Clasificarea medicamentelor .I. Scurt istoric III. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV.Notiuni generale II. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V. Automedicatia si riscurile ei VII.

iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: .ameliorarea bolilor . rectala . suportat de organism .este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit . Reguli generale de administrare a medicamentelor. Medicamentele sunt prescrise de medic.sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora . circuite. Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala.lamurirea bolnavului înaintea administrari.cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti.I. a masurilor de asepsie.sa se cunoasca modul. intestinala.parenterala – sub forma injectiilor intradermice. informare. intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit. particularitatile anatomice. animala sau chimica (de sinteza).doza maxima .anuntarea greselilor de administrat . capacitatea de absorbtie a cai respective. actiunea medicamentelor administrate. medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie.doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima .timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului .reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat.sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente . Tipuri de doze medicamentoase : . toleranta organismului primitor. gastrica.efectul asteptat de la medicamentele administrate . Scopul administrari lor este de: . inclusiv termenul de expirare . tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: . Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment . doza. NOTIUNI GENERALE 1.calea digestiva – orala. durata tratamentului. caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) . prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . calea de administrat.respecta medicamentul prescris .sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea . vegetala.prevenire a îmbolnavirilor .sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia .local – pe tegumente si mucoase . intramusculare.cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2.fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp .doza terapeutica . prescrierea cuprinde numele medicamentului.cale urinara .doza letala .este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice . flacoane . accept . administratia în raport cu alimentatia.doza toxica . ora administrari.se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole. sublinguala. fiziologice ale organismului. subcutanate. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic.cale respiratorie .respectare somnului fiziologic al pacientului .este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor.efectele secundare ale medicamentelor .vindecarea bolilor .

La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. act mai eficient. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic.îndelungat . medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. Utilizat inca din comuna primitiva. iar mai tarziu Dioscoride. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. asa cum este cazul unor plante ca macul. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. In evul mediu. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. un element important in ameliorare conditiai umane. studiile de medicina si farmacie. In evul mediu. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. in 1578. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. medicul imparatului Nero.fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . Hyosciamus niger (maselarita) etc. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. ale terapiei medicamentoase. imuabile. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. numai medicul poate stabili corect terapia. iar apoi din ce in ce mai intens. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala.. Sub imboldul Renasterii. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. Paris 1110. animalele si mineralele care-l inconjurau. Oxfors 1163 etc. ci bolnavi”.). Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. dar in acelasi timp. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. in contextul stiintei in general. Bologna 1113. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. III. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. in care s-au facut la inceput foarte timid. laptuca. cu sanse mai mici de eroare. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. In principiul. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia.sa stagneze si chiar sa regreseze.

Din substantele care pot sa ajunga in lapte. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern.). concomitent cu evolutia dramatica a boii. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. la nounascut si sugar. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. lactatiei. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. aspirina etc. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. .marele public decat antibioticele. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. IV. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. ducand la moartea produsului de concptie. in linii mari. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente. sa agraveze procesul patogenic. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii.

in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. varsaturi.o proportie mai mare a apei in orgnism. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti. ginecomastie la baietii sugari Insomnii. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. Biodisponibilitatea medicamentului.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. Fenobarbital etc.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). . . Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii.deficite de reglare a unor functii ale organismului. greturi Otoxicite Scaderea in greutate. copilul refuza sanul. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. aparut dupa administrarea de cloramfenicol. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. datorita imaturitatii unor sistme si organe. nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: . datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. tahicardie. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. . Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului. tulburari circulatorii Anorexie.insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit.Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital. . Orice exces medicamentos. cum este cazul „sindromului cenusiu”. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi.

diaree. greturi. indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. . Antiinflamatoare. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. avand indicatii in inflamatii. adica bolile induse de medicament. iar la ulcerosi apar uneori perforatii. Din grupele antibiotice. boli alergice.Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire. analgetice.clorpropamid.tolbutamid (Rastinon. penicilinele au toxicitatea cea mai mica. Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. . . Cunoasterea.lidocaina(Xilina) . care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie.benzocaina . mai putin utilizata in prezent. evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane.procaina . care au inca o circulatie redusa.buformin (butil-biguanida). Butamid) .mepivacaina . Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina). . colagenoze.tolazamid. astm bronsic.dibucaina etc. Din ele enumeram: . in anumite teritorii le organismului. . bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. artropatii. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid. Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive. unele neoplazii etc. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare.cocaina. hemoragii digestive. .ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . hepatita cronica. . Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei. unele boli ale sangelui. scaderea apetitului. Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii).metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica. euforie.fenformin (feniletil-biguanida). bacteriostaticsau antifungic. Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii.acetohexamid.

După modul de eliberare din farmacie: etice. toxice şi stupefiante. pulberi nedivizate). ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. m. medicamentele pot fi solide. Acestea din urmă. se clasifică în creme. cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. suspensiile. fără prescripţie medicală (produse OTC). la care proporţia de apă este mai ridicată. capsule. expectorante. intarziind diagnosticul corect. cu o singură substanţă activă sau compuse. sistemele terapeutice transdermice). g. cu două sau mai multe substanţe active. susţinută sa repetată). puternic active.VI. emulsii. magistrale şi industriale (specialităţi). agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav.c. a. Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. După acţiunea farmacologică: tonice. tincturile sau vinurile medicinale. perfuzii). Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. l. k. i.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. multidoză (soluţii. pilule. animale. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică.suspensii. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. semisolide. După originea substanţei active: vegetale. h. chimice. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. . e. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). f. VII. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. pilule. b. extern şi parenteral. e. sub formă de gaze sau aerosoli. anestezice. dar şi pentru a diagnostica unele boli. n. . cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. După concepţia terapeutică. cu efect obişnuit (comprimate). După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. cele care conţin mai puţină apă şi paste. j. supozitoare). În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. supozitoare. După modul de prezentare şi preparare. în funcţie de proporţia de apă. Medicamentele lichide sunt soluţiile. comprimate.t. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. După compoziţie medicamentele pot fi simple. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. cu acţiune modificată (prelungită. medicamentele se împart în alopate şi homeopate. c. medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful