REFERAT ASIGURAREA CALITATII PLANIFICAREA CALITATII

Grupa :933

Prin extensie. b) Specific unui diagnostic al calitatii reusit este caracterul lui participativ. . considerente privind politica referitoare la calitate si cerintele Standardului ISO 9000:2000 Planificarea strategica este urmata de planificarea operationala. Diagnosticul calitatii.planificarea operationala . 3.Potrivit literaturii de specialitate. managerii trebuind sa diagnosticheze precis domeniul condus. toate acestea concretizându-se în continutul politicii privind calitatea. precum si cerintele privind implementarea elementelor sistemului calitatii. una din functiile de baza ale managementului calitatii este functia de planificare a calitatii. 4. metoda diagnosticarii îndeplineste acela si rol pe care îl regasim si în medicina. . 5.planificarea strategica . Pentru a reusi un diagnostic corect. prin raportare la rezultatele obtinute într-o anumita perioada sau la performantele concurentilor. corespunzatoare naturii problemelor analizate. pentru a fundamenta corect decizii. din care nu trebuie sa lipseasca managerii si executantii nemijlocit implicati în desfasurarea activitatilor. Stabilirea actiunilor si procedurilor de întreprins. 2. Standardul ISO 8402 defineste planificarea calitatii ca fiind ansamblul activitatilor prin care se stabilesc obiectivele si cerintele referitoare la calitate. Efectuarea de analize previzionale. La fel se pune problema si în managementul firmei. c) Diagnosticul calitatii se finalizeaza in recomandari. calitatea în speta. Un doctor nu este considerat bun daca nu reuseste sa stabileasca cu exactitate un diagnostic. pe aceasta baza. cu scopul evaluarii rezultatelor firmei. care cuptinde urmatoarele etape: 1. Diagnosticul calitatii În managementul firmei. Stabilirea resurselor necesare. formularea de recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare. Plecând de la aceasta definitie. cu diferenta ca face referiri clare la procesele operationale si resursele necesare îndeplinirii obiectivelor calitatii. Asa cum se desprinde din definitia anterioara. Ca metoda de management. Planificarea strategica se refera la formularea principiilor de baza si a orientarii firmei privitor la calitate. O definitie sensibil asemanatoare o da si Standardul ISO 9000 : 2000. referindu-ne la tema noastra. in acest domeniu. Stabilirea obiectivelor în domeniul calitatii. diagnosticul calitatii are trei caracteristici definitorii: a) Se bazeaza foarte mult pe relatia cauza-efect. planificarea calitatii se subîmparte în doua componente : . diagnosticarea poate fi definita ca fiind acea metoda ce asigura analizarea firmei si a componentelor sale procesuale si structurale cu ajutorul unui ins trumentar specific in scopul principal de a ident ifica punctele forte si slabe ale domeniului analizat si. atât în depistarea punctelor forte si slabe. precum si pentru formularea recomandarilo r. diagnosticul calitatii reprezinta o investigare metodica a tuturor activitatilor si proceselor firmei care au implicatii asupra calitatii produselor realizate. este necesara formarea unei echipe competente si de implicarea mai multor angajati cu specializari diferite.

aceasta trebuie mai întâi sa fie definita. coordonatorul echipei prezinta metodologia cu instrumentele de lucru. slabe si a cauzelor acestora si de asemenea vor participa la elaborarea recomandarilor. Se poate spune ca pietele sunt locurile în care se realizeaza schimburi de produse si servicii între întreprinderi. Astfel. etc.Situatia macromediului. cererea se manifesta sub doua forme : cerere directa (a consumatorilor finali) si cerere derivata. Pregatirea strângerii informatiilor si însusirea de catre echipa a metodologiei diagnosticului calitatii si a instrumentelor de strângere si analiza a datelor si informatiilor. prin prisma întreprinderilor care achizitioneaza produsele altora sub forma de materii prime sau mijloace de productie. -conturarea unor recomandari de amplificare a potentialului firmei. Eficacitatea diagnosticului calitatii depinde foarte mult de competenta persoanelor care-l efectueaza. Aceste premise sunt: 1. diagrama PARETO. În acest scop.stabilirea pierderilor înregistrate datorate noncalitatii.Stabilirea obiectivelor diagnosticului calitatii. disfunctionalitatile si cauzele acestora si elaboreaza recomandari.Situatia distributiei.Situatia produsului .Stabilirea punctelor forte si slabe. realizeaza analiza viabilitatii activitatilor prin prisma calitatii. 2. Pentru realizarea analizei pietei de desfacere. definesc punctele forte si slabe.Pentru a realiza un diagnostic al calitatii reusit. . În cadrul echipei este necesara o definire riguroasa a rolurilor pe care componentii acesteia le îndeplinesc pe parcursul diagnosticarii. în cadrul sedintei de lucru.conjuctura actuala a pietei. studiul documentelor. . de aceea este bine ca firma sa apeleze la experti in domeniu. Analiza previzionala Analiza previzionala are ca scop evaluarea si estimarea evolutiei probabile a rezultatelor si performantelor întreprinderii în domeniul calitatii. . diagrama cauza -efect. acestea sunt de regula urmatoarele: . cei din interiorul firmei vor furniza datele si informatiile solicitate. Pe piata de desfacere. .determinarea potentialui de viabilitate economica.Situatia concurentei. . Echipa trebuie stabilita din specialisti din afara si din cadrul firmei investigate. Specialistii din afara firmei elaboreaza metodologia si etapele diagnosticului. . tinându-se cont de rezultatele diagnosticului si de conditiile de mediu preconozate. vor participa la conturarea punctelor forte. si între acestea si consumatori.furnizarea elementelor necesare planificarii calitatii în firma. Conturarea echipei ce va efectua diagnosticul calitatii. Antrenarea si implicarea persona lului firmei in scopul realizarii unui diagnostic complet si corect. În aceasta directie. . vor participa la analiza activitatilor firmei prin intermediul sedintelor de lucru. acesta trebuie sa fie în prealabil pregatit. .Situatia promovarii . principala componenta a analizei previzionale este analiza de piata. creându-se premisele necesare unui demers stiintific. 3. observarea directa.depistarea( pe cât posibil cuantificata) a punctelor forte si slabe. Dintre acestea pot fi enumerate: chestionarul. interviul. . O analiza previzionala completa trebuie sa cuprinda analize si referiri la urmatoarele elemente : . diagrame de proces. tipuri de grafice utilizate. 4.

Asigurarea protectiei fata de amenintarile existente.Utilizarea oportunitatilor surprinse.Acest fapt reprezinta o constrângere evidenta pentru analist. Se cuvine sa remarcam aici ideea ca oferta prezentata de întreprinderi prin cataloage. . Pentru întelegerea cât mai exacta a situatiei actuale a pietei într -un anumit domeniu. cât si al ofertei. materiale si financiare necesare îndeplinirii lor. si din analizele previzionale provitoare la evolutia pietelor de desfacere. tratarea acestora fiind realizata de pe pozit ia obiectivelor concepute si dimensionate într-o viziune sistemica. Management prin obiective În categoria instrumentarului managerial. Unul din cele mai complexe si raspândite sisteme de conducere pe plan mondial este Managementul prin obiective. b) introduce o noua optica în ceea ce priveste aprec ierea salariatilor si a subdiviziunilor organizatorice în care îsi desfasoara activitatea. d) reclama adaptarea structurala si functionala a celorlalte componente manageriale : organizatorica. .premisa a comensurarii exacte a cheltuielilor si rezultatelor. cerintelor pietei. se trece apoi la operationalizarea acestora prin stabilirea obiectivelor derivate la nivel de activitati. de tipul de nevoie sociala pe care îl satisface. e) introduce ordine si disciplina în activitatea fiecarui salariat conducator sau executant. a termenelor calendaristice si a resurselor umane. data fiind complexitatea ridicata a acestora respectiv modelele si tehnicile ce le compun contributia majora adusa la executarea proceselor de management în ansamblul lor. . indispensabile unui c limat de munca orientat spre eficienta . Stabilirea obiectivelor.Livrarea de produse conform contractelor. care este raspunsul fiecarui fabricant la cererea resimtita. .Înlaturarea punctelor slabe ale întreprinderii. . st imularea / sanctionarea acestora realizându-se în functie de gradul de îndeplinire a obiectivelor . etc. resurselor si termenelor Urmatoarea etapa a planificarii calitatii este stabilirea obiectivelor fundamentale ale calitatii în functie de concluziile desprinse în cadrul diagnosticului calitatii. subdiviziuni organizatorice. trebuie sa se tina seama de diferentele de sensibilitate ale cererii consumatorilor fata de modificarea pretului.Consolidarea imaginii firmei privind calitatea oferita. practic. atât la nivelul cererii. Pornind de la astfel de obiective fundamentale. Apelarea la aceste sisteme reprezinta o necesitate pentru actuala etapa de tranzitie spre economia de piata. acesta trebuind sa cunoasca mai multe medii si sa evalueze mai multe piete. etapa care trebuie sa constituie un interval de „asezare” pe principii economice a managementului întreprinderii. toate componentele procesuale si structurile ale întreprinderii.. reprezinta o informatie pertinenta privind structura cererii într-un anumit domeniu. O alta caracteristica a pietelor este lipsa de omogenitate a acestora. a actiunilor si modalitatilor de îndeplinire a acestora. decizionala si informationala si pe acest fond transformarea managementului într-o veritabila pârghie a cresterii eficientei. pe de o parte. . Totul depinde de natura produsului. c) permite „împingerea” gestiunii economice pâna la nivelul celor mai de jos diviziuni organizatorice . eterogenitatea este însa mult mai accentuata la nivelul cererii. procese. a preferintelor consumatorilor si a actiunilor concurentilor. actiunilor. Obiectivele fundamentale în domeniul calitatii vizeaza în general: .Consolidarea punctelor forte. În scopul argumentarii acestei afirmatii prezentam urmatoarele elemente: a) cuprinde. si fata de actiunile de marketing pe de alta parte. sistemele de conducere ocupa o pozitie aparte. cu privire la situatia interna.

de la sedinta la managementul prin bugete. cum trebuie actionat cu precadere si ce rezultate se pot obtine dupa atingerea lor. se efectueaza c u luarea în considerare a prioritatilor diferitelor categorii de obiective. scopuri sau deziderate cuantificabile pe care o întreprindere. Programele de actiuni Se întocmesc pentru fiecare subdiviziune organizatorica principala a firmei. În acest context. obiective derivate (de gradul I si II). Managementul prin obiective cuprinde. Managementul prin obiective poate fi definit în mod sintetic ca un sistem de management bazat pe determinarea riguroasa a obiectivelor pâna la nivelul executantilor. colectiv sau individ si le propune spre realizare într-un termen stabilit si cu mijloace predeterminate. Pe aceasta baza se asigura o determinare precisa a resurselor cheltuite de principalele componente ale întreprinderii si a rezultatelor efective . Esential este ca sistemul categorial de obiective sa se agregheze armonios pe verticala sistemului de management. − Obiectivele compartimentelor sau subdiviziunilor organizatorice (obiective derivate de gradul I si II) rezultate din obiectivele generale ale unitatii este necesar sa fie clar definite. Calendarele de termene Pentru a asigura o sincronizare temporala adecvata. utilizându-se principiul numararii inverse. Ca urmare. − Obiectivele fundamentale reprezinta exprimari cantitative sau calitative ale scopului pentru care a fost înfiintata si functioneaza unitatea economica. facilitând astfel realizarea lor. materiale si financiare aferente realizarii obiectivelor previzionate. pe baza integrarii eficiente a eforturilor si a rezultatelor fiecarui component al ei.f) permite folosirea unui evantai de metode si tehnici manageriale. Bugetele Fundamentul economic si motivational al MPO îl reprezinta bugetele elaborate pentru fiecare subdiviziune organizatorica constituita ca centru de venituri si cheltuieli si pentru firma în ansamblul sau. Sistemul categorial de obiective cuprinde: obiective fundamentale. de regula. Acestea trebuie definite de o maniera cât mai concreta si operationala. evident pentru ansamblul întreprinderii. de la diagnosticare la delegare. care participa nemijlocit la stabilirea lor si corelarea strânsa a recompenselor. în limitele unor costuri ce nu pot fi depasite. asigurând realizarea obiectivelor cuprinse în planul sau programul firmei. Stabilirea actiunilor de întreprins. De aici rezulta deosebita sa complexitate. în elaborarea lor se porneste de la termenele finale pentru obiectivele fundamentale si obiectivele derivate de gradul I. obiective specifice si obiective individuale. împreuna cu specificarea actiu nilor necesare în acest scop. respectiv sanctiunilor cu nivelul obiectivelor prestabilite. ca si a mijloacelor disponibile. pe cât posibil cuantificat. alcatuita din sase componente: Sistemul categorial de obiective Prin obiective se înteleg teluri. de la managementul prin exceptii la tabloul de bord etc. este bine ca fiecarui executant sa i se precizeze obiectivul pe care îl are de executat. În cadrul programelor se cuprind de o maniera foarte precisa resursele umane. − La nivelurile inferioare de conducere. ansamblul activitatilor unei întreprinderi. MPO are o structura complexa. Obiectivele derivate trebuie astfel formulate încât sa permita întelegerea operativitatii adoptarii deciziilor. sa concorde cu cele ale unita tii pe ansamblu si sa fie recunoscute si însusite de întreg personalul. multiplele aspecte la care trebuie sa se refere. obiectivele asigura elaborarea unor programe de realizat. constituite pe centre de cheltuieli si venituri si.

Repertoarele de metode Suportul logistic al MPO îl reprezinta metodele utilizate atât în munca de management. O atentie deosebita trebuie acordata metodelor prin care se realizeaza functiile managementului: previziunea ..Acest sistem de conducere permite o veritabila descentralizare manage riala în interiorul unitatilor economice. o descentralizare de jos în sus prin asumare de atributii. în care gradul de implicare. trinom a carui regasire în practica manageriala a unei firme genereaza caracter de ordine. mediu si interior. MPB asigura o comensurare valorica a obiectivelor. a sanctiunilor. disciplina si rigurozitate pe ansamblu si la nivelul fiecarei componente procesuale si structurale. apatie. de regula realizate intr-un centru de gestiune. Conducerea pe baza de obiective asigura îmbinarea armonioasa a obiectivelor. Instructiunile Aceasta componenta majora a MPO este reprezentata de instructiunile de respectat în implementarea componentelor de mai sus amintite. antrenarea si control – evaluarea. Reflectarea importantei ce se acorda acestui aspect o reprezinta repertoarele de metode utilizate în întreprindere. organizarea. MPO este sistemul de conducere cu cele mai mari valente de crestere a eficientei economice a firme i în care se aplica si de aceea avantajele sunt multiple. asigurând promovarea si utilizarea unor sisteme flexibile de cointeresare materiala. MPO permite folosirea unui evanta i de metode si tehnic i manageriale. manifestari anarhice etc. .MPO are si o complexa dimensiune motiva tionala. metodele si tehnic ile de management. fireste. responsabilitati si competente de catre principalele subdiviziuni organizatorice ale firmei. ce se reflecta la unele din activitati ale firmei. . de participare la realizarea acestora constituie principalul element de conditionare a marim ii recompenselor si sanctiunilor. Pentru a fi cât mai utile este necesar ca instructiunile sa nu fie amanuntite. iar un loc aparte în metodologia de operationalizare a sistemului îl ocupa Managementul prin bugete (MPB). coordonarea . element fundamental pentru luarea unor masuri de perfectionare judicios localizate. veniturilor si rezultatelor firmei si componentelor sale abordate ca centre de gestiune. valabile pentru ansamblul activitatilor firmei. Instructiunile ref1ecta conceptia conducerii firmei asupra modulu i de realizare a obiectivelor si ele trebuie sa respecte legislatia si sa ref1ecte experienta respectivei firme. derularea corespunzatoare a proceselor de management în fiecare din cele trei etaje ale managementului firmei: superior. Instructiunile se elaboreaza în doua categorii: o generale.obtinute . Concomitent se poate apela la oricare din sistemele. Întocmirea acestora nu este o operatie mecanica . concomitent cu evidentierea mai exacta a recompenselor si. cât si în cea de executie. cu precizarea ca acestea trebuie sa se încadreze în succesiunea etapelor MPO si sa asigure atingerea calitativa si cantitativa a obiectivelor asumate. cheltuielilor. întrucât faciliteaza aparitia manifestarilor de imobilism. tinând cont de caracteristicile obiectivelor stabilite si ale proceselor de munca implicate. rigiditate. . deoarece favorizeaza confuzii. ci un proces rational de selectie a celor mai adecvate metode si tehnici. o partiale. rezultatelor si recompenselor sau sanctiunilor. dar nic i prea generale. precum si a celor folosite de personalul de spec ialitate de înalta calificare.