P. 1
medicamentele

medicamentele

|Views: 1,161|Likes:
Published by Mihaela Juncu

More info:

Published by: Mihaela Juncu on Dec 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI.Notiuni generale II. Automedicatia si riscurile ei VII. Scurt istoric III. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V.I. Clasificarea medicamentelor .

efectul asteptat de la medicamentele administrate . medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie. tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: . intestinala.doza letala .efectele secundare ale medicamentelor . doza.cale respiratorie .sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea . gastrica.calea digestiva – orala. ora administrari.sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia . durata tratamentului. sublinguala.fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp . NOTIUNI GENERALE 1. vegetala. subcutanate. prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment .lamurirea bolnavului înaintea administrari.este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice .se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole. rectala . intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit.este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit .doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima . iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: . transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic. caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) .vindecarea bolilor . animala sau chimica (de sinteza). Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala. Scopul administrari lor este de: .sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora . prescrierea cuprinde numele medicamentului.prevenire a îmbolnavirilor .reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat. capacitatea de absorbtie a cai respective. fiziologice ale organismului.cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2.doza toxica .respecta medicamentul prescris .sa se cunoasca modul.local – pe tegumente si mucoase . administratia în raport cu alimentatia.parenterala – sub forma injectiilor intradermice.sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente .doza maxima . suportat de organism .respectare somnului fiziologic al pacientului .anuntarea greselilor de administrat .este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor. flacoane .doza terapeutica . a masurilor de asepsie.I. accept .timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului .cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti. toleranta organismului primitor. inclusiv termenul de expirare .cale urinara . circuite. Medicamentele sunt prescrise de medic. Tipuri de doze medicamentoase : . Reguli generale de administrare a medicamentelor. particularitatile anatomice. actiunea medicamentelor administrate. informare.ameliorarea bolilor . calea de administrat. intramusculare.

In principiul. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. asa cum este cazul unor plante ca macul. in contextul stiintei in general. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. In evul mediu.). dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. III. Bologna 1113. imuabile. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele.îndelungat . sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. ale terapiei medicamentoase. medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. un element important in ameliorare conditiai umane. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. Oxfors 1163 etc.sa stagneze si chiar sa regreseze. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. Utilizat inca din comuna primitiva. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. numai medicul poate stabili corect terapia. in care s-au facut la inceput foarte timid. act mai eficient. Sub imboldul Renasterii. animalele si mineralele care-l inconjurau. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. in 1578. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . iar mai tarziu Dioscoride. ci bolnavi”. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. In evul mediu. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. medicul imparatului Nero. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala. Hyosciamus niger (maselarita) etc.fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. laptuca.. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. iar apoi din ce in ce mai intens. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. cu sanse mai mici de eroare. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. dar in acelasi timp. se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana. studiile de medicina si farmacie. Paris 1110.

Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii. lactatiei. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. concomitent cu evolutia dramatica a boii. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. in linii mari. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. ducand la moartea produsului de concptie. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. creandu-se o falsa linistire a bolnavului. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. la nounascut si sugar. IV. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe. . Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica.marele public decat antibioticele. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. sa agraveze procesul patogenic.). car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. aspirina etc. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil.

cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti. medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. tahicardie. copilul refuza sanul. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. . in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. datorita imaturitatii unor sistme si organe. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. Orice exces medicamentos.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. . dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii. aparut dupa administrarea de cloramfenicol. ginecomastie la baietii sugari Insomnii.o proportie mai mare a apei in orgnism. tulburari circulatorii Anorexie. greturi Otoxicite Scaderea in greutate. Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului. datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. .insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. Fenobarbital etc.Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. cum este cazul „sindromului cenusiu”. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. . nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: . Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate. varsaturi.deficite de reglare a unor functii ale organismului. Biodisponibilitatea medicamentului.

Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire. astm bronsic. . care au inca o circulatie redusa. In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. .tolbutamid (Rastinon. Cunoasterea. Din grupele antibiotice.mepivacaina .ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . in anumite teritorii le organismului. o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare. artropatii. Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. euforie.acetohexamid. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid. hemoragii digestive. Butamid) . bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. . adica bolile induse de medicament. unele boli ale sangelui.dibucaina etc. Din ele enumeram: . . Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina). mai putin utilizata in prezent. Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. hepatita cronica. greturi. care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie. iar la ulcerosi apar uneori perforatii. analgetice.buformin (butil-biguanida). Antiinflamatoare.benzocaina .metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica.clorpropamid. indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. penicilinele au toxicitatea cea mai mica.lidocaina(Xilina) . diaree. scaderea apetitului. Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei. unele neoplazii etc. reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata.procaina . . Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii).cocaina. bacteriostaticsau antifungic. avand indicatii in inflamatii. colagenoze.tolazamid.fenformin (feniletil-biguanida). Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive. . . Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . boli alergice.

extern şi parenteral. comprimate. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. f. m. sistemele terapeutice transdermice).t. tincturile sau vinurile medicinale. cele care conţin mai puţină apă şi paste. medicamentele se împart în alopate şi homeopate. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. susţinută sa repetată). toxice şi stupefiante. La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. emulsii. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. supozitoare. anestezice. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. animale. medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. i. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). medicamentele pot fi solide. După modul de prezentare şi preparare.VI. pilule. c. După acţiunea farmacologică: tonice. agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav. în funcţie de proporţia de apă. dar şi pentru a diagnostica unele boli. Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. semisolide. cu două sau mai multe substanţe active. puternic active. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică. chimice. Acestea din urmă. intarziind diagnosticul corect. suspensiile. cu acţiune modificată (prelungită. cu efect obişnuit (comprimate). j. După originea substanţei active: vegetale. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. sub formă de gaze sau aerosoli. cu o singură substanţă activă sau compuse. supozitoare). e. e. pilule. k. h. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. După compoziţie medicamentele pot fi simple. După modul de eliberare din farmacie: etice.c. După concepţia terapeutică. . n. se clasifică în creme. perfuzii). cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. a. pulberi nedivizate). la care proporţia de apă este mai ridicată. capsule. b. fără prescripţie medicală (produse OTC). După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. VII. multidoză (soluţii. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului.suspensii. . Medicamentele lichide sunt soluţiile. g. expectorante. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. magistrale şi industriale (specialităţi). l.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->