Sunteți pe pagina 1din 6

Lemurieni si galago

Prosimeni,[ includ hmiurlenij, gaiagQ, 1Qrl.#t, PQ"() lSI malai' jantoma. CamcterisNctk tor primitive Ii delJm:Jteazil oa fitndrudeaproplate ale mai~ mutei'tnsd toema'! concure,,(a cu 1n41mutek t-a obligat pe tot/; In afQ·r4 de lenmrJeni, stl devintl creaturi trodume.

O~S!:'l<;:' g:l(s!~e rn Europa. ~l_ ~fl:Dca ara~.' til In urrllJ. C~i 50 de n~ihoa.ne de am lemurienli - de fapt str:l:mo,jiu omulul - erau foarte r:;t~pfinditi. dar schlmbarlle climatice ~:i dezvoltarea maimutelor i-a dus aproupe la disparitie. 'fotU}I, lin nurnar mic a scspar ell; holocausrul mediulul 1~mbia.iu ag;ll:hl(,h.l-~e de vlil.'!emtia plutitoare s! a i1jUI'IS, accldemal, pe Imensa il1suli( ~I,.iadagascar. care se despruidea de conunenrul afrl,;;:an sl.Jb Infl.uel"l~ derive 1 COI!'ttJ nenta I.e_ Pe insula se g!l.seau animale pu!lne, asrtel tncal lemurienn au. purut ;'ill se sta blleasca crept fundatia vietii sfflbatic~ din

a 0 fel'l'tel~ k~ta ,I ~yju'I' el. E)a;:. eS.1! am_in1.aU" IIceMti spllcie 1,,1, fluturi cOllldlll imbibati in mil"05spre rhralul

,10 '. ., - - d' r 5inl; '~.iI 5emn _,1,1

_ ag~!!.!"e.

'1 to AI~II are blana de , culcare brun inchls

2, cu pete albe ,i COIIda ~ stufoasi. EI itste sing .. rul 5L4prlMeluitor al farriilieisille.

Madaga>C'.i.I', care a evotuat separar de vlata slllbatid! din alte locnn, Aproxirnarlv 45 tit: specii ~i sub-specii de lemurienl ~uprilvk;t\llese in Madagascar, dar roate sum pe cate de tJbparitie, 111 fel <:;1 Sil'ilmQ~li lor

dlverslrate de-a [ungul versantllor de est ai EMU I'"hH~H1 ,!1e~i flildul~.I.etropi(_~le suot habl[.,m,ll eel mal bogat, piJidurile de fQlootie adaposresc specu fb:ilrt.e ram pncClIll1 ,ifaha lul Decken ~i nakiul CUi coroana. o.'ft't:!flrile biologtlor continua, insff ritrnul dlstrugcrli habitatelor este atilt de alert DnC~[ animalele djspar inalntc de ;~ H eli nescute zoojogi.lor din vest.

D~'O;H'\."'l~ aproxlmativ 8UYQ eli.1;1 vegetatla MaJ~~*,8(,~U1JI~~i S~ !:l!(~e~re dosr pe acea insula, 1'egimul alline~l~r !I] lerourianului este la I'd de :rJeolJ.:I.~mJJt Cit si anlrnahal lnsusl, Lernurlenll \'egeta~ieni, pfeo(um makiul bru n, consume 0

Habitate

Madagas.:;ar, a treta Insula din lume ca marlme, le-a oferit lernurienllcr ancestrali 0 selcctic ' VU1'La(it de habitate, inclos l\' deserturi ;!fi pnduri tropicale, :[x~.~ cinci zone clirnatice difctite, iar altirudinea rnare a dealurllor ce fmrnea:til. colcana \'ef'l~brali\ ~ tnsulet aslg'!J!1ti m~j mult:il.

IlLEMURIENI~ $il GAI.AGO

o Mald!.!1 ~Oilr!i!O:;~ !'II h,i CQqyere!·~re· g [ji$t!'il"!~ie fi'<\gmeii'!. t;lW ~i "Ii! tnto!llnll,", P"$le tot fu ~~.durill! trol'l~Cl'IIIl de C03sta di;fl Madilgil~c:and ,lite I1IQr-d ~i nortil·ves,t.

EI e.ste OOQsiderilbi! m~' m~re deo:i!t U!1'elalte dou1tspedi dl! maki fo:!ll'lllce., :!IlI.IInd lun;lml!:!I rorpulu~ de 21 eml "i'~ ~adil 114 flgii de

3 3o:;m. Re!limu~l: .sa~ a limentar cupriflde rFYW~ ~i\ll;:rliebr.11::e mid"

varletare mare <:.103 flori, flll.i;[IW ~j rnide. Anumj~c specli din pilcluriJe troplcale, jnd~mlnd mukiul ;luiej~lr, sum "\ principal frl;Lglv();I'e. pe c~nd l",m\I~~enli precum endrlna depind d~ frunze, r,'Hml, nocturnul soarece makf-esre insectivnr, In timp ce :rnjn:iinc~, el ~i tine prada cu rudinile, in mod ,~tr.miu ~ls(;J:rnilIli\lw:re CU aJ.t:" oarncnilor, rlc~c<li.nd puternlc ta panile sucuknw .. Al-ai, d<,,] ~n~lXL]VOr, rru)n;~tiIt'fi Si nuet de (IX"~ ~i ;ide'eel. da i,mm Yn pl:LIlt"llmle satelor Jl~'I11t·lI. a I.;::>r,rrage la ptele $[ carnea a~ba din cojl fnl(hindLl.~j d~!getu] 1.11ijl()c.~ill, foarte ILl1:1g.

AdapUri speciale

Fiecare ~p6ci.e delernunan este aJapt'[~(:it .~Ltlb.i" tatului ~{(u. Aj-<tl, ULTt· w.1h:i~te!n pt1:t1lltile t':K'PiuM de pt: cmlC:rl! de nord ~l de est, se lm~nesre [1(1;Lpt<;;'",j, r(]!(l~imlu")t degetu]hiIii,lc,(;iu, dee,~c;!hil d.: lung, pentru it bate usor ramurile, !1~c"lI.dnd, cu urechtle ~a~<, GL de [iliac, ·f".1~airuJ lnsectelor. [J-eg(:'tul "()SOS:.1 evoluat ca 0 lmealtm, fol.o~itJ I;a scormorurul ~tJlD .s:;uart'i pcntru ('xtI'iLg<'r:C~1 hranei, ,\i-a~"Se {lep!flse~l:dl in pi(ml lahe ptimle cl'l"1~1 sl umhW pe tneheJ<;t'lri pert- 1TlI ~I evihl \-·g:~lllmea. degetului sItu delicat.

Endnn;:w, n~j\1:' ~e hj~:ne~te C'Lil frunze, e~te Hdl de derendenlil de habul".m~l silL! nmw:'<ll tndi! .lTLI poa!e .~llpr;;lYie~ui Tn all loc, .~~t·p;hmil ~iJiLl ~ll.jmel1:tar t'OL1stil (iln ull putin 110 d<o:: planl~: diFcrllX; G~J<i ,0;,{; ~<'!~Cli(: 1'l\~lTIf~l 111 pi1tlllre~1 11~ Jpi l~l I 8. fildnd (;a ,I te8i ,Ln1nlill IO~ Ile aprllflpe i!1tp'\'~i hil (It ttn Lit in C~r~!"'it.,te-

:11<i

S!:filJ:l:a 11;1i Ve!l\ef!.lJ)i:tJ~le~~e 'In desertul ~plflOS d~f1 SLId ~l fill are acces la apll mm"ilor 'lii paralelor, Ea a evoluat pentru a supravietul f;!rit ap!!, banel doar roU1.1 ·dL'i pe M~n1l, sa, dlrnineata devrems.

M\.ls,m~tle sensibile d~ pe betul ~emutil.ln1.Ih.1~ inco1'ljonrili 1;1;181,,11 umed, awe este eunoscut sub numele de iim!.,IIJ!l1. Sim~ullnk()~lJl~l:i este e::«re1'l1 de llnpo~i'lrrt pentru Iemunenl, pentru .;;1:1. I;:j i1 folosesc drept rnijloc de eomonicare.

Toti lemurienii all glande [le rniros pe (:.L[l;; Ie folosesc P(!IiiITLi. 11r$.i marcn tt)r.tl'Or~ne, Kaw l~i fl'&.Jcil, gbnde~e: d~ ~a i:ndlde~urlLe fi'l.Jinii,)[ de coadn sa dlmgahtr pe care apol 0 foloseste 0.1' pe 0 b~hetl!psJ'fl~inata pentru ~-.j:1 tmpli!i;p. till mif<JSl.IL 0 caatttare ~n.01T'!li\ de inrOf!ru:ltii pri"~i)d sexul ~i f,,:,~,'~ eM_1;' transmtsa prin.iL'"lte<r' medlul feromonilor din mires. In, 'tUTIpuJ perioadei cit' iL"I1pel"~.ch~r"', m~L~ClI~J:i k~l,w~ l~U C ceea C(3 s~ nurneste un razbot al mlrosurllor, sLn'kluinJu-se $(;1 lHragit Ht:Cnlia femelelor,

St:rigite

Exlst(( o diversltate de Sll.'ig:lte ale lemurlerulor din Madngascar. Makiul, fulvus scoate lin $trigiJit de alarml1. ·t:1Je !le~i rnfffl~[ cu un. "rm ~ nb$oon", .Makiul ~J~C.::t.lrUpe~l:e ci\ndes~e ut:mnjm, uar ~ifakfl S~"".lte un sune! {.,I.te ~u!la l11 ~i ntlrnd~ silu, Poat:e cd l]l\.ll Cll,ldflt ~~lt!¥il (Iim:re tO~I~e t:ste eel i1l1eo1~LrJanuluj ai-ai - lln tgmfl,ot ller'11l1:3.11lean, c~l."e se .~.u.d e oI.nwLul f(op!,j ~i qlt'e amin.te~te de S11 netu I. I1l1ej t~m-

o De~i ,," .. IdYll de ni!1~n!i mM~L!! >l!5~ nBg~1Il ca iilclilllnl!le, fllm!!l. IlII.e rbrunrCl~cat!i SIIU bl'\lnaurie Ii au: srrnX:uri 1TIiII'J' ~ii al,f)e I~e ute,chl.

O~~do~ specUde slfllka~ s~fakll luil VelTe.II!"x. fnt:i'lni1ii ~t'I padl;ln de: ~oioillie" ~i sifll.ka (ILl di~demii, iITtiUniti'i· !n pi!.(!Yf4 d~ .rrborl ,fI~e ren!, O~!g .. re".J blllnli pOOllt>e fl dill Ia III" [III, bru.ni!i, sau nllogri.

. __ )

hurine. Unul dintre ode mai fruIi:\oas€ srrigate din i.Ltl:[eg.Lll t",~ ·anhnal ~pii!.rtll'iee!ld!,j_nel" care dlnW UJ1 refren melodtc descrescator <,;~tnd l~iaf!~ll'il terj~oriYll Gj:l) "ii,dul dealului.

Viatarn ifamiUe

Unil lemuneni, prSGLllTI maktul cu (oad! g!"()~~il. sau makiul ~mn:::cl;;, par 841. dues vlet! solitare, l'ns[( organizareu slldalll (I. alto]' sped! este cltft~ dIJ oWllplexil llieJt asernenes grupuri sunt srudlate de pdlnalologH (onrnenli de stiin~ C;,U'e s.l~~djl!.:I,1l p'L'lr:nmeleJ nerabdntorr sJ descopere ·(}I'igi.nile comportamentulut II.Ll\~.n,

LUl'I1ea lemurianului kara este 0 lume •. 1 concurentet.cu o iernrhie ~Iric:t:l. Jurrlitl<.mt de female, in urnp cc ~ depk~6ea",Ji pe tediDrj~d lor ~j eoncureaza tnln:: el penrru drepturlle de imperochere. masculil S~ Un dupll grupunle de feil"lele. Ei i-leal! 111totdeall.na dupil femelu "l pu l, asifel tncat In cazul unei ~(;it(llG el ~Unl: priUl! ':;,II.'e mor, ]11 schlmb, o sifaka S~ na~te 1"n[r-o lurne pnetenoasa, 1Lvfindt> tlli!ml(, m!([u~[ ~ unr hi, lneare '£I.gre.silmeIJ esre rara,

Maklul soarece i~!<;! ri1<l.j mulli pui, dar ,~ maioritatea 8peclHor de; lemurieni aU doar

unul. 41. tneepu!, rnmna n EranspOn!( prlmre J cops.ci agit~t d.e buna d, Pll mi'lsuti1, :c-: devine fI1<li puternic, pl~iul 1K:l"<lhlJ;'( pe ~pa!eile ei ~i de aal)~o fJ<::tt primeJ.e excursH pr.intl'f;l cren!-li, Puii d~ kmurieflj .;:~d ~l~odati1

in pr.i.m(;J.\; zilt:, d~lr '~·1Jri!1.d ei tm"at1! cum .I~

\:In(;l ~sul C1' ~rupuL

."'---"

o Slfil.kl! !ul Verre;!!!~ !IN! plc:lollrtllurlliIl,1 museulo ... , milnl,1 Illb. man " ° co.adi IUl1gl. Em: until din· we «Ii mil mlil~li lemurlenl ~I Ice1!!5t1 5IFlKie ocupi unterl:. Icrlu de '~.ltu.! pArll, I. zece he~bl'tl,

o <blll!iil0 rnle t,1 folote"te urechiH:i man. cade ml<!c. pentru a·~1 locallz. prad~ Ipe intunerl"" EI are lin '.9Im all· InIll'I,tar variat, c.re Include illlHChil. llriropode. gumili anbidl ~ fr!.lae.

In 'uldmjj ani. ~l,) f!lcut 001,,14 deseoperlri interesan'te 1p lumes leruurlenllor. Prlrna a fest de fapt 0 redescopertre a rnaknrlul auriu de bsmbus, care iI~.ie~t(l In ]X1,d1:iril~ rropioale, dar care se credea &;p!lrut. A doua esee 0 descoperire ~tiintificii lmporiani~ - 0 specie eli COlli] noua de t>lfa.ka, Il.umit!( makiul am1;1,,1 cu coroans. l'\ fost g;hit tntr-c p.:rdm.'e seceroass din l!O!:cirLll M!ldag,ISC;trului, care Um12. M fie !lfsU pentru ohtinerea mangaaulul.

Relatia CUI emu I .Mad'\!l'lsmrul 11 fost nelocult de om pJ.n!! acum 2-000 de ani, i-emuulclllJ au <lVul: insu~~1 Gk>2l1' pen.!i\I. ei t~mp de SO de mllh'''~l.[je de ant, C~.Old rrlmii oamenl >1.\] ~osit ·in. canoele lor din Africa ~i, Indnnezia, a ~ncepLl1 distrugerea. Lemurienli 1111 se remeau de oameni i?l astfel v~1.l1mmii all ucis imediat .pedile mal 111l1ri. 0:1 putin 20 de 5(Xo"CU all disparut pentru dl rrlburlle .(1'C;.·IK~.toare <1<;) vite au ars r:!!dutHe rmln penrru :1 cres pMuni. ,"I.!:"<kre;i com.irma: ~i astlizi,

l\tl dO<lf l~jl,Wle iler;~oase sum djstruse: ia~1 foc: ,~l RLlnt 1.I:I.'~e -?i plldul"ile de foi(Y.!,>e din apmplere. In plldl;]I'ile tropica:le, agr.icLlltlll'a "Tav)"", prnc:e~l;iI. de t:liere ~i ardel'e, e~te inctl folo5itiil pentru o('liltival1C:~ ·ut,t:zu.~U] JX: Vt:[SlI.!llii, abruptio Sull.u~k 1b(l.iI~,,~(;,m,:llii, ,~lilrl! f"'I,~il;,', iar wzul(at:ul a(:,'~stei pD"<x{sqe ~dmiaistl",uii es[e

eeoziunea C'.nastrofa~a: a 50111~Q.li. p~ rnMUrn ce pcpulatia Lll'Ilan:!lj c.r(i~~e, preslunea asupra lernurlanilor :;:i a habhatelcr Lor se mlensifi.ca ..

De~,i :l.Dund,j le:gust~Ua protectoare, lemurienui mal Sl.lnt \~§:natipef!t:nI hrOlrJ,l ~i p1(d~lrile wl1!ti.nuli s~ fie tiliate. na dintre cauzele mire!.'lei din Madagascar -este c-orupel'ea Jegii de orasenll cu putere, Dm::!I aceasta problema nu va 1'1 a'bOl[da~. de guvem, Iemurienli - ~i alee anlmale lmportante care ~I:: gil.S(lSt~ nuniili ln r..lad,~:t¥'l,'ilcar - nu YU[ fl nlclodata in 84:~[r;,1r!t!!.

Loride

Lorldele se gitse~c In. ,-I.f1:lc1I. ,5l .Asia rropicalasi i,flcl.~de Jrxj~ ll, :H"lagD ~l poto. Majorltaeea speciilor tr!!iesc 111 p!!Quri tropicale bop;lll'<1: In. liane ,o;;i plante epifi{e (care obiln U l'i'iidJtau::a din aer, ~i nu din soil, Totusl, g;lh,W" mic ptlmc fj g;'lsil p(;; (1 mare P(lf't db> Afl'i~:,l, [ndu~i'V in regiunl umede, p,1duri. uscare, p([d\i1'i de gale1'le \~i S'I\'.mH~.

o ~.';Hat\.ll'a. COlrll11l1i wt'[jJf{}.1' prima.tel,ol' Slim degece!e mari ale lorklelor C:J [.I;> Sllm di.~pll.~(!

- in cmgh.i. IAn de ce.lelaltt'. dtlgl!te. o~e~1 C't: Lt: f:a;:;e mana prehr~ns]1"l, ]J'feCU.lTl c:t:<l a Dltlllhll. L()rbul gl'enl ~~ puta ~)U dt!h".:(ul ,~I, doih:11 J.!PJ~ ,i JlI'lil rnl tl.t:o~cbil de LlLtil, oet:;\ Ct: l!~ co~fern <) ~.p1l<':~lli;; rllt~ri'lid( pe erenill, T()ate Inrlelde ~UI~t ;U'hor:lcole ~i doar rill' ~~mt tn t1i I nice la ~ol.

o lc"hul Dreai e5,te un leirieil clili'CiSe Intll.,tie dill Bflngl'at'le:lh pini in Vietnam, MIIIII!f5Ila. :Sumaterll ~i BOJiI1e<l, !Este I) trea. wri noctum~ aire, ~r!~, mlf'clllrllor sale lente. 'este f!!!!, y~lbll!li dUfmanllor,

[.ol'tsul zvelt <Ire 0 'incheietLlra a ~olclll.lui deoseblt de rnobila, 1J~'ila. la dltilr<lt, l,~r lorlsul ~i poto au 0 apucare putemlca,

Galllgu, lol1$.li ?i poto sun! animale neerurn(!" Ele au ocht man care Ie pellnit s!! va~ pine 11'1 amur,g sau ill: lumina lunti, Ace~ti ochi sum o:r.l'efl~ati s])!'e i'n,dl'lte, contrtbulnd la o bUll::! vedere a loridelor pe lumina slaba ~i hi aprecterea dlstaneelor in timpul wanatorllor. Fe IllitLlneric se baz:eazA $i 'P~ ~im[lJl olfacuv, foane dezvokat.

Galago sunt extrem de ~,gUi, cu membrele pesterloare lungi specfa'lcon<':epllte pentru s!i:rit $i 0 oosda mare pentru mentinerea e<:hHipmluL El se sirnt la fel de bine In pi!chJ.l:i lmpkale ~i 'in SaViiLl1-E, si ~·<'HJ inrcglstrat cazuri in care alergau ~i sareau prlntre rarnurl, pm"curgfll'ld distante de 10 m In mrLU putln de j secunde, In schimb, lorlsli ~~ poro ",mi lente. Com'por\'.amentu~ lor face parte ~jtl M1'!1legia lor' de camut1:ue. A,'I~I.ned.f\d1, ~f nu c~~~dndu· se sau ~!ll.'ind printre crengi, el r!!mtm aproape invizibtl]. Spre deosebire de gul.ago, rnembrele lor au aceeast Iunglrne. Ei nu Slill S[[ sara. [n schunb, la ivirea unui pertccl, t;;i stau Incremenlti, l'ihniil'lllnJ Irnobill timp do: 1:1'1." i l'l'lulle 01'1;;, Desl sL!lnt lent., :1}010 nu . Lilli neajutoratl, Ceafa lot este osmls:t, lar pielea este 'll1rjtit:a, f( ll1l~md (J!,!, ~~C~lt". D~ld ue p,I';lci!ltof .;~llIC<'(., poto 1~:i ascunde capul lntre palme ~.i tl loveste pe inamic.

Hrana $i vanatoarea

l'm!Hl iQTid~k au nasul limed, senslbll, penrru ~j 1,<; permhe ~J. ~i1~e-<l,o;.;;;j insectele san ~,1 ~Ipn:cleze (,:llira-1ei! sevel arborilor ~j l rructelor care se (:O~:. Spedi.ll:! mai 1.1UJ'i rind s:l In!l:nllnce mal multe fructe dedit i.n!<ect.t',11l tirnp ceo animalele mal mid consur it mid multe i.11.'K.'Clt', Gala~u CLl ('()ada gW;iS:J sj POt;> rllpun pIazi mal mad, dluliind rt:p'lHt, ~i Ull;A dt! p:lsllri., unt:ori prim:fl:nd. l:bi;lr ~i p:hQri ,ji lilk"ei.

Fcmdck iGl"lag{') d;;tin ,Ill to:I'i~ol'iu pe Gl:l'e ij LmpllI'[ eu meek jor .. IOu:lf ma,clIli t1U ~llm I~.s.;!r!j ~~ r~m~t1;i., q data ce all aiLlI1.o; ]a adu]esc-eal\<1, ~j ei pl r~$eMc gJll pill pcmt.l'li lJ ,W al:~.tm'll :J ltor .masC'ul:L In [!ITlP eLJ teril~)l'i iJe

Y'i~

OPOM. <! drk!i Q!!g~re PQ~tefi de ta brunro,~tll I" i1"l"9r~. t!'~ie~t!: o;l~ Un! wegim alirnt!nt:u ,carll In.clude fi'ycte fi prgi mid pre-

(;!:!m piis.iri. 1II11Ie! "1'1 roiZl.Q!'!r.,. .

---- -----------

!II Ai-ai "tt'; unul dintre cele mal raNI lin imlide din h.l'lne, dar recent i!I, fast g.illsit 1n !'89 ilJ!1i da pldure inilime neeJlpla-

raUl din nordul M!IId"gMc:arului? .

• Vadle I:um Tn p.ri,al.pllch.i~ile tropiule din Madag.ascar1 Tr!burll~ (r!!Sdi!t!f!.re de vite IHd ~n fl&care altl p"mlnt '~mrl.! ~ ,tlmtlia pi~unne prC8spaM, (eN. ce liMA in, urmi IIste sal ex,pus; falte cur.and "1!il' CH~tN5 de erozJune.

• Mu~citura torldul UII poto It$ttdQ!u"h!' putem,lcl ~I 0 poveste -afl'll(II'I1,1 dfJlS(:rie fe~~ I tn' can! U ~ poto a 1051 pus t~r-g, ~pUinl "tfel ~ncat sA poa,~ prl nde Q antUopl7

• Maid! fan!OmA sunt n urn il:! "Ibush babies" (tapti 1L11i'~~rilot) pentru (i plang toat! ,rooll,ptGa, :s(An'(iod 1n mod fira liIiu C'IlI un copll?

!II Ocl1!ii tnllkhJ'~ld farTklrndl de vest sunt .at de nUlI!"i mcit flecare cintll'ef'te mill mult d .. di~ intrltgyl treier ~~llm Imalului7

• MlkU, fantomi trll.$( in reglul'lel di Jil' sud-estul Asieli de P'l5te 40 de mi-

liollie dll II'Ii7 -

Iemclelor au tntL'e 1-10 hectare (!n rULH:lk: d~ specie), gllbgo l11<1SCUlH <l1J tnmtile<luna ierltorll mul~ mut rnari care cuprlnd ~erLt(lriHe de hXiinLf<: ale mull-or femele, Fernel"legala:go l'il.i)1.i,fl 111 aceeasi re>!ilm~ tirnp de rnu ~!i ani, dar rnasculii se t!ephisea,m continuu. Ln mascui don;ina<1~ se il£hii sub presiunea n1aaclililof mal tineri, nerabdatorl sa it preia mr!~()dul ~i ~t! se Imperecheze ClL femeiele lui, Ck,~1rkd~ (Ie pe corpu rile lor slU'l~ dovezlle unor bt:lnU frecvente ~i ~e pare c:ll tensiuneaesreatat de mare im:CLt masculii doar far reusesc ~-.>t p;):s~r.'eze 5~i.prerniJir,ia rnai mult. de Lin an.

DE:~i poto .,1 lodsll de\~n terlrorti in acelasl fel Loa :~i ~al~.£o., QrganiZHte,L lor sutbla. este rnai putin ~Ofl5U~1!t ~i ei e'XnuniUl! vocal rnai putln, In rirnpul hOinlll'eHlOr, lorldele bi Itl!>i1 Incontinuu mesaje de mlros unele aJtul'i~,

(,) Endrina t$1 ap1irli teritorilul w 1~t1g1i~ p!.Iic:mlcll care - 5erve:5C ~i la reCheIT'liUea mem,lit'i!Of grnpi..!ui. AMntli spE!Qi .. e$te f!l pllriccl de a·~li pierde tll~bit.1i1:ul!cd.

(} M~kiljl bryn t~1Iile~~ In grupuri, ml>,:!. Fiil'll:! \le!il~t'l!\i. an, ~ p~re~e ~ mare parte a ~Impu. luli ~'1'1 copaci, tllr.1ininau-H eu frUIN:e ~i fl'!Llde.

Gabgo i'j<i spaIn lP!llpJ~e ~I picioarelt: in propria lor urina, pentru a ht",l '0 dl~ de miros peste rot unde se due, Ace"t~ ~emlli11e de rn~ru~ sum importante in stabilirea terttorlulu], 9~~J' pot ~. SeJ.·vt:;!~c:rr (,ii unet Iunctil soclale, lc;g!htd 1ntre ele gmpurlit! lit: gabgo,

inmYI~lirea

Loridele au o J:atl lent.l! de repreducere dcoarcce, In mod normal, tfl ftecare 8r1. se fia~t~ doar urt ~h1gur pui. Un j:ll.ll<l.fj(l 11tanlil. !tfi.~t:o.:: ifi~Njri cuib ~j pentru primele clt<;va lJ~e e11 1>i ~a~t:l puiul ao::'010 in limp ce se hrl(n~te. C\~ d"~:v!\ xile rna. t'Jn::iu 'ea Incepe s:ll~j t~j)8p()n;e pULul f.iuibs in gtlrii, ,M£mdUJ-] lntr-un capac $J hrl(,~j;dl.:He In apropiere, In 1:0I'i, ea 7~i cluce putul tnapoj 1n cuib perrtlli.l a dorml in orele luminoase, DUl»). aproxlmit~i~'

OCapacitatea Prosimienilar de a IIpUCii obiette intre de5lel:UI miU'e !$i' ~jeJI'O!!te (legete w refle«i 111 $lNc~r<'l mi!i'!!!oir. !.ori~ii ,~i pO't!:i!!!!!1 m~ihrle ling ew~l'!te ~. deget~1 !!I doli!!!!' m!c..

o Galago pllile r~i folos~t,e &I.Iz.ul pilntrll I!i",i depist.lll prada, C8pacitatea sa de II IOCa~1H prtlda eSte Iltitlile ptetisa 'inci,tel pOilte :.a prinmi tin\;ilri din mQt.

diD!;!!!' $:tp~manj, mama ~i puiul Ji~ realarura eelorlalte ternele ~u sum repr.imi\i lin QFlip.

Pul! clJ.'l galagG GU gnefui! si de galago ell O::XKb gfO:iisa sunt ~aI1.SPQ[1atl pe ~palele rnamei dupil v;irst~ de pa~ru 8i'iptll!rl,.!n!-Alte spedi tr:ebuie transportate pin"'l c::llld reusesc sa Ilrl1l: pasul singure,

Diistrugerea de G;itre om D<:~:i uneort sunt prinsi peatru ;~ cleveni ·'(ltl~· male (!e compame, galago, ]o!~sli si poco nu sum vQnad de om pen:trl.l hrana ssu peruru tJlf~ni!. for. El svnt ;l!Ut de frl{.':O.j:l \'nc~lt sunt dmu rur vazutl, Principals amenintare pentru ei (\ <;11 M pentru a.t1ltea animale sslbatice n e8~B dlstrugerea L'Qnswn~fl a, habitatulul lor natural de carre oameni.

Makii fant.omi

;\fHkli fnmom:l sunt conslderatt 9J fl legarura lips;!' di!wre Pl~lmjen~ ~j. malrnu!e', Trei specti [r;'lle~c pe insule din sud-estul A~id, uncle locuiesc in p~d,u:ri tropkale, p~ terenuri ell aTbu~ti ~ phintalii .

. Makil fantom;! 1111 rnembrele poseerioare fu~rr~ marl - {I~ (JOUl~ On. mai hmgl de<:Jt oarpul ~ (1m: ~e penni~ execueares ~I11Qr 8@1.tl.)ri specraculoase PM subarboret. (~ $i famH~ a lndl'i' ~ leml,l:ro~delor, 101 sunt c:l(~rato1·' *1 ~:ri~(ll:" pe vertto a HL Makij fan!OlTiff pot sd l~i roteasca vertebrele :gatllluu intr-un fel C~Ie Ie permite s:1"~i tn:toorc~ rnult ca:pu ~ ,'?t !>il. se uite

I

357

o Maidl,ll f,'l"'~1 nllpln.z. un IOCI.Ilf.clr ~I pi!itll!lrilor" 5e irrtilM~te iii .propitre!! ra~rilar. Else: hr~ful"te gJ IMet;te. pe,i;l, ~' (lrOl'b!.

o M<!k!t:I!1 gYhmn IIII!U! r.kpillldit rar

I'M piidl:l.rlle t~Fllc:IIllI' d. 'pi! ~O.lt. d!i nt. Aal.iti spede l'Ia~te FrecveM gemen!.

in spate, El t~! l:l:<!~ bratele SJ p~cioarele aproape de carp ~~ se Imp!!'!g lt1a];)()!, f.:ilos,lno1.l-tli coadalunga si lnotat~ lao dl.~mi:r'E. 0 rl(slicire in aer III permite s~ ater.izez8 cu fata It):a!n~e"

Makii f<lntornil at! ochii foarte mart, si~ml~ pe partea din fat~ a cranlului, adlnd 0 vedere ste,~eosr;;opjc« ce Ii aj1jll! si'i a pn::(i~:w dis(>Ip~ele ~YI- t~mpul sailuillor. Piind .crn;ltUr:! nocrurne, w'd,ere!l! este ["<111;; importii,j')~, pen.ttL1 aceastn specie fiind chlar m;a:l, hnpQ~1a!'l~ d"dit simtul mirosuhri, 'C,e<I, mal mare parte ~

358

o Makhd CY ~Qadi gl"Dasl este adl", I'IO"~ ,I do,rmeih tlmpLiI zlllli. Ell PO;l!i;e d hlel s.lturi plni

la 5 rn ~rlin tl'!.lnchlurlte (oPJIdlor.

creierulul '!i~tct f'olos·itff I~ prelucrarea dtfentelor dpun de st:inllili \'iZll ii~h Urechilc tlUlrJ ind:i.aj. faptul Ql 1m (li auzul fCJIlrtd sensihU, ceea ce este !eser:tlj!l;l pereru loc~,~~zare~, pril:zii in tirnpul noptll

:r"bkii. fantoma SLJ.nl mat activi 111 apusul soaralui. fii fiLIi sun! numai insec,:,hvm'i, ci prind in mod obisnuit ibroa$.!e ~i crabi hi 'gOHUJl'i ~i \'11nertllit ~i ~,6rJflt:!. DupITOOrtliIJidnc:tl. masn~m ei femelele adesea t\l:L "cintil: unii 1il\Util, e">=ec'\,lt~r!Jd duete fr:\lmoo~e pe djferi~e vocl,

Maldr.pitli!:I:.pa..,m. '."lrtUtlll, . 0111!i'i'09i!.ieldae, EJilStl! ll1pq\jp . .c:JHI1',** pltru g&.llurl. prln.t ... 'citre $.I.rill,lmlt •• . - MIIi(,ful '~ItIc: m.,.. ,'" ': r '

(Chtl~W m.ucu·j;

I :.

Inarlid"lul slfd;. '!IIPlirtln,flill'Qllai l,uirlIdH. f~ pmu :~~c~Un':tr:lj genl:!ri,prlntriil;,c:.JJ~ l'!,u'n:!fI:rl~ .

EI'ubi.,1 (indrI'tuilHf

Ai-IIi apl!i!'fiM' 'famill.iIMUIHn,tonJllUe.

Exliti 0 slngur. spede':/ " .

AI I (4IIui!mtonM '

m. Ki;n·~(5):

GliliigQ, liorl,iij;! ·poto.8Ji.i!il1i,fj f,",,"I,i' , Lor/sid.e, E!cijti'llte' ",.(11 tn~ Cl:m:{' ~ "

genun, prlntiiLca"e'e"~u.mldj). !'A,,. •

LDrI.ul ~.'It . . <

(lDrls t.rrIIJr .... t

Mtlkli fa:ntom'5,apa",in. 'am(Fi!'JJ rmlit!p?

bJ!lti irei ~Ip.i:ii [Mir-uActir:igio1r'gdl '

prin~re,cl~e s.e ,nu.~,tll:~, Mlkl.ul f.ntDmI' (TMSit,l.~i'::·

.__,.i

S-ar putea să vă placă și