EUROPA LIBERA: Asasinate la comanda

"Marele arhitect", numele de cod al lui Nicolae Ceausescu, ordona lichidarea ziaristilor de la Europa
Libera. 700 de ofiteri de securitate primesc misiunea sa aduca la tacere vocile cele mai critice la adresa
regimului. Mor, unul dupa altul, in cativa ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard,
Radu Gorun si Vlad Georgescu. Ziaristii Cornel Chiriac si Emil Georgescu sunt injunghiati.

Postul de radio ,,Europa Libera” –Înfiinţarea şi scopurile organizaţiei

In 1953, Europa Libera isi deschide operatiunea la Munchen, cu doua-trei departamente si Radio
Libertatea, care emitea pentru Rusia si pentru celelalte republici sovietice. Este un post care apare in
virtutea ratiunilor razboiului rece: nu va exista un razboi frontal intre comunism si Occident atat timp
cat puterea militara este relativ egala. Sunt angajati la inceput exilati intamplatori. Multi dintre ei erau
la Paris, capitala electiva a exilului romanesc. Selectia personalului de la Europa Libera se datoreaza
hazardului. Principiul anticomunist care le-a asigurat functionarea era tot timpul dublat de
profesionalism. Europa Libera a fost operatiunea de succes a Occidentului ca filozofie a democratiei
antitotalitare. Nu consuma mult din bugetul american. Pana in 1971, toate operatiunile de propaganda
externa americana erau finantate de CIA. In 1971, trece in subordinea Congresului.

Mesajele Europei Libere - departamentul romanesc sunt, in prima faza, de natura politica
fundamentala. Se contesta legitimitatea comunismului romanesc de tip sovietic, se protesteaza in
numele oamenilor aruncati in inchisori, impotriva decapitarii elitelor, impotriva colectivizarii, este un
instrument de politica externa americana, antisovietica si anticomunista, antistalinista in orice caz.

Dupa 1965, Ceausescu aduce un suflu nou. America are cu Romania o relatie pozitiva. Ea este
subliniata de vizita senatorului republican Richard Nixon la Varsovia si la Bucuresti. Nu uita cum este
primit in 1968 de Ceausescu. Revine ca presedinte in 1969. Europa Libera urma speranta americanilor,
dar si a multor romani: posibilitatea de indulcire a comunismului de tip sovietic prin Ceausescu. Dupa
1978, urmeaza o agravare a situatiei, datoriile externe incep sa fie platite, mizeria din tara si cultul
personalitatii se adauga unei situatii materiale din ce in ce mai precare dusa pana spre mizerie in anii
˜80. Asta radicalizeaza fronturile.

Politica de sistematizare rurala, daramarea bisericilor, denuntarea clauzei natiunii celei mai favorizate
in mod unilateral de Ceausescu, primele rezolutii ale Parlamentului European impotriva lui, in numele
intereselor poporului roman, toate acestea conduc la schimbarea de macaz. Europa Libera devine postul
principal de contestatie romaneasca. In 1987, dupa revolta muncitorilor de la Brasov, am primit un fel
de scrisoare diplomatica de la Consulatul American situat peste drum de noi. Continea o descriere
foarte amanuntita, factuala, a revoltei muncitorilor de la Brasov.
Atentate si morti suspecte la Europa Libera

Noel Bernard, directorul Europei Libere, sectia romana, accepta deci aceasta emisiune de 50 de minute,
care sa se ocupe exclusiv de evolutiile politice interne din Romania. Intr-o dimineata a anului 1981, in
timp ce-si plimba cainele prin cartierul Haar, de la marginea Munchen-ului, Emil Georgescu este
injunghiat de 20 de ori de doi mafioti. Ei sunt arestati la putina vreme, Emil Georgescu nu moare
atunci, agresorii sunt condamnati la ani de inchisoare si se vorbeste imediat de posibilitatea ca ei sa fie
mercenarii Securitatii din Romania. Niciodata insa nu s-a ajuns la aceasta concluzie. Emil Georgescu
moare insa de un cancer galopant, care ar putea sa aiba sau nu legatura cu incidentul: cancerul era la
plamani, el fusese injunghiat in plamani. In anii ˜70, moare in mod surprinzator si Preda Bunescu. Era
un om singur. Este gasit dupa cateva zile. La mijlocul anului 1981, Noel Bernard, un om de 55 de ani,
varful de lance al Europei Libere, un jurnalist extrem de solid si de percutant, care se bucura de o
imensa popularitate in Romania, se imbolnaveste de cancer la plamani. Nu era un fumator excesiv, nu
daduse niciodata semne de fragilitate. In cateva luni se prabuseste, moare de cancer generalizat, in
decembrie 1981. Succesorul lui este Radu Gorun - numele de radio, Mihai Cismarescu numele adeva
rat. Moare, de asemenea, rapus de un cancer inexplicabil, declansat intr-o perioada foarte scurta. Apoi
este adus de la Washington, unde emigrase in 1977, istoricul Vlad Georgescu. Ocupa postul de director
in 1982.

Primeam scrisori si mesaje de intimidare. Erau sportivi care primeau misiuni de la ofiterii de securitate:
"Te duci la un telefon din Hanovra, formezi numarul asta si spui mesajul: "Emile, daca nu-ti bagi
mintile in cap, iti cade capul"". Cartea lui Pacepa a fost un soc, in primul rand in ceea ce ne priveste pe
noi. Ne-am intrebat: au stiut americanii ca Emil Georgescu, Radu Gorun, Mihai Cismarescu si Noel
Bernard sunt pe lista neagra? Ar fi putut fi aparati! De ce n-au fost? Cartea a aparut pe masa
directorului, am fost convocat i intr-o sedinta in ianuarie 1988: "Cartea trebuie tradusa, difuzata.
Pacepa mi-a spus ca poate nu este cazul". Directorul general al Europei Libere, un american, i-a spus
lui Vlad Georgescu: "E riscant!". Tot ce continea cartea "Orizonturi Rosii" era o provocare frontala. In
mod eroic si tragic pentru el, Vlad Georgescu ia atunci hotararea de a o difuza, desi nu i-a cerut nimeni
asta. Am foiletonizat cartea impreuna cu Ioana Magura Bernard. Dupa difuzarea cartii, efectele sunt
catastrofale: se goleau strazile in Bucuresti. Nu numai cetateanul obisnuit se ingrozea, dar si sistemul se
privea in oglinda.

In toamna anului 1987, la o saptamana dupa ce Vlad Georgescu isi anunta intentia de a vorbi despre
cartea lui Pacepa si de a transmite fragmente din ea, soacra lui, mama lui Mary Georgescu, care venea
din cand in cand la Munchen, ii aduce urmatorul mesaj: "M-am intalnit cu generalul X si mi-a spus: nu
difuza cartea lui Pacepa. Daca o difuzezi vei fi lichidat in mai putin de un an". La inceputul lunii august
1988, Vlad Georgescu vine intr-o dimineata la radio, ne convoaca pe rand si ne spune ca i s-a depistat o
tumoare de marimea unei mandarine pe creier, ca a doua zi va fi operat la Clinica de Neurochirurgie
Gross Haden de catre doctorul Ioan Oltean, un mare neurochirurg occidental, si se va vedea daca
tumoarea este benigna sau maligna. Omul avea ameteli, nu mai putea sa conduca, nu mai vedea. Este
operat, tumoarea e maligna, pleaca in Statele Unite la Spitalul de Stat al autoritatilor americane, unde i
se face un tratament inovativ. Este adus cu un avion la inceputul lui noiembrie sub steroizi. Cu o seara
inainte de a muri, impreuna cu N.C. Munteanu merg la el in rezerva si ne spune: "Ati vazut ce mi-au
facut astia? Fiti foarte atenti! Vi se va intampla si voua acelasi lucru!".

Mihai Botez, care este expulzat in jurul anilor ‘80, a trait pana la sfarsit cu ideea ca a fost iradiat pe
vremea cand se afla la Tulcea. Moare in 1995 de un cancer la ficat. Intre timp devenise ambasadorul
Romaniei la Wasinghton. Si sotia lui, si el au trait cu ideea ca a fost iradiat. Biroul lui Vlad Georgescu
a fost scanat cu detectoare. S-a constatat ca, de vizavi, peste un teren de tenis, erau imobile inalte si de
acolo puteau fi transmise radiatii. Totul parea stiintifico-fantastic.