I. Scurt istoric III. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor IV. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate VI.Notiuni generale II. Clasificarea medicamentelor . Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice V. Automedicatia si riscurile ei VII.

efectele secundare ale medicamentelor . calea de administrat. flacoane .sa se cunoasca reactiile imediate sau îndepartate care pot aparea .cale respiratorie . doza. subcutanate. vegetala.doza letala .sa se cunoasca modul. prescrierea cuprinde numele medicamentului.doza terapeutica .anuntarea greselilor de administrat . inclusiv termenul de expirare .I.parenterala – sub forma injectiilor intradermice. Substanta medicamentoasa poate actiona ca aliment .cantitate de medicament ce produce decesul pacientului 2. iar persoanele care le administreaza trebuie sa cunosc urmatoarele reguli generale pentru a evita greselile care pot avea efecte nedorite: .respectare somnului fiziologic al pacientului .doza toxica .se administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole. suportat de organism .este necesar sa se verifice etichetele de pe medicamente înaintea administrarii lor.ameliorarea bolilor . intestinala. capacitatea de absorbtie a cai respective.doza maxima . Tipuri de doze medicamentoase : . informare. tehnici de administrare Asistenta trebui sa cunoasca efectul medicamentelor: .lamurirea bolnavului înaintea administrari.sa se cunoasca modul de pastrare al medicamentelor în scopul mentinerii calitatii acestora .sa se cunoasca aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia . rectala . accept . intramusculare. prin actiunea lor locala sau generala Caile de administrare a medicamentelor sunt urmatoarele: . toleranta organismului primitor.este cantitatea de medicament care provoaca reactii toxice . administratia în raport cu alimentatia. NOTIUNI GENERALE 1.reprezinta cantitatea cea mai mare de medicament administrat.efectul asteptat de la medicamentele administrate . Medicamentele sunt prescrise de medic.local – pe tegumente si mucoase . Scopul administrari lor este de: . intravenoase Calea de administrare este aleasa de catre medic în functie de scopul urmarit.respecta medicamentul prescris . caile pe care se administreaza medicamentele si manoperele utilizate pentru a masca gustul neplacut sau mirosul unor medicamente (copii) . circuite.fenomenele de obisnuinta si de acumulare a unor medicamente în organism utilizate în mod sistematic si timp . actiunea medicamentelor administrate. gastrica.cunoasterea normelor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti.vindecarea bolilor .sa se cunoasca incompatibilitatile care pot exista între medicamente . animala sau chimica (de sinteza).doza de administrat cât si orarul pentru a asigura o eficienta maxima . particularitatile anatomice.calea digestiva – orala. Reguli generale de administrare a medicamentelor. transformate într-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic.timpul necesar dupa cere se poate astepta efectul medicamentului . fiziologice ale organismului. sublinguala. medicament sau substanta toxica daca nu se respecta doza si calea de administratie. durata tratamentului.cale urinara .prevenire a îmbolnavirilor . Generalitati Medicamentele sunt produse de origine minerala.este cantitatea de medicament necesar obtinerii efectului terapeutic dorit . ora administrari. a masurilor de asepsie.

ale terapiei medicamentoase. dar este gresit si din punctul de vedere conform caruia unele medicamente ar fi bune oricand si oricum. iar mai tarziu Dioscoride. dar treptat omul a gasit substante utile in plantele. In principiul. Scurt istoric Folosirea unor medicamente de origine naturala este una din cele mai vechi caracteristici ale societatii umane. marea varietate a afectiunilor si individualitatea genetuca su matebolica a oamenilor bolnavi fac dificila gasirea unor principii general valabile. In evul mediu.fenomenele de hipersensibilitate legate de actiunea unor medicamente II. Un rol important l-au avut primele universitati europene create dupa anul 1000 (Salerno 1076. sau ca unele dintre ele ar fi utile in toate bolile de care sufera menbrii unei familii. Bologna 1113. Hyosciamus niger (maselarita) etc. Dar nici un medicament nu este folosit cu mai putin discernamant de . laptuca. Deoarece fiecare om face o anumita boala pe un teren metabolic cu multe particularitati. un element important in ameliorare conditiai umane. act mai eficient. S-a spus si s-a scris adesea ca automedicatia. utilizandu-le in tratrea diverselor simptone. arata ca arta vindecarii cu ajutorul principiilor c tive din plante erau mult raspandita in Dacia. Utilizat inca din comuna primitiva. animalele si mineralele care-l inconjurau. Principii ale utilizarii rationale a medicamentelor Diversitatea enorma a medicamentelor (circa 3000 de noi produse comerciale a medicamentelor p an). iar apoi din ce in ce mai intens. Prima farmacopee romaneasca aparuta in 1862 cuprindea predominant principii terapeutice extrase din plante. iar ceva mai tarziu apare prima farmacie. Boala si suferinta au insotit omul in toata dezvoltarea sa biologica si sociala. imuabile. cu sanse mai mici de eroare. dar in acelasi timp. in contextul stiintei in general. in care s-au facut la inceput foarte timid. Stramosii nostri geto-daci au utilizat cu succes plantele medicinale. in 1578. medicatia „dupa ureche”si dupa sfaturile binevoitorilor este daunatoarea si uneori poate fi fatala.).îndelungat . Adaptarea terapiei la bolnavi si nu la cunoasterea abstracta a bolii a dus la utilizarea in practica medicala a conceptului „nu exista boli. cu conditi ca cele folosite sa actioneze etiopatogenic si simptomatic.. Este falsa idee ca un numar mare de medicamente asigura succesul terapeutic. Paris 1110. se tiparese la Cluj prima carte de plante medicinale „Herbarium” din tara noastra. La inceput procedurile terapeutice erau impregnate de magie. Evocarea pe scurt a medicamentului ca prieten si dusman. medicina in general si utilizrea medicamentului progreseaza. aceasta din urma prejudecata fiind inca frecvent intalnita. intr-o afectiune se vor folosi cat mai puine medicamente. evidentiind unele din particularitatille utilizarii sale corecte pentru ameliorarea stari de sanatate constituie scopul acestei lucrari. studiile de medicina si farmacie.sa stagneze si chiar sa regreseze. numai medicul poate stabili corect terapia. Succinta trecere in revist a catorva momente din lupta milenara a omului impotriva bolii arata faptul ca medicamentele au devenit azi principalele arme ale medicului. medicamentul s-a traansformat treptat gratie procesului cunoasterii medicale si generale intr-o arma din ce in ce mai eficiena si activa. Oxfors 1163 etc. In evul mediu. in conformitate cu cele cunoscute la ora actuala. sporind cunoasterea remediilor terapeutice. dar in acelasi timp din ce in ce mai complexa si cu mai multe efecte secudare. Sub imboldul Renasterii. intre care amintim faptul ca in anul 850 apare prima farmacopee oficiala. asa cum este cazul unor plante ca macul. ci bolnavi”. III. avand o faima de buni terapeuti in lumea antica. Prima mentiune istorica despre aceasta indeletnicire a dacilor a facut-o Herodot. medicul imparatului Nero. iar din cele 217 plante mentionate 102 erau autohtone. fapt care a facut ca inca din cele mai vechi timpuri omul sa caute remedii. La jumatatea evului mediu intalnim ateva remarcabile realizari ale arabilor. intransigenta dogmatismului religios din Europa vestica a facut ca terapia medicala. Dupa cucerirea romana au fost preluate de medicina romana.

Fara stabilirea unui diagnostic ferm de catre specialist. IV. iar medicul va recomanda numai strictul necesar de medicamente pentru tratrea unor afectiuni. la batrani si in starile de suprasolicitare fizica si psiihica. 3) Substante care au actiune asupra aparatului genetic al celulelor fetale inducand afectiuni de natura genetica sau moartea produsului de contraceptie. 2) Substante care in dozele administrate dau relativ mica toxicitate materna. Un tratament pre scurt re riscul sa nu rezolve problema patogenica a cronicizarii boii sau a unor recaderi foarte primejdioase. Pericolul vine dinspre cateva posibile actiuni ale unui medicament luat fara sa se stabileasca cu certitudine diagnosticul si anume: a) posibilitatea mascarii diagnosticului real prin suprimarea unor simptome. Dar pentru ca laptele mamei sa fie alimentul ideal pentru copil in primele luni de viata trebuie sa nu contina nimic nociv copilului. care au ajuns la devalorizare fiind consumate fara indicatii sau cu indicatie gresita. . creandu-se o falsa linistire a bolnavului. dar sunt toxice pentru embrion sau fat. c) sa constituie tratamentul principal corect in ceea ce priveste marimea dozelor si ritmul de administrare. in urmatoarele grupe: 1) Efecte toxice asupra organismului matern. Ne vom referi pe scurt la cateva probleme ale utilizarii medicamentului in timpul sarcinii. Sarcina Starea de graviditate reprezinta una din cele mai caracteristice stari fiziologice ale femeii. Durata tratamentului joaca si ea un rol important. este hazardat si de multe ori primejdios sa se ia medicamente. care creeaza conditii optime de dezvoltare pentru produsul de conde conceptie. Iata mai departe unele medicamente carese elimina prin lapte. Este la fel de gresit ca un tratament corectstabilit de medic. car creeaza dificultati sau imposibilitatea continuarii normale a sarcinii. In organismul acestei u loc modificari morfofunctionale complexe. Un alt principiu al terapiei medicamentoasa este faptul ca diagnosticul trebuie sa preceada tratamentul. aceasta se va abtine de aceea de la orice fel de automedicatie. in linii mari. Acestor caracteristici ale metabolismului trebuie sa le corespunda o adaptare si o nuantar a terapiei. Efectele nedorite ale unor medicamente asupra evolutiei sarcinii si dezvoltarii produsului de conceptie se pot grupa. antipiretice nesteroidale (cum sunt algocalminul. un loc important il ocupa medicamentele luate de femeia care alapteaza.marele public decat antibioticele. sa agraveze procesul patogenic. ducand la moartea produsului de concptie. 4) Substante care modifica durata fiziologica a sarcinii si influenteaza actul nasterii. lactatiei. 5) Medicamente care au doua sau mai multe tipuri de ctiuni din cele enumerate anterior. Lactatia Intelepciunea populara a spus de mult ca laptele si dragostea mamei sunt de neinlocuit pentru copil. Din substantele care pot sa ajunga in lapte. Asa se intampla atunci cand un bolnav cu simptome de ulcer gastic sau dureri intr-o gastrita cauta sa-si calmeze suferinta inghitind analgetice. d) sa apara grave accidente alergice ajungandu-se pana la soc anafilactic. urmata mai devreme sau mai tarziu de eliminarea sa din uter. Particularitati ale folosirii medicamentelor in diverse stari metabolice Unele stari matabolice au particularitati in ceea ce priveste raspunsul organismului la diverse medicamente si efectele ce le au unele substante asupra diverselor sisteme si organe.). la nounascut si sugar. aspirina etc. concomitent cu evolutia dramatica a boii. b) posibilitatea ca medicamentelee influentand (real au doar iluzoriu) un simpton subiectiv.

. Terapeutica nou-nascutuluisi sugarului reprezinta unul din cele mai dificile domenii ale medicinii. in comparatie cu adultul si o repartizare deosebita pe compartimente a acesteia. cum este cazul „sindromului cenusiu”. tahicardie. tulburari circulatorii Anorexie. Biodisponibilitatea medicamentului. aparut dupa administrarea de cloramfenicol. . varsaturi. cea care ajunge la locul de actiune si efectul farmacodinamic obtinut este diferita la sugar de adult. Nou-nascutii cu greutate mai mica la nastere decat normalul sunt si mai sensibili. copilul refuza sanul. Orice exces medicamentos. datorita imaturitatii unor sistme si organe.Medicamentul Barbituricele (Ciclobarbital. datorita gustul neplacut al iodului din lapte Nou-nascut si sugar Treacand de la viata intrauterina la cea extrauterina. . Reactivitatea nou-nascutului la medicamente este mult deosebita de cea a adultului.deficite de reglare a unor functii ale organismului. Concepute ca niste instrumente de lupta boala din ce in ce mai perfectionate.) Aspirina Diazepam Alcaloizi din ergot Fanacetina (Antinevralgic) Rezerpina (Hiposrpil. ca si orice lipsa de medicatie poate sa aiba consecinte importante si uneori imprevizibile asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare a copilului V. Principalele efecte secundare ale medicamentelor larg utilizate Efectele secundare sunt actiuni nedorite si foarte adesea daunatoare ale medicamentelor. dar u s-a reusit inca producerea unui medicament ideal care sa actioneze numai in sensul dorit. Serpasil) Nicotina Metranidazol Streptomicina Contraceptive perorale Anorexigene amfetminice Sulfametoxipiridazina Bromuri Derivati de tiouree: Iodurile Riscuri pentru sugar Somnolenta Hemoragii Hiperbilirubinemie Varsaturi. Fenobarbital etc. adica raportul dintre cantitatea de medicament administrata.permeabilitatea sporita a unor „bariere” ale organismului(cum este cea hematocerebrala de exemplu). medicamentele moderne au o actiune farmacodinamica din ce in ce mai intensa si tintesc mereu mai precis un anumit fenomen sau o anumita veriga a lantului patogeic. ginecomastie la baietii sugari Insomnii.o proportie mai mare a apei in orgnism. eruptii cutanate Depresiunea tiroidei la sugar Dispensie la sugar. nou-nascutul prezinta unele particularitati metabolice caracterizate prin: . greturi Otoxicite Scaderea in greutate. tremuraturi Anemii hemolitice la sugaruu cu deficite de glucoza-6fostat dehidrogenaza Somnolenta. iar altele se dau numai in caz de extrema necesitate. Unele medicamente nu pot fi administrate la sugar si nou-nascuti.insuficienta maturizare a unor sisteme enzimatice. fara s interfereze structurile si procesele similare din restul organismului. diaree Icter nuclear Congestie nazala si cresterea secretiilor traheobronsice Agitatie. Imaturitatea enzimatica a dus la catastrofe atunci cand a fost ignorata. .

metformin (dimetil-biguanida) Hormonii glucorticoizi Hormonii glucocorticoizi si derivatii lor sintetici se utilizeaza foarte lar in terapeutica. Antibioticele Sunt substante utilizate cu scop bactericid.dibucaina etc. Antiinflamatoare. . unele boli ale sangelui. diaree.acetohexamid. Si mai riscanta este evolutia efctelor secundare in cazul automedicatiei.Efectele secundare medicamentoase determina din nefericire. unele neoplazii etc. analgetice. . in anumite teritorii le organismului. . iar la ulcerosi apar uneori perforatii. antidiabetice perorale: a) derivati de sulfoniluree: . bacteriostaticsau antifungic. Medicatia antidiabetica Se utilizeaza pentru tratamentul diabetului zaharat in diversele lui forme. care au inca o circulatie redusa. . . astm bronsic. Din ele enumeram: . care poate sa ajunga in cazul dozelor mari la agitatie psihomotorie. mai putin utilizata in prezent. Principalul efect secundar il constituie reactiile alergice (frecventa cea mai mare la ampicilina).procaina . artropatii.clorpropamid. colagenoze. antipiretice nesteroidale Sunt medicamente cu larga utilizare.ciclamida(Cicloral) b) biguanide: . greturi.benzocaina . Din grupele antibiotice.mepivacaina . Butamid) . Din efectele secundare mentionam manifestari digestive cele mai frecvente si care constau in epigastralgii. Cuprinde: insulina (diverse preparate cu durata diferita de actiune). In ultimii ani au fost puse la punct si unele substante antivirale. evitarea pe cat este posibil si diminuarea efectelor secundare reprezinta o preocupare majora a medicinii contemporane. Derivatii de acid salicilic dau tulburari auditive.buformin (butil-biguanida).tolazamid. boli alergice. hemoragii digestive. penicilinele au toxicitatea cea mai mica. hepatita cronica.fenformin (feniletil-biguanida).tolbutamid (Rastinon.lidocaina(Xilina) . o adevarata si nedorita noua patologie si formeaza o parte importanta a bolilor iatrogene. avand indicatii in inflamatii. indeosebi in combaterea inflamatiei acute si cronice. . adica bolile induse de medicament. Anestezice locale Sunt substante utilizate pentru anesteziere ( suprimarea perceptiei durerii). reducerea campului vizual si scaderea acuitatii vizuale pentru vederea colorata. scaderea apetitului. euforie.cocaina. . bolnavul deosebind greu sau deloc unele efecte adverse de efectul farmacodinamic dorit al medicatiei si de simptomele bolii. Cunoasterea.

se clasifică în creme. l. supozitoare. intarziind diagnosticul corect. expectorante. După modul de eliberare al substanţei active medicamente se clasifică după cum urmează: cu efect prompt (injecţii. După modul de formulare se disting următoarele trei categorii: oficinale. agravarea bolii prin infectia terapiei luata la intamplare de bolnav. f. emulsii. Acestea din urmă.suspensii. toxice şi stupefiante. ele fiind prezentate sintetic în cele ce urmează. Automedicatia si riscurile ei Automedicatia ajunge astfel sa fie una din sursele de poluare endogena a organismului cu repercusiuni negative numeroase. După toxicitate medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine). semisolide. ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. medicamentele pot fi solide. b. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni. La rândul lor medicamentele solide se clasifică în pulberi. a. k. După modul de acţiune ele sunt: cu acţiune locală (cele de uz extern). anestezice. Criteriile de clasificare ale medicamentlor sunt diverse. După acţiunea farmacologică: tonice. După compoziţie medicamentele pot fi simple. cu două sau mai multe substanţe active. care necesită recomandarea scrisă a medicului şi cele care se pot elibera la cerere. j. VII.VI. . tincturile sau vinurile medicinale. După domeniul de aplicare: uz uman şi uz veterinar. din care amintim: mascarea simptomelor unei boli si inducerea in eroare a medicului. dar şi pentru a diagnostica unele boli. suspensiile. m. animale. Medicamentele lichide sunt soluţiile. cele care conţin mai puţină apă şi paste. perfuzii). i. pilule. c. în funcţie de proporţia de apă. multidoză (soluţii. pilule. comprimate. medicamentele pot fi : unidoză (comprimate. După modul de administrare medicamentele se împart în: medicamente pentru uz intern. . sistemele terapeutice transdermice). După modul de eliberare din farmacie: etice. n. După concepţia terapeutică. e. După modul de prezentare şi preparare. fără prescripţie medicală (produse OTC). magistrale şi industriale (specialităţi). sub formă de gaze sau aerosoli.t. la care proporţia de apă este mai ridicată. cu o singură substanţă activă sau compuse. extern şi parenteral. g. e. În funcţie de repartizarea dozelor de substanţă activă în forma farmaceutică.aparitia unor efecte toxice ale asocierilor empirice de medicamente sau agravarea unore din simptomele bolii in incercarea de a suprima altele. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele.c. pulberi nedivizate). puternic active. cu acţiune controlată şi cu efect la ţintă. supozitoare). cu efect obişnuit (comprimate). medicamentele se împart în alopate şi homeopate. cronicizarea unor afectiuni acute pentru carwe bolnavul ia unele medicamente in doze insuficiente. cu acţiune modificată (prelungită. După originea substanţei active: vegetale. susţinută sa repetată). capsule. generală sau sistemică (cele de uz intern parenterale. chimice. h.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful