Rezumatobiectivul acestei analize este studierea beneficiilor potenţiale ale unei pieţe

regionale de electricitate din sud-estul Europei în anul 2005. Studiul modelează

funcţionarea sistemelor de energie electrică din şapte ţări. Instrumentul software folosit
este modelul GTMax, care a fost folosit pentru analiza funcţionării sistemelor individuale
de utilitate, precum şi funcţionarea lor într-o piaţă de energie electrică regională. Sunt
simulate 4 săptămâni în diferite anotimpuri ale anului 2005. Pentru a capta variabilitatea
fluxurilor hidro şi influenţa acestora asupra generării hidroenergiei, analiza este efectuată
pentru trei condiţii hidrologice: umed, mediu, şi uscat. În scenariul pieţei regionale de
energie electrică, GTMax este folosit pentru calculul valorilor orare ale preţurilor
marginale de localizare pentru toate nodurile reţelei regionale şi pentru optimizarea
tranzacţiilor de putere dintre sistemele de utilitate. O comparaţie a costurilor de operare
obţinute pentru cele două scenarii au arătat că o piaţă regională de energie electrică oferă
beneficii semnificative şi reducerea costurilor în comparaţie cu funcţionarea sistemelor de
utilităţi individuale.Economii substanţiale de cost sunt realizate în toate perioadele
analizate şi în toate condiţiile hidrologice.

Termeni utilizaţi – piaţă regională de energie electrică, interconexiuni, tranzacţii de

putere, preţurile marginale de localizare.

Analiza prezentată în această lucrare a fost efectuată în cadrul unui studiu mai larg
efectuat de o echipă de experţi din Montgomery Watson Harza (MWh) şi Argonne
National Laboratory (Argonne) sponsorizat de Agenţia Internaţională pentru
Dezvoltare a Statelor Unite (USAID). Obiectivul studiului a fost examinerea rolului şi
valorii hidrocentralelor din Sud-Estul Europei, în contextul unei viitoare pieţe de energie
electrică regionale potenţiale. Analiza sa axat pe situaţia pieţei de energie în 2005, care
este în conformitate cu memorandumul de înţelegere de la Athena [1], un an ţintă pentru
începerea funcţionării unei pieţe regionale de electricitate pentru consumatorii
industriali şi consumatorii mari (ne-rezidenţiali).
Studiul a modelat operarea sistemelor de energie electrica din şapte ţări din sud-estul
Europei (Fig. 1). Au fost incluse sistemele electrice de utilitate din Albania, Bosnia şi
Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, România, şi Serbia şi Muntenegru. Turcia a
participat, de asemenea, în proiect în calitate de ţară observator, dar nu a fost modelată.
Analiza a fost realizată cu ajutorul Programului de Generare şi de transmitere maximizată
(GTMax) dezvoltat în Laboratorul Naţional Argonne.

Ca parte a proiectului, software-ul GTMax a fost distribuit tuturor ţărilor participante.

USAID a sponsorizat, de asemenea, un curs de 3 zile de instruire introductivă privind
utilizarea software-ului GTMax pentru experţii din regiune.

II. Abordarea metodologică

GTMax este un instrument software principal dezvoltat de Argonne pentru analiza
detaliată a operaţiilor din sistemele de utilităţi şi a costurilor pe o piaţă deschisă. Cu
GTMax, operatorii de utilitate şi managerii pot maximiza valoarea sistemului electric,
luând în considerare nu numai energie proprie şi resursele proprii limitate de transmitere,
dar de asemenea, contracte bilaterale, acordurile producătorilor independenţi de energie
(IPP), şi oportunităţi de tranzacţii pe piaţa spot. GTMax maximizează veniturile nete ale
sistemelor de energie prin găsirea unei soluţii care creşte veniturile păstrând în acelaşi
timp cheltuielile la un nivel minim. GTMax face acest lucru în acelaşi timp asigurându-se
că tranzacţiile de pe piaţa şi operaţiunile de sistem sunt în limitele fizice şi instituţionale a
sistemului de energie. Când mai multe sisteme sunt simulate, GTMax identifică utilităţi,
care pot concura cu succes pe piaţă prin urmarirea tranzactiilor orare de energie, preţurile
de localizare marginale (LMPs), costurile de producţie şi veniturile.

Analiza GTMax ia în considerare topologia sistemelor de energie electrică, capacităţile

de transfer, de interconectare, sarcini cronologice orare, precum şi diferenţele în costurile
de producţie a energiei electrice în fiecare din sistemele studiate. GTMax calculează
preţurile de piaţă a vânzărilor/achiziţiilor de energie electrică în diferite regiuni (hub-uri
de piaţă) a reţelei de alimentare, pe baza constrângerilor de capacitate de transport.
Modelul optimizeaza simultan operaţiunile de putere pentru a minimiza costurile totale
de operare în regiune.
Analiza a fost efectuată pentru un timp de patru săptămâni tipice din 2005 (iarna,
primavara, vara, şi toamna). GTMax a fost folosit pentru a simula operaţiunile orare din
sistem în timpul a 3 săptămâni ale lunii ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie 2005. Fiecare
sistem de utilitate a fost pentru prima dată simulat în regim de operare independent, fără
conexiuni cu alte sisteme. Acest lucru a fost aşa-numita "operaţiune individuală"
scenariu. Apoi, toate sistemele de utilităţi au fost interconectate într-o reţea regională, şi
GTMax a fost folosit pentru a simula funcţionarea oră de oră a pieţei regionale de
electricitate (scenariul "piaţă regională").
Simularea orar pentru o săptămână întreagă (168 de ore consecutive) a fost considerată
foarte importantă în scopul vizualizării comportarii în exploatare a centralelor
hidroelectrice şi a potenţialului pompat de stocare a puterii în regiune. Cele mai multe
hidrocentrale din regiune au cel puţin capacităţile zilnice de reglare şi funcţionează diferit
în perioada de vârf şi în afara orelor de vârf (de exemplu, în timpul zilei şi în timpul
nopţii). De asemenea, în cazul hidrocentralelor cu capacităţi de stocare mai mare, există
diferenţe semnificative între funcţionarea lor în timpul săptămânii şi în timpul
weekendului. În scopul vizualizării incertitudinii fluxurilor de apă şi a efectelor diferitelor
situaţii hidrologice cu prvire la funcţionarea centralelor hidroelectrice, analiza a fost
efectuată pentru trei condiţii hidrologice: umed, mediu, si uscat.
În ambele scenarii, sistemele de utilitate în ţările participante au fost reprezentate cu
facilităţi de producţie şi de transport care corespund configuraţiei de sistemului aşteptat în
anul 2005. În mod similar, în conformitate cu scenariul piaţei regionale de energie,
sistemele de utilităţi au fost interconectate într-o reţea regională cu linii de interconectare
existente şi cu cele care sunt aşteptate să fie puse în funcţiune în 2005. Capacităţile de
transfer de putere a liniilor de interconexiune, de asemenea, au fost luate în considerare în
timpul simulări GTMax a operaţiunilor orare a unei pieţe regionale de electricitate. În
principiu, pentru simularea unei pieţe regionale de electricitate, GTMax a fost folosit
pentru a calcula valorile orare de LMPs pentru toate nodurile (hub-uri de piaţă) a reţelei
regionale şi de a optimiza operaţiunile de putere dintre sistemele de utilitate. Tranzacţiile
de energie au fost supuse la limitele capacităţii (capacităţilor nete de transfer) a
legăturilor de interconectare între sisteme. LMPs rezultate, ţinând cont de tranzacţiile de
putere, au fost de asemenea calculate şi raportate de model pentru fiecare nod al reţelei
regionale.
 III. Reţeaua regională

Topologia reţelei care a fost configurată în GTMax pentru ţările participante este
prezentată în Fig. 2. GTMax calculează preţurile de piaţa a energiei electrice în diverse
locaţii geografice în cadrul sistemelor de alimentare şi la interconexiunile sistemulor
energetice. Preţul de piaţă este presupus a fi costul marginal de livrare a energiei la o
anumită locaţie. Companiile care generează energia sunt plătite cu costul marginal de
producţie la punctul de injecţie de putere, preţul depinde de cerere şi echilibrul cererii. În
principiu, preţul LMP poate fi mai mic, egal sau mai mare decât costul unui generator de
producţie medie. În acest studiu, s-a presupus că generatoarele de energie licitează
energia la costurile de producţie marginale.
Un alt factor în determinarea LMPs este reţeaua de transport şi capacităţile sale de
transfer. În principiu, dacă nu există nici o congestie de transmitere, puterea poate fi
transferată la orice nod al reţelei şi toate nodurile au aproximativ acelaşi
LMP. Cu toate acestea, în cazul unei congestii de transport, transportul de energie la o
anumită regiune, în reţea poate fi limitat de capacităţile de transfer a liniilor de transport
conectate la zona respectivă, creând astfel o zonă cu LMPs mai mare. Diferenţele în
LMPs între două regiuni conectate sunt folosite pentru a calcula taxele de congestionare a
liniilor. În acest studiu, analiza de funcţionare a pieţei regionale a fost efectuată luând în
considerare posibilele congestii a transmiterii pe link-urile de interconectare între
sistemele de alimentare. Nici o congestie de transmitere internă nu a fost considerată în
cadrul sistemelor individuale de utilitate.
Pe lângă liniile de interconexiune existente, reţeaua de transport regională include, de
asemenea link-uri noi de interconectare, care sunt aşteptate să fie puse în funcţiune în
2005. Acestea sunt următoarele linii de transport la 400 kV:
• Mogila Chervena (Bulgaria)-Stip (Macedonia),
• Podgorica (Muntenegru) -Tirana/Elbasan (Albania),
• Modernizarea liniei existente de 150 kV Bitola (Macedonia)-Florina (Grecia) la 400 kV,
• Re-conectarea liniei existente de transport de 400 kV Mladost (Serbia) - Ernestinovo
(Croaţia).
Conexiunile cu sistemele de energie din afara au fost modelate în GTMax folosind
nodurile la faţa locului de piaţă. Acestea au fost utilizate pentru a reprezenta conexiunile
cu Slovenia, CENTREL, Grecia, şi Turcia.
În ceea ce priveşte facilităţile de producţie noi în 2005, sistemele de energie din regiune
se vor baza în principal pe generarea de energie a unităţilor în prezent în funcţiune.
Singurile noi unităţi generatoare aşteptate să fie puse în funcţiune până în anul 2005 sunt
două turbine cu gaz (2 x 150 MW), în Albania şi una cu 174 de MW, centrala de
cogenerare în Macedonia [2], [3]. Pe de altă parte, două mici, 440 - MW unităţi nucleare
la centrala Kozloduy din Bulgaria vor fi oprite (unităţile 1 şi 2) şi nu vor funcţiona în
2005.
 Fig 2 Reprezentarea simplificată a reţelei regionale din anul 2005

IV. Analiza Pieţei Regionale

Modelul GTMax a fost folosit prima dată pentru analiza funcţionării sistemelor de
utilitate individuale şi apoi analiza funcţionării pieţei regionale. Rezultatele obţinute
pentru aceste două scenarii au servit ca bază pentru determinaerea diferenţelor de costuri
între activităţile de exploatare a sistemelor individuale, comparativ cu funcţionarea pieţei
regionale. Aceste diferenţe de cost arată posibilele beneficii economice de integrare a
funcţionării sistemelor de energie regional. Cele mai multe beneficii şi economii de cost
sunt de aşteptat să fie atribuite pentru diversităţii încărcării, pornirea de unităţi
generatoare mai eficientă, reducerea puterii necesare de rezervă, precum şi operarea mai
fiabilă a sistemui.
Conform scenariului Sistemelor Individuale, sistemele de putere operează independent şi
nu fac comerţ, sau schimburi de energie sau capacitate între ele, sau cu alte sisteme.
Rezultatele acestui scenariu relevă costuri de generare a energiei electrice în fiecare
dintre utilitati de la presupunerea că sistemele sunt exploatate ca entităţi izolate. Prin
urmare, fiecare sistem este responsabil pentru satisfacerea cererii proprii de energie
electrică, prin intermediul resurselor proprii de generare menţinând în acelaşi timp un
nivel adecvat de rezerve de rotaţii pentru a asigura fiabilitatea sistemului.
Scenariul piaţa regională permite schimburi de energie între sistemele de utilităţi prin
intermediul link-urilor de interconectare. În acest scenariu, modelul GTMax a fost folosit
pentru a determina potenţialul de putere pentru tranzacţii, schimburile optime de energie,
şi a preţurilor nodale de piaţă.

V. Rezultatul principal al studiului

Rezultatele analizei arată că piaţa de energie electrică regională oferă beneficii
semnificative şi economii operaţionale în comparaţie cu funcţionarea individuală a
sistemelor de utilităţi. Tabelul 1 compară costurile totale de operare săptămânale ale
pieţei regionale de electricitate şi suma costurilor de exploatare a sistemelor de utilităţi
individuale. Rezultatele sunt prezentate pentru săptămâni tipice în diferite anotimpuri ale
anului 2005 pentru trei condiţii hidrologice.
În funcţie de sezon, economiile totale săptămânale pentru întreaga regiune de la 2.7 până
la 9.1 milioane USD. Cele mai multe dintre beneficii au în luna iulie, cu condiţia de
mediu hidrologic uscat. Cele mai mici economii sunt găsite în aprilie, cu condiţia de
mediu hidrologic umed. În principiu,
cele mai mari economii de cost sunt
realizate în condiţiile hidrologice
uscat (7.5 milioane dolari economii
medii în patru săptămâni tipice),
apoi, sub condiţia hidrologic mediu
(medie 6.5 milioane dolari), iar cele
mai mici economii sunt realizate în
condiţiile hidro umed (medie 4.6
milioane dolari). În ceea ce priveşte
economiile procentuale în A 3-a săptămână Costuri săptămânale de operare în diferite
a lunii condiţii hidrologice (U.S.$ '000)
comparaţie cu funcţionarea
Mediu Umed Uscat
sistemelor individuale, rezultatele
arată o medie de 11,3% economii, în Operare individuală a sistemelor

condiţii de umezeală hidrologice, Ianuarie 70,290 64,296 77,867

economii de 13,9% în condiţii medii Aprilie 32,941 26,665 40,058
hidrologice, şi de economii 15%, în Iuly 39,792 33,985 43,478
condiţiile hidrologice uscate. Octombrie 48,100 42,694 53,597
Acestea sunt economii medii Fig. 3. Comparaţia dintre preţurile medii pentru energia electrică în cazul
Operarea pieţei de energie regională
costurile pentru cele patru funcţionării pieţelor indiviuale şi o piaţă regională
săptămâni analizate în diferite Ianuarie 61,200 57,645
■ Operarea Pieţei regionale
71,237

anotimpuri ale anului. Aprilie 28,420 23,965 32,946

Rezultatele simulării GTMax, de Iuly 32,336 28,630 34,385
asemenea, arată că costurile medii Octombrie 43,162 38,864 46,606
de producţie a energiei electrice din Economiile în costuri de operare
regiune sunt mult mai mici pentru
Ianuarie 9,090 6,651 6,630
funcţionarea pieţei regionale,
comparativ cu funcţionarea Aprilie 4,521 2,700 7,112

sistemelor de utilităţi individuale. Iuly 7,456 5,355 9,093

Fig. 3 oferă o comparaţie a Octombrie 4,938 3,830 6,991

costurilor medii de producţie a Economiile
cost medii
de 6,501 4,634 7,457

Economiile de 13.92 11.30 15.06

cost medii (%)
Albania B&H Bulgaria Croatia Macedonia Muntenegru Romania Serbia

lndividual Country Operation

Fig. 4. Preţurile medii de localizare marginală pe ţări în săptămâna a 3-a din
octombrie 2005 în condiţii medii hidrologice
energiei electrice în regiune în anotimpuri diferite pe parcursul anului şi în diferite
condiţii hidrologice. Costurile prezentate în Fig. 3 sunt costurile variabile de producţie a
energiei electrice(de exemplu, preţul carburanţilor şi cheltuielile de achiziţii a energiei
electrice) şi nu includ costurile fixe (de exemplu, fixe O & M, cheltuielilor de capital).
Deoarece componenta fixă a costurilor de producere a energiei electrice este identică
pentru ambele scenarii, Fig. 3 arată rezultatele funcţionării pieţei regionale de energie
electrică duce la reducerea costurilor medii de producere a energiei electrice în toate
perioadele de timp analizate (sezoane), precum şi în toate condiţiile hidrologice.

GTMax a fost, de asemenea, folosit pentru a calcula preţurile marginale orare în fiecare
nod al reţelei regionale. O eşantionare a preţurilor marginale pe ţară este prezentată în
Fig. 4, care oferă o comparaţie a preţurilor marginale medii săptămânale pentru sistemele
de utilitate în a 3-a săptămâna a lunii octombrie în condiţii medii hidrologice. În
funcţionarea sistemelor de utilităţi individuale, preţurile marginale arată variaţii mari de
la un sistem la altul, în funcţie de amestecul de centrale şi costurile interne de generare.
Pe de altă parte, în funcţionarea pieţei regionale, preţurile marginale variază mai puţin şi
au tendinţa de a se egaliza preţurile de energie electrică în întreaga regiune. În cadrul
pieţei regionale de electricitate, variaţiile Preţurilor marginale apar mai ales atunci când
există congestie de transmitere în unele părţi ale reţelei. Rezultatele simulării cu GTMax
au arătat că, în anul 2005, în cele mai multe cazuri reţelele de transport regionale
(inclusiv legăturile de transport ce se aşteaptă să fie puse în funcţiune în anul 2005) par să
fie capabile să transfere puteri între sisteme, şi în acele locuri variaţia preţurilor marginale
între diferite sisteme de utilitate a fost foarte mică. Cu toate acestea, fluxul de sarcini
suplimentare, stabilitatea, şi studii de caz trebuie efectuate pentru a determina nevoile
exacte a întăririlor sistemului de transport în regiune. Albania sa dovedit a fi o zona cu
cele mai slabe conexiuni cu restul reţelei, şi au fost întâlnite cu regularitate unele
congestii în transmiterea energiei. În consecinţă, preţurile marginale rezultate în Albania
în scenariul funcţionării pieţei regionale au fost ceva mai mari decât în alte sisteme.
Tranzacţiile cu energie pe piaţa de energie electrică regională încărcată intermitent de
anumite interconectări, au fost la limitele lor contractuale de transfer. Acest lucru a fost
cel mai vizibil şi pentru legăturile de interconectare între Bulgaria şi România, şi
Iugoslavia (Serbia) şi România. Motivul pentru acest lucru a fost că, în cadrul simulării
de piaţa regională, România a fost a ţară ce cumpăra frecvent cantităţi mari de energie
mai puţin costisitoare generate în Bulgaria şi Serbia. Cu toate acestea, acest lucru nu
creşte preţul marginal din România din motiv că toate link-urile de interconectare nu au
fost încărcate simultan la limită. Prin urmare, a existat întotdeauna o oportunitate de a
cumpăra energie la un preţ similar din cel puţin unul dintre punctele de interconectare.
În simulările GTMax, fiecare sistem de utilitate a fost obligat să furnizeze o anumită
cantitate de rezerve de reglementare şi de urgenţă. Sarcina de capacitatea de rezervă de
reglare (control automat al încărcării), precum şi pentru rezerve de urgenţă să fie
menţinute prin centrale individuale ce au fost optimizate prin GTMax o dată pe oră.
Operaţiune integrată într-o piaţă regională interconectată de energie permite economii în
servicii auxiliare, în special în asigurarea rezervelor de urgenţă. Comparativ cu
funcţionarea sistemelor individuale, toate utilităţile trebuie să furnizeze cantităţi
semnificativ mai mici de rezerve pentru situaţii neprevăzute, în scenariul de operare
integral regional.
Centralele hidroelectrice şi staţiile de pompare pentru stocare a apei oferă cele mai multe
din serviciile auxiliare, atât în simulările de pieţe independente cât şi piaţă regională.
Contribuţia centralelor termice la serviciile auxiliare este relativ mică şi chiar scade în
continuare în funcţionarea pieţei regionale. În funcţionarea sistemelor individuale,
contribuţia capacităţii termice la rezerva de reglaj total a fost în medie de aproximativ
121 MW, sau 16,6 la sută din total. Această contribuţie a scăzut în funcţionarea pieţei
regionale la o medie de 76 de MW, sau 10,5% din total. În cazul rezervelor de urgenţă,
contribuţia capacităţilor termice era deja foarte mică (aproximativ 1%) în funcţionarea
sistemelor de utilităţi individuale şi a scăzut la zero în funcţionarea pieţei regionale.

VI. CONCLUZII

Studiul arată beneficiile semnificative ale unei pieţe regionale de energie electrică din
sud-estul Europei. Practic toate ţările se pot aştepta la costuri mai mici de generare a
energiei electrice, în timp ce unele sisteme de utilităţi care suferă de lipsa aprovizionării
cu energie electrică ar avea, de asemenea, acces mai fiabil la energie prin achiziţii de pe
piaţă regională. În general, funcţionarea unei pieţe regionale ar permite producţia de
energie electrică mai rentabilă din regiune prin creşterea de utilizare a unităţilor
generatoare de cel mai economic (şi, pe de altă parte, scăderea de utilizare a unităţilor de
cel mai scump), reducând nevoia pentru anumite servicii auxiliare, precum şi creşterea
generală a fiabilităţii sistemului de operare printr-o mai bună interconexiune cu alte
sisteme.

VII. MULŢUMIRI

Analiza prezentată în această lucrare a fost realizată de o echipă de experţi de la Argonne

National Laboratory şi Montgomery Watson Harza sub egida USAID. Autorii ar dori, de
asemenea, să recunoască eforturile numeroşilor experţi din sud-estul Europei care au
participat la acest proiect. Aportul lor şi perspectivele valoroase au fost apreciate foarte
mult.

[1] Memorandum of Understanding for the Creation of a Regional Electricity Market

in South East Europe, Athens, November 2002.
[2] Harza Engineering Co. in association with Argonne National Laboratory: Trans-
Balkan Power Line Project, Final Report, Vols. 1-3, May 2001.
[3] Harza Engineering Co. in association with Argonne National Laboratory: Electric
Power Company of Macedonia: Least-Cost Expansion Planning Studies, Final Report,
Vols. 1-6, Apr. 2000.
[4] T.D. Veselka and A.A. Novickas, "Generation and Transmission Maximization
(GTMax) Model Users Guide," Argonne National Laboratory, Chicago, IL, April 2001.
[5] Koritarov V., G. Conzelmann, T. Veselka, W. Buehring, and R. Cirillo,
"Incorporating Environmental Concerns into Electric System Expansion Planning Using
a Multi-Criteria Decision Support System," Int. Journal of Global Energy Issues, Vol. 12,
No. 1-6, pp. 60-67 (1999).
[6] M. North, G. Conzelmann, V. Koritarov, C. Macal, P. Thimmapuram, and T. Veselka,
"E-Laboratories: Agent-Based Modeling of Electricity Markets," in Proc. 2002 American
Power Conf, Chicago.
[7] W.A. Buehnng, B.P. Hamilton, K.A. Guziel, R.C. Cirillo, G. Conzelmann, and V.S.
Koritarov, ENPEP: An Integrated Approach for Modeling Energy Systems, presented at
the International Symposium on Electricity, Health, and the Environment, Vienna,
Austria, 1995.
[8] V S. Kontarov, T.D. Veselka, W.A. Buehnng, K.A. Guziel, R.R. Cmllo, G.
Conzelmann, M.M. Tompkins, and P.J.M. Pochol, Development ofa Fuel Policy - Energy
Supply and Demand Study for Romania, Argonne National Laboratory, Final Report to
The World Bank (Aug. 1998).
[9] V. Koritarov and Z. Sretenovic, "Capabilities and Applications of the VALORAGUA
Model for Optimal Operations Planning of Mixed Hydro-Thermal Systems,"
ELEKTROPRIVREDA, No. 7-8, pp. 373-386 (1991).
[10] T.D. Veselka, S. Folga, L. Poch, J.J. McCoy, S.C. Palmer, R.G. Whitfield, J.
VanKuiken, P. Kier, A. Novickas, and M. Absil, "Relationships between Western Area
Power Administration's Power Market Programs and Hydropower Operations at Salt
Lake City Area Operations," Argonne National Laboratory Tech. Rep. ANL/DIS/TM-
l,Marchl995.
[11] T.D. Veselka, E. Portante, V. Koritarov, S. Hamilton, J. VanKuiken, J.J. McCoy,
K. Paprockas, M. North, J. Kavicky, K. Guziel, R. Moulton, L.Poch, S. Folga, M.
Tompkins, J. Sedlacek, and A. Novickas, "Impacts of Western Area Power
Administration's Power Marketing Alternatives on Electric Utility Systems," Argonne
National Laboratory Tech. Rep.ANL/DIS/TM-10, March 1995.

Vladimir S. Koritarov a absolvit în 1982, de la Şcoala de Inginerie

Electrică, Universitatea din Belgrad, Iugoslavia. Până în 1991 a lucrat
ca Senior Power Planificator al Sistemului din Uniunea Iugoslavă
Electric Power Industry. În 1991 sa alăturat Argonne National
Laboratory, SUA, unde ocupă în prezent postul de Energy Systems
Engineer în Centrul pentru Energie, Mediu şi Analiză Economică a
Sistemelor. Dl Koritarov are 21 de ani de experienţă în analiza şi
modelarea sistemelor electrice şi energetice în aplicaţii interne şi
internaţionale. El este specializat în analiza opţiunilor de dezvoltare a sistemului de
putere, de modelare a sistemelor hidroenergetice şi de irigare, coordonarea centralelor
hidro-termice, fiabilitatea şi analiza costului de producţie, calculul costului marginal,
analiza de risc, şi de dereglementare sectorul electric şi probleme de privatizare.