Migratia ‘ANIMMALE $1 PLANTE a CAnd vine tarna st brana este grew de gasit, un animal poate sa biberneze sau sif plece pentru a-st petrece farna intr-o clima mat calda, De-a tengul a mit de ant, multe Specti au evoluat asifel incat vietile tor sa respecte instinc- tie sf regulat deplasarea mumute migratie. Alig pe care majoricxes camenttor lee cone sldera de nesuporat, Lup, de exempl, este = SU 2 fos — raspancit Th toa¥l emigert nordic, dela desertnlearzttoare ale Arsiet pnd in eanden ingheyatt a regard arctice, In lara unor elferente minors, lupul este ia ‘esenttacelasi animal pe insregul sla areal, si toeipi spec arcticd eke capabilt< peospere furan climat unde iama terperttura seralul pute si scadi pana la “70°C. Unele populatit dle lui cla in remianea attic Taal pe tot Simpul anult ~ dar numa in reylunile Meare hisha este usor de gis Viata in tundra arctic Lup arctic vant de cara tre In gee ene deplsteat spre si i tmp ter Seeasta nu penta scipa de vromea reese fe tn dupa crecie de carbs tn mga or spre aad petra ag! pagunl mal Bune Gisipal nu are de als gt tebule a2 se mute, dloarece pat la ig ver! pe paguncs fxctict mu mai tindte ile, ‘Greate se eplascard spre suxl pent ss petrece fama fn pidus, hraninckse tn drumul lor ca lichen si rouseh, Primtvara miyreaza din now spre nord, pe pated trulgemnale, fos © Un chee de gértite mart in migratia lor din tundra arctied spre cima mai eaié3 a CCalfornial sau Mexiul. Uneor cru sunt atht de dese ined intunecs ceri generat de animale fnainces lor, jung kx tmp pentru ace putea bucura de ierburile din tundia. Aceastt bogie sezenierd in. aoedul indepareat este singurul mot al igri ca- butlui. Prins, landta infloreste explo 2x, plntele profdind la maximum de vara ScuHG, dat Infensd, a regal aetce, cu soare 24 de ore pe 2. Bogitla de hare cave weal fete nda penn ork animal ecb ‘animalele ferbiore arctce mic, precuim lemingul, asemanator cu soarecele de clip, min ena in tied, deoarece pot gts de (lt méncare pentnt 2 supravieul pind pric fdvaraAnimalcle ierbivore ar precim fanibuul, neceett mult si malta hrona decit poate ofr tundea in timpul iemi gt treble at Malte ake animale se ala cellar in deumul Jor de primtvard spre ned, Cele mah Feanarcablle sunt pasa tour aa de pastes de bak, pasar seufarcatoare, gis, rie, p= ‘an marine si pasnele se deplasezz spre eel 46© Rarul tigru siberian adesea Intreprinde anol migratl daca hrana este Insucient, Sau cine urmareste 0 prada, S-a observat un {gra parcurgand 1.000 km in 22 de ae © Oia arctich este campiontl migra. Treonjoara anual pe jumitate lames de Ia loeut et do inmutfire din regiunes acted ps la apole Antarctic 9 inapol~ un total 35,000 tm, tn tunded pentru a se detects ou plane 9 ine secte. Vin sh psi de peadd: wubus, soins buflke, gunosrit precam lupi de mare 1 Co fle lle pasar se inte: rregtnea ate ‘ia, pu Jor ind hear di tuna abuodenet in timp) veri. 1a rand or, eule pu tor asigirt heand bogaeé pentru peadatord locul precum vupea polar, betas glu ind lg sig tour, ma tor animale piriesc tundra, pe misurl ce ce zenele de brant ve epuizea2%, Inectivorle, jn special, sane forate sf se deplaneze spre sud deoaroce prise lor dispar: insectele ‘dulte mor lac larvele lor coboard la sel pen= ti ast pelrece lana fn stare Inactva, seme inghetad, de tubemare, acest factor afecteuza pisaitie insectivore din toath Furor, at Insectivorele precum rclanelele si {issn sat obligate x2 oor enn [BAI hrind, Cale care ne fininetc ou seminge Fu sunt neveite sf migreze aut de depare, Piste gronivore care ee inmulfere in rep nea arctica, procum pastrea omiiuks, i ditile ccmparativ reel al Buropei de nord, ia care lipsese insecelQ Vara, cerbii rosii din Muntii Scotiet (Cerws elephus) pasc pe paistile montane. Tama, cand tana este putind,cireada ‘aboard pe versany Th vile bogate in brand. Typare simiare de migra seenien, de feria de hrara, spur 9 oceanele kins Apel roc ale regi ancice gh ale Antarcbil Sint bogote im aubstante nutritive vegeile, In lunile de iamaderesterea_plantcior marine ~ it principal a algslor pttosre micoscopice ‘numite foplincton — este Hnnpiedieats de imunericul contin sh ce sheaja ck la suprafaa apel. Primavue, cad Shea se lopeste, apa este inundacl ce lid $algele se ianukesc imens Aceasia aibundlenea bruset cleclanseaza 0 expioze ck ictvkate prinire anumalele plutons met, preci eapepodiele si exver Soopkinctonl ~ iar acess mu pittoure are retorescente in omens Festin marin aneuri oni de pest care au iemut in ape ama calde, migreazl din occanele temperate in mile polare pentiy a devors planctonul save murine, precum skele, chute sh sae, clgtcresc mit de. kllometr pentru a rnc pest, Dat cele mal spectaclose sunt Falenet giants a oevanulit cum arf alle nia altastel st alena cu cocoas,aigreaz in marie pote recl ents a se elect cu ers se lanetonice, precum conte din Arearctics, Cand ma ghee din nos, planctonul se diss aincun i bulencle se incore ta apele cake dda rely siricte, ale tropicekor tele Fosfenes Migratia montana Majoritaea migratilor sezoniere datorate rane! sunt dinspre ord spre sa, sna eva lor de hea este epilzas st dispar Torus. ichi sezoniet de abundenth psd ste de asemenen tiple. penis skid ‘masi. Ue munte dia Alpi, dip Muni Siincost su din Mont Seode seamind cu © Regune frcted fn mink, avand un sezon bogat ce vara slo fama cate avopera tol eu zaps Din acest moun, animalele ratve tind. ignore in sus 318 Jos pe vesant munglor Sin aus vard gi jos lena. Cees 054 din Munti Scoqel sunt Hp in pul vest 2 pase lars de pe mange, aemenes carbuula Sin tundra arcict, dar in timpul tern ei ‘migreatd la akitdint ai mich, pentru ase bhai in we hogate in rans Fuga de caldura fee chant ea stseceton, Reta posi cae st hranen fre ines putas reneriele de has Pours ett thoanen pun unie ele webvis 6 glscact traf in a paste 8 moped in cM na sre pai ae Con ye flee di oe ign toc tn Aten eomtoval Ge etree tr Rc ee al eee oral teal oc chant, etre» acc abandoneassavne finde pinumaa tn exces din sues Serenged st pleaaapre_nonvest spre Fate pmanspre cn rca mil Kenge Fecun'ee webuie f tuverseze al me isweiier peontorinseis Aen iy cea Nite, soplestedeveurent si de panic. xm Nabe vl ae Sesh Ati uot prin crocodli pt de a aback mre pie in pmixsted de le. Tous, he cont af insinrees 1 dupi peste 200 de ‘had sluca er Mar nl unt epi Se ald patos dara de punt vee ost innonentweincepe seroma laksa paste Ieurine din Sevengen ep af se rec Dupe. ce. sia epules pasimie. deat rani povaese Gn ou la drt, tainted anewae in oleate” Ingi pests. cimpite pte ale atch ANIMALE $1 PLANTE Deg arimalele in general migreazd perteu a localiza sia exploaia sure de hrant, uncle foigreaza ip arutnite locutt penw a se fa hull Acedsta nu este doar 9 chestune de fas locurt sapestte s bogte in hana pee Tru crestevea pier ct in carul pasinioe care cuits in fepiunes artes, cl ene 0 necedt tate Rologit Migratii pentru inmultire Crabit deus st animale ruarine scape la pe ured care dein de mare pert mire. Cabul fomelt trebuie Bt depund ‘rapa out din care es hove phatoare Wto- fn cele cin una ies din apa. jana in 100 pe uscat Cl cal craleste aproape de pla memenea cave cociviesior din Invuble (Oceanuhi Pai se Oceana nda torka pind la mare nui ewe o problem’, Pent specie care lec depue ce coset, precina ‘abi os cn Inv Chest, aceasta ped © migare lint peste wate pure de tre. ‘Amfibient precum broastle i hreagtle Iria pe uscat aproupe din toate puncele de vedere fn afar tnmutid, at thee petioudel de depuneve a vation dclansciea © misratie in mast spre oct de apa hie ei deen h colice peste nh iglomerite ake obticnle, Oust depike fale in pa, ele se dspercesza, lasindsl ful xX se ransfone in monoket sevatich Migratia somonilor si tiparilor Grab de ucat ambient) fut abl st migiezs dcoarece rebuie as inmolesncd ia nds dav me spol de pest unt foe st tp de apa, somone exer, se heanes pai, pnterie Frdgenste leur. ere © migratie diel pese ceenn, inteunBh wicrana ‘it~ indo della fin sul epelor prin Pescole, ALIN multe peal ner ‘dip Scpuneres ire, cpus de elton Titi eopean magesed sian ar inves plstoind use incre © hres Imrind pe ape no, tn sgl mar, pee ‘cel Ste Loca! de aie din Niten Sargstelor =o gine cu apa not in-cenoul cinetior rose din Atari fo Din ode dap Sx lave unegparecen Care pene apce est pare ocean, ramon tndndi-e ipa tne (eves) pe isu ce t= apropie de’ cont, Elven neu nl Spelor dl, chistes peste wea pin itt sees pene a singe a ape Ce sor ung i eter Calorie sormonuld abe yal sun cele mal specticulowse date mupatile pee toy ‘dar malonates pestlor ain ek fark areca mire pent ang | Toc le ale Mate spect yg tmanlor se much In apee et penn Gepune aude, guntona cin Pacifeul aed Gat de nord chi inate pl te su #9) depune colin np a somal arse ale in'tmpal marecioc Blunare inal oo print ‘rds Rael outte vor fn sgn pla Srmitoaren mace teat 1 ale ta tri, Cin din ood ies pai ce orf pita are Efectuarea calatoriei Peotry mille animale migsataare, elton fesie dour 0 chestiine de ase oeplass in Aceesst Cece ric, dar unele imbue st se menting pe see bine define pentni a evita 8 tecenul dill, Animalele terestre, precum carbuul sh gnval dungal, urminese potect cace le conduc prin vii 3) peste tut prin loci care pot fi averse ino, Animale concentievea ta numie mice inavemene Hocus, lueru de eave sna pridaten = nciuste Trasee de zbor Supenaos, peate, multe psn migratoave se adund in "puncte de twecere", Principal pencoleke unui zbor lang peste mare, Aceste PSI rar pot gsi rand in sau dewsupra ach 3 doc oboscse nu se pot lisa pe mare. De fect ele prefert 8 ocoleasc, avers apa fn puneuul cel mu ingust Psi miatoate cl Amerit se aura tn noniar mare peste Is Ful G fisle ingussa de para cu apa pe arbele pant, cive leap dott intinders mie de Usca0 Panama, ar paste cin roel Fup In drum spew afvcn se concenteral perce Gibeatar st Dardanele, lang’ Istanbul, Cele mai temareable. plsdin. migrctoare sont yuku, sorecari, erzele si ate plated ‘oie planes2,invirindu-ae i cere la fant ‘matic onpile lor Ine, nemikcate. 0 paste xe planetet foloseste tehnica piloulal de planer: ex planeaza peste wscat pe un curent Uescendent in. psa cline setseste ocexal lun curent de aercalé iseensonal, penenit ce {un pune al a) sok: de deddesnbt — apex ture in spinila pe aerul ascerstonal, pentna Istiga inane inaiete de a plots ma depre ermal. AULA timp elt poate terme, ea rar tebuie#f att Meals 8 fi Gru! dungat (Connochaetes taurinus) tra- Seal oul mils ie cape iS dtwore nord spre vst chou Mane auras sa Dena svectonrn te praca rainte det ahnge Kory din arp, tehnica find eticienta cin. punctul de vedere al energies ideal igen pe als tanga mare, Pesrea poote travers continents invest pltind de le o termala stad cocopts iy tnpul rept ffi pot sf He mal silci, Mirosul este impor ant pent tnele anise in timp ce altele in special pdstile~ par eapulile cd we orien teze dup soare si tele Tames ht cave se afld sousele dessupns ovizonculss hr amined (punctul sly cel mai al) a fost utiizats de mariner pentet a Ulelermias laetilines Ge cet putin 1.00) ani, i putem presupune ct pase ullzcas ininlv aceeasi mtelocs, Orlertiren son itamfaza era un relevment la corpas, deci seeasta ar pilex permike nes piste sts iserse1 dumul. Ty timpul sept seem ogra stolat se roteste in jal punctul fivel Sele Polae, ce indict orci, ate seesta este un punct de referingé posi Mule paste par de acenteren 4f senile 1s cdmpul magnetic at Paménta ~ fort are auage acul une! busole. Acesta ke asigust 0 refering penta ranigatic, independent informa oferi de cer Insginct mosten migrate’ comanda. probab pis st cain. de ale) ino anu ceectie, ulin cee finje ceresti sty magnetice, Fate posit ca mat experiment Sieciin Crd 42 suplimenteze aceste infor smifk cu cunoytinte de reper un factor care © Berzale abe estce 5 cele vestice au ‘Vase diferte cn Europa pand In Africa. uta subspecel vestice este prezentats pa hard (nsertie) Reperte, sourele # atelele nu le sunt de ‘mare folos animalelor care migreazd In apd, de avees pest st balenele, de exemplu, se buzeuza probabil pe sensiiiatea magnetca a se observa pri apm cabslenee sunt ate Ja mal et regiunle cu neregu= tart in cpl magretic a! Pada Gustul succesului grata somenilor poate de asemenca sl fc sjuvematk de fore magnetice, dar pe masurt fe un somon migritor se apropie de dest= batia a ef ecunoaple of unl slab al pad lui stu natal in apa oveanului, i aceata TL © sorecarut ploneaza pe termate, batand rar {in aipk- 0 tehnics ea eccnomisajte energio, ondluce cu preciaie Ia eswanil sMulut fn care ‘avutloc eclozkurea, Exe pasbll ca somonl SUIS) utiteze §. simgul senbil st gustalh Dentny a naviga in laygul mari, cecuroscind Busturile difeniior curent oceanic, CCiltonile ineredisle elecuate de anion lele migrtoare cunt un Fenomen.inpreso ‘ant, 4f navigita fa James animalelor imine Uupul dete cele mai uluitoare sepecte ake zoologie, Probabil ny vom si nkionatl cu © fac exact, si nu prem deci xt adit felul tn care evolusla a dour adeea vietau ca capuciat! speciacukiase de onentare sh de