[16] Porter, M, Competitive advantage, The Free Press, New York, 1985;
[17] Stiglitz, J.E, Walsh, C.E, Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
Conf. univ. dr. Liliana Nicodim Conf. univ. dr. Elena Condrea
Universitatea „Ovidius” din Constanţa Universitatea „Ovidius” din Constanţa
nicodimlili@yahoo.com elenacondrea2003@yahoo.com
Rezumat Abstract
Realitatea a demonstrat că economia de Reality has proved that the market econ-
piaţă se bazează pe etica afacerilor, pe produc- omy is based on business ethics, on the high
tivitatea înaltă a muncii, pe organizarea rigu- productivity of the labor, on the rigorous
roasă a activităţii economice, pe responsabili- organization of the business activity, on the
tatea partenerilor faţă de angajamentele asu- responsibility of the partners for the commit-
mate în scris sau verbal, pe capacitatea oame- ments made on paper or verbally, on the
nilor de afaceri de a asigura propriilor lucrători capacity of the business people to assure with
condiţii mai bune de muncă şi viaţă etc. Este better work and life conditions their employ-
insuficient ca patronii şi managerii să afirme ees, etc. It is insufficient that the owners and
doar necesitatea răspunderii sociale şi a com- managers only affirm the necessity of social
portamentului etic în acţiunile derulate de pro- liability and the ethical behavior of the firm’s
pria firmă. Trebuie să se treacă de la vorbe la politics. The actions in this field must be inten-
fapte în acest domeniu, astfel încât cultura orga- sified so that the firm’s culture determines the
nizaţională să determine factorii de decizie din firm’s decision makers find the promotion and
firmă să găsească acele metode de promovare şi control over the social liability and the ethical
control ale răspunderii sociale precum şi ale ati- attitude as the owners and managers decide
tudinii etice, tot la fel de bine cum stabilesc per- the economic performances that must be
formanţele economice ce trebuie îndeplinite. accomplished.
Introducere
nitatea în care este localizată societatea din care descoperit că aceasta conţine urme de cianură.
face parte, concurenţii, instituţiile guvernamen- Retragerea din fabricaţie a respectivului medi-
tale, organizaţiile nonguvernamentale, etc. cament a generat pierderi în valoare de 50
Acţiunile întreprinse de firmă în domeniul milioane de dolari.
responsabilităţii sociale sunt în dependenţă Firma trebuie, în primul rând să opteze
directă de cultura organizaţiei respective. Dacă pentru valorile şi atitudinile care vor jalona
în ţările cu tradiţie capitalistă, firmele au putut activitatea sa. Apoi, pe această bază, este nece-
să-şi sedimenteze în timp o cultură organizaţio- sar să fixeze priorităţile în domeniul responsa-
nală care în cele mai multe cazuri are puternice bilităţii sociale, priorităţi ce vor fi incluse în
valenţe etice, cu totul alta este situaţia firmelor strategia de dezvoltare a firmei. Pentru realiza-
constituite în fostele ţări socialiste. Pe de altă rea acestui deziderat firma trebuie să acţioneze
parte standardele de comportament etic, diferă în următoarele direcţii:
de la o ţară la alta. Un minim de comportament să acorde atenţie deosebită propriilor
onorabil se realiza prin adoptarea unor legi care angajaţi care reprezintă, de fapt, factorul de
să impună firmei o anumită atitudine. Stricta producţie cel mai important;
respectare a legilor nu este suficientă pentru a să fie interesată de toate persoanele ce
determina comportamentul etic al firmei. sunt influenţate într-un fel sau altul de activita-
Manifestările etice sunt nelimitate atât ca tea pe care o desfăşoară;
număr cât şi ca amploare. O dată creşterea per- să realizeze o zestre culturală proprie
formanţelor economice înregistrate de o ţară se care să introducă în procesul pregătirii profe-
amplifică şi pretenţiile în domeniul etic. sionale şi elemente legate de moralitate, grijă
faţă de mediul înconjurător etc;
1. Responsabilitate socială să iniţieze la toate nivelurile dezbateri pe
şi performanţă economică probleme de protecţie socială;
să cuantifice efectele activităţii sale asu-
Responsabilitatea socială presupune ca pra domeniilor pe care le afectează pozitiv sau
acţiunile derulate în acest sens să aibă un carac- negativ;
ter voluntar, nefiind impuse de lege sau de sin- să formuleze un cod etic care să vizeze
dicat. Totodată, acţiunile întreprinse trebuie să relaţiile dintre cei implicaţi în activitatea orga-
vizeze pe lângă acţionari şi celelalte categorii nizaţională.
Multe firme, în urma experienţei acumula-
sociale1. În anul 1980, General Motors a retras
te, au concluzionat că stabilirea unor legături
de pe piaţă 1,1 milioane de autoturisme care
favorabile comunităţii în care există conduce la
aveau defecte din fabricaţie la sistemul de frâ-
reducerea stărilor de tensiune, la îmbunătăţirea
nare. Această acţiune nu poate fi încadrată ca
mediului în care trăiesc angajaţii în timpul
ţinând de responsabilitatea socială a firmei
liber, la creşterea simpatiei oamenilor din
deoarece ea a fost generată de norme guverna-
comunitate faţă de firmă şi implicit la manifes-
mentale obligatorii. La polul opus atitudinea tarea dorinţei acestora de a se angaja în firmă.
firmei Pocter&Gamble, care fără nici o cons- Un comportament necorespunzător al fir-
trângere, a retras tampoanele „Rely” de pe mei faţă de membrii comunităţii şi faţă de
piaţă datorită unei presupuse toxicităţi a acesto- mediul natural, chiar dacă în bilanţ înregis-
ra. Gestul firmei Procter&Gamble este consi- trează profit poate conduce la scăderea cotaţii-
derat a fi unul deosebit deoarece a survenit lor acţiunilor respectivei firme pe bursă şi la
după investiţii majore de cercetare, producţie şi construirea unei proaste reputaţii.
reclamă. Există posibilitatea ca firma A acţiona în direcţia implementării res-
Procter&Gamble să fi luat decizia de a retrage ponsabilităţii sociale, conferă firmei putere,
tampoanele de pe piaţă ca urmare a sfaturilor prospeţime, spirit inovator, respectiv sunt întru-
primite de la firmele de avocatură, conform nite o parte din condiţiile pe care trebuie să le
cărora în situaţia în care ar fi fost acţionată în îndeplinească o organizaţie ce activează în
justiţie, pierderea procesului era iminentă. Societatea Cunoaşterii.
Faptul că a acţionat fără a fi constrânsă legal La sondajul organizat în anul 2000 de
demonstrează că acţiunea acestei firme se înca- Financial Times pentru realizarea studiului
drează în zona responsabilităţii sociale. Într-o „Cele mai respectate companii din lume“, au
acţiune asemănătoare a fost implicată firma participat 720 de manageri din diverse zone ale
Johnson and Johnson care a retras de pe piaţă globului, 70% dintre aceştia au susţinut că res-
medicamentul Tylenol în momentul în care a
ponsabilitatea socială a firmei este foarte impor- acumula 10 milioane de dolari, un om de aface-
tantă, iar 28% au considerat că acesta este ri are nevoie în medie de 47 de ani în SUA, de
importantă.” În realitate lucrurile stau altfel. 13 ani în Coreea de Sud şi de numai 4 ani în
Managerii fiind preocupaţi de creşterea efi- Rusia. De la această tendinţă nu au făcut
cienţei economice a activităţii pe care o coordo- excepţie nici întreprinzătorii români. Profilul
nează uită de multe ori de atribuţiile din dome- moral al omului de afaceri român este contra-
niul responsabilităţii sociale. Alţi manageri se dictoriu, complex şi neuniform. În această cate-
scuză pentru nerealizările din acest domeniu gorie socială au pătruns: directorii din perioada
invocând faptul că este imoral ca ei să iniţieze comunistă, al doilea val de nomenclaturişti de
acţiuni filantropice pe banii acţionarilor. partid şi de stat, foşti membrii ai aparatelor
O firmă care de-a lungul timpului s-a represive comuniste, intelectualii care au mani-
implicat în rezolvarea problemelor ivite în festat aptitudini antreprenoriale şi mai nou tine-
comunitate, atunci când este într-o situaţie de rii.
criză, beneficiază de înţelegere din partea sala- Cum multe dintre averile din România au
riaţilor, consumatorilor şi comunităţii în gene- fost constituite prin devalizarea băncilor, priva-
ral. Conform unui studiu realizat de tizări frauduloase ar fi imoral să considerăm că
Market&Opinion Research International, apro- grupul oamenilor de afaceri din România şi-a
ximativ 70% dintre consumatori agreează desfăşurat activităţile economice pe baza prin-
mărfurile produse sau distribuite de firme care cipiilor etice dând dovadă de responsabilitate
se preocupă de rezolvarea problemelor apărute socială.
în comunitate. Mai mult, 50% din respondenţi
au declarat că ar plăti mai mult pentru mărfuri- 3. Decizie, moralitate şi legalitate în afaceri
le provenite de la firme care îşi asumă respon-
sabilitate socială. Etica în afaceri se referă nu doar la proble-
ma comportamentului social responsabil.
2. Lipsa de cultură şi îmbogăţirea Aceasta are la bază un spectru larg al diferite-
rapidă cu orice preţ - maladie morală lor variante de comportament al celor ce con-
a patronilor şi managerilor din fostele duc şi al celor conduşi. În centrul atenţiei ei se
ţări sovietice află scopurile şi mijloacele folosite pentru a le
atinge. Aşa, bunăoară, practic toţi cetăţenii con-
O categorie aparte o reprezintă firmele sideră că mituirea funcţionarului în vederea
care poluează mediul, aducând şi alte prejudicii obţinerii unui contract este neetică. În cazul dat
comunităţii, paralel cu derularea unor acţiuni sunt neetice mijlocele. Acţiunile conducători-
ce se încadrează în zona responsabilităţii socia- lor, angajaţilor, prin care se încalcă legea, de
le. Din punct de vedere moral aceste firme nu asemenea sunt neetice. Însă acţiunile, prin care
ar trebui să beneficieze de buna imagine reali- nu se încalcă legea, pot fi privite sau nu ca fiind
zată prin demersuri caritabile. În ţările foste neetice, în funcţie de propriul sistem de valori.
socialiste, cu toate succesele obţinute în instau- Se poate considera neetic comportamentul fir-
rarea economiei de piaţă, oamenii de afaceri mei „Ford Motors”, care s-a opus retragerii
excelează în mare parte prin lipsa de cultură. modelului „Pinto”, sau reproiectării instalaţiei
Primordial pentru aceşti oameni de afaceri este de combustibil a acestuia în vederea lichidării
mărimea venitului obţinut, acordând puţină pericolelor legate de defectele rezervorului de
importanţă propriei reputaţii. Vila, autoturis- benzină. Corporaţia „Menville” a ascuns un
mul de lux, paza de corp, îmbrăcămintea timp îndelungat datele ce atestau că inspirarea
scumpă, relaţiile cu politicieni, relaţiile cu prafului de azbest dăunează grav sănătăţi anga-
lumea interlopă sunt considerate ca atribute ale jaţilor firmei. Judecătoria statului New Jersey,
omului bogat spre care tind oamenii de afaceri. în cele din urmă, a constatat „că corporaţia
Din aceste considerente patroni şi manageri, „Menville” a luat în mod conştient şi cu sânge
prin acţiunile întreprinse, dau deseori dovadă rece deciziile de afaceri privind neluarea măsu-
de: neseriozitate în respectarea clauzelor con- rilor de protecţie şi de restabilire a sănătăţii,
tractuale, ignoranţă faţă de interesele parteneri- neglijând totalmente drepturile altor persoane”.
lor, nepăsare faţă de problemele salariaţilor etc. Judecata a cerut companiei să transfere 80%
Lipsa de cultură a oamenilor de afaceri din fos- din acţiunile ei întru-un fond corespunzător în
tele ţări socialiste poate fi pusă pe seama vederea achitării compensaţiilor mai multor
îmbogăţirii rapide a acestora. Astfel pentru a persoane, care au înaintat acţiunea. Compania a
afaceri, sporindu-le receptivitatea la probleme- ele se fac pentru a fi scutiţi de taxele impuse de
le etice, cu care ar putea să se confrunte. Încor- organele locale. Business-manii români zic:
porarea eticii în calitate de obiect de studiu în “Înainte de a jertfi bani pentru o binefacere,
cadrul cursurilor de instruire în domeniul afa- cântăreşte bine căile pe care ei ţi se vor întoar-
cerilor la nivel de universitate este o altă formă ce înzecit”. Pe lângă toate cheltuielile pentru
de instruire în vederea dezvoltării unui com- nevoile sociale servesc ca o publicitate exce-
portament etic, datorită căruia cei instruiţi lentă şi se compensează din contul creşterii
înţeleg mai bine aceste probleme. În cazul în vânzărilor.
care sunt implementate diferite programe şi Firmele, în mod normal, trebuie să
metode, descrise mai sus, şi se tinde ca şi con- desfăşoare acţiuni în domeniul responsabilităţii
ducătorii de rang înalt să joace rolul unor sociale în conformitate cu o strategie elaborată.
modele de comportament etic cuvenit, organi- Sunt multe cazuri când firmele sunt „stimulate”
zaţiile au posibilitatea de a-şi spori standardele să acţioneze în această direcţie de: pierderea
etice. personalului ce are un rol hotărâtor în
Şi în România responsabilitatea socială a desfăşurarea activităţii, boicotul consumatori-
oamenilor de afaceri, de asemenea renaşte, şi lor, campaniile negative de imagine promovate
chiar într-un mod foarte rapid. Este, în special, etc.
valabil în cazul unor corporaţii mari şi al celor Iniţiativele privind responsabilitatea
mai puternice bănci. socială a firmei sunt materializate, de cele mai
Mulţi business-mani români construiesc multe ori, prin donaţii şi sponsorizări. De
din contul lor case pentru copii, spitale, şcoli, menţionat că sumele destinate sponsorizării
centre de cultură. Dar totuşi donaţiile lor nu sunt scăzute din impozitul pe profit în limita
întotdeauna sunt absolut altruiste. De regulă, unui prag de 0,3% din cifra de afaceri.
Note
(1) Ionescu Ghe. Ghe., Cultura afacerilor, Ed. Economica, Bucureşti, 1997, p. 175
Bibliografie
Lector univ. dr. Costică Roman Prep. univ. drd. Pavel Stanciu
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
corpad03@yahoo.com pavels@seap.usv.ro
Prep. univ. drd. Iulian Condratov
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
iulianc@seap.usv.ro
Rezumat Abstract
Noua abordare conceptuală, prin prisma The new conceptual approach, through
durabilă, redirecţionează activităţile manageri- sustainable prism, redirects the managerial
ale ale firmelor din turism spre strategii respon- activities of tourism firms to responsible strate-
sabile din punct de vedere social. Soluţia nu este gies from the social point of view. The solution
una inovatoare, ci doar remodelată în spiritul is not an innovating one but reshaped in ethical-
etico-civic. Succesul afacerilor din turism se civic spirit. The success of tourism businesses
fundamentează necondiţionat pe componenta underlies unconditionally on the human compo-
umană şi, mai ales, pe gradul de implicare a nent and especially on the implication level of
acesteia în prestarea serviciilor turistice. that, in the administration of tourism services.
Conform unui studiu întreprins în primă- Relying on a study made in the spring of
vara acestui an, cercetare ce priveşte resursa this year, analysis that regards the human
umană din turism, s-a constatat spre exemplu, resource from tourism, it has been revealed
că la nivelul unităţilor de cazare sucevene for example that at housing units level of
maniera etică de abordare este deficitară, chiar Suceava, the ethic manner of approach is
superficială. impercipient, even superficial.
Angajatorii din turism sunt interesaţi cu The employers from the tourism are esspe-
predilecţie de forţa de muncă tânără, apreciată cially interested in the young work force, appreci-
pentru capacitatea mare de efort susţinut, pentru ated for its big capacity of sustained effort, for its
gradul mare de interacţiune cu turiştii şi mai ales great level of interaction with its tourists and
pentru dezinvoltura cu care conversează într-o especially for the ease with which they can talk in
limbă de circulaţie internaţională. De cele mai an international language. But most of the times,
multe ori însă, remuneraţia nu răsplăteşte efortul the emoluments don’t requite the laid effort from
depus de personalul angajat iar principiile etice the employers, and the ethical principles are
sunt aplicate aleatoriu şi discriminatoriu. applied aleatory and discriminating.
Se impune deci, focalizarea mult mai So, more intense focalization on the
intensă pe componenta umană şi imple- human component in the implementation of the
mentarea neîntârziată a principiilor respon- social responsibility principles is needed. In
sabilităţii sociale. În aceste condiţii etica this case, the ethic becomes the support for the
devine baza îmbunătăţirii competitivităţii turis- improvement of tourism competitive through
tice prin prismă durabilă. sustainable prism.
Introducere
Tendinţele globale şi priorităţile sectorului terţiar se repoziţionează. Mai mult, marea provocare euro-
peană vizează cu precădere turismul, componenta sectorială – vârf de lance şi totodată, cea mai accesibilă cale
de dezvoltare regională. Perseverenţa, corectitudinea, seriozitatea, grija faţă de clienţi şi calitatea servici-
ilor prestate sunt doar câteva dintre marile virtuţi ale celor competitivi în turism. Chiar şi cea mai
insignifiantă eroare poate avea, în dinamică, consecinţe dezastruoase pentru operatorii din turism,
aceasta datorită faptului că, durabilitatea depinde Recunoaştere, reputaţie, recunoştinţă sunt cei
în mare măsură de competitivitate. 3 R care călăuzesc lumea afacerilor occidentale, în
Noul context mondial obligă părţile implicate care responsabilitatea socială este înţeleasă şi ridi-
în sectorul turistic să abordeze noi concepte inter- cată la rang de politică de firmă.
disciplinare, doctrine, principii manageriale sau În condiţiile actuale, se merge pe consideren-
chiar subterfugii în scopul focalizării stakeholder- tul că supravieţuirea operatorilor din turism ţine
ilor pe componenta etico-responsabilă. mai mult de fler şi de capacitatea de anticipare a
Buna desfăşurare a activităţii turistice noilor atribute cerute de piaţa turistică. Dar avan-
depinde de gradul de implicare şi interesele tajul competitiv însoţit de obţinerea de profit face
diferitelor grupuri de stakeholderi. Conceperea deseori ca deciziile asumate să nu fie întotdeauna
unei strategii durabile care să ţină cont de stake- în favoarea socialului/mediului.
holderi reprezintă, în sine, un avantaj competitiv Tocmai aceste aspecte variabile sunt analizate cu
pentru unităţile cu profil turistic. Principalele predilecţie de etică. La nivelul operatorilor din turism,
grupuri de stakeholderi, intens implicate socio- apar frecvent dileme etice (Ţigu, 2003) de genul:
economic, sunt reprezentate de manageri, clienţi, Este firesc ca cei mai în vârstă să aibă
furnizori, concurenţi, acţionari, creditori, salariaţi, salarii mai mari decât tinerii?
sindicate, organisme ale administraţiei centrale şi Este normal să-i concediezi la un moment
locale, respectiv primării, administraţii financiare dat pe cei vârstnici?
etc. (Nicolescu şi Verboncu, 1999). Se justifică „omiterea” premeditată a infor-
Vocaţia firmei reprezintă pentru operatorii din mării turiştilor cu privire la serviciile gratuite, de
turism punctul forte de difuzie al principiilor de care pot beneficia?
guvernare internă, expresia generală a raţiunii de a E normal să apelăm la publicitate indirectă?
exista, politica socială – responsabilitatea faţă de Suntem scuzaţi dacă poluăm natura din
angajaţi şi consumul în ansamblul ei, creionând în moment ce nu avem acces la utilităţi?
ultimă instanţă direcţia de evoluţie a organizaţiei în E corect să minimalizezi condiţiile de
concordanţă cu aşteptările fireşti ale stakeholderilor. igienă din incinta bucătăriei?
Se consideră ca fiind datoria fermă a unei Este etic să refuzăm angajarea de personal
firme, indiferent de obligaţiile legale sau de cu o anumită orientare sexuală, credinţă religioasă
îngrădirile economico-normative impuse de direc- sau de o anumită etnie?
tivele Uniunii Europene, de a superviza atingerea E normal să oferim/primim mită etc.?
unor obiective care sunt în folosul comunităţii.
Conceptul de responsabilitate socială face Legea nu te ajută întotdeauna în astfel de situ-
referire la comportamentul etic, legal şi caritabil la aţii; cel mult ea îţi poate oferi un nivel minim al
locul de muncă, pe piaţă sau în comunitate. unor standarde morale (Ţigu, 2003), orientative
Aprecierea deosebită a angajaţilor şi respectul faţă pentru decizia managerială. Dar ce se întâmplă
de comunitate sau mediul înconjurător reprezintă dincolo de lege? Rezolvarea acestor neconcor-
esenţa noţiunii de RS . Contribuţia constantă în danţe depinde de cele mai multe ori de trăsăturile
mod pozitiv faţă de societate, poate aduce în timp de caracter ale celui pus în situaţia de a lua astfel
beneficii directe, asigurând competitivitatea pe de decizii.
termen lung. Totuşi, de cele mai multe ori impli- O altă întrebare rezidă din faptul că proiectele
carea socială în România este asociată cu o sursă de responsabilitate socială sunt decise şi prepon-
de profit pentru organizaţie. derent coordonate la nivelul unităţilor hoteliere
Societăţile, şi mai ales cele cu profil turistic, medii şi mari de manageri şi nu de proprietarii
trebuie să aibă în vedere, pe parcursul desfăşurării firmelor. Este oare etic să faci gesturi filantropice
activităţii, aplicarea unor cerinţe impuse de legile pe banii altora? Rolul managerilor este să ges-
nescrise ale bunului simţ dublate de respectul faţă tioneze banii companiei, dar trebuie să ţinem cont
de natură şi umanitate (Popa şi Filip, 1999): de faptul că responsabilitatea socială reprezintă un
să acţioneze astfel încât să respecte valorile instrument de marketing, care poate aduce profit.
de bază; Controversată este şi etica firmelor care aduc
să respecte regulile morale evidente; prejudicii comunităţii sau mediului în care îşi des-
să încheie contracte cu bună credinţă şi în făşoară activitatea şi, în acelaşi timp, derulează
beneficiul tuturor; proiecte de responsabilitate socială. Au dreptul
să ofere condiţii avantajoase categoriilor aceste companii la o imagine pozitivă şi la ben-
sociale defavorizate; eficiile indirecte pe care responsabilitatea socială
să urmărească normele etice atunci când îşi le conferă? Nu există deocamdată un răspuns
stabilesc obiective pe termen mediu sau lung; general valabil la această întrebare, însă, fiecare
să acorde fiecărei părţi interesate ceea ce i consumator poate decide dacă se va folosi sau nu
se cuvine. de serviciile oferite de firma în cauză.
Societatea civilă cere la rândul său să fie con- unităţii cu mediul său extern.
sultată de către actorii din domeniul serviciilor, iar În condiţiile globalizării vieţii economice,
organizaţiilor li se solicită din ce în ce mai des să aspectele privitoare la responsabilitatea socială
îşi facă publice standardele de conduită etică, pre- şi problemele etice devin preocupări extrem de
cum şi situaţiile financiare sau valorile de piaţă. importante ale firmelor cu profil turistic.
Sectorul ospitalităţii, în mod particular, este foarte
sensibil la opinia publică, într-o lume în care se 1. Concepte vechi abordate instinctual
pune tot mai mult accent pe dezvoltarea durabilă, în turismul românesc
iar comunicarea este globală şi instantanee.
Încrederea este baza unor tehnici moderne Activitatea responsabilă susţinută de etica
de organizare precum managementul participa- socio-economică nu este o inovaţie de dată
tiv, creşterea responsabilităţii, “long life learn- recentă. Majoritatea micilor întreprinzători
ing”, îmbogăţirea postului, cercurile de calitate români şi-au desfăşurat instinctual activitatea în
etc.. Dificultatea constă tocmai în găsirea acelei folosul comunităţii, căutând mai mereu să fie
stări de echilibru între performanţele sociale şi nişte buni cetăţeni corporativi. Încă de la
cele economice ale firmei.
începuturile turismului, gazdele au învăţat că „a
Uneori măsurile manageriale prin acţiuni
face ceea ce trebuie” – a deservi clienţii, a moti-
specifice responsabilităţii sociale sunt percepute
va personalul, a fi corecţi, buni vecini sau a
drept iniţiative de tip „me too”. Asemenea strate-
respecta mediul înseamnă spirit civic şi bun
gii de comunicare sunt bazate pe copierea politi-
cilor marilor firme de succes sau pe imitarea con- simţ turistic.
curenţei, după principiul „suntem preocupaţi de În afara unor relaţii particulare prospere cu
etică fiindcă se poartă”. beneficiarii serviciilor turistice, micii operatori
Conceptele de responsabilitate socială şi din turism sunt avantajaţi de faptul că reuşesc
etică profesională se intercondiţionează în mult mai facil, comparativ cu marile unităţi
activitatea firmelor turistice, conţinându-se şi hoteliere (gen lanţul Continental sau reţeaua
influenţându-se reciproc (figura 1). hotelieră Unita-Turism), să îşi gestioneaze
relaţiile cu vecinii, grupurile comunitare locale
sau autorităţile publice. Proprietarii pensiunilor
turistice şi a unităţilor de cazare locale sunt ade-
Dezvoltare sea capabili să-şi gestioneze abil relaţiile
durabilă deoarece activitatea lor este parte integrantă,
Etică vizibilă, a comunităţii pe care o deservesc.
strategică pe termen lung insuficient funda- unei limbi străine, experienţă în domeniu şi cal-
mentată pe doctrina etică şi mentalitatea pre- ificare, abilităţi de comunicare şi capacitatea de
concepută orientată spre câştig imediat a învăţa noi limbi străine. Din punct de vedere
obstrucţionează deocamdată valorificarea al experienţei însă, tinerii proaspăt angajaţi
potenţialului turistic regional la adevărata sa sunt pe nedrept dezavantajaţi sub aspectul
valoare. remuneraţiei.
Îndoctrinarea în spiritul egalităţii marxist- Din păcate, doar 17,9% dintre lucrătorii
leniniste a cetăţenilor din perioada socialistă şi unităţilor de cazare sucevene sunt absolvenţi ai
superficialitatea concurenţei capitaliste au cul- unei facultăţi. Interesant este că marea majori-
tivat tipul întreprinzătorului obtuz, lipsit de viz- tate a angajaţilor este reprezentată de studenţi
iunea multiplan – indispensabilă unui domeniu sau cel mult absolvenţi ai învăţământului pre-
atât de dinamic şi interactiv precum turismul. universitar. Specializările cu profil turistic
Gesturile filantropice mici, cu impact pozitiv Economia Comerţului, Turismului şi
asupra imaginii firmei, au astăzi caracter spo- Serviciilor, Geografia Turismului şi respectiv
radic, dar cu siguranţă vor face, în viitor, Managementul Firmelor de Comerţ, Turism şi
diferenţa. Servicii, foarte populare în rândul studenţilor
Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, per-
3. Diseminarea rezultatelor fecţionează viitori lucrători în turism.
constatate în unităţile de cazare din Unii studenţi aleg să profeseze, încă de pe
municipiul Suceava băncile facultăţii, în unităţi precum Hotel
Classic, Hotel Albert, Hotel Zamca sau
Sub aspectul moralităţii, „hotelierii” nu-şi Pensiunea Santa Fé. Pentru cei mai mulţi dintre
reproşează absolut deloc dezinteresul faţă de ei însă, lipsa experienţei le creează mari difi-
necesităţile stringente ale mediului ambiant. cultăţi la angajare. Experienţa în domeniu
Compasiunea şi morala colectivă sunt mai mult poate fi suplinită, la o vârstă atât de fragedă,
decât superficiale. Doar 64% dintre agenţii tur- doar prin acţiuni de voluntariat – o modalitate
istici supervizaţi au fost implicaţi ocazional sau practică neînsuşită deocamdată de prea mulţi
au cochetat în mod constant, prin programe de elevi sau studenţi.
sponsorizare, cu activităţile responsabile, prilej Carenţa de personal coroborată cu ati-
cu care au promovat şi susţinut organizarea de tudinea pseudoetică a angajatorilor – „opţiune
diverse spectacole, colecte bisericeşti, spon- de avarie”, determină o parte a top managerilor
sorizarea echipei locale de fotbal sau au acordat unităţilor de cazare să accepte personal neex-
suport financiar persoanelor sinistrate. perimentat; fiind totodată dispuşi să asigure
Acţiunile caritabile sunt întâmplătoare şi de locuri de practică elevilor/studenţilor chiar cu
regulă intermediate de persoane apropiate celor posibilitate de angajare parţială pe timpul verii.
ce gestionează unităţile în cauză. Se remarcă în Angajatorii vor fi cu certitudine încurajaţi,
acest sens patronii pensiunilor turistice mult în perspectivă, şi de prevederile Legii 72/26
mai sensibili la nevoile comunităţii locale, în martie 2007 . Pentru încadrarea în muncă pe
raport cu managerii unităţilor hoteliere. perioada vacanţelor a elevilor şi studenţilor
Disponibilitatea unităţilor turistice pentru angajatorul beneficiază în baza acestei legi de
iniţierea unor cursuri de ucenici sau facilitarea un stimulent financiar lunar egal cu 50% din
practicii efectuate de elevi/studenţi din salariul minim brut pe ţară pentru fiecare ado-
liceele/facultăţile cu profil turism-servicii este lescent angajat.
evidentă în condiţiile în care marea majoritate a În ceea ce priveşte discriminarea la anga-
personalului angajat are vârsta cuprinsă între jare cât şi la locul de muncă, o apreciere obiec-
18 şi 26 ani. Astfel 54,5% dintre managerii sau tivă este dificil de făcut. Se poate presupune
administratorii chestionaţi sunt deschişi existenţa unor uşoare forme de discriminare pe
colaborării, fiind dispuşi să ofere tinerilor posi- criterii de vârstă, recunoscut fiind faptul că sunt
bilitatea dobândirii de experienţă pentru preferaţi tinerii cu o capacitate mai mare de
meseriile de recepţioner, ospătar sau cameristă. efort, în dauna adulţilor trecuţi de prima
Alţi 13,6% ar fi parţial de acord să colaboreze tinereţe.
cu instituţiile sau unităţile de învăţământ ce Alte categorii de discriminare constatate
specializează tineri în domeniu. au la bază aspectul fizic şi etnia. Au existat
Cele mai importante abilităţi şi compe- situaţii în care unii administratori ai unităţilor
tenţe cerute de angajatori sunt: cunoaşterea de cazare sucevene, în genere manageri de pen-
siune, au declarat deschis că nu ar angaja sub implicate în studiu drept o modalitate de dez-
nici o formă membri ai etniei rrome; chiar voltare a aptitudinilor şi a planurilor de carieră.
dacă, din motive etice, chestionarul nu includea Pe de altă parte doar 9% dintre cei inter-
în mod explicit un astfel de item. vievaţi afirmă că se consultă cu angajaţii în
Principiile egalităţii în drepturi a tuturor chestiuni importante ce privesc societatea.
angajaţilor indiferent de religie, etnie, sex sau Îngrijorător este faptul că cea mai mare parte a
apartenenţă politică sunt respectate în 40,9% hotelierilor şi a administratorilor de pensiune
din cazuri. Îngrijorează însă valoarea procentu- nu ţin cont de sugestiile propriilor subalterni
ală destul de mare, respectiv 31,8%, a celor sau nu îi solicită decât ocazional să îşi susţină
care sunt total dezinteresaţi vis-à-vis de astfel punctul de vedere în diverse situaţii ce privesc
de probleme. Orice formă de discriminare naşte activitatea unităţii turistice.
tensiuni în interiorul firmei, disensiuni ce vor Cel mai frecvent sunt implicaţi în luarea
culmina mai devreme sau mai târziu cu fluctu- deciziilor angajaţii pensiunilor turistice, dar în
aţia personalului şi o scădere a eficienţei eco- majoritatea cazurilor abordarea ţine de politica
nomice. de aprovizionare şi, cu totul ocazional de strate-
Munca fără forme legale reprezintă o car- gia firmei, motivaţii salariale sau de activităţi
acteristică a perioadei de tranziţie. Acest societare.
fenomen este întâlnit din păcate şi în cazul Un număr semnificativ de pensiuni şi
unităţilor prestatoare de servicii, cu precădere hoteluri dezavantajează persoanele cu handicap
în cazul pensiunilor turistice, fiind una dintre locomotor. Lipsa unei rampe de acces, deşi
principalele surse conflictuale dintre salariaţi şi normele europene impun prezenţa lor, sau
patron. panta deosebit de înclinată obstrucţionează
Relaţiile conducerii unităţilor de cazare cu accesul în incinta unităţii de cazare a per-
proprii angajaţi nu sunt întotdeauna cele scon- soanelor cu astfel de disfuncţionalităţi.
tate de personalul societăţii. Programul de Patru cincimi dintre administratorii
lucru prelungit în schimburi alternante de 24 unităţilor de cazare (82%) afirmă că înreg-
ore urmate de repaus 48 ore, corespunde unui istrează şi rezolvă în cel mai scurt timp recla-
număr de 48-72 de ore de lucru pe săptămână, maţiile de orice natură de la clienţi, parteneri
în condiţiile în care legislaţia românească, de afaceri sau furnizori. Valoarea procentuală
armonizată cu cea europeană, prevede un timp este puţin probabilă dacă ţinem cont de faptul
maxim de lucru de 48 de ore, nu permite în că pe parcursul desfăşurării cercetării, în
mod activ un echilibru viaţă - muncă pentru 70,8% din cazuri nu exista sau nu era afişată la
angajaţi. recepţie condica de sugestii şi reclamaţii. Au
Un astfel de program determină un grad fost situaţii în care operatorului de interviu nu
sporit de oboseală acumulată progresiv, stres şi i-a fost permis să vizualizeze acest document
tulburarea bioritmului uman. O lege nescrisă a public. Lipsa de transparenţă este încurajată şi
eticii în afaceri apreciază că timpul mediu de de faptul că angajaţilor li se sugerează de cele
lucru în care angajaţii pot da maximum de ran- mai multe ori să tergiverseze remedierea
dament este apreciat la 8 ore/zi. În contradicţie inconvenientului intimat până la apariţia celui
cu tendinţa înregistrată la nivel mondial, abilitat să soluţioneze problema constatată.
respectiv de restrângere a numărului de ore
săptămânale lucrate, se poate concluziona că Concluzii
interesul angajatorului urmăreşte mai mult efi-
cacitatea firmei decât valorile etice. Definirea şi comunicarea valorilor speci-
Mai mult de jumătate dintre administra- fice firmei ajută personalul hotelurilor, pensi-
torii unităţilor de cazare (54,5%) consideră pro- unilor turistice şi a vilelor să rămână fideli
gramul de lucru ca fiind destul de flexibil şi propriilor principii, consolidând reputaţia
avantajos angajaţilor, majoritari tineri studenţi, companiei. Oamenilor le place să lucreze pen-
deoarece le permite participarea la cursurile tru şi cu cei care au valori sociale comune,
universitare. Conform aprecierilor a 59,1% bine formulate, astfel încât relaţiile dintre
dintre managerii hotelurilor şi pensiunilor tur- angajaţi, clienţi, furnizori şi investitori să fie
istice sucevene, proprii angajaţi sunt încurajaţi dintre cele mai bune.
să-şi dezvolte aptitudini reale şi planuri de Valorile de bază, şi principiile respons-
viitor. Participarea la cursuri a angajaţilor stu- abilităţii sociale ale companiei în general, sunt
denţi este percepută de administratorii firmelor inevitabil legate de reputaţia celor ce o con-
duc. Conchidem astfel că, la nivelul unităţilor petitivităţii în plan local. Cointeresarea etico-
de cazare din municipiul Suceava, aplicabili- socială este deocamdată un model teoretic
tatea principiilor responsabilităţii sociale, dezirabil, precursor al dezvoltării turismului
susţinută de valorile eticii în afaceri este durabil. Atitudinea etică a „hotelierilor” din-
deficitară, dar perfectibilă. colo de afacerile curente se poate fundamenta
În plan naţional, lipsa experienţei respon- numai în condiţiile unui parteneriat viabil
sabile îşi pune amprenta pe calitatea servici- între personalul angajat, turişti şi comunitatea
ilor prestate şi pe maniera de abordare a com- locală.
Note
Bibliografie
[1] Carroll, A. B. The pyramid of corporate social responsibility: toward the moral management of
organizational stakeholders, în: Business Horizons, 1991;
[2] Certo, S. Management modern, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
[3] Hapenciuc, V. Cercetare statistică în turism, studiul fenomenului turistic în judeţul Suceava,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;
[4] Kotler, P., Armstrong, G. Principiile marketingului, ediţia a treia, Editura Teora, Bucureşti,
2004;
[5] Nicolescu, O. Economia, firma si managementul bazat pe cunoştinţe, Editura Economică,
Bucureşti, 2005;
[6] Nicolescu, O., Verboncu, I. Management, Ediţia a treia, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
[7] Oprea, L. Responsabilitate socială corporativă: de la teorie la practică, Editura Tritonic,
Bucureşti, 2005;
[8] Popa, I., Filip, R. Management internaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
[9] Smith, M., Duffy, R. The Ethics of Tourism Development, Routledge, Taylor&Francis Group,
London, 2003;
[10] Ţigu, G. Etica afacerilor în turism - Puncte de vedere, cazuri, teme de reflecţie, Editura
Uranus, Bucureşti, 2003;
[11] *** Breviarul turistic al judeţului Suceava, 2006, editat de INS Bucureşti şi Direcţia Judeţeană
de Statistică Suceava;
[12] *** Codul Global de Etică pentru Turism, Organizaţia Mondială a Turismului, Madrid, noiem-
brie, 1999;
[13] *** CSR-Romania Newsletter, Nr. 3, 21 septembrie 2006;
[14] http://evado.ro/?p=5
[15] http://www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=2691, Strategii şi politici investiţionale specifice
întreprinderilor mici şi mijlocii, capitolul 4, pp 98-99;
[16] http://www.csr-romania.ro/
Rezumat Abstract
Acest articol prezintă importanţa şi rolul This article presents the importance and
auto-reglementării domeniului e-commerce din the aim of auto-regulation of e-commerce in
România, privită ca un instrument ce poate fi Romania, as a tool that could be used to pre-
utilizat pentru a preveni şi diminua fraudele din vent and diminish the frauds within the virtu-
mediul virtual. Comerţul electronic, ca formă de al world. Electronic commerce, as a form of
manifestare a revoluţiei informaţionale, creează manifestation of informational revolution,
probleme specifice care nu pot fi soluţionate induces specific problems that can not be
numai în baza normelor şi standardelor legale, solved using exclusively the legal norms and
fiind necesară apelarea la instrumente care să standards; these situations require new instru-
compenseze reacţia lentă a autorităţilor faţă de ments that compensate the slow reaction of the
dezvoltările tehnologice şi dinamica schim- public authorities in adopting technological
bărilor generate de trecerea la o nouă innovations and adapting the dynamic
economie: economia informaţională şi a changes induced by the transition to a new
cunoaşterii. Activităţile frauduloase din spaţiul economy: information and knowledge econo-
virtual se numără printre efectele negative ale my. Frauds committed in the virtual world are
acestei treceri spre era digitală. E-frauda este among the negative effects of this transition
un fenomen ce afectează şi comerţul electronic towards digital era. E-fraud is a phenomenon
din România, deşi este un sector încă în fază that also affects the electronic commerce in
incipientă de dezvoltare, însă cu un potenţial de Romania, although it is an early stage devel-
creştere uriaş. În acest context, se impune opment sector with an important potential
găsirea de soluţii care să permită prevenirea growth. Under these circumstances, it is
extinderii acestui fenomen. În acest sens, arti- required new solutions that prevent the exten-
colul urmăreşte prezentarea tehnicilor de auto- sion of this phenomenon. Considering this
reglementare care răspund, în primul rând, unei aim, the article highlights the auto-regulation
nevoi reale a comerţului electronic din techniques that are suitable primarily for the
România: câştigarea încrederii utilizatorilor, real need of the electronic commerce in
scopul principal al autoreglementarii fiind chiar Romania: obtaining the trust of users, the
acela de asigurare a unui anumit standard de main goal of the auto-regulation being the
conduită care să ridice nivelul de încredere al creation of a specific behavior that raises the
clienţilor în produsele şi serviciile oferite. level of the trust for the marketed products
Această lucrare militează pentru practicarea and services.This paper supports the imple-
auto-reglementării, articolul prezentând princi- mentation of auto-regulation in this sector, the
palele probleme ale comerţului electronic româ- article presents the main problems witnessed
nesc şi modul în care acestea pot fi rezolvate by the Romanian electronic commerce and the
apelând la tehnici de auto-reglementare, succe- solutions provided by these techniques; the
sul acestora fiind deja demonstrat prin inter- success of this technique that has been already
venţiile de acest gen pe plan internaţional, proved at the international levels is also pre-
prezentate, de asemenea, în cadrul lucrării. sented throughout the paper.
Românii sunt recunoscuţi în continuare în străinătate pentru fraudele de încredere, realizate mai
ales pe site-urile de licitaţii online. De asemenea, în cele mai multe cazuri, activităţile infracţionale sunt
iniţiate din România, dar vizează victime din străinatate sau sunt finalizate în străinatate. Autorii folo-
sesc în comiterea acestor fapte sisteme de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de
paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau sisteme de transfer rapid de bani (wire trans-
fer – servicii oferite de diferite instituţii financiare). Se remarcă o tendinţă de specializare continuă a
infractorilor atât asupra activităţilor desfăşurate, cât şi din punct de vedere tehnic, pentru identificarea
de noi moduri de operare: licitaţii frauduloase, folosire de site-uri false de escrow, site-uri de transport,
site-uri de comerţ electronic, site-uri de phishing, ascunderea urmelor prin Internet şi a circuitului pro-
dusului financiar. În ceea ce priveşte criminalitatea informatică şi fraudele cu mijloace de plată, se
remarcă o reorientare a grupurilor criminale, în sensul că acestea urmăresc, prin activitatea infracţio-
nala desfăşurată, obţinerea de sume de bani importante. Din cazuistica Poliţiei Române reiese faptul
că o parte din reţelele criminale organizate, transnaţionale, care în trecut îşi desfăşurau activitatea în
alte domenii (trafic de autoturisme furate, trafic de fiinţe umane şi chiar trafic de droguri) s-au reorien-
tat, săvârşind infracţiuni cu cărţi de credit şi prin Internet, sumele de bani obţinute în mod ilicit ca
urmare a acestor activităţi fiind uneori mult mai mari decât cele obţinute anterior. Datele Poliţiei
Române arată că jumătate din infracţiunile informatice înregistrate anul trecut au fost fraude cu mij-
loace de plată electronice (fig. nr.1).
infracţiuni cu
mijloace electronice
de plată 50%
Figura nr.1. - Infracţiunile informatice din România în anul 2006
În acest context, deşi valoarea comerţului ste bariere pot fi depăşite prin lărgirea accesului
electronic în România creşte exponenţial, populaţiei la tehnologiile informaţionale şi prin
românii rămân reticenţi faţă de mijloacele de trecerea online a unor servicii ale administraţiei
plată online. Potrivit estimărilor firmelor spe- publice (de exemplu, plata amenzilor, a taxelor
cializate, în România, doar 30% din comenzile şi impozitelor), lucruri care i-ar familiariza pe
online se finalizează online, cu plata prin card, români cu procedurile comerţului electronic.
în restul cazurilor înregistrându-se plăţi în Neîncrederea în comerţul electronic dato-
numerar, prin ordine de plată, prin sms etc. Asta rată vulnerabilităţilor sale nu este numai pro-
înseamnă că, la noi, comerţul electronic nu e blema cetăţenilor români. Astfel, un studiu în
online decât în mică măsură. Totuşi, piaţa are un rîndul europenilor [10] a arătat că dintre per-
potenţial imens, creşterea lunară estimată pen- soanele cu acces Internet acasă, 44% au
tru următorii 5 ani fiind de circa 20%. Se previ- cumpărat ceva online, şi doar 12% au cumpărat
zionează, de asemenea, menţinerea tendinţei de ceva dintr-o alta ţară a UE. Problemele princi-
creştere a ponderii plăţilor online, pe fondul pale ale comerţului electronic cu care s-au con-
creşterii încrederii în acest sistem de plată. fruntat europenii sunt legate de: garanţiile ofe-
Reticenţa de până acum a românilor faţă de rite consumatorilor (în special cele legate de
plăţile online este pusă de specialişti pe seama posibile plângeri, returnarea bunurilor şi redu-
neîncrederii în siguranţa tranzacţiilor pe ceri de preţuri), livrarea bunurilor, primirea de
Internet, pe cea a tradiţiei plăţilor cash, dar şi pe bunuri defecte sau greşite ori „extragerea“ unei
cea a lipsei obişnuinţei de cumpărare pe sume mai mari decât cea cu care au fost de
Internet. De asemenea, aceştia consideră că ace- acord (fig. nr.2).
suma extrasă 8%
defecte 25%
46%
livrare
56%
garanţii
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Figura nr. 2. - Problemele identificate de utilizatorii comerţului electronic din Uniunea Europeană
respectivă prin stabilirea unor standarde la care fiind folosită de majoritatea magazinelor online
aderă un grup de companii sau o ramură indus- ca o marcă de încredere în ceea ce priveşte
trială; sistemele de plată sigură cu aceste carduri;
mărcile de încredere (Trustmarks), sis- sigla de securizare a serverului utilizat
tem care are la bază plasarea mărcii de încre- pentru comerţul electronic – de obicei cu certi-
dere pe un anumit website, utilizatorul fiind ficat Verisign sau Geotrust, în cazul magazine-
astfel avizat asupra faptului că acesta respectă lor virtuale care folosesc serviciile procesatoru-
regulile impuse de entitatea furnizoare a lui de plăţi DotCommerce această siglă de
mărcii. Exemple în acest sens sunt Better securizare fiind obligatorie;
Business Bureau, care realizează şi publică standardele IAB - Internet Advertising
rapoarte asupra gradului de încredere oferit de Bureau sunt nişte măsuri luate – de obicei cu
diverse companii partenerilor de afaceri şi titlu de recomandare – de către IAB, un orga-
întreţine o bază de date cu milioane de compa- nism internaţional, independent, care propune
nii analizate şi poate pune la dispoziţia celor un set de reguli şi standarde în domeniul
interesaţi rapoarte, precum şi TRUSTe, o orga- Internetului şi, în general, al marketingului
nizaţie care activează în domeniul protecţiei interactiv.
datelor cu caracter personal şi al protecţiei inti- De asemenea, în România s-a elaborat, de
mităţii online; către nou înfiinţata Asociaţie Naţională pentru
serviciile de raportare şi de filtrare a E-commerce, un cod de conduită [7] ce are ca
spam-ului, scopul acestora fiind de a determina scop creşterea siguranţei şi încrederii consuma-
originea e-mai-lurilor nesocilitate şi de a reali- torilor în comerţul electronic din România şi
za liste cu IP-uri de la care se trimit spam-urile; care îşi propune să încurajeze dezvoltarea
mecanismele alternative de rezolvare a comerţului electronic şi a unui marketing direct
disputelor, care privesc o modalitate practică de decent. În aceaşi direcţie acţionează şi
îmbunătăţire a comunicării dintre comerciant şi Asociatia pentru Tehnologie si Internet, care
consumator, astfel de metode fiind oferite în prin studiile elaborate urmareşte să ofere furni-
prezent de majoritatea marilor website-uri de zorilor de servicii electronice pe Internet o bază
licitatie online, precum www.ebay.com, de discuţie în vederea adoptării de bune practi-
www.ubid.com etc. ci, coduri de conduită şi alte mecanisme de
În privinţa reglementării, România are o auto-reglementare care să contribuie la creşte-
legislaţie completă în domeniu, mai ales ca rea încrederii în mediul electronic şi dezvolta-
urmare a eforturilor de adoptare a acquisului rea comerţului electronic în România.
comunitar, la nivelul Uniunii Europene exis- Iniţiativele diferitelor organisme non-guverna-
tând Directive în acest sens, precum cea pri- mentale, asociaţii profesionale sau chiar a spe-
vind semnătura electronică, privind comerţul cialiştilor în domeniu din România, ce susţin şi
electronic, cea privind serviciul universal şi cea popularizează diverse norme de conduită în
privind intimitatea şi comunicaţiile electronice. mediul virtual sunt, de asemenea, demne de
Legislaţia în domeniu este cuprinzătoare, majo- apreciat.
ritatea actelor normative din domeniul Instrumentele de auto-reglementare pot
comerţului electronic fiind suficiente pieţei constitui astfel soluţii pentru rezolvarea proble-
românesti, asa cum se prezintă ea astăzi. Nu ar melor comerţului electronic românesc, putând fi
trebui totuşi să se piardă din vedere faptul că, aplicate, în special, în activităţile legate de ones-
pe lânga adoptarea actelor normative, o econo- titatea ofertei şi a relaţiei cu consumatorul, pro-
mie are mare nevoie de organisme apte să apli- tecţia datelor cu caracter personal care sunt cule-
ce legislaţia ori să o clarifice atunci când este se şi procesate de diverşi operatori pe Internet şi
cazul. În România, aceste organisme sunt încă în cazul publicităţii pe Internet – prin stabilirea
în faza de pionierat. unor standarde şi recomandări minime. Dacă
În privinţa auto-reglementării, au existat există interes din partea membrilor comunităţii
deja iniţiative de succes, precum [8]: din România, se pot aplica şi în ţara noastră
site-ul www.trafic.ro, ce prezintă datele aceste instrumente, necesitatea apelării la aces-
statistice rezultate ca urmare a analizei perma- tea fiind dată de avantajele pe care le oferă:
nente a peste 16 000 de site-uri românesti rezolvă problemele pe care reglementarea nu
înscrise; poate sa le cuprindă, duce la creşterea încrederii
siglele VISA si Mastercard – sigla în serviciile folosite, în special în cazul tran-
Verified by Visa si MasterCard SecureCode zacţiilor financiare pe Internet, demonstrează că
e-commerce este un domeniu matur cu jucători tea respondenţilor aceluiaşi studiu. Astfel, nu doar
care au înţeles că, dincolo de competiţia speci- efectele negative se pot propaga cu repeziciune în
fică fiecărui mediu de afaceri, există un interes spaţiul virtual, cât şi bunele practici în domeniu
comun pentru dezvoltarea sănătoasa a întregului pot fi popularizate cu mai multă uşurinţă datorită
sector. Internetului.
Standardele etice şi normele legale pe care
autorităţile le impun trebuie aplicate şi în mediul Concluzii
virtual, între lumea reală şi lumea virtuală nu tre-
buie să existe diferenţieri în această privinţă [4]. În mediul virtual se desfaşoară o activitate
Auto-reglementarea este o soluţie viabilă în con- asiduă de autoreglementare, în toata lumea înregi-
diţiile în care reglementarea poate fi percepută ca strându-se un entuziasm evident îndreptat în spe-
o „cămaşă de forţă“. Rezultatele unui studiu inter- cial către adoptarea voluntară a unor coduri de
naţional [6] cu privire la frauda online au arătat că conduită aplicabile atât utilizatorilor cât şi
55% dintre cetăţenii respondenţi cred că regle- conţinutului site-urilor. Succesul practicilor de
mentările sunt utile, în timp ce alţii, în special din autoreglementare este demonstrat, în primul
Vestul Europei, sunt ingrijoraţi de faptul că regle- rând, de limitarea nivelului activităţilor ilegale
mentările se pot dovedi prea restrictive în acest prin Internet. Din acest motiv, rezolvarea unor
mediu. Reglementările nu pot anticipa dezvolta- probleme ale comerţului electronic din
rea fraudei şi nu pot asigura flexibilitatea necesară România, precum fraudele electronice, poate fi
pentru a face faţă acestei schimbări. Frauda este posibilă prin apelarea la aceste tehnici, care pot
mult prea dinamică şi greu de controlat că să deveni un instrument util de a îmbunătăţi imagi-
poată exista o legislaţie inflexibilă. Concluziile nea şi profitul întregului sector, iniţiativele
studiului arată că e-frauda este globală, în conti- româneşti în această direcţie, deşi puţine, dove-
nuă dezvoltare şi extindere, 96% dintre respon- dind eficienţa acestor practici. Trebuie înţeles
denţi considerând că practicile de fraudare sunt însă că autoreglementarea nu poate exista fară o
rapid transmise dintr-o parte în alta a lumii. legislaţie corespunzătoare, nu poate înlocui
Aceasta înseamnă însă şi că tehnologia are opor- reglementarea, şi nici nu reprezintă un panaceu
tunitatea de a anticipa dezvoltarea fraudei şi că universal al problemelor din comerţul electronic
poate preveni un potenţial atac al acesteia. românesc, ci este doar o alternatrivă viabilă pen-
Tehnologia este o armă cheie în lupta impotriva tru dezvoltarea e-commerce şi o posibilă soluţie
fraudei, fiind considerată o prioritate de majorita- pentru limitarea fenomenului de e-fraudă.
Bibliografie
Rezumat Abstract
Scopul articolului de faţă îl reprezintă iden- The aim of this article is to identify the ade-
tificarea adecvării viziunii postmoderne asupra quacy of the postmodern view of knowledge and
cunoaşterii şi valorilor, la constituirea instru- values to produce tools of ethics management in
mentelor de managementul eticii în organizaţiile economic organizations. It is questioned the
economice. Este studiată posibilitatea de a con- possibility to conceive business ethics as a post-
cepe etica afacerilor ca fenomen postmodern. modern phenomenon. And, keeping this in mind,
Şi, în acest sens, postmodernismul şi obiectivis- postmodernism and objectivism are compara-
mul sunt analizate comparativ, ca maniere com- tively analysed as complementary manners to
plementare de a susţine epistemologic manage- epistemologically sustain ethics management.
mentul eticii. Etica relatării este considerată Narrative ethics is eventually considered an
finalmente a fi o contribuţie postmodernă important postmodern contribution for obtain-
importantă pentru obţinerea instrumentelor ing relevant instruments of business ethics, but
eticii în afaceri, dar stabilitatea acestei con- the stability of this construction is not in agree-
strucţii este contrară spiritului postmodern. ment with the postmodern spirit.
Introducere
1. Este etica afacerilor o disciplină tricţie etică intuitivă (Edgewoth apelează defapt la
postmodernă? un utilitarism moral), dar acesta repugnă margina-
liştilor care considerau neştiinţifică, în spirit poziti-
Unii autori, precum Ronald Green (Green, vist, înglobarea considerentelor morale în studiul
1993) au considerat că etica afacerilor este un pro- acţiunii economice). Faza de final a modernităţii
dus postmodern. Care este însă valoarea pentru din perspectiva postmoderniştilor o reprezintă
practică a conceperii eticii afacerilor ca disciplină structuralismul, acesta accepta că teoriile ştiinţifice
managerială drept rezultat al unui flux de idei post- sunt construcţii umane, nu adevăruri imuabile, sunt
modern? În tentativa de a contura un răspuns trebu- modele (structuri în terminologia lui Levi- Strauss,
ie să se observe ce desparte modernitatea de post- care face însă o distincţie discutabilă între modele
modernitate şi care sunt elementele care conferă şi structuri) ale realităţii, nu imagini fotografice ale
coerenţă şi sens ambelor. Un astfel de demers este ei. Astfel, unele teorii pot fi alternative pentru un
fireşte neeconomicos sub raportul întinderii, dar set dat de fapte pe care îşi propun să le explice.
limitarea la a compara câteva coordonate ale unei Cum alegem, ca cercetători, un cadru teoretic?
epistemologii realiste (modernă) şi a uneia cons- Răspunsul standard este – pe seama avantajelor
tructiviste (postmodernă) din perspectiva tratării metodologice pe care le oferă şi a capacităţii de a fi
(sub aspect descriptiv, explicativ şi predictiv) com- testabil. În plan secund însă, modele teoretice sunt
portamentului individual şi colectiv în contexte eco- selectate şi utilizând criterii arbitrare care ţin
nomice. chiar de orientările (preferinţele) personale ale
Modernitatea a fost caracterizată de un opti-
cercetătorului. În teoria managerială, teoria sis-
mism teoretic ce presupune că se pot obţine în mod
temelor, ruda apropiată a structuralismului,
speculativ (aşa cum era cazul veacului primilor ilu-
guvernează încă numeroase studii. Sistemele
minişti) sau pe calea validării empirice (cum era
rămân totuşi maniere de a reprezenta organicita-
cazul pozitiviştilor şi al unor scientişti care
tea ansamblului interacţiunilor din contextele
păstrează această metodă fără suspiciuni) aserţiuni
economice, sistemele sunt reflectări simplificate
cu privire la realitate care pot avea valori de adevăr.
ale secţiunilor realităţii alese, din nou, după con-
Pe scurt – lumea este aici şi noi o putem cunoaşte
venienţa cercetătorului, în acord cu scopul stu-
şi, finalmente, exprimăm această cunoaştere într-
diului, dar şi cu unele elemente arbitrare. În
un set finit de afirmaţii. De remarcat că nici teorii-
această fază apare în arena ideilor postmodernis-
le axiomatizării (deşi au un rol foarte important în
mul. Fireşte, în spiritul ultimei afirmaţii a para-
clarificarea şi reconstrucţia teoriilor ştiinţifice) nu
grafului precedent, este greu de contestat că
sunt altceva decât o etapă a modernităţii în sensul
acest galop teoretic istoricist (la K. R. Popper
ultimei afirmaţii. Ce a adus modernitatea în teoria
istoricismul se referă la posibilitatea de a
economică? Şcoala neoclasică (şi mai apoi cea aus-
demonstra firul unei istorii pe seama unor ipote-
triacă) de teorie economică şi epoca managemen-
ze teoretice) nu este şi el rezultatul unei selecţii
tului clasic sunt nişte bune exemple de modernism,
parţial arbitrare de paliere teoretice. Dacă oame-
ele transformă complexitatea ireductibilă a com-
nii de ştiinţă sunt făuritori de structuri ce
portamentului indivizilor în ecuaţii liniare, pieţele
garanţie avem că putem cunoaşte realul? Orice
devin arena calculului diferenţial şi matricial, orga-
punct de vedere este finit şi tranzitiv, această
nizaţiile sunt sisteme închise care maximizează
poziţie conduce la a privi teoriile ştiinţifice drept
orbeşte funcţii de profit. Aceste teorii sunt foarte
relatări alternative ale unor experienţe persona-
elegante prin gradul lor de formalizare şi creează
le sau colective, în cele din urmă avem de a face
iluzia unei cunoaşteri cu titlu definitiv a vieţii eco-
cu un limbaj despre realitate, nu cu realitatea.
nomice. Ele pierd astfel din vedere orice fel de
Într-un mod destul de bizar epistemologii care
valorizări, cu excepţia celei economice, pe care
credeau încă într-o cunoaştere a realului, nu într-
indivizii le fac în cadrul acţiunii economice. Chiar
o interpretare (sau, dacă ne putem exprima post-
şi în modele care iau ex hypotesi restricţii severe pe
modern, o hermeneutică) a sa, au contribuit cu
care le putem cu uşurinţă accepta, precum modelul
succes la promovarea postmodernismului, şi
walrasian sau cel wickesteedian, individul este
oferim aici drept exemple pe Th. Kuhn şi pe
inerent mai complex decât presupune modelul, într
R.G. Coolingwood. În postmodernism tot ceea
– un schimb pur walrasian nu avem deloc o imagi-
ce este normă socială este un rezultat al con-
ne fidelă a comportamentului economic individual
venţiei intersubiective, valorile etice nu sunt
dacă facem abstracţie de toate preferinţele care nu
deci mai puţin demne de interes ştiinţific decât
sunt exprimate şi uneori sunt doar vag conştientiza-
alte elemente care stimulează un traiect în acţiu-
te. În aceiaşi ordine de idei, indeterminarea din
nea economică.
cutia lui Edgeworth este facil rezolvată de o res-
Postmodernismul este greu de definit pen- În această ordine de idei, dacă nu putem defi-
tru că a-l defini reprezintă deja o inconsecvenţă, ni postmodernismul cum putem spune că etica afa-
atunci când postmodernistul spune că totul este cerilor este un fenomen postmodern? Poate că post-
un joc al limbajului sau discursului (cum este modernismul nu poate fi definit (definirea a rămas,
cazul lui Derrida şi Foucault, deşi într-un mod conform postmoderniştilor, o relicvă a modernis-
diferit) definirea postmodernismului produce şi mului), dar acesta are anumite caracteristici pe care
ea un fapt de limbaj tranzitoriu. De altfel, ceea cercetători din domeniul eticii afacerilor şi al studii-
ce este cu adevărat deconcertant în studiul lor organizaţionale le - au pus în lumină pentru a
lucrărilor postmoderne (fie ele din domeniul stu- vedea cum influenţează postmodernismul de masă
diilor organizaţionale sau al altor câmpuri de (cel resimţit de către populaţie ca o reînviere a unui
investigaţie) este că acestea tratează chiar şi con- scepticism/relativism tonifiant, distinct de cel „inte-
secvenţa logică ca pe ceva arbitrar care nu con- lectualist” expus până acum). Se prezintă sintetic
tribuie eficient la desfăşurarea comunicării. aceste caracteristici în tabelul nr.1.
Tabelul nr. 1 – Caracteristicile postmodernismului
Kilduff & Kelemen R. Green C. C. Walton
Fluiditate Respingerea metana- Respect faţă de diversitatea cul-
Caracteristici
Postmodernismul este însă extrem de eclec- susţine totuşi că postmodernismul aduce o etică
tic (Kilduff şi Kelemen, 2003), el nu se lasă prea proprie a afacerilor în condiţiile echivalenţei tutu-
uşor încadrat în tipare, organizaţiile post – moder- ror opiniilor?
ne, în sensul cronologiei, nu sunt neapărat unele
care şi-au însuşit o viziune postmodernă. Z. 2. O etică postmodernă a afacerilor
Bauman opinează că postmodernismul se referă
nu la o succesiune cronologică, ci la falimentul În această secţiune se face o prezentare cri-
idealurilor modernităţii (Bauman, 1993), datorită tică a unor argumente aduse în sprijinul ideii că
acestui eşec de a menţine un câmp unificat al postmodernismul poate contribui la o viziune
cunoaşterii epistemologia şi morala trebuie să pri- realistă asupra eticii în relaţiile de afaceri şi la
vească modernitatea ca pe un fenomen depăşit, nivelul locului de muncă. În acest sens se abor-
aceasta este raţiunea pentru care organizaţiile au dează rolul eticii postmoderne şi al eticii relatării
devenit postmoderne. în organizaţii.
Etica afacerilor este cu siguranţa un produs A. Rolul eticii postmoderne în organizaţii
postmodern datorită creşterii interesului recent R. Green (Green, 1993) consideră că post-
faţă de diversitatea valorilor în organizaţiile eco- modernismul a fost un promotor al eticii afaceri-
nomice, faţă de percepţia comunităţilor asupra lor pentru că a accentuat importanţa alterităţii (a
acţiunii economice a corporaţiilor, faţă de o viziu- celuilalt) şi eşecul teoriilor explicative atotcu-
ne integratoare asupra indivizilor. Ceea ce este prinzătoare. Aserţiunea este corectă, dar ce poate
însă cu adevărat problematic este faptul că un pune postmodernismul în locul unei speranţe
postmodernism „nediluat” nu oferă niciun funda- într-o etică universală la care a aspirat moderni-
ment pentru managementul eticii şi nici criterii de tatea?
selecţie şi ierarhizare a valorilor. Toate documen- Aproape toate modelele de formalizare a
tele formale din programele de managementul eticii în organizaţiile economice (Tabelul nr. 2)
eticii constituie probabil, din perspectivă postmo- au la bază presupuneri care sunt mai degrabă
dernă, doar o relicvă a modernităţii. Se poate obiectiviste decât postmoderne.
La fiecare nivel managerial influenţa se mani- mentul eticii; 4. La fidelitatea în exprimare faţă de
festă cu un grad de semnificaţie distinct, de exem- opiniile stakeholder-ilor; 5. La evitarea dualităţilor
plu nivelul strategic este adesea influenţat de noi simplificatoare; 6. La faptul că etica relatării este o
viziuni globale asupra pieţelor şi organizaţiilor. componentă a eticii la care pot adera chiar şi părţi
Influenţa reciprocă a celor două tipuri majore de cu viziuni contradictorii.
paradigme constă în faptul că unele caracteristici Fidelitatea în relatarea viziunilor terţilor este o
organizaţionale sunt transferabile atunci când efi- componentă indispensabilă a descrierii pieţelor, tran-
cientizează procesul managerial. Şi această influ- zacţiilor, relaţiilor organizaţionale. Această discuţie
enţă se datorează fie dorinţei de impunere a unui stil poate deveni în mod lejer circulară, etica relatării
managerial, fie convenienţei pe care o anumită poate deveni una universală? Dacă da, poate fi
optică o are într-un context dat, sau chiar ambelor. aceasta transpusă în coduri etice şi coduri de condu-
Din perspectiva modernă comparaţia efectuată are ită? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări este auto-
sensul de punere în paralel a unor principii. Din distructiv pentru modernism deoarece, în aceste con-
punct de vedere postmodern comparaţia nu are diţii: a) Managementul de top poate stopa parţial
sens, deoarece postmodernismul nu se priveşte pe fluiditatea organizaţiilor; b) Codurile etice pot gene-
sine ca fiind o altă perspectivă ci ca instrument de ra unanimitate indiferent de contextul cultural.
invalidare a viziunii moderne, în cazul în care com-
paraţia ar putea avea sens acesta va trata elemente- Concluzii
le comparate ca descrieri alternative ale unei
realităţi ce nu poate fi cunoscută pe deplin. Postmodernismul nu poate rămâne consec-
B. Etica relatării şi rolul ei în organizaţii vent atunci când îşi propune să construiască o etică
Postmodernismul caracterizează totalitatea generală sau una aplicată, chiar dacă etica relatării
textelor ca fiind literare, verbalizarea reprezintă permite o sensibilitate sporită faţă de diversitatea
doar o manieră de a relata în mod personal expe- valorilor, fidelitatea faţă de terţe relatări ale unei
rienţa umană (fie că este vorba de conversaţii coti- unice realităţi este un ideal în plus. Dacă toate ins-
diene sau de publicaţii ştiinţifice). trumentele de managementul eticii sunt percepute
A. Z. Newton (Newton, 1995 ) consideră că în la nivel organizaţional doar drept construcţii tran-
acest context determinantă este o etică a relatării, zitive, atunci acestea îşi pierd puterea previzională
narativă (narrative ethics), nu una a acţiunii, acţiu- în privinţa comportamentului viitor al membrilor
nea rămâne ascunsă înţelegerii, ceea ce este etalat organizaţiei. Dacă realitatea valorilor este pusă
este doar o relatare a experienţei individuale. Etica la îndoială de postmodernism, atunci cum mai
narativă reprezintă, într-o exprimare poetică a lui putem vorbi despre ele în mod coerent la nivel
D.M. Boje (Boje, 2006), o forţă implicată în prezen- organizaţional?
tarea celorlalţi şi a nevoii noastre de a nu fi identifi- Managerii au, în mod intuitiv (cu toate că
caţi cu masele. Etica narativă este o cercetare a felu- intuiţia şi apriorismul sunt excluse din viziunea lui
lui în care transformăm memoria în ficţionalitate. Rand, Huemer aprecia cunoaşterea morală ca
La ce foloseşte în organizaţii o asemenea având fundament intuitiv (Huemer, 1992)), o doză
viziune? 1. La ascultarea cu interes a opiniilor puternică de obiectivism atunci când consideră
divergente; 2. La suspiciunea cu care trebuie tratată anumite principii ca stabile şi asta indiferent de con-
autoritatea unor relatări asupra altora; 3. La perso- textul momentan pe care enunţarea în mod formal a
nalizarea puternică a instrumentelor de manage- acestora îl poate declanşa.
Bibliografie
[1] Bauman, Zygmunt. Postmodern Ethics, Oxford, Blackwell Publishers, 1993
[2] Boje, David M. Toward a Narrative Ethics for Modern and Postmodern Organization Science,
disponibil la http://cbae.nmsu.edu/~dboje/papers/toward_a_narrative_ethics_for_mo.htm, 2006
[3] Dalziel, P., Higgins, J. Pareto, Parsons, and the Boundary Between Economics and Sociology, American
Journal of Economics and Socilogy, vol.65 nr.1, 2006,pag.109-126
[4] Green, Ronald M. Business Ethics as a Postmodern Phenomenon, Business Ethics Quarterly, 3.3,
p. 219-225, 1993
[5] Gustafson, Andrew. Making Sense of Postmodern Business Ethics, Business Ethics Quarterly, 10.3, 2000
[6] Huczynski, A. Andrzej, Buchanan A. David. Organizational Behavior, Prentice Hall, 2007
[7] Huemer, M. Moral Objectivism, disponibil la http://home.sprynet.com/~owl1/objectiv.htm, 1992
[8] Kilduff, M., Kelemen, M. Bringing Ideas Back In: Eclecticism and Discovery in Organizational Studies,
în Research in Sociology of Organizations, vol. 21, 2003, p. 89-109
[9] Newton, Adam Zachary. Narrative Ethics. Cambridge , Harvard University Press 1995
[10] Walton, Clarence C. Business Ethics and Postmodernism: A Dangerous Dalliance, Business Ethics
Quarterly, 3.3, p. 271-284, 1993.
Rezumat Abstract
Legea Sarbanes-Oxley intitulată oficial The Sarbanes-Oxley law, officially named
„Reforma contabilităţii companiilor publice şi „Public Company Accounting Reform and
Legea protejării acţionarilor” a intrat în vigoare Investor Protection Act” was adopted in 2002
în anul 2002 în Statele Unite ale Americii şi are in the United States in order to review the
ca scop declarat reformarea practicilor contabile accounting practices and to rebuild communi-
şi refacerea încrederii publicului în raportările ty’s confidence in the Public Companies
companiilor cotate la Bursă. Ce evenimente au Financial Reports. What were the events that
declanşat legiferarea şi reglementarea acestor triggered the implementation of such ruling?
practici? Răspunsul se află în mult mediatizatele The answer lays in the over-displayed cases of
cazuri Enron, WorldCom precum şi alte falimente corporate frauds as Enron, WorldCom and
celebre avându-şi rădăcinile în ceea ce numim other famous bankruptcy scandals, all of them
contabilitatea creativă, fără ca acest concept să having the same roots into the „creative
cuprindă altceva decât modalităţi la limita licitu- accounting” practices. This concept refers to
lui de a mistifica, ascunde şi înfrumuseţa reali- diverse actions taken in order to bewilder, hide
tatea prin raportări contabile viciate. Mediul de and embellish the economic and financial
afaceri este oricum supus unor presiuni de regle- reality of the companies throughout fraud
mentare împotriva sofisticării fraudelor corpo- Accounting Reports. Business environment is
ratiste, astfel încât era de presupus că se va anyway subject to various demands to rule
ajunge la reglementarea acestor activităţi ce ţin against sophistication of corporate frauds,
de etica în afaceri mai mult chiar decât de aco- thus legislation towards ethics in business was
modarea unor principii contabile ce oricum fu- to be expected. Question is how these new
seseră expuse şi legiferate. Întrebarea care se rules and regulations will become effective for
pune este în ce masură aceste noi reglementări the purpose they were created, given the fact
reuşesc să-şi atingă scopul, având în vedere că that they determine as well negative effects
provoacă şi efecte negative, precum încărcarea such as the increase of the companies’ expens-
cheltuielilor firmelor cu servicii contabile, finan- es for financial and audit services or the limi-
ciare şi de audit sau limitarea libertăţii de acţiune tation of free action once the Surveillance
odată ce Comisiile[8] create pentru supraveghere Commission [8] has mandate to stop their
au mandat în a bloca tranzacţii ce par dubioase. transaction when appear to be doubtful. This
Reglementari de acest tip sunt deocamdată apli- kind of standards is for now applicable only in
cabile în mediul de afaceri nord american, însă the American business environment, but it
ele au deja influenţă asupra companiilor de pre- already has effects on the companies every-
tutindeni, inclusiv cele româneşti. Articolul de where, including the Romanian ones. This
faţă explorează în ce mod se întâmplă aceasta şi article explores the way this may occur, as
care sunt argumentele pro şi contra apariţiei well as the pros and cons of the implementa-
acestui tip de standard în legislaţia noastră. tion of such standards in our legislation.
Senatorii Sarbanes şi Oxley au propus şi promovat legea, stabilind standardul care le poartă nume-
le ca urmare a scandalurilor centrate pe companiile Enron, Worldcom, Tyco International şi altele. Un
complex de factori (Sinnett, 2007) a dus la crearea condiţiilor pentru apariţia acestei reglementări, însă
este clar că unul anume a fost catalizator, anume seria uluitoare de fraude corporatiste intervenite în
special în perioada 2000-2002 în spaţiul econo- şi mai cu seamă complicitate, Arthur Andersen
miei americane, însă cu ramificaţii importante şi-a închis porţile, părţi din companie fiind pre-
la nivel internaţional, prin prisma globalizării, luate de celelalte firme din grupul celor patru
pornind de la mediatizatul scandal Enron şi mari concurenţi din sectorul firmelor de audit şi
până la cele legate de WorldCom, Tyco sau contabilitate, la scară multinaţională.
Arthur Andersen; or, ce poate fi un mai evident
atac la etică decât aceste practici ce au facut 1. Fraude corporatiste
posibile acumulările de erori, manipulări şi în
cele din urmă etalarea unor conflicte de inter- O listă ce nu se poate apropia de exhausiv
ese şi a unor câştigători de pe urma lor. ar cuprinde cel puţin aceste cazuri, fără ca ele
Fraudele ce au rezultat sunt cifrate la peste să aibă în comun fraudări de tip contabil, ci mai
500 de miliarde de dolari, în termeni de scăde- degrabă încălcări grave ale principiilor eticii în
re a valorii de piaţă a companiilor listate, în afaceri: scandalul spionajului Hewlett Packard
urma prăbuşirii lanţului de datorii rostogolite şi din 2006, scandalul mitei oferite de BAE
de pierderi neevidenţiate sau raportate drept Systems (producător de armament) în Arabia
profituri. Pe scurt, aceste companii şi-au umflat Saudită, Bre-X, Clearstream Luxemburg, scan-
scriptic cifrele de afaceri şi implicit profiturile dalul mitei oferită Organizaţiei Naţiunilor
prin nedeclararea cheltuielilor amânate sau Unite de către Compass Group, exagerarea
cuprinse în contracte sub clauze confidenţiale rezervelor de petrol ale Exxon, raportarea falsă
sau ascunse, prin prezentarea veniturilor posi- a profitului companiei Fannie Mae (SUA), uti-
bile drept venituri sigure şi încasate, prin crea- lizarea muncii copiilor de către Firestone Tire
rea de corporaţii fantomă, de altfel nu extrem and Rubber Company, scandalul Ford Pinto,
de diferite de „căpuşele” autohtone şi prin alte scandalul Guinness, prăbuşirea Hafskip, supra-
practici similare. Sunt în acest context de notat facturarea guvernului de către Halliburton,
practicile de creare a unor companii de sine scandalul Harken, frauda contabilă de la
stătătoare, aflate în proprietatea companiei- Lernout & Hauspie Belgia, scandalul mitei
mamă şi care preiau datoriile acesteia lăsându-i Lockheed în Germania, Japonia, Olanda, etc.
o imagine bilanţieră favorabilă (prin diminua- Două dintre cazuri sunt prezentate în continua-
rea datoriilor şi creşterea activelor datorată re mai în detaliu, fiindcă acestea au constituit
deţinerii capitalului altor entităţi). punctul focal în agregarea forţelor ce au deter-
Raţiunile unui asemenea comportament minat apariţia şi impunerea standardului SOX.
corporatist decurg dintr-o realitate extrem de Fraudele Enron şi Worldcom
pragmatică şi din aspiratii profund individua- Unele surse estimează că problemele
liste: managerii companiilor, având în oferta Enron au început în 1992 când autorităţile au
salarială între altele pachete de beneficii ce fost convinse să-i permită companiei să înre-
includeau şi acţiuni în capitalul companiilor gistreze preţul unor obligaţiuni aşa cum era el
conduse de ei, aveau tot interesul să gonfleze stabilit de preţul curent de tranzacţionare pe
valoarea de piaţă a acestora încercând să pară Bursă, printr-o metodă numită „mark to mar-
în acelaşi timp eficienţi în ochii acţionarilor ket” ce fusese folosită până atunci doar de tra-
principali şi să raporteze performanţe crescă- deri şi brokeri. Această metodă a facilitat con-
toare. siderarea veniturilor viitoare şi probabile drept
Prăbuşirea lanţului de mistificări care mai venituri curente. Este posibil chiar ca acele
de care mai sofisticate a dus la evaporarea unor venituri să nu se fi materializat niciodată, pro-
sume enorme din patrimoniul companiilor pre- ducând totuşi efecte contabile. Atâta vreme cât
cum şi a capitalului din fondurile de pensii ale bilanţul prezenta aceste sume drept venituri
angajaţilor. Acest ultim lucru a provocat o legi- certe, preţul acţiunilor se menţinea ridicat lao-
timă furie publică in Statele Unite, iar legifera- laltă cu capacitatea de îndatorare a companiei,
rea SOX s-a impus ca un remediu aplaudat de pe fondul unei imagini pozitive în ochii credi-
toată lumea. torilor şi ai acţionarilor. Creditele obţinute rela-
O victimă colaterală a falimentului Enron, tiv uşor au fost folosite la achiziţionarea unor
spre exemplu, a fost şi compania de contabilita- companii profitabile în speranţa că ele se vor
te şi audit Arthur Andersen care ar fi trebuit să constitui în noi centre de profit. De asemenea,
detecteze şi să raporteze falsurile de tipul celor Enron a creat mai multe corporaţii deţinute
menţionate mai sus, puse la cale de conducerea 100%, cărora le-a transferat portofoliile de
vinovată. Dată în judecată pentru incompetenţă datorii, menţinând curat bilanţul central.
Acestea nu au fost singurele metode utilizate benefice asociaţilor din umbră, raportând fals şi
astfel că, în 2001, experţii s-au găsit în imposi- exagerat rezervele şi beneficiile sau ascunzând
bilitatea de a determina care parte din operaţiu- datorii.
nile Enron erau legale şi care nu.
Începutul sfârşitului a fost determinat de 3. Obligaţiile pe care standardul SOX
publicarea unei analize care recomanda debara- le impune companiilor
sarea rapidă de acţiunile Enron, preţul lor
scăzând, ceea ce a făcut ca toate instrumentele Sarbanes Oxley are 11 capitole care tra-
de limitare a riscului, expunerii, toate garanţii- tează organismele, regulile şi procedurile pe
le să-şi piardă conţinutul. Cum practic nici un care companiile sunt obligate să le creeze şi să
activ al companiei nu mai era profitabil, năru- le respecte. Fără a intra în detalieri excesive,
irea a fost completă. conţinutul şi înţelesul acestora poate fi rezumat
Boom-ul telecomunicaţiilor din ultimii ani astfel (Anand, 2007):
ai secolului trecut a fost extrem de favorabil şi Crearea Comisiei de supraveghere con-
pentru acţiunile Worldcom, o companie impor- tabilă a companiilor publice (cotate la Bursă)
tantă de telefonie. Preşedintele Bernard Ebbers reglementează realizarea de auditări indepen-
fiind şi acţionar principal, şi-a folosit partici- dente şi, cel mai important, imparţiale asupra
paţiunea pentru garantarea finanţării unor pro- înseşi firmelor de audit; creează de asemenea
iecte şi investiţii personale. Din nefericire, anul un organism de supraveghere a profesiei de
2000 a adus o corecţie brutală, în jos, a valorii auditor, de înregistrare a auditorilor autorizaţi,
acţiunilor firmeor din sector, reducând subs- stabilind procedurile şi procesele ce trebuiesc
tanţial impresia de bogăţie a acţionarilor. urmărite în realizarea rapoartelor de audit.
Deoarece garanţiile respective ajunseseră la Independenţa cenzorilor. Capitolul al
maturitate, preşedintele Worldcom, intrat în doilea stabileşte standarde specifice pentru
criză de lichidităţi, a convins administratorii auditorii externi, în scopul limitării conflictelor
companiei să-i împrumute 400 de milioane de de interese. Reglementează de asemenea acce-
dolari cu titlu personal. Această strategie a avut sul la profesia de auditor, definind criteriile de
doar un succes limitat, managerul fiind conce- admisibilitate a noilor auditori, politica de
diat curând după aceea. Mai departe, situaţia rotaţie a auditorilor aparţinând aceleiaşi firme
Worldcom fiind după „dot com” boost nu foar- în relaţie cu un client anume şi în fine defineşte
te bună, din 2000 până în 2002, câţiva directo- situaţiile de conflict de interese între auditor şi
ri au trecut la falsificarea situaţiei financiare auditat. Pentru evitarea situaţiilor de conflict de
prin subestimarea costurilor de interconectare interese, se interzice companiilor de audit
şi prin înregistrarea unor venituri inexistente. angajarea în alt tip de afaceri decât cele statua-
Ca şi la Enron, descoperirea fraudelor a dus la te mai sus, în raport cu firmele pe care le audi-
sancţiuni prompte şi la volatilizarea unei părţi tează.
din valoarea de piaţă. Totuşi, spre deosebire de Responsabilitatea corporatistă. Această
Enron, Worldcom avea încă un nucleu sănătos secţiune impune managerilor de vârf să preia
care i-a permis supravieţuirea. personal responsabilitatea pentru corectitudi-
nea şi caracterul complet al raportărilor conta-
2. Ce au aceste scandaluri în comun? bile ale companiei. Defineşte modul de conlu-
crare dintre cenzorii externi şi cei ai companiei
Principala trăsătură pe care o putem evi- şi enumeră limitările acţiunilor posibile pentru
denţia este că în toate cazurile, managementul administratori precum şi pedepsele la care se
a luat decizii greşite, ilegale sau imorale cu expun. Scopul este de a clarifica responsabi-
scopul de a-şi acoperi erorile sau de a profita în lităţile fiecărei părţi.
nume personal de pe urma companiilor. Între- Declaraţii contabile extinse. Capitolul
barea care se pune firesc este: cum au profitat? patru descrie care sunt cerinţele de raportare
Manipulând înregistrările contabile, antedatând pentru diversele tranzacţii care, prin neînregis-
pachetele de opţiuni, speculând la Bursă infor- trarea corectă, pot influenţa sănătatea finan-
maţii privilegiate, menţinând conflicte de inter- ciară a companiei. Tranzacţiile în cauză se pot
ese, formând carteluri pentru a forţa impunerea şi referi spre exemplu la operaţiunile bursiere
menţinerea unor preţuri mai mari, declarând profi- efectuate de către angajaţi în posturi de condu-
turi false pentru a determina creşterea dividendelor, cere cu titlurile companiilor la care funcţio-
făcând investiţii dăunătoare companiilor dar nează, ceea ce creează o situaţie evidentă de
care îngreunează oricum acest tip de iniţiativă. veghează la respectarea Codului de Etică şi a
Efectele directe s-ar putea face simţite în regulamentelor Bursei. Activitatea Comisiilor
însăşi legislaţia românească, pe care aşteptăm Speciale ale Bursei statuează preeminenţa unor
să o vedem evoluând în sensul relglementării principii rezonante cu cele expuse anterior,
formale pentru companii a eticii comportamen- anume: cel al autonomiei, principiul obiecti-
tale în afaceri. Nici un standard nu este perfect vităţii, principiul protecţiei investitorilor.
şi cu atât mai puţin comportamentul generat de Cele prezentate mai sus constituie fără
aplicarea acestuia; însă fără setarea unor coor- îndoială un pas salutar şi cu efecte de responsa-
donate formale şi înalte de etică în afaceri, bilizare certă în rândul profesiilor vizate, însă
companiile ar continua să evolueze haotic, pro- asanarea promisă de un standard de tip SOX
fitând de golurile legislative, de normele tardi- este dificil de realizat fără crearea întregului
ve sau ambigue de aplicare a acestora, precum arsenal de instrumente legislative şi organi-
şi de permisivitatea climatului de afaceri în zaţionale care să vegheze la respectarea în sens
general. Prin urmare, efectul pe care îl consi- strict a principiilor enunţate, având la îndemână
derăm deja observabil este presiunea de regle- atât instrumente de detectare a contrave-
mentare la nivel legislativ a principiilor ce stau nienţelor, cât şi pârghii punitive suficient de
la baza adoptării SOX. convingătoare.
Astfel, notăm faptul că procesul de res- Indirect, companiile româneşti se pot găsi
ponsabilizare a profesiei contabile şi de auditor în situaţia de a fi obligate să respecte standar-
al situaţiilor contabile este demarat, iar în acest dul Sarbanes Oxley dacă partenerii lor sau
sens cităm iniţiativa CECCAR ce preia în investitorii americani o pretind ca o condiţie de
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili colaborare. Tot indirect, autoritatea română de
principiile prevăzute de IFAC (2) cu privire la reglementare a activităţii bursiere ar putea
obligaţiile şi restricţionările de ordin etic apli- urma exemplul american şi ar putea impune un
cabile profesioniştilor contabili independenţi şi echivalent autohton al acelor reglementări, în
celor angajaţi. Se face referire, în documentul completarea codului amintit mai sus şi prin
citat, la posibile conflicte de interese (secţiunea crearea cadrului de aplicare şi de amendare a
220), la condiţii obligatorii pentru asigurarea comportamentelor potenţial frauduloase.
independenţei misiunilor de certificare (secţiu-
nea 290), întocmirea şi raportarea informaţiilor 6. Eficacitate. Funcţionează?
(secţiunea 320), sau cerinţe de obiectivitate
Având în vedere că este imposibil de adus
(secţiunea 280) tratate deocamdată insuficient
dovezi pentru fapte care nu s-au întâmplat, nu
şi fără precizarea concretă şi pe cât posibil
putem măsura direct eficacitatea aplicarii stan-
exhaustivă a situaţiilor ce conduc la amendarea
dardulului SOX. În general totuşi, managerii
obiectivităţii profesionistului implicat. De ase- sunt responsabilizaţi suplimentar iar contabilii
menea, responsabilizarea profesională a audi- sunt sprijiniţi să refuze dispoziţiile care contra-
torilor, prin Codul privind conduita etică a vin regulamentelor multual cunoscute.
auditorilor financiari este un alt element ce par- Estimăm că această reglementare, în mod
ticipă la reglementarea privind etica mediului contradictoriu, nu va provoca o scădere semni-
de afaceri. Din acest ultim document, ficativă a fraudelor corporatiste, ci doar o sofis-
menţionăm cu deosebire două standarde: ISA ticare a lor. Nu trebuie neglijat faptul că, de la
240 (referitor la responsabilitatea auditorului un anumit nivel, deciziile chiar corecte econo-
referitoare la fraudă) şi ISA 300 (cu privire la mic pot fi ilegale, iar încărcătura lor etică poate
planificarea auditului situaţiilor financiare), deveni predominantă lăsând valabile doar
ambele urmând a intra în vigoare începând cu opţiunile de a intra în ilegalitate, de a corupe
15 dec. 2008 (dată provizorie). Reglementările oficialii sau de a ajunge la faliment. În faţa
de etică ating cum era de aşteptat şi mediul bur- acestor variante, uneori alegerea devine evi-
sier românesc şi în acest sens notăm constitu- dentă în sensul invers reglementărilor legale.
irea Comisiilor Speciale care îşi desfăşoară Iar calea de mijloc, a compromisului şi a ocoli-
activitatea pe lângă Comitetul Bursei, acestea rii unor reglementări care impietează asupra
fiind organe înfiinţate prin decizii ale acestuia supravieţuirii companiei, apare ca o alternativă
din urmă. În cadrul BVB funcţionează trei tentantă în ciuda eventualei sale ilegalităţi.
astfel de comisii, dintre care cea care inte- O altă speculaţie este că reglementarea
resează în raport cu subiectul discutat este Sarbanes-Oxley descurajează crearea de noi
Comisia de Etică şi Conduită bursieră, care firme precum şi efortul celor existente de a fi
Note
(1) Initial Public Offering reprezintă ofertarea initială a acţiunilor unei companii pe piaţă.
(2) International Federation of Accountants
Bibliografie
[1] Cunningham, Lawrence A., The Sarbanes-Oxley Yawn: Heavy Rhetoric, Light Reform (And it
Might Just Work). University of Connecticut Law Review, Vol. 36, 2003 Available at SSRN:
http://ssrn.com/abstract=337280 or DOI: 10.2139/ssrn.337280
[2] Sanjay Anand. Essentials of Sarbanes - Oxley, John Wiley & Sons, 2007
[3] William M. Sinnett. FEI Survey on Sarbanes. Oxley Section 404 Implementation FERF, 2007
[4] Anne M. Marchetti. Sarbanes-Oxley Ongoing Compliance Guide: Templates, Key Processes,
and Summary Checklists, John Wiley & Sons, 2007
[5] Peggy M. Jackson. Sarbanes-Oxley for Small Businesses: Leveraging Compliance for
Maximum Advantage, John Wiley & Sons, 2006
[6] Lynn C. Northrup. Profitable Sarbanes-Oxley Compliance: Attain Improved Shareholder
Value and Bottom-Line Results, J. Ross Publishing, 2006
[7] Hugh Taylor. The Joy of SOX: Why Sarbanes-Oxley and Service-Oriented Architecture May
Be the Best Thing That Ever Happened to You, John Wiley & Sons, 2006
[8] Mary S. Schaeffer (ed). Accounts Payable and Sarbanes-Oxley: Strengthening Your Internal
Controls, John Wiley & Sons, 2006
[9] *** Codul etic al profesioniţtilor contabili din România, ed a 3-a, Ed. C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
2006 si HG nr. 80/2007 din 25 mai 2007 privind aprobarea Codului etic naţional al profesioniştilor
contabili, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 27/06/2007
vedere faptul că furnizorul de servicii medicale, lor pacientului, care primează asupra oricăror alte
medicul, trebuie să construiască o relaţie de parte- interese (principiu prevăzut în Codul de deontolo-
neriat cu pacientul, relaţie ce se bazează ea însăşi gie medicală adoptat de Colegiul Medicilor din
pe comunicare. Pentru cei mai mulţi promovarea Romania, 2004). În general pot fi utilizate toate
reprezintă în mod eronat echivalentul publicitaţii, tipurile de activităţi prin care se realizează o comu-
iar în domeniul serviciilor de sănătate, aceasta se nicare eficientă în sănătate existând anumite restricţii
referă de fapt la utilizarea oricărei forme de comu- ce vor fi trecute în revistă mai jos. Datorită diver-
nicaţie de marketing, cu scopul adăugării unui plus sităţii mari de servicii de sănătate există numeroa-
de valoare serviciului oferit. Astfel, simpla comu- se acte normative ce reglementează activităţile
nicare în vederea programării la medic, reduce promoţionale, comunicaţionale în sănătate. Cele
frustrarea legată de timpul de aşteptare, creşte mai importante sunt Codul deontologic al medici-
substanţial satisfacţia pacientului legată de pre- lor, Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profe-
staţia medicală, fără legătură directă cu calitatea siei de medic, precum şi organizarea şi funcţiona-
profesională propriu-zisă a actului medical. rea Colegiului medicilor din România, Legea nr.
Toate acestea ilustrează de fapt rolul esenţial 46/2003 privind drepturile pacientului, Deciziile
al comunicării în serviciile de sănătate. Există CNA, Legea audiovizualului nr. 504/2002, fiind
chiar accepţiunea că în sănătate mixul de marke- implicate atât normele, regulile de deontologie
ting clasic nu este potrivit cu specificul domeniu- profesională ale personalului medical şi cele ale
lui. Unii autori consideră că putem vorbi de moar- personalului ce lucrează în domeniul audio-vizual.
tea conceptului clasic al celor “4 P” şi apariţia unui
alt concept, cunoscut ca cei “4 R”1, bazat mult 1. Publicitatea în sănătate
mai mult pe funcţiile şi formele de comunicare cu
Publicitatea este activitatea comunicaţională
pacientul. Acesta înseamnă:
cea mai puţin utilizată în sănătate deoarece Codul
revelanţa (engl. relevance) – cunoaşterea
de deontologie medicală consideră ca principiu
consumatorului, orice acţiune şi demers trebuie să
general că reputaţia furnizorului, respectiv a medi-
se facă în interesul acestuia, ascultarea şi înţelege- cului, trebuie să se sprijine doar pe competenţă şi
rea nevoilor lui, crearea unei baze de date legate de demnitate. Astfel, este eliminată posibilitatea de a
caracteristicile acestuia. specula latura emoţională a oricărei tranzacţii în
răspunsul (engl. response) – crearea servi-
sănătate în interesul economic al furnizorului şi în
ciilor şi satisfacerea aşteptărilor, adaptarea servi- detrimentul interesului pacientului. Din varietatea
ciilor astfel încât să satisfacă nevoile şi dorinţele largă de forme cu rol de publicitate pot fi folosite:
consumatorilor. anunţul;
relaţie, legătură (engl. relatioships) – crea-
firma cabinetului (dimensiunile, conţinutul
rea unei legături formale între organizaţie, furnizor şi amplasarea fiind standardizate de către
şi consumatorii ţintă. Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din
rezultate (engl. results)– câştigarea, dezvol-
România);
tarea pieţei împărţite cu alţi furzirori şi
reţeta medicală;
împărtăşirea rezultatelor cu consumatorii.
menţionarea în anuarele profesionale;
Se pune astfel accentul pe cunoaşterea mai
indicatorul, numai dacă cabinetul nu este
bună a consumatorului, răspunzând mai bine
nevoilor identificate pe această piaţă, construirea accesibil.
unei relaţii cu pacientul şi concentrarea asupra Conţinutul materialelor cu caracter publicitar
rezultatelor realizate prin programele propuse. admise de legislaţie este de asemenea limitat şi
Toate acestea nu se pot realiza fără o comunicare poate cuprinde doar: nume, adresa completă,
eficientă. Totuşi acest concept propus, al celor “4 numărul de telefon, competenţa profesională
R” nu exclude existenţa celor “4 P” în marketingul (titluri, funcţii şi calificări ori competenţe recuno-
serviciilor de sănătate, cei “4 R” privind dintr-o scute de către Colegiul Medicilor), ori alte
altă perspectivă serviciile de sănătate. distincţii oficiale primite.
Datorită specificului activităţii, a riscului per- Sunt interzise în schimb utilizarea ca forme
ceput mare, a laturii emoţionale indusă de consu- de publicitate (reglementări prevăzute atât de
mul de servicii de sănătate, normele legislative ce Codul deontologic cât şi de deciziile CNA):
reglementează domeniul sunt extrem de stricte. editarea de broşuri sau tipărituri ce prezintă
Acestea includ şi referi la activităţi de tip pro- serviciile medicale oferite publicului;
moţional cu scopul de a elimina manipularea şi publicitatea exterioară la servicii medicale;
inducerea consumului de servicii în afara interese- reclama de orice fel referitoare la serviciile
medicale sau cabinete medicale private ori publi- li la orice mesaj publicitar, este interzisă publicita-
ce, de stat; tea pentru produse medicamentoase sau orice fel
Serviciile de sănătate sunt diversificate, nu de tratamente în emisiuni adresate persoanelor
implică doar servicii medicale, iar codul deontolo- care au vârsta mai mică de 16 ani.
gic nu face referire decât la acele servicii oferite de De menţionat că în aceeaşi categorie a recla-
profesionişti, stabilind cadrul general de mei, există restricţii impuse de CNA referitoare la
desfăşurare al activităţii. Din acest motiv există şi publicitatea pentru produse ce afectează sănătatea.
alte acte normative care vin să completeze regle- Deşi acestea nu intră în sfera atribuţiilor codului
mentările referitoare la activităţile promoţionale deontologic şi sunt impuse de CNA, ele întregesc
din sănătate. Referitor la publicitate, normele sunt efortul de protecţie faţă de consumator/pacient
completate prin deciziile Consiliului Naţional al deoarece toate aceste produse prin stilul de viaţă
Audiovizualului (CNA), forul ce reglementează indus pot avea un efect negativ asupra sănătăţii:
activitatea din sectorul audiovizual. Astfel, recla- tutun, reclama la acesta fiind interzisă;
băuturile alcoolice; resticţiile vizează atât
ma şi teleshopping-ul, cele mai cunoscute forme
de publicitate, sunt permise, cu restricţii pentru: intervalul orar de difuzare cât şi conţinutul mesa-
medicamentele sau tratamentele medicale
jului, cu scopul protejării categoriilor celor mai
ce se pot elibera fără prescripţie medicală pentru a vulnerabile, copiii. De asemenea există obligativi-
evita încurajarea consumului nejustificat de medi- tatea menţiunii “Consumul excesiv de alcool
camente. Este obligatorie menţionarea că acestea dăunează grav sănătăţii“, asociat mesajului publi-
pot conţine substanţe care pot dăuna sănătăţii (simi- citar. Nu este permisă încurajarea consumului de
lar cu atenţionările obligatorii la băuturi alcoolice) şi băuturi alcoolice şi nici nu trebuie să se creeze o
avertizarea: „Acest produs se poate elibera fără pre- imagine negativă despre abstinenţă sau despre
scripţie medicală. Se recomandă citirea cu atenţie a consumul moderat de alcool;
prospectului. Dacă apar manifestări neplăcute, produsele alimentare; este interzisă încura-
adresaţi-vă medicului sau farmacistului”. jarea consumului în exces a acestora, iar afirmaţii-
vitamine, suplimente nutritive şi produse de le precise privind nutriţia ori starea de sănătate tre-
slăbit; buie să fie probate stiinţific. Este interzisă atribui-
produse naturiste sau homeopate, numai rea unor proprietăţi de prevenire, tratare sau vinde-
dacă sunt avizate de Ministerul Sănătăţii. care a bolilor pentru alimente. Este interzisă de
În schimb, este interzisă difuzarea de publici- asemenea, orice formă de publicitate care sugere-
tate şi teleshopping pentru: ază publicului să renunţe la fructele şi la alimente-
produse pentru tratarea alcoolismului; le naturale de bază.
tratamente clinice impotriva căderii părului; produsele şi dietele de slăbit; nu este permis
hipnoză, terapie prin hipnoză, psihologie, ca acest tip de reclamă să fie adresat persoanelor
psihanaliză sau psihiatrie; minore, sau să fie adresat în mod explicit persoa-
medicamentele compensate; nelor obeze, sugerezându-se ori afirmându-se că a
medicamente psihotrope sau narcotice; fi subponderal este adecvat sau de dorit. De ase-
indicaţii terapeutice referitoare la boli pre- menea, se consideră oportună asocierea avertis-
cum tuberculoza; bolile cu transmisie sexuală; alte mentului de a consulta un medic înainte de a
boli infecţioase grave; cancer şi alte boli tumorale; recurge la o dietă.
insomnia cronică; diabet şi alte boli metabolice.
Aceste sunt fie medicamente, fie servicii 2. Forţele pieţei şi sănătatea
medicale care pot afecta sănătatea atunci când sunt
utilizate neadecvat, fiind necesară o indicaţie clară Forţele de vânzare în marketing sunt un
din partea medicului, fie pot induce o creştere neju- canal comunicaţional foarte important având rolul
stificată a consumului de medicamente. Este încu- de a creşte cifra de afaceri şi de prospectare şi
rajată astfel folosirea raţională a medicamentelor, întreţinere a dialogului în cadrul pieţei. În dome-
fiind indicată prezentarea obiectivă a calităţilor şi niul sănătăţii, fiecare furnizor este şi distribuitor,
nefiind permisă prezentarea sau recomandarea lor reprezintă nu numai prestatorul de servicii dar şi
de personalităţi ale vieţii publice, culturale, stiinţifi- personal de vânzare în interes propriu. Datorită
ce, sportive sau de către personal medical ori far- asimetriei informaţionale care există între furnizor
macişti care, datorită celebrităţii sau autorităţii lor, şi consumator în detrimentul ultimului, a laturii
pot încuraja consumul acestor produse sau trata- emoţionale ce o implică orice tranzacţie în sănăta-
mente. De asemenea, pentru ocrotirea unei catego- te, există pericolul de inducere a consumului de
rii de consumatori potenţiali, extrem de vulnerabi- servicii inutile, de către furnizor în propriul inte-
res, având în vedere că nu există o plată directă împrejurărilor speciale în care pacientul se află,
furnizor-consumator. Acest fenomen este cunoscut este necesar consimţământul scris din partea
ca hazard moral al furnizorului. Pentru a limita pacientului sau a membrilor de familie, situaţii pe
acest fenomen, codul deontologic reglementează care diferitele acte normative le reglementează
un principiul conform căruia interesele pacientului amănunţit.
trebuie să fie prioritare, să primeze în faţa oricăror Comunicarea trebuie să ţină cont de
alte interese. încărcătura emoţională mare pentru orice tran-
Rolul personalului medical este extrem de zacţie în domeniul serviciilor de sănătate; orice
important în desfăsurarea activităţilor comuni- individ încearcă emoţii în faţa pericolului pentru
caţionale. Comunicarea medic/furnizor-pacient/ sănătatea proprie sau a cuiva apropiat. Se apre-
consumator în domeniul serviciilor de sănătate tre- ciază că majoritatea pacienţilor uită mai mult de
buie să se realizeze în acord cu dreptul la informa- 80% din ceea ce le spune medicul cu ocazia con-
re, consimţămantul informat al pacientului, confi- sultaţiei, iar 50% din ceea ce îşi amintesc ulterior
denţialitatea şi secretul profesional. Dreptul la este incorect3. Utilizând tehnici de comunicare
informare al pacientului este garantat atât de codul adecvate pacientul poate fi ajutat să înţeleagă mai
deontologic cât şi de Legea 46/2003 privind drep- bine informaţiile medicale referitoare la starea sa
turile pacientului, care impune în mod explicit de sănătate, la opţiunile terapeutice, consecinţele
necesitatea şi obligativitatea comunicării cu tratamentului ori a ignorării acestuia, reacţii adver-
pacientul, conferindu-i acesteia rangul de “drept” se şi astfel să devină şi să rămână compliant (să fie
al pacientului. Capitolul 2 al acestei legi stipulează de acord şi să urmeze corect indicaţiile medicale
în mod explicit obligaţia ca pacientul să fie infor- primite pentru a obţine rezultate mai bune).
mat cu privire la: Confidenţialitatea informaţiilor reprezintă o
serviciile medicale disponibile, precum şi formă de protecţie a vieţii private a pacientului şi
la modul de a le utiliza; este garantată prin obligaţia furnizorilor de servicii
identitatea şi statutului profesional al furni- medicale de a păstra secretul profesional. În acest
zorilor de servicii de sănătate; fel este redusă vulnerabilitatea pacientului şi se
regulile şi obiceiurile pe care trebuie să le asigură protecţia şi respectul acestuia de către per-
respecte pe durata spitalizării; sonalul medical. Acestea sunt consfinţite în cadrul
starea sa de sănătate, a intervenţiilor medi- Codului de deontologie profesională şi Legea nr.
cale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei pro- 306/2004, privind exercitarea profesiunii de
ceduri, a alternativelor existente la procedurile pro- medic, precum şi organizarea şi funcţionarea
puse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi Colegiului Medicilor din România. Secretul pro-
nerespectării recomandărilor medicale, precum şi fesional se referă la “tot ce medicul, în timpul
cu privire la date despre diagnostic şi prognostic. exercitării profesiei sale, a aflat direct sau indirect
Comunicarea trebuie să conducă la con- în legatură cu viaţa intimă a bolnavului, a familiei,
simţămantul pacientului cu privire la orice act a aparţinătorilor, precum şi probleme de diagnos-
medical ce se va efectua. Studiile arată că 60 - tic, prognostic, tratament, diverse circumstante în
80% din informaţiile necesare stabilirii diagnosti- legătură cu boala”4. De asemenea secretul profe-
cului primar sunt obţinute în timpul interviului cu sional nu are limită temporală, el persistă şi după
pacientul2. La rândul său, pacientul trebuie să pri- terminarea tratamentului sau decesul pacientului,
mească informaţii pentru a putea fi capabil să ia iar evidenţele medicale trebuie păstrate ca mate-
propria decizie pe care medicul trebuie să o riale secrete profesionale.
respecte, dacă este luată în deplină cunoştinţă de Comunicarea medic - pacient este responsa-
cauză. Astfel, informarea pacientului este dreptul bilă şi de “promovarea” serviciilor şi prestaţiilor
acestuia, iar informaţia trebuie să fie corectă, com- oferite de furnizor. Fiecare medic/furnizor de ser-
pletă, accesibilă şi raportată la nivelul acestuia de vicii devine şi promotor al serviciilor sale prin
înţelegere, pentru a obţine consimţământul infor- pacienţii săi, multumiţi sau nu de prestaţia sa.
mat. Necesitatea consimţământului, liber şi nevi- Consumatorul este unul din cei mai importanţi
ciat, obţinut de la pacient anterior prestării servi- promotori ai serviciilor de sănătate, iar mai multe
ciului medical, reprezintă o formă de exprimare a studii atestă o corelaţie pozitivă între abilitaţile de
libertăţii oricărei persoane, de a dispune în comunicare şi satisfacţia pacientului, chiar cu bene-
legătură cu limitele şi formele de existenţă, în ficii tangibile asupra stării de sănătate a pacientu-
acord cu normele de interes general. lui/consumatorului de servicii. Astfel, s-a constatat
Consimţământul este implicit, atunci când pacien- că există o corelaţie între comunicarea eficientă şi
tul solicită serviciul medical. Uneori, datorită satisfacţia pacientului, precum şi cu îmbunatăţirea
starii de sănătate, “cu efecte favorabile asupra sta- opinie sau cu reprezentanţii puterii în vederea
tusului emoţional, rezoluţia simptomelor, funcţio- obţinerii sprijinului pentru desfăşurarea activităţii.
narea, controlul durerii şi îmbunatăţirea unor Comunicarea cu publicul are ca scop
parametri ca tensiunea arterială şi glicemia”. Se îmbunătăţirea stării de sănătate. Termenul de pro-
afirmă că un pacient multumit va atrage alţi 3 către movarea sănătaţii (engl. health promotion), utilizat
acelaşi serviciu, în timp ce un pacient nemulţumit de specialiştii în sănătate publică, defineşte proce-
alungă 11 alţi pacienţi potenţiali. sul prin care se dă posibilitate indivizilor de a-şi
O menţiune specială trebuie făcută asupra creşte controlul asupra propriei sănătăţi şi de a-şi
rolului medicului de familie. Acesta în afara fur- îmbunătăţi sănătatea. În cadrul acesteia, comuni-
nizării de servicii de sănătate reprezintă o verigă carea în domeniul sănătăţii (engl. health commu-
de informare, comunicare şi îndrumare a consuma- nication) reprezintă activităţile, interpersonale sau
torului către alte tipuri de servicii specializate. de masă, care sunt realizate pentru îmbunătăţirea
Astfel, el devine un filtru ce permite sau nu accesul stării de sănătate a indivizilor şi a populaţiilor6. De
mai departe în sistem, în funcţie de nevoile reale menţionat că acestea implică resurse financiare
ale pacientului dar este şi un promotor pentru con- importante, iar efectele sunt vizibile şi cuantifica-
sumul serviciilor oferite de el însuşi dar şi pentru bile pe termen lung.
alte servicii oferite de sistem. Ca urmare poziţia şi Astfel de activităţi în domeniul serviciilor de
rolul acestuia în sistem trebuie reconsiderată de toţi sănătate sunt educaţia pentru sănătate şi campanii-
ceilalţi membri ai sistemului: consumatori, terţ le de promovare. Educarea pacientului pentru
plătitor, autorităţi, asociaţii profesionale. sănătate (prin ore de pregătire, în cabinetul medi-
Cu toate acestea, consensul de la Toronto cului de familie sau prin orice alt mijloc) sunt folo-
publicat în 1991, arată clar că problemele de site în general în scopuri bine precizate pentru
comunicare în practica clinică există şi sunt frec- creşterea participării la programele de imunizare, a
vente5. Se consideră că un rol determinant asupra prezenţei la controalele anuale periodice, a uti-
rezultatelor medicale obţinute îl are calitatea lizării testelor screening pentru cancerul de sân ori
comunicării, iar educaţia medicală tradiţională col uterin etc. Sunt forme ale comunicaţiei speci-
este considerată a fi deficitară la capitolul comuni- fice sănătaţii ce duc la îmbunătăţirea stării de
care. Majoritatea pacienţilor se plâng nu de lipsa sănătate a populaţiei. Campaniile de promovare
de competenţă, ci de cea de comunicare. Ei consi- sunt concentrate asupra schimbării stilului de viată
deră că medicii nu îi ascultă, doresc mai multe (de exemplu campanii pentru reducerea consumu-
informaţii legate de boală, suferinţă, de rezultate, lui de sare, zahar, grăsimi; oprirea fumatului; a con-
reacţiile adverse ale tratamentelor, despre mijloa- sumului de droguri şi chiar purtarea centurii de
cele de reducere a durerii şi a disconfortului sigurantă în timpul condusului). Acestea pleacă de
emoţional. la premiza dovedită stiinţific că stilul de viaţă este
O bună comunicare influenţează calitatea un element determinant asupra sănătăţii. De aceea
interacţiunii medic - pacient, cu efecte asupra orice efort de modificare în bine a acestuia aduce,
complianţei/aderenţei la tratament, educaţiei în timp, beneficii importante asupra stării de
pacientului şi a rezultatelor obţinute. O explicaţie sănătate a unei populaţii. Toate aceste activităţi tre-
a dificultăţilor de comunicare este dată de faptul că buie să respecte principiile menţionate de codul de
medicii fiind presaţi de creşterea rezultatelor deontologie profesională precum şi drepturile
financiare, reduc timpul alocat pacientului, preju- pacientului.
diciind astfel calitatea prestaţiei lor. Aceasta însă Tot în sfera activităţilor de tip relaţii publice
poate fi chiar o falsă economie, deoarece aşa cum se încadrează şi ansamblul de activităţi cunoscut
am menţionat pacientul reacţionează faţă de aceas- sub numele de “aduocacy pentru sănătate” (engl.
tă lipsă de comunicare, fie alegând alt medic, fie advocacy). Aceasta reuneşte mai multe acţiuni de
prin lipsa de complianţă/non-aderenţă la planul de comunicare la mai multe nivele ale comunicării şi
îngrijiri necesar cu reducerea serviciilor utilizate, este definită ca o “combinaţie de acţiuni individua-
în detrimentul furnizorului de servicii de sănătate. le şi sociale realizate pentru a câştiga angajamen-
Acesta este un capitol căruia îi trebuie acor- tul politic, susţinerea politicienilor şi acceptabilita-
dată o mai mare importanţă datorită implicaţiilor tea socială precum şi ajutorul pentru un scop sau
majore asupra sănătăţii populaţiei. un program din domeniul sănătaţii”7. În fapt
vizează orice activitate de comunicare ce are ca
3. Relaţiile publice, comunicarea şi sănătatea scop stimularea interesului pentru orice tip de acti-
vitate ori program de sănătate.
Relaţiile publice implică activităţi de comu- Activitatea de comunicare prin mass-media
nicare cu publicul, cu mass media , cu lideri de nu este restricţionată pentru furnizorii de servicii.
Codul de deontologie profesională face însă câte- educaţie continuă şi acces la informaţie de specia-
va recomandări de conduită în acest tip de comu- litate atât pentru medic cât şi pentru pacient. Totuşi
nicare, recomandând discreţie şi prudenţă pentru a principalul dezavantaj al acestor canale comuni-
evita publicarea unor informaţii medicale ca ele- caţionale rămâne asigurarea secretului profesional
mente de senzaţie, sau la citarea trunchiată ori şi a confidenţialităţii informaţiilor vehiculate pre-
scoasă din context a declaraţiilor făcute de către cum şi calitatea informaţiilor vehiculate.
profesionist. Deopotrivă, confidenţialitatea, secre- Ca urmare, Codul Deontologic face câteva
tul profesional şi drepturile pacientului trebuie referi la acest domeniu şi prevede, pentru protejarea
respectate. De cealaltă parte, responsabilităţile acestor principii, ca toate proiectele şi activităţile
reporterului, ale personalului din mass-media sunt din acest domeniu să fie coordonate de medici. Mai
reglementate de deciziile CNA şi trebuie respecta- mult, este interzisă utilizarea acestora dacă nu sunt
te în aceeaşi măsură şi cu aceeaşi stricteţe. Astfel, respectate aceste principii, iar responsabilitatea pen-
pentru accesul în unitaţile sanitare este necesar tru orice eroare în acest domeniu revine în totalitate
acordul reprezentantului acesteia, iar difuzarea de medicului, neputând fi atribuită sistemului informa-
informaţii se face cu acordul pacientului, fără a tic, chiar dacă este de natură pur tehnică.
prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a
persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Sunt Concluzii
prevăzute în mod special restricţii referitoare la
anumite categorii de persoane vulnerabile: copiii în Serviciile de sănătate necesită, în afara
varstă de până la 14 ani, a căror identitate nu poate abordării sociale şi morale, şi o abordare econo-
fi dezvăluită şi de la care este interzis a se lua inter- mică, conceptele şi instrumentele economice
viuri, persoanele fără discernământ sau cu afecţiuni necesitând adaptări şi ajustări în conformitate cu
psihice, precum şi persoanele decedate – în acest particularităţiile specifice serviciilor de sănătate.
din urmă caz informaţiile pot fi făcute publice Ca urmare a specificului activităţii, a riscu-
numai cu acordul familiei. Medicul are însă şi lui perceput mare, a laturii emoţionale indusă de
responsabilitatea de a nu participa la “înţelegeri” de consumul de servicii de sănătate, normele legisla-
orice natură între pacienţi şi reporteri. Pacienţii nu tive ce reglementează domeniul sunt extrem de
au dreptul să-şi vândă propria imagine în unităţile stricte şi vizează şi acţivităţile promoţionale,
medicale. În afara unitaţii medicale, pacienţii exter- comunicaţionale.
naţi sau aparţinătorii lor sunt liberi să acţioneze Principiile de deontologie cele mai impor-
după cum cred de cuviinţă, dar fără a aduce atinge- tante care stau la baza reglementării activităţilor
re reputaţiei spitalului sau medicului8. promoţionale sunt:
Obligaţiile de comunicare cu mass-media din - reputaţia furnizorului, respectiv a medicu-
partea personalului medical sunt minime şi sunt lui, trebuie să se sprijine doar pe competenţă şi
prevăzute de lege, de exemplu, într-un accident demnitate;
colectiv, numai prin declararea numărului victime- - interesele pacientului trebuie să fie priorita-
lor. În schimb, participarea medicilor la emisiuni re, să primeze în faţa oricăror alte interese;
pe teme medicale este permisă, fiind interzisă doar - respectarea dreptului la informare, a con-
utilizarea acestor evenimente ca mijoc de publici- simţământului informat al pacientului, păstrarea
tate în interes personal. Este interzis ca în cadrul confidenţialităţii şi a secretului profesional.
acestora să se recomande medicamente identifica- Alături de Codul de Deontologie profesio-
te prin marca sau denumire comercială, tratamen- nală activitatea de promovare în sănătate este
te medicale şi cabinete medicale furnizoare de ser- reglementată şi de Legea nr. 306/2004 privind
vicii publice, de stat şi private. exercitarea profesiei de medic, precum şi organi-
zarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din
România, Legea nr. 46/2003 privind drepturile
4. Medicina, faţă în faţă cu noile pacientului, Deciziile CNA, Legea audiovizualu-
tehnologii informaţionale lui nr. 504/2002.
Există anumite tipuri de activităţi pro-
Internetul, telemedicina şi sistemele infor- moţionale ce sunt interzise, de exemplu, editarea
matice medicale sunt aplicaţii mai noi ale tehno- de broşuri sau tipărituri ce prezintă serviciile
logiei informaţionale în medicină şi alternative medicale oferite; publicitatea exterioară la servicii
pentru canale clasice de comunicare. Fără a putea medicale; reclama de orice fel la serviciile medi-
înlocui canalele comunicaţionale clasice, acestea cale sau cabinete medicale private ori publice, de
pot oferi avantajul rapidităţii comunicării, cu redu- stat; reclama la tutun.
cerea distanţei şi a costurilor pentru pacient şi Există alte activităţi promoţionale ce sunt
medic, creşterea accesului la servicii de sănătate, strict reglementate, de exemplu, reclama la
medicamente, firma, comunicarea prin mass-media, zintă păstrarea secretului profesional şi păstra-
putându-se aplica sancţiuni pentru orice abatere. rea confidenţialităţii, responsabilităţi ce revin şi
Comunicarea directă medic - pacient este cea de care răspunde întotdeauna medicul.
mai bună formă de promovare, un pacient multumit Cunoaşterea normelor de deontologie
poate atrage către acelaşi serviciu încă 3, dar un profesională şi a legislaţiei în domeniu devine
pacient nemulţumit poate îndepărta alţi 11 pacienţi. necesară şi obligatorie pentru toate persoanele
Cea mai mare provocare pentru utilizarea implicate în funcţionarea sistemului serviciilor
internetului, a telemedicinei şi a sistemelor de sănătate.
informatice, ca mijloace de comunicare, o repre-
Note
(1) English, J., şi MacStravic, S., citaţi de Thomas, R., Marketing Health Sevices, AUPHA Press,
Chicago, 2004, 93-95
(2) Pacurar, A., Comunicarea medic-pacient, Pharma-bussiness, accesat http://www.pharma-busi-
ness.ro/index. php?option=com_content&task=view&id=253&Itemid=0 la 10 ianuarie 2007
(3) Pfizer clear health communication initiaţive, accesat www.pfizer.com la 30.05.2007
(4) Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, publicat în Monitorul Oficial,
partea I nr. 418 din 18/05/2005
(5) Meryn, S., Improving doctor-patient communication, British Medical Journal, 1998, 316: 1922-1930
(6) Tufanaru, C., Promovarea Sanatatii, suport de curs pentru obţinerea Competenţei în managementul
serviciilor de sănătate, 2004, p1-3
(7) Tufanaru, C., Promovarea Sănătăţii, suport de curs pentru obţinerea Competenţei în managementul
serviciilor de sănătate, 2004, p1-3
(8) Curca, G., C., Secretul medical şi confidenţialitatea între datorie şi răspundere juridică, Revista
Medic.ro, nr.12, accesat http://www.presspro-medic.ro/article—Clinic-Secretul_medical_si_ confidentialita-
tea_intre_datorie _si_raspundere_juridica—1500.html la 10.10.2007
Bibliografie
[1] Curcă, G., C., Secretul medical şi confidenţialitatea între datorie şi răspundere juridică, Revista
Medic.ro, nr.12, accesat http://www.presspro-medic.ro/article—Clinic-Secretul_medical_si_ confidentialita-
tea_între_datorie_si_raspundere_juridica—1500.html la 10.10.2007
[2] Meryn, S., Improving doctor-patient communication, British Medical Journal, 1998, 316: 1922-1930
[3] Păcurar, A., Comunicarea medic-pacient, Pharma-bussiness, accesat http://www.pharma-busi-
ness.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=253&Itemid=0 la 10 ianuarie 2007
[4] Thomas, R., K., Marketing health services, Chicago, Health Administration Press, 2004
[5] Tufănaru, C., Promovarea Sănătăţii, suport de curs pentru obţinerea Competenţei în managementul
serviciilor de sănătate, INCDS Bucureşti, 2004
[6] *** Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, publicat în Monitorul ofi-
cial, partea I nr. 418 din 18/05/2005
[7] *** Legea nr. 306 din 28 iunie 2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi
funcţionarea colegiului medicilor din Romania publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 578, din
30/06/2004
[8] *** Legea nr. 46 din 21.01.2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 51 din 29/01/2003
[9] *** Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 534 din
22/07/2002
[10] *** Legea privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, publicată în
Monitorul Oficial nr.Partea I, nr. 709 din 10/10/2002
[11] *** Decizia CNA nr. 187 din 3 aprilie 2006 privind codul de reglementare a conţinutului audiovi-
zual, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 338 din 14/04/2006.
[12] *** Decizia CNA nr. 194 din 22 februarie 2007 pentru modificarea Deciziei Consiliului Naţional
al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual publicată în
Monitorul Oficial al României, nr. 152 din 02/03/2007.
[13] *** Decizia CNA nr. 516 din 13 iunie 2007 pentru modificarea Deciziei Consiliului Naţional al
Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 414 din 20/06/2007
[14] Pfizer clear health communication initiative, accesat www.pfizer.com la 30.05.2007
Rezumat Abstract
În lipsa eticii şi a dorinţei oamenilor de a trăi Without ethics and people’s willingness
după aceste norme etice, în întreaga lume ar to live by those ethics, there are chaos and
domni haosul şi anarhia. anarchy
În contextul afacerilor electronice, etica Ethics in e-business represents merely
reprezintă doar un caz particular al aspectelor etice one particular case of general on-line ethical
generale, în ceea ce priveşte infracţiunile on-line. misdemeanours.
Un prim obiectiv al acestei lucrări ar fi demon- The first objective of this paper is that the
strarea faptului că aspectele etice ale afacerilor ethical aspects of e-business represent a pro-
electronice reprezintă o problemă mult mai vastă şi blem much wider and more complex than just
mai complexă decât simpla automatizare a fraudei. automated fraud.
Dezvoltarea eticii în afacerile electronice este The development of ethics in e-business is
necesară dar presupune o perioadă destul de necessary but it will require some time. This
îndelungată de timp. Această dezvoltare development will provide an important educa-
furnizează un element educaţional care vine în tional element which will help net users to
sprijinul utilizatorilor Internetului, făcându-i să become more and more conscious.
devină din ce în ce mai responsabili. This paper discusses the types of ethical
Lucrarea de faţă dezbate tipurile de pro- issues and it provides an overview of some
bleme privitoare la etică şi prezintă o privire de measures intended to prevent some of these
ansamblu asupra măsurilor de prevenire a issues from occurring.
apariţiei acestor probleme. At the end of this paper, a decision-mak-
În finalul lucrării, este prezentat un cadru ing framework is presented in order to help the
suport de decizie menit a veni în sprijinul deci- business decision makers in resolving the
denţilor din cadrul unei afaceri, în rezolvarea ethical issues. This framework consists of five
problemelor etice. Acest model presupune par- steps in order to determine the premises of eth-
curgerea a şase etape pentru identificarea ical issues occurring, to analyze these premis-
premiselor care au dus la apariţia problemelor es, to make a decision, to implement the deci-
etice, analiza acestora, luarea unei decizii, imple- sional act and to establish the feedback, for
mentarea actului decizional, analiza rezultatelor the success assurance.
şi o etapă de argumentare a deciziei luate.
Introducere
În ultimii ani, progresele înregistrate în domenii precum tehnologia, telecomunicaţiile sau dome-
nii aferente informaţiilor au avut ca efect trecerea de la o eră industrială la una informaţională, care
reprezintă baza unei alte etape a dezvoltării societăţii, şi anume, societatea cunoaşterii.
Impactul noilor tehnologii asupra societăţii a fost unul pozitiv, ducând la facilitarea proceselor
economice. Cu toate acestea procesul globalizării a atras după sine şi facilizarea infracţiunilor şi delic-
telor pe Internet. Astfel, frauda pe Internet se realizează mult mai uşor, întrucât poate fi automatizată.
În timp ce atenţia majorităţii companiilor a fost îndreptată asupra provocărilor tehnologice, pro-
vocările etice au fost neglijate aproape în totalitate.
Cu toate că numărul fraudelor înregistrate la ora actuală în întreaga lume este unul îngrijorător,
frauda automatizată reprezintă numai un caz particular al aspectelor etice privitoare la domeniul afa-
cerilor electronice. Cu alte cuvinte, etica în afacerile electronice nu înseamnă numai fraudă pe Internet,
dar aceasta din urmă reprezintă un aspect cheie ceea ce se întâmplă cu aceste informaţii stoca-
al eticii (Melé, 2000). te de regulă în baze de date? (Naval, 2000).
Pentru stabilirea aspectelor etice ale aface- Astfel, comercianţii motivează această nevoie
rilor electronice, este necesară stabilirea unor de informaţii ca fiind baza unui eficient marke-
criterii specifice. Aceste criterii pot fi definite ting relaţional. Pe de altă parte, clienţii pretind
pornind de la principiile etice universale (care dreptul lor la intimitate şi anonimat, privind
pot fi dezvoltate în direcţia afacerilor electroni- informaţiile personale. Aceste direcţii total
ce), pe baza unor analize detaliate şi a unor opuse generează conflictele care stau la baza
îndelungi discuţii. problemei legate de confidenţialitatea
Pentru a putea discuta despre aspectele clienţilor.
etice din domeniul afacerilor electronice, este Colectarea şi păstrarea datelor despre utili-
necesară studierea conţinutului modalităţilor de zatori este justificată într-o oarecare măsură,
realizarea a afacerilor electronice, analiza efec- întrucât tehnologiile dezvoltate permit unei
telor motivaţionale pe care afacerile le au asu- afaceri să îşi monitorizeze toate activităţile.
pra oamenilor. De asemenea, trebuie studiată Astfel, pornind de la informaţiile existente în
natura motivaţiei datorită căreia aceştia sunt bazele de date, se pot crea profile ale utilizato-
dedicaţi afacerii, pentru ca nu cumva aceasta să rilor, care ajută la monitorizarea activităţii
fie în detrimentul altor probleme etice impor- acestora în cadrul diverselor site-uri.
tante. În ceea ce priveşte afacerile de tip B2B,
pot fi identificate norme morale privind liberta-
1. Stadiul actual al eticii în cadrul tea de a alege, transparenţă, facilizarea fraudei,
afacerilor electronice activităţile, etice/ilegale ale altora.
Decizia unui angajat de a informa organe-
În literatura de specialitate există nume- le abilitate asupra practicilor mai puţin etice
roase studii privind aspectele etice ale afaceri- sau chiar ilegale ale unui coleg este un exemplu
lor electronice. de problemă etică peste care planează mereu
John McClenahen, editor al revistei incertitudinea. Această problemă a fost dez-
Industry Week, subliniază unul din aspectele bătută de-a lungul anilor de oameni de specia-
eticii prin următoarea întrebare [13]: „presupu- litate. [7]-[10].
nând că o companie are un contract prin care s- Un alt aspect al eticii afacerilor electroni-
a realizat schimbul de link-uri cu un alt site de ce îl reprezintă utilizatorii care apelează la
vânzări cu amănuntul, se ridică întrebarea dacă spam pentru a-şi face cunoscute afacerile.
această companie are obligaţia morală de a Cel mai răspândit model de afacere elec-
dezvălui (firmei cu care s-a realizat contracta- tronică îl reprezintă comerţul electronic. În
rea) relaţiile sale cu alte firme”. calitate de comerciant care îşi promovează şi îşi
Odată cu dezvoltarea afacerilor electroni- vinde produsele sau serviciile pe Internet, este
ce, şi în special a comerţului electronic, securi- necesară respectarea anumitor norme etice,
tatea (incluzând integritatea datelor dar şi ano- precum [12]:
nimatul persoanelor implicate în tranzacţii) a afişarea politicilor afacerii (condiţiile în
devenit cea mai critică problemă etică, căreia i care un produs poate fi returnat, garanţia oferită
se acordă atenţie din ce în ce mai mult. În ceea
pentru fiecare produs, adresa fizică, dacă se
ce priveşte securizarea afacerilor electronice, în
acordă suport tehnic şi servicii de service, etc.);
literatura de specialitate există numeroase stu-
respectarea politicilor afacerii;
dii consacrate în care dreptul la anonimat înglo-
respectarea confidenţialităţii şi anoni-
bează diverse concepte. Cu toate acestea defi-
niţia cea mai cunsocută a acestuia a fost dată de matului cumpărătorului (există firme care
către Louis D. Brandeis, judecător al Curţii oferă companiilor de marketing adresele de e-
Supreme din Statele Unite, care a afirmat că: mail ale cumpărătorilor săi contra unei sume de
“dreptul la intimitate este dreptul de a fi lăsat în bani. Operaţiunea este legală, însă în ceea ce
pace” (Kelly, 2000). priveşte caracterul etic al acesteia, lucrurile
Un alt aspect etic al afaceilor electronice stau sub semnul întrebării);
vizează completarea anumitor formulare cu asigurarea securităţii tranzacţiilor (pro-
informaţii de o importanţă majoră, cum ar fi: tejarea datelor privind numele, adresa, numărul
numărul cardului de credit, numărul asigurării cardului de credit, etc.) prin folosirea tehnolo-
sociale, etc. Iminent, apare întrebarea legată de giilor de criptare a datelor transmise.
principiul autonomiei – conform căruia fruntă compania. Pentru a putea înlătura efecte-
trebuie să respectăm drepturile celorlalţi; le neplăcute ale unei funcţionalităţi deficiente
principiul justiţiei – conform acestui (în cazul nostru apariţia problemelor de natură
principiu toţi ar trebui să fim cinstiţi în tot ceea etică) este necesară cunoaşterea cauzelor care
ce întreprindem. au dus la apariţia acestora. În plus, această etapă
Aceste teorii reprezintă punctul de plecare se cere parcursă întrucât ea permite prevenirea
în rezolvarea problemelor etice şi în realizarea altor probleme asemănătoare celor existente.
modelelor decizionale, în cadrul cărora aceste În general, persoanele de afaceri fiind
teorii pot fi aplicate cu succes. foarte ocupate, nu studiază îndeajuns natura şi
cauzele problemelor apărute şi, ca urmare,
3. IADIRA – un model decizional implementează soluţii nepotrivite, soluţii care
rezolvă anumite aspecte ale problemei şi nu
Modelul decizional propus în această problema în totalitate. Fără parcurgerea acestei
lucrare doreşte să fie un punct de plecare în sta- etape de determinare a originii apariţiei proble-
bilirea şi rezolvarea problemelor de natură melor, suntem adesea tentaţi să aplicăm soluţii
etică din cadrul unei companii. perfecte unor probleme greşite.
Acest model presupune parcurgerea a şase În ceea ce priveşte problemele etice, iden-
etape pentru identificarea premiselor care au tificarea acestora nu este o sarcină tocmai
dus la apariţia problemelor etice, analiza acesto- uşoară, întrucât situaţiile etice nu sunt foarte
ra, luarea unei decizii, implementarea actului clare, adesea ele stau sub semnul incertitudinii.
decizional, analiza rezultatelor şi o etapă de Ceea ce pentru o persoană poate părea etic,
argumentare a deciziei luate (Figura nr. 2). pentru o alta poate părea total lipsit de morali-
Numele modelului a fost ales astfel încât tate. Astfel, pentru a rezolva această sarcină,
să fie cât mai sugestiv posibil, amintind cele este util a determina conflictele care apar (natu-
şase etape componente. Astfel el este un acro- ra conflictelor şi valorile implicate).
nim format din primele litere ale cuvintelor Printre întrebările la care ar trebui să se
care intră în componenţa denumirilor celor şase răspundă în cadrul acestei etape, regăsim
etape: IADIRA (Identificarea premiselor, următoarele: problema cu care ne confruntăm
Analiza premiselor, Luarea deciziei, este una care nu poate fi soluţionată sau una
Implementarea deciziei, Analiza rezultatelor,
care poate satisface măsurile de risc ce pot fi
Argumentarea deciziei).
luate? Care sunt riscurile care pot influenţa
rezultatele? Răspunsurile la întrebările de acest
Identificarea premiselor gen duc la formarea unei păreri obiective asu-
Etapa I
pra problemei cu care se confruntă compania.
Una dintre cele mai importante întrebări la care
Etapa II Analiza premiselor trebuie găsit un răspuns este: care sunt eveni-
mentele care au dus la apariţia acestei proble-
me?
Etapa III Luarea deciziei În contextul lumii reale, care nu este o
lume perfectă, suntem nevoiţi să luăm decizii
fără a cunoaşte toţi factorii implicaţi, fără a
Etapa IV Implementarea deciziei deţine toate informaţiile necesare sau chiar
informaţiile corecte. Astfel apare o altă serie de
întrebări: ce anume din ceea ce cunoaştem este
Etapa V Analiza rezultatelor relevant? Ce ar trebui să cunoaştem şi nu ştim?
Cum putem afla ceea ce nu ştim?
Răspunzând la toate aceste întrebări,
Etapa VI Argumentarea deciziei putem evita greşelile care pot să apară în
soluţionarea problemelor.
Figura nr. 2. - Etapele modelului decizional A doua etapă din cadrul modelului este
IADIRA etapa de analiză a cauzelor apariţiei problemei
şi generarea unor posibile soluţii. În general,
Prima etapă a modelului propus, este etapa există tendinţa de a implementa prima soluţie
de identificare a premiselor (cauzelor) care au care se oferă (fără un studiu atent a tuturor
dus la apariţia problemelor etice cu care se con- soluţiilor posibile). Cea mai eficientă metodă
de determinare a soluţiilor posibile este brains- Dacă soluţia adoptată întruneşte toate
torming-ul. Toate soluţiile rezultate în urma aceste condiţii şi dacă poate fi înţeleasă de toată
acestei metode pot fi incluse într-o listă care lumea, se poate trece la următoarea etapă a
urmează a fi filtrată astfel: din totalitatea modelului decizional, şi anume: etapa imple-
soluţiilor găsite sunt eliminate cele care nu mentării actului decizional.
reflectă realitatea. Odată filtrată lista, pentru Actul decizional este inutil dacă nu este
fiecare dintre soluţiile rămase se evidenţiază succedat de o etapă de implementare. Această
rezultatele care ar putea să apară în urma etapă presupune:
implementării, costurile şi profiturile. De ase- îndepărtarea riscurilor – decidentul tre-
menea, este important să se menţioneze princi- buie să se asigure că toate riscurile au fost
piile etice care ar fi susţinute, respectiv încălca- îndepărtate;
te de către fiecare soluţie în parte. Nu în ultimul supravegherea implementării – procesul
rând, trebuie urmărit în ce măsură fiecare din- implementării nu poate avea loc la întâmplare.
tre soluţiile rămase valide îndeplinesc scopuri- El trebuie supravegheat îndeaproape de către
le stabilite la primul pas. organele abilitate.
A treia etapă propusă în cadrul modelu- A cincea etapă a modelului propus este
lui, este etapa de luare a deciziei. Această etapă etapa de analiză a rezultatelor. De altfel,
nu poate lipsi din cadrul nici unui model deci- această etapă nu ar trebui să lipsească nici unui
zional. Decidentul are o sarcină foarte grea în proces decizional. Cu toate acestea, există
această etapă, ea fiind cea mai dificilă dintre numeroase cazuri în care această etapă este
toate etapele unui cadru decizional. neglijată.
În această etapă, decidentul trebuie să Odată soluţia implementată, este necesară
aleagă o soluţie viabilă din lista obţinută în o evaluare a procesului folosit în rezolvarea
etapa de analiză. Pentru aceasta, decidentul ar problemei: trebuie urmărit dacă s-au obţinut
trebui să analizeze dacă soluţia respectă princi- rezultatele scontate, dacă toate aşteptările au
piile fundamentale ale eticii, prezentate mai fost satisfăcute, dacă rezultatele obţinute sunt
sus, şi anume: principiul filantropiei, autono- mulţumitoare, etc. Întrebarea care ar caracteri-
miei şi justiţiei. Altfel spus, decidentul trebuie za această etapă şi care, de altfel, ar trebui să şi-
să stabilească dacă: o ridice fiecare decident, este: dacă ar fi să pri-
soluţia în cauză nu dăunează nimănui vesc înapoi, aş face o altă alegere acum? Un
(nu provoacă nici un rău); eventual răspuns afirmativ la această întrebare
respectă drepturile celorlalţi; poate folosi ca punct de reper în deciziile ulte-
dacă este o soluţie corectă din toate rioare, pentru a nu mai repeta aceleaşi greşeli.
punctele de vedere. Ultima etapă a modelului este etapa de
Dacă aceste principii sunt respectate, deci- argumentare a deciziei. În cadrul afacerilor
dentul trebuie să verifice în ce măsură soluţia electronice, ca şi în cazul celor tradiţionale,
care se doreşte a fi adoptată, respectă teoriile sunt întâlnite cazuri în care deciziile sunt luate
etice descrise mai sus. Astfel: la nivelul conducerii şi înştiinţate angajaţilor
din perspectiva utilitarismului – trebuie fără vreo explicaţie suplimentară. În multe din
verificat dacă soluţia conduce la cele mai bune aceste cazuri, angajaţii nu găsesc aceste deci-
rezultate; zii ca fiind corecte, întrucât nu cunosc con-
din perspectiva pragmatismului – pro- diţiile în care aceste decizii au fost adoptate.
blema se formulează în felul următor: prin O altă motivaţie pentru argumentarea alegerii
implementarea potenţialei soluţii se ajunge la ar fi mulţimea de zvonuri (părerile anga-
rezultatele aşteptate?; jaţilor) care vin să justifice decizia. Pentru a
din perspectiva emotivismului – soluţia evita astfel de situaţii tensionate, este reco-
trebuie aleasă astfel încât să fie în ton cu con- mandat ca decidentul să argumenteze alegerea
cepţiile interioare privind binele şi răul; încă din momentul în care face publică deci-
din perspectiva contractualismului – zia.
soluţia trebuie să respecte drepturile tuturor
indivizilor implicaţi; Concluzii
din perspectiva eticii kantiene – deci-
dentul trebuie să se asigure că soluţia pe care o Lucrarea de faţă a tratat doar câteva dintre
va adopta este o soluţie universală, adică ea problemele etice pe care afacerile electronice le
poate fi aplicată în alte situaţii similare. întâmpină. De asemenea, au fost prezentate
câteva măsuri de prevenire a apariţiei acestor Multe dintre companii apelează la specia-
probleme. lişti în domeniul eticii atunci când întâmpină
Modelul decizional IADIRA, propus în probleme de natură etică, însă există şi compa-
această lucrare, poate fi folosit ca punct de ple- nii care nu îşi permit acest lucru.
care în rezolvarea problemelor de natură etică Pentru aceste companii, modelele decizio-
care apar în cadrul companiilor, indiferent de nale, precum IADIRA, pot fi un sprijin în rezol-
obiectul de activitate al acestora. varea problemelor.
Bibliografie
[1] Anderson Michael, Anderson Leigh Susan – Computing an Ethical Theory with Multiple
Prima Facie Duties, 2005 (http://ethicalife.dynalias.org/andersons.pdf);
[2] Foltz Bruce – Commentary on Ethics and Ethical Theory (http://www.eckerd.edu/academics/
qfm/qfm%20files/Foltz%20-%20Commentary%20on%20 Ethics.pdf);
[3] Keller Simon. Self–eEffacement in Ethical Theory, Boston University (http:// peo-
ple.bu.edu/stk/Papers/Self-Eff.pdf);
[4] Kelly Eillen. Ethical Aspects of Managing Customer Privacy in Electronic Commerce, Human
Systems Management 19.4, 2000, pp. 237;
[5] Melé Domènec. Ethics in E-business, e-business Center PwC&IESE, 2000;
[6] Naval Michelle. Keeping an Eye on Privacy, Computer Dealer News, 16.1, 2000, pp. 18;
[7] Bok Sissela. Whistleblowing and Professional Responsibility, New York, 1980, University
Education Quarterly, Vol. 11, pp. 2-7;
[8] Bowie Norman. Business Ethics, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1982;
[9] Duska Ronald. Whistleblowing and Employee Loyalty, Ethic Theory and Business, T.
Beauchamp and N. Bowie, Eds. Prentice-Hall, Upper Saddle Rive, NJ, 1997;
[10] Vinten Gerald. Subversion or Corporate Citizenship?, St. Martin’s Press, New York, 1994;
[11] http://jan.ucc.nau.edu/~dgs2/theories.pdf;
[12] http://www.w3-edge.com/weblog/e-ethics-in-e-commerce;
[13] http://www.industryweek.com/ReadArticle.aspx?ArticleID=704
Abstract Rezumat
The purpose of this paper is to identify the Scopul acestei lucrări constă în identificarea
main opportunities and limitations of corporate principalelor oportunităţi şi limitări ale responsa-
social responsibility in the business environment. bilităţii sociale corporatiste în mediul de afaceri.
We propose a new way to look at the relationship Noi propunem o nouă modalitate de a vedea
between business and society that does not treat relaţia dintre afaceri şi societate, astfel încât, suc-
corporate success and social welfare as a zero- cesul companiei şi prosperitatea socială nu este un
sum game. Each company can identify the parti- joc cu sumă nulă. Fiecare companie poate identi-
cular set of social problems that it is best equipped fica un anumit set de probleme pentru care dispune
with and helps to solve them from which it can gain de resursele necesare şi se implică în rezolvarea
the greatest competitive benefit. Organizations that lor obţinând în schimb avantaje competitive sem-
make the right choices and build focused, proac- nificative. Organizaţiile care fac alegeri corecte şi
tive and integrated social initiatives in concert elaborează iniţiative focalizate, proactive şi inte-
with their core strategies will take the competitive grate în conformitate cu strategiile lor esenţiale
advantage. This paper provides knowledge which vor putea obţine avantaje competitive remarcabile.
may be useful in the programs promoting CSR in Această lucrare oferă cunoştinţe care pot fi utile
Romania. pentru promovarea programelor de responsabili-
tate socială corporatistă în România.
Introduction
This paper is an exploratory study focusing on a new way to look at the relationship between busi-
ness and society. The corporate social responsibility (CSR) can be defined as the duty of organizations
to conduct their business in a manner that respects the rights of individuals and promotes human wel-
fare. An excellent definition of the corporate social responsibility was developed in the 1980s by
Norwegian Prime Minister and used by the World Business Council for Sustainable Development:
“Meeting the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their
own needs” [8]. The European Commission defines CSR that a concept whereby companies integrate
social and environmental concerns in their business operations and in their interaction with stakehold-
ers on a voluntary basis.
Developing and implementing CSR policies is a challenge which requires learning and innova-
tion, and companies wishing to take a CSR approach are likely to need to enhance their capacity.
Recent research from Denmark suggests that, taking into account the financial costs, two areas of CSR
are more likely than others to bring measurable competitive gains in the short-term: environment
(reduce costs for energy or waste disposal) and innovation (deriving business from socially beneficial
innovations) [12].
Arguments for and against CSR have mainly been driven from three main perspectives: the share-
holders, stakeholders and society. The shareholders’ perspective of CSR is anchored in the economic
and legal responsibilities firms owe to their owners. Korhonen recognized these responsibilities when
he argued that the primary responsibilities of firms are to issue the competitive advantage, cost mini-
mization, equilibrium, market efficiency, optimal returns on investments (including labor) and market
dominance [2].
The contributions of this paper consist of tries of stable market economy, and conse-
the following three aims. First, it challenges a quently focuses on these countries. The promo-
new thinking about CRS because the prevailing tion this concept in Romania has to be thor-
approaches to this concept are so disconnected oughly researched in terms of a specific strate-
from business as to obscure many of the great- gy of standards from the developed countries
est opportunities for companies to benefit soci- may prove to be a serious problem, defined as
ety. Secondly, it proposes that an affirmative asymmetry of rationality [7]. The asymmetry
corporate social agenda moves from mitigating of rationality means that the rational proce-
harm to reinforcing corporate strategy through dures and institutions that were developed for
social progress. Third, it highlights that typical- markets of different scale and different histori-
ly the more closely tied a social issue is to a cal circumstances are imposed on the post-
company’s business, the greater the opportuni- communist countries. The ways of promoting
ty to leverage the firm’s resources and benefit and implementing CSR should be adapted to
society. particular conditions of a country.
The literature review begins with a consid- The authors have observed that many
eration of the importance of CRS for business companies from Romania use their reputation
and focuses on the link between increased com- to justify CSR initiatives on the grounds that
petitiveness and CSR and the problems associ- they will improve a company’s image,
ated with this in terms of the social reputation, strengthen its brand, enliven morale, and even
competitive advantage, and social standards. raise the value of its stock. They believe that
The literature review then highlights the crucial the companies have to convince future man-
role that CSR plays in facilitating this link agers, entrepreneurs and workers that CSR is
between business and society. The next section an investment in society that pays off in the
outlines the company’s commitment to CSR long term, the social and environmental role
activities. The paper ends with some conclu- and responsibilities of enterprises need to be
sions about the CSR practices and initiatives. better integrated into all levels of education.
For example, in the environmental protec-
tion sector, Carpatcement Holding invests in
1. Link between increased alternative fuels and environmentally-friendly
competitiveness and CSR technology. The annual budget the firm puts
aside for CSR activities amounts to EUR
The business sector plays a decisive role in
300,000. Lafarge, in collaboration with the
the fulfillment of the objectives of the growth
Prais Foundation, is developing the project
and jobs strategy. Through their employment
„Millions of People, Millions of Trees,“ a
diversity policies, for example, enterprises can
social responsibility program currently in its
recruit more people from traditionally margin- second edition during which the company’s
alized groups and so help to create more inte- employees and other partners planted approxi-
grated labor markets. By investing in cleaner mately 120,000 small trees during the two
production processes and environmental man- years of the program.
agement systems, enterprises can improve their MOL invests in environmental protection
own efficiency and minimize negative environ- by ensuring that its filling stations comply with
mental effects. environmental norms. In July (2007), the com-
By providing jobs, investing capital, pur- pany also introduced bio fuels. Moreover, it has
chasing goods, and doing business every day, taken part in the program „Green Spaces“ initi-
corporations have a profound and positive ated in 2006 and launched nationally this year.
influence on society. Corporations have the The program applies to non-governmental
know-how and resources to change this state of organizations which, in partnership with
affairs. Each company can identify the particu- schools or public institutions, can apply to
lar set of societal problems that it is best receive financing and put into place a green
equipped to help resolve and from which it can area or a playground for children.
gain the greatest competitive benefit (Zadek, Vodafone Romania has developed projects
2006). for collecting waste and educational programs
The ways of promoting and implementing targeting environmental protection such as
of the corporate social responsibility should be „The Clean Seaside“ and the national program
adapted to particular conditions of a country. for recycling mobile phones and accessories
We know that CSR was formulated in the coun- launched in March (2007).
Zentiva has a lot of involvement in sup- result profits of corporations are enhanced at
porting cultural events but apart from this it the expense of social or ecological welfare.
also develops a series of projects with the aim Shell has a much publicized CSR policy and
of informing doctors and educating patients in was a pioneer in triple bottom line reporting,
its areas of interest. Such an example is the pro- but was involved in 2004 in a scandal over the
gram „Obesity, More than an Image Problem“ misreporting of its oil reserves which seriously
which both informs doctors on the latest ten- damaged its reputation and led to charges of
dencies in efficiently treating obesity and edu- hypocrisy [12].
cating the overweight about the problems it can CSR can bring advantages to companies.
generate. In 2005, the company granted It is not a short-cut to business success, but an
approximately EUR 80,000 to CSR while last
investment that can pay off in the longer term.
year this sum almost doubled. In addition, the
It can bring advantages, for example in terms
company HelpNet offered medical equipment
and personnel and even transformed all the of staff retention and recruitment, staff devel-
chain’s pharmaceutical units into first aid opment and motivation, customer loyalty and
points. reduced expenditure on energy (Matten, 2004).
There are suggests that stronger govern- In the knowledge economy it can increasingly
ment and international regulation rather than be a source of innovation and it can facilitate
voluntary measures are necessary to ensure that access to and sharing of information. By man-
companies behave in a socially responsible aging CSR in a more strategic and conscious
manner. Companies do not pay the full costs of manner, enterprises can better reap these
their impact. For example the costs of cleaning advantages. Social responsibility covers vari-
pollution often fall on society in general. As a ous areas such as in Figure 1.
Internally Externally
Development of personnel skills Local communities
Health and safety at work Commercial partners, suppliers,
Adaptation to change subcontractors and consumers
Managing the impact of productionon the Human rights
local environment and on the consumption Environmental concerns at a global
of natural resources level
Figure no. 1. - The main fields which the social responsibility covers
Internally, CSR practices and initiatives are often isolated from operating units. Externally, the
company’s social impact becomes diffused among numerous unrelated efforts, each responding to a
different stakeholders group or corporate pressure point.
The consequence of this fragmentation is a tremendous lost opportunity. The power of corpora-
tions to create social benefit is dissipated, and so is the potential of companies to take actions that
would support both their communities and their business goals. CSR increases the attraction of the
products/services with consumers, customers/clients and other stakeholders [5].
For many companies the attention to CSR has not been entirely voluntary. They have reacted only
after the public response to issues they had not previously thought were part of their responsibilities.
For example, fast-food and packaged food companies are now being held responsible for obesity and
poor nutrition, or Nestle’, the world’s largest supplier of bottled water, has become a major target in
the global debate about access to fresh water, despite the fact that Nestle’ s bottled water sales consume
just 0.0008% of the world’s fresh water supply [2].
Many companies have done much to improve the social environmental consequences of their
activities, but they don’t think the corporate social responsibility in the way appropriate to the firm’s
strategies. A firm that views CSR as a way to reconcile pressure groups often finds that its approach
develops into a series of short-term defensive reactions. Be seeking to satisfy stakeholders, however,
companies cede primary control of their CSR actions to outsiders [3]. Stockholders’ views are obvi-
ously important, but these groups can never fully understand a corporation’s capabilities, and compet-
itive positioning.
Complementing organizational identity, organizational image is “what organizational agents want
their external stockholders to understand is most central, enduring, and distinctive about their organi-
zation and organizational reputation is a partic- Most of the larger hotel chains comply
ular type of feedback, received by organiza- with environmental standards and have envi-
tions from their stakeholders, concerning the ronmental policies and standards ranging from
credibility of the organization’s identity” [4]. in-house benchmarking systems (Accor, Hilton
An organization’s image is a conception of the Group, etc.) to environmental standards.
organization, that is, intentionally projected to Strategic CSR. Strategy is always about
outsiders and its reputation is the conception of making choices, and success in corporate social
the organization by outsiders, which is reflect- responsibility is no different. It is about choos-
ed back to organizational members. Image is ing which social issues to focus on the short-
often linked to corporate strategy, and reputa- term performance pressures companies face
tion constitutes an important organizational rule out indiscriminate investments in social
asset. value creation. The social value creation should
Looking through the expected benefits of be viewed like research and development, as a
CSR practices, it is understood that good CSR long-term investment in a company’s future
practices have a small but highly significant competitiveness. Strategic CSR moves beyond
correlation with customer loyalty and a moder- good corporate citizenship and mitigating
ate and highly significant correlation with the harmful value chain impact to mount a small
level of organizational commitment. number of initiatives whose social and business
The social reputation has a moderate and benefits are large and distinctive [6].
highly significant positive impact on CSR. On Virtually every activity in a company’s
the other hand, CSR practices are not closely value chain touches on the communities in
associated with all aspects of business’ per- which the firm operates, creating either posi-
formance (profitability, competitiveness, effi- tive or negative social consequences (Windsor,
ciently, and flexibility). 2004). Value chain social impacts are those that
In hospitality industry, for example, in a are significantly affected by the company’s
study done in 2006, almost 60% of tour opera- activities in the ordinary course of business.
tor clients expressed no concern or interest in Social dimensions of competitive context are
eco-social issues when selecting their products factors in the external environment that signif-
and only 8% expressed a specific interest when icantly affect the underlying drivers of compet-
selecting their tour operator [10]. itiveness in those places where the company
In Europe, 95% of Swiss tourists consider operates. Value chain and competitive-context
respect for local culture to be highly important investments in CSR need to be incorporated
when choosing a holiday and approximately into the performance measures of company.
87% are also interested in locally produced The prevailing approaches to CSR are so
food, local culture and using local guides when fragmented and so disconnected from business
on holiday. and strategy as to obscure many of the greatest
Although consumers may indicate that opportunities for companies to benefit society.
they expect environmental and social issues to In fact, the most common corporate response
be taken into consideration on their holiday, has been neither strategic nor operational but
responsibility for ensuring more sustainable cosmetic: public relations and media compa-
tourism falls in the hands of the operators nies, the centerpieces of which are often glossy
should have responsibility for preserving the CSR reports that showcase companies’ social
local environment and culture and ensuring and environmental good deeds.
that local people benefit from tourism. According to the study [13], ten Polish
The National Geographic ecotourism sur- companies have published a CSR report in
vey (2005) suggested that 61% of those inter- 2006. There are thousand companies in Poland
ested in environmentally and socially sensitive (less than 20% of all companies), are independ-
travel would pay 5-10% more to use the com- ently certified to ISO 14001. Only a few
panies that mitigate the green house gas effects Bulgarian companies are reporting about CSR
of their travel [10]. in regular, structured CSR reports. 105 compa-
The majority of travel globally is still nies (less than 20% of all Bulgarian companies)
mass tourism which consists mainly of sun, sea are independently certified to ISO 14001.
and sand tourism package holidays. Price, Finally, Hungary has the most companies with
accommodation quality and personal security in the region CSR reports (15); Poland has
rank as the most important considerations of (10), in Croatia (3) companies have reported in
booking holidays. 2006.
There are strong pressures for integration profit by producing goods and services that the
and coordination between the host-country market wants and selling them at a fair price
subsidiary and house-country parent company that the market accepts; (2) Legal responsibili-
due to multinational customers and competi- ties – to act in accordance with the law; (3)
tors, technological developments, access to raw Ethical responsibilities – to act in accordance
materials and energy, and the need to leverage with society expectations expressed by social
investment and achieve economies of scale. On rules and (4) Discretionary responsibilities –
the other hand, pressures for local responsive- resulting from the individual choice of man-
ness are due to different customer needs and agers or company owners (philanthropy).
tastes, market structure, and governmental We know that the strategy requires a com-
requirements [8]. pany to recognize its main social, ethical and
Pressures for product-market responsive- environmental impacts and describe relevant
ness include differences in customers and dis- targets and objectives relating to these impacts
tribution channels, the availability of substi- and that integrate with the core business strate-
tutes, market structure, and host government gy. Companies realize the necessity of improv-
demands. Similarly, pressures for CSR ing the enterprise’s image by showing commit-
response to local issues stem from differences ment to social issues and/or the introduction of
in stakeholders as well as market structure and business ethics rules and, therefore, include
the demands of host governments. CSR activities in the daily business routines.
Data from Spain, for example, shows that For example, about 60% of the large com-
almost 70% of the enterprise see CSR as a key panies, more than half of the medium-sized
factor for a beneficial business performance in
enterprises and about 40% of the small compa-
2006 – while the respective share amounted to
nies in Poland declare that running a business
“only” about 50% in 2005 [13].
should comply with the needs of local societies
Corporate crises often result in negative
and environmental concerns. Also Norwegian
publicity, threatening the image of the company.
Negative publicity has the potential to damage data show that 91% of the CEOs of private
corporate image. This is due to its high credibil- enterprise with more than 19 employees men-
ity as well as the negatively effect, a tendency tioned in 2000 that social commitment is prof-
for negative information to be weighted more itable for the company in the long run, and 53%
than positive information in the evaluation of of the enterprises had issued or were elaborat-
people, objects, and ideas. Because the media ing guidelines for business ethics/values (ethi-
has a preference for reporting bad news, compa- cal accountability) [13].
nies are more likely to receive bad press rather In SME case, the level of SMEs in CSR
than positive press [11]. activities differs among countries. For exam-
ple, 83% of Finland SMEs are engaged in CSR
2. The company’s commitment whereas only 46% of Spanish SMEs conduct
to CSR activities such activities. Generally, the northern and cen-
tral European countries show the highest per-
CSR can be understood as the business centages of SMEs involved in external social
contribution to sustainable development of the activities, contrary to southern countries as well
society and involves four key elements that as France and the United Kingdom where social
describe the scope of business responsibility involvement is less common among SMEs [13].
[14]: (1) Economic responsibility – to make a The results are presented in Table 1.
Data for Germany, on average, SMEs with Another of the results of CSR is the devel-
less than 99 employees spend 0.11% to 0.12% opment of the welfare-state mentality (Zadek,
of their annual turnover on sponsoring, dona- 2006). If a company voluntarily helps individ-
tions and Corporate Citizenship. Larger enter- uals or groups, after a certain time those groups
prises only provide 0.05% to 0.07% of their can go on to regard it as something that is right-
turnover for such purposes. So, relative to their fully theirs, or even propose other demands.
potential, SMEs are willing to invest compara- Systematic help may encourage acquired help-
tively more than large enterprise on their soci- lessness, damp entrepreneurship, and even
etal relations. establish a dependency between the business
CSR is promoted in Romania mainly by and those who could otherwise act on their own
foreign companies with branches in our coun- in the market or society.
try. They organize informational and educa- One of the unintentional results of the
tional actions, and more importantly are able to CSR policy can be growing expectations from
show how to involve business in actions for specific stakeholders, as well as indifference of
society and natural environment through many the local and central authorities, which is only
programs realized in our difficult reality. The too glad to dispose of a part of its duties. It
foreign standards are also a source of inspira- often happens that a company’s volunteer work
tion for the institutions that deal in helping the for the environment or specific stakeholders is
people and organizations in need to contact the misunderstood, and causes discontent and dis-
companies that can provide the help [12]. agreements among the stakeholders. When a
Romania managers and businessmen are company helps people in other than purely
increasingly aware of the fact that the law and financial terms, it may be perceived as an
market forces are not always able to regulate example of paternalistic attitude towards the
economy sufficiently. There are certain neces- employees.
sary ethical standards, band on the successful Many business schools now incorporate
solutions developed in the countries with teaching on CSR into their curricula for MBA
advanced market economy, that fulfils the and other students. The integration of CSR
expectations of both the closest business envi- competences into relevant professional qualifi-
ronment and potential partners from abroad. cations, for instance for business advisers,
The world of business more and more frequent- would be a significant advance.
ly makes attempts to create those standards
through establishing ethical codes or rules of Conclusions
practices, as well as by promoting those com-
panies that act reliably and responsibly. The European Commission sees CSR as
One of the crucial background elements part of the business contribution to sustainable
that encourage business to act for society and development and to the European Growth. It
believes that CSR has the potential to con-
environment is a strong civic society.
tribute to various common goals, such as social
Appropriate non-governmental institutions can
cohesion, economic competitiveness and a
act as representatives of various groups of
more rational use of natural resources. Local or
stakeholders, as partners in the dialogue with regional organization, such as chambers of
the business, as well as coordinators of a com- commerce or other business associations,
pany’s cooperation with the local community. should be able to make CSR relevant to partic-
They can also initiate organized lobbying ular local and regional issues. This will con-
actions by citizens and consumers. However, tribute to the positive evolution of European
the weakness of the non-governmental sector business culture in a way that will enhance
and the civic society in Romania in general Europe’s competitiveness and its ability to deliv-
makes them unable to fulfill these roles. The er sustainable development and a better quality
weakness of this sector lies in the small number life of for its citizens.
of organizations with specifically civic func- We think that the companies should be
tions, as well as limited range of actions and involved in preventing as well as solving social
their negative financial situation. The civic problems because the socially responsive corpo-
institutions are disregarded by the political elite ration actively seeks solutions to social pro-
and are not welcome as a partner in the dia- blems. We have noted that CSR practices and ini-
logue with authorities. As a result, companies tiatives are often isolated from operating units –
do not treat them as serious partners [9]. and even separated from corporate philanthropy.
In addition, the company’s social impact that’s socially responsible and is doing what’s
becomes diffused among numerous unrelated right. The personal and ethical values of com-
efforts, each responding to a different stake- pany owners, managers and employees are a
holder group or corporate pressure point. The strong motivation for an enterprise to pay
consequence of this fragmentation is a tremen- more attention to social and environmental
dous lost opportunity. The power of corpora- issues. Improvement of the local education
tions to create social benefit is dissipated, and standards by donating funds, time and expert-
so is the potential of companies to take actions ise provides both to select and train people for
that would support both their communities and company and to contribute to the local com-
their business goals. munity.
The positive influence on CSR in Perceiving social responsibility as build-
Romania is the good economic growth rate of ing shared value rather than as damage control
our country and consequent consolidation of or as a PR campaign will require dramatically
contacts of our companies with their foreign different thinking in business. The authors are
partners, especially from the EU countries. convinced, however, that CSR will become
The employees want to work for a company increasingly important to competitive success.
References
[1] Crane, A. şi Matten, D., 2004, Business Ethics, A European Perspective. Managing Corporate
Citizenship and Sustainability in the Age of Globalization, Oxford University Press, Oxford;
[2] Donaldson, T. şi Preston, L., 1995, ‘The stakeholder theory of the corporation: concepts, evi-
dence, and implications’. Academy of Management Review, 20, 65–91;
[3] Freeman, R.E., 1984, Strategic Management: A Stakeholder Perspective. Englewood Cliffs,
NJ: Prentice Hall;
[4] Gioia, D., Schultz, M., & Corley, K., 2000, Organizational identity, image and adaptive insta-
bility, Academy of Management Review, Vol. 20, 63-81;
[5] Hillman, A. şi Keim, G., 2001., ‘Shareholder value, stakeholder management, and social
issues: what’s the bottom line?’, Strategic Management Journal, 22, 125–39;
[6] Kernisky, D., 1997, Proactive crisis management and ethical discourse: Doe chemical’s issues
management bulletins, Journal Business Ethics, 16, 843-854;
[7] Militaru, Gh., 2005, Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti,
[8] Porter, M., and Kramer, M., 2006, The link between competitive advantage and corporate
social responsibility, Harvard Business Review, 78-86;
[9] Strzalecka., A., 2006, Opportunities and limitations of CSR in the post-communist countries:
Polish case, Corporate Governance, Vol. 6, No.4;
[10] Swift, T. and Zadek, S., 2006, Corporate Responsibility and the Competitive Advantage of
Nations, AccountAbility/The Copenhagen Centre, London
[11] Windsor, D., 2004, Corporate social responsibility: three key approaches, Journal of
Management Studies, 2004, 43, 1, 93-114;
[12] *** World Bank Report, 2004, World Bank Report Doing Business in 2004, Understanding
Regulation.
[13] *** United Nations Development Programe, 2007, Baseline study on CSR practices in the
new EU members states and candidate countries;
[14] *** European Commission Report, 2006.
Rezumat Abstract
Lucrarea prezintă o analiză a principalelor The paper presents an analysis of the
aspecte etice privind sectorul intermediarilor main ethical aspects concerning the Romanian
imobiliari din România. Analiza încearcă să real estate intermediation sector. The analysis
evalueze utilitatea reală a serviciilor prestate de tries to evaluate the true utility of real estate
agenţii imobiliari şi să aprecieze efectele nega- agents’ services and to assess the potential
tive pe care un comportament lipsit de etică le negative effects of an unethical behavior for
poate avea asupra clienţilor. the clients.
Etica în afaceri este ameninţată de cel In Romanian real estate market, there are
puţin trei probleme pe piaţa serviciilor de at least three issues that endanger the business
intermediere imobiliară din România. ethics of intermediaries.
În primul rând, creşterea razantă a First, as the prices increase very fast, the
preţurilor a determinat realizarea unor tran- transactions involve larger and larger amounts
zacţii cu sume din ce în ce mai mari. Banii of money that attract entrepreneurs with weak
puşi în joc au atras întreprinzători cu stan- intrinsic ethical standards. Very often, they fail
darde etice necorespunzătoare. De cele mai to understand the instrumental value of busi-
multe ori, aceşti întreprinzători eşuează să ness ethics too. Thus, instead of building a rep-
înţeleagă valoarea instrumentală a eticii în utation in the market they prefer an immediate
afaceri. Astfel, în loc să-şi construiască o gain.
reputaţie pe piaţă, ei preferă un câştig imediat. Secondly, the real estate brokerage is
În al doilea rând, activitatea agenţilor poorly regulated in Romania. According to the
imobiliari este foarte slab reglementată în motto “if not forbidden, it's permitted”, the real
România. Conform motto-ului „ceea ce nu estate agents adopted very lax ethical stan-
este interzis, este permis”, agenţiile imobiliare dards.
au adoptat standarde etice foarte slabe. The third factor is the deficit of public
Cea de-a a treia problemă priveşte defici- information regarding the real estate market
tul de informaţie publică privind piaţa imobi- and the activity of real estate agents. The press
liară şi activitatea agenţilor imobiliari. Presa usually reproduces the views of leading real
reproduce de obicei punctele de vedere ale estate agents, instead of providing authentic
agenţilor în loc să ofere investigaţii autentice investigations of their services. The main con-
privind activitatea desfăşurată de aceştia. clusion is that there is evidence that the
Concluzia principală este că pot fi găsite argu- Romanian real estate agents try to maximize
mente pentru ipoteza că agenţii imobiliari din their profits by manipulating the economic
România încearcă să-şi maximizeze profiturile environment rather than providing valuable
prin manipularea mediului economic şi nu prin services for their clients.
oferirea de servicii de calitate clienţilor lor.
Cuvinte cheie: etica în afaceri agent Keywords: business ethics real estate
imobiliar căutare de rentă preţ de rezervare agent rent-seeking reservation price
risc moral moral hazard
JEL Classification: D21, D82, L85 Clasificare JEL: D21, D82, L85
Introducere
de etică al unui agent imobiliar le au asupra poate alege standardele morale dintr-o profesie
clienţilor lui. Studiul relevă faptul că agenţii sau alta, ignorându-le pe ale sale. Conform
imobiliari români prezintă caracteristici de acestui sens al eticii, dacă singurul obiectiv al
„căutători de rentă” (rent-seekers), ei încercând unei afaceri este maximizarea profitului, atunci
să profite nu prin oferirea unor servicii de cali- amoralitatea este perfect acceptabilă atât timp
tate, ci prin manipularea mediului economic în cât succesul se măsoară în termeni financiari.
care acţionează. De multe ori vânzătorii sunt Orice comportament sau decizie sunt accepta-
convinşi să ceară preţuri tot mai mari, ce îi bile atât timp cât nu intră în contradicţie cu o
obligă să aştepte foarte mult un cumpărător, iar lege în vigoare, după principiul „tot ce nu e
cumpărătorilor li se prezintă cele mai scumpe interzis, este permis”. De fapt, exploatarea ori-
oferte, pentru a-i determina să plătească un cărei slăbiciuni legislative este uneori chiar
comision maxim. încurajată, fiind privită ca dovada iscusinţei şi
Tema este importantă deoarece în perspicacităţii jucătorului. Atunci când conse-
România profesia de agent imobiliar este foar- cinţele acestei conduite sunt negative, explica-
te puţin reglementată, iar piaţa imobiliară sufe- ţia uzuală este că „nu s-a făcut nimic ilegal”,
ră de o lichiditate redusă corelată însă cu creş- sau „atât timp cât toate penalităţile legale au
teri de preţ explozive. Foarte mulţi cumpărători fost plătite, comportamentul este ireproşabil”.
şi vânzători întâmpină greutăţi şi costuri foarte Al doilea sens al termenului de etică în
mari de tranzacţionare, faima agenţilor imobi- afaceri nu face nici o distincţie între diferitele
liari nefiind una foarte bună (Levitt şi Dubbner, „roluri” pe care le jucăm în viaţă. Se elimină
2006). astfel posibilitatea divizării moralităţii într-un
număr de seturi de principii ce ar putea, de
1. Principiile de bază ale eticii în afaceri exemplu, să poarte etichetele „familie”, „aface-
re”, „comunitate” etc. Deşi aparent de dorit,
Termenul de etică în afaceri este puţin această variantă a eticii ne pune în faţa unei
ambiguu. Se pot identifica cel puţin două sen- complexităţi foarte mari. Pentru a explica, ne
suri, fiecare dintre ele având implicaţii diferite vom concentra asupra celor două dimensiuni
în funcţie de contextul de utilizare. fundamentale ale existenţei moderne: „familia”
Primul sens este legat de descrierea reguli- şi „locul de muncă”. Pornim de la ideea centra-
lor jocului pentru un domeniu practic, destul de lă că toate deciziile din familie şi de la locul de
clar delimitat. În jocurile competitive, partici- muncă se bazează pe aceleaşi principii morale.
panţii sunt informaţi cu privire la acţiunile şi Acest lucru este însă foarte greu realizabil. În
comportamentele acceptate şi cele indezirabile. primul rând, atunci când îşi începe viaţa profe-
De exemplu, dacă într-un joc de poker minciu- sională, un tânăr are deja format un set de prin-
na şi cacealmaua sunt perfect acceptabile, mar- cipii morale bazate pe circa 18-25 de ani petre-
carea cărţilor sau cooperarea cu alţi jucători cuţi în cadrul familiei şi al şcolii. Locul de
încalcă principiile etice ale jocului. În codul muncă îl va pune însă în faţa unor decizii şi
organizaţiilor criminale este de multe ori dileme noi, nemaiîntâlnite până în acel
acceptabilă uciderea unui membru al unei orga- moment. Tânărul va trebui să-şi extindă şi să-şi
nizaţii rivale, dar nu şi denunţarea acestuia la adapteze setul de principii etice şi morale con-
poliţie. Folosirea termenului de „etică în afa- form noilor realităţi. Acest proces este însă
ceri” în sensul explicat mai sus implică asocie- extrem de complex, solicitant şi poate genera
rea moralităţii cu rolul social şi nu cu propria contradicţii şi conflicte cu principiile colegilor
judecată. Această distincţie poate determina un de la locul de muncă. Este nevoie de o persona-
agent imobiliar să-i ofere clientului un sfat ca litate puternică, inteligenţă şi efort pentru reali-
„specialist” şi un alt sfat ca „prieten”. În prima zarea unei extinderi a setului de principii mora-
situaţie, el va respecta standardele etice profe- le general valabile, în aşa fel încât ele să fie
sionale dar nu neapărat şi propriile principii. aplicabile atât la locul de muncă, cât şi în fami-
Cu alte cuvinte, dacă anumite comportamente lie. Este evident că nu toţi oamenii sunt capa-
sunt folosite curent în practica profesională bili şi dispuşi să facă acest lucru, în condiţiile
dintr-un anumit domeniu de activitate, un pro- în care adoptarea moralităţii „de serviciu” este
fesionist ar trebui să le accepte chiar dacă vin în atât de ispititoare.
contradicţie cu propriile valori. Datorită inter- În al doilea rând, mediul profesional impu-
dependenţei dintre multe profesii se ajunge în ne de multe ori o viteză de reacţie mult mai
situaţia în care înaintea unei decizii, lucrătorul mare decât cel familial. Mai mult decât atât,
presiunea grupului de lucru poate fi foarte primul rând, ea poate fi cea mai importantă
mare. Dacă în familie toleranţa şi dragostea tranzacţie financiară din viaţa unui om. În al
celor din jur permit luarea unei decizii grele dar doilea rând, tranzacţia se realizează pe o piaţă
în concordanţă cu principiile etice, nu acelaşi lipsită de transparenţă. Nu în ultimul rând,
lucru se poate spune despre locul de muncă. „casa” joacă un rol emoţional în viaţa tuturor
Este uşor să ne imaginăm reacţia unui şef la oamenilor. În cazul României, ce ocupă al doi-
aflarea faptului că un contract foarte profitabil lea loc la numărul de procese de la Curtea
nu s-a încheiat deoarece angajatul X l-a consi- Europeană a Drepturilor Omului (Năstase şi
derat ca nefiind etic. Iordache, 2007), se adaugă un risc semnificativ
Chiar dacă am văzut că este foarte dificilă privind achiziţionarea unei proprietăţi revendi-
o folosire a unui set unitar de principii morale cate, vândute către mai mulţi cumpărători sau
în toate ipostazele vieţii adulte moderne, prin- grevată de obligaţii. Pe lângă aceşti factori
cipiile de bază ale decenţei morale, corectitudi- general valabili, potenţialii vânzători sau cum-
nii şi bunătăţii faţă de semenii noştri sunt gene- părători sunt îngrijoraţi de posibilitatea de a
ral aplicabile. Este importantă punerea în prim vinde/cumpăra la un preţ mai mic/mare decât
plan a acestor principii şi trecerea legilor, a merită proprietatea şi temerea de a eşua în a
deontologiei profesionale într-un plan secun- efectua tranzacţia, adică de a rămâne în ciuda
dar. Întrebările fundamentale pe care un deci- eforturilor depuse cu proprietatea nevândută
dent trebuie să şi le pună pot suna: „sunt pregă- (cazul vânzătorului) sau fără proprietate (cazul
tit să citesc despre acţiunile mele pe prima cumpărătorului).
pagină a unui ziar naţional?” şi „cum m-aş Pe orice piaţă imobiliară, soluţia pentru
simţi dacă ceilalţi m-ar trata aşa cum îi tratez eu ultimele două probleme pare a fi angajarea unui
pe ei?”. expert, a unui agent imobiliar. Acesta dispune
Motivaţia respectării eticii în afaceri poate de informaţii exacte privind oferta de proprie-
avea o natură intrinsecă şi una instrumentală. tăţi similare, ultimele trenduri ale pieţei şi con-
Atunci când ne gândim la valoarea intrinsecă, diţiile de contractare a unui credit ipotecar.
considerăm că un comportament etic se auto- Sfatul lui ar trebui să ne ajute să tranzacţionăm
impune în conduita umană. Este „de la sine cu succes la un preţ cât mai apropiat de valoa-
înţeles” că trebuie să fim buni şi corecţi cu rea reală a proprietăţii. Din păcate, interesele
semenii noştri. În optica instrumentală, com- financiare ale agentului imobiliar nu se supra-
portamentul etic are consecinţe pozitive asupra pun cu interesul clienţilor lui. Preocupaţi în pri-
noastră, adică este răsplătit, şi de aceea ar tre- mul rând de mărimea comisionului şi de o
bui să fie întotdeauna adoptat. Dacă etica are durată cât mai scurtă de aşteptare, agenţii
într-adevăr o valoare intrinsecă, un agent imobiliari încearcă de multe ori să-şi foloseas-
imobiliar care ştie că valoarea unui apartament că avantajul informaţional pe care îl au faţă de
este de circa 100.000 de euro ar trebui să-i clienţii lor pentru a-i manipula pe aceştia.
comunice acest preţ, şi nu unul mai mare cum-
părătorului pentru că nu este frumos să minţi, 3. Agentul imobiliar român, creator
fără a se mai gândi la posibilitatea ratată de a de valoare sau „căutător de rentă”
încasa un comision mai mare. Alegerea sinceri- (rent-seeker)
tăţii se poate justifica şi prin analiza instrumen-
tală. Cu toate că încercarea de a-l convinge pe Comportamentul de „căutare a rentei”
client să plătească o sumă mai mare poate (rent-seeking) apare atunci când o persoană, o
aduce o răsplată imediată, pe termen lung ones- organizaţie sau o firmă încearcă obţinerea de
titatea duce la o reputaţie mai bună pe piaţă şi profit nu prin comerţ sau creaţie, ci prin mani-
venituri mai mari. Studii empirice confirmă pularea mediului economic şi/sau politic
profitabilitatea construirii şi întreţinerii unei (Krueger, 1974). Foarte multe pieţe funcţionea-
reputaţii bune (Dupree, 2006). ză fără nevoia unui sistem intermediar între
cumpărător şi vânzător. În epoca internetului, a
2. Etica în afacerea de intermediere publicaţiilor de mare tiraj şi a telefoniei fixe şi
pe piaţa imobiliară mobile, informaţia circulă cu mare viteză şi ori-
cine poate posta un anunţ de vânzare sau cum-
Deşi aparent banală la prima vedere, o părare. Pe piaţa rezidenţială, un cumpărător sau
tranzacţie pe piaţa imobiliară trezeşte de fapt vânzător îşi pot face o impresie destul de bună
emoţii foarte mari pentru cel ce o iniţiază. În despre preţul la care ar trebui să se aştepte. Pe
internet se găsesc şi informaţii detaliate privind vânzător şi cumpărător. În loc să creeze valoa-
legislaţia, actele şi paşii necesari pentru înche- re prin servicii de consultanţă, agenţiile imobi-
ierea tranzacţiei. În aceste condiţii utilitatea liare au deturnat circuitul informaţional. Mulţi
serviciilor unui agent imobiliar, cel puţin pen- agenţi imobiliari români pretind comisioane
tru tranzacţiile rezidenţiale obişnuite, este pusă uriaşe doar pentru indicarea unei adrese şi a
sub semnul întrebării. Accesibilitatea largă a unui preţ, informaţii ce ar fi putut fi liber acce-
informaţiei reduce dramatic capacitatea sibile. Încadrarea activităţii agenţilor imobiliari
„experţilor” de a manipula emoţional clienţii în categoria „căutare de rentă” apare astfel ca
pentru a-i determina să le cumpere serviciile. fiind justificată.
Vânzătorii şi cumpărătorii pot intra în
legătură prin anunţuri publice, urmând ca apoi 4. Ispitirea vânzătorilor, inducerea
să negocieze singuri preţul şi să încheie tran- în eroare a cumpărătorilor
zacţia. Angajarea unui agent ar fi justificată
doar dacă el poate oferi informaţii, altfel inac- Agentul imobiliar român nu se bucură de
cesibile, despre o anumită proprietate sau des- o imagine bună (Pîrva, 2007). Vânzătorii parti-
pre ansamblul pieţei imobiliare. Agenţii imobi- culari ce dau un anunţ într-un ziar sau pe inter-
liari ar trebui să aibă cunoştinţe serioase de net sunt asaltaţi de agenţi imobiliari ce se întrec
urbanism, arhitectură, economie şi drept. Ei ar în promisiuni privind numărul de clienţi şi pre-
trebui să poată face o apreciere fundamentată a ţul pe care pot să-l obţină. Nimeni nu scapă,
calităţii şi valorii unei proprietăţi. deoarece, în prezent există mai multe firme ce
Din păcate, se pare că răspunsul celor mai supraveghează permanent internetul şi presa
mulţi agenţi imobiliari din România nu este scrisă pentru oferte imobiliare. Se folosesc fil-
oferirea unei valori intrinseci a serviciilor prin tre ce elimină anunţurile date de agenţii imobi-
sfaturi pertinente, ci concentrarea pe furnizarea liare în aşa fel încât doar ofertele particulare să
strictă a informaţiilor privind preţul şi locaţia fie extrase. Apoi acestea sunt imediat comuni-
proprietăţilor. Cu alte cuvinte, în loc să trăim cate agenţilor imobiliari ce au posibilitatea să-i
într-o lume unde cumpărătorii găsesc singuri în contacteze pe particulari înaintea tuturor. Şan-
presă sau pe internet informaţii privind ofertele sele încheierii unei tranzacţii imobiliare prin
imobiliare ale vânzătorilor, apoi angajează o intermediul unui simplu anunţ, fără intervenţia
agenţie pentru a-i sfătui dacă alegerea e bună unui agent, sunt foarte reduse, deoarece agenţii
sau nu, avem o piaţă unde cumpărătorii nu pot imobiliari folosesc o armă foarte eficientă în
practic găsi nici un anunţ venit direct din partea „ispitirea” vânzătorilor: promisiunea obţinerii
vânzătorului. Acest lucru s-a realizat prin unui preţ mai mare. Proprietarii sunt convinşi
împânzirea presei scrise şi a internetului cu de către agent să aştepte mai mult timp până la
anunţuri „capcană”, în care agenţii imobiliari găsirea cumpărătorului capabil să le satisfacă
caută doar colectarea de clienţi. Anunţurile pretenţiile. Fenomenul poate fi analizat cu aju-
includ preţuri avantajoase şi uneori niciun indi- torul conceptului de preţ de rezervare (reserva-
ciu că ar veni din partea unei agenţii imobilia- tion price). Teoria economică consideră drept
re. În momentul în care un potenţial cumpără- preţ de rezervare al vânzătorului, preţul minim
tor sună la numărul indicat, el află că are de a pe care acesta este dispus să-l accepte imediat.
face cu o agenţie imobiliară şi că proprietatea Cu alte cuvinte, dacă un proprietar scoate pe
din anunţ „tocmai s-a vândut”. Interlocutorul piaţă o locuinţă cu un preţ de rezervare de
nu uită însă să-l informeze că există alte oferte 100.000 €, atunci el va fi dispus să o vândă
foarte avantajoase şi este foarte indicat să păs- imediat oricărui cumpărător dispus să plătească
treze contactul. Adevăratele anunţuri de la par- cel puţin acest preţ. Dacă potenţialii cumpără-
ticulari sunt „pescuite” imediat de agenţiile tori oferă preţuri mai mici decât preţul de rezer-
imobiliare ce folosesc serviciile unor firme de vare, atunci vânzătorul va prefera să aştepte.
monitorizare a presei scrise şi a internetului. Un prim factor ce influenţează nivelul pre-
Astfel, treptat, tot mai mulţi cumpărători au ţului de rezervare este dat de anticipaţiile pri-
renunţat la speranţa de a găsi undeva un anunţ vind evoluţia viitoare a preţurilor. Piaţa imobi-
venit din partea unui vânzător particular, cu liară este o piaţă complexă, cu tranzacţii rare şi
care să poată negocia un preţ şi încheia o tran- de valoare foarte mare. Deficitul informaţional
zacţie, fără intervenţia unui agent imobiliar. al cumpărătorilor şi vânzătorilor îi împiedică
Concluzia este că agenţiile imobiliare au pe aceştia să evalueze corect factorii ce influen-
blocat practic fluxul informaţional liber dintre ţează preţurile. De aceea, aşteptările nu sunt
raţionale, ci adaptive. În loc să studieze factorii rolul agentului imobiliar este de consultant în
economici sau demografici, oamenii tind să alegerea celei mai bune tranzacţii şi negocierea
extrapoleze trendurile din trecutul apropiat: preţului. Clientul plătitor de servicii este şi
dacă preţurile au crescut în ultimul an, atunci beneficiarul acestora. Vânzătorul unei proprie-
ele vor continua să crească. Instaurarea „certi- tăţi angajează un agent imobiliar care îl ajută să
tudinii” creşterilor viitoare de preţ a dus la stabilească preţul, să formuleze anunţurile şi să
crearea percepţiei că orice tranzacţie imobiliară facă publică oferta. Un potenţial cumpărător ce
ce nu aduce un profit considerabil este, de fapt, observă anunţul, angajează la rândul său un alt
o tranzacţie în pierdere. A fost însă demonstrat agent imobiliar care să-l consilieze la evaluarea
ştiinţific, că atunci când sunt confruntaţi cu proprietăţii şi negocierea preţului.
perspectiva unei pierderi, oamenii tind să dez- În România însă o tranzacţie imobiliară
volte o preferinţă pentru risc (Kahneman şi tipică se desfăşoară în felul următor. Un poten-
Tversky, 1984). De aceea, vânzătorii sunt uşor ţial cumpărător contactează o agenţie imobilia-
de convins să aştepte „agăţaţi” de un preţ de ră, iar aceasta încearcă să-i vândă o proprietate
rezervare mare, chiar dacă şansele încasării lui din baza ei de date. Agenţia devine astfel atât
vor fi foarte mici. reprezentant al cumpărătorului, cât şi al vânză-
Costul aşteptării unei oferte de cumpărare torului. În tranzacţie sunt implicaţi trei jucători:
mai bune reprezintă un alt factor esenţial pen- vânzătorul, cumpărătorul şi intermediarul
tru preţul de rezervare. Atunci când refuză un imobiliar ce poate depune un efort mai mic sau
client, preferând să-l aştepte pe un altul mai mai mare în favoarea clienţilor lui fără ca ace-
bun, proprietarul unei locuinţe acceptă implicit ştia să-l poată controla. Cumpărătorul nu are de
suportarea unor costuri. Prelungirea posesiei unde să ştie dacă agentul ce îl reprezintă, chiar
impune plata cheltuielilor de întreţinere, dar şi încearcă să-i ofere cea mai avantajoasă ofertă.
suportarea costului de oportunitate cauzat de Vânzătorul nu ştie dacă agenţia imobiliară îi
întârzierea încasării banilor. De exemplu, dacă sugerează de fapt un preţ de rezervare utopic,
încasăm 100.000 € peste şase luni şi nu în pre- impunându-i suportarea unor costuri mari de
zent, renunţăm la dobânda ce ar fi putut fi obţi- aşteptare a unui potenţial cumpărător.
nută. La o dobândă anuală de 3%, costul amâ- Teoria economică afirmă că o astfel de
nării încasării este de 1500 €. Cu cât aceste cos- situaţie de asimetrie informaţională duce la
turi sunt mai mici, cu atât preţul de rezervare va manifestarea fenomenului de risc moral (moral
fi mai mare, iar durata căutării unui client mai hazard). Partea mai bine informată trece peste
lungă. Nu întâmplător, piaţa terenurilor a deve- principiile etice şi încearcă să profite de avan-
nit în ultimul timp din ce în ce mai puţin lichi- tajul informaţional (Rasmusen, 1994). Agenţii
dă. În comparaţie cu o locuinţă, întreţinerea imobiliari români sunt supuşi unei ispite
unui teren este mai puţin costisitoare, iar pro- extrem de tentante de a-şi convinge clienţii
prietarii îşi pot permite să aştepte mult mai vânzători să „ţină” la un preţ de rezervare cât
mult timp cumpărătorul „din vis”. mai mare, în timp ce cumpărătorilor li se pre-
Cumpărătorii, ce de multe ori plătesc şi zintă cele mai scumpe oferte.
comisionul tranzacţiei, sunt păcăliţi de anunţu-
rile „momeală” cu preţuri avantajoase, ce nu Concluzii
sunt destinate decât atragerii lor în portofoliul
de clienţi ai agentului imobiliar. Apoi trebuie să Respectarea principiilor etice pe piaţa ser-
descopere că mai mulţi agenţi prezintă de fapt viciilor de intermediere imobiliară din
aceeaşi proprietate la preţuri diferite. Există şi România este pusă în primejdie de cel puţin trei
cazuri când după ce s-au înţeles cu privire la factori foarte importanţi. În primul rând tran-
preţ, cumpărătorii au fost informaţi că proprie- zacţiile de pe această piaţă sunt de valoare
tatea a fost vândută altcuiva pentru un preţ mai mare. Sumele mari de bani puse în joc atrag
mare. Impresia generală este că folosirea agen- inevitabil şi întreprinzători needucaţi într-un
tului imobiliar într-o tranzacţie poate fi asocia- spirit etic. Din păcate, ei eşuează să înţeleagă şi
tă cu plata unei veritabile taxe de protecţie. valoarea instrumentală a respectării eticii în
Pe majoritatea pieţelor imobiliare, un afaceri, preferând un câştig imediat în locul
agent imobiliar reprezintă doar interesele unei construirii unei reputaţii durabile. În al doilea
părţi implicate în tranzacţie. Cu alte cuvinte, rând, domeniul intermedierii imobiliare este
vânzătorul vine cu agentul lui, iar cumpărătorul foarte puţin reglementat. Vidul legislativ le-a
cu propriul său reprezentant. În aceste condiţii, permis agenţilor imobiliari să acţioneze folo-
sind standarde etice profesionale foarte slabe, în cadrul profesiei de intermediar imobiliar este
conform principiului „tot ceea ce nu este expli- prezentă peste tot în lume. Această situaţie nu
cit interzis de lege, este permis”. Din păcate, trebuie însă să ne facă să ne resemnăm în faţa
nici în viitor nu sunt de aşteptat progrese sem- realităţii că foarte mulţi români sunt extrem de
nificative pe acest plan, deoarece chiar dacă nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă pe piaţa
vor fi adoptate acte normative, ele vor fi reali- imobiliară. Să ne gândim la câţi tineri se chinu-
zate după consultarea primordială a uniunilor iesc să trăiască înghesuiţi în locuinţe subdi-
agenţilor imobiliari şi nu a organizaţilor ce mensionate, în timp ce multe persoane în vârstă
apără interesele consumatorilor. Oricum, în nu reuşesc să se mute în condiţii financiare
comparaţie cu situaţia actuală, este de dorit cel corecte, în case mai mici, cu costuri de întreţi-
puţin o reglementare minimă a pieţei şi încura- nere reduse.
jarea adoptării voluntare a unor standarde de O îmbunătăţire a standardelor etice pentru
calitate a serviciilor prestate. Al treilea motiv profesioniştii pieţei imobiliare din România nu
este dat de slaba informare a publicului cu pri- se va realiza foarte curând, dar să sperăm că
vire la realităţile pieţei imobiliare. O cauză evi- nici situaţia actuală nu va persista la infinit.
dentă este numărul foarte mic de tranzacţii Speranţele se bazează pe mai multe argumente.
imobiliare realizat de un om obişnuit pe parcur- Pe măsură ce economia de piaţă va căpăta o tra-
sul întregii sale vieţi. O altă cauză ar putea fi diţie mai lungă, importanţa unei reputaţii etice
însă şi faptul că majoritatea articolelor din pe piaţă va creşte. Diversificarea fondului de
mass-media reproduc doar punctele de vedere locuinţe prin despărţirea treptată de arhicunos-
ale agenţilor imobiliari şi nu reprezintă investi- cutele blocuri „comuniste”, va genera o nevoie
gaţii autentice îndreptate spre oferirea unor tot mai mare de servicii de consultanţă profe-
informaţii utile pentru clienţii acestora. O sionistă. Creşterea veniturilor populaţiei va
explicaţie ar putea fi că intermediarii imobiliari face ca treptat ambele părţi ale unei tranzacţii
sunt mari cumpărători de spaţii publicitare în imobiliare să-şi permită angajarea unui repre-
mass-media. zentant. Nu în ultimul rând, piaţa se va conso-
O mare parte din problemele de mai sus nu lida, numărul agenţilor imobiliari se va reduce,
sunt specifice doar României, ele putând fi iar respectarea unor standarde etice minime va
întâlnite şi pe alte pieţe imobiliare. De aceea, fi impusă de asociaţii profesionale mai puterni-
suspiciunea nerespectării unor standarde etice ce şi mai bine organizate.
Bibliografie
[1] Dupree, C., Integrity Has Its Price, Harvard Magazine, July–August, 2003.
[2] Gibson, K., Ethics and Business: An Introduction, Cambridge University Press, 2007.
[3] Kahneman, D., Tversky, A., Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk,
Econometrica, 47, 1987.
[4] Krueger, A., The Political Economy of the Rent-Seeking Society, American Economic Review
64, 1974.
[5] Levitt, S.D., Dubner, S.J., Freakonomics: A Rogue Economist Explores the Hidden Side of
Everything, Penguin Books Ltd., 2006.
[6] Năstase, L., Iordache S., Justiţia, lăsată de izbelişte sub avalanşa dosarelor, Cotidianul
Adevărul din 26.03.2007.
[7] Pîrva, S., Standardele europene vor scoate din piaţă 40% din agenţiile imobiliare româneşti,
Cotidianul Curierul Naţional din 28.09.2007.
[8] Rasmusen, E., Games and Information, Blackwell, 1994.
ETICA ÎN INTERNET
(Internet Ethics)
Lect. univ. dr. Laurenţiu Frăţilă
Academia de Studii Economice din Bucureşti
laurentiu_f@yahoo.com
Rezumat Abstract
Internetul este la ora actuală cea mai mare In our age, Internet is the biggest infor-
reţea informaţională din lume; cuprinde un mation network in the world; it consists of a
ansamblu de reţele eterogene din peste 100 de set of heterogeneous networks from over 100
ţări şi resurse virtual nelimitate, oferă servicii countries displaying huge amounts of virtual
de poştă electronică (e-mail), transmisii de resources; it provides facilities such as email,
fişiere (ftp), grupuri de discuţii (chat), informare file transmission protocol (ftp), workgroups
şi difuzare a informaţiilor (www – world wide discussion or chat, information and dissemina-
web). Internetul şi-a pus amprenta asupra tutu- tion of information (www – world wide web).
ror domeniilor de activitate: politic, social, eco- Internet has a major impact over all activity
nomic, dar şi asupra vieţii private a utilizato- fields: political, social, economic and private
rilor. Afacerile on-line reprezintă un element de life of users, as well. Newly developed, models
bază în dezvoltarea economică a firmelor. of on-line business are a basic element in eco-
Ţinând cont de specificitatea accesului la nomic growth of a company. Taking into
Internet, se simte tot mai evident nevoia de sta- account the specificity of access on the
bilire şi respectare a unor principii şi reguli de Internet, it is necessary to establish/create/set
acces în mediul virtual de afaceri, definite de and respect clear principles and rules to
organizaţii specializate sau chiar dezvoltate în access the virtual business environment. These
cadrul intern al firmelor. Prin aceste reguli, se are created by specialized organizations or
definesc activităţi acceptabile şi pe cele inac- even developed in internal frame of the compa-
ceptabile pentru un utilizator al Internetului. nies. Using these rules, acceptable activities
În condiţiile în care etica defineşte un con- and unacceptable activities (for a potential
cept ce priveşte comportamentul corect al indi- user of Internet) are defined.
vidului în mediul în care se manifestă, putem In the time that ethics defines a concept
vorbi despre etica în afaceri, cu particularizare related to the adequate conduct of a person in the
pentru etica afacerilor electronice (on-line) sau social environment, we can speak about business
care privesc comerţul electronic (on-line). ethics, especially business on-line ethics.
Etica se manifestă în relaţiile dintre Ethics appears in relation among persons
oameni, dar şi în relaţiile dintre oameni şi com- or in relation between persons and computers.
putere. Etica se manifestă în mediul de afaceri, Ethics is in business environment, in this case,
în acest caz - mediul virtual, dar şi la locul de virtual environment, but to the workplace, too.
muncă. Ca urmare, managerii au responsabili- Managers have major responsibility to set,
tatea majoră de a crea, a implementa şi de a implement and respect some ethical systems
respecta un sistem etic în cadrul firmei, fiind un within the company and to be an example in
exemplu pozitiv în acest sens. this sense.
Introducere
Conform Wikipedia, etica se defineşte ca fiind un concept filozofic major, care se referă la con-
duita corectă şi la bunăstare. Etica presupune analiza a ceea ce este bun şi a ceea ce este rău şi poate
defini norme de conduită sau comportament agreate de mediul la care se referă.
Conform Macquarie Dictionary, etica este un sistem de principii morale, prin care acţiunile şi
proiectele umane pot fi judecate în bune sau rele, în corecte sau greşite.
informaţional. În viziunea lui Andrew S. existând falsa impresie că, prin impărtăşirea
Grove, preşedinte şi CEO al Intel Corporation, ideilor, se poate ajunge la pierderea statutului
“după anul 2000, o firmă va fi pe Internet sau în cadrul firmei, a puterii decizionale şi a com-
nu va mai fi (exista)”. petenţelor distinctive.
Afacerile on-line impune respectarea şi Comportamentul pe Internet nu este
utilizarea unor principii, care se referă la: guvernat de un set coerent şi unificat de legi şi
comportamentul uman implicat în tran- de reguli sau de organizaţii sau corpuri profe-
zacţie: onestitate, responsabilitate, confi- sionale, ci este mai degrabă “un amalgam de
denţialitate, respectarea caracterului privat; politici de utilizare acceptabilă a ISP (Internet
aspectele economice: veridicitate Service Provider - furnizori de servicii
privind sursa şi calitatea bunurilor livrate; Internet), coduri de conduită şi implicări ale
aspectele tehnice: asigurarea calităţii şi a anumitor legi” [10]. Cu toate acestea, putem
protecţiei datelor, asigurarea decontărilor elec- vorbi de politici de utilizare acceptabilă a
tronice aferente cumpărărilor/vânzărilor. Internetului (Internet Acceptable Use Policies -
Prezenţa pe Internet a instituţiilor publice IAU) emise de organizaţii specializate sau dez-
sau private implică o serie de avantaje: voltate în cadrul intern al firmelor. Aceste
creşterea şi diversificarea posibilităţilor politici sunt acorduri sau înţelegeri încheiate
de comunicare; între utilizatori, firme şi ISP, care includ
îmbunătăţirea serviciilor pe care insti- prevederi generale despre fapte acceptabile sau
tuţia le poate oferi, prin extinderea virtuală a inacceptabile în utilizarea Internetului. De
ofertei, dar şi prin permanentizarea timpului de asemenea, fiecare firmă îşi defineşte propria
acces la serviciile instituţiei; politică IAU, care conţine reguli şi restricţii
creşterea şi imbunătăţirea imaginii insti- privind acesul la Internet de pe calculatoarele
tuţiei. firmei. Acest regulament va ţine cont de regu-
Utilizarea mediului www (World Wide lamentele interne (ROF - Regulamentul de
Web) şi a email-urilor pot avea consecinţe (atât Ordine Interioară) şi de fişa postului.
pozitive sau cât şi negative) asupra eticii medi- Uzual, firmele oferă acces liber la Internet,
ului de afaceri. În viziunea lui Kraemer şi însă altele oferă o perioadă de graţie (de regulă,
Danziger [5], influenţele pozitive se manifestă 3 luni), după care angajatul va achita o taxă, de
asupra eticii din firmă sub două forme: regula modică, pentru accesul la Internet.
în cazul firmelor care au un mediu etic Majoritatea firmelor limitează accesul la
bine conturat, respectarea eticii pe Internet Internet numai în interesul firmei. Există şi
duce la menţinerea unui nivel ridicat al eticii în excepţii: unele firme permit accesul nelimitat la
raport cu comportamentul angajaţilor; Internet al angajaţilor, utilizarea calcula-
în cazul firmelor care nu au dezvoltat un toarelor, reţelelor şi a email-ului. În acest caz,
sistem etic intern, respectarea eticii pe Internet se impune respectarea unor reguli:
poate favoriza apariţia şi dezvoltarea unui sis- se permite acces accidental sau ocazion-
tem propriu privind etica şi comportamentul al în interes propriu;
angajaţilor la locul de muncă. accesul trebuie să fie făcut în timpul pro-
Prin promovarea şi respectarea elemente- priu, nu în timpul programului de lucru;
lor de etică şi a celor legale, Internetul devine acesul nu trebuie să se suprapună cu
un mediu democratic, în care acţionează princi- activităţile pe care angajatul le desfaşoară în
pii democratice şi în care se promovează per- firmă şi în interesul firmei;
formanţele organizaţionale. perioada de accesare a resurselor
Influenţele negative se manifestă prin fap- Internetului trebuie să fie mult mai mică decât
tul că, din cauza frontierelor nelimitate ale accesarea Internetului în interesul firmei;
cyber-spaţiului, există pericolul depersona- accesul nu trebuie să implice şi creşterea
lizării relaţiilor dintre oameni. Utilizatorii se costurilor cu Internet-ul pentru firmă.
pot implica în relaţii care să devalorizeze sau să Pentru a implementa politica IAU,
excludă demnitatea sau respectul faţă de managerul IT din cadrul firmei va trebui:
celălalt. Totodată, se poate dezvolta în timp să definească în mod general şi detaliat
tendinţa de a evita interacţiunile umane în un regulament privind comportamentul utiliza-
rezolvarea problemelor firmei. În anumite situ- torilor proprii pe Internet, regulament care va fi
aţii, se manifestă reticenţa factorilor de conducere aprobat de conducerea firmei şi va fi făcut
în a utiliza într-o măsură mai mare Internetul, cunoscut salariaţilor;
Bibliografie
[1] Berman, E., West, J., Bonczek, S., The Ethics Edge, International City/County Management
Association, 1998
[2] Diaconu. B., Morală şi profit, Revista 22 - ANUL XV (831), 2006
[3] Diaconu. B., Tom Peters despre etica in afaceri, www.evado.ro, 2005
[4] Kling, R., Computerization and Controversy, San Diego Academic Press, 1997
[5] Kraemer, K., Danziger, J., Computers and Control in the Work Environment, Public
Administration Review, nr. 44/1984
[6] Ornatowski, C. M., Ethics and the Internet, Rhetoric & Writing Studies, SDSU, Varsovia, Polonia, 2001
[7] Murray, D., Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor, lucrare prezentată in cadrul
Conferintei Internationale „Calitate şi integritate in afaceri“, Târgu Mureş, 1999
[8] Northcutt, S., IT Ethics Handbook: Right and Wrong for IT Professionals, Editura Syngress, 2004
[9] Peters, T., B., “The Blackwell Encyclopedia of Management”, Blackwell Publishing, Second
Edition, 2005
[10] Robson, K., Robson, M., Your Place or Mine? Ethics, the Researcher, and the Internet,
Proceedings of the conference Exploring Cyber Society: Social, Political, Economic, and Cultural
Issues. Volume 2. University of Northumbria, Newcastle, UK. July 5-7, 1999
[11] Trevino, L., Nelson, K., Managing Business Ethics, Editura John Willey & Sons Inc., New
York, SUA, 1995
[12] *** Better Business Bureau, 710 Baronne Street, Suite C, New Orleans, LA 70113
[13] *** Ethics and Information Technology, Editor Springer, Netherland, vol. 1, 1999
[14] *** Phenomenological Approaches to Ethics and Information Technology, Stanford
Encyclopedia of Philosophy, 2005
[15] http://www.pcworld.ro
[16] http://realitatea.net
[17] http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/18440
[18] http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/30315
Un rol foarte important în buna desfăşurare a oricărei afaceri îl reprezintă etica. Se apreciază că
aceasta este o cheie a succesului afacerii. În mod inevitabil asigurările, ca industrie/sector într-o eco-
nomie de piaţă capitalistă, trebuie să urmărească atent toate aspectele legate de etică.
Etica în asigurări înglobează sfera relaţiilor cu clienţii, cu colaboratorii societăţii de asigurare cu
asociaţii, relaţiile cu alte organisme. În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, cea mai importantă de altfel
pentru asigurător, vorbim despre principii de etică referindu-ne la modalităţile în care personalul de
vânzare (prin intermediul canalelor de distribuţie: inspectori şi agenţi de asigurare, brokeri de asigu-
rare) se comportă efectiv atât faţă de clienţii de asigurare cât şi între colegii aceleiaşi companii, dar şi
la modalităţile în care sunt soluţionate eventualele daune.
Deoarece o pondere destul de mare dintre iar în acel moment agentul în cauză se va
clienţi aleg o societate de asigurare şi datorită confrunta cu o pierdere de portofoliu şi inevita-
agentului/ inspectorului de asigurare de contact bil cu o perioadă de timp disponibilă pentru alţi
– relaţia având şi un caracter personal în clienţi. Însă odată cedat un client, este total lip-
această situaţie, este destul de probabil ca o sit de etică să fie transferat înapoi (inclusiv
mare parte dintre aceştia să poată fi transferaţi clientul îşi formeză impresia că nu contează
la noul asigurător. pentru asigurătorul respectiv atâta timp cât este
Din punct de vedere al eticii, agentul de periodic transferat).
asiguare care s-a transferat la alt asigurător, În cadrul organizaţiilor comune ale asi-
pentru a duce vechii clienţi trebuie să insiste pe gurătorilor ar trebui să se expună în mod perio-
specificul şi calitatea serviciilor noului asi- dic neajunsurile din activităţile lor, problemele
gurător, fără a vorbi de rău pe fostul asigurător. specifice şi reale cu care se confruntă, astfel
În această situaţie poate exista riscul de a încât să se poată ajuta între ei, chiar dacă nive-
pierde definitiv vechiul client, deoarece acesta lul concurenţei este destul de important. Astfel,
poate avea impresia că a fost minţit în legătură ar fi etic şi totodată ideală crearea unei baze de
cu produsele de asigurare ale fostului asi- date comune în ceea ce priveşte clienţii care
gurător. înregistrează niveluri ridicate ale indicatorului
Cea mai neplăcută situaţie şi care contra- rata daunei, clienţii frauduloşi. În acest fel asi-
vine total eticii în materie de asigurări se referă gurătorii îşi vor lua măsuri suplimentare de
la agentul de asigurare care se transferă de la un protecţie împotriva diferitelor categorii de
al doilea asigurător la un alt asigurător. În mod clienţi, fapt ce ar conduce din start la evitarea
sigur acesta nu va mai putea transfera decât unor pierderi de profit. Bineînţeles şi
foarte puţini din foştii clienţi, deoarece nici raportările la această bază de date trebuie să fie
aceştia nu vor agrea să fie mutaţi în permanenţă corecte şi adaptate periodic.
de la un asigurător la altul în funcţie de inte- În ceea ce priveşte relaţiile cu acţionarii,
resele agentului de asigurare. În mod evident şi societatea de asigurare trebuie să prezinte clar,
clienţii vor refuza să se transfere de la un asi- precis, toate informaţiile necesare acestora prin
gurător la altul, deoarece în acest fel nu vor intermediul rapoartelor anuale. Datele prezente
beneficia niciodată de serviciile de fidelizare în anumite rapoarte, fiind publice, pot atrage
ale asigurătorilor. atenţia diferitelor categorii de investitori pentru
O problemă care necesită o atenţie sporită a lua decizia corectă cu privire la portofoliul de
se referă la etica agentului de asigurare al cărui acţiuni. De asemenea, şi clienţii asigurătorilor
portofoliu înregistrează creşteri considerabile vor consulta aceste rapoarte pentru a analiza
de la un an la altul. În mod evident, la început atent modul în care evoluează asigurătorul şi
de carieră în industria asigurărilor majoritatea implicit modul în care le sunt protejate riscuri-
clienţilor este formată din personae fizice şi le transferate către acesta.
societăti comerciale mici. Pe măsură ce agentul Relaţia cu alte organisme: o problema de
de asigurare acumulează experienţă, fiind chiar etică în asigurări este modalitatea în care sunt
recomandat către diferiţi clienţi mai mari, trataţi concurenţii asigurătorului. Situaţia poate
ajunge să gestioneze protofolii importante de să apară în momentul anumitor licitaţii, oferte
companii. Însă datorită faptului că timpul fizic de asigurare. Este cunoscut faptul că nu este
este limitat se află în situaţia de renunţa la bine să denigrezi concurenţa, acest fapt putând
anumiţi clienţi. Acei clienţi la care va renunţa deranja un posibil client. De asemenea, în
sunt probabil printre acei clienţi mici care la momentul efectuării unor comparaţii a produse-
începutul activităţii de agent de asigurare erau lor de asigurare ale mai multor companii concu-
foarte importanţi. Din punct de vedere etic, ar fi rente este foarte importantă prezentarea unor
ideal să fie transferaţi către alţi colegi din date şi informaţii clare, concise, veridice care să
cadrul aceleaşi companii, astfel încăt vechii poată determina clientul să facă cea mai buna
clienţi să nu se simtă abandonaţi. Oricum pro- alegere. Nu de puţine ori, în România clientul
blema este delicată deoarece agentul de asigu- primeşte informaţii eronate de la anumite com-
rare care a ajuns să deţină clienţi importanţi în panii de asigurare cu privire la produsele com-
portofoliu poate să se confrunte cu următoarea paniilor concurente tocmai pentru a facilita
situaţie: la un moment dat un client mare care încheierea poliţei de asigurare la societatea în
deţine o pondere semnificativă în protofoliul cauză, bazându-se tocmai pe lipsa de informare
propriu de 5% să decidă să scimbe asigurătorul, a clientului şi pe încrederea acestuia în agentul
de asigurare care îi prezintă produsul. Nu putem dovedesc lipsă de etică faţă de clienţi, iar în
afirma că este lipsit de etică a prezenta defi- momentul daunelor îi obligă să prezinte oferte
cienţele unui contract de asigurare al unei de la 3 service-uri auto pentru a alege varianta
societăţi concurente dacă informam clientul cu cea mai ieftină, sau întârzie plata devizului
bună intenţie, precizând totodată avantajele şi către unităţile auto, astfel clienţii se află în
dezavantajele propriilor produse de asigurare imposibilitatea de a-şi ridica autoturismul repa-
(din punctual de vedere al riscurilor asigurate şi rat. Cea mai lipsită de etică situaţie apare în
ale excluderilor). momentul în care reprezentantul asigurătorului
În plus etica în asigurări are în vedere şi obligă clientul să îşi plătească singur dauna
furtul/vânzarea de informaţii către concurenţă. pentru ca ulterior să îi fie rambursaţi banii
Acest aspect deosebit de grav apare îndeosebi în avansaţi. În mod sigur aceşti asigurători vor
cazul persoanelor care au acces la sursele pri- înregistra peirderi de clienţi care ulterior se va
mare de informaţii şi la bazele de date ale asi- traduce în scaderea cotei de piaţă.
gurătorului. Bazele de date sunt extrem de Principiile de etică trebuie respectate în
importante, deoarece includ statisticile referi- fiecare moment al relaţiei societăţii de asigurări
toare la daune şi rata daunelor pe diferite pro- cu clientul. Etica presupune responsabilitate
duse de asigurare – date care stau la baza tehni- atât fată de client căt şi faţă de întreaga indus-
cilor de actuariat prin care se determină cotele trie a asigurărilor, faţă de fiecare firmă concu-
procentuale de prime. Pentru a preveni aceste rentă în parte. Pe de altă parte, lipsa eticii în
situaţii asigurătorii investesc sume importante această industrie poate avea consecinţe grave:
de bani în securitatea sistemelor informaţionale. pierderea reputaţiei, neîncredere în imaginea
Etica în asigurări mai cuprinde şi relaţiile firmei, pierderi financiare, etc
oficiale dintre asigurători. Astfel există foarte Încrederea este unul din princiipile funda-
multe situaţii în care dosarele de daună de mentale în asigurări. Agentul de asigurare care
răspundere civilă auto obligatorie sunt soluţio- vinde o poliţă şi societatea de asigurare care
nate pe seama asigurărilor casco (asigurări pen- gestionează riscul trebuie să aibă încredere că
tru avarii şi furt). În această situaţie sunt pre- informaţia care a fost furnizată este corectă, iar
zenţi reprezentanţii ambilor asigurători urmând în cazul producerii riscului asigurat deţinătorul
a se deschide un singur dosar cu constatare poliţei va evalua corect pierderea. Pe de altă
comună. Agenţii de daune trebuie să se com- parte asiguratul trebuie să aibă încredere în per-
porte profesionist cu colegii de la departamen- soana care încheie poliţa, în societatea de asi-
tele de daune ai altor asigurători, deoarece în gurare că va stabili corect valoarea primei de
viitor este foarte posibil ca situaţia să se inver- asigurare şi că va plăti valoarea corectă a dau-
seze şi să aiba ei nevoie de acei reprezentanţi. nei în cazul apariţiei unui eveniment.
Oricum prin buna conlucrare a inspectorilor de Fără această lipsă de încredere putem
daune de la asigurători diferiţi şi prin etica afirma că industria asigurărilor nu îşi poate
acestora, are de câştigat şi clientul păgubit care îndeplini rolul principal pentru care există, atât
îşi deschide dosarul de daună prin constatare în cazul companiilor cât şi în cazul persoanelor
comună. fizice. Se poate spune că nici o altă industrie nu
Un rol important în activitatea asigurători- depinde mai mult de încrederea pe care indivi-
lor îl deţin service-urile unde se vor desfăşura dul/compania asigurată o dezvoltă faţă de com-
activităţile de soluţionare a daunelor înregis- pania asiguratoare, faţă de produsul pe care
trate. Din punct de vedere etic este foarte doreşte să îl achiziţioneze. O poliţă de asigu-
important ca societatea de asigurare să achite rare de viaţă spre exemplu sau o poliţă de asi-
direct contravaloarea devizului de daune şi per- gurare de studii va oferi pe baza unei hârtii
soana păgubită să îşi ridice autoturismul din dreptul de a beneficia pe viitor de o anumită
service imediat ce acesta a fost reparat, fără a fi sumă de bani, în schimbul plăţii efectuate de-a
necesară plata contravalorii serviciului. Astfel, lungul anilor de către asigurat. Ca urmare este
asigurătorii cu renume pe piaţa românească îşi foarte important ca asiguratul sa manifeste
dau acceptul de plată în momentul întocmirii încredere în comapnia de asigurare, în per-
devizului de reparaţii (înainte ca autoturismul soana care încheie poliţa cât şi în poliţa propriu
să fie reparat efectiv), urmând ca pe baza pro- zisă, care stipulează drepturile şi obligaţiile atât
tocoalelor existente acesta să fie achitat la ter- ale asiguratului cât şi ale companiei asigura-
men conform clauzelor contractuale. Totuşi, toare Industria asigurărilor trebuie să ia iniţia-
din nefericire există anumiţi asigurători care tiva creşterii încrederii, să se asigure că persoa-
Bibliografie
[1] Corbin Dan, Establishing ethics for insurance professionals, Insurance Journal, 2006
[2] Eastman, K. L., Eastman, J. K., & Eastman, A. D. The ethics of insurance professionals:
Comparison of personal versus professional ethics. Journal of Business Ethics, 15/1996
[3] Gâştescu, P., Managementul mediului, Editura SFINX, 2000, Târgovişte
[4] Javeri Nani, Ethics in insurance: Building relationships through trust, www.domain-b.com, 2006
[5] Rejda, G., Principles of risk management and insurance, Pearson Education, 2002, New York
[6] www.brokerasig.ro
[7] www.1asig.ro
[8] www.xprimm.ro
[9] www.csa-isc.ro
Lector univ. dr. Dan Ioan Dascălu Conf.univ. dr. Valentin Hapenciuc
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
didascalu@yahoo.com expresedinte@yahoo.com
Rezumat Abstract
Etica relaţiilor de afaceri reprezintă un Business relations ethics is a procedure the-
demers teoretic necesar şi de deosebită impor- oretically necessary and of a great social impor-
tanţă socială, menit să indice, pornind de la tance, which, starting from the analysis of “what
analiza a „ceea ce este”, a experienţei morale this is”, points out the moral experience in a
într-un domeniu controversat al acţiunii umane, controversial domain of the human action,
„ceea ce trebuie să fie”, pentru ca afacerile să “what should this be”, as for the businesses to
fie recunoscute ca o profesiune, iar formarea în be recognized as a profession, and for the busi-
afaceri să se subordoneze aceloraşi exigenţe ness trainings to subordinate the same moral
morale precum în administraţie publică, drept, exigency as in the public administration, law,
medicină, educaţie etc. medicine, education, etc.
Un prim argument care justifică poziţia privi- To start with, a first argument that justifies the
legiată a eticii relaţiilor de afaceri în ansamblul eti- privileged position of business ethics in the multi-
cilor aplicate este acela că, astăzi, afacerile însele tude of applied ethics is that today businesses
sunt – ceea ce nu s-a întâmplat întotdeauna – o themselves are – and this didn’t always happened -
activitate centrală, şi respectabilă, într-o societate a central and respectable activity, in a society that
dominată de economia de piaţă şi de virtuţile cre- is dominated by the open economy and the creative
ative ale liberei concurenţe a întreprinzătorilor. Ca virtues of enterprisers free competition. Therefore,
atare, şi etica în afaceri a evoluat de la atacul con- business ethics evolved from the continuous attack
tinuu asupra capitalismului şi căutării profitului la over capitalism and profit reaching to more pro-
examinarea mai productivă şi mai constructivă a ductive and constructive examination of the basic
regulilor de bază a practicării afacerilor. rules of business practicing.
Prezentul studiu îşi propune, într-o primă The present study is aiming, in its first part,
parte, să identifice acele argumente care justifică to identify those arguments which justify the
poziţia centrală a eticii în afaceri între eticile apli- central position of business ethics among the
cate pentru ca, în partea a doua, să analizeze pro- applied ethics, and next, in the second part, to
blemele noi cu care se confruntă oamenii într-o debate the newest issues people confront with in
societate în tranziţie, al cărui punct forte nu pare să a transition society, which strongest point does-
fie nicidecum moralitatea celor implicaţi în afaceri. n’t seem to be under no circumstances the
morality of those involved in business.
Cuvinte cheie: etica în afaceri argumen- Keywords: business ethics responsi-
tul responsabilităţii argumentul pragmatic bility argument pragmatic argument public
argumentul binelui public economie de pradă good argument prey economy parallel
tranziţie paralelă transition
JEL Classification: A 12, M 14. Clasificare JEL: A 12, M 14.
Introducere
Studiul nostru îşi propune, într-o primă parte, să identifice acele argumente care justifică poziţia
centrală a eticii în afaceri între eticile aplicate pentru ca, în partea a doua, să analizeze problemele noi
cu care se confruntă oamenii într-o societate în tranziţie, al cărui punct forte nu pare să fie nicidecum
moralitatea celor implicaţi în afaceri.
Într-o asemenea interpretare, etica relaţiilor tură a responsabilităţii este şi prudenţa), înainte
de afaceri reprezintă un demers teoretic necesar de a fi declanşat consecinţe nedorite sau chiar
şi de deosebită importanţă socială, menit să indi- dezastruoase pentru prezentul şi viitorul comu-
ce, pornind de la analiza a „ceea ce este”, a expe- nităţii sau al indivizilor.
rienţei morale într-un domeniu controversat al Prudenţa desemnează atitudinea etică de
acţiunii umane, „ceea ce trebuie să fie”, pentru adoptat în faţa situaţiilor conflictuale sau schim-
ca afacerile să fie recunoscute ca o profesiune, bătoare acoperite de ideea responsabilităţii pen-
iar formarea în afaceri să se subordoneze acelo- tru viitor şi pentru care nu există nici soluţii în
raşi exigenţe morale precum în administraţie întregime satisfăcătoare în prezent.
publică, drept, medicină, educaţie, etc. Progresul tehnic, care este preocuparea ori-
Un alt argument care evidenţiază relevanţa cărui mediu de afaceri pentru că determină creş-
eticii relaţiilor de afaceri într-o lume caracteriza- terea eficienţei economice şi, implicit, a profilu-
tă printr-o rapidă şi continuă schimbare este lui, oferă omului posibilităţi inedite dar şi riscuri
argumentul responsabilităţii. General vorbind, neaşteptate. Prudenţa orientează demersul moral
atunci când cadrele sociale de adaptare şi reinte- în afaceri spre ceea ce am putea numi o etică a
grare a individului, când ierarhiile valorice măsurii şi a echilibrului: nu tot ceea ce este feza-
cunosc modificări neaşteptat de frecvente, când bil este şi de dorit, după cum nu tot ceea ce este
înseşi codurile morale ce păreau date o dată pen- tehnologic posibil este moralmente acceptabil.
tru totdeauna suferă schimbări radicale, intero- Ca atare, două principii morale trebuie să
gaţia etică regăseşte principiul responsabilităţii guverneze mediul de afaceri, pe care Cornelius
ca un concept-cheie al timpului nostru. Castoriades le atribuie actului prudenţial nece-
În afaceri, responsabilitatea trebuie şi poate sar în orice activitate economică sau liber între-
să se manifeste în mai multe sensuri: prinzătoare:
în raport cu participanţii la realizarea afa- Nu ne dorim o expansiune nelimitată şi
cerii: acţionari, angajaţi, clienţi/beneficiari; negândită a producţiei ca scop în sine, ci o eco-
în raport cu generaţia contemporană, care nomie care să fie un mijloc şi nu o finalitate a
poate fi afectată direct de deciziile lipsite de pro- vieţii umane.
fesionalism în afaceri; Dorim o expansiune liberă a cunoaşterii,
în raport cu generaţiile viitoare, faţă de ca şi a activităţilor economice, dar nu mai putem
care se exprimă ca o voinţă de a proteja viitorul ignora că această expansiune conţine în ea însăşi
nostru comun; acesta se construieşte – sau se pericole ce nu pot fi anticipate. Imposibilitatea
neagă! – prin acţiunile noastre prezente, binefă- de a stăpâni în totalitate consecinţele acţiunilor
cătoare sau, dimpotrivă, iresponsabile. noastre întreprinzătoare impune o singură atitu-
Ca atare responsabilitatea, în tripla ipostază dine responsabilă: prudenţa, care nu este inde-
afirmată, precede acţiunea. pendentă de ideea de normă morală. Aşadar, o
Responsabilitatea nu este însă înnăscută. Ea preocupare importantă a eticii în relaţiile de afa-
este produsul educaţiei şi anume, a educaţiei ceri trebuie să fie şi sistematizarea şi impunerea
morale. În orice caz, este o trăsătură atât de (prin persuasiune) a unor reguli şi norme morale
importantă pentru definirea condiţiei umane care indică faptul că în afaceri există limite, exis-
încât unul dintre cei mai cunoscuţi moralişti con- tă frontiere ce nu trebuie a fi depăşite.
temporani, Emmanuel Lévinas consideră că asu- Etica în afaceri poate potenţa formarea
marea responsabilităţii (faţă de propriile acte, omului de afaceri ca fiinţă morală, făcând apel la
dar şi faţă de ceilalţi) reprezintă actul de naştere funcţiile generale ale eticii: de cunoaştere,
a omului ca fiinţă morală, al omului ca Om. Mai vizând însuşirea cognitivă de către agentul între-
mult, pentru a sublinia că responsabilitatea este prinzător a exigenţelor morale; normativă, prin
o trăsătură profund umană, filosoful francez care sistematizează şi ierarhizează regulile şi
insistă asupra ideii că nici Dumnezeu însuşi nu- normele morale, cu precădere cele ce trebuie să
şi poate asuma responsabilităţile oamenilor faţă fie respectate în mediul de afaceri; în sfârşit, prin
de oameni, în locul lor. persuasiune poate influenţa, chiar convinge indi-
Astfel, rolul eticii în afaceri se amplifică vidul implicat în afaceri că, înainte de toate, el
considerabil, educându-i pe profesioniştii din trebuie să fie o fiinţă responsabilă.
acest domeniu în spiritul dorinţei nu numai de a Susţinerea unui asemenea punct de vedere
avea, ci şi de a fi – prin cultivarea nevoii de justifică şi un argument de ordin pragmatic: este
moralitate, de verticalitate morală – de a fi res- mai profitabil pentru cei implicaţi în afaceri de a
ponsabili, înainte de a acţiona (pentru că o trăsă- se afirma ca fiinţe responsabile, fie şi pentru
simplul motiv că se relevă a fi persoane respec- slabi sunt „înghiţiţi” de cei puternici, timpul
tabile şi de încredere, ceea ce, pe termen lung, înseamnă bani, iar banii înseamnă putere; ambi-
potenţează succesul întreprinderii. ţia de a parveni cu orice preţ pe scara ierarhică;
O remarcă se impune: prestigiul actual al înşelătoria, nu neapărat prin omisiune, în opera-
omului de afaceri este clădit pe o solidă compo- ţiunile comerciale; toate acestea subordonate cri-
nentă morală. Pentru a avea succes, managerul teriului unic al eficienţei şi maximizării profitu-
trebuie să fie perceput ca o personalitate onora- lui.
bilă a vieţii comunitare, care îmbină în mod res- Întrucât principiile unei etici maximaliste –
ponsabil preocupările pentru a conduce o aface- altfel spus, universale – nu par să aibă şansa apli-
re profitabilă cu grija pentru exploatarea aceste- cării în mediul de afaceri, aşa cum se prezintă el
ia şi în beneficiul comunităţii. astăzi, un punct de vedere pragmatic ne îndeam-
Acest argument justifică importanţa mora- nă către acceptarea unei „etici graduale”, care să
lei în relaţiile de afaceri – cu complementarul ei parcurgă calea „de la minimal la maximal”.
teoretic, etica relaţiilor de afaceri – plecând de la Progresiv, această etică aplicată îşi propune să
constatarea cvasigeneral recunoscută după care situeze deciziile din sfera afacerilor în câmpul
principalul capital al omului de afaceri de succes valorilor, punând în acord interesele individuale
este capacitatea de a genera încredere. cu intensul general, instaurând o armonie gene-
Ori, încredere nu poţi avea decât într-un rală între agenţii unei întreprinderi, între între-
individ responsabil, care este corect în relaţiile prinderi şi parteneri sau clienţi, între acţionari şi
cu participanţii la afacere şi pentru care interesul angajaţi, între întreprinderi, între întreprindere şi
general nu este o marotă – ca obsesie social comunitatea socială. Pare rezonabil.
indusă – ci rezultatul conştientizării ideii că o Există totuşi suficiente motive de a fi rezer-
afacere vizează avantajul tuturor: „desigur, cred vaţi sau, măcar circumspecţi în legătură cu ade-
că am proceda mult mai bine dacă adăugăm eti- vărata valoare a eticii în afaceri în societatea
cii şi alte preocupări decât grija pentru bunăsta- contemporană:
rea personală. Acest lucru se poate realiza prin În primul rând, nu putem să nu constatăm
recunoaşterea şi respectarea intereselor celor- că cei mai preocupaţi de a impune reguli morale
lalţi, astfel încât printr-un echilibru bine gândit în lumea afacerilor sunt tocmai cei la care te-ai
al preocupărilor, să căutăm mereu ce e mai bun, aştepta mai puţin: înşişi oamenii de afaceri,
şi, câteodată, să acceptăm ceea ce e mai puţin
bănuiţi ab initio de a nu fi fiinţe tocmai morale.
rău, pentru toţi şi pentru fiecare, împreună.”6
O elementară prudenţă te îndeamnă să te întrebi:
Apreciind lucrurile din această perspectivă,
altruismul şi prietenia, filantropia şi compasiu- de ce? Nu oare, sub învelişul unor discursuri
nea ne cresc stima faţă de noi înşine, producân- moralizatoare, se ascund intenţii prea puţin
du-ne satisfacţii individuale, adesea mai înalte morale? Nu cumva proiecte declarat generoase,
decât căutarea avantajelor materiale sau a pro- aducătoare de noi locuri de muncă, potenţatoare
priei afirmări în competiţie. ale infrastructurii – într-un cuvânt: purtătoare ale
Pragmatismul argumentării importanţei eti- progresului în beneficiul întregii comunităţi – se
cii în afaceri se justifică şi prin aceea că însăşi relevă a fi doar „inginerii financiare” menite a
originea noii „etici economice”, ulterior deveni- asigura prosperitatea afaceristului, cum nu o
tă „etica afacerilor”, se găseşte în filosofia anali- dată ne-am convins din proprie experienţă?
tică şi pragmatică (americană) care îşi propunea,
În al doilea rând, nu putem să nu consta-
înainte de orice, să raporteze morala la cerceta-
rea concretă a bunelor conduite – într-o activita- tăm că această etică este o etică a relaţiilor de
te sau alta – „în cadrul unei societăţi democrati- afaceri, părând a se limita a oferi fiecărui actor
ce unde interesele individuale se reglează după implicat în afaceri un oarecare confort moral
un indice al satisfacţiei colective. Iată de ce, care să faciliteze în fapt procesul de integrare în
funcţionând ca un fel de cazuistică, ea invită mai întreprindere a angajaţilor, pe de o parte, sau pe
cu seamă la dezbaterea dilemelor acţiunii, a cri- de altă parte, întreprinderii în colectivitate, cu
teriilor de decizie, înainte de a servi edictării scopul unic de a potenţa eficienţa şi profitul.
regulilor bunei conduite pentru diferitele situaţii Etica ar putea să nu fie adesea decât o subtilă
profesionale.”7
ideologie destinată maximizării profitului şi a
Preocuparea eticii afacerilor de a reforma
moravurile este justificată într-un domeniu în creşterii competitivităţii economice, prin evita-
care tentaţiile sau obligaţiile de a acţiona uneori rea conflictelor (ce au valenţe perturbatorii).
imoral, pentru a supravieţui sunt inerente: cei În sfârşit, etica în afaceri riscă să devină
în întreprinderi un subtil instrument – de depar-
obţinerii unor avantaje materiale sau mora- prost reglementată, lipsindu-i controlul proprie-
le”12, chiar dacă a cunoscut o anumită diminua- tarului şi funcţionând pe o piaţă liberă, structu-
re în ultimii ani, are în continuare caracterul ră economică aflată în curs de dispariţie, apar
unui fenomen generalizat în societatea româ- alte două structuri economice care coexistă: pe
nească, perceput ca atare atât de populaţia ţării de o parte, o economie de piaţă emergentă, în
cât şi de cei din exterior. Evident că lupta împo- curs de organizare şi instituţionalizare, iar pe de
triva corupţiei, a celei economice în primul altă parte, o „economie de pradă”, adică „o
rând, presupune şi formularea şi respectarea economie în care profiturile se obţin nu prin
unor principii şi cerinţe etice în cadrul lumii afa- performanţă, ci prin prădarea resurselor pro-
cerilor. prietăţii de stat, a bugetului şi a masei de con-
O analiză din punct de vedere al moralită- sumatori.”15 Ceea ce face, în mod esenţial, dife-
ţii a lumii afacerilor din România de astăzi nu se renţa dintre o economie de piaţă normală, func-
poate face, credem, fără a lua în considerare trei ţională, şi o economie de pradă este relaţia din-
aspecte esenţiale: caracteristicile tranziţiei de la tre performanţe şi profit. În cazul celei din
economia planificată la economia de piaţă, urmă, profitul nu este legat de performanţele
caracteristicile noii clase antreprenoriale forma- economice ci este obţinut, folosind mecanisme-
te după 1990 şi influenţa pe care a avut-o şi o le pieţei libere, insuficient reglementate, în pri-
are deschiderea spre exterior a economiei româ- mul rând pe baza oportunităţilor oferite de sec-
neşti. torul proprietăţii de stat, devenit vulnerabil.
Încă din secolul al XIX-lea, ţara noastră a Profiturile, foarte mari, sunt obţinute prin spe-
cunoscut o serie de procese de schimbare struc- culaţie şi corupţie, prin jefuirea resurselor eco-
turală, mai mult sau mai puţin profunde, mai nomiei de stat şi a bugetului şi prin alte tipuri de
mult sau mai puţin reuşite. „Istoria modernă a
fraude. Se ajunge la situaţia paradoxală în care
României apare astfel ca o succesiune de tran-
profiturile obţinute în cadrul acestei structuri
ziţii neîmplinite care se neagă reciproc”,13 arăta economice cresc (uneori foarte mult) în timp ce
Dumitru Sandu, comparând aceste tranziţii cu economia în ansamblul ei se află în cădere.
„o suită de exoduri fără Moise, fără lideri poli- Aceste profituri mari nu sunt folosite, de cele
tici capabili să scoată poporul din pustiu”, spre mai multe ori, pentru investiţii ci pentru con-
o „Ţară a Făgăduinţei” destul de vag contura- sum, adesea un consum ostentativ, în timp ce
tă din punct de vedere ideatic. Actualul proces marea majoritate a populaţiei sărăceşte.
de tranziţie spre un stat democratic şi o econo- Apariţia economiei de pradă nu poate fi
mie de piaţă, proces pe care, aşa cum arătam, îl pusă doar pe seama unor comportamente indivi-
putem considera, în ceea ce priveşte obiectivele
duale delincvente (furt, corupţie, escrocherie,
sale generale, încheiat, are, şi el, întârzierile,
evaziune fiscală etc.) ci, în primul rând pe
neîmplinirile şi eşecurile lui. O analiză asupra
seama unor elemente de natură macroeconomi-
societăţii româneşti, realizată în deceniul tre-
cut14 ajungea la concluzii extrem de pesimiste că ţinând de politicile economice eronate, de
cu privire la finalităţile tranziţiei: o „tranziţie lipsa reglementărilor legale şi a controlului efi-
spre subdezvoltare” care duce la o „societate de cient al vieţii economice. Această situaţie face
supravieţuire” a cărei populaţie este fundamen- ca majoritatea cazurilor, a formelor de manifes-
tal orientată spre improvizarea de comporta- tare a economiei de pradă să nu poată fi sancţio-
mente de supravieţuire. Nu este însă momentul nate juridic, deoarece ele au ştiut să exploateze
să discutăm aici despre obiectivele, ritmul, vidul sau confuzia legislativă, blocajul sau ine-
întârzierile, eşecurile şi realizările acestui pro- ficienţa mecanismelor de control. Neîncălcarea
ces. Ceea ce interesează ni se pare a fi latura legilor, în condiţiile în care ele lipsesc sau sunt
economică a tranziţiei şi măsura în care ea poate confuze, nu exclude însă responsabilitatea
da seamă despre aspectele etice ale mediului de morală. Economia de pradă a fost şi încă mai
afaceri din România. Din acest punct de vedere este, în măsura în care se menţine, o sursă struc-
ni se pare foarte relevantă, în primul rând, teo- turală a imoralităţii în viaţa economică.
ria „societăţii de pradă” propusă de Cătălin Marginalizarea şi eliminarea ei constituie o con-
Zamfir. diţie pentru însănătoşirea acestei vieţi economi-
Desfiinţarea economiei de comandă nu ce, pentru afirmarea unei economii de piaţă
duce imediat la o economie de piaţă funcţională funcţionale şi pentru dezvoltarea economică.
ci la o economie de piaţă care funcţionează dis- Acelaşi proces al apariţiei unor structuri
torsionat. Pe lângă economia proprietate de stat, economice parazitare la nivelul cărora se obţin
interes (ideologia „propriului buzunar” cum se România de astăzi, şi în cadrul ei despre modul
exprima unul dintre ei) iar adeziunea la comu- de a privi cerinţele etice ale relaţiilor de afaceri
nism era legată de posibilitatea de a-şi satisface fără să ţinem cont de aceste aspecte. Şi tot la fel
aceste interese într-o lume supusă din ce mai nu trebuie uitaţi nici oamenii de afaceri cinstiţi
mult lipsurilor. În plus, ei au avut o mare pute- şi morali, mulţi dintre ei tineri care s-au afirmat
re de adaptare. Informaţiile avute, relaţiile pe în ultimii ani, mulţi care au făcut studii econo-
care le-au cultivat, inclusiv cu cei rămaşi în mice şi practică economică în ţări dezvoltate.
viaţa politică şi ajunşi în foruri de decizie asu- O analiză asupra eticii afacerilor în
pra economiei, le-au permis să obţină anumite România de azi trebuie să insiste asupra influ-
avantaje în activitatea economică desfăşurată şi enţării externe a mediului de afaceri din ţara
să participe la privatizarea proprietăţii de stat. noastră. Aceasta se realizează prin mai multe
O bună parte a capitaliştilor tranziţiei pro- canale, unele directe, altele indirecte. Vom
vine dintre foştii „tehnocraţi” ai regimului încerca să reamintim câteva dintre ele.
comunist. Este vorba de directori de întreprin- În primul rând pătrunderea capitalului stră-
deri industriale sau comerciale, specialişti în in, prin investiţii directe sau investiţii de porto-
domeniul bancar, lucrători în comerţul exterior foliu. Ele nu înseamnă doar un aport de capital
etc. Aceştia au reuşit să îşi folosească compe- şi de tehnologii noi, ci şi noi modele manageria-
tenţele, informaţiile şi relaţiile pe care le-au le, cu noi cerinţe, cu noi valori, inclusiv morale.
avut în domeniile respective pentru a-şi dezvol- Situaţia nu trebuie însă absolutizată, pentru că
ta propriile afaceri, mai întâi „căpuşând” între- vedem, în multe cazuri că firmele străine care
prinderile de stat, mai apoi beneficiind de priva- acţionează la noi, sau managerii străini, comit
tizarea unor întreprinderi. fapte pe care cerinţele eticii afacerilor nu le-ar
Nu putem omite, în această scurtă trecere permite în ţările de origine. Oricum, capitalul
în revistă, o figură care, la începutul anilor 2000 străin este un jucător din ce în ce mai important
începe să se arate proeminentă: „baronul local”. în jocul economic românesc, care tinde chiar
Este o întruchipare a relaţiei dintre afaceri şi spre o anumită supremaţie, după unii autori, şi
politică pe plan local. Dacă la început a existat care aduce modele noi de comportament şi
o anumită distanţă între oamenii politici şi cei impune cerinţe noi. Putem vorbi, în acest sens şi
de afaceri, cu timpul, mai ales când mizele jocu- de o cerinţă indirectă, în sensul că o economie
lui economic cresc, când cresc posibilităţile de
care nu respectă anumite cerinţe morale minime
câştiguri obţinute în urma privatizărilor mai
(un nivel scăzut de corupţie de exemplu), nu
ales, când partidele au nevoie de o susţinere
sunt atractive pentru capitalul străin. Ori cum
financiară tot mai puternică pentru campaniile
electorale iar oamenii de afaceri ai „economiei dezvoltarea economică a ţării ţine şi de aportul
de pradă” conştientizează avantajele economice acestui capital străin, forţele politice sunt obliga-
ale unei protecţii politice, se produce apropierea te să îşi propună cel puţin mai multe pentru însă-
şi chiar fuziunea dintre economic şi politic. Se nătoşirea morală a vieţii economice.
formează mai întâi o clientelă din oameni de În al doilea rând, trebuie menţionată presiu-
afaceri a fiecărui partid iar mai apoi oamenii nea exercitată de structurile economice interna-
politici devin tot mai mult şi oameni de afaceri ţionale la care a aderat România pentru impune-
iar oamenii de afaceri pătrund în viaţa politică. rea unor cerinţe, inclusiv de moralitate, în viaţa
Acest proces se petrece de la vârful partidelor economică. Trebuie să ne referim, în acest sens,
până la organizaţiile locale. Această situaţie, mai ales la cerinţele Uniunii Europene.
caracteristică economiei de pradă, favorizează În al treilea rând, se impune raportarea
în cea mai mare măsură corupţia, atât ce econo- situaţiei specifice a practicii economice româ-
mică cât şi cea politică. neşti la cadrul teoretic contemporan circumscris
preocupărilor eticilor aplicate. Este ceea ce am
Concluzii încercat să realizăm în prima parte a lucrării.
Iată, deci, câteva elemente de la care ar
Am încercat să prezentăm câteva modali- putea să pornească dezbaterea problematicii
tăţi de formare a clasei capitaliste. Pentru foarte eticii relaţiilor de afaceri, dezbatere cu atât mai
mulţi dintre ei, cum se spune, e mai bine să nu necesară cu cât economia românească se află la
îi întrebi cum au făcut primul milion. Nu se un început de drum şi acest drum trebuie să ţină
poate discuta însă despre cultura afacerilor în cont, credem, şi de cerinţele eticii.
Note
(1) Robert C. Solomon, Etica relaţiilor de afaceri, în „Tratat de etică” (Peter Singer editor), Polirom, 2006, p. 387
(2) D. Crăciun, V. Morar, Vasile Macoviciuc, Etica afacerilor, Paideia, Bucureşti, 2005, p. 26
(3) Thomas Donaldson, Thomas W. Dunfee ,”Toward a Unified Conception of Business Ethics: Integrative
Social Contracts Theory”, The Academy of Management Review, Vol. 19, No. 2. (Apr., 1994), pp. 252-284
(4) Sandra B. Rosenthal, Rogene A. Buchholz, Rethinking Business Ethics: A Pragmatic Approach,
Oxford University Press, 2000
(5) Ibidem, p. 28
(*) Contrar atitudinilor expres glorificatoare ale maximizării profitului ca unic scop al afacerilor , de tipul celei intens mediatizate
aparţinând cunoscutului om de afaceri William Vaderbilt: „La dracu cu publicul. Eu lucrez în interesul acţionarilor mei!”
(6) A.C. Grayling, Viitorul valorilor morale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 2000, p. 25-26
(7) J. J Wunenburger, Questions d’etique, P.U.F., Paris, 1993, pp. 316-317
(8) Ibidem, p.318
(9) Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucureşti, 1996, p 57-58
(10) O analiză remarcabilă realizează în acest sens Vasile Morar în Moralităţi elementare, Paideia,
Bucureşti, 2004, p. 78-83
(11) Robert C. Solomon, op. cit., p.392
(12) Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu, Sociologia crimei şi criminalităţii, Casa de Editură şi Presă
« Şansa », Bucureşti, 1996, p. 200
(13) Dumitru Sandu, Spaţiul social al tranziţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 15
(14) Vladimir Pasti, Mihaela Miroiu, Cornel Codiţă, România – starea de fapt. Volumul I. Societatea,
Ed. Nemira, Bucureşti
(15) Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziţiei. Ce va fi” după”, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p. 176
(16) Vladimir Pasti, Sociologie politică, Ed. Ziua, Bucureşti, 2004 şi Noul capitalism românesc, Ed.
Polirom, Iaşi, 2006
(17) Samuel P. Huntington, Ordinea politică a societăţilor în schimbare, Ed. Polirom, Iaşi, (1968),
1999, pp. 59-70
(18) G. Eyal, I. Szelényi, E. Townsley, Capitalism fără capitalişti. Noua elită conducătoare din Europa
de Est, Ed. Omega, Bucureşti, 2001
(19) Vladimir Pasti, Noul capitalism românesc, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 307
Bibliografie
[1] Brucan, Silviu, (1996), Stâlpii noii puteri în România, Ed. Nemira, Bucureşti
[2] Crăciun, D., Morar, V., Macoviciuc, V., (2005), Etica afacerilor, Ed. Paideia, Bucureşti
[3] Donaldson, Thomas, Dunfee, Thomas W., (1994), „Toward a Unified Conception of Business
Ethics: Integrative Social Contracts Theory” în The Academy of Management Review, Vol. 19, No. 2.
(Apr., 1994), pp. 252-284
[4] Eyal, G., Szelény, I., Townsley, E., [2001] (2001), Capitalism fără capitalişti. Noua elită con-
ducătoare în Europa de Est, Ed. Omega, Bucureşti
[5] Grayling, A.C., (2000), Viitorul valorilor morale, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
[6] Huntington, Samuel P., [1968] (1999), Ordinea politică a societăţilor în schimbare, Ed. Polirom, Iaşi
[7] Ionescu, Gh. Gh., (1997), Cultura afacerilor. Modelul american, Ed. Economică, Bucureşti
[8] Lipovetsky, Giles, (1996), Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucureşti
[9] Morar, Vasile, (2004), Moralităţi elementare, Ed. Paideia, Bucureşti
[10] Pasti, Vladimir, (1995), România în tranziţie. Căderea în viitor, Ed. Nemira, Bucureşti
[11] Pasti, Vladimir, (2006), Noul capitalism românesc, Ed. Polirom, Iaşi
[12] Pasti, Vladimir, MIROIU, Mihaela, Codiţă, Cornel, (1997), România – starea de fapt. Vol. I,
Societatea, Ed. Nemira, Bucureşti
[13] Rosenthal Sandra B., Buchholz Rogene A., (2000), Rethinking Business Ethics: A Pragmatic
Approach, Oxford University Press
[14] Sandu, Dumitru, (1999), Spaţiul social al tranziţiei, Ed. Polirom, Iaşi
[15] Solomon, Robert C., (2006), „Etica relaţiilor de afaceri”, în P. Singer (ed.), Tratat de etică, Ed. Polirom, Iaşi
[16] Wunenburger, J.J., (1993), Queastions d’étique, P.U.F., Paris
[17] Zamfir, Cătălin, (2004), O analiză critică a tranziţiei. Ce va fi „după”, Ed. Polirom, Iaşi
Abstract Rezumat
North-eastern Estonia and its centre, the Partea de Nord-Est a Estoniei şi centrul ei,
town of Narva, had traditionally been a significant oraşul Narva, a fost în mod tradiţional un impor-
centre for industry and transit cargo between tant centru industrial şi un loc de tranzit al măr-
Russia and the West. The region's contribution to furilor dintre Rusia şi Vest. Contribuţia regiunii la
national output had been substantial. During venitul naţional era substanţială. În timpul celui
World War II, Narva was virtually destroyed. The de-al doilea Război Mondial, oraşul Narva a fost
policies of the Soviet era, which led to over-indus- practic distrus. Politica perioadei sovietice care a
trialisation and over-urbanisation, transformed dus la o industrializare şi urbanizare excesive a
this historical Estonian town into a typical Soviet transformat acest oraş istoric într-o aşezare tipic
settlement with a predominantly Russian popula- sovietică cu populţie predominant rusească. Ca
tion. The legacies of the Soviet era left post-Soviet urmare a perioadei sovietice această regiune a
North-eastern Estonia and Narva overpopulated rămas suprapopulată şi supraindustrializată. De
and overindustrialised. Since regaining independ- la obţinerea independenţei din 1991, Estonia a
ence in 1991, Estonia has undergone dramatic trecut prin dramatice schimbări economice,
economic, political, and social changes. The sub- poltice şi sociale. Restructurarea succesivă a
sequent restructuring of the country’s economy economiei ţării şi politicile neo-liberale ale guver-
and the neo-liberal economic policies of the suc- nelor care s-au succedat la conducerea Estoniei
cessive Estonian governments have adversely au afectat în mod negativ dezvoltarea acestei
affected the development of North-eastern regiuni din Nord-Estul Estoniei. Şomajul, pro-
Estonia. Unemployment, ethnic problems, isola- blemele etnice, izolarea de restul ţării, sărăcia
tion from the rest of the country and widespread urbană sunt toate parte a vieţii contemporane din
urban poverty are all parts of contemporary life in această regiune subdezvoltată.
this underdeveloped region. Acest articol cercetează consecinţele eco-
This paper examines the econo-geographical nomico-geografice ale transformării Nord-Estului
consequences of North-eastern Estonia’s transfor- Estoniei de la o economie de piaţă centralizată la
mation from a centrally plan economy to a free- o economie de piaţă liberă cu referinţe specifice
market economy with particular reference to their ale impactului acestora asupra zonei urbane
impacts on the urban area of Narva. Narva.
Key words: Estonia economic transition Cuvinte cheie: Estonia tranziţie eco-
regional development inequality urban nomică dezvoltare regională inegalitate
poverty sărăcie urbană
JEL Casification: P 25 Clasificare JEL: P 25
Introduction
The region of North-eastern Estonia has taken more than its fair share of the dramatic economic, polit-
ical and social changes that had taken place in the 20th century. On the eve of WWII Estonia’s economy
was mostly based on small and medium enterprises. The level of per capita income was near to that of
Finland (Arkadie, Karlsson, 1992). By the end of the 1930s, Estonia had a well-developed infrastructure
and a skilled industrial labour force. Average real incomes of industrial workers, adjusted for purchasing
power parity, were at similar levels with Western European countries. With 0.9 percent in 1937, the coun-
try’s unemployment rate was among the lowest in the world. Interwar Estonia had a mainly rural popula-
tion with 32.8 percent still living in rural areas in 1935 (Central Statistical Office of Latvia, 2002).
The loss of independence to the Soviet for enterprises. Economic policies, investment
Union in 1940 and World War II had disastrous projects, allocation of resources, and supervision
consequences for the entire country, especially of businesses were largely determined by the cen-
North-eastern Estonia. The center of the region, tral authorities in Moscow. As one of the fifteen
Narva, a beautiful town before WWII, was almost Soviet republics, economic output was planned in
completely destroyed during the war, including accordance with the needs of the Soviet Union.
all of its architectural landmarks. The subsequent The economic and administrative centralisation
rebuilding during the Soviet era created a town of the Union greatly limited the autonomy of the
typical of parts of the Soviet Union that had been individual republics and regions (Shaw, 1995).
under communist rule since the early 1920s but Estonian enterprises made their input and output
very much unlike other urban areas of the Baltic decisions not with the local resource availability
States and Central and Eastern Europe, that were or cost considerations in mind but in accordance
brought under Soviet rule only in the 1940s. The with the targets of the short and long term plans of
region’s attractive location and relatively abun- the ministry that was responsible for that particu-
dance of oil-shale and phosphate deposits caught lar organisation’s sector. Republican and regional
the attention of Soviet central planners. By the authorities had authority mostly on paper to influ-
1950s, the region’s economy traditionally based ence regional coordination.
on small and medium enterprises was trans- The main objective in urban planning was
formed into an overindustrialized economy. The to serve the growing needs of the fast-growing
intensive pace of industrialization required the labour-intensive industry. Rapid industrialisa-
immigration of large numbers ethnic Russians tion required a large workforce. However, the
from other parts of the USSR, drastically chang- processes of industrialisation and urbanisation
ing the ethnic composition of the region. were not accompanied by improved productiv-
The restructuring of the independent ity or a growing service sector. In the countries
Estonian economy in the 1990s and the subse- of the former Soviet Union, there is no direct
quent sectoral shifts have led to the country’s relationship between growth in income and
uneven economic development and polarization growth in urbanisation. In addition to meeting
with drastic consequences from social and the needs of industry, industrial workers were
econo-geographical perspectives. Post-Soviet also seen as essential for creating a socialist
North-eastern Estonia was left with the stark and ultimately communist society. Communist
legacies of an impoverished, overindustrialised ideology placed special emphasis on urban
and overurbanised economy with a predomi- workers and the proletariat. The fast pace of
nantly ethnically non-Estonian population. The industrialization was accompanied by two
region’s relatively large share of obsolete indus- kinds of migration on massive scales.
trial and agricultural producers makes it an unat- Migration from rural to urban areas
tractive choice for investment, contributing to along with the sectoral shift from agriculture to
the region’s decline with serious socio-econom- industry.
ic consequences. The neoliberal economic poli- Inter-regional migration between the
cies of the subsequent Estonian governments various regions of the Soviet Union.
have not eased North-eastern Estonia’s plight. Because industry was crucial in Soviet eco-
This article examines the nature and the nomic development, it acquired a central role in
causes of socio-economic decline and urban the economy of the Estonian Soviet Socialist
poverty in North-eastern Estonia. Republic. The Soviet government’s goal was
fast economic growth based on industrialisa-
1. Over-industrialisation and tion. Industrial production significantly
Over-urbanisation during the Soviet Era increased in the Baltic States (Shaw, 1995). The
skewed nature of industrialization was aggra-
The annexation of Estonia by the Soviet vated by the bloated size of factories. Poor qual-
Union in 1940 had dramatic political, economic, ity information about real costs and unreliable
and social consequences. Estonia lost its inde- access to resources that over time became ever
pendence. The formerly independent Estonian scarcer resulted in over-sized monopolies that
economy was integrated into the Soviet economy. were often vertically integrated to a great
Large-scale nationalization led to complete state extent. Extensive production methods meant
ownership of resources. The introduction of cen- high labour intensivity with very low rates of
tral planning meant near total loss of autonomy productivity. The gradual concentration of pro-
ducers led to a continuous increase in average importance when selecting factory locations,
organisational size. In the 1950s 420 enterprises paying little, if any, attention to total economic
were responsible for 80 percent of Estonian as well as social costs and benefits. Economic
industrial output. By 1989, 300 organisations activities served the needs of the economic inter-
employed over 220,000 workers – an average of ests of the Soviet Union, which left regional
733 employees per firm resulting in high levels economies unbalanced with a very narrow focus.
of underemployment and low levels of produc-
tivity. The rest of the industrial sector employed 2. The Transformation of Northeastern
only 65,000 workers (Kahk, Tarvel, 1997). Estonia’s Ethnic Composition during
Industrial producers provided their the Soviet Era
employees with much more than just salaries
and wages. During the socialist era they sup- On the eve of Estonia’s loss of independ-
plied many non-productive services to their ence in 1940, the country was relatively
workforce, such as housing, vacationing, monoethnic. In 1935, 87.7 percent of the
healthcare, and education at heavily subsidised nation’ were ethnic Estonians. With a popula-
prices. Enterprises played a parental role; they tion of 25,100, Narva was Estonia’s third
had taken on many of the traditional responsi- largest city. The same year, ethnic Estonians
bilities of families. The provision of these ben- made up 86 percent of Tallinn’s and 65 percent
efits by employers would have serious detri- of Narva’s population (Central Statistical
mental effects in the post-socialist era. Office of Latvia, 2002). The industrialisation
Whereas Estonia more or less escaped the drive forced by Soviet planners happened in
Soviet heavy industrialisation policies, parallel with the movement of large numbers of
Northeastern Estonia and Narva were a very people from other parts of the USSR to Estonia.
attractive location due to their industrial tradition Between 1945 and 1949 approximately
and oil shale and phosphate deposits. Starting in 145,000 non-Estonian, mainly Russian and
the 1950s, the region underwent extensive indus- Ukrainian, workers arrived in the country
trialisation. Its industry was mostly based on the (Smith, 2001). By 1980, half of Tallinn’s popu-
extraction and processing of oil shale, which lation and 95 percent of Narva’s population
fuelled two power plants. Narva became home to were of ethnic Russian origin (Smith, 2001).
an engineering plant, a construction material fac- Although many ethnic Russians left between
tory and a furniture factory (Ahas, Koduvere, 1991 and 1993, contemporary Narva is still the
Mark, 2001). The goal of the central planners, country’s third largest town with a population
especially under the rule of Stalin, were the of over 68,000 (Statistical Office of Estonia).
development of a strong and self-sufficient The influx of Russian workers has considerably
industrial economy and priorities truly reflected transformed the ethnic make-up of Estonia that
this aim. Industries producing intermediate would have serious social and economic conse-
goods and materials for other industries and the quences for the post-socialist, independent
armed forces, such as mining, mechanical engi- Estonia. As the task of the newly arrived settler
neering, and steel production enjoyed a very high population was to develop a heavy industrial
priority. Forced industrialisation led to the neg- base, they concentrated mainly around the cap-
lect of sectors aimed at serving the needs of final ital Tallinn and in North-eastern Estonia. The
consumers, such as the light industry, housing immigrants were mostly industrial and techni-
construction, consumer goods production, health cal workers. During the Soviet era they were
care, and the service sector. The Soviet period not motivated to learn the state language of the
left the economy of Northeastern Estonia small Estonian Soviet Socialist Republic.
overindustrialised and underspecialised. Many only stayed for a few years.
Due to the highly centralised economic and By 1989, ethnic Estonians constituted only
political decision making of the Soviet era, 61 percent of Estonia’s total population. The
regional authorities had little power. Locational same year, 43 percent of non-Estonians living
decisions were based on union-wide, rather than in Estonia had been born elsewhere. Only half
regional interests. Poor regional communication of ethnic-Russians residing in Estonia lived in
and coordination of economic activities were the country for more than 25 years. According
characteristic of the era. Regional input into the to a survey carried out in May 1989, one quar-
national planning of the economy was minimal ter of non-Estonians were in favour of a ‘sover-
(Shaw, 1995). Production costs were of primary eign republic’ within the Soviet federation.
Only 5 percent supported an independent These discriminatory practices had two implica-
Estonian state (Smith, 2001). tions. Firstly, they did not motivate Russians to
The Soviet policy towards nationalities was learn Estonian. In 1980, whereas 80 to 90 percent
influenced by the desire to bridge nationalistic of Estonians were conversant in the Russian lan-
and ethnic differences. The USSR was a federal guage, a mere 12 percent of non-Estonians were
union between the fifteen republics. Shaw (1995) fluent in Estonian (Smith, 2001). Despite the cul-
describes this union as “federal colonialism”, tural autonomy, Russian was used in most day-to-
whereas Smith (2001) uses the term “ethnoterrito- day transactions. Secondly, they further deepened
rial federalism”. The Party Programme of 1961 the breach between Estonians and Russians.
referred to the peoples of the Soviet Union as When Estonia regained its independence
‘united into one family’ (Shaw, 1995). Khruschev in 1991, the reestablishment of the Estonian –
spoke of a merger between the various peoples of Russian border divided the town into two along
the USSR ultimately leading to the emergence of the Narva River: Narva on the Estonian side
the homo sovieticus, the new Soviet citizen. The and Ivangorod on the Russian side. This divi-
increased russification placed strong emphasis on sion has cut across the previously unified town
the study of Russian in non-Russian schools. The infrastructure, as well as it dissected existing
mass migration of Russian people to Estonia was economic and personal connections.
a serious concern to the indigenous Estonians due
to the threat it posed to the preservation of their 3. Post-Soviet Transition in North-
national culture creating strong anti-Russian sen- eastern Estonia: Underdevelopment,
timents. The country’s losses during WWII esti- Unemployment, and Alienation
mated at around 18 percent of its population fur-
ther amplified Estonian nationalistic feelings Three main types of industrial areas can be
(Smith, 2001). Keeping an ethnic Estonian major- found in the Central and Eastern European
ity was crucial in order to retain the benefits of countries in the post-socialist era.
cultural autonomy and avoid the amalgamation of Multifunctional cities consisting of
Estonian territory into the Russian Soviet cities with suburban areas. The local economy
Socialist Republic. A good example was the consists of enterprises operating in the second-
Karelio-Finnish Republic, which as a result of ary or tertiary sectors.
russification, lost its republic status and privileges Oligo-functional regions where large
in 1956 and was transformed into an autonomous industrial districts are mixed with rural areas.
republic of the Russian SSR (Smith, 2001). Mono-functional settlements based
Although the federal republics had very either on a single economic sector or even a
limited autonomy, they did enjoy considerably single enterprise. These settlements are mostly
more freedom than the autonomous republics. small towns or villages (Ernits, 2001).
They had cultural autonomy; they were able to There are many examples of the first two
use their vernacular languages in administration, kinds of settlements not only in the post-socialist
education, and culture. They could retain an countries but also in Western Europe. However,
Estonian language publishing industry. Estonian as a result of decades of Soviet regional develop-
language was used in secondary and tertiary ment policies, mono-functional settlements are
education. Furthermore, Estonians were able to characteristic of Central and Eastern Europe only.
use their mother tongue at their workplaces Estonian regional development is signifi-
(Smith, 2001). Indigenous people had important cantly polarised. On the one hand, the Tallinn met-
roles to play at the regional level (Shaw, 1995). ropolitan area enjoys a concentration of invest-
As the Estonian Soviet Socialist republic of ment and development. On the other hand, North-
Estonia occupied the territory of the Estonian eastern Estonia is suffering from serious decline
state, and Estonians were able to practice their due to unequal industrial development and a lack
language, traditions, and culture, nationalistic of appropriate infrastructure (Jauhiainen, 2002).
feelings were strongly fuelled. Ethnic Estonians There are 34 mono-functional settlements in
kept a very strong feeling of national identity. Estonia; many of them are concentrated in the
The Russian populations in the non-Russian north-east (Ernits, 2001). These small towns and
republics enjoyed extra-territorial privileges, such villages lack social and economic centres, atypical
as their own Russian-language schools, cultural of living places. Their economies during Soviet
facilities, better access to prestigious jobs and times were based on a single employer creating a
positions, and priority access to better housing. monopsony on the labour market.
The development of the Estonian economy tion policies of the Soviet era. Russians had been
follows the economic development of the mostly employed by large industrial enterprises,
Organisation for Economic Co-operation and most of which have disappeared during the past
Development (OECD) countries with a time gap. fifteen years. Today, still about half of the region’s
The share of industry in both national output and gross domestic product is produced by the manu-
employment decreases along with a decline in facturing, mining, and energy sectors. 47 percent
labour-intensive industries. The Estonian econo- of the region’s workforce are employed in the sec-
my has undergone a sectoral shift in favour of the ondary sector, which is 16 percent above the
tertiary sector. Between 1990 and 2001, almost 40 national average (Estonian Investment Agency,
percent of jobs in industry disappeared. In 2000, 2006). Nation-wide, this sector accounted for less
industrial output stood at 65.2 percent of 1990 than 20 percent of the foreign investment stock by
level. Since Estonian industry’s share of employ- 2003 (Varblane, 2001). The region’s main indus-
ment is still above OECD levels, further job loss- try is power generation, which provides 93 per-
es are likely to happen. Only retailing and finance cent of the country’s electricity output at the
have generated new employment opportunities region’s two largest oil shale based power plants
(Jauhiainen, 2002). Structural unemployment is a (Estonian Investment Agency, 2006). Although
major problem. As job creation has been slower Northeastern Estonia is home to 13 percent of
than employment creation, the Estonian labour Estonia’s population, it produced a mere 7.1 per-
market has been steadily shrinking. Whereas in cent of the country’s value added in 2001
the EU one third of unemployed persons find (Statistical Office of Estonia). Table 1 provides a
employment within a year, in Estonia only 17.7 comparison between Northern Estonia, which
percent are successful (UNDP, 2001). includes Tallinn and its hinterland, Harju County,
The economic adjustment, the accompa- and Northeastern Estonia in terms of economic
nying transitional recession and the sectoral shift development. Northern Estonia, home to 38 per-
from the industrial to the service sector hit the pre- cent of the population and 44 percent of the
dominantly ethnic Russian Northeastern Estonia labour force, is the powerhouse of the country
especially hard because of the overindustrialisa- (Statistical Office of Estonia).
Table 1. - Regional share of Foreign Direct Investment (FDI), and contributions of regions to National GDP
Regional Distribution of FDI Contribution of regions
stock (2004) (%) to national GDP (2003) (%)
Northern Estonia 82.3 58.9
North-eastern Estonia 0.3 7.6
Source: Estonian Investment Agency
The bulk of foreign investors are attracted to the capital, Tallinn and its hinterland to exploit the advan-
tages offered by agglomeration economies, such as a developed physical infrastructure, a well qualified labour
force, availability of services, and information spill-over. They pick the most efficient and competitive organ-
isations. As of 2005, 74 percent of the FDI stock in Estonia was invested in the tertiary sector. The largest
recipient of foreign funds has been the financial sector with 47.4 percent. Manufacturing’s national share FDI
stock was only 13.6 percent (Eesti Pank, 2006). Estonia has evolved into a two-tier economy. Local business-
es benefiting from the transfer of technology and best practices enjoy higher rates of productivity, efficiency
and competitiveness enabling them to pay above average efficiency wages. Foreign investment provides
numerous benefits in the form of financial resources, managerial and organisational skills, know-how, tech-
nology, and access to the global marketplace. Joint ventures, foreign-owned companies, organisations having
these advantages can afford to offer higher wages with which they dominate the primary labour market.
The vast majority of enterprises in Northeastern operate in traditional labour intensive industries with
low rates of productivity, such as textile and apparel manufacturing, food processing, and fishing, which
are unattractive in the eyes of foreign investors. The dilapidated state of the physical infrastructure is an
additional deterrent to foreign investment. Purely domestic enterprises make up the lower tier of the econ-
omy with low productivity rates, outdated technology, and inadequate access to resources. The lack of
capital puts domestic enterprises at a great disadvantage. As banks mostly consider fixed assets and not
earning potential when providing loans, these organisations have very limited access to capital. Although
they employ the bulk of the labour force, they are greatly constrained in their ability to provide compet-
itive wages, training, and attractive career cigarettes and home made alcohol. The situation
opportunities. In Northeastern Estonia average is aggravated by the lack of motivation and lack
monthly gross wages in 2005 were 75 percent of of opportunities to practice Estonian.
the national average, down from 79 percent in
2000 (Statistical Office of Estonia). 4. Urban Poverty in Narva
Most of the new, post-Soviet era enterprises
in Northeastern Estonia have been mainly Narva’s situation is unique. The Baltic
formed as a result of economic restructuring, to States have fared better than other parts of the
compensate for the deficit in the service sector former Soviet Union, as they had become an
that has been created by the disappearance of internal part of it only in 1940. There was much
Soviet era state-owned enterprises, which had less time for the widespread implementation of
provided many non-productive services to their the Stalinist policies of overindustrialisation and
employees and their families. 92 percent of busi- overurbanisation (Buckley, Mini, 2000).
nesses employ fewer than 20 people. Only 26 out However, Narva had been almost completely
of a total of 3,335 organisations in the region had destroyed during the war and was rebuilt accord-
over 200 workers in 2005. In 2001, GDP per ing to Soviet urban development criteria. The
capita was the lowest in the country, 22 percent region’s mineral deposits and industrial traditions
of EU average and 20 percent below the Estonian also attracted the attention of the industrial plan-
average (Estonian Investment Agency). Due to ners in Moscow. Hence is the similarity between
their low rates of productivity, lack capital and a historic Estonian town and many typical settle-
access to markets, these micro-enterprises have ments all over the former Soviet Union.
been unable to absorb the labour surplus created Northeastern Estonia with its centre
by the fast pace of economic restructuring. Narva, Estonia’s third largest town is in a
Whereas private sector investment shows little socio-economic crisis. The increasing degrada-
interest in the region, the budget surplus require- tion has given rise to widespread urban pover-
ment of the Estonian government greatly restricts ty. Judged by the structure of its economy and
the state’s ability to fund regional development income levels, Estonia is a developing country.
projects and investment opportunities. However, unlike other developing economies,
Unemployment is higher among Russians the number of urban poor is twice as high as the
also due to their poor command of the state lan- rural poor. The excessive urbanisation of the
guage. Although the majority of Russians were Soviet era, followed by the dramatic decline in
able to get a new job without proficiency in industrial production, the disappearance of
Estonian during the first half of the 1990s, profi- thousands of jobs within a short period of time,
cient knowledge of Estonian has gradually and the frustratingly slow pace of job creation
become a necessity in gaining employment due are the main factors behind urban poverty. The
to nationalising tendencies. According to a gov- closure or downsizing of the formerly state-
ernment report cited by Smith (2001), insuffi- owned enterprises meant the loss of more than
cient knowledge of the Estonian language has just workplaces and livelihoods. As they had
been one of the main reasons of unemployment provided a broad range of services as well, their
among Russians. In Tallinn more than half of eth- rationalisation and decline had left a significant
nic Russians are conversant and only 16 percent vacuum in the provision of services.
are unable to communicate in the Estonian lan- Since 1991, the region has experienced a
guage. In Narva a mere 13 percent claim to have steady social and economic decline. Disposable
a good command of that language; 66 percent do income levels have been steadily shrinking. In
not know any Estonian (UNDP, 2001). At the 1996, monthly disposable income per house-
same time, the existing education system is ill hold member in North-eastern Estonia was 85.7
equipped to aid the integration of Russians into percent of national average. It decreased to 76.4
the Estonian language environment. In 2004, the percent by 2005 (Statistical Office of Estonia).
official unemployment rate among Russians The healthcare system of Estonia is in dire
stood at 18 percent - twice the rate of the straights. The expenditure needs are much
Estonian population. Labour force participation higher than the funds available. In the year
rate of the Russian population is 5 percent lower 2000, Estonia spent only 14.8 percent of its
than that of ethnic Estonians (Statistical Office of GDP on social protection (the lowest in Central
Estonia). Illegal employment is widespread; and Eastern Europe, excluding the Balkans) as
many try to eke out a living by selling contraband opposed to an average of 26.3 percent in the
European Union. Estonian tuberculosis inci- residents of Northeastern Estonia blame the
dence rates, HIV prevalence rates and death by local authorities for their problems, which lack
suicide rates are among the highest in the EU the resources and the expertise to cope with the
(Eurostat). Due to the widespread poverty, problems. Many officials and decision makers
many do not consider selling illegal cigarettes, are considered ‘leftovers’ from the Soviet era
alcohol, or even drugs an offence. As drugs are who do not understand the importance of pub-
relatively inexpensive to obtain in Narva, many lic discourse. Projects were pursued independ-
young people experiment with drugs out of ently and lacked synergy creating overlaps and
depression and boredom (UNDP, 2001). The unnecessary costs (Raagma, 2000). The dilapi-
most common reasons cited are lack of dated physical infrastructure and the inade-
employment opportunities, sense of hopeless- quately educated workforce with obsolete qual-
ness, lack of identity, and the lack of places to ifications deter both domestic and foreign
pass time (Ahas, Koduvere, Mark, 2001). investment, adding to the region’s degradation.
Young people do not wish to stay in The country’s tax revenues are rather limited
Northeastern Estonia. Postsecondary school educa- due to low levels of employment and the low
tion opportunities are very limited in the region. profitability of most enterprises. In addition,
Those who can, leave in search of better opportu- Estonia boasts some of the lowest income tax
nities in education and employment. Students rates in the world. Yet, personal income taxes
studying in Russia or in Tallinn do not return. This are a major part of local government revenue.
brain drain mostly leaves the least qualified behind. In North-eastern Estonia, personal tax revenue
Many leave hoping to start a new life in the West. per capita was 86.3 percent of the national
The population of the region has decreased by 21 average in 1997. In 2002, it was only 68 per-
percent since 1990, which is the most dramatic cent (Statistical Office of Estonia). The low
decline in Estonia. At the same time, it has become levels of tax revenue inhibit backwards areas to
the ‘oldest’ region in the country; 17 percent of its create the necessary conditions to attract pri-
population are above the age of 65. The proportion vate investment on their own. The adherence of
of inhabitants under the age of 25 has fallen by 30 the national government to a balanced budget
percent since 1990. With 29 percent, it has the low- also constrains its ability to aid the much-need-
est share of young people today. Birth rates and ed development of the underdeveloped regions.
average life expectancy are below but death rates Recently investment levels in Northeastern
and infant mortality rates are above the national Estonia have been on the rise. Accession to the
average (Statistical Office of Estonia). The increas- European Union has greatly benefited Estonia’s
ing portion of elderly and the decreasing labour economy, leading to high job creation rates.
force is becoming a huge burden on the Estonian However, many of those new jobs are in the low
health care system and the state expenditure. value-added service industry, such as retail,
hotels and restaurants, and real estate with rela-
5. Future Prospects for Northeastern tively low skill requirements and low wages.
Estonia and Narva The upgrading of tangible and intangible
infrastructures is absolutely essential for the
There are numerous planning proposals to region’s survival. Enterprise development and
revitalise Narva. The transport system would employment creation are of outmost impor-
undergo major improvements. There are plans tance. Vocational training, further education,
for the development of river harbours to be used and language teaching are prerequisites to
for both local and international navigation. increase the quality of the workforce. Current
Projects have been designed for the develop- and prospective employees have to be better
ment of the tourism and travel industry (Ahas, prepared in order to be able to compete on the
Koduvere, Mark, 2001). Since Estonia’s acces- national and international labour markets. The
sion to the EU, the region has been the recipient curricula of educational institutions need to
of EU structural funds. Private investment has cooperate with businesses to better match the
been on the rise, driving down unemployment quality of labour supply with the requirements
rates. However, most of the new workplaces of demand for labour. Labour market institu-
have been created in the secondary labour mar- tions and social services need improvement as
ket with minimum requirements and low wages. well in order to facilitate the flow of informa-
There are numerous problems with the tion between job seekers and employers.
implementation of the proposed plans. Many However, the lack of preconditions to attract
private investment and the limited national and has become a backwards region with dilapidat-
EU public funds available not only constrain the ed infrastructure. The region has been left with
region’s chances of catching up with the rest of an obsolete economy with an ill-equipped
the country but also enhance its underdevelop- workforce, deterring foreign as well as domes-
ment. Until social welfare and a more equitable tic investment. The laisser-faire approach of the
distribution of income become a higher priority government with its constitutional budget sur-
on the nation’s political agenda, North-eastern plus requirement prevents the state from inter-
Estonia will remain an underdeveloped region vening in any significant manner. Overall, the
with uncompetitive industries, high unemploy- region has been unable to adapt to an environ-
ment rates, social tension, and urban poverty. ment needed for sustained economic growth
and prosperity. Although investment and
Conclusion employment levels have been increasing since
Estonia’s accession to the European Union, the
The triple economic, political and social North-eastern part of the country is seriously
transition of the post-Soviet era has left Estonia lagging behind. As the gap between the richer
significantly polarised. The region of North-east- and poorer regions is widening, a country with
ern Estonia has undergone several sectoral and two very realities is emerging – a prosperous
structural changes in the past fifty years, drasti- one with high standards of living, a healthy
cally altering the make-up of its economy and economy and plenty of well-paid jobs, and a
society. What was once a traditionally small and much poorer one with alarming socio-economic
medium enterprise based competitive economy conditions and a deteriorating quality of life.
References
[1] Ahas, R., Koduvere, E., and Mark, Ü. (2001) Can We Improve a Soviet City: Strategic Environmental
Assessment of the Master Plan for Narva in Estonia. University of Tartu.
[2] Arkadie, Karlsson (1992) Economic Survey of The Baltic States. Pinter Publishers, London.
[3] Buckley, R., Mini, F. (2000) From Commissars to Mayors: Cities in Transition Economies. The
World Bank
[4] Central Statistical Office of Latvia (2002) The Baltic States before the Second World War. Riga.
[5] Centre for HIV Information http://hivinsite.ucsf.edu/
[6] Ernits, R., (2001) Possibilities for Self-Sustaining Developments in Post-Socialist Single-Company
Industrial Settlements: Estonian Cases. University of Helsinki.
[7] Eesti Pank (2006) Annual Indicators of Estonian Economy. http://www.eestipank.info/frontpage/en/
[8] Estonian Investment Agency. http://www.investinestonia.com/
[9] Eurostat - Statistical Office of the European Union http://epp.eurostat.cec.eu.int
[10] Gallup Europe http://www.gallupeurope.com/
[11] Jauhiainen, J., (2002) Industry and Support for Industrial Development in Estonia. Feasibility of the
Scheme “Support for Industrial Infrastructure Development”. University of Oulu.
[12] Ingham, B. (1995) Economics and Development. McGraw-Hill.
[13] Kahk, Tarvel (1997) An Economic History of The Baltic States. Almquist & Wiksell International.
[14] Raagma, G., (2000) Implementation Shortages in the Regional Development Programme of Ida-
Virumaa. University of Tartu.
[15] Shaw, J.B. (1995) The Post-Soviet Republics – A Systematic Geography. Longman.
[16] Smith, D. (2001) Estonia – Independence and European Integration. Routledge
[17] Statistical Office of Estonia www.stat.ee.
[18] The Heritage Foundation (2006) Index of Economic Freedom Ranking.
http://www.heritage.org/research/features/index/countries.cfm
[19] United Nations Development Programme (2006) Human Development Indicators.
http://www.undp.org
[20] United Nations Development Programme (2001) Estonian Human Development Report.
http://www.undp.org
[21] World Competitiveness Centre (2006) World Competitiveness List.
http://www01.imd.ch/wcc/countrylist/
Abstract Rezumat
Universities have an important role in Universităţile au un rol important în sis-
regional innovation systems. In this study, we temul inovaţional regional. În acest studiu vom
evaluate and compare two different case region- evalua şi compara două sisteme inovaţionale
al innovation systems (RIS), one located in the regionale diferite (RIS), una localizată în nordul
north of Romania, in Bucovina area and the României, în zona Bucovina şi cealaltă în
other in Ylä-Savo region, in the middle of regiunea Ylä-Savo, în mijlocul Finlandei. Cel
Finland. Main focus is on how university is con- mai important aspect este cum contribuie univer-
tributing to competences of a RIS. We use the sităţile la competenţele sistemului RIS. Am uti-
A’WOT analysis, which is a hybrid method con- lizat analiza A’WOT, care este o metoda hibridă,
necting Multiple Criteria Decision Support ce utilizează metoda MCDS – suport de decizie
(MCDS) methods to SWOT (Strengths, al criteriului multiplu şi metoda analizei SWOT
Weaknesses, Opportunities and Threats) analy- (punte tari, puncte slabe, oportunităţi şi
sis. The method yields analytical priorities for ameninţări). Metoda se bazează pe analiza pri-
the factors included in SWOT analysis and makes orităţilor factorilor din analiza SWOT şi îi fac
them commensurable. The research work done comensurabili. Cercetarea se bazează pe intervi-
was based on experts and actors interviews, uri cu experţi şi agenţi economici, iar rezultatele
which were structured according to principles of au fost structurate în acord cu principiile şi paşii
the steps of the A’WOT analysis. SMART tech- analizei A’WOT. În cadru analizei A’WOT a fost
nique was applied in the A’WOT framework. utilizată tehnica SMART.
Both case RIS are described and analysed. Au fost descrise şi analizate ambele cazuri
The main goal is to improve the theoretical and RIS (Regional Innovation System). Scopul este să
effective knowledge in the innovations and sus- îmbunătăţim teoriile şi cunoştinţele efective
tainable development field from a country with despre inovare şi dezvoltare durabilă dintr-o ţară
tradition: how management models are applied cu tradiţie, în care sunt aplicate modele de ma-
in countries with competitive industry; which are nagement, cu industrie competitivă, ţară care are
the costs of the marketing and management strat- implementată în cadrul companiei strategia de
egy implementation in companies; which are the marketing şi de management, pentru a cunoaşte
obstacles for the entrepreneurs’ development. care sunt obstacolele pentru dezvoltarea antre-
The study will conclude by recommendations prenorială. Studiul se finalizează cu recoman-
how to develop RIS competences, and especially darea cum pot fi dezvoltate competenţele RIS şi
the role of universities in this aspect. în special rolul universităţilor in acest sistem.
Key words: innovation system multi- Cuvinte cheie: sistem inovaţional suport
ple criteria decision support regional plan- de decizie al criteriului multiplu planificare
ning strategic planning SWOT regională planificare strategică analiza SWOT
JEL Casification: O12, O31, L25, R11 Clasificare JEL: O12, O31, L25, R11
Introduction
Starting with Lisbon Strategy, the European Union launched for the period 2007 – 2013 a set of ini-
tiatives that regards the research and innovation, the global competitiveness of the universities and research
institutes, entrepreneurial abilities development and knowledge transfer in products and services.
The innovation are engines for economic growth, competitiveness, income creation & firm profit,
employment creation, esp. in rural areas, changes towards environmental improvement and sustainable
development and also meeting changing consumer needs & demographics. This paper discusses about
regional innovation concepts and especially about the roles of universities in there.
In European Union next to the communitarian technology and geography, as seen from RIS
institutions, the national authorities and diverse approach. Beyond these are institutions that are
international organizations/organisms (OECD, focal the RIS approach, consisting of a wide
World Bank, WTO etc.) give more importance to range of formal and informal, created and
the sector of education and is offering assistance in emergent, and other type of institutions. The
order to assure the quality of the educational market and market position of a firm influences
processes for being a factor of human development, firm’s innovation activities (market position,
sustainable economical growth and social cohesion. strategy). Firm’s position in production chains
In European Union, each member state also influences considerably its possibilities to
assumes the entire responsibility for the education- innovate. To innovate, in addition to its internal
al systems and for the content of educative pro- resources and competences, a firm usually
grams, based on the subsidiary principle. The EU needs also external resources and competences
role is to contribute to the development of a qualita- (technology), usually acquired from its innova-
tive education by encouraging the cooperation tion environment via several channels: from
between member states and, if is necessary, by com- market or production chains, new personnel
pleting their actions for the porpoise of developing from region, nation or from outboard, or by cre-
the European educational dimension, by favoring ating co-operative relationship (external inno-
the mobility and by promoting the European coop- vation networks). And all these aspects have
eration between educational institutions. their geographical implications being in a cer-
A region is usually understood to those regions tain spatial relation to the firm. Yet, RIS can be
under administration of regional councils or as daily seen as unique for each firm, the same region
labour migration areas that are sub-regions. may represent totally different kind of innova-
Administratively, politically and as daily spheres of tion environment for its firms (Kautonen 2006).
work both, regions and sub-regions, are relevant Objective of this study is to compare and
and there are many institutions fostering their role, analyse the competence and capability of how
like media, education set-up and business develop- university can play in it’s RIS. Two universi-
ment agencies. However, from the point of view of ties, one in Romania and one in Finland are
a firm, both are limited. Kautonen (2006) presents used as a case studies, in which so called
the key elements of the RIS approach on the firm A’WOT analysis are carried out. Finally, results
level as follows (see figure nr. 1). of the lessons learnt are compiled and some
policy recommendations presented.
lansdcape, rural area traditions and mostly the resources to carry research; too theoretical cur-
centuries old, well known monasteries. Suceava ricula, with little practical training for students;
County is recovering now for a more than a and finally, lack of interest to do research. The
decade economic recession. In 2000, the Region undergoing changes started in 2005 in the sys-
North-Est from which Suceava is part was one tem of evaluating academic staff lead to an
of the poorest in the country. increased interest from teachers to do research.
Forests cover 51% of the county area.
Forestry (sylviculture, without industry) con- Case region 2. Ylä-Savo
tributed with less than 1.5% in the regional Ylä-Savo region is located in central
PIB, and provides 0.7% of the labour force. Finland as the northernmost part of province of
Forest industry provides jobs for around 2000 North Savo. Ylä-Savo consists of the town of
people. In October 2006, Egger Company has Iisalmi (21 000 inhabitants) and the surrounding
started its integrated wood factory that will pro- rural districts, total area being about 9310 km2.
vide up to 700 new jobs, and it is planned to be There are a total of 60 000 inhabitants in this
followed later one by a second factory estab- region, number of employed persons being
lished by the Austrian Holzindustrie 23.000. Main problems of Ylä-Savo region are
Schweighofer. Both investments could lead to unemployment, the rate of which being 13 % and
the creation of 4000 new jobs, e.g. the double net emigration, being about 500 persons per year.
compared with the present situation. The main sources of livelihood come from
In the RIS, the main players are mostly services and food, wood and metal industry. The
governmental: the Agency for Regional region has a powerful background based on
Development North-East; the regional dairy production with forestry as a supplemen-
Chamber of Trade and Industries, the local pub- tary source of income on the farms. The biggest
lic administration, the National Agency for employers are public services with 30 % share,
Small and Medium Size Enterprises and Co- agriculture and forestry with 19 % share and
operation, the National Council of Small and industry with 17 % share. Metal industry pro-
Medium Size Enterprises, and Direction for vides work for 1700 persons. Main companies,
agriculture and Rural Development. There is like PONSSE, producing forest machines,
also a “business incubator” located in Suceava. NORMET, producing mining and forest
The research-development activities are machines and WÄRTSILÄ, producing power
dealt within five institutions: the Bank for plants for bioenergy, are closely connected to
Genetic Vegetal Resources, the Station for forest sector. Food stuffs industry provides work
Research-Development in Agriculture, the sta- for 800 people, biggest companies being VALIO
tion for Research on Norway spruce in Lapinlahti (producing milk) and OLVI brewery.
Campulung Moldovenesc, and the Station for Forest industry provides job for 1080 per-
Research-Development for Fruit Trees Falticeni. sons. In Ylä-Savo region is located three quite big
The total number of researchers in Research- sawmills, using nearly a million m3 logs all
development activities in Suceava county was in together. There are also three house factories in
2004 of 511 people and the budget for research Ylä-Savo producing small houses for families and
was 27.604 millions ROL (current prices). some companies producing furniture etc. LUNA
The University Stefan cel Mare is a public WOOD is a company producing heat modified
institution educating in total 11300 students in wood by applying a continuous process.
nine faculties, with a number of 315 staff, teach-
ers and researchers (2005). The main contribu- A’WOT – method
tions of University in the RIS are to be located in The most important internal and external
1) research activities, 2) educating skilled labor factors for the future of an enterprise are sum-
force for local industries, namely forest industry, marised within the SWOT analysis. In the
food industry, machineries and equipment, 3) A’WOT method (Kurttila et al., 2000; Kajanus
improving education and continuous education et al., 2003), SWOT analysis is made more ana-
for practitioners, managers, namely in tourism- lytical by giving numerical rates to the SWOT
related issues, forest investment construction, 4) factors as well as to the four SWOT groups. In
partnership with different institutions and firms the standard version, this is carried out by inte-
in innovating and diffusion of innovation. grating the Analytic Hierarchy Process (AHP)
The problems of the University RIS-relat- (Saaty,1980 ) and its eigenvalue calculation
ed used to be, for long time, the lack of technique with SWOT analysis. The hybrid
Table nr 1. - The SWOT analysis from Suceava region and the priorities of the SWOT factors and groups
SWOT Factors Range
Group
Strengths The tradition in teaching and research from more than 20 years
USV is a focal point in the local community
The USV staff is acknowledged for the research contribution on national and interna-
tional level
The USV is officially acknowledged (authorisation obtained) and there is a concern for
quality management in teaching
Good facilities for teaching and research
International relationship
Diversified educational supply
Low educational costs compared with the facilities offered to the students
Enough teachers, and good structure if analysed on the teachers’ distribution by age and
specialisation
The institution culture for quality of educational process
Weaknesses Low-motivating salaries for some teaching positions
Lack of teachers in some faculties and specialisations because of the little number of
students and their low interest for studies
Three experts (one from the main town Iisalmi, one from the regional development company and
one Savonia) were interviewed for the A’WOT analysis in a two-hour meeting. The most important
SWOT factor in each SWOT group is in boldface.
Table nr 2. - The SWOT analysis from Ylä-Savo region and the priorities of the SWOT factors
and groups
SWOT Local SWOT factors Global
Group priority priorities
Strengths 0,229 s1 - volume: 90 staff and 700 students (700/7000) totally in Kuopio 0,071685
s2 - savonisa expertice related to needs in region (natural resources, healh and social care,..) 0,035842
s3 - good networking with networks of excellence outsided 0,064516
s4 - close relations to region and enterprises 0,057348
Weaknesses 0,250 w1 - techological education only with adults 0,064516
w2 - students could be more in enterprises while education 0,080645
w3 - still small unit 0,064516
w4 - no strong international education 0,040323
Opportunities 0,376 o1 -student and enterprises learning together 0,089606
o2 - "mode2 research" 0,071685
o3 - innovation workshop and laboratory concept 0,080645
o4 - innovation university network 0,071685
o5 - international co-operation 0,062724
Threats 0,144 t1 - High education policy turns around 0,031362
t2 - development of Savonia don't relate to development of enterprises 0,050179
t3 - not enough students 0,062724
References
[1] Kautonen, M. (2006) The Regional Innovation System Bottom-up: A Finnish Perspective. A
Firm-level Study with Theoretical and Methodological Reflections. Academic Dissertation. University
of Tampere.
[2] Saaty,T. L. (1980). The analytic hierarchy process. Planning, priority setting, resource alloca-
tion. New York: McGraw-Hill,283pp.
[3] Winterfeldt,D.,& Edwards, W. (1986). Decision analysis and behavioral research. Cambridge:
Cambridge University Press, 604pp
[4] Edwards,W. (1971). Social utilities. Engineering Economist Summer Symposium Series,
6,119–129 .
[5] Kurttila, M.,Pesonen, M.,Kangas, J.,& Kajanus, M. (2000). Utilizing the analytical hierarchy
process (AHP) in SWOT analysis—A hybrid method and its application to a forest-certification case.
[6] Kajanus, M., Kangas, J. and Kurttila, M. 2003. The use of value focused thinking and A’WOT
hybrid method in tourism management. Tourism Management 25 (2004) 499 – 506..
[7] Forest Policy and Economics, 1(1),41–52.
[8] ***Report on activities - University “Stefan cel Mare” Suceava, 2005
The quality product assessment denotes a relation (comparison) between the analyzed quality
product and a reference, which can be:
product quality made by the same company, in a previous time period;
product quality made by the best company in the market;
product quality made by the best company in the world;
consumers’ requirements (needs).
The modern science of commodities uses different methods to assess the industrial products qual-
ity, techniques which are differentiated according to results objectivity degree, inclusive its advantages
and disadvantages.
1. Quality Complex Indicator is obtained as a weighting adder of analytical indicators of char-
acteristics groups (technical, economic, organoleptic, ergonomic, ecologic and functional), with formu-
la (1):
(1)
Source: [13]
where:
Icq - quality complex indicator;
It - analytical indicator of technical characteristics;
“1” represents the least important level and The quality coefficient for each attribute is
“100” the most important level. estimated with formula (10):
For this method, the importance of charac-
teristics (pi) is calculated firstly, by adding up
the consumers’ ratings both each attribute and (10)
overall, and secondly, by dividing the value of Source: Adapted from [15]
each characteristic to the total rating, with for-
mula (7): where:
Uji - point j (1 through 100) of quality
(7) characteristic i assessed by consumers (experts);
Source: [13] t - consumers’ number or experts’ number.
(8)
Source: [14]
Source: Adapted from [4], p. 173
2. General Point Method implies that
consumers’ group or experts’ group is asked to Figure no. 1. - Scale of Continuum Model
assign points to quality characteristics of analyzed
product (1 through 100) according to satisfaction In the continuum model, the company
degree level (1 for the lowest satisfaction degree judges where on the continuum scale from fig.
and 100 for the highest satisfaction degree). no. 1 its most important qualitative characteris-
The values of general point method indi- tic of analyzed product lines (for example 6)
cator (QP) are between 0 and 1. It is calculated and where the best product in the world lines
with the following formula: (for example 8). It also identifies the level of
target (which can be represented by consumers’
requirements) which must be archived (for
example 9). It is important to know the rela-
(9) tionships between the comments and the points
Source: Adapted from [15] from the scale, which must denote differences
in consumers’ perceptions [4].
where: The continuum model indicator is estimat-
QP - general point method indicator; ed with formula (11), when the characteristic
are directly proportional with quality and with
Ci - quality coefficient of characteristic i; formula (12) when the attribute are inverse pro-
u – number of analyzed quality characte- portional with quality:
ristics.
Table no. 1 shows that the value of subfeature A of analyzed product has the same level with the
best product in the world (leader product), but it must be improved to line the target (8 points); the sub-
feature B must be brought in the analyzed product with the level of 4 points (as target has) and the sub-
feature C must be improved to line 8 points. The subfeatures D and F will not be improve or expand,
because the best product in the world (leader product) lacks these subfeatures and the target has been
set to the same value at which the subfeatures are already rated. The subfeature E is not and will not
be included in the analyzed product, the company has decided to concede this subfeature to the com-
petition, and use its resources to compete in other subfeatures.
The subfeature model indicator is calculated with formula (13), when the characteristics are
directly proportional with quality and with formula (14) when the attributes are inverse proportional
with quality:
(13)
Source: Original
and
(14)
Source: Original
Very Poorly Poorly Neutral Well Very Well Does Not Apply
E D C B A -
Source: Adapted from [4], p. 101
Fig. no. 2 shows that the six point scale differentiated from five point scale in that includes addi-
tional “Does Not Apply” variant, which is used by costumers for whom the question does not apply
[4]. The five point scale is numerical (1 through 5) or letter grades (A through F), the last one is applied
because of its similarity to grades given in USA schools.
The customer satisfaction performance model of analyzed product is calculated with the follow-
ing formula:
(15)
Source: Original
where:
TSCP - customer satisfaction performance level of analyzed product;
CSPi - customer satisfaction performance level of quality characteristic i of analyzed product;
The customer satisfaction performance of each product quality characteristic (CSPi) is estimated
with formula (16):
(16)
where:
Lji - customers’ number which assess the satisfaction of quality characteristic i with point j;
Pji - point j of satisfaction of quality characteristic i assessed by customers.
A simple examination of customer satis- tics expected by consumers (Vin) are also comput-
faction performance model shows that it is a ed with formula (4), based on results of surveys.
quality measurement model instead of a quali- In the case of a survey to quantify the con-
ty assessment model. But, a profoundly study sumers’ responses is used the six point scale,
of the manner in which the questions are showed in fig. no. 2.
expressed reveals that customers themselves If the values of reference product are
assess the product, and the value of product instead of values of product characteristics
characteristics satisfaction (Pji) represents the expected by consumers, the formula (17) will
result of relating supplied quality to customers’ turn into formula (19) for characteristics which
requirements. are directly proportional with quality, and for-
The objective of customer satisfaction per- mula (18) will be converted into formula (20)
formance model is to assess the degree in for attributes which are inverse proportional
which the product has performed its goal, the with quality:
values of quality characteristic being less
important. This is a significant aspect, because (19)
the customers look for advantages given by Source: Original
products.
6. Products Quality Deviation towards and
Consumers’ Needs Model, as its name sug- (20)
gests, shows the “distance” between the values Source: Original
of product quality characteristics and con-
sumers’ needs. It indicates that the consumers’ The analysis of formulas (19) and (20)
expectations are or not satisfied and in which shows that products quality deviation towards
degree. consumers’ needs indicator is estimated based
The products quality deviation towards on quality complex indicator. Thus, the short
consumers’ needs indicator is estimated with structure of above formulas is:
the following formula:
(21)
Source: Original
(17)
The values of products quality deviation
Source: Adapted from [5, 12] towards consumers’ needs indicator can be
grouped in three categories, which have differ-
where: ent interpretations:
Anc - products quality deviation towards Anc < 0 represents a positive situation,
consumers’ needs indicator; which results from subtracting an improper
Vin - value of product characteristic i fraction (the product quality is higher than con-
expected by consumers, i.e. the need n (refer- sumers’ quality expectation) from “1”;
ence) towards the assessment is made. Anc = 0 represents a balanced situation,
resulting from subtracting the fraction which
When the product quality characteristics are equals with “1” (the product quality is equal
directly proportional with quality it is used the with consumers’ quality expectation) from “1”;
formula (17), and when the attributes are inverse
Anc > 0 represents a negative situation,
proportional with quality, it is used formula (18):
which results from subtracting a proper frac-
tion (the product quality is lower than con-
(18) sumers’ quality expectation) from “1”.
consumers’ quality assessment of a textile (with The random sampling technique was pre-
composition 45% wool and 55% polyester, length ferred for this research, which implied that the
1 meter and width 1.55 meters). Consumers were selection of consumer’s sample elements was
asked to assess seven textile aesthetic attributes made according to the proportions of persons’ age
(color intensity, pattern, texture, handle, luster, groups (there are 10 age groups, from 5 to 5 years),
skin-tight and defects), through questionnaires, sex (women and men) and residence (the city’s
using the six quality evaluation methods. north, south, east and west areas). Determination of
The studied population was the Ploieşti’s consumer’s sample size was made in relation with
citizens with age between 20 and 69 years, in population variance and accepted sample error, at
number of 186.971 persons [19], being both 390 persons, i.e. 0,208% from studied population.
observation and sample unit. The compute values (which result from
To gather information for this research, the centralization and interpretation of interview-
communication with sample unit structured ers’ responses), ideal values (which assessment
method was used, which is based on a question- of analyzed textile should have) and the results
naire, whose questions were presented in the deviations of the analyzed textile quality
same order and wording to all interviewers [11]. assessment methods are shown in table no. 2.
Table no. 2 - Compute values, ideal values and results deviations of analyzed textile quality
assessment methods
Crt. Compute Ideal Absolute Relative
Nr. Textile Quality Assessment Method Value(xck) Value(xrk) Deviation (dk) Deviation
(points) (points) (points) (dk%)(%)
0 1 2 3 4 5
1. Quality Complex Indicator 0,7045 1 0,2955 29,550
2. General Point Method 0,8010 1 0,1990 19,900
3. Continuum Model 0,8861 1 0,1139 11,390
4. Subfeature Model 0,8873 1 0,1127 11,270
5. Customer Satisfaction Performance Model 4,1339 5 0,8661 17,322
6. Products Quality Deviation towards Consumers’ Needs Model 0,1507 1 0,1507* 15,070
* The compute value of product quality deviation towards consumers’ needs model is used, because it is in fact the absolute deviation
(see formulas (17) and (18))
The ideal values, from column 3 of table no. 2, are “1”, respectively “5”, which denotes a com-
plete satisfaction of consumers’ quality expectation. Reference value “1” is for quality complex indi-
cator, general point method, continuum model, subfeature model and product quality deviation towards
consumers’ needs model, and “5” for customer satisfaction performance model.
The column 4 of table no. 2 contains absolute deviations of compute values from ideal values, esti-
mated with formula (22):
(22)
Source: Adapted from [17]
where: dk - absolute deviation of compute value from ideal value, for method k;
xck - compute value of method k;
xrk - ideal value of method k.
In the following calculations, the values of k stand on the correlation between columns 0 and 1 of
table no. 2.
Because all six methods have different ideal values, the absolute deviations can’t be a reference.
Therefore, the relative deviations are determined for each method, using formula (23):
(23)
Source: Adapted from [17]
where:
dk% - relative deviation of compute value from ideal value, for method k.
Relative deviations obtained can be compared by calculating the arithmetical mean (average) and
the absolute deviation of each relative derivation from the mean.
The arithmetical mean for a simple set of values is estimated with formula (24):
Source: [17]
where: (24)
- arithmetical mean (average) for a simple set of values;
xi - individual values of a set;
v - number of individual values of a set.
Source: Original
where: (25)
- arithmetical mean of relative deviations;
s - number of relative deviations values.
Absolute deviations of relative deviations from the mean are evaluated with formula (26):
where:
Dk% - absolute deviation of relative deviation from the mean, for method k.
The six textile quality assessment methods are gradated according to results objectivity degree
based on the above calculated values. The small absolute deviations of relative deviations from the
mean (Dk%) are the higher results objectivity degree will be. The gradation of analyzed textile quali-
ty assessment methods according to results objectivity degree is presented in table no. 3.
Table no. 3 - Gradation of analyzed textile quality assessment methods according to results
objectivity degree
Crt. Absolute Deviation of Relative ResultsObjectivi
Nr. Textile Quality Assessment Method Deviation from the Mean ty Degree
(Dk%)(%)
0 1 2 3
1. Customer Satisfaction Performance Model 0,095
2. Products Quality Deviation towards Consumers’ Needs Model 2,347
3. General Point Method 2,483
4. Continuum Model 6,027
5. Subfeature Model 6,147
6. Quality Complex Indicator 12,133
Table no.3 shows that the customer satisfaction performance model (0,095%), products quality
deviation towards consumers’ needs model (2,347%), and general point method (2,483%) have the
highest results objectivity degrees.
Fig. no. 3 shows the gradation of analyzed textile quality assessment methods according to results
subjectivity degree.
Performance Model
12 Results Subjectivity Degree
II - Products
Quality Deviation
10
towards
Consumers’ Needs
8 Model
6 III - General Point
Method
4 IV - Continuum
Model
2
V - Subfeature
Model
0
I II III IV V VI VI - Quality
Complex Indicator
Type of method
Fig. no. 3 illustrates that the quality complex indicator (12,133%), subfeature model (6,147%) and
continuum model (6,027%) have the highest subjectivity degrees among the six studied techniques.
References
Prof. dr. Dr. h.c. Constantin Brătianu Drd. Bogdan Gabriel Nistoreanu
Academy of Economic Studies, Bucharest Academy of Economic Studies, Bucharest
cbratianu@yahoo.com bogdannistoreanu@yahoo.co.uk
Abstract Rezumat
The XXI century has brought along radical Secolul XXI a adus cu sine transformări
transformations in the way the society as a whole radicale ale modului de organizare a soci-
is organized and in particular in the way of etăţii pe ansamblu şi a lumii universitare în
organization of the university world. For the uni- particular. Pentru universităţi, acest proces
versities, this transformation/ change process de transformare/schimbare nu este o noutate;
is not a new item; as time flowed these institu- în decursul istoriei, aceste instituţii s-au
tions have transformed permanently in order transformat permanent pentru a servi cât
to serve the society as well as possible. At pres- mai bine societăţii. În prezent, formele foarte
ent, the very varied shapes in which they exist, variate sub care acestea există, de la univer-
from the traditional university up to the virtual sitatea tradiţională până la cea virtuală, sunt
university, are just phases in a long row of trans- doar ipostaze într-un lung şir de transfor-
formations. mări.
The higher education institutions include Instituţiile de învăţământ superior includ
in their purposes and their mission profes- în scopurile şi misiunea lor dezvoltarea şi afir-
sional development and affirmation, the evo- marea profesională, evoluţia cunoaşterii şi
lution of knowledge and research while cercetării în condiţiile respectării statului de
respecting the state and human rights. In this drept şi a drepturilor omului. În acest sens, uni-
approach the universities must respect the versităţile trebuie să respecte demnitatea mem-
dignity of their members, while promoting the brilor săi, promovând integritatea academică.
academic integrity. In their entire activity the În întreaga lor activitate instituţiile de
higher education institutions have promoted învăţământ superior promovează valori şi prin-
values and principles like: university autono- cipii precum: autonomia universitară, libertatea
my, academic freedom, justice and equity, academică, dreptatea şi echitatea, meritul, pro-
merit, professionalism, honesty and intellec- fesionalismul, onestitatea şi corectitudinea
tual fairness, transparency, respect and tole- intelectuală, transparenţa, respectul şi tole-
rance, responsibility, benevolence and care. ranţa, responsabilitatea, bunăvoinţa şi grija.
Keywords: ethic code ethics higher Cuvinte cheie: cod etic etică învăţă-
education social responsibility change mânt superior responsabilitate socială schim-
universities bare universităţi
Introduction
The last years have brought to the Romanians essential changes and a new set of values, rules and
institutions, linked to the entry to the great European family. The higher education institutions were not
excluded from these changes, of overpopulation, overnorming and at times of norms incoherence; this
is amplified by the fact that some domains and higher education institutions have only appeared in the
last 15 years (Brătianu, 2005 a and b). The growing interest for universities, and for the change in the
management of these institutions has appeared following the various strategies and reports of the differ-
ent European bodies like the European Commission, in which the universities are presented as an essen-
tial element in reaching Europe’s medium and long term objectives, knowing the fact that the present
investment in modernisation and qualitative growth of the universities represents a direct investment in
the future. Furthermore on the level of European bodies there have been and still are preoccupations for
the quality of higher education (Report from change, have the responsibility of professional-
the Commission to the European Parliament, ly and ethically shaping the students, no matter
the Council, the European Economic and their age.
Social Committee and the Committee of the The demand for higher education in the
Regions on the implementation of Council last years comes from a very diverse population
Recommendation 98/561/EC of 24 September from a demographic, social, cultural and eco-
1998 on European cooperation in quality nomic point of view. According to a study on
assurance in higher education). higher education trends in the USA (Baxter-
Magolda şi Terenzini, 1998), we can observe a
1. The new coordinates of the activity growing diversity regarding the age, the eco-
of the higher education institutions nomical and social status, gender, race and eth-
nicity, sexual orientation, student’s physical and
The change in this period has also taken a learning abilities. The classic student aged 18 –
normative change approach, composed of: new 20, who follows some courses in a university
legislation, new rules, new concepts regarding and lives on campus, tends to become, from a
the university books, new education policies, statistic point of view a minority. Also, the social
new types of ownership of university resources and economic status of the students varies from
and, not lastly, troubling the entire tradition of those whose families can finance their education
higher education. The passing of years has got- completely, to those with very low income,
ten us used to the idea that changes are contin- which need financial assistance. Such a diversi-
uous, that the need to align ourselves to the ty of the student population launches a series of
occidental environment exists, but also to the challenges to higher education institutions.
feeling that there is no stable university envi- These institutions are called to manifest open-
ronment. As Donald E. Hanna shows (Hanna, ness towards diversity, to adopt new and diverse
1998), the higher education market can not be pedagogical means, new attitudes and means of
defined just as a preparation for life or for a learning and regarding study time. Also coun-
career, and also not as being centred on a young selling activities and an increase in university
student population, as it has been, generally in life access need to be imposed (Pintea, 2001).
the 20th century. The development of an educa- The university world is undergoing a con-
tion market for adults offers a series of oppor- tinuous transformation, education is available
tunities for the traditional higher education to the masses – it stops being reserved to an
institutions and especially stimulates the intellectual elite, at least on an university level.
appearance of new competitors on this market. We get used to a different type of student,
The development of the adult education market including the extension of the study phase and
associates with the evolution of new communi- the entry into adulthood. As we can see the uni-
cation technologies which ensure a wider versities take on an education function, along
accessibility and reduced costs (Pintea, 2001). with study, more and more compared to the
The higher education institution must be on the recent past. University education becomes con-
front lines of change, especially because it must tinuous, it extends to a lifetime, and this is a
prepare through its held know-how, the best new challenge. On line education, within the
trained graduates and generate knowledge cyber space, is used more and more and stops
through scientific research, corresponding to a being new. In this context, the increase in the
new, much more dynamic world. These demand for education among adults raises a
moments are difficult for the mature and elder- special problem. They must keep learning in
ly university members, due to the historical order to be able to keep their jobs, in order to
past re-evaluated today in a new system of ref- find new ones or to be able to evolve in their
erence, inertial thought and sometimes to career, given a very alert rhythm of economic
developed routine. The young ones, especially change, of the status of women, of the work
the students, do not have a “past” that they environment and especially in the technologi-
must forget. They empathize with both present cal domain. None of the categories involved in
and future, taking the academic world as they the university community can be treated as rev-
find it when they enter its gates. Young people olutionary or outdated. The only fair judge-
are at the point where the main responsibility ments are those based on what we have already
they build is the one towards their own devel- done, in the context in which we were
opment and affirmation. The teachers, for a (Brătianu, 2005c).
2. The process of change in academic places in the first cycle of university studies
education requests the presence of ethic surpasses the number of high school graduates.
norms As we can see, the time has come to answer in
a coherent manner not to a question regarding
Public life, including university life oper- the number of students that we have, but to a
ates in a relative world, full of contextual val- question regarding what types of programs and
ues. We accept a ethical and political constant: skills useful to a professional insertion in a
the adherence to human rights, the defence of competitive regime we can provide. Among
dignity and human freedom, to the right of self our offers, one is vital: the offer of people
affirmation. In education we accept that the shaped in an institutional culture as close to
first task of some institution is to ensure the perfection as possible, because that is what our
rights of the pupils or students to education and graduates will try to imitate as professionals,
professional, moral and civic development. The citizens and even as private persons. This is not
laws, when they are not incoherent among possible without transforming the academic
themselves, help us. Budgetary policies try to integrity in a behaviour reflex. That is why the
help (if only a little, given the political decision operation in an amateur manner regarding the
on the place occupied by the education budget academic ethics, and also avoiding the ethical
in the public budget and also the general level problems encountered in preparing future spe-
of the latter). We become entrepreneurial, cialists constitute major deficiencies of our uni-
because we have little resources. But no matter versity programmes.
how entrepreneurial we are, we have no right to
forget about quality of the education and uni- 3. Ethical aspects of the activities
versity ethics. Usually our excuse is extracted of higher education institutions
from among the family of concepts generated
by economic determinism: where there is no Higher education institutions undertake
material base, we can not realise any scientific activities of education and research, consultan-
research or assume the new spectrum of moral cy and technologic transfer. Along these major
values. But if we do not provide quality educa- activities, the higher education institutions
tion and a correct educational menu, in time, behave in general like any other company exis-
we will also lose the resources we have right tent on the market, with the problems influ-
now. The image of a poor educational service enced by the main object of activity, but also
offer and of an untrustworthy education institu- with a great responsibility towards society.
tion is being built. Once again the institutions who receive money
The university world is undergoing a from the national budget have obligations
change, and the higher education by being towards the society. But the private universities
available to the masses stops being destined to have no lesser similar obligations. As we can
an intellectual elite. The most important com- see no matter the source of financing the high-
ponents of any system of thought are the cultur- er education institutions must be run in the
al values, which each student has received from interest of students, of the employees of the
the cultural matrix in which he was educated. respective institution and not lastly for the final
The values are ways to follow in taking deci- beneficiaries: the hiring firms/enterprises. The
sions, in this way directing behaviour managers of these institutions have a responsi-
(Brătianu, 2007a). We get used to such stu- bility based on credibility, towards all these.
dents, including with prolonging the study Maybe for some of the private higher education
phase and with the entry to adult life. As a institutions of Romania, more important than
result, the universities take over the education ethical values and social responsibility is –
functions along with research and study, on a according to the thought current sustained by
larger scale compared to the recent past. Higher Milton Friedman, from the University of
education becomes continuous, is prolonged to Chicago, the creation of substantial financial
an entire lifetime, and this represents a new income.
challenge also. Online education, in the cyber- The aspects presented here debate in rela-
space, is widely used and stops being very new. tive terms the necessity for ethics of the activi-
We could say that in our country, we are clos- ties of the higher education institutions, state
ing the quantitative expansion of university financed or private. In these conditions the sup-
studies. According to statistics announced by porters of relativism could say that it is diffi-
the respective ministry, the number of open
cult, especially in this domain, to realise the ing the relevance of university experience.
difference between right – wrong, fair - unfair, For most students, the university is the
good - evil. A possible explanation could be, institution in which they learn to assume pass-
from a “chromatic” point of view, that seldom ing from tutoring and dependence of parents to
the things are just black or white. In life we freedom and autonomy. For this reason, the
have all observed, that there are predominant role of university experience is crucial in the
tones of grey. From the relativists point of view intellectual, professional, and not lastly, moral
ethics are also relative, depending upon person- maturation. No matter how you look at things,
al, social and cultural circumstances in which the skills gained during university studies are
we find ourselves. Once here we can observe not just intellectual, they are also linked to the
the presence of at least four shapes of rela- future ethic behaviour in your profession, in
tivism: public life and even in private life. They can
Naive: each person has its own norms learn in a correct institutional culture or in a
which empower him to make his own choices. stained institutional culture and will tend to
Personified: makes a difference between reproduce the behaviour skills gained in the
ourselves as individuals and our public posi- academic environment. They can learn respect
tion. for freedom, autonomy, merit, loyal competi-
Social: people refer to social norms, in tion, collaboration, and respect for all direct or
order to emit ethic judgements. indirect participants to the academic act. Or
Cultural: there is no universal moral they can learn manipulation, the temptation of
code based on which the ethical and moral fraud, of favouritism, shadow solving of pro-
standards of a society can be judged. fessional problems, clique behaviour, lack of
Although we have not exhausted the philo- care towards colleagues and institution.
sophical frames of approaching ethical deci- Taking and implementing an ethical deci-
sions that can appear in a society, we believe sion implies: recognising a problem as being an
that in order to solve ethical dilemmas – in the ethic one; making an ethical judgement; decid-
higher education institutions, a frame for ing upon following the ethical solution; actual-
organising the collective mind is needed. To ly applying the ethical solution into practice
this mindset an analysis of the position of all (Michael, 2006). But without an education in
involved factions must be attached. ethical spirit, understanding and applying some
ethic concepts, it is unimaginable the existence
4. The necessity of the presence of a moral/ethic behaviour, in the years follow-
of ethics in the higher education ing the end of university studies. Including
institutions ethics in the higher education institutions pro-
grammes does not necessarily follow to build
The higher education institutions are com- model citizens, but it is meant to raise aware-
plex organisations which contain a diversity of ness among students on the ethical implications
persons in terms of gender, race, ethnic groups, of a business decision (Silbiger, 1999). The
religion, politic convictions, abilities or inabili- classes of these discipline confronts students
ties, people with different type of relationships with ethical dilemmas, similar to those they
between themselves. These communities offer will find at their future workplaces (problems
higher education and research services. This of the environment, restructuring an organisa-
double posture, of professional community and tion, diversity problems, sexual harassment,
service offering institution, generates specific price manipulation, confidential information,
problems, but even more common problems corruption, bribery etc.).
(Brătianu, 2007b; Brătianu şi Pop, 2007). Some
of these problems are of ethic nature. Because, Conclusions
as we know, there exists our need to take into
consideration ethics in one situation or the We can say that practice has imposed the
other, and this comes from the rules and espe- existence of ethic codes in the higher education
cially from the limitations which they impose institutions. The Ethic Code is meant to support
(Michael, 2006). If we neglect them, all the the didactic personnel, the people in the univer-
other aspects are affected: the quality of stud- sity administration and also the students in
ies, efficient management, students satisfaction identifying and solving problems of moral
regarding the studies, and of graduates regard- nature which can appear in the academic com-
munity. It is destined to guide the relationships They must enjoy the exercise of their own
between colleagues, students or relationships rights and responsibilities, and also the respon-
with the university, with institutional partners, sibilities and care towards other members of
and also with the local, national and interna- the higher education institution. The interests
tional community. Not respecting the academic of the members of the academic community
integrity can lead to serious consequences. For can not always be in harmony, they can come to
example, at MIT, these consequences can be: conflict at times. But it is the obligation of the
failing a test, a certain work, failing an exam, didactic personnel, of the management, of the
suspension of the student from the higher edu- non didactic personnel, and of all the students
cation institution or expelling which leads to to correct these gaps in harmony and the con-
the impossibility of finishing the studies flicts in each separate case. As not all the peo-
(Brennecke, 2006). These relationships are, ple can take care of these aspects, the
among other, relations of power or status. It is University should possess an Ethic Council
essential that the academic community, all of able to dedicate itself to this category of prob-
its members, to enjoy recognition and respect. lems.
References
[1] Brătianu, C., Thinking patterns and knowledge dynamics, European Conference on Knowledge
Management, Barcelona, 6-7 September, 2007(a).
[2] Brătianu, C., The new university governance in the Japanese landscape of higher education,
în: Dobrescu, P., Ţăranu, A., Bărgăoanu, A. (eds.) Globalization and policies of development, pp.229-
235, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2007(b).
[3] Brătianu, C., Reengineering of the Romanian Universities, Journal of University Development
and Academic Management, Vol.2, nr.3-4, pp.43-55, 2005(a).
[4] Brătianu, C., Schimbarea de paradigmă în managementul universitar românesc, Revista de
Management şi Inginerie Economică, Vol.4, nr.3, pp.7-23, 2005(b).
[5] Brătianu, C., Romanian higher education from Berlin to Bergen, Letters from the Black Sea,
International Journal of the Black sea Universities Network, Vol.8, nr.2, pp.34-39, 2005(c).
[6] Brătianu, C., Pop, N., Managementul şi marketingul strategic universitar, Amfiteatrul
Economic, Anul IX, nr.22, pp.9-18, 2007.
[7] Baxter-Magolda, M., Terenzini, P.T., Learning and teaching in the 21st century: trends and
implications for practice. Higher Education Trends for the Next Century, 2002
www.acpa.nche.edu/seniorscholars/trends/trends4.htm.
[8] Brennecke, P., Academic Integrity at Massachusetts Institute of Technology: A Handbook for
Students (http://web.mit.edu/academicintegrity), 2006.
[9] Hanna, D., Higher Education in an Era of Digital Competition: Emerging Organizational
Models, Journal of Asynchronous Learning Networks (JALN), 2 (1), p. 66-95, 1998.
[10] Michael, M.L., Business ethics. The law of rules. Working paper No.9, John F. Kennedy
School of Government, Harvard University, 2006.
[11] Pintea, S., Cultura antreprenorială în spaţiul universitar, în „Cogniţie, creier, comporta-
ment”, vol. V, nr. 4, pp. 405-420, 2001 (http://unescochair.ubbcluj.ro/articolsp2.htm).
[12] Silbiger, S. MBA în 10 zile, ANDERCO, Bucureşti, 1999.
[13] * * * - Report from the Commission to the European Parliament, the Council, the European
Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the implementation of Council
Recommendation 98/561/EC of 24 September 1998 on European cooperation in quality assurance in
higher education, http://europa.eu/scadplus/leg/fr/cha/c11038.htm
Abstract Rezumat
Of all central and eastern European coun- Între ţările din centrul şi estul Europei,
tries, Romania is considered to be the one which România este considerată drept ţara care se poate
enjoys the richest and most varied natural and lăuda cu cele mai bogate şi variate resurse turis-
antropic touristic resources, and this aspect con- tice naturale şi antropice, aspect ce îi conferă o
fers a great potential for the development of mare disponibilitate pentru turism. Contextul eco-
tourism. The economical, social, and political nomic, social, politic al perioadei de după 1990 nu
context of the period after 1990 was not one to a fost unul care să contribuie la dezvoltarea sec-
contribute to the development of the Romanian torului turistic românesc. Mai mult chiar, conform
tourist field. Moreover, according to the conclu- multor specialişti în domeniu, efectele tranziţiei la
sions of specialists in this field, the transition economia de piaţă au determinat ca în turism, ală-
effects of market economy determined that turi de alte sectoare ale economiei, să se înregis-
tourism, besides other fields of economy, should treze un regres.
be recorded as a regress. Prezenta lucrare face apel la multiple studii
The present paper is in fact - in the first şi cercetari efectuate asupra fenomenului turis-
part- a Romanian tourism diagnose after 1990, tic reuşind să contureze o diagnoză a turismului
based on plenty of studies and researches made românesc după anul 1990. Se structurează apoi
on tourism activity. In the last part, a perspective şi o perspectivă de evoluţie a fenomenului ana-
for tourism evolution is designed. Thus, the poli- lizat, astfel încât politicile care vor trebui gân-
cy for tourist improvement must be in accordance dite privind redresarea turismului trebuie să fie
with the constant effort at the national level, so în concordanţă cu efortul depus la nivel naţio-
that tourism should not only become a major nal, de aşa manieră încât turismul să devină o
component of the national economy, but also a componentă majoră atât a economiei naţionale,
strategy of rehabilitation for Romania’s image cât şi a strategiei de reabilitare a imaginii
abroad. externe a României.
JEL Casification: C42, C44, C82, L83 Clasificare JEL: C42, C44, C82, L83
Introduction
Of all central and eastern European countries, Romania is considered to be the one which enjoys
the richest and most varied natural and antropic touristic resources, and this aspect confers a great poten-
tial for the development of tourism. Many Romanian specialists, but also a part from the foreigners, con-
sider that the Romanian tourist potential could compete with the tourist offer of any other country from
the world if its utility were efficacious.
Unfortunately, the politics of national isolation imposed by the political system previous to 1989,
besides the economical, social and political context unpropitious after 1990, did not contribute to the
development of the Romanian tourism, this field being characterized at the present moment through a
series of indicators that confer an uncalled for and undeserved position in the international context.
At the level of the entire country, an insufficient preoccupation can be perceived, the managerial
level of rational capitalization of the tourist potential, as well as the country’s organizations, but also the
private ones. Any other research referring to the tourism of a certain area must take into account the phe-
nomenon of market inter - dependence. This supposes that any other tourist market can not be judged as
an independent one without making connections to other markets. The tourist research is submitted to
a permanent pressure, on the one hand because The decrease in the services’ quality and
of the competitive part, and, on the other hand, of the level of minimal standards regarding the
because of some factors of conjectural nature, enlistment, the formation and the occupation of
with economical character, but also extra eco- qualified workers for basic jobs as well as for
nomical (inflation phenomena, economical, managerial positions;
political, geo-strategical conjuncture etc.). The lack of interest or the lack of train-
ing of the real owners to give an impulse and
1. Romanian tourism diagnose the use of normal indicators for operating
tourist accommodation unities and for promot-
The economical, social, and political con- ing the product;
text of the period after 1990 was not one to con- The relatively disadvantageous financial
tribute to the development of the Romanian politics– for example, the high quantum of VAT
tourist field. Moreover, according to the con- to the final cost of the hotel’s services;
clusions of specialists in this field1, the transi- The decrease of the personnel’s level of
tion effects of market economy determined that attachment regarding the institutions where
tourism, besides other fields of economy, they work, and the rise of work disorder;
should be recorded as a regress. The personnel’s low motivation, being
Thus, the international tourist demand well known that the wages in tourism are under
recorded a decreasing tendency caused by mul- the limit of other less productive fields of activ-
tiple causes, among which: the low qualitative ity. In the case of hotels and restaurants, the
level of the services provided, the lack of diver- medium net wage has constantly ranked lowest,
sity of tourist activities, reduced leisure possi- compared to other branches of the economy;
bilities etc. The official statistics referring to The lack of involvement from the local
the exterior tourist circuit offers data whose rel- public authorities in order to sustain the
evance is relative, because they also take into tourism, even in the areas where it represents
account the people who practice the small traf- the basic resource that generates fees and pay-
fic of the border, as well as visitors in transit. ments for the budget;
As for the internal tourist market, a migra- The politics of product and the
tion tendency of the tourist demand to the fees/prices that do not take into account the
import of tourist products was noticed, reflect- development of the internal / external market,
ing the Romanian tourists’ increasing number the competition at national and international
of journeys abroad. levels, the increased demands of the consumers
An important segment of the people who of hotels and other tourist services.
travel abroad consists in the so-called “pseudo The lack of some coherent schedules for
tourists”; this means the people who travel the promotion of tourism, the loss of the tradi-
abroad have working purposes and thus, they tional market, sometimes the unstable political
should not be included in the tourists’ category. context, has also contributed to this decline.
The major institutions, faced with the con- On the other hand, one must not ignore “the
tinuous necessity of investment and improve- explosion” of the private initiative in the tourist
ment, and being great consumers of resources field, especially in the sphere of the material
that are hard to find under today’s legislative base. Immediately after 1989, there was a sus-
and difficult economical conditions, suffer a tained programme of promoting rural tourism, as
continuous degradation. This aspect was a less expensive alternative to the classical
favored by the incoherence and the ambiguity tourism. This programme was awarded as
of laws regarding property, by the lack of con- becoming aware of the existence of the material
trol or its rigorous point, aspects which turned base (agro-tourist household), of a possible mar-
the managers’ disinterest to reflect on the ket for agro-tourism, of the necessity of organ-
tourist capacities of the county. ized networks for those who provide tourist serv-
Another element that brought to the ices, being aware of the possibilities to obtain
decline of these huge institutions of the some complementary incomes (sometimes sub-
Romanian tourism was the dramatic decrease stantial ones) to the main incomes of household.
of the population’s standards of living, which, Private property has made its presence espe-
in its turn, led to a decrease in accommodation. cially through the appearance of some tourist
The causes that generated this decrease are var- accommodation units of reduced capacity, such
ied, and they include: as the tourist board and lodging and agro-tourist
household, and through its low level of the Despite this, the following remarks can be
products’ and services’ quality. Although an made:
investment in the field of tourism implies a sub- The internal and external tourist demand
stantial financial support, in accordance with lowered drastically after 1990;
the conditions when the retrieve is made for a A reduced number of Romanian tourists
very long period of time, it can be noticed the is recorded, participating in different tourist
private enterprising tendency of investing in actions, due mainly to the decrease of the pop-
low and medium capacity institutions, easy to ulation’s real income and the lack of correla-
administrate and sufficient to adapt to the mar- tion between the practiced fees and the quality
ket conditions, but which can not be very effi- of provided services;
cient in the long term. The demands for internal and external
Another important aspect that must be stat- trips is relatively reduced;
ed in connection to the tourist offer is infrastruc- The mass tourism decreased , as a con-
ture. The unsuitable status of accessible roads sequence of lowered incomes, causing the
towards many areas of tourist interest created majority of the population to give up organized
sometimes situations when certain areas of tourism (more accessible, financially speaking,
tourist interest became inaccessible, thus hin- than unorganized tourism);
dering the movement towards those areas. A lowering of the real wages was expe-
Tourism is also affected, like the entire rienced in the mentioned period, with negative
Romanian economy, by the endless transition consequences upon the demand for tourism;
to the market economy. The decrease in or the A decrease of spare time was recorded
lack of alternative financial sources deter- (at least a theoretical one); because of low real
mined the economical agents to self finance wages, the citizens were forced to search other
from the resulted incomes. These incomes, jobs in order to obtain some supplementary
being insufficient, were mostly used as a earnings;
means of survival in the tourist market and not The diagnosis of the tourist phenomenon
to re-equip the tourist institutions. must also take into account the market
All these factors led to the dramatic researches.
decrease of the provided tourist services’ qual- These causal non-economical studies or
ity, and, as a consequence, to the impossibility motivational studies explain the tourism’s rea-
of alignment to the qualitative standards sons and behaviors using the perspective
demanded by both the European and the world- offered by the tourists’ preferences that are
wide level. This is the explanation for the reflected in the volume of expenses on goods
expensive prices and many destinations had to and services. The motivational studies give
suffer. more correct explanations of the progresses,
Generally speaking, proofs are searched in the levels and the models of tourist demand.
order to explain the low degree of accommoda- Precisely, these approaches focused on the
tion institutions, the services’ low quality being social context of making a decision in tourism
motivated. More authorized points of view assert and the identification of preferences and
the fact that a right understanding of the topic is tastes for the tourist consumption.
absent in the hotels’ world: its functions, the tech- Such approaches explain and anticipate
nological and logistical endowment and equip- the tourist’s normal behavior. The contribu-
ment of the hotel, in order to thank both the tion of the economical experiment and of the
accommodated customers and the personnel. economic psychology consists not only in the
The period after 1990 shows components of extension of the number of variables taking
the tourist activities, such as the overnight stays into account to establish the tourist demand
or the tourist agencies’ activity, which were not but also in the use of the analytical method.
followed rigorously from the statistics point of Many of the information provided by the
view prior to 1992. These lacks determine the motivational researches were enclosed in the
existence of insufficient information to charac- most important economical models. The eco-
terize with complexity a tourist phenomenon for nomical experiment is more efficient than the
a longer period of time and to allow the achieve- laboratory experiment because it creates the
ment of comparisons referring to the evolution investigation mechanism of taking a decision
of the same tourist phenomenon at a national by a customer and it is used when information
level. is not available. According to economical
psychology, one should take into account and supplementing of funds, could obtain the real
measure the perceptions, the information, the degree.
intentions, the hopes, the reasons, the prefer- The inventory of all the unclassified
ences and the tastes, all of which are not accommodation units must be the first stage
explained or considered in the theory of maxi- of a deep analysis based upon fez ability stud-
mizing the efficiency. ies, which will conclude the physical status of
Nowadays, tourism, as well as the majori- the actual unclassified accommodation unit,
ty of Romanian economical branches, finds the real determination of comfort degree
itself in a period of search and deep changes, based on existing spaces, and finally, the
some of which were caused by the inconsisten- analysis of the real possibilities regarding the
cy of the governing act. comfort degree that the tourist accommoda-
However, there is a positive side in all tion unit can register.
these changes in the methodology of statistic As a result, for a better utility of the capac-
views of tourism, especially at the beginning of ities of tourist reception (especially of the
the third millennium, which is motivated by the hotels), an essential proposal would be the
desire of harmonizing the Romanian legislation modeling of the existing hotels in order to
with that of the European Union. rearrange them according to the comfort degree
Besides the permanent change of the sta- using the stars, an international recognition.
tistics from tourism, another element defines Another negative factor for the Romanian
this field of activity: the inexistence of a stable tourism is the reduced number of important
legislative background. This obstacle, investors that can do a capital infusion. The
remarked several times by the international investments in tourism, characterized by the
specialized organisms but also by the foreigner great value of investment and a long term
investors from Romania, is a major one and it retrieve, have had fewer chances to take great
is not connected to the above-mentioned har- scope up to the present. However, there are
monization of legislation, but to the incapacity investors willing to invest, particularly in small
of making a decision. capacities, addressed especially to a very care-
fully selected client and not to a great mass of
2. Strategies for tourism development tourists. A lot of foreign investors avoided
important investments in the field of tourism,
According to the latest studies in tourism, as a result of the unstable economical, political,
a series of proposals2 can be drafted to revital- and social situation of Romania.
ize the tourist field. Unfortunately, because of difficult general
Referring to the existent accommodation economical situation, Romania’s tourist poten-
material base, we consider that: tial could not be fully valued and exploited. A
A new mentality is necessary in the long-awaited improvement implies a multitude
functional and technical structure of a tourist of factors that would first of all favor the gen-
accommodation unit; eral economical development. An increase in
Compulsory training must be undertaken incomes, which would trigger an increase in
by the technical leaders of accommodation standards of living, in the development of
institutions; this must also include the condi- infrastructure, in the use of informatics, in
tions referring to the classification of comfort quality of services provided, and in the exis-
degree for the respective institution’s aspiration. tence of some intense programmes of promot-
Through such an approach, the excess of ing the tourist objectives, not only at a national
increasing the level of comfort lowers, as long but also at an international one, could set the
as the accommodation unit that is to be remod- premises for an expansion of tourist activities,
eled does not have the necessary space in order contributing to the general economical devel-
to cover all the mandatory functions for that opment.
comfort degree. Also, through a real knowledge There are some aspects that should take
of the topic, one could eliminate the reduction into consideration. The ex-communist block
of comfort degree of a tourist accommodation from Eastern Europe became, during the last
unit, which already disposes of the necessary decade, the most attractive area for the great
space for a higher degree of comfort than the retail chains. This is accompanied by format
initial one, is about to receive some investment diversification – from small supermarkets into
for remodeling and which, through a sufficient hypermarkets and other formats.
Mediterranean
Source: http://www.atkearney.com/# efforts must be targeted – at least in the first
phase – at attracting many foreign tourists
In the past, it has been difficult to monitor from economically-developed countries.
accurately Romanian retail sales on account of Attracting foreign tourists also implies
hyperinflation and wild fluctuations in the some measures that could be materialize
value of the lei. However, as the economy sta- through:
bilises, retail sales are showing signs of sus- The simplification and the reduction of
tainable, real growth. Romanian retail sales are time allotted to the customs’ formalities;
now estimated to exceed €10 billion, with The permanent achievement of a superi-
steady growth forecast for the next few years. or, qualitative tourist product that must corre-
Table no. 1. - Romanian retail sales spond to the modern tourist objectives; the
2004 - 2010 diversification of the “loisir” offer;
The improvement of personnel activity
€ billion % increase and the quality of tourist services;
2004 10.2 –
The encouragement of Romanian and
2005 10.6 3.4%
2006 11.0 3.8% foreign investments;
2007 11.4 3.6% The promotion of a competitive
2008 11.9 4.4% Romanian tourism, compared to the countries
2009 12.3 3.4% that have a developed tourism (Spain, France,
2010 12.9 4.9% Switzerland etc.);
Source: Mintel, National Institute of Statistics The elaboration of more aggressive pol-
itics of marketing in order to create a positive
The policy for tourist improvement must image of the country outside Romania’s bor-
be in accordance with the constant effort at the ders.
national level, so that tourism should not only Various socio-statistical inquiries per-
become a major component of the national formed upon some samples of Romanian
economy, but also a strategy of rehabilitation and foreigner tourists3, draw attention upon
for Romania’s image abroad. The adopted the following measures that should be taken in
strategies must aim at regaining the internal order to revitalize tourism:
market, as well as the tourist markets from The enlargement of tourist agencies to
other countries that were lost during 1980-1989 succeed in capturing the interest of a great
and the period immediately after. number of tourists;
As long as the demand for the internal The intensification of promoting activi-
tourism is diminishing and there is a tendency ties of the tourist offer, and the use of modern
to follow this trend until the economical situa- means of promotion such as the Internet. It cre-
tion of the common citizen improves, the ates the possibility to inform tourists about the
existent and the available tourist accommoda- ment of the budget offered to the tourist activ-
tion units, accommodation fees, entertainment, ities;
spas, ways of booking in and payment of Supporting the projects that value tourist
tourist services; objectives and the Romanian cultural and spir-
The use of Internet must be an effect of itual events.
the improvement of informatics in tourism, It is important to reconsider the impor-
which can provide the necessary information tance of the socio-statistical inquiries. At the
for its management, through a continuous eval- simple, “quick and dirty” end of the spectrum
uation of marketing activity and a pre-vision- are highly aggregate approaches that rely most-
ary one; ly on judgement to determine tourism activity,
The increase of the quality of services spending and multipliers. Such estimates can
offered to tourists, especially for the pleasure be completed in a couple hours at little cost and
services, where their diversity is imposed; rest largely on the expertise and judgement of
Since the car is the most frequent means the analyst. At the other extreme are studies
of transport for the Romanian and foreign that gather primary data from visitor spending
tourists, high attention must be paid to improve studies and apply the spending estimates to for-
the network of county roads, priority given to mal regional economic models for the area in
the ones that provide access to the main points question. In between are a wide range of
of tourist interest; options that employ varying degrees of judge-
It is necessary to resize the relation ment, secondary data, primary data, and formal
between the services’ quality and their prices, models.
so that the high fees be justified by a certain Different levels of detail and correspon-
quality; ding expense (time and money) and accuracy
The endowment of accommodation are possible for each of the three steps - esti-
units with conference rooms, seminars and the mating tourist volume, spending, and multipli-
afferent infrastructure, since the identification er effects. Four typical approaches illustrate the
of some business possibility ranks high among levels of detail that are possible and the associ-
many tourists’ motivations; ated methods (see Table 2).
There must be an upheld preoccupation Subjective estimates that rely mostly on
of the tourism agencies to emphasize the ways expert opinion
of showing interest for tourism, which func- Secondary data in aggregate form,
tions as a premise for the acquisition of tourist adapting existing estimates to suit the problem
product; Secondary data in disaggregate form,
The increase of the tourist offer would permitting finer adjustment of data to fit the situ-
stress upon the introduction of tourist packages ation
meant to meet the tourist’s motivational profile; Primary data and/or formal models, usual-
The bank loan needs a larger accessibil- ly involving visitor surveys and regional eco-
ity to facilitate the consolidation or establish- nomic models.
2 Existing tourism counts for Use or adjust spending Use or adjust aggregate
the area or total estimates averages from studies of a tourism spending multipliers
from a similar area or facility similar area/market from a similar region/study
Estimate tourism activity by Adjust spending that is disaggre- Use sector-specific mul-
3 segment or revise estimates by gated within particular spending tipliers from published
segment from another area categories & segments sources
4- Visitor survey to estimate Survey random sample of Use an input-output
Primary number of tourists by segment visitors to estimate average model of the region’s
data or a demand model spending by segment & economy
spending category
One can employ different levels of aggre- of economic agents, as well as of specialists
gation in visitor segments, spending categories, from the field of education and research, a
multipliers, and economic sectors to finely tune structure be organized, focusing mainly on
the data and models to a particular application drafting and establishing complex territorial
and also yield more detailed information about diagnoses and prognoses, especially in the
the economic impacts. For example, spending country’s counties, but whose importance
data from previous surveys may be adjusted would be relevant at a larger scale as well.
over time using consumer price indices (CPI). Taking into account the fact that tourism is
If spending is itemized in several categories, characterized by fluctuant and changing situa-
distinct CPI’s may be used for food away from tions (which are case in Romania today), it is
home, lodging, or gasoline. If not, an aggregate advisable that the prognoses be drafted and
CPI, which may not reflect the mix of goods structured for a medium term, taking into
that tourists purchase, must be used. Data for account several scenarios of the evolution of
distinct tourism market segments is also valu- tourism, resulting in either an optimist progno-
able in tailoring secondary data to a particular sis or a pessimist one.
application. For example, separate estimates of
the average spending for day users and Conclusions
overnight visitors allows one to adjust the
spending estimate to reflect a given mix of day The establishment of regional strategies for
users and overnight visitors. the development of tourism, fundamented upon
An improvement of the tourist situation increased valorification of natural local resources
must aim at the necessity of developing a pre- and aimed at maintaing an ecological equilibri-
visional activity in the field of tourism, in dif- um, a lower unempolyment rate, and the devel-
ferent constituent levels (tourism agent, region, opoment of infrastructure, is crucial for setting
and branch), whose outcome should be the the basis of a macro-economical strategy for the
achievement of prognosis. development of tourism and of the national econ-
It is wrong to consider that prognoses are omy, according to efficiency criteria.
not necessary, especially during periods of eco- Following the implementation of these
nomical regress, such as the one Romania has ideas, Romania would have the premises for
experienced over the last few years; however, it imposing a real and positive image of the
seems that it slowly tries to overcome it. In tourist destination for all categories of students.
spite of all these, attention must be drawn upon A significant increase in the number of foreign
the consequences of such predictions achieved tourists would lead to a revival not only of
with lack of professionalism, mainly because tourism but, indirectly, of the entire economy.
of the undesired effects they can trigger. Thus, in the case of Romania, tourism repre-
Thus, it would be useful that, at the level sents a big chance which must be turned to
of county authorities, and with the suport of the good account at the beginning of this new mil-
Department for Tourism and the collaboration lenium.
Notes
(1) Talabă, I. Turismul românesc în perioada de tranziţie, article appeared in Anuar Institute of
Economical Research “Gh.Zane” The Romanian Academy, Iasi, 2001, p.151
(2) Hapenciuc. C.V. Elemente de analiză şi prognoză în turism – Junimea Edition, Iaşi, 2004
(3) Hapenciuc, C.V. Cercetarea statistică în turism, Didactic and Pedagogic Edition, Bucharest,
2003
References
[1] Angelescu, C., Jula, D. Timpul liber - condiţionări şi implicaţii economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997
[2] Bran, F., Marin, D., Simion, T. Economia turismului şi mediul înconjurător, Editura
Economică, Bucureşti, 1998
[3] Cosmescu, I.- Turismul - fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998
[4] Cracota, D. – Previziune economică; Elemente de macroeconomie, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., Bucureşti, 1996
[5] Cristureanu, C.- Economia şi politica turismului internaţional, Casa Editorială pentru Turism
şi Cultură „Abeona”, Bucureşti, 1992
[6] Crouch, G. - The study of international tourism demand: A survey of practice, Journal of
Travel Research, vol. XXII, 1994
[7] Dobrescu, E. – Macromodels of the Romanian transition, Academia Română, Institutul
Naţional de Cercetări Economice, Bucureşti, 1996
[8] Faulkner, B., Valerio, P. - An integrative approach to tourism demand forecasting, Tourism
Management, Vol. 16, No.1, 1995
[9] Gunn, A. Clare – Tourism Planning. Basics, Concepts, Cases – Taylor & Francis, Washington
DC, 1994 (third edition)
[10] Hapenciuc, C.V. - Cerectarea statistică în turism – Studiul fenomenului turistic în judeţul
Suceava, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
[11] Hapenciuc, C.V. – Elemente de analiză şi prognoză în turism – Editura Junimea, Iaşi, 2004
[12] Ioncică, M., Mincu, R., Stănciulescu, G. – Economia serviciilor, Editura “URANUS”,
Bucureşti, 1997
[13] Ionescu, I. – Mutaţii în turismul românesc, Academia Română, Institutul de Cercetări
Economice, Bucureşti, 1999
[14] Ionescu, I. – Turismul fenomen social-economic şi cultural, Editura OSCAR PRINT,
Bucureşti, 2000
[15] Istrate, I. – Turismul, un fenomen în mişcare, Editura Sport – Turism, Bucureşti,1988
[16] Jula, D. – România – scenarii prospective macroeconomice, Academia Română, Institutul de
Cercetări Economice, Bucureşti, 1999
[17] Lupu, N. – Hotelul, economie şi management, Editura All, 1998
[18] Minciu, R., BARON, P., NEACŞU, N. - Economia turismului, Universitatea Independentă
„Dimitrie Cantemir” Bucureşti, 1991
[19] Neacşu, N. – Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti, 1999
[20] Nicolae, V. (coordonator) – Curs de previziune macroeconomică, Editura ASE, Bucureşti,
1992
[21] Nicolae, V., Constantin, D., Grădinaru, I. – Previziune şi orientare economică, Editura
Economică, Bucureşti, 1998
[22] Niţă, I., Niţă, C. – Piaţa turistică a României, Editura Ecran Magazin, Braşov, 2000
[23] Petcu, C. – Serviciile de consum pentru populaţie, Academia Română, Institutul de Cercetări
Economice, Bucureşti, 2000
[24] Postelnicu, Gh. – Economia Turismului, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”,
Facultatea de Management Turistic şi Comercial, Cluj-Napoca, 1996
[25] Snak, O., Baron, P., Neacşu, N. – Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001
[26] Stănciulescu, G. - Tehnica operaţiunilor de turism, Editura ALL, Bucureşti, 1998
[27] Talabă, I.- Contribuţii la cunoaşterea statistică a fenomenului turistic în România, Univ.
„AL.I.Cuza”, Iaşi, 1989
[28] * * * Anuarul Statistic al României, CNS Bucureşti
[29] * * * OMT – Manuel sur l’evaluation des ressources touristiques, Madrid, 1980
[30] * * * Strategia naţională de dezvoltare a României pe termen mediu – Academia Română,
Centrul Român de Economie Comparată şi Consensuală, iulie 2000
[31] * * * Tourism: 2020 Vision. Influences, Directional Flows and Key Trends – Executive
Summary – World Tourism Organisation
[32] * * * Turismul României – Breviar Statistic, CNS, Bucureşti
[33] * * * Estimări privind dezvoltarea turismului românesc în perspectiva anilor 2020 –
Autoritatea Naţională pentru Turism
Abstract Rezumat
The present article provides an overview Prezentul articol prezintă, într-o perspectivă
of European Union preoccupations regarding generală, preocupările care există la nivelul
services standardization, in the way they were Uniunii Europene cu privire la standardizarea ser-
perceived by the authors with the occasion of viciilor aşa cum au fost acestea cunoscute de
their participation at the Madrid World Café autori cu ocazia participării la manifestarea de tip
organized as part of the on-going project World café organizată la Madrid în cadrul proiec-
“CEN Horizontal European Services tului privind Strategia standardizării orizontale în
Standardization Strategy” (CHESSS). domeniul serviciilor coordonat de către Comitetul
Authors share the idea largely supported by European pentru Standardizare (CEN). Autorii
experts and various stakeholders that there is împărtăşesc ideea care se bucură de o largă
a potential for services standardisation to recunoaştere în rândul experţilor şi al diferitelor
offer advantages in terms of fostering com- părţi interesate că standardizarea serviciilor poate
petitiveness and improving satisfaction of contribui mult la întărirea competitivităţii şi mai
consumers and client companies needs, as buna satisfacere a necesităţilor consumatorilor şi
well as in removing barriers to trade, partic- firmelor beneficiare, precum şi la înlăturarea bari-
ularly within the European Union internal erelor din faţa comerţului cu servicii, în particular
market. To date, this potential remains unful- la nivelul pieţei interne a Uniunii Europene. Până
filled, in part because service providers seek în prezent acest potenţial este valorificat într-o
to conserve the information asymmetry that foarte mică măsură, atât datorită dorinţei furnizo-
protect them against increased competitive rilor de servicii de a conserva asimetria infor-
pressures and in part due to a lack of under- maţională ce îi protejează faţă de presiuni con-
standing of the nature and process of stan- curenţiale sporite, cât şi datorită neînţelegerii
dardisation and the benefits it can bring This naturii standardizării serviciilor şi beneficiilor pe
is also the situation in Romania, and thus pol- care le poate aduce. Această situaţie există şi în
icy makers are urged to give to services stan- România, fiind prin urmare necesar ca autorităţile
dardization an importance equivalent with să acorde o mult mai mare atenţie standardizării
the role of services for the socio-economic serviciilor, echivalentă cu contribuţia acestui sec-
development. . tor la dezvoltarea socială şi economică.
Introduction Introducere
According to the European Commission Conform datelor furnizate de către Comisia
the economic growth is currently mainly deter- Europeană, în prezent, creşterea economică este, în
mined by service activities which contribute principal, determinată de servicii care contribuie în
about 70% of GDP and employment in the proporţie de 70% la crearea PIB şi ocuparea din
majority of European Union Member States. majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Between 1991 and 2001 the value added by the În perioada 1991-2001, valoarea adăugată a sec-
services sector grew in average by 3.1% annu- torului servicii a înregistrat în Uniunea Europeană
ally. un ritm mediu de creştere de 3,1% anual.
Increasingly, services are a key factor in Serviciile sunt, în tot mai mare măsură, un
competing for new markets, in the context of factor cheie în competiţia pentru noi pieţe,
globalization, a larger participation at the intensificarea participării la schimbul inter-
international trade with services being an naţional de servicii reprezentând un atu
The main issue related to services that Principala problemă legată de servicii care
makes services standardization a necessary face ca standardizarea să fie necesară, este asime-
act is the information asymmetry, much tria informaţională, mult mai pronunţată în cazul
higher in services trading as compared to serviciilor decât în cazul produselor. Această
products. This asymmetry maintain the frag- asimetrie împiedică funcţionarea normală a
mentation of services markets and do not pieţelor de servicii, prin aceea că întreţine frag-
allow competitive pressures to become man- mentarea acestora şi nu permite manifestarea pre-
ifest, in order to push service industries to siunilor concurenţiale care să determine creşterea
improve their financial and economic per- performanţelor financiare şi economice în industri-
formance. Clients are affected by high trans- ile prestatoare de servicii. Clienţii sunt afectaţi de
action and switching costs, and service costuri de tranzacţionare şi costuri de înlocuire
providers at their turn, face difficulties in ridicate, iar prestatorii întâmpină, la rândul lor, difi-
properly managing their companies. cultăţi în alcătuirea ofertei şi gestionarea internă a
Standardization is the only solution to fight întreprinderii. Singura soluţie ce poate fi imaginată
on a large scale the information asymmetry pentru combaterea pe scară largă a asimetriei infor-
that can be imagined. maţionale o reprezintă standardizarea.
Improved performance in services sector O performanţă mai ridicată a sectorului ser-
is crucial to the overall economic development. viciilor este crucială pentru dezvoltarea eco-
Besides the increase of efficiency in exploita- nomică de ansamblu. Dincolo de eficienţa
tion of a large share of economic resources sporită a utilizării resurselor economice alocate
allocated to the service sector, it worth men- sectorului serviciilor – care reprezintă o pondere
tioning the contribution to raising consumer însemnată – este util să menţionăm contribuţia
satisfaction and welfare, as well as the contri- pe care servicii realizate în condiţii de perfor-
bution that better services have to the competi- manţă ridicată o pot avea la creşterea satisfacţiei
tiveness of industries that use services as an consumatorilor şi a bunăstării acestora, precum
intermediate input. şi contribuţia acestora la creşterea competitiv-
ităţii industriilor ce folosesc pe scară tot mai
largă serviciile pentru consum intermediar.
It results that services standardization may Prin urmare, standardizarea serviciilor
provide a number of benefits, among which: promite o serie de avantaje, printre care se numără:
stimulating competition; stimularea concurenţei;
removal of barriers in the trade with înlăturarea barierelor din calea comerţu-
services; lui cu servicii;
facilitation of contracting, monitoring înlesnirea contractării, urmăririi exe-
execution and pricing in services provision; cuţiei şi tarifării în prestările de servicii;
improving the quality of services; creşterea calităţii serviciilor;
increasing protection of consumers (stan- întărirea protecţiei consumatorilor (stan-
dards including security related provisions) dardele includ elemente de siguranţă)
raising confidence and satisfaction of creşterea încrederii consumatorilor de
consumers due to their improved capacity to servicii şi a satisfacţiei lor ca urmare şi a posi-
compare alternative offers; bilităţii de a compara diferite oferte;
raising productivity and competitive- creşterea productivităţii şi competitiv-
ness of service industries and industries that ităţii întreprinderilor prestatoare de servicii şi a
use services as intermediate input. întreprinderilor care au un consum intermediar
semnificativ de servicii.
ment of new standardization projects in the field voltarea de noi proiecte de standardizare în
are considered as necessary and feasible. domeniul serviciilor sunt necesare şi fezabile.
Given the raising importance of services Recunoscându-se importanţa crescândă a
standardization, the European Commission standardizării serviciilor, Comisia Europeană a
gave a first programming mandate to CEN and încredinţat CEN şi celorlalte organisme
the other European standardization bodies in europene din domeniul standardizării un man-
2003, and a second programming mandate in dat de programare în 2003, şi un al doilea în
2005. 2005.
The main issue within the new program- Principala problemă cuprinsă în cel de-al
ming mandate is related to the feasibility of doilea mandat de programare se referă la fezabili-
horizontal standardization in the field of serv- tatea standardizării orizontale în domeniul servici-
ices and the identification of the fields where ilor la nivel european şi identificarea domeniilor în
European horizontal standards are more need- care standardele europene orizontale sunt mai
ed, feasible and can add more value on differ- necesare, mai fezabile si pot avea o contribuţie
ent time horizons. mai importantă, pe diferite orizonturi de timp.
CEN Horizontal European Service Proiectul intitulat Strategia CEN privind
Standardization Strategy (CHESSS) is based standardizarea europeană orizontală în domeniul
on the believe that “a good service is a good serviciilor (CHESSS), se bazează pe ideea că „un
service” independently of the concrete nature serviciu bun este un serviciu bun” indiferent de
of service in cause, addresses a number of top- natura lui concretă, este îndreptat către aspecte
ics that European standardization experts con- considerate de experţii europeni că se bucură de
sider to be main horizontal issues: cel mai larg interes în sfera serviciilor, cum sunt:
Safety in delivery of services; siguranţa în furnizarea serviciului;
The assessment of customer satisfaction; evaluarea satisfacţiei clientului;
Complaints and redress systems; sisteme privind plângerile şi măsurile
Billing and innovative metering practice; reparatorii;
facturarea şi practici inovative de măsurare;
Also there is a specific interest for com- De asemenea, se urmăresc aspecte speci-
mon issues regarding specification, sourcing fice serviciilor către întreprinderi precum şi
delivery and quality of business related servic- unele contribuţii cu caracter metodologic la
es and two contributions of a methodological standardizarea serviciilor:
nature to services standardization in general:
ghid de elaborare a standardelor de ser-
Guidance in the preparation of service
standards; vicii;
glosar de termeni si definiţii pentru stan-
Glossary of terms and definitions rele-
dardizarea serviciilor.
vant to services standardization.
Fiecare dintre aceste teme determină dis-
Each of these topics generates complex
cuţii complexe şi necesitatea unor alegeri atente.
discussions and requires careful choice mak-
ing. Nonetheless, a number of conclusions are Totuşi, un număr de concluzii sunt deja evidente,
obvious already, including the fact that a large între acestea faptul că părţile interesate susţin cu
majority of stakeholders support horizontal o largă majoritate standardizarea orizontală.
standardization. more detailed results of the Rezultate mai detaliate ale consultărilor între-
consultations carried on during the project will prinse pe durata proiectului vor fi făcute cunos-
be made public in April at CHESSS final sem- cute, în luna aprilie 2008, cu ocazia seminarului
inar that will take place in Brussels. final al CHESSS care va avea loc la Bruxelles
Conclussions Concluzii
Services standards favor a better func- Standardele de servicii oferă avantaje atât
tionality of relevant markets as well as a bet- în ce priveşte funcţionarea pieţelor relevante şi
ter overall economic dynamic. Different dinamica economică de ansamblu, cât şi din per-
stakeholders also benefit from services stan- spectiva intereselor diferitelor părţi interesate,
dardization, especially consumers and, more între acestea, în special a consumatorilor.
generaly, service customers that are empow- Aceştia beneficiază prin standardizare de posi-
ered to make more informed and more secure bilităţi mai largi de a compara între ele ofertele
choices. de servicii şi de a o alege pe cea care promite să
corespundă cel mai bine aşteptărilor.
Service providers also get advantages Şi furnizorii de servicii obţin avantaje din
from service standardization, primarily by the standardizarea serviciilor, în primul rând în ce
rationalization of internal processes and also priveşte raţionalizarea proceselor interne, dar
from better interpretation of market signals and şi printr-o mai bună interpretare a semnalelor
the opportunity to position their offer in rela- pieţei şi oportunitatea de a-şi poziţiona oferta
tion with the standard. Nevertheless they are în raport cu standardul. Totuşi, furnizorii de
not the main supporters of services standardi- servicii nu sunt principali suporteri ai standard-
zation because they face lower pressures under izării, întrucât actuala asimetrie informaţională
current circumstances of asymmetrical infor- atenuează presiunile concurenţiale pe care, alt-
mation. fel, ar trebui să le înfrunte.
Service providers also fear that European Furnizorii de servicii se tem şi de faptul că
standards will increase the regulatory and standardele europene se vor adăuga celor
administrative burden. Related to this, one naţionale, sporind povara legală şi administrativă.
should note that, similarly to product standards, Legat de aceasta, trebuie spus că temerea este
European standards will not be added to nejustificată; în mod similar cu ceea ce s-a întâmplat
national ones, but will replace them and gener- cu standardele de produse, standardele europene vor
ally will provide a more comprehensive and înlocui standardele naţionale asigurând – foarte prob-
transparent framework. abil - un cadru mai cuprinzător şi mai transparent.
In Romania services standardization is În România, standardizarea serviciilor
regarded with reluctance. Service providers este privită cu reţinere. Furnizorii de servicii
enjoy the power to provide customers with low profită de posibilitatea de a furniza servicii de
quality services, giving fictional justification proastă calitate, oferind pentru aceasta justi-
for their under-performance and no redress to ficări fictive, ei neacordând nici un fel de
customers affected by it. reparaţii clienţilor lezaţi.
General public especially claim the lack of Publicul se plânge de lipsa de solicitudine
solicitude and the corruption of the public şi de corupţia administraţiei, furnizărilor de ser-
administration, general interest service vicii de interes general şi a prestatorilor de ser-
providers and state-owned service companies. vicii cu capital de stat. Din punctul de vedere al
From this point of view, proper services stan-
societăţii româneşti standardizarea serviciilor ar
dardization may be seen as a healing device.
putea fi văzută ca un remediu eficace.
Romania should be interested, therefore,
România ar trebui să fie interesată, prin
in accelerated formulation, adoption and
urmare, în accelerarea formulării, adoptării şi imple-
implementing of service standards. More than
mentării standardelor de servicii. Mai mult decât
this, there is an opportunity for the national
standardization body, professional organiza- atât, există oportunitatea ca organismul naţional de
tions, consumer representatives and other standardizare, organizaţiile profesionale, reprezen-
stakeholders to play an active role in influenc- tanţii consumatorilor şi alte părţi interesate să par-
ing choice making at European level. In this ticipe activ la formularea soluţiilor la nivel euro-
respect, Romanian policy makers should pean. Având acest lucru în vedere, cei care răspund
encourage activities aiming at: în România de politicile economice ar trebui să
improvement of the knowledge and încurajeze şi să stimuleze activităţile care urmăresc:
understanding related to service standardization; îmbunătăţirea cunoaşterii şi înţelegerii
identification, from a Romanian perspective, cu privire la standardizarea serviciilor;
of priorities in approaching services standardization; identificarea priorităţilor României în
mobilization of interested parties; domeniul standardizării serviciilor;
establishment of Technical Committees mobilizarea părţilor interesate;
and adoption of clear timed work programs by constituirea de comitete tehnice şi
each of them; adoptarea de programe şi calendare de lucru
close follow-up of, and participation at clare pentru fiecare comitet;
the work carried on at European level. urmărirea îndeaproape a activităţilor derulate
The authors of the present article consider la nivel european şi participarea activă la acestea.
that services standardization should be given Autorii prezentului articol apreciază că
much more attention, because it represent rep- standardizării serviciilor ar trebui să i se acorde
resents a very important process that will mult mai multă atenţie, întrucât aceasta reprezin-
deeply influence the economy in the near tă un proces deosebit de important, care va influ-
future. enţa în mod profund economia în anii următori.
References
[1] Arnold Pindar and Dana Kissinger-Matray, Standardizarea serviciilor, Revista Standardizarea,
nr. 5, mai 2006, pag. 10
[2] Bernard Averous, Convergenţa demersurilor din domeniul produselor şi serviciilor, Revista
Standardizarea, nr. 4, aprilie 2006, pag. 27
[3] Dinu Vasile, Standardizarea şi certificarea produselor şi serviciilor, Editura A.S.E., Bucureşti,
2006
[4] Holger Muehlbauer, Standardele pentru servicii facilitează relaţiile de afaceri, Revista de
Standardizare nr. 6, iunie 2006, pag. 24
[5] Lars Flink, Standardizarea în domeniul serviciilor. Abordarea europeană, Revista
Standardizarea, nr. 7, iulie 2006, pag. 23
[6] *** Directiva Parlamentului şi Consiliului privind serviciile pe piaţa internă nr. 123/2006
[7] *** Interim Report to Programming Mandate M/371, SA/CEN/ENTR/371/2006-27
[8] *** CHESSS Project web-page http://www.chesss.eu/
Bune practici
Nevoia de personalităţi
Un model pentru generaţiile următoare: Profesorul universitar doctor Dumitru Patriche 260
Prof. univ. dr. Iacob Cătoiu
Recenzie de carte
Commodity – Consumer – Quality. The XXI-st Century’s Perspective 264
Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie,
Prof. univ. dr. Giuseppe Calabrò
Economie şi ecologie - Parteneriat creativ pentru bunăstare 266
Prof. univ. dr. Ana Bazac
BUNE PRACTICI
GUVERNANŢA CORPORATIVĂ
(Corporate governance)
Rezumat Abstract
Poziţionarea diferită a grupurilor de The different positioning of the stakehold-
subiecţi – manageri, acţionari, salariaţi, parteneri ers – shareholders, management, employees,
comerciali, etc. în raport cu firma, conduce la suppliers, customers, banks etc. in relation
manifestarea asimetriei informaţionale. În acest with the company lead to the information
context, valorificarea poziţiei privilegiate deţinute asymmetry. Because of information asymmetry
de către entităţile din interiorul firmei („insider-i”) to valorize the privileged position of any entity
poate genera efecte negative majore pentru cele- inside the company (insiders) could generate
lalte categorii menţionate anterior. Pentru a evita major negative impact on the other involved
acest fenomen, au fost delimitate o serie de bune parties. To avoid this situation, policies and
practici în măsură să asigure, în principal, trans- mechanisms were identified in order to ensure
parenţa şi veridicitatea informaţiilor furnizate de the best practice by transparency and accuracy
către o companie. Managementul companiei în of the information provided by a company.
spiritul acestor bune practici este denumit Company’s management for the purpose
guvernanţă corporativă. Operaţionalizarea aces- of this best practice is called corporate gover-
tor practici este de natură să genereze beneficii nance. The corporate governance implementa-
importante atât companiei în sine, cât şi celorlalte tion generates major benefits to all involved
entităţi deoarece permite fundamentarea rigu- parties as allows that right decisions are made
roasă a deciziilor la nivelul acestora. at their level.
Aplicarea corectă şi consecventă a setului de The accurate and persistent implementa-
bune practici, descris în continuare, constituie tion of the best practices below described is
unul din factorii determinanţi în atingerea obiec- one of the key factors in achieving the strategic
tivului strategic al companiei deoarece permite objective of the company as it allows the
reducerea costului împrumuturilor şi contribuie la decreasing cost of the capital and rise of the
creşterea cursului acţiunilor pe piaţa bursieră. share price on the capital market.
Organizarea de tip corporatist a afacerii implică separarea proprietarilor (acţionarilor) acesteia de man-
agementul său. În aceste condiţii, în mod evident, poziţionarea celor două entităţi în raport cu fluxul infor-
maţional ce priveşte firma este diferită, în sensul că managerii sunt cei care produc informaţia, în timp ce
acţionarii, dar nu numai, sunt cei care beneficiază de ea. Teoria financiară uzitează conceptul de “asimetrie
informaţională” pentru a reliefa poziţia privilegiată faţă de informaţie deţinută de manageri în raport cu
acţionarii firmei. Mai mult, acest privilegiu al managementului firmei ca furnizor de informaţii se manifestă
şi faţă de alte entităţi care dezvoltă sisteme relaţionale cu respectiva firmă cum ar fi : salariaţii, instituţiile de
credit, partenerii comerciali (furnizori şi clienţi), statul, potenţialii investitori şi chiar comunităţile locale.
Din punct de vedere conceptual, guvernanţa corporativă semnifică modul în care este administrată şi
controlată o afacere, facilitând verificarea modului de îndeplinire firmei de către echipa managerială a obiec-
tivelor stabilite la nivelul său.
Principiile fundamentale general acceptate ale guvernanţei corporative sunt :
Protejarea drepturile acţionarilor şi tratamentul egal al acestora ;
Recunoaşterea intereselor tuturor entităţilor care dezvoltă raporturi cu compania: salariaţi, creditori,
parteneri comerciali, etc.;
Nu în ultimul rând, firma trebuie să informe- între gradul de dezvoltare a pieţelor financiare şi
ze despre eventualele distincţii, rating-uri acordate respectarea drepturilor acţionarilor. Graficul de
de către agenţii specializate sau clasamente întoc- mai jos [4] ilustrează această corelaţie, în sensul că
mite cu privire la modul de administrare efectivă a nivelul de dezvoltare cel mai ridicat al pieţelor
afacerii pe baza principiilor de guvernanţă corpo- bursiere este înregistrat de către grupul ţărilor (4)
rativă. în care drepturile acţionarilor sunt protejate în
măsura cea mai mare.
Avantajele practicării guvernanţei Grafic 1. - Corelaţia dintre drepturile
corporative acţionarilor şi dezvoltarea pieţei bursiere
Conform unei anchete realizate de către
cunoscuta firmă americană de consultanţă în 0,7
raportul capitalizare
management McKinsey în anul 2002, 80% din cei 0,6
bursieră/P.I.B.
chestionaţi erau dispuşi să plătească un preţ mai 0,5
mare pentru acţiunile companiilor administrate 0,4
0,3
eficient. Principalele trăsături ale managementului
0,2
eficient constau în faptul că majoritatea directori- 0,1
lor provin din exteriorul companiei, există sisteme 0
de evaluare formală a organelor de conducere şi 1 2 3
categoria de clasificare
4
Bibliografie
[1] Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare Guidance on Good Practices in
Corporate Governance Disclosure, New York, Geneva, 2006;
[2] McKinsey & Co. Global Investor Opinion Survey, New York 2002;
[3] Dick Alexander & Zingales Luigi Private Benefits of Control: An international Comparaison,
Journal of Finance, nr. 59, pp.537 – 600;
[4] La Porta Rafael, Florencio Lopez de Silanes, Andrei Shleifer şi Robert Vishny. Legal
Determinants of External Finance, Journal of Finance, nr. 52, 1997, pp. 1131-1150;
[5] La Porta Rafael, Florencio Lopez de Silanes, Andrei Shleifer şi Robert Vishny. Law and
Finance, Journal of Political Economics, nr. 106, 1998, pp. 1113 – 1155
NEVOIA DE PERSONALITĂŢI
În precedentele două numere ale revistei a ani mai târziu, când am fost angajat la catedra
fost evidenţiată personalitatea a doi dintre de profil, am cunoscut în mod nemijlocit, din
„clasicii” ştiinţei merceologice de la Facultatea interior, numeroase personalităţi care au influ-
de Comerţ a Academiei de Studii Economice din enţat evoluţia evenimentelor care s-au succedat
Bucureşti şi, totodată, din România – profesorii în timp. Folosesc acest prilej să le mulţumesc
Virgil Armeanu şi, respec- din adâncul inimii şi să le aduc un profund
tiv, Dumitru Dima. omagiu pentru că şi-au pus amprenta în mare
Prezenta ediţie este consa- măsură şi asupra evoluţiei mele profesionale.
crată personalităţii profe- Galeria personalităţilor nu poate să nu-l
sorului univ.dr. Dumitru includă la loc de cinste pe profesorul universi-
Patriche, care s-a aflat în tar doctor Dumitru Patriche – fiu de excepţie al
fruntea Catedrei de facultăţii, unul dintre cei care au contribuit din
Comerţ de-a lungul peri- plin, de-a lungul multor decenii, la progresele
oadei 1992-2004 şi sub a semnificative înregistrate pe multiple planuri.
cărui conducere a fost Poate să pară surprinzător, dar ne-am
redefinită specializarea cunoscut în Gara de Nord din Bucureşti. Eram
omonimă, de altfel, singu- preparator universitar, în primul an de activita-
ra care dăinuie încă de la te, la Catedra de Comerţ, când bunul şi respec-
înfiinţarea Facultăţii de tatul coleg din colectivul nostru, asistentul uni-
Comerţ, în 1951. Anterior versitar (profesorul universitar de mai târziu)
a fost prodecan (1976- Mihai Grigorescu, m-a invitat să-l însoţesc la
1981) şi apoi secretar ştiinţific al Consiliului gară pentru a-l întâmpina pe cel care sosea cu
facultăţii (1985-1992). Bun organizator, pentru trenul de la Bacău – Dumitru Patriche. Cei doi
o vreme a fost cooptat în conducerea au fost studenţi eminenţi ai facultăţii şi se
Universităţii Româno-Americane (1991-1995). cunoşteau din timpul studenţiei, primul absol-
I-a fost conferită Diploma „Opera Omnia“ a vind la un an, în 1962, după cel de-al doilea.
ASE pentru cercetare, în 2001, precum şi titlul Am înţeles că domnul Dumitru Patriche se
de Doctor Honoris Causa al Universităţii „1 afla la o importantă răscruce a vieţii sale. După
Decembrie“ Alba Iulia, în 2005. (Nicolae Lupu) absolvirea cu rezultate excelente a facultăţii, în
Cei peste 55 de ani de funcţionare neîntre- 1961, s-a dus în zona sa natală, unde s-a făcut
ruptă a Facultăţii de Comerţ din Academia de
Studii Economice au însemnat tot atâtea trepte
spre cucerirea unei poziţii de invidiat, în cons-
telaţia învăţământului superior românesc. O
asemenea ascensiune nu era posibilă fără con-
tribuţiile remarcabile ale unor dascăli care au
reuşit să onoreze la cel mai înalt nivel acestă
profesie.
Iniţiativa prestigioasei reviste „Amfiteatru
Economic” de a introduce rubrica „Personalia”
în cuprins este mai mult decât lăudabilă.
Profesorii de marcă ai facultăţii pot reprezenta În 1983, încadrat de profesorii Virgil Adăscăliţei,
modele de urmat pentru urmaşii lor la catedră şi Ecaterina Cardula şi MC Demetrescu
nu trebuie să-i uităm nici o clipă.
Din 1961, când am devenit student al aces- repede remarcat ca economist în activitatea
tei facultăţi, şi mai ales după absolvire, cinci practică din sfera comerţului cooperatist, ajun-
învăţământul superior, domnul profesor calităţi pe care le are, Domnia sa va mai avea
Dumitru Patriche a fost atestat de Consiliul multe de spus în obştea oamenilor de ştiinţă.
Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Asigurându-l de întreaga noastră stimă şi
Învăţământul Superior în calitatea de „Expert
evaluator”, contribuind şi în felul acesta la mer- consideraţie, noi îi dorim multă sănătate,
sul înainte al ştiinţei economice româneşti. viaţă lungă şi realizarea tuturor proiectelor pe
Şanse similare le-a avut şi ca membru în care suntem siguri că le are pentru anii care
Comitetul Român al Distribuţiei. vin.
Ultimii 10-15 ani i-a Prof.univ.dr. Iacob Cătoiu*
dedicat ştiinţelor
comerciale în sens
strict; Comerţ şi
globalizare, din 2003, * Autorul articolului, prof.univ.dr. Iacob
este un volum colectiv
de studii apărut Cătoiu, a răspuns cu plăcere invitaţiei noas-
în coordonarea tre. Între 1981 şi 2003, cu o singură intermi-
profesorului Dumitru
Patriche tenţă, ca prodecan şi decan, s-a aflat în echi-
pa de conducere a Facultăţii de Comerţ, pen-
tru o vreme desfăşurându-şi activitatea umăr
la umăr cu profesorul Dumitru Patriche.
Prof.univ.dr. Iacob Cătoiu a fost decanul
Facultăţii de Comerţ de-a lungul întregii
perioade 1992-2003.
Pentru întreaga activitate în domeniul Este şef al promoţiei 1966 a aceleiaşi
cercetării ştiinţifice economice, şcoala în care facultăţi. În 1973 a devenit MBA al Indiana
profesorul Patriche şi-a trăit prodigioasa viaţă University, cu specializările marketing şi
profesională l-a distins cu Diploma „Opera
Omnia”. Pe de altă parte, pentru activitatea analiză cantitativă, iar doi ani mai târziu, la
profesional-ştiinţifică şi contribuţia la afirma- aceeaşi universitate, şi-a susţinut teza de doc-
rea şcolii superioare economice, distinsului torat în specializarea marketing cu titlul
nostru coleg i s-a acordat „Diploma de „Modelling the Demand for Consumer dura-
Excelenţă a Academiei de Studii Economice”.
bles in Romania”, obţinând diploma de merit.
Recunoscut şi în afara graniţelor ţării,
domnia sa a devenit membru al American În anii 1973-1975, la Indiana University, a
Biographical Institute Inc. şi al International predat un curs de marketing.
Biographical Centre Cambridge, England, Întors în ţară, profesorul Iacob Cătoiu s-
fiind distins cu Diploma „International a afirmat rapid pe tărâmul ştiinţei şi al admi-
Educator of the Year 2004” şi cu placheta de
nistraţiei. Este pionier al lucrărilor publicate
aur a American Biographical Institute, tot în
2004, pentru semnificativa creaţie ştiinţifică în domeniile cercetărilor de marketing şi al
şi contribuţii pentru societate. comportamentului consumatorului. Între
Totodată, Editura McHase Press Ltd., numeroasele recunoaşteri se înscriu funcţia
Cambridge, England, l-a desemnat pe domnul de copreşedinte al Asociaţiei Române de
profesor Dumitru Patriche ca unul dintre pri-
Marketing, statutul de membru al Beta
mii 2000 de intelectuali ai lumii, publicându-
i biografia personală în lucrarea „2000 Gamma Sigma - cea mai înaltă societate aca-
Outstanding Intelectuals of the 21-st demică onorifică din SUA, Ordinul „Meritul
Century”. pentru Învăţământ“ în grad de Comandor
Desigur că este foarte greu să sintetizezi conferit prin decret prezidenţial (2004), dar
în câteva pagini activitatea de o viaţă a unui
coleg, mai ales a unuia care a reuşit să încu- şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei
nuneze atât de frumos o carieră, în ciuda mul- „Reuniunea Mărginimii Sibiului”. Este un
tor vicisitudini ale vremurilor trăite. În plus, îndrăgostit de plaiurile natale, ale comunei
sunt absolut sigur că profesorul Patriche nu Gura Râului, precum şi de versurile populare
şi-a spus ultimul cuvânt. Cu toate frumoasele din Ardeal.
RECENZIE DE CARTE
ria, such as: the design, crafting and delivery, The liberalization of international trade
the degree of satisfaction of the consumer’s proves the general trend of the modern society,
needs, the conformity with a referential, the meaning the gradual diminishment, up to total
fulfillment of national and international regula- disappearance of all the categories of barriers
tions, the fulfillment of regulations referring to that would impede the exchanges and respec-
the protection of life, individual’s health and tively, the circulation of commodities at global
environment, the adaptation to world’s require- scale. We hear more and more often about: the
ments etc. global organization, global market, global
Taking into consideration the trend of con- product, global distribution, global consumer
tinuous improvement and the extending com- and even global tastes.
modity supply, and also the constant growth The essay “Commodity-Consumer-
and diversification of consumers’ needs, the Quality” is bringing into attention of the scien-
producing companies define quality of supplied tific society, the specialists, the economic oper-
commodities depending on the dominant posi- ators within production, trade, services, a series
tion desired on the market at a certain moment. of aspects linked to the three components that
Concerning the evaluation of the consumers’ are interdependent one from the other, in order
needs degree of satisfaction, the organizations to find solutions to the new challenges that
must take into account the operational condi- appear in such a dynamic economy. It is a spe-
tions of the quality of commodities, which is cial occasion for revealing the results of the
reflecting the way in which the consumers’ research, to consolidate the link between prac-
requirements, or those of the society as a tice and theory, to define new projects regard-
whole, are perceived in each stage of the prod- ing the academic qualification that the contem-
uct’s trajectory. porary society requires.
1
Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.
Rodica Pamfilie Giuseppe CALABRÒ
- şef de catedră, - coordinatore del
Merceologie Collegio dei prorettori
şi Managementul e docente ordinario di
Calităţii, merceologia presso
Facultatea la facoltà di Economia
de Comerţ, Università degli
ASE Bucureşti Studi di Messina
RECENZIE DE CARTE
ECONOMIE ŞI ECOLOGIE
1
Ana Bazac
Nicolae Bulz, Mariano L. Bianca, Mihai Botezatu, Vasile Ştefănescu, Marcel Stoica,
2
Florin Căldăraru, Parteneriat creativ pentru bunăstare, Piteşti, Paralela 45, 2006
Volumul recenzat aici cuprinde şase studii, acestui fapt în şcoli filosofice opuse (Aristotel şi
structurate ca şase capitole: Reconstrucţia eco- contractualiştii moderni), autorul a trecut în
antropică. Modele multidisciplinare în ecologia revistă funcţiile oraşelor în evoluţia lor istorică,
urbană (M. L. Bianca), Reconstrucţia infor- folosindu-se de modelele bottom up şi top
maţională (M. Botezatu), Simularea subtilităţii down. Apoi, a pus faţă în faţă realitatea actuală
lumii noastre şi sublimarea întru cunoaştere a oraşelor cu modelele dezirabile ale ecologiei
(Marcel Stoica), Modelarea corelaţiei şi concor- urbane. Din acest punct de vedere, dacă criteri-
danţei funcţionale (V. Ştefănescu), Emularea ul este astăzi sustenabilitatea (adică dezvoltarea
(non)sistemicităţii vieţii şi conştiinţei noastre care permite satisfacerea nevoilor actuale fără
(N.Bulz), Mediul înconjurător, o provocare pen- compromiterea satisfacerii nevoilor generaţiilor
tru ştiinţa modernă (F. Căldăraru). Este, înainte viitoare, mai precis – „o dezvoltare calitativă şi
de toate un „parteneriat creativ” între cercetători nu cantitativă, încât să nu depăşească capac-
şi cadre didactice la Academia de Studii ităţile mediului natural de a reface input-urile de
Economice - Bucureşti, Universitatea din Siena materie primă şi de a absorbi output-urile de
- Italia, Universitatea Ecologică Bucureşti. deşeuri” – p. 10), oraşele apar a fi sisteme non
Volumul cuprinde, în final, şi o Chartă a sustenabile. De aceea, sustenabilitatea urbană –
Parteneriatului Creativ (N. Bulz, M. Stoica) pro- obiect de studiu al ecologiei urbane – are în
pusă încă în 2003. vedere „evaluarea reînnoirii materiei şi a
energiei necesare exigenţelor urbane”, „pro-
ducţia de deşeuri şi de materii polu-
ante...administrarea/transformarea lor”, „evalu-
area muncii necesare transformării energiei şi
materiei extrase din ambient” (ibidem). Trecând
în revistă limitele şi contradicţiile acestui pro-
ces, autorul a amintit şi punctele de vedere
diferite şi opuse cu privire la chiar
conceptul de sustenabilitate. Totuşi,
concluzia sa a fost aceea că „susten-
abilitatea este acceptabilă cu toate
limitările” (p. 13). De aceea, modelul
multidisciplinar propus pentru anal-
iza ariilor urbane a fost acela multi-
factorial de compatibilitate ecoantrop-
ică. Discutând conceptele avute în
vedere de acest model, M. L. Bianca a
ajuns la concluzia că „oraşele nu sunt
numai locuri inadecvate pentru viaţa
oamenilor, ci şi structuri care prin com-
plexitatea lor au devenit incontrolabile”
(p. 15), inclusiv prin consecinţele asupra
Este vorba de dez- relaţiilor interumane şi a psihicului uman.
voltarea unor cercetări ale auto- Pentru a realiza o anumită compatibilitate
rilor. Astfel, M.L. Bianca a discutat trei teme: ecoantropică a oraşelor, este necesară, a ară-
dezvoltarea istorică a aglomerărilor umane, tat autorul, regândirea raportului ecosistemic
propunerile ecologiei urbane, un model multi- însuşi (dintre spaţiu şi densitatea oamenilor),
disciplinar de ecologie urbană. Plecând de la transformarea unor zone în curs de urbanizare
motivaţia vieţii în grup ca şi de la reflectarea accelerată – ca Africa – în laboratoare, şi conşti-
descris tehnica de evaluare a conceptelor eco- comise în mod deliberat, pentru obţinerea unor
nomice într-un sistem ce include şi aparenţa şi avantaje materiale fără efort: fals, înşelăciune,
subtilitatea (p. 67). În evaluarea proceselor eco- corupţie, evaziune fiscală, delapidare etc...O
nomice, care sunt complexe, observatorii sunt soluţie posibilă poate fi...conectarea, de bună
experţi. Indiferent dacă evaluarea are loc pe bază voie, la o conştiinţă colectivă care să le monitorizeze
de negociere, ea are loc în funcţie de criterii pre- activitatea...În acest mod se poate accelera subli-
cise, iar analiza implică, în fond, descompunerea marea conştiinţei individuale într-o conştiinţă
proceselor, adică folosirea metodei antitetice (de colectivă socio-economică” (p. 100).4
descompunere a proceselor, de comparare cu cri- Capitolul al patrulea face nu doar deliciul
teriile asumate). Criteriile de evaluare au în matematicienilor, ci relevă o chestiune esenţială
vedere: structurarea datelor furnizate, ordonarea de ordin epistemologic. Dacă, după cum se ştie,
criteriilor după gradul de aparenţă descrescător, numeroase idei care au fost spuse de multe ori
eliminarea redundanţei criteriilor (factorilor), de-a lungul timpului, inclusiv în teoriile
eliminarea incompatibilităţii între criterii, echili- filosofice/politice/sociologice/economice mai
brarea intrărilor şi ieşirilor într-o relaţie de mult sau mai puţin clasice, au fost formalizate
parteneriat, acordarea unor grade de încredere mai târziu în teorii sofisticate5 - ceea ce arată şi
obţinute în fiecare etapă a machetei de evaluare, excepţionala capacitate de intuiţie a vechilor gân-
agregarea indicatorilor. Pentru a arăta utilitatea ditori şi dezvoltarea gândirii raţionaliste -, for-
conceptului de subtilitate/evaluare a subtilităţii, malizarea matematică a ideilor deja existente, şi
autorul a descris tehnica de evaluare a unui chiar deducerea unor idei noi în urma operei de
partener de afaceri, insistând asupra ipotezelor formalizare, constituie argumente imbatabile ale
efectului de aisberg, asupra ipotezei egalităţii teoriilor, şi chiar surse noi ale acestora. Nu este
rapoartelor pentru reacţiile directe şi indirecte şi puţin lucru, şi în această observaţie nu am vrut să
asupra etapelor de-subtilizării reacţiilor indirecte, reiterez vechea discuţie despre funcţia de instru-
conchizând aici că tehnica respectivă măreşte sig- ment a matematicii după cum nici nu poate fi
uranţa evaluării imaginii partenerilor, după cum vorba de a deprecia matematica (sau, dimpotrivă,
îmbunătăţeşte imaginea ca atare a partenerilor (p. filosofia etc.). Ci scopul a fost tocmai acela de a
85). În acelaşi timp, analiza cu ajutorul operatoru- releva că tema comună a autorilor cărţii – necesi-
lui antitetic de act permite managerului „să tatea şi posibilitatea parteneriatului creativ, adică,
anticipeze în mod amănunţit diferite dezechilibre, aş îndrăzni, a raporturilor sociale bazate pe
incompatibilităţi, etc. să le atenueze sau chiar să le parteneriat creativ – este întărită prin abordările
evite” (p. 88). Penultima parte a capitolului se formalizate.
referă la relevanţa informaţiei necesare urmăririi Concret, autorul a dezvoltat faptul că un
rezultatelor în cadrul unui parteneriat. Autorul a impediment major pentru realizarea unor activităţi
descris posibilităţile de aplicare a mulţimilor sub- eficiente, în cadrul unor sisteme şi în interacţiunea
tile la studiul calitativ şi cantitativ al relevanţei dintre acestea, este tocmai concordanţa dintre val-
informaţionale, sinergia relevanţei informaţionale orile şi obiectivele fiecărei activităţi şi sistem, ca şi
a conceptelor economice (inclusiv prin aplicaţii în dintre tehnicile de evaluare folosite. De aceea,
domeniul deciziei de investiţii pe piaţa de capital) înainte de toate este necesară cunoaşterea infor-
şi s-a oprit asupra contribuţiei conceptului de sub- maţiilor (a sistemelor de informaţii despre acele
tilitate la înţelegerea crescândă a complexităţii. În activităţi şi sisteme): în acest sens, autorul a calcu-
cadrul operării acestuia în condiţiile şi evoluţia lat coeficientul de corelaţie informaţională. De
complexităţii apare şi transformarea conceptelor asemenea, şi în continuarea teoriei lui Octav
subtile în altele, definite de autor drept sublime, Onicescu, autorul a pornit de la conceptul de
tocmai deoarece noile concepte sesizează mai energie informaţională – esenţial pentru a evalua
complet şi mai profund lumea. Iar dacă în anal- gradul de organizare a unui sistem – tocmai pentru
că permite sesizarea sensibilă a modificărilor sis-
iza şi comportamentul actorilor economici
temului. Descrierea statistică a unei structuri, ca şi
(firme, state), nivelul de cultură economică – măsurarea concordanţei între structuri, permit
inclusiv cu ajutorul teoriilor mulţimilor subtile – înţelegerea mai bună a problemelor acelor struc-
creşte, dacă educaţia creşte, dacă sunt asumate turi şi a relaţiilor dintre ele. După exemplificarea
criteriile şi particularităţile unor analize, în psihometrie, lingvistică şi demografie, autorul a
mijloace şi obiective ce includ mereu ultimele descris aplicaţiile corelaţiei şi concordanţei în
achiziţii ale ştiinţei, parteneriatele devin creative diferite domenii de activitate. Concordanţa este o
şi durabile, chiar în condiţiile unei competiţii măsură a atitudinilor unor subiecţi faţă de anumite
acerbe, a menţionat autorul (p. 99). Procesul de situaţii pentru realizarea unor relaţii de asociere (p.
formare a acestora este frânat de „greşelile grave 122). Voi enumera doar titlurile paragrafelor, toc-
mai pentru relevanţa lor pentru specialişti: corelaţii actuală - exacerbarea focalizării pe comunicare
informaţionale condiţionate, aplicaţii ale corelaţiei în dauna analizei critice a sistemelor – o
informaţionale la studiul controlului statistic şi de Introducere în de-complexificarea relaţiei
calitate, concordanţa unui sistem de caracteristici comunicare-conectivitate, partea a treia a
(procedeul bazat pe gradaţia de utilitate a fiecărei
creionat o viziune unitară, dar dincolo de
caracteristici, folosirea probabilităţilor, energia şi
corelaţii informaţionale de selecţii), aplicaţii în mecanicismul posibil în înţelegerea de către
teoria transmiterii informaţiei), măsura concor- unii a sistemicităţii, despre individ, conştiinţă,
danţei şi aplicaţii în probleme de parteneriat, apli- natură, societate. Această viziune este tocmai
caţii ale energiei informaţionale la verificarea aceea a parteneriatului creativ, adică a acţiunilor
ipotezelor statistice, teledetecţia (recunoaşterea consensuale şi responsabile ale omului faţă de
formelor în fotogram metrie şi teledetecţie), calcu- mediul său, dar şi faţă de mintea sa/universul
lul siguranţei structurilor, teoria jocurilor, strategii conştiinţei şi faţă de semeni. Parteneriatul cre-
aleatoare maxime. ativ – adică „o tendinţă armonică de cunoaştere,
Capitolul al cincilea poate fi socotit o carte
într-o carte: are 95 de pagini. Se poate spune că modelare interactivă şi înţelepciune contempo-
studiul este o sinteză a volumului, deoarece are rană pentru reconstruirea informaţională a unei
în vedere demonstrarea cu ajutorul teoriei sis- pieţe morale” (în care toate resursele, criteriile,
temelor (ceea ce înseamnă, în esenţă, con- obiectivele sociale au o reflectare societală
ceptele ştiinţifice ale prezentului) a posibilităţii responsabilă) (p. 139) – a implicat înţelegerea
evoluţiei societăţii spre concordanţa dintre om transdisciplinară a conceptului de dezvoltare
şi natură. Plecând de la definirea interfeţei din- durabilă. S-a descris proiectul de modelare
tre om şi maşină, autorul a dezvoltat un „traseu interactivă a conceptului de dezvoltare durabilă,
cognitiv” (p. 142) al umanităţii spre înţelegerea
sistemică şi cibernetică a individului, maşinii, concretizându-se şi prin proiectul unui laborator
naturii, interfeţelor dintre acestea. Conceptele şi interdisciplinar ca şi, în limba engleză, prin
articularea lor în logicile/concepţiile generale studiile şi tematica cursurilor ţinute de profe-
din antichitate, epoca modernă şi prezent au fost sorul Bulz în jurul acestor probleme.
trecute în revistă tocmai pentru a evidenţia pro- Capitolul al şaselea a abordat contradicţi-
cesul de continuitate – ne-mecanică, desigur – ile, problemele şi soluţiile legate de raportul
în cunoaşterea umană. Discutând evoluţia con- om-natură. Ceea ce este important, a arătat
ceperii interfeţei dintre om şi maşină, autorul a autorul, este necesitatea studierii mediului şi
considerat că tocmai această concepere poate fi
luată drept model al gândirii: de la una închisă rezolvării problemelor în cadrul unei imagini
la alta deschisă. De asemenea, că aceasta a unitare, integrate, a societăţii şi ecologiei.
implicat, de la reprezentările antice, şi inte- Volumul recenzat aici oferă subiecte de
grarea, într-un sistem mai complex de interfeţe, reflecţie (şi de controverse), o bibliografie largă
a naturii. S-a constituit, deci, gândirea sis- şi adusă la zi, şi idei care se cer duse mai departe.
temică, iar o tensiune puternică a gândirii a fost De altfel, aceasta a fost şi optica autorilor atunci
dată, în acest cadru, de gândirea unicităţii. În
acest sens, „abordările inter/trans-disciplinare când au încheiat cu invitaţia de a îmbunătăţi
proprii mileniului 3 sunt forme de a reduce ten- forma iniţială a Chartei Parteneriatului Creativ.
siunea societală dintre aspiraţia umană şi limi- Şi economiştii şi ciberneticienii economişti, care
tare” (p. 150). Tabelele şi stilul analitic şi logic sunt determinaţi să introducă în perspectiva lor
de exprimare concentrează o bogăţie de sugestii
pentru o multitudine de abordări ale problemei. problemele ambianţei, şi ecologii, care au în faţă
Dacă partea a doua a studiului a avut în vedere, o abordare trans-disciplinară, au de câştigat prin
într-o formulare de fin umor faţă de o meteahnă lectura acestei cărţi.
Note