medicamentele

Clasificarea medicamentelor . Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV.I.Notiuni generale II. Scurt istoric III. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V. Automedicatia si riscurile ei VII.

parenterala – sub forma injectiilor intradermice.cale urinara .doza maxima . intestinala. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic.sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea . Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment .sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora . intramusculare. durata tratamentului.vindecarea bolilor . sublinguala. flacoane .reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat. a masurilor de asepsie.sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia .este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice . fiziologice ale organismului. prescrierea cuprinde numele medicamentului.se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole.I.doza letala . doza. tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: . prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . rectala .respectare somnului fiziologic al pacientului . Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala. administratia în raport cu alimentatia. capacitatea de absorbtie a cai respective.cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2.anuntarea greselilor de administrat . actiunea medicamentelor administrate. iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: . inclusiv termenul de expirare .prevenire a îmbolnavirilor . informare. NOTIUNI GENERALE 1.sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente . suportat de organism . animala sau chimica (de sinteza).timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului . caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) .respecta medicamentul prescris .este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit .cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit. calea de administrat.efectele secundare ale medicamentelor . ora administrari. circuite.este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor.doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima .cale respiratorie .efectul asteptat de la medicamentele administrate . subcutanate. gastrica.doza terapeutica . accept .doza toxica .sa se cunoasca modul. medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie.local – pe tegumente si mucoase .ameliorarea bolilor . Reguli generale de administrare a medicamentelor. particularitatile anatomice.fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp . vegetala. Medicamentele sunt prescrise de medic. Scopul administrari lor este de: . Tipuri de doze medicamentoase : .lamurirea bolnavului înaintea administrari. toleranta organismului primitor.calea digestiva – orala.

Oxfors 1163 etc.sa stagneze si chiar sa regreseze. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa.îndelungat . dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. III. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. in contextul stiintei in general. Sub imboldul Renasterii. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. numai medicul poate stabili corect terapia. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. in 1578.fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. In principiul. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. ale terapiei medicamentoase. act mai eficient. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an).). se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. Utilizat inca din comuna primitiva. cu sanse mai mici de eroare. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. in care s-au facut la inceput foarte timid. medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. Bologna 1113.. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. ci bolnavi”. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. laptuca. imuabile. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic. un element important in ameliorare conditiai umane. medicul imparatului Nero. dar in acelasi timp. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. animalele si mineralele care-l inconjurau. asa cum este cazul unor plante ca macul. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia. Paris 1110. In evul mediu. iar apoi din ce in ce mai intens. In evul mediu. Hyosciamus niger (maselarita) etc. studiile de medicina si farmacie. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. iar mai tarziu Dioscoride. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului.

Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. lactatiei. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv. la nounascut si sugar. sa agraveze procesul patogenic. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. in linii mari. . in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. IV. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. concomitent cu evolutia dramatica a boii. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. ducand la moartea produsului de concptie. aspirina etc. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil.). In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii.marele public decat antibioticele. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul.

datorita imaturitatii unor sistme si organe. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti. Fenobarbital etc. fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului.Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital. copilul refuza sanul. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului.deficite de reglare a unor functii ale organismului. nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: .insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. . cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. Biodisponibilitatea medicamentului. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. tahicardie. . aparut dupa administrarea de cloramfenicol. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. tulburari circulatorii Anorexie. . . datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. cum este cazul „sindromului cenusiu”. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. greturi Otoxicite Scaderea in greutate.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). varsaturi.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. ginecomastie la baietii sugari Insomnii.o proportie mai mare a apei in orgnism. Orice exces medicamentos. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii.

o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina). . diaree.lidocaina(Xilina) . iar la ulcerosi apar uneori perforatii.mepivacaina . penicilinele au toxicitatea cea mai mica. adica bolile induse de medicament. avand indicatii in inflamatii.metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica. Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. Antiinflamatoare. antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . unele neoplazii etc. in anumite teritorii le organismului. Cunoasterea. Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. bacteriostaticsau antifungic. . unele boli ale sangelui. . care au inca o circulatie redusa. colagenoze.Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire. hemoragii digestive. . bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei. hepatita cronica. .benzocaina . Din grupele antibiotice. mai putin utilizata in prezent.clorpropamid. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid.fenformin (feniletil-biguanida).dibucaina etc. scaderea apetitului.procaina . reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. . greturi.tolbutamid (Rastinon. . evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane. Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii). analgetice. indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. Din ele enumeram: .tolazamid. boli alergice. Butamid) .acetohexamid. Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive.cocaina. care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie. artropatii.ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). euforie.buformin (butil-biguanida). astm bronsic. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare.

medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. g.c. supozitoare. intarziind diagnosticul corect. b. j. fără prescripţie medicală (produse OTC). Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav. cu două sau mai multe substanţe active. f. animale. Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. tincturile sau vinurile medicinale. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică. pulberi nedivizate). medicamentele se împart în alopate şi homeopate. suspensiile. n. toxice şi stupefiante. emulsii. la care proporţia de apă este mai ridicată. a. cu o singură substanţă activă sau compuse. După acţiunea farmacologică: tonice. sistemele terapeutice transdermice). ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. Acestea din urmă. k. susţinută sa repetată). comprimate. c. e. în funcţie de proporţia de apă. Medicamentele lichide sunt soluţiile. l. extern şi parenteral. m. cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. După concepţia terapeutică. expectorante. supozitoare). VII. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). perfuzii). i. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. După modul de eliberare din farmacie: etice. semisolide. .suspensii. cu efect obişnuit (comprimate). h. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. sub formă de gaze sau aerosoli. multidoză (soluţii. pilule. . se clasifică în creme. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. dar şi pentru a diagnostica unele boli.VI.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. medicamentele pot fi solide. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele.t. cele care conţin mai puţină apă şi paste. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). capsule. După compoziţie medicamentele pot fi simple. După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. pilule. După modul de prezentare şi preparare. puternic active. chimice. e. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. cu acţiune modificată (prelungită. anestezice. magistrale şi industriale (specialităţi). La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. După originea substanţei active: vegetale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful