Sunteți pe pagina 1din 4
Cu 0 suta de mitioane de ant inainte ca onl sé fi evoluat pana fa stadtul traiutet fn pesters, unele spectt de tnsecte dezvoltasera deja o adeviraté organizare soctald. ole de must sau de Bust nu sunt Rieter si ature © neresata Inseciele doar de proprit st supravieture Sociale, in schimb, Inpan sareina de 231 con- 9 ‘duce propmis cemunitie, fa cazul abbnes de Sup, de exempt lverttosrele adund hrana $1 = parese pli, i tinp ce regina *mine 2cact Perens 4 depune ol, intiegul sup presitand fe pe usms acest impani sarcintlr. Rasa umard are o stnictard social in care indivi, precam medic indeplinese arumite asin ‘olositoare pentru comuntate, cae ‘ural dowt grupuri de Insecte au dewvolat 6 fsemenca onpinizare socalt. Un geup include temeek, sa furnxile albe, care sunt mai sitlos farudite cu gandacti de bucdetvie decat Gu fumiele. Celalal grup de insece soccle Include albinele, viespie 9 furicle Aceste insecie por Mh recunoscuce dup seqovennu Ingust dinue torace st abomen, dar majorities se evidentea7a. prin colori palber cu negns, su ahe culon dk aventzare Albinele $1 viesple au ace puremice, pe ccnd furiele au fle. puternice. Muscttura rnc poste prowoea senzatia nel an pe pele deoarece se elimind acid omni, pe care 4 produce futrica in corp. Asemenea colon socale conpn un sumar vasiat ce mascul, desea numiti tintor, femele si lucrtoare Degi albinele gi viespile Iverttoare au atipi, Furicile huerdtoare sunt lipske de aii, LUnul dint cei mal important fete! pen: try cao socletate $4 funciioneze bine este capacitates indviilor de a communica inireeh ‘Cam altel ar pea sf explice ce au Feat? Arta comunicari Insectele, asemenea oamenilor, comunict pia miloace tect, olfctive, sonore si vizw ale, Ele tansmt mesaie frecindusi entenele tina de cea, Fle eomuniea, de asemenca producénd 0 substan chimied mirostoare ‘humid feromon, Aces nos transule lator mati celoralll nembrl al coleniel, asenu hater eu fell i ci¥e amen primese Ince ‘mati Gespre hana prin sinxul sirosul. Sar pea mal existe alte cat prin care corat- rica insectele, pe care inst treble St le oxigen la niveiele © 0 coloan’ te ter. mia, Mocrotermes, ‘in Msiazia, alate I chutarea brane. “Termitale se nese ‘au lemn 9 ite rater vegetale, © Cuibul termitelor ofrcane Macrotermes belico- sis, poate atinge Inte! impresionan- ‘2. Un cil de 6 m Inatie ru este ne ‘obisnult. Pereti sil ‘sunt tar a patra © O termits regina Taedrcinata este Inge de tormitete st ucrdtosr ‘Termite colds, cu Ey insecte cotonizatoane 4 descoperin, Se ste ¢2 mule insete folosesc Ueisunete de frecvere foane Inalte. in aera fgimel perepute de treches “mang; sat Ptes cele #1 se foloseasct de ele perens a vorbi’ unele ev allele, Albinele a dezvolst fall cate, deosehitz, de a tansmite infor ‘mati, Actaile lor Ia inoarcerea la sup pot ‘dezviluialior bine sursele de nectar gist, Termitele Nu toate termite fae movile, dar cele cone ke fac au 0 organizare social’ mai complexd Colonie de termite constau din mascull ea ari, osiagurd femeli = regina ~a ciel unics arcing in cadrul colonie! esie de a depune (ul, si mil de lucdtoare ipske de arp care ‘Consiuiese culbul i apaea colonia Unele dine lucetaace pot f1 soldat spe- Galata ctor singurd sacing este de 4 apara Ccuibul. Soxdati St regina sunt hranig. de Iucratoare, care parsesc culbul sau hear, fe cate 0 dic fhapos a cul, Dect o mow de terme & se, oh de Soldat. alert |e pater afectita pentru a apart cone Impotrivt peidétocilor, in timp oe temniele Ineritoase tncep sf repare dauna. Unil sola au Talo imense alsa) un bot ingust prin cere elmint 0 secrete lipicioas Lun grup de termite, agtrarea coloniel ¢ fa dezvolat etit de mul inet, dacd, de oxem- plu, cuibul este invadat de furnis, uni cine Soldati care se ceped fa apirace taghie ger si se umfla pind explodeaz’, blocind nelele Penta a prevent patrunderea fusnicilor pe eile lr, alctulte fdtrun material sseminitor cu hart © 0 sectiune prin ccaibol una veep comune, Vesptla ve geri. Pana In stargi- {ul vedi eaibul ponte sf adiposteases $5000 de vioepl. © 0 viespe resins belied primele ‘ve ale arulu Co gi albinele,viespie i ‘depun oul in ‘tlle hexagonale, sft. la regina sam 1a pul dle termite, Expl remitele ucopert, de asemenca, nnicle Invadaitoane cu singe si testi Aceste ter nite sods is apa practic colonia eu pro ets wit Termitele lucitoare ingot ule depase dle femelt, brinind si erescind mii termite Fntreage colonie formesea un “ema” prosper, cu'un grad de organizare desavirit. Role de termite aper in anuniiie momence ale ans Tui ctind se formeseX o nowd colonic, Aceste foiuri consau din mescul si fercle co anp Dupa ce femela se imperecheaza, uipile i cad sl ea Tacepe proces de depunere 4 Duilée penta a intemeda © nox colonic albine Se cunose peste 10.000 de spect cilerte de Viespl sl acestea au multe modus de vat ‘ferte” Imaginea popuilars 2 “wespit tomune” este de imsectd inicasttoare, ga bend eu negra. eu inepaced pases sh rercasa, Aceste vies teMesc it colle est exst3 multe alte spec care dle 0 at solar Colonie de viespi se seintemeiaed in Hiecare an. Toumna, un numir de larve din telule primese rand special gi loe 3 inst ‘mai multe viesp lacetoare, aceste eve devin iespirepine femele sa rascull, Acestes pisese colonia §, dupa imperechor, vies pea tegind isi gaseste un loc de hibernate Tone lueritosrle partsese cubul si, impre lun ci masculi, mor in Hmpal seri, int | i i 3 Wane al t | © Acui viespil este un ovipozitor (tub de tdepunere a oualor) modifica. O dats ce a ppitrunsplelea dugmanuiul, prin el se Injecteazs otravs. Otrava contine substanta ‘chimich nursth hietamins. regina Jes in primtvara vematoare pentar a Tatemeia no: coloni, [n regunle temperte, specie de vieepi vespide formea24 colenii ct IWrkosre inacpate 7a tempol luniloe ce var ‘Acesie viewp formeaz2 un culb cu 6 sructurt ‘complicts, adesen facut din lemn mestect s. fvind o texturd asemdnatoare curs ict. In Jnerioral cuibulai, pul de viespe se dezvolet in celule speci construe de cite Incritoure, Ei se hrinese cu brant deposiatt fn celle sl cnd ajung la maturtae se cans ona tn vlesp) Tucratou, ‘wnuitind asi rrurparol econte "in cea tial mare paste a prlmsvert sha ver, vlespile canta omit si alte insecce, pe care le de $napo. Ia eu penny ash zt pull, Te seest fel ele int ull, dltrugand fruite insecte dauinatoare. ‘Toamna, cin familia ¢ ajuns le maruntae, ele is) patrasesc cuiburile, in edutare de irace st rama dle, fidevin © pacoste. In ciuda acest fapt, efec {hl lor benefie depiseste cu mult paguiba pe face 0 produc (aa in cazul viesplog, existd mute spect ifente de albine, majosiates nefiind cunos- © Celulele puilor intr-0 colonia de albine stup. La baza imei se afd regina. Cellaite insecte sunt lucrBtoare 31 trintorl In mod normal, inte-un culb sunt eétve trantod © 018 proaspat depuse ale abbinel de stup, = sate fn celui lor. Dupa ecloziune, larvele sneumonide sunt parazi I larvele sau pupele altor bl ale Muturior. Cand larvele se hranesc cu corpul garde. ceute ca insecte sociale, Doze specie mai Iman, peecum Dondari si albinele de stip, sunt insecte sociale. Aceste varieties in ‘colon sa, i cazul albine! ce stup, in stupy Fact de ‘oameni, Stupul constd dinte-un fume mare de albine huerdtoaze, care sum ere alturi de femele cu asp, 0 singuré ‘egal sl ctiva enor mescull rAlbincle diet de viespl prin fatal ed uncle pitt ale gust for surt adapta la sup- ‘ul sf llpsal nectarulul le au, de ssemenea, 0 tor vor finghjte de lueatoarele tere, care = 1 au hand repurghath #0 secretie gelat- ‘oasa numa "gelatin regeasch" “ANINMALE 61 PLANT: modificare deosebid a membrclor postericare ‘pentru colectarea pokenuls, Polenal, colec pe corpul acopettt ca petal albinel x imp Ge “Veteazi” Nor), este fndepaeta eu men Drele pasteroane sf adanat inu-o “punil de olen’ speciala flat pe pielor, Polenul se esprince de picir cing afhina se invoarce cea sau la stup sh ese puis euro colula 4 fagurelui dle miere, unde sguet Ua deport de hean’ pene eolonie Albina, clad fe invource ¥ stp, executt desea un "dans" complicat, rasueintist acpile gi abdomenul in inp cate albine 0 privese, Acest dans respect un anumit frodel, din cao celelalte albine pot als dat fet care 3-2 fators ¢ gisit o sured bunt de Inrand si, wal impornt, unde se alld aceasis, Colonia’ poste suprivietui in cmpal eral Gatorid depcatulat de hearst pe care fl eve: siruleste huni de var Furnicile hw este surpyinzator Fapil c2 furlele par st se gtseusc peste (ot, Bke sunt un grup de insecce Fate rezstente, 10 siruccura social Scoloniala-complexd. Capciatea lor de a ‘ets han poate fi acdeses cbservatt cling un St hung de furnies ne in cast le 0 rat prefersta O legend2_a bastinastior cin America pavesteste ca, demi, Pamaniul facoperie Ge apt. Creators] a Ficut apo! Furnel ‘are say inmulit in nomade mare st au Format Uscatul. Legenda “sustine cl acesta este Imotival pentru care inloedeuune gasios for fic) orivnde am spa ia imi. © Aca albine are ‘oul siget chim pete orientate de o ‘eacd. Dups pene- ‘warea cu altorul sigettor,otrava este Injectata prin wack © Membrete spine! stup cunt modi ‘ate pentru colecta- trea poleruiul, Mem- brele posterioare au lung. Forman *pungi de poten", Acticulaia dintre Buss! pesre 6600 de specti cuncscute de furnici,rtspAndite tn toatl lumen. Desi cele ‘mai multe speci ttlese la topice, eistt multe in regiani temperate, « chor vieht a= nich exe organizad printra structurd soctalt compiexa. Cuibucile Furnicilor sunt de obtce! subterane gl pot reist mult an. Fleeae cul © Furiel negre de gridind lueritoare ‘cupinduse de larva unel furnkd regin potte si conta mal multe miloune de inde ‘ils are otegind inipata mascul sh mil de ‘uerioare care nu se inmultesc, si nu zboara = cested se vil cel mal adesen mina in = Ae lr PX at § ™ fer igi ) RN nese fame te \ le tesitor fl construlese culburile frunzel laoalts cu ‘matase secretaté de larvele lor. Furnicle Ierdtoare in larvele inte flee folosese a pe mise ace de cusut. © Funct esetoare de frurze din Trinidad Regina este ingrita de iueratoarele mat mil rumite adesea furnicl umbrekts. ctunces angi, Unele lucritoare cv fete foarte mr, cunoscute ca fumiel sodas), sunt specializate fn aprares culbuls, Ee atach cu sibiticle prtcator) din apropierea culbalu. Furniele construiese mule tipuit dere de cuibus, uncle colonil sabilinda-ae sub pavij, fe tinp ce furnica de Jemn formed movile imense de ace de pin 5. rimurel, «2 Oo fathline de peste 150 cm, 91 damewul de 300 cm: Fiecane cula are o muklme de galer, Dan cate furmiele cla liber, si carere n ate sunt crescute larvele sau ull. Ace live suattrantte de lucrteare. Ca sin cal ‘ecmitelor, tn anurmte momerte ale anol din ‘cul let femele si mascots fa) aon Dupt imperechere, femela gaseste un loc polrvit penal as iniemett 0 nevd colonie La teopice, atmata de fummici lewionar ettegte in supra solulu, dephsindirse in ‘ious mun, Aceste coloane de fornit Ferece Feahat padunea, omorind si suinaind once nial Ie ive i cae, Se cantose chat cai in fate au oor 9! mincat animale priponice, Furnicie yesiter, cie culbérese in copact si uaiese a wopice, ix fac culbud din funce, legind franzele ole cu fire de matase Ful de mitave exe prods de ete lave, pe care furnier auc Te tine fnve Fal ca pe hist ace de cusut vii ia timp ce franaele sunt Tegate ola peniy a forma cuba, usnlelle Tuobkoate sha dezvolat © eh= nk propre de cresere « pallor. He nua farnkl Meraoare, car efiiese euiture aloe speci, Lucratoarele capture sunt dise inepot -euth unde ingajese pail noo lor sta, Jn timp ce alfanele sane utile onl atonia mien pe cae 0 prodc, famille) Vespile, des uneon suparitoae, sunt impor tapte penta teducera numarului de inseete ‘caunthoate ©) Est’ multe spect de Furie eu modurh do viaté variate, de la furricte de poet, ‘are crecc afide pentru “ambrozle™ pe care o secrets, pind Ia farnicle hot, care supra: Metuiese hrininduae cu deseurlealzor speci. TOMEA NSECTEIOI Tninale 5 pi