I.Notiuni generale II. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV. Automedicatia si riscurile ei VII. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI. Scurt istoric III. Clasificarea medicamentelor .

medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie. toleranta organismului primitor. fiziologice ale organismului. caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) .ameliorarea bolilor . inclusiv termenul de expirare . vegetala.cale urinara . administratia în raport cu alimentatia.sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia .prevenire a îmbolnavirilor .este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit .cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. informare.doza terapeutica .cale respiratorie .doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima . Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala. particularitatile anatomice. prescrierea cuprinde numele medicamentului. tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: .sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora .doza maxima .este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice . intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit. calea de administrat. intestinala.parenterala – sub forma injectiilor intradermice.sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea .efectele secundare ale medicamentelor . NOTIUNI GENERALE 1. flacoane . accept .sa se cunoasca modul. Scopul administrari lor este de: .sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente . Reguli generale de administrare a medicamentelor. capacitatea de absorbtie a cai respective.efectul asteptat de la medicamentele administrate .timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului . suportat de organism .cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2. circuite. Tipuri de doze medicamentoase : .I.calea digestiva – orala.local – pe tegumente si mucoase . animala sau chimica (de sinteza).anuntarea greselilor de administrat . gastrica. sublinguala. a masurilor de asepsie.doza letala . iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: .este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor. doza.doza toxica . durata tratamentului. actiunea medicamentelor administrate. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic. intramusculare.reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat. Medicamentele sunt prescrise de medic.fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp . Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment . ora administrari. prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . subcutanate.respectare somnului fiziologic al pacientului .se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole. rectala .vindecarea bolilor .lamurirea bolnavului înaintea administrari.respecta medicamentul prescris .

in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. Oxfors 1163 etc. ale terapiei medicamentoase. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. cu sanse mai mici de eroare. Utilizat inca din comuna primitiva. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. medicul imparatului Nero. medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. act mai eficient. ci bolnavi”. In evul mediu. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia.îndelungat . intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. asa cum este cazul unor plante ca macul. iar apoi din ce in ce mai intens. in 1578. dar in acelasi timp. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. iar mai tarziu Dioscoride. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. Hyosciamus niger (maselarita) etc. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic. laptuca.sa stagneze si chiar sa regreseze. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. numai medicul poate stabili corect terapia. La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor.). se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. III. studiile de medicina si farmacie. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. in contextul stiintei in general. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. Sub imboldul Renasterii. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. animalele si mineralele care-l inconjurau. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). Paris 1110. Bologna 1113..fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. un element important in ameliorare conditiai umane. in care s-au facut la inceput foarte timid. In evul mediu. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. In principiul. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. imuabile. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile.

b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv. sa agraveze procesul patogenic. Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. . concomitent cu evolutia dramatica a boii. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii.). este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente.marele public decat antibioticele. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. IV. aspirina etc. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. la nounascut si sugar. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. ducand la moartea produsului de concptie. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. lactatiei. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. in linii mari. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe.

aparut dupa administrarea de cloramfenicol.insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii. Fenobarbital etc.o proportie mai mare a apei in orgnism. cum este cazul „sindromului cenusiu”. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). varsaturi. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. . greturi Otoxicite Scaderea in greutate.deficite de reglare a unor functii ale organismului. tahicardie.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. Biodisponibilitatea medicamentului. datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: . tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. . in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. Orice exces medicamentos. cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. copilul refuza sanul. fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. datorita imaturitatii unor sistme si organe. . adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. ginecomastie la baietii sugari Insomnii. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului. tulburari circulatorii Anorexie. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. .Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital.

dibucaina etc.tolazamid. . Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). avand indicatii in inflamatii.clorpropamid. . evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane. hemoragii digestive. unele boli ale sangelui. in anumite teritorii le organismului.benzocaina . .ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . . analgetice.acetohexamid. artropatii. boli alergice. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. iar la ulcerosi apar uneori perforatii. diaree. Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei. Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina).Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire.buformin (butil-biguanida).procaina . Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive. unele neoplazii etc. care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie. . antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . .mepivacaina . penicilinele au toxicitatea cea mai mica. scaderea apetitului. indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. bacteriostaticsau antifungic. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid.tolbutamid (Rastinon.metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica. Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. Butamid) .lidocaina(Xilina) . Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii). antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare. Din grupele antibiotice. mai putin utilizata in prezent. euforie. adica bolile induse de medicament. Din ele enumeram: . care au inca o circulatie redusa. Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. Cunoasterea. astm bronsic.fenformin (feniletil-biguanida). hepatita cronica. reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. Antiinflamatoare. colagenoze. greturi. o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene.cocaina. .

cu o singură substanţă activă sau compuse. fără prescripţie medicală (produse OTC). Medicamentele lichide sunt soluţiile. După compoziţie medicamentele pot fi simple. tincturile sau vinurile medicinale. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. în funcţie de proporţia de apă. h. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. susţinută sa repetată). animale.VI. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. extern şi parenteral. cele care conţin mai puţină apă şi paste. f.c. expectorante. supozitoare). sub formă de gaze sau aerosoli. La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. se clasifică în creme. n. . i. e. . agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav. medicamentele pot fi solide. sistemele terapeutice transdermice). cu două sau mai multe substanţe active. pilule. m. pulberi nedivizate). semisolide. După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. cu acţiune modificată (prelungită. j.suspensii. cu efect obişnuit (comprimate). multidoză (soluţii. puternic active. k. perfuzii). După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). După concepţia terapeutică. Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. medicamentele se împart în alopate şi homeopate. capsule. l. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. la care proporţia de apă este mai ridicată. Acestea din urmă. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică. După modul de prezentare şi preparare. g. anestezice. pilule. După acţiunea farmacologică: tonice. chimice. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. suspensiile.t. comprimate. medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. VII. După modul de eliberare din farmacie: etice. e. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. toxice şi stupefiante. b. a. După originea substanţei active: vegetale. c. emulsii. supozitoare. ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. intarziind diagnosticul corect. magistrale şi industriale (specialităţi). dar şi pentru a diagnostica unele boli.