MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Referat
La psihopedagogia comportamentului deviant

Tema:
Tabuurile sociale. Circumcizia la fete.
Circumcizia la băieţi.

Realizat: Bantea Ana,

Gr.34 psihopedagogie

Chişinău, 2010
 Conceptul de tabu                  
Tabuurile sunt moravuri proscriptive, adică definesc ceea ce nu ar trebui să fie făcut. Tabuurile
sunt fapte culturale întâlnite pretutindeni, lucru pus în evidenţă şi de existenţa unui bogat material
etnografic referitor la acestea. “Fiind mai uşor de enumerat ceea ce nu trebuie făcut decât ceea ce
trebuie sau poate fi făcut, - spune A. van Gennep – teoreticienii au găsit la diverse popoare liste extinse
de tabuuri, prohibiţii şi interdicţii etc.” În general, societăţile au tabuuri referitoare la relaţiile sexuale
şi maritale, între rude apropiate (“tabuul incestului“) şi tabuul referitor la consumarea cărnii de om. În
general, încălcările tabuurilor şi ale moravurilor implică sancţiuni mult mai severe decât nerespectarea
obiceiurilor. Aceste sancţiuni includ întemniţarea, exilul şi chiar moartea.
Cuvântul tabu este de origine polineziană şi se referă la diverse interdicţii cu caracter sacru, a
căror încălcare atrage automat sancţiuni divine sau sociale severe. Tabuurile pot fi locuri sacre, obiecte
sacre, persoane, gesturi şi cuvinte sau expresii a căror discutare este interzisă. Prin extensie de la
tabuul de ordin religios, se admite şi existenţa unor tabuuri morale şi sociale, ce privesc obiecte, culori,
numere, cuvinte, expresii verbale, gesturi, daruri şi comportamente, incredibil de variate de la o culturã
la alta.
Folosirea termenului tabu are o istorie similară cu aceea a conceptului mana – termen prin care
populaţiile est-melaneziene exprimau eficacitatea simbolică a unui obiect sau a unei persoane; şi în
cazul termenului tabu – prin care polinezienii exprimă ideea de interdicţie asupra unei acţiuni sub
ameninţarea unui pericol sau sancţiune - etnografii au descoperit că ideea pe care o exprimă (evitarea
sau interdicţia asupra unor persoane, locuri, obiecte, alimente etc.) există şi funcţionează în toate
culturile, reprezintă aşadar o constanţă culturală universală, ca religia sau magia, ca şi sistemele de
schimb, darul, familia, rudenia sau sistemele de clasificare(“totemuri”) etc.
Pentru a denumi tabuurile, Durkheim foloseşte şi termenul de culte negative, iar Arnold van
Gennep, pe cel de rituri negative.
La ce se referă ele?
După Claude Riviere interdicţiile se referă la variabile diferite: sex, vârstă, clase sociale,
status, grade diferite de iniţiere religioasă, spaţiu, timp: “Distincţiile între tabuurile religioase (să nu
mănânci timp de o oră înainte de împărtășanie) şi interdicţiile politice (afişajul interzis, contravenienţii
vor plăti amendă), între interdicţiile morale (să nu ucizi) şi interdicţiile disciplinare (înscrise în statutul
unei asociaţii), între tabuul raţional (să nu produci poluare) şi tabuul superstiţios (să nu treci pe sub o
scară) ne obligă să luăm în considerare diferitele variabile, ca de exemplu vârsta (copii/adulţi, fraţi mai
mari, fraţi mai mici), sexul (tabuuri menstruale), extinderea câmpului social (tabuuri etnice, totemice,
familiale, individuale), statutul persoanelor (interzis celor iniţiaţi, brahmanilor), timpul(zile şi ore în
care anumite acţiuni sunt interzise, tabuuri permanente sau temporare pe perioada doliului sau a
gravidităţii, evoluţia de la o epocă la alta), spaţiul (ceea ce e interzis în templu e permis în altă parte),
simţurile (interdicţia de a vedea, de a atinge, de a mânca).”
Rolul tabuurilor
Funcţia cea mai importantă a tabuurilor pare să fie aşadar aceea de a introduce distincţii,
graniţe, între: sacru/profan, iniţiat/neiniţiat; sunt foarte eficace în organizarea societăţii.
Tabuuri pot include:
*Restricţii alimentare (cum ar fi halal şi diete cuşer, vegetarianismul religioase şi canibalism)
*Restricţii cu privire la activităţi şi sex (sex, masturbarea, înainte de căsătorie sau relaţii
extraconjugale, pornografie, homosexualitate, bisexualitate, incestul, bestialitatea, pedofilia, etc.)
* Restricţii privind utilizarea limbii (se înjura, unele probleme ...).
 Tipuri de tabuuri:

 Gras și frumos-planeta se confruntă cu o epidemie de obezitate. Concursuri precum "Miss Plus

America" modifică idealurile tradiţionale de frumuseţe.
 Narcoticele/Droguri-mai poate fi considerat consumul de droguri tabu în lumea de astăzi, când
unele societăţi legalizează o serie de narcotice? Deşi consumul de droguri este foarte răspândit,
majoritatea societăţilor îl condamnă. Analizăm diversitatea culturală a atitudinilor.
 Dragoste ciudată/Inadaptații -latura întunecată a relaţiilor umane, de la un american
îndrăgostit de o păpuşă gonflabilă la un britanic cu şapte soţii.
 Moartea-este inexorabilă, însă fiecare o priveşte altfel. Pătrunde într-un loc în care lumea celor
vii se întretaie cu cea a morţilor.
 Delicii extreme/Tradiții culinare-fie că pe farfurie se află cel mai mare păianjen din lume sau
penisul unui animal, gusturile culinare ale unora sunt duse la extrem.
 Credinţa la încercare-indiferent de meridian, oamenii îşi riscă viaţa participând la ritualuri
tabu pentru a-şi dovedi credinţa.
 Fără limite-oamenii care abuzează de corpul lor în scopuri ritualice, ingerând excremente şi
formând relaţii bizare cu animalele.
 Artişti extremi- îşi pun viaţa în pericol pentru a oferi divertisment extrem, un cuplu de
londonezi care pun în scenă acte de sadism.
 Schimbare de sex- lumea transsexualilor, în care bărbaţii şi femeile apelează la operaţii şi
injecţii cu hormoni pentru a-şi schimba sexul
 În preajma morţii- cei pentru care moartea face parte din cotidian, de la cei care strâng
victimele accidentelor auto la cei care fac autopsii.
 Paria-orice societate îşi are marginalizaţii săi. În Nepal, leproşii sunt ostracizaţi, iar în India,
lucrătorii la deratizare sunt evitaţi.
 Semne de identitate-membrii unui grup extremist canadian îşi marchează corpul cu metal
încins, iar gangsterii japonezi îşi tatuează identitatea pe tot corpul.
 Iniţiaţi pe pielea lor-în unele culturi, crestatul(însemnat cu tăieturi) pielii este un ritual de
trecere. Bărbaţii din Papua Noua Guinee îndură una dintre cele mai dureroase iniţieri.
 Să curgă sânge!- oamenii consumă carne de origine animală, unele culturi aleg să ucidă
animalele în public şi nu în spatele uşilor închise.
 Testul focului-oamenii simt nevoia să aparţină unui grup. Fiecare trib sau cultură îşi are
propriile probe de acceptare a noilor pretendenţi.
 Ritualuri iniţiatice-ritualurile dureroase şi, uneori, periculoase care marchează trecerea de la o
anumită etapă a vieţii la alta.
 Prostituția-o incursiune în lumea prostituţiei din ţările în curs de dezvoltare, unde multe tinere
sunt vândute şi forţate să lucreze în condiţii cumplite.
 Vindecări miraculoase- tratamente alternative, unde întâlneşti şamani, spirite şi posedaţi.
 Dovezi de bărbăţie-bărbaţii care, pentru a-şi dovedi bărbăţia, participă la dueluri violente.
Printre aceştia, membrii American Fight Club.
 Pedepse extreme-încălcarea legii atrage pedepse, extremele: de la închisori deschise, în India,
la galeria ruşinii, în SUA.
 Corpul perfect?- ce eforturi fac oamenii pentru a obţine corpul perfect: de la gâturi alungite
până la bicepşi măriţi chirurgical.
 În numele dragostei-ritualurile extreme efectuate în numele iubirii. Unii oameni beau sângele
partenerului pentru a întări legătura dintre ei.
  Ritualuri extreme-toate societăţile au ritualuri. Examinăm câteva exemple de ritualuri extreme,
de la sărituri de pe turnuri la desfigurare facială.
 Nud-nuditatea în diverse colţuri ale lumii, de la ritualurile vrăjitoarelor Wiccan la Festivalul
Bărbaţilor Goi din Japonia.
 Animale de companie-obsesia omului pentru animale de companie înfricoşătoare şi
periculoase. Ai putea dormi liniştit cu pitoni sau maimuţe în casă?
 Devoţiune supremă-pentru a face pe placul zeilor, unii oameni îşi forţează limitele. Credinţa
lor nu se mai reduce la rugăciune, ci intră pe tărâmul suferinţei.
 Copii extremi-aspecte şocante ale copilăriei: copii de trei ani în ringul de box şi adolescenţi
care se taie pentru a-şi dovedi credinţa.
 Alimente dezgustătoare-obiceiurile culinare extravagante: de la şerpi vii, feliaţi, în Vietnam, la
peşti-arici toxici, în Japonia.
 Meserii-cele mai dezgustătoare meserii din lume, cum ar fi curăţarea locurilor unde au avut loc
morţi violente.
 Al treilea sex-pe subcontinentul indian, un grup de transsexuali proscrişi îşi taie aparatul
genital şi trăiesc ca femei, formând un al treilea sex.
 Sex-toate societăţile au tabuuri despre sex. Cu toate acestea, unii oameni sparg tiparul
monogamiei şi îşi oferă partenerul şi altora.
 Trupuri bizare-din dorinţa de a ieşi în evidenţă, unii îşi modifică, uneori până la extrem, corpul
cu care i-a înzestrat natura.

Circumcizia feminina – Mutilarea genitală feminină

Practica mutilării genitale a femeilor este interzisă prin legile de protecţie a copiilor din cele mai multe
ţări civilizate, actele normative clasificând-o ca procedură în afara legii.
Mutilarea genitala feminina, numita uneori si circumcizie feminina, inglobeaza un numar de
tehnici de indepartare prin taiere a unor parti ale organelor genitale externe feminine, sau de ingustare
prin coasere a orificiului natural al vaginului. Mutilarea este o practica cultural-traditionala despre care
se stie ca se practica in peste 40 de tari de pe mapamond, fiecare grup de practicanti avand propriile
sale metode specifice de mutilare genitala.
Ce este mutilarea genitala feminina?
- Mutilarea genitala feminina se practica in douazeci de tari de pe continentul African, in cateva
regiuni ale Asiei, in America de Sud si cateva state din Orientul Mijlociu.
- Exista trei tipuri principale, unele mai grave decat altele.
- Cea mai putin intalnita metoda este numita sunna sau clitoridectomie si se refera la indepartarea
preputului clitoridian si a unei parti sau in totalitate a clitorisului.
- Eliminarea partiala sau totala a clitorisului si a tesutului inconjurator –labiile mici; de asemenea
aceasta poarta tot denumirea de sunna sau clitoridectomie.
- Indepartarea completa a clitorisului, labiilor mici si chiar a labiilor mari, urmata de coaserea cu catgut
a labiilor mari, cu lasarea unui mic orificiu pentru scurgerea urinii sau a sangelui menstrual, practica
denumita „infibulare” sau „circumcizie faraonica”.
- Alte tipuri includ arderea clitorisului si a regiunilor adiacente, taierea vaginului („taieturile gishiri”)
sau producerea de excoriatii la nivelui orificiului vaginal. Se mai practica aplicarea de substante
corozive sau ierburi in vagin pentru a produce sangerari si cicatrizari, in scopul de a-l ingusta.
- Mutilarea genitala se practica la varste diferite in fiecare comunitate, mergand de la cele mai mici
varste si pana in copilarie sau chiar la pubertate.
- In anumite locuri (de obicei zone rurale sau indepartate) se efectueaza fara anestezie (in conditiile in
care procedura este extrem de dureroasa) si in conditii de igiena precara, ceea ce mareste riscul de
infectii sau sangerare.
Motivele mutilarii genitale feminine
De obicei preceptele de la care pleaca aceste practici de mutilare sunt dragostea si grija pentru
copii. Lista de motive este lunga, in multe comunitati aceste practici avand la baza un cumul de cateva
motive din aceasta lista care este departe de a fi exhaustiva:
- Apartenenta la un grup;
- Intentia de a scadea interesul fetei fata de sex;
- Protectia impotriva violului;
- Pentru a se asigura ca pana la momentul nuntii mireasa se pastreaza virgina;
- Uneori mutilarea genitala este o practica de initiere, o metoda initiatica in viata de adult;
- Unele grupuri de practicanti o considera o practica igienica;
- Unele comunitati considera ca organele genitale feminine sunt respingatoare si recurg la aceste
mutilari in scop estetic;
- Teama potrivit careia clitorisul ar putea fi ceva periculos pentru barbat, sau ca ar avea un rol negativ
in timpul nasterii;
- Este o practica importanta pentru acceptarea sociala si recunoasterea sociala;
- Exista si un mit conform caruia clitorisul poate creste si atinge dimensiunile unui penis, daca nu este
taiat inainte ca acest lucru sa se intample;
- Teama nefundamentata conform careia femeia va experimenta dificultati in a avea copii, sau ca se va
putea transforma in barbat.
Mutilarea genitala feminina este adanc inradacinata in credintele populare, fiind mai veche
decat iudaismul, islamismul sau religiile crestine si este practicata de catre adeptii unor religii animiste,
crestine sau musulmane, precum si de catre agnostici. Nici Biblia si nici Coranul nu recomanda
mutilarea genitala feminina, desi credinta conform careia aceasta practica ar fi un element al credintei
islamice este extrem de raspandita.
In timp ce exista numeroase motive pentru stoparea acestei practici la nivel mondial, grupurile
umanitare si societatea civila din tarile in care se practica aceste metode poarta in prezent numeroase
razboaie ideologice.
Impactul mutilarii genitala feminine asupra sanatatii
Problemele de sanatate care apar la victimele mutilarii genitale sunt:
- Dificultati la urinat si la eliminarea sangelui menstrual;
- Dureri menstruale (care se pot adauga dismenoreii experimentate de multe dintre femei);
- Infectii urinare (cistite);
- Incontinenta – scaderea controlului voluntar asupra vezicii urinare;
- Rezervele legate de perceperea propriei sexualitati;
- Infectiile rinichilor;
- Dureri abdominale datorate infectiilor;
- Fistulele care pot aparea intre vezica urinara si vagin sau intre vagin si rect, fistule care pot cauza
incontinenta si probleme sociale serioase;
- Abcese – infectii ale tegumentului din vecinatatea vaginului;
- Dureri in timpul actului sexual (dispareunie);
- Necesitatea interventiilor chirurgicale de refacere a anatomiei locale in vederea asigurarii unei
functionalitati normale;
- Poate aparea infertilitatea cauzata de infectiile genitale.
 Problemele emotionale aparute ca urmare a mutilarilor genitale feminine
Mutilarea genitala feminina se realizeaza la o varsta frageda, si din acest motiv se asociaza cu
intimidarea, fortarea, minciuna si violenta din partea persoanelor de incredere precum parintii, rudele
si prietenii. Avand in vedere ca de cele mai multe ori lipseste anestezia, fetele experimenteaza dureri
atroce, care pot avea rasunet ulterior asupra dezvoltatii emotionale.
Pot aparea:
- Furia si depresia, mai ales in adolescenta;
- Stresul post-traumatic si ruminatia experientei mutilarii;
- Probleme ale somnului – dificultatea de a adormi, cosmarurile;
- Atacurile de panica;
- Alterari ale dispozitiei;
- Pierderea stimei de sine;
- Dificultati de concentrare si invatare;
- Anxietate si fobii.
Experienta emigrarii din comunitatile in care se practica mutilarea genitala feminina
Emigrarea ulterioara in tarile in care nu se practica mutilarea genitala poate adauga elemente
stresante in viata victimelor mutilarii genitale:
- Apare necesitatea adaptarii la un nou stil de viata, la o noua limba, gasirea unei case si a unei slujbe.
Datorita faptului ca tara in care se muta tinerele fete are legi impotriva mutilarii genitale pot aparea
sentimente confuze de culpabilizare si umilinta.
- Femeile care au suferit mutilari pot uneori sa aiba dificultati in intelegerea si acceptarea reactiei
negative a opiniei publice vis-a-vis de problematica mutilarii genitale feminine. Acestea pot conduce la
sentimente de alienare si insingurare.
- Unele femei pot fi constranse de comunitatile din care au plecat sa continue practicile de mutilare.
- Femeile care refuza mutilarea genitala pot avea ulterior dificultati de comunicare in sanul familiei sau
al comunitatii din care provin.
- Suportul emotional si intelegerea sunt foarte importante atat pentru aceste femei, cat si pentru
familiile si comunitatile acestora.
Ce este de facut? Posibile solutii
Iata cateva sfaturi care ar putea fi de folos celor care au sau care au adoptat un copil care a
suferit mutilari genitale:
- Comunicati cu fata despre corpul uman si despre sex in general, inca de la varste fragede;
- Ajutati-o sa invete ce sa spuna cand ceilalti observa ca este diferita;
- Oferiti-i suport neconditionat, ori de cate ori simte nevoia;
- Asigurati-i sprijinul unui psiholog daca observati tendinte depresive sau relateaza retrairea
experientelor nefericite;
- Asigurati-i consultul medicului ori de cate ori exista infectii, sangerari, dureri sau alt tip de probleme
in aria genitala;
- Consultati un ginecolog specializat in pediatrie pentru a vedea daca sunt necesare interventii
chirurgicale pentru asigurarea functionalitatii normale si refacerea anatomiei zonei genitale.
In toate cazurile in care suspectati practici de mutilare genitala, este recomandat sa anuntati
autoritatile.
Fetele musulmane, mutilate din copilărie
„Mai întâi au tăiat-o pe verişoara mea. Mi-a fost foarte frică şi am plâns. Mama mea este foarte
grasă. Ştiam că dacă reuşesc să fug n-o să mă prindă. Dar m-a ţinut prea strâns. N-am putut să scap.
Mi-a curs mult sânge. Am plâns şi am urât-o pe mama mea”, povesteşte jurnaliştilor de la Global Post,
Delan, o fetiţă de 11 ani din Kurdistanul irakian.
 Avea şase ani când i-a fost mutilată zona genitală de o bătrână a satului, care a folosit o simplă
lamă nesterilizată, fără antiseptice, fără anestezie. Delan s-a simţit rău două zile, dar până la urmă
sângerarea s-a oprit. A fost una dintre norocoase. Ar fi putut să sângereze până la moarte, să facă
septicemie sau  tetanos, complicaţii care ar fi ucis-o în scurt timp.
Statistică-100 milioane de femei multilate
Fondul Natiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) anunţă că aproximativ trei milioane de
fetiţe sunt mutilate în fiecare an doar în Africa, iar conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS),
există între 100 şi 140 milioane de femei în toată lumea care suportă consecinţele acestui tratament
nemilos, mutilarea genitală. În acestă categorie sunt incluse toate procedurile care implică îndepărtarea
totală sau parţială a organelor genitale externe din motive nemedicale.
Mutilarea, catalogată de ONU şi OMS drept o încălcare a drepturilor copilului şi femeii, este făcută de
femei în vârstă, moaşe, şi mai nou de cadre medicale care, în ciuda pregătirii pe care o au, nu se pot
îndepărta de tradiţii, fie ele şi cu caracter de tortură.
În categoria mutilărilor genitale, OMS şi UNFPA au introdus patru tipuri de intervenţii:
clitoridectomia – tăierea clitorisului, excizarea – tăierea clitorisului şi a labiilor, infibulaţia – la cele
anterioare se adaugă coaserea labiilor mari pentru a acoperi o parte din vagin şi vulvă. Mai există şi
categoria „altele” în care intră piercing-urile, cauterizarea-ardere şi orice alt tip de intervenţie făcută
fără voia femeii.

Circumcizia la barbati

Circumcizia este o interventie chirurgicala genitala ce poate fi aplicata atat la barbati cat si la
femei.
Ce este circumcizia organului genital masculin?
Termenul circumcizie provine din limba latina si inseamna in traducere “ taiere imprejur”:
-“circum” - imprejur, -“caedere"- a taia.
Circumcizia la barbati presupune indepartarea partiala sau totala prin excizie a pielii ce
acopera glandul penian (numita preput – portiunea retractabila de piele ce acopera capul penisului).
Aceasta piele are rolul de scut de protectie a glandului penisului, ferindu-l de iritatii produse de uree,
diversi microbi, secretii si materii/ materiale straine. De asemenea preputul protejeaza si meatul
uretrei (taietura glandului, orificiul pentru urinare) de infectii si vatamari accidentale, efecte mecanice.
Circumcizia poate include si excizia frenului (in limbaj curent “ata”) sau aceasta poate fi realizata ca
procedura individuala. Rezultatul va fi descoperirea completa, permanenta a glandului.
Fiind si singurul element mobil al penisului, preputul intervine si in actul sexual, facilitand acitivitatea
sexuala. Structura sa cuprinde numeroase terminatii nervoase care joaca un rol foarte important in
obtinerea placerii sexuale, iar glandele sale produc uleiuri naturale (smegma) ce ajuta atat la protejarea
glandului penian cat si al vaginului femeii.
Comparatie : circumcizia la barbati – circumcizia la femei
Atat fraul clitoridian cat si preputul reprezinta piele ce protejeaza organele sexuale, respectiv
clitorisul si glandul penian. Acoperind aceste organe, este permisa mentinerea unui nivel corespunzator
de hidratare, protejand de factori microbieni externi si obtinerea unui maxim de sensibilitate si placere
(datorita umiditatii ridicate).

Excizand acest invelis tegumentar protector, aceste organe genitale interne devin organe genitale
"externe". Ele nu mai sunt protejate si devin hipersensibile la frictiunea cu pielea, scrotul sau
materialele textile (lenjerie intima, piese de vestimentatie, lenjerie). In timp, aceste organe isi pierd
capacitatea de-si asigura lubrifierea naturala si dezvolta un strat protectiv prin ingrosarea pielii
de la nivelul clitorisului/ glandului. Aceasta ingrosare tegumentara conduce apoi la o scadere subtila a
sensitivitatii si chiar a placerii sexuale.
Circumcizia la femei este considerata o mutilare genitala deoarece nu exista nici un motiv estetic,
medical pentru care acest set de interventii si-ar dovedi sub orice forma necesitatea sau utilitatea, mai
mult decat atat acestea implica si excizia partiala sau totala a clitorisului (nu doar a fraului
clitoridian) . Aceasta este practicata din considerente religioase si conform unor traditii antice-
fidelitatate si lipsa placerii sexuale. De cele mai multe ori aceste interventii sunt practicate in conditii
inumane, neigienice si fara existenta unui instrumentar medical, unui medic specialist-autorizat, fara
consimtamantul persoanei. Consecintele unei circumcizii la femei sunt destul de grave: disfunctii
sexuale grave, tulburari ale aparatului urinar si de reproducere, infectii.
De ce circumcizia este un subiect atat de controversat?
Datorita asocierii psihologice cu practici religioase nemiloase si ritualuri traditionale,
circumcizia la barbati a capatat o conotatie negativa, aproape satanica. E adevarat ca circumcizia
este un subiect dureros si inceputurile sale au fost reprezentate de practici dureroase, in special in
timpul razboaielor sau inainte de modernizarea chirurgiei plastice.
Insa trebuie inteleasa si acceptiunea de circumcizie in termeni de medicali, de sanatate, de redare
a unei vieti normale celor care sufera de diverse afectiuni, interventii de restaurare peniana etc.
Barbatii au adesea probleme urinare sau se lupta cu infectii ale preputului (datorita microbilor adunati
in pliurile acestuia). O solutie (decizie stabilita numai in urma unui control al unui medic specialist,
medic urolog) ar putea fi circumcizia in functie de cazul fiecarui pacient. De asemenea anumite
afectiuni (ce vor fi enumerate intr-o sectiune ulterioara) pot afecta desfasurarea normala a vietii si pot
chiar pune in pericol viata pacientului (cancerul penian).
O alta controversa tine de motivele estetice sau sexuale pentru care barbatii apeleaza la
circumcizie pentru o mai buna igiena genitala, preferinta unor femei pentru penisurile circumcizate si
intensificarea placerii sexuale. Acestea sunt doar motive subiective, care depind intr-o proportie foarte
mare de pacient, de preferintele sale si ale partenerei (-lui) de viata sexuala.
Un aspect important care trebuie retinut in acest caz este faptul ca preputul reprezinta un segment de
tesut uman, perfect sanatos, inofensiv, atribuit in mod natural prin genetica organismului si
indepartarea sa chirurgicala ar trebui sustinuta cu argumente puternice. Indiferent de parerea
personala a fiecaruia vis-a-vis de ce constituie sau nu un argument puternic, trebuie avut in vedere ca
circumcizia este o interventie chirurgicala cu riscuri, realizata intr-o zona delicata si care poate
afecta fundamental atat fizic cat si psihic pacientul.
De ce se practica circumcizia la barbati?
Circumcizia la individul mascul se poate practica cu sau fara consimtamantul acestuia (la
beblusi, la o varsta frageda -cu consimtamantul parintilor).
Motivatia supunerii la aceasta operatie poate fi cultural- religioasa, medicala, estetica sau sexuala.
Daca motivatia individului tine de cultura sau religia de care apartine, preputul impreuna cu frenul ar
putea fi excizate total, lasand descoperit complet glandul penian. Circumcizia masculina este
obligatorie in cazul popoarelor evreiesti si islamice, insa este frecvent aplicata si de popoarele
ortodoxe de tip vechi (in Armenia, Etiopia, Siria).
In Orientul Mijlociu si SUA procedura este foarte frecvent intalnita, insa in urma solicitarii exprese a
indivizilor, in special din motive estetice si de igiena, in timp ce europenilor, canadienilor sau
australienilor le este mai putin cunoscuta.

Problemele medicale pot reprezenta o alta sursa de motivatie, iar circumcizia se incadreaza in
acest caz ca si tratament terapeutic al unui defect functional la nivelul penisului:
>>fimoza (ingustimea preputului care ori nu permite decalotarea penisului, ori, daca o permite,
stranguleaza penisul, blocand circulatia sangelui provocand dureri in timpul actului sexual).
Fimoza se poate dezvolta la nastere sau poate fi dobandita pe parcursul vietii. Atentie insa, la nastere
baieteii au glandul penian si preputul dezvoltate ca si un intreg, adesea fiind strans si inelastic (stare
fiziologica). Insa aceasta se slabeste si revine la normal odata cu avansarea in varsta (pana la varsta de
aproximativ 3 ani). Baietii care sunt afectati de adevarata fimoza se regasesc intr-un procent foarte
mic- este foarte rara aceasta afectiune inainte de varsta de 5 ani.
>>parafimoza (incapacitatea de a trage inapoi preputul retactat peste glandul penian).
Aceasta poate fi cauzata de ingustarea portiunii de tegument ce trebuie sa acopere glandul in urma unei
inflamatii, traume. Se recomanda in acest caz aplicarea tehnicii Burian de circumcizie (circumcizie
partiala). Principiul acestei tehnici este de a indeparta doar partea ingustata a preputului si
repozitionarea pielii restante. Aceasta tehnica necesita o anumita experienta si acuratete din partea
chirurgului.
Alternativa de tratament pentru a elimina optiunea circumciziei: anumite creme cu steroizi si metode
de intindere si/sau tehnici chirurgicale minim- invazive.
>>balanita (inflamarea glandului si a preputului).
Igiena necorespunzatoare, un preput ingustat, tulburari alergice ale pielii (sapun, pudra, latex,
spermicide din prezervative) pot cauza o inflamare a preputului si chiar a glandului penian. Aceasta
afectiune poate afecta masculi de toate varstele (cel mai frecvent in jurul varstei de 3-4 ani). Aceasta
nu se transmite pe cale sexuala, insa bacteria care o poate cauza da (candida). Sexul de asemenea poate
vatama pielea preputului. Cea mai buna alternativa este mentinerea unei igiene genitale
corespunzatoare.
>>fren scurt (ce nu permite erectia completa a penisului sau provoaca durere, fisuri ale frenului in
timpul actului sexual).
>>boli de piele cum ar fi cancerul preputului.
>>cancerul penian.

Tot de motivatie medicala tine si argumentul privind caracterul profilactic al circumciziei:

prevenirea infectiilor tractului urinar, a cancerului penian si a cancerului de col la partenera,
scaderea riscului de contactare a unor boli cu transmitere sexuala. Fara a va oferi date certe (datorita
numeroaselor controverse si dovezi stiintifice si medicale contradictorii), se pare ca acest caracter
profilactic nu se manifesta decat daca circumcizia este facuta in copilarie.

***Poate circumcizia sa previna cancerul penian?

Exista putine dovezi stiintifice care sa ateste acest lucru. Circumcizia in copilarie – nu ca adult- poate
reduce intr-o oarecare masura riscul dezvoltarii acestei boli, insa ea este destul de rar intalnita (nu
exista dovezi concludente), iar adevaratii factori de risc sunt igiena personala si fumatul.

***Poate circumcizia sa reduca riscul de transmitere a unor BTS sau a virusului HIV?
Din nou un subiect foarte controversat, aceasta deoarece anumite BTS apar mai frecvent la barbatii
circumcizati si altele la cei necircumcizati.
*barbatii circumcizati nu au capacitatea de a observa simptomele in cazul STD Chlamydia, pe care o
pot transmite mai departe;
*barbatii circumcizati sunt mai suceptibili de a dezvolta negi la nivelul penisului.

In ceea ce priveste virusul HIV, parerilor oamenilor de stiinta sunt contradictorii, intrucat unii
considera ca nu sunt suficient dovezi care sa ateste faptul ca riscul de a contacta virsulul HIV este mai
mic in cazul barbatilor circumcizati, in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat in 2007 ca
procedura de circumcizie este o masura eficace de combatere a infectarii cu HIV (declaratiile lor
sustin ca reduce cu 60 % acest risc). Cercetatorii Universitatii Illinois din Chicago care au studiat
eficienta circumciziei de a preveni infectarile cu virusul HIV recomanda procedura de circumcizie in
regiunile in care s-au inregistrat multe cazuri de infectare, promovata ca parte dintr-un program de
prevenire a infectarii cu HIV, nu ca procedura individuala.
Un alt studiu efectuat in Noua Zeelanda pe un esantion de 499 de barbati, dintre care 40, 3 %
circumcisi pana la varsta de 3 ani a luat in considerare la calcularea incidentei BTS pe langa
circumcizie si factori precum : categoria socio- economica din care face parte, varsta la care
individul si-a inceput viata sexuala si comportamentul sexual. Studiul a avut drept rezultat o infirmare
a protectiei sugerate de circumcizie privind BTS altele decat HIV - incidenta acestora fiind de 23,
4 % in randul celor circumcisi, si 23, 5 % in randul celor necircumcisi.
Explicatia consta in faptul ca ca pielea preputului contine anumite celule ce se pot infecta repede cu
virusul HIV. Epiderma ramasa descoperita in timpul circumciziei, devine astfel mai rezistenta la
infectii si protejeaza astfel individul. Insa studiul din Noua Zeelanda ne-a demonstrat ca pot fi
transmise cu usurinta alte BTS: Clamdya, HPV (Human Papiloma Virus) si herpesul genital.
In prezent, insusi presedintele SUA, Barack Obama sustine o campanie de promovare a circumcizie
ca si metoda de reducere a riscului de transmitere a HIV.
Insa sifilisul, gonoreaa nu pot prevenite cu aceasta tehnica de aceea, aspectul asupra carora ambele
tabere sunt de acord este ca prezervativul ramane cea mai eficienta metoda de a combate
infectarea cu BTS.

Operatia de circumcizie: Interventia de post-hectomie - ablatia chirurgicala a preputului

Anestezie : anestezie locala in penis, la baza acestuia, anestezie generala;
Scop: eliminarea unei parti din pielea preputului care contine inelul fibros.
Durata interventiei : 45 min- 1h.
Tehnici chirurgicale:
Rezectia tip “manseta” este una dintre cele mai frecvente tehnici de cirumcizie. Tehnica
Burian este recomandata in cazul circumciziei partiale.
Inciziile sunt realizate cu ajutorul unui scalpel (pentru mai multa precizie) atat la nivelul mucoasei
interioare cat si la nivelul tegumentului extern al preputului. Preputul este indepartat sub forma unui
inel de tesut in exces. Tot acum poate avea loc si o frenectomie (excizia totala a frenului) sau o
frenoplastie (repozitionarea frenului), daca pacientul doreste. Sangerarea in tipul interventiei este
oprita cu ajutorul unui termocauter electric
Inchiderea plagii se poate face cu suturi resorbabile sau neresorbabile (cele resorbabile asigura
calitatea rezultatelor si a aspectului exterior). O inchidere aditionala a inciziei se realizeaza cu ajutorul
unor benzi speciale de inchidere a plagii pentru a reduce tensiunea la nivelul suturilor si pentru o
reunire cat mai precisa a marginilor tegumentare.
Perioada postoperatorie:
-remiterea edemului dupa 2 zile;
-scoaterea firelor dupa 7 zile (in cazul in care nu s-au folosit suturi resorbabile) ;
-este necesara o igiena zilnica a zonei de incizie (dus, nu baie) ;
-aplicarea unur unguente si a unor bandaje temporare;
-aplicarea unor pachete cu gel racoritor pentru a reduce riscul formarii hematoamelor si a tumefierii
penisului;
-uneori medicul recomanda administrarea unor medicatii enzimatice;
-vindecarea plagilor are loc in 2-3 saptamani.
Reintegrarea sociala : 2-3 zile (se interzice efortul fizic si activitatea sexuala cel putin 3 saptamani).
Circumcizia la barbatul adult
Multi barbati pot avea o erectie normala, insa nu se pot bucura de o sanatate sexuala normala datorita
dezvoltarii anormale a preputului (ingustare).
Unii barbati solicita procedura de circumcizie pentru a se buzura de senzatii mai puternice in timpul
actului sexual prin marirea sensitivitatii glandului penian.
***Exista o limita de varsta in ceea ce priveste supunerea individului unei circumcizii?
Nu. Medicii declara ca aceasta interventie poate fi aplicata atat in cazul bebelusilor, baietilor de orice
varsta, a dolescentilor, barbatului adult si chiar unor barbati cu varsta peste 80 de ani (scop terapeutic).
Cel mai important factor este starea generala de sanatate a pacientului.
Frenectomia reprezinta indepartarea chirurgicala a frenului (“atei” penisului) si poate fi
realizata ca si procedura individuala sau in combinatie cu interventia de circumcizie. Cele mai
frecvente cereri sunt din motive medicale (pentru copii).
Riscuri ale interventiei de circumcizie
-sangerare/ hemoragie;
-infectia plagii, inflamatie, tumefiere;
-stricturi/ fisuri, ulceratii;
-depigmentarea zonei de incizie; adoptarea unei tente rosiatice in zona de incizie;
-afectarea unor nervi penieni;
-fasceita necrozanta urmata de cangrena galopanta;
-ocluzia sistemului venos penian;
-papilomatoza in jurul inciziei (tumori epiteliale benigne ce se formeaza pe piele si pe mucoase) ;
-desensibilizarea glandului penian;
-hipersensibilizarea glandului penian;
-aparitia hematoamelor;
-ruptura partiala/ totala a suturilor de la nivelul plagii;
-impotenta;
-erectii dureroase prin pierderea rezervei de tesut;
-traume psihologice.
Circumcizia si infectiile genitale
O igiena genitala corecta si practicarea sexului protejat pot preveni multe din problemele si
afectiunile mentionate, astfel incat circumcizia nu este o necesitate pentru barbati. Reprezinta mai
mult o operatie electiva ce se bazeaza pe propriile pareri si intelegerea avantajelor si dezavantajelor
circumciziei. Igiena genitala este extrem de importanta atat pentru barbatii circumcisi, cat si cei
necircumcisi.
In urma circumciziei apar usoare modificari in anatomia glandului, iesind putin in relief meatul uretrei
(taietura glandului) si privat de pielea protectoare se usuca. Riscurile de leziune sau infectie intrand in
contact cu materialul lenjeriei intime sau alte materiale, texturi este putin mai ridicat. In ceea ce
priveste igiena, in lipsa preputului nu se mai acumuleaza smegma (secretie a glandelor preputului),
insa daca un barbat necircumcis se preocupa zilnic de igiena sa genitala nu apare o diferenta majora.
Circumcizia este considerata un “ vaccin chirurgical” datorita combaterii unor infectii sau afectiuni
potential fatale la barbati, dar si protectia vaginului partenerei sexuale.
Restaurarea preputului
Chirurgia plastica reconstructiva ofera in schimb si o interventie de reversibilitate a circumciziei
(facuta cu sau fara consimtamantul pacientului). Aceasta se numeste restaurarea / reconstructia
preputului. In afara interventiei chirugicale propriu-zise exista si o serie de tehnici si practici de
elongatie a pielii penisului pentru a permite restaurarea preputului.
Mituri in ceea ce priveste circumcizia
MITURI PRO:
- riscul mai scazut de a contracta boli venerice sau infectii urinare;
- rezistenta mai mare in timpul actului sexual (eliminarea ejacularii precoce) datorita desensibilizarii
membrului odata cu inlaturarea preputului si/sau a frenului;
- un grad mai ridicat de igiena a penisului;
- penisul este mai estetic;
- circumcizia prelungeste penisul cu 1-2 cm;
MITURI CONTRA:
- circumcizia este o mutilare sexuala;
- circumcizia poate cauza moartea (la sugari) ;
- circumcizia creeaza traume psihice;
- circumcizia diminueaza placerea sexuala;
- circumcizia poate cauza impotenta, erectii dureroase sau disfunctii sexuale;
- circumcizia reduce dimensiunea penisului;
- circumcizia produce o sensibilizare acuta a penisului;
- circumcizia usuca glandul.
Veridicitatea acestor mituri depinde de fiecare persoana si de fiecare caz in parte. Ceea ce tine
de igiena si de estetic reprezinta niste pareri subiecive, personale.
>In ceea ce priveste sensibilitatea, aceasta creste in special dupa operatie (necesita timp pana cand
pielea se ingroasa pentru a-si asigura protectia).
>In ceea ce priveste caracterul fatal, e adevarat ca la sugari circumcizia se practica fara anestezie si
poate fi o interventie fatala. Mai mult decat atat bebelusul ar putea suferi vatamari grave, ireversibile
ale organului sexual intr-o clipa de neatentie/ ezitare (micro-chirurgie).
>In ceea ce priveste lungimea penisului, circumcizia nu o mareste, insa aceasta poate fi afectata in mod
negativ in urma unei excizari excesive.
> O revista de specialitate britanica “ Journal of Urology” a publicat un articol in urma investigarii
efectelor secundare posibile ale circumciziei si au concluzionat: barbatul pierde o anumita cantitate din
tesuturile erogene, glandul penian (zona sensibila) ramane neptrotejat in fata efectelor mecanice;
frecarea repetata devine cu timpul mai putin senzitiva (micsorand placerea sexuala).
Circumcizia la bebelusi
Circumcizia se practica cel mai frecvent la nou-nascuti in prima zi de viata, in cazul in care
starea medicala (prematurilor, si nou nascutilor cu anumite afectiuni medicale) nu-i permite se poate
practica dupa 7 zile de la nastere.
Circumcizia la bebelusi se practica atat din motive religioase, estetice (cultura sexuala a americanilor :
un penis circumcizat este mai estetic si mai igienic) sau motive medicale. Insa adesea problemele
medicale sunt dificil de depistat la nou nascut, caci fimoza afecteaza baietii pana 8 luni, fiind o stare
fiziologica.
Cea mai frecventa metoda de circumcizie a bebelusilor este impingerea preputului catre baza si
aplicarea unui cleme metalice sau a unui inel special de plastic menit sa mentina penisul decalotat.
Daca clema este din metal preputul este excizat si inelul indepartat (plaga se vindeca in 5-7 zile). Daca
inelul este din plastic, se aplica o sutura stransa in jurul preputului, iar inelul va cadea dupa 8 zile
(plaga se vindeca in 7-10 zile). Circumcizia la nou-nascuti se realizeaza fara anestezia copilului, ci
doar aplivcarea unui topic anesteziant. Anestezia se foloseste la copiii mai mari de 2-3 luni

***Ce complicatii pot apare dupa circumcizie?

Cele mai frecvente complicatii sunt durerea, sangerarea, infectia la locul circumciziei sau la capatul
extern al uretrei, iritatia varfului descoperit al penisului. Complicatiile pe termen lung: deteriorarea
capatului extern al uretrei, grad scazut de stimulare sexuala a penisului pe parcursul vietii si cicatrici
ale penisului datorate erorilor actului chirurgical.

***Este circumcizia necesara?

Din punct de vedere medical circumcizia nu este necesara la nou-nascuti. Desi dovezile nu sunt
concludente (datorita unui numar mic de cazuri raportate) se considera ca circumcizia ar contribui la
reducerea infectiilor tractului urinar in copilarie si a cancerului penian, la maturitate.
In anul 1999, Academia Americana de Pediatrie a efectuat un studiu privind necesitatea efectuarii
circumciziei la nou-nascuti si a ajuns la concluzia ca aceasta procedura nu trebuie recomandata ca
o procedura de rutina la nou-nascuti, iar potentialele sale beneficii din punct de vedere medical nu
sunt mai importante decat eventualele efecte secundare si riscuri.

Circumcizia prezinta riscuri deloc de neglijat, printre care se numara: hemoragia, infectia
plagii, stricturi/fisuri, ulceratii, fasceita necrozanta urmata de gangrena galopanta, ocluzia sistemului
venos penian, papilomatoza in jurul leziunii de circumcizie, pierderea sensibilitatii, impotenta, erectii
dureroase prin pierderea rezervei de tesut, traume psihologice etc. Aceste considerente sint suficiente
pentru ca nici o asociatie medicala nationala sau internationala din lumea moderna sa nu recomande
practicarea de rutina a circumciziei. In 1999, Academia Americana de Pediatrie a conchis ca datele sint
insuficiente pentru a recomanda circumcizia de rutina si nu s-au adus dovezi pentru a demonstra ca
circumcizia aduce mai mari beneficii fata de riscurile si efectele negative ale procedurii. La aceste
argumente se adauga cele de ordin etic. Circumcizia copiilor efectuata fara dovezi indiscutabile de
beneficiu poate fi echivalata cu un act nonterapeutic de cercetare. Copilul nu are capacitatea de a
consimti asupra procedurilor medicale, acest lucru revine parintilor, dar circumcizia nu poate fi
considerata de o importanta capitala, astfel incit sa nu se poata astepta pina la virsta la care copilul sa-
si poata exprima opinia.
Exemple de tabuuri:
În România ortodoxă, de pildă, un exemplu de tabu uzual şi făţarnic este .Ucigă-l toaca.,
eufemism pentru diavol. În ţările islamice, sintagma carne de porc este un tabu. Într-o măsură mai
mică, şi alcoolul. Chiar dacă un islamist consumă alcool în secret, a-i propune acest lucru în public ar
fi o impietate- lipsă de respect. Nu este indicat să cerem sau să oferim alcool în cultura islamică.
Feregeaua care ascunde chipul unei femei arabe sau dezgolirea parţialã a trupului pot fi alte tabuuri. În
Emirate, gestul de a dărui cuiva un ghiveci de flori simbolizează faptul de a-i dori moartea. Culoarea
roşie este considerată, în Afganistan, ca fiind a diavolului. În China, culoarea roşie este asociată cu
bucuria şi festivitatea, în Japonia, cu lupta şi mânia, în Europa, cu dragostea, iar în cultura pieilor-roşii,
cu masculinitatea. Culoarea verde a drapelului lui Mahomed are conotaţii sacre. În Africa, culoarea
asociatã binelui este negrul, iar cea care simbolizeazã răul e albul. Unele daruri specifice pot naşte
confuzie în unele culturi. În Norvegia, de exemplu, florile sunt oferite în număr par, cu pereche.
Excepţie fac înmormântările, unde florile se oferă în număr impar. La japonezi, cadourile sunt fireşti,
dar nu se împachetează în hârtie albă (de doliu) şi nici cu fundiţe (doar culori pastel, fără fundiţe). Tot
la japonezi, nu se recomandã cadouri formate din patru piese sau multiplu de patru. În Japonia,
 numărul patru este cel cu ghinion, la fel cu treisprezece occidental, dar semnificã şi moartea. În nici un
caz, în Japonia nu se recomandă trimiterea de felicitări roşii de Crăciun. Aici, doar ferparele sunt roşii.
De regulă, la întâmpinări şi întâlniri protocolare şi de afaceri, oaspeţii sunt serviţi doar cu un pahar cu
apă. În Anglia, nu se recomandă dăruirea de cravate, cu atât mai puţin de cravate în dungi. De regulă,
bărbaţii poartă cravata clubului din care fac parte. În Argentina, nu se recomandă daruri formate din
cuţite sau seturi de cuţite pentru partenerii de afaceri, fie ele şi de vânătoare. Acestea simbolizeazã
dorinţa de a rupe o relaţie. În Israel, de Sabat, în casa unor oameni obişnuiţi, nu se cere şi nu se oferă
unt, pâine şi lapte. În India, nu este indicat să dăruim obiecte din piele de viţel unui localnic; este
posibil ca, pentru el, vaca să reprezinte simbolul sfânt al mamei. În China şi, în general, chinezilor şi
taiwanezilor nu (li) se vor oferi flori albe sau ceasuri. Culoarea albă este simbolul doliului. Ceasul este
simbolul morţii sau al condamnării la moarte. În treacăt fie spus, în China, cetăţenilor aflaţi în misiuni
oficiale, legea le interzice categoric primirea de cadouri de orice naturã. În lumea occidentală, week-
end-ul tinde să devină un tabu, în sensul respectului strict pentru timpul liber al individului şi familiei.
La fel stau lucrurile cu zilele de vineri sau de sâmbătă la arabi şi, respectiv, la evrei. În Germania, este
chiar interzis prin lege să se facă afaceri în zilele de duminică. Românii, care fumează mult, se pot
gândi şi la faptul că, în casa sau în biroul unor vest-europeni şi nord-americani, fumatul poate fi
complet indezirabil, deja un tabu, ca şi alcoolul în ţãrile islamice sau ca brânza în China. În Japonia,
fumatul în clădiri este total interzis, iar regula este respectată cu o seriozitate incredibilă. Pentru unii
chinezi, brânza (lapte .alterat.) poate fi un aliment la fel de abominabil-dezgustător precum .câinele
bãtut. pentru un român.

Tabuuri interculturale. Do's and Dont's pentru calatori in strainatate

10 lucruri pe care n-ar trebui sa le faci in strainatate !
1.       Fii atent la pantofi si la picioare !
2.       Nu atinge capul cuiva ! Pentru budisti, capul este si purtator al sufletului, este sacru si nu
trebuie atins !
3.       Nu strange mana cuiva in prag !
4.       Nu-ti folosi mana stanga in tarile Arabe sau In India, este impura ! Nu atinge mancarea sau
oamenii cu stanga!
5.       Ciocneste intotdeauna privindu-l pe celalat in ochi ! Lipsa contactului vizual la un toast
inseamna condamnarea interlocutorului la "seven years of bad sex"!
6.       Nu insulta niciodata familiile regale !
7.       Educa-ti nasul si fa cat mai putin zgomot…fizic !
8.       Ai grija cum manevrezi betisoarele cand mananci ! Nu trebuie sa le plimbi prin farfurie sau
se le infigi in mancare!
9.       Accepta prietenia unui camarad arab cand acesta te tine de mana !
10.    Fii recunoscator dar cu  mai putin entuziasm ! Nu mai multimi intruna!

Filme de referinţă: Забрасывая камнями , National Geografic, Цветок Пустыни.