I.Notiuni generale II. Clasificarea medicamentelor . Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI. Scurt istoric III. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV. Automedicatia si riscurile ei VII.

prevenire a îmbolnavirilor .efectul asteptat de la medicamentele administrate . Medicamentele sunt prescrise de medic. Reguli generale de administrare a medicamentelor. accept . flacoane .doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima . capacitatea de absorbtie a cai respective. rectala . particularitatile anatomice.timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului .fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp .se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole.lamurirea bolnavului înaintea administrari. administratia în raport cu alimentatia. medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie. vegetala. intestinala. durata tratamentului. sublinguala.vindecarea bolilor . circuite. intramusculare.este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit . caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) . informare. prescrierea cuprinde numele medicamentului. intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit.cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2. fiziologice ale organismului.cale urinara .parenterala – sub forma injectiilor intradermice.doza letala . animala sau chimica (de sinteza). NOTIUNI GENERALE 1.sa se cunoasca modul.respecta medicamentul prescris .respectare somnului fiziologic al pacientului .local – pe tegumente si mucoase . subcutanate.I. doza.calea digestiva – orala.cale respiratorie .este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice . suportat de organism .reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat.doza toxica .sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora . gastrica.este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor. actiunea medicamentelor administrate.anuntarea greselilor de administrat .doza terapeutica . Scopul administrari lor este de: . a masurilor de asepsie. Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment . Tipuri de doze medicamentoase : .sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia . inclusiv termenul de expirare . ora administrari. calea de administrat. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic. Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala. prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: .sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente .sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea .ameliorarea bolilor .doza maxima . iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: .efectele secundare ale medicamentelor . tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: .cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. toleranta organismului primitor.

asa cum este cazul unor plante ca macul. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). Sub imboldul Renasterii.îndelungat . in contextul stiintei in general. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. Oxfors 1163 etc. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. numai medicul poate stabili corect terapia. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati.). medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. ale terapiei medicamentoase. sporind cunoasterea remediilor terapeutice.fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II.. cu sanse mai mici de eroare. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia. medicul imparatului Nero. un element important in ameliorare conditiai umane. act mai eficient. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic.sa stagneze si chiar sa regreseze. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. In principiul. Utilizat inca din comuna primitiva. In evul mediu. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. animalele si mineralele care-l inconjurau. in 1578. ci bolnavi”. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. laptuca. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. studiile de medicina si farmacie. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. Paris 1110. imuabile. in care s-au facut la inceput foarte timid. III. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. Bologna 1113. Hyosciamus niger (maselarita) etc. dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. iar apoi din ce in ce mai intens. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. dar in acelasi timp. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. iar mai tarziu Dioscoride. se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. In evul mediu.

d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv.). iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii. in linii mari. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. lactatiei. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. sa agraveze procesul patogenic. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. IV. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. concomitent cu evolutia dramatica a boii. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. ducand la moartea produsului de concptie. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. la nounascut si sugar. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. . aspirina etc. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe.marele public decat antibioticele. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente.

ginecomastie la baietii sugari Insomnii. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. Orice exces medicamentos. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. . Fenobarbital etc. . nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: .Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital. fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. datorita imaturitatii unor sistme si organe. medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie.insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice.o proportie mai mare a apei in orgnism. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. aparut dupa administrarea de cloramfenicol. varsaturi. tulburari circulatorii Anorexie. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. Biodisponibilitatea medicamentului. copilul refuza sanul. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. . datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. cum este cazul „sindromului cenusiu”. tahicardie. .permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu).deficite de reglare a unor functii ale organismului. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. greturi Otoxicite Scaderea in greutate. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult.

Din grupele antibiotice. antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . bacteriostaticsau antifungic. .fenformin (feniletil-biguanida). care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie.procaina . adica bolile induse de medicament. unele neoplazii etc. evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane.acetohexamid. Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii). hemoragii digestive. hepatita cronica. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare. astm bronsic. artropatii.dibucaina etc. colagenoze. avand indicatii in inflamatii. bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. boli alergice. diaree.metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica. Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. greturi. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid.ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei. reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. care au inca o circulatie redusa. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina). . iar la ulcerosi apar uneori perforatii. .clorpropamid. Antiinflamatoare. o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. unele boli ale sangelui.Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire. Cunoasterea. scaderea apetitului.cocaina.tolbutamid (Rastinon. in anumite teritorii le organismului. mai putin utilizata in prezent. euforie. Din ele enumeram: .lidocaina(Xilina) . analgetice.mepivacaina . .benzocaina . Butamid) . .buformin (butil-biguanida). . Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive. Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. .tolazamid. penicilinele au toxicitatea cea mai mica.

medicamentele se împart în alopate şi homeopate. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. După acţiunea farmacologică: tonice. cu o singură substanţă activă sau compuse. b. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. i. anestezice.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. puternic active. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav. cu două sau mai multe substanţe active. toxice şi stupefiante.t. f. cu acţiune modificată (prelungită. intarziind diagnosticul corect. VII. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. e.VI. supozitoare). După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. Medicamentele lichide sunt soluţiile. . cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. sistemele terapeutice transdermice). dar şi pentru a diagnostica unele boli. se clasifică în creme. k. pilule. supozitoare. multidoză (soluţii. emulsii. magistrale şi industriale (specialităţi). j. După concepţia terapeutică. n. După modul de prezentare şi preparare. ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. . După originea substanţei active: vegetale. medicamentele pot fi solide.c. cu efect obişnuit (comprimate). semisolide. extern şi parenteral. m. l. susţinută sa repetată). capsule. fără prescripţie medicală (produse OTC). medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. expectorante. pulberi nedivizate). chimice. Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. în funcţie de proporţia de apă. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. la care proporţia de apă este mai ridicată. sub formă de gaze sau aerosoli. animale. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. comprimate. c. pilule. Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. Acestea din urmă. perfuzii). În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. cele care conţin mai puţină apă şi paste. g. h. a. După modul de eliberare din farmacie: etice. După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. suspensiile. e. tincturile sau vinurile medicinale.suspensii. După compoziţie medicamentele pot fi simple. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful