Sunteți pe pagina 1din 9

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Direcţia Stabilitate Financiară

Evoluţia riscurilor populaţiei din perspectiva stabilităţii financiare

Sinteză
1. Riscurile asumate de populaţie sunt în creştere, dar rămân la nivel moderat, fără
implicaţii sistemice pe termen scurt.
2. Structura creditului către populaţie este mai periculoasă decât dinamica.
3. Renunţarea la limitarea gradului de îndatorare a populaţiei va majora creditul, după
estimările noastre, cu maxim 3 mld EUR.
4. Măsurile de acţiune identificate sunt: (i) recomandarea implementării pe scară mai
largă a tehnicilor de stress-testing de către bănci şi (ii) monitorizarea evoluţiei riscurilor
prin intermediul unui chestionar periodic transmis băncilor.

Populaţia României se împrumută semnificativ din sectorul bancar (peste 95 la sută1),


astfel că sectorul IFN nu are importanţă sistemică (iar expunerea faţă de societăţile de
credit ipotecar este de 0,4 la sută). Îndatorarea de la extern este modestă (0,5 la sută din
creditul bancar intern). De aceea, vom analiza în continuare doar expunerea populaţiei
asupra sectorului bancar autohton.

1. Dinamica şi structura îndatorării populaţiei

1.1. Creditul bancar către populaţie şi-a păstrat ritmul alert de creştere (68,9 la sută în
perioada septembrie 2006 – septembrie 2007, depăşind pragul de 18 mld EUR). Ponderea
în PIB rămâne cea mai mică în cadrul eşantionului de ţări analizate (Grafic 1), astfel că
din perspectiva convergenţei mai este loc de creştere.
Creditele până în 20.000 RON reprezintă aproape 39 la sută din creditele acordate
populaţiei (Grafic 2). Ne aşteptăm ca valoarea creditelor să crească în viitor, dar este
incert dacă concomitent se va majora şi valoarea colateralului. În septembrie 2007, 15 la
sută din creditele înregistrate în CRB erau garantate de societăţi de asigurare (nu ştim cât
din pierdere acoperă aceste asigurări), comparativ cu 25% în decembrie 2006. Această
scădere ar putea fi explicată prin faptul că începând cu ianuarie 2007, unele societăţi de
asigurare au renunţat să mai garanteze asemenea expuneri, pierderile depăşind primele
încasate. Ca urmare, băncile sunt cele care au început să suporte direct riscul (detalii în
1
Estimări BNR, decembrie 2006.

1
secţiunea 2D). Aversiunea mult mai redusă la risc a băncilor s-a concretizat într-o
dinamică fulminantă a creditelor negarantate cu valoare de peste 20.000 RON (în
septembrie 2007, aceste credite au fost de 6.4 ori mai mari faţă de sfârşitul anului 2006)
Creditele de consum garantate cu ipoteci au pondere încă redusă (circa 19 la sută din
creditul populaţiei, septembrie 2007), dar în creştere.

Grafic 1. Ponderea creditului către populaţie în PIB (procente) Grafic 2: Distribuţia creditelor acordate populaţiei,
septembrie 2007
60 45
procente
2002 2003 2004 2005 2006 40
50 35

40 30
25
30 20
15
20
10
10 5
0
0

)
00 00)

0)

0)

0)
0)

0
00

00

00

>= 000

00
C a

00 000
ro
Po ia

00

00
00
ria

Li ia
Le a
U ia

R nia

na a
Es ia

00

00 000
i

50 650
i

Zo ati

00
ân
an
n
ar
n
eh

Eu

30 2 30
50 150

00
0

00 100
ga

<2
to
to

lo

,3

,4
ro
ng

15
om
tu
C

15
00

00
ul

0-
,

0,

0,
00

0,
B

00

00

00

00

00
[2

[3

[4

00
[6

[1

[1

[2

[5
marimea creditului (RON)

Sursa: BCE, BNR, bănci centrale Sursa: CRB, bilanţul monetar agregat şi calcule proprii

1.2. Structura creditului este mai periculoasă decât dinamica. Populaţia se


îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum (78 la sută din
credit în septembrie 2007) şi pe termene tot mai lungi (ponderea creditului pe termen
lung a crescut la 74,4 la sută în septembrie 2007 faţă de 62 la sută în septembrie 2006).
Datorită acestor evoluţii, averea populaţiei va fi afectată negativ pentru că valoarea
activelor (bunurile de consum) achiziţionate prin credit se depreciază (fizic şi moral) mult
mai rapid decât se amortizează pasivele (datoria bancară). Credem că aceste riscuri vor
creşte pentru că: (i) nevoia de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată
este posibil să nu se fi ameliorat2 (în special pentru categoriile cu venituri inferioare), (ii)
politicile de refinanţare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au
început să ia amploare şi (iii) preţul imobilelor rămâne prohibitiv pentru marea parte a
populaţiei. Atâta timp cât venitul disponibil al populaţiei va creşte, efectele negative
menţionate nu generează probleme.
1.3. În prezent, populaţia are un comportament cu aversiune tot mai redusă la risc.
Sentimentul privind propria situaţie financiară este de optimism în creştere, pe fondul
unor temeri de şomaj aflate la minime istorice (Grafic 3). Consolidarea condiţiilor
macroeconomice, integrarea în UE şi validarea aşteptărilor anterioare cu privire la
evoluţia veniturilor pot fi explicaţii ale comportamentului populaţiei în consum şi
2
Intenţiile populaţiei de achiziţie de bunuri de folosinţă îndelungată sunt în creştere, în special în mediul
urban (INS, 2006, Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România).

2
îndatorare. Veniturile disponibile sunt în creştere, cele din salarii (care au şi caracter
prociclic mai pronunţat) sunt majoritare (Grafic 4) şi au o pondere în uşoară creştere.

Grafic 3. Aşteptările populaţiei privind situaţia Grafic 4. Structura veniturilor băneşti, 2007 (procente)
financiară şi şomajul în următoarele 12 luni
Venituri
10 50 din
proprietate; Alte
45 0.2 venituri; 4.4
5 Venituri
40 din prestatii Salarii
sociale; 25.1 brute si alte
0 35 drepturi
salariale;
30
M 01
Se 2
M 02
Se 3
M 03
Se 4
M 04
Se 5
M 05
Se 6
M 06
Se 7
07
63.6
-0

-0

-0

-0

-0

-0
p-

p-

p-

p-

p-

p-

p-
ar

ar

ar

ar

ar

ar
Se

-5 25 Venituri
din activitati
20 neagricole Venituri
-10 independente din
Situaţia financiară (scală stânga) ; 3.3 agricultura;
15
3.5
Numărul şomerilor (scală dreapta)
-15 10

Sursa: CE (medie mobilă pe 3 luni, sold conjunctural) Sursa: INS (medie pentru primele două trimestre 2007)

1.4. În lumina acestor riscuri, credem că banca centrală ar putea implementa următoarele
măsuri:
(A) Să invite instituţiile de credit să ruleze mai des scenarii de stress-testing privind
expunerea pe populaţie, iar Direcţia Supraveghere să solicite capital suplimentar, dacă
rezultatele o reclamă (în conformitate cu prevederile Basel II).

(B) Dezvoltarea unui chestionar care să fie transmis periodic instituţiilor financiare
importante. Considerăm importantă monitorizarea mai amănunţită a evoluţiei riscurilor
din diverse produse bancare (ex: carduri), a condiţiilor de creditare, precum şi a
aşteptărilor băncilor privind dezvoltarea ofertei şi a cererii de creditare. Soluţia
chestionarului este promovată de numeroase bănci centrale (BCE, Banca Centrala a
Ungariei, Banca Centrală a Poloniei, Banca Centrală a Slovaciei, FED, Banca Centrală a
Japoniei etc.) în special în scopul identificării aspectelor calitative ale creditării.

2. Riscurile asociate îndatorării populaţiei


Riscurile principale identificate din dinamica îndatorării sunt: (A) serviciul datoriei a
crescut într-un ritm foarte alert, (B) poziţia de creditor net a populaţiei este tot mai
divergentă teritorial, (C) riscul valutar s-a majorat, iar (D) rata restanţelor, deşi are un
nivel redus, a început să aibă o tendinţă uşor crescătoare.
(A) Serviciul datoriei populaţiei (ca raport în venitul disponibil) îşi continuă ascensiunea
rapidă (Grafic 5), depăşind în 2006 nivelul din zona euro (circa 11 la sută)3. Situaţia
reclamă o monitorizare atentă pentru că structura cheltuielilor băneşti de consum diferită

3
Valoarea se menţine relativ constantă în zona euro în ultimii 10 ani (comparabilitatea acestui indicator
între diverse ţări nu este perfectă, pentru că metodologiile de estimarea au unele diferenţe).

3
semnificativ. În România, pentru achiziţia alimentelor se alocă peste 35 la sută din
veniturile băneşti (în timp ce în zona euro procentul este de aproape 3 ori mai mic).
Ponderea creditului în venitul disponibil a avut aceeaşi evoluţie rapidă, plasând România
încă sub valoarea înregistrată la nivelul zonei euro, dar peste indicatorii unor ţări intrate
recent în UE (Grafic 6).

Grafic 5. Evoluţia serviciului datoriei populaţiei şi a Grafic 6. Indicatori comparativi ai îndatorării populaţiei
creditului către populaţie ca pondere în venitul disponibil (procente, decembrie 2006)
anual (procente)
procente procente 17
16 Principal 50

Serviciul datoriei/Venit disponibil


Dobânda 16 Polonia**
Serviciul datoriei credit ipotecar
Serviciul datoriei credit consum 40 15 SUA
12 Serviciul datoriei valută
Serviciul datoriei RON 14
Creditul către populaţie (dreapta)
30 13 Lituania***
8
12
20 România
11
4 Ungaria* Zona Euro
10 10

9
0 0 0 50 100 150
dec.04

sep.05

dec.05

sep.06

dec.06
mar.05

iun.05

mar.06

iun.06

mar.07

iun.07

Credit populatie/Venit disponibil

Sursa: calcule proprii Sursa: calcule proprii, BCE, bănci centrale; * Datoria
financiară/Venit disponibil; **Credit populaţie/Venit
disponibil brut, Martie 2006, Serviciul datoriei/Venit
disponibil brut, 2005; *** date 2005

Creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, generează 94 la sută din serviciul
datoriei şi este principalul contributor la creşterea acestuia, în special prin efectul de
cantitate (iunie 2007). Creditul în RON are contribuţie în creştere la serviciul datoriei, pe
fondul dobânzilor mai ridicate şi al majorării volumului creditului acordat în RON
(Grafic 5).
(B) Îndatorarea bancară a populaţiei a crescut într-un ritm mult mai accentuat
comparativ cu economisirea bancară. Numărul debitorilor cu credite de mare valoare
(peste 20.000 RON) a crescut cu 58 la sută în septembrie 2007 faţă de sfârşitul anului
2006. Populaţia a devenit debitor net faţă de sectorul bancar (Grafic 7) în 2007, această
poziţie fiind susţinută de partea valutară (debitor net încă din 2006).
Scăderea plasamentelor populaţiei în depozite bancare este o tendinţă observată în toate
ţările dezvoltate, dar este dublată de creşterea plasamentului în alte forme de investiţii
(titluri ale pieţei de capital, fonduri de pensii, asigurări de viaţă etc.). În România, poziţia
de debitor net faţă de sectorul bancar nu este contrabalansată în investiţii în alte tipuri de
active lichide, capabile să fie uzitate în cazul unor nevoi neaşteptate de lichiditate sau ca
formă de economisire.

4
Grafic 7. Poziţia de creditor net a populaţiei faţă de Grafic 8. Poziţia de creditor net a populaţiei pe regiuni
sectorul bancar geografice în septembrie 2007
20 mld RON 12
12500 procente
mil RON
15 10500 10
8500 8
10
6500
5 6
4500 creditor net
4
0 2500 rata şomajului (dreapta)
Dec-04

Sep-05

Dec-05

Sep-06

Dec-06

Sep-07
Mar-05

Jun-05

Mar-06

Jun-06

Mar-07

Jun-07
500 2
-5
-1500 0

V
IA
IA

T
ST

U
ST

ES

O
ES

TR
EN

EN
-E

-E

LF
-V
V
-10

N
RD

LT
T

I-I
CE
RD
SU

ST
O

O
U

O
N

-M

RE
Creditor net RON Creditor net valuta

N
ES
D

CU
-V
SU
Creditor net

BU
SU
Sursa: BNR Sursa: BNR, INS, *rata şomajului din trimestrul IV 2006

Poziţia de creditor net este puternic concentrată, respectiv la nivelul capitalei. În toate
celelalte arii geografice, populaţia a devenit debitor net pentru sectorul bancar în special
începând cu a doua jumătate a anului 2006 (Grafic 8). Riscurile sunt cu atât mai ridicate
cu cât în zonele respective rata şomajului este superioară celei înregistrate în Bucureşti.
Grafic 9. Poziţia de cumpărător net de valută a (C) Riscul valutar al populaţiei s-a
populaţiei majorat. Având în vedere probabila
mil EUR mil EUR asimetrie cu privire la deţinerile de
1500 700
depozite în valută (concentrate în
1000
600 patrimoniul acelora care nu trebuie să
500 apeleze la creditare pentru a-şi
500 satisface nevoile de consum sau
400
imobiliare), rezultă că poziţia valutară
0 300 a debitorilor cu venituri mai mici a
200 devenit şi mai scurtă. În acest caz, o
5

7
O 5

O 6

7
Ja 5

Ja 6
A 5

A 6

A 7
-0

-0

-0
l-0

l-0

l-0
0

-0

-0

-500
n-

n-

n-

depreciere a RON ar putea afecta şi


pr

pr

pr
ct

ct
Ju

Ju

Ju
Ja

100
cumpărări
mai mult poziţia financiară a acestor
-1000 0
vânzări debitori.
cumpărător net (dreapta)
Populaţia este cumpărător net şi
Sursa: BNR; fluxuri lunare
sezonier de valută (Grafic 9).
Cumpărările de valută au un tipar
sezonier, cu vârfuri în luna august. Un şoc valutar în această perioadă este însă atenuat de
caracterul sezonier al vânzărilor de valută care se intensifică în lunile august şi decembrie
(pe fondul transferurilor din străinătate şi a perioadelor de sărbători). Cumpărările de
valută de la bănci şi case de schimb pentru onorarea serviciului bancar în valută
reprezentau 15 la sută (în primele şapte luni din 2007).
(D) Rata restanţelor populaţiei are un nivel redus comparativ cu alte tipuri de debitori
(0,54 la sută, în septembrie 2007), dar începând cu prima parte a anului 2007 a cunoscut

5
un salt (Grafic 10). O explicaţie ar putea fi diminuarea apetitului instituţiilor de asigurare
în a mai acoperi creditele de consum nerambursate, astfel că băncile au început să suporte
o parte mai mare din pierderi. În acest context, factori precum: (i) creşterea în termeni
nominali cu 122 la sută (septembrie 2007 - decembrie 2006) a volumului restanţelor
înregistrate în bilanţul băncilor şi (ii) majorarea numărului persoanelor restanţiere
(depăşind 330.000 în martie 2007) reclamă o monitorizare atentă a capacităţii populaţiei
de a rambursa împrumuturile în următorii ani.

Grafic 10. Evoluţia restanţelor populaţiei Grafic 11. Evoluţia numărului persoanelor fizice rezidente
restanţiere cu credite mai mari de 20000 RON
procente mil RON
0.8 350 60,000
Volum restanţe (dreapta)
0.7 Rata restanţelor 300 50,000
0.6 40,000
250
0.5
200 30,000
0.4
150 20,000
0.3
100 10,000
0.2
0.1 50 0

Dec.04

Mar.05

Iun.05

Dec.05
Mar.06

Iun.06

Dec.06

Mar.07
Sep.04

Sep.05

Sep.06

Sep.07
0.0 0
sep.- ian.- mai.- sep.- ian.- mai.- sep.- ian.- mai.- sep.-
04 05 05 05 06 06 06 07 07 07

Sursa: BNR Sursa: CRB

Pe de altă parte, clasificarea creditelor după vârsta debitorilor arată că riscul de credit
pentru sectorul bancar este atenuat. Creditele de mare valoare sunt concentrate la nivelul
populaţiei cu vârste între 30 şi 40 de ani, iar gospodăriile al căror cap de familie se
încadrează în acest interval de vârstă aveau în 2006 (INS, 2007) un venit mai ridicat
comparativ cu alte categorii de vârstă.

3. Impactul măsurilor de limitare a creditului către populaţie


Credem că disciplinarea populaţiei în următorii ani în procesul îndatorării prin folosirea
pârghiei preţului (creşterea ratei dobânzii, a RMO etc.) va avea eficienţă scăzută.
Restricţiile de lichiditate ar putea fi mai eficiente pentru că afectează în special cantitatea.
(A) Eficienţa redusă a restricţiilor bazate pe rata dobânzii se datorează în principal
următoarelor trei elemente:
1) Ponderea ratei dobânzii nominale în totalul ratei dobânzii efective (DAE) este mică.
Consecinţa este diminuarea procentuală semnificativă a impactului modificării ratei
dobânzii asupra costului total al îndatorării. Acest efect este cu atât mai puternic cu
cât DAE este mai mare. În acest fel, capacitatea ratei nominale de dobândă în a
influenţa comportamentul de îndatorare a populaţiei devine şi mai redusă.

6
Tabel 1: Structura costului îndatorării populaţiei (procente), credite nou acordate, septembrie 2007
Rata nominală a Ponderea ratei nominale a dobânzii
Tip credit DAE
dobânzii în DAE
Credit consum RON 16.8 12.2 72.3
Credit consum EUR 10.6 8.5 80.0
Credit ipotecar RON 9.1 8.2 90.8
Credit ipotecar EUR 8.0 6.3 78.9
Sursa: BNR, calcule proprii
În cazul creditului de consum, rata dobânzii nominale reprezenta 72 la sută din DAE
pentru creditele în lei (Tabel 1). Rezultă că efortul BNR este maxim tocmai pentru
creditele pe care ar dori să le tempereze (chiar şi în ipoteza unui eficienţe
semnificative a canalului de transmisie a ratei dobânzii de politică monetară în rata de
dobândă activă a instituţiilor de credit). Situaţia este la fel de dificilă şi în cazul
adoptării de măsuri care să influenţeze costul îndatorării în valută prin mecanismul
preţului. Ponderea ratei nominale în DAE este mai ridicată (80 la sută) şi spread-ul
efectiv faţă de rata dobânzii de politică monetară din zona euro este foarte mare (peste
1000 bp).
2) Bilanţul financiar al populaţiei reacţionează mai slab la modificările de rată a
dobânzii. Pe partea de pasiv bilanţier: (i) creditele sunt contractate în special la rată
variabilă a dobânzii şi (ii) ponderea serviciului datoriei creditului imobiliar este de 6
la sută în total. Pe partea de activ bilanţier, ponderea activelor lichide (cotate) este
mică4, în contextul în care pieţele activelor financiare şi nefinanciare sunt slab
dezvoltate şi reacţionează slab la modificarea ratei dobânzii.
3) Este posibil ca cea mai mare parte din populaţie să ia în calcul, la momentul deciziei
de îndatorare, valoarea sumei lunare pe care o va avea de plătit şi mai puţin preţul
(rata dobânzii). Tot mai multe magazine şi reclame la oferte de bunuri de consum pe
credit pun în prim plan serviciul datoriei lunar în valori absolute şi în subsidiar este
informaţia legată de rata dobânzii. În acest fel, venitul disponibil devine variabila
de decizie pentru îndatorarea populaţiei cu putere semnificativ superioară ratei
dobânzii pe care banca centrală încearcă să o influenţeze.
În aceste condiţii, creşterea restrictivităţii politicii monetare nu are decât efect de semnal
că banca centrală este preocupată de evoluţiile de pe piaţa creditului.
(B) De aceea, în cazul populaţiei, restricţiile de lichiditate (ponderea maximă a
serviciului datoriei în venit – Z, şi ponderea maximă a creditului acordat în valoarea
bunului de cumpărat – LTV) credem că sunt mai eficiente pentru limitarea ritmului rapid
de creştere al creditului.
Ponderea creditului efectiv acordat în total credit potenţial a crescut semnificativ în
ultimii doi ani (Grafic 12). În condiţiile în care s-ar fi menţinut restricţiilor de
lichiditate asupra serviciului datoriei şi asupra avansului, populaţia ar mai fi deţinut

4
15 la sută în România, faţă de peste 30 la sută în Franţa sau Germania, 50 la sută în SUA etc. Mai mult,
credem că deţinerile de asemenea active sunt concentrate la cei care au poziţie de creditor net faţă de
sectorul bancar, astfel că majorarea ratei dobânzii ar putea avea efect neutral.

7
încă resurse de creştere a îndatorării, dar care se apropiau de limită.

Grafic 12. Evoluţia gradului de acordare a creditului Grafic 13. Modificarea creditului potenţial simulat faţă de
maxim potenţial creditul potenţial actual în funcţie de nivelul constrângerilor
de lichiditate (z, LTV) – mai 2007

procent 140%
90
79 120%
80 73 100%
70 80%
60 60%
49
50 40%
20%
40 33
29 0%
30
-20%

0%
8%

%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
20

16
24
32
40
48
56
64
72
80
88
96
-40%
10 -60%
z, LTV
0
2004 feb 2004 dec 2005 dec 2006 dec 2007 mai in functie de Z credit ipotecar
Credit populaţie/Credit maxim potenţial
in functie de Z credit consum

Sursa: calcule BNR Sursa: calcule BNR


* fiecare factor de restricţionare (Z, LTV) a luat pe rând
valori de 0 la sută la 100 la sută, ceilalţi factori ceteris
paribus
Acordarea posibilităţii ca instituţiile de credit să relaxeze restricţiile de lichiditate are un
aport diferenţiat la modificarea creditului maxim potenţial (simulările au fost realizate
cu indicatorii disponibili pentru luna mai 2007 – Grafic 13). Impactul asupra creditului
potenţial urmare modificării LTV aferent creditului ipotecar indică o plafonare a creşterii
la aproximativ 12 la sută pentru un nivel LTV de peste 80 la sută. Aceleaşi simulări arată
că relaxarea sau eliminarea restricţiei Z poate avea un impact mult mai puternic decât în
cazul relaxării sau eliminării LTV. De aceea, considerăm că în special băncile care
acceptă prin norme interne să acorde credite cu serviciul datoriei în venitul
debitorului mare trebuie să demonstreze inclusiv prin rularea de scenarii de stress
că potenţialele riscuri sunt bine identificate şi gestionate.
După estimările noastre5, creşterea maximă a creditului datorită relaxării condiţiilor de
creditare în cazul băncilor care demonstrează că sunt apte să gestioneze corespunzător
riscul ar fi de 11 mld RON (respectiv, o creştere suplimentară a creditului
neguvernamental cu 23,6 la sută).

5
Au fost utilizate următoarele ipoteze: (i) pot beneficia de condiţii mai laxe în creditare doar persoanele cu
venituri salariale peste 2000 RON, (ii) ponderea serviciului datoriei în venit pentru creditele de consum,
respectiv ipotecare este de 50 la sută, respectiv 65 la sută, (iii) nu se solicită avans, (iv) aceste persoane sunt
cele care au depozite în bănci şi (v) deţin 29,6 la sută din creditele de consum şi 42 la sută din creditele
ipotecare (cifre rezultate în urma analizării informaţiilor de la Biroul de credit SA). Modelul a fost
prezentat în Caietul de studii 14/2005.

8
Anexă

Indicatorii recomandaţi de FMI şi BCE privind analiza riscurilor induse de


populaţie asupra stabilităţii financiare

1. Ponderea creditului bancar către populaţie în PIB ⇒ ritm alert de creştere


procente
18
16.0
16
14
11.5
12
10
7.4
8
6 4.8
3.8
4
1.4
2 0.5 0.7
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Sep
2007*
Sursa: BNR, INS; *PIB anual în Iunie calculat ca suma a ultimelor patru trimestre

2. Ponderea serviciului datoriei în venitul disponibil ⇒ deteriorare


procente
16
13.5
14
12.4
12 11.1
10.1
10 8.8
7.8
8 6.9
6.3
5.3 5.7
6 5.1

0
4

6
5

05

06

7
05

06

07
.0

.0

.0
.0

.0

.0
p.

p.
n.

n.

n.
ec

ec

ec
ar

ar

ar
Se

Se
Iu

Iu

Iu
M

M
D

Sursa: calcule proprii