Notiuni generale II. Scurt istoric III. Automedicatia si riscurile ei VII. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV. Clasificarea medicamentelor .I. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V.

Tipuri de doze medicamentoase : .anuntarea greselilor de administrat . animala sau chimica (de sinteza).local – pe tegumente si mucoase . a masurilor de asepsie.doza terapeutica .cale urinara .doza letala . NOTIUNI GENERALE 1. Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment . toleranta organismului primitor.sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente .fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp . Reguli generale de administrare a medicamentelor. inclusiv termenul de expirare . prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . suportat de organism .efectul asteptat de la medicamentele administrate .prevenire a îmbolnavirilor .sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia .se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole.este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor. actiunea medicamentelor administrate.vindecarea bolilor .cale respiratorie . caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) . Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala. prescrierea cuprinde numele medicamentului. Scopul administrari lor este de: .parenterala – sub forma injectiilor intradermice.sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea . circuite. rectala .este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit . administratia în raport cu alimentatia. durata tratamentului.doza toxica . intramusculare. flacoane .calea digestiva – orala.efectele secundare ale medicamentelor . tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: . gastrica. fiziologice ale organismului. capacitatea de absorbtie a cai respective. Medicamentele sunt prescrise de medic. calea de administrat.lamurirea bolnavului înaintea administrari. accept .reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat.cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. vegetala. particularitatile anatomice. medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie. intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit. iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: .sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora .respecta medicamentul prescris .respectare somnului fiziologic al pacientului . ora administrari.cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2.este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice .doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima .doza maxima .timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului . subcutanate. intestinala. doza.ameliorarea bolilor . sublinguala.sa se cunoasca modul. informare. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic.I.

Bologna 1113. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. act mai eficient. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. asa cum este cazul unor plante ca macul. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. dar in acelasi timp. imuabile. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. medicul imparatului Nero. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. ci bolnavi”. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie.sa stagneze si chiar sa regreseze. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. cu sanse mai mici de eroare. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. numai medicul poate stabili corect terapia. in 1578. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. III. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. Oxfors 1163 etc. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. iar apoi din ce in ce mai intens. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. Hyosciamus niger (maselarita) etc. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. In evul mediu.îndelungat . in care s-au facut la inceput foarte timid.. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. In principiul. ale terapiei medicamentoase. Sub imboldul Renasterii. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. studiile de medicina si farmacie. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. Paris 1110. in contextul stiintei in general. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia. laptuca. iar mai tarziu Dioscoride. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. In evul mediu. un element important in ameliorare conditiai umane.).fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. animalele si mineralele care-l inconjurau. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. Utilizat inca din comuna primitiva.

care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic.). Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. concomitent cu evolutia dramatica a boii. sa agraveze procesul patogenic. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. lactatiei. in linii mari. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. IV. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei.marele public decat antibioticele. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. la nounascut si sugar. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. . Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. ducand la moartea produsului de concptie. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv. aspirina etc. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului.

Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital.insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii. varsaturi. ginecomastie la baietii sugari Insomnii. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti. Biodisponibilitatea medicamentului. datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. cum este cazul „sindromului cenusiu”. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. . Orice exces medicamentos. aparut dupa administrarea de cloramfenicol. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. tulburari circulatorii Anorexie.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. copilul refuza sanul. Fenobarbital etc. . fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. greturi Otoxicite Scaderea in greutate. .deficite de reglare a unor functii ale organismului.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate.o proportie mai mare a apei in orgnism. . tahicardie. nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: . medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. datorita imaturitatii unor sistme si organe.

ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . mai putin utilizata in prezent.mepivacaina . in anumite teritorii le organismului. artropatii. diaree. Cunoasterea. . . Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei.procaina . iar la ulcerosi apar uneori perforatii. . Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid. o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. hemoragii digestive. penicilinele au toxicitatea cea mai mica. evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane.dibucaina etc. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare. bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. euforie.cocaina.acetohexamid. analgetice.benzocaina .metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica.clorpropamid. .tolbutamid (Rastinon. reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. Antiinflamatoare. colagenoze. Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie. unele neoplazii etc. care au inca o circulatie redusa. bacteriostaticsau antifungic. boli alergice. Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii).tolazamid. hepatita cronica. Butamid) . scaderea apetitului. . Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . avand indicatii in inflamatii. Din grupele antibiotice.lidocaina(Xilina) . greturi. . astm bronsic.Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire.buformin (butil-biguanida). . Din ele enumeram: . adica bolile induse de medicament. unele boli ale sangelui. Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive. Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina). indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice.fenformin (feniletil-biguanida).

m. suspensiile. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. e. anestezice. cu o singură substanţă activă sau compuse.suspensii. se clasifică în creme. comprimate. animale. VII. . i. n. sub formă de gaze sau aerosoli. multidoză (soluţii.c. sistemele terapeutice transdermice).aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. După concepţia terapeutică. medicamentele pot fi solide. la care proporţia de apă este mai ridicată. b. capsule. expectorante. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. k. supozitoare. a. După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav.VI. După originea substanţei active: vegetale. . ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). j. perfuzii). În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică. Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. susţinută sa repetată). semisolide. toxice şi stupefiante. După acţiunea farmacologică: tonice. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. După modul de eliberare din farmacie: etice. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. pilule. intarziind diagnosticul corect. cu două sau mai multe substanţe active. l. pulberi nedivizate). După compoziţie medicamentele pot fi simple. După modul de prezentare şi preparare. f. e. extern şi parenteral. supozitoare). dar şi pentru a diagnostica unele boli. Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. tincturile sau vinurile medicinale. cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. c. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). în funcţie de proporţia de apă. cu acţiune modificată (prelungită. puternic active. g. cu efect obişnuit (comprimate). pilule. Medicamentele lichide sunt soluţiile. medicamentele se împart în alopate şi homeopate. emulsii. cele care conţin mai puţină apă şi paste. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. magistrale şi industriale (specialităţi).t. chimice. h. Acestea din urmă. La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. fără prescripţie medicală (produse OTC).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful