ANEXA 1

ELEMENTE DE TOPOLOGIA AXEI RELE ŞI A PLANULUI REAL

Pentru a da rigoare întregii analize matematice vor trebui precizate câteva noţiuni de
topologia (organizarea) mulţimilor de pe axa reală şi din planul real notate respectiv cu R şi
R2=R*R={(a,b)| a,b∈R}.
În matematică orice colecţie sau sistem de obiecte se numeşte mulţime. Ne vom
ocupa cu mulţimi de pe axa reală, adică din R, sau din planul real adică din R2 .
Mulţimea tuturor numerelor (punctelor) care satisfac inegalitatea a≤ x≤ b se numeşte
interval închis şi se notează cu [a, b].
Mulţimea tuturor numerelor care satisfac a< x< b se numeşte interval deschis şi se notează
(a, b).
În planul real, pentru a măsura depărtarea dintre două puncte A(x1,x2) şi B(y1,y2) vom
introduce no’iunea de distanţă definită prin

d( A, B) := (x2 − x1) +( y2 − y1) .

2 2

Vom numi disc închis cu centru în A şi de raza r mulţimea

{
D( A, r) := B∈R2 d( A, B) < r . }
şi disc deschis cu centrul în A şi de rază r mulţimea

{
D( A, r) := B∈R2 d( A, B) < r .}
Un interval arbitrar (c,d) care conţine un punct x0, sau echivalent, astfel încât c< x0< d se
numeşte vecinătate a lui x0.Este evident, că pentru orice vecinătate (c,d) a lui a, exiată un
δ>0 astfel încât intervalul (a-δ,a+δ) este conţinut în (c,d) adică (a-δ,a+δ)⊂(c,d).
Analog, orice disc arbitrar D(A,r) ce conţine punctul X0, sau echivalent d(A,X0) se numeşte
punct de acumulare a mulţimii E, E⊆R sau E⊆R2 dacă orice vecinătate a sa conţine cel
puţin un punct din E diferit de X0.
Astfel, toate punctele unui interval închis [a,b] sunt puncte de acumulare ale acestei
mulţimi ceea ce nu s întâmplă cu extremităţile a şi b în cazul unui interval deschis.La fel

122
toate punctele unui disc închis sunt puncte de acumulare iar în cazul unui disc deschis
punctele de pe frontiera (conturul discului), adică acele X pentru care d(A,X)=r, nu sunt
puncte de acumulare.
Importanţa noţiunii de vecinătate, ca şi aceea a noţiunii de punct de acumulare, se
vor vedea atunci când vom calcula limitele (şi deci derivatele) unor funcţii vor fi puncte de
acumulare ale domeniilor de definiţie ale acelor funcţii. În general, o mulţime care-şi
conţine toate punctele de acumulare se numeşte mulţime închisă (interval închis, disc
închis). Complementara unei mulţimi închise E faţă de R sau R2, notată CRE={x∈R| x∉E}
va fi o mulţime deschisă.
Reamintim că, în general, A este submulţime a mulţimii B dacă ∀ x∈A are loc şi x∈B.
Vom scrie A⊂B. De asemenea, A∪B:={x| x∈A sau x∈B} operaţie numită şi reuniunea sau
suma a două mulţimi, A∩B:={x| x∈A şi x∈B} operaţie numită intersecţia sau produsul a
două mulţimi şi în forma A\B:={x| x∈A şi x∉B} operaţie numită diferenţa mulţimilor A şi
B (în această ordine!).
Exemple

i) [0,2] ∪[1,3] = [0,3] , ii) [0,2] \ [1,3] = [0,1) ,

{ }
∞ ∞
iii) U [k.k +1] = U [k, k +1] = R , iiii) D(0,1) = (x, y) x2 + y2 ≤1.
k =−∞ k =−∞

Vom şti câteva inegalităţi pentru valorile absolute care vor fi utile în cele ce urmează.
Astfel, inegalitatea |a |< ε este echivalentă (vom scrie şi “⇔”) cu -ε<a<ε.
Deci inegalitatea |a-b|<ε se poate transcrie b-ε< a< b+ε , iar
|a-b|≤ε ⇔ b-ε≤ a ≤ b+ε .
Au loc şi |a+b|≤ | a | + | b | , | a-b | ≥ | |a|-|b| |.
Pentru a demonstra penultima inegalitate vom considera patru cazuri : a) a,b ≥ 0 , b) a,b
≤0 , c) a ≤ 0≤ b şi d) b≤ 0≤ a .
De exemplu, în cazul b) avem a+b ≤ b ≤0 şi
|a+b|=-(a+b)=-a-b=|a|+|b| în timp ce în cazul c) presupunând

123
|b| ≥ |a| obţinem |a+b|=b+a ≤ |a|+|b|.
Va fi utilă deseori următoarea:
Propoziţie ∀ a,b ∈R , a<b, putem scrie :
[a,b]={x∈R| x=(1-λ)a+λb, 0≤λ≤1}.
Demonstraţie. Fie x=(1-λ)a+ λb cu 0≤λ≤1. Atunci x=a+λ(b-a) şi cum 0≤λ(b-a)≤b-a,
avem a≤x≤a+(b-a)=b, deci x∈[a,b].Reciproc, dacă x∈[a,b], punem

x−a
λ := .
b−a
Atunci

b− x
0 ≤ λ ≤ 1 , 1− λ = şi avem
b−a

(1+ λ )a + λb = b − x a + x − a b = x,
b−a b−a
ceea ce încheie demonstraţia.
Vom folosi foarte adesea funcţia (aplicaţia) parte întreagă , notată [⋅] definită [⋅] : R →Z ,
care pune în corespondenţa unui număr real partea întreagă din el, adică cel mai mare
număr întreg mai mic sau egal cu acel număr real.
A nu se confunda această notaţie cu cea de interval închis !
De exemplu , [3,21]=3 , [-3,21]=-4 , [3]=3.

124