Sunteți pe pagina 1din 10

Ghidul bugetului UE

Bugetul UE nu este o chestiune deloc simplă. Un exercițiu anual bazat pe un cadru


Focus

financiar de șapte ani, care să acopere fiecare euro cheltuit de către UE fie în mod
direct fie, cel mai adesea, prin intermediul statelor membre - acesta este sângele care
curge prin venele Europei și care ajută Uniunea să funcționeze și să aducă beneficii
cetățenilor.

Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la începutul acestui an,


Parlamentul este acum un adevărat co-legislator al bugetului, ceea ce înseamnă că împarte
responsabilitatea cu Consiliul de Miniștri care reprezintă guvernele UE și se luptă să se
asigure că fondurile puse la dispoziție vor permite UE să își îndeplinească îndatoririle.

În săptămânile ce vor urma veți găsi aici toate informațiile cu privire la bugetul UE, cifre,
fapte și negocierile până la atingerea unui acord pentru 2011.

RO
Serviciul de presă
Direcţia mass-media
Director - Purtător de cuvânt: Jaume DUCH GUILLOT
Reference No.: 20100923FCS83457
Press switchboard number (32-2) 28 33000 1/10
Focus
Impasul bugetar: decizia aparține liderilor statelor membre
Negocierile privind bugetul UE pentru 2011 au ajuns într-un impas pe 15 noiembrie. Câteva
state membre au blocat în Consiliu discuția despre rolul Parlamentului European în
pregătirea bugetelor viitoare, în ciuda concesiilor făcute de Parlament la nivelul cheltuielilor
de anul viitor. În momentul de față, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă
propunere de buget. Eurodeputații și-au exprimat speranța că liderii UE vor depăși impasul
la Consiliul European din decembrie.

Pe 15 noiembrie, seara târziu, negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul de


Miniștri au eșuat, bugetul UE pe 2011 neputând fi aprobat. Preşedintele Jerzy Buzek, care a
condus echipa de negociere a Parlamentului European, și-a exprimat regretul pentru faptul
că „intransigența câtorva state membre“ a împiedicat orice acord.

Bugetul intrase în ultima rundă de negocieri în urma acceptării de către Parlament a unei
creșteri de doar 2,91% în plăți față de bugetul pe 2010. Eurodeputații au insistat asupra
unui „acord serios“, care să asigure în viitor rolul Parlamentului în negocierile bugetare și să
ofere bugetului marjele necesare finanțării în situații neprevăzute de-a lungul anului.

Flexibilitate și bugetul în viitor


Instrumentul de flexibilitate, ce reprezintă anual 0,03% din PIB, respectiv 4 miliarde de euro,
a fost prevăzut dintotdeauna și folosit adesea pentru evenimente neprevăzute. Hotărârea
este luată tradițional în Consiliu, prin majoritate calificată, însă în negocierile finale din
anul acesta anumite state membre au insistat asupra introducerii unanimității. Acest lucru
nu putea fi acceptat de Parlamentul European, Comisia Europeană și majoritatea statelor
membre.

Rolul Parlamentului European în negocierile viitoare asupra bugetului UE, în contextul în


care acesta are mai multă putere conform Tratatului de la Lisabona, a fost de asemenea
subiect de dezbatere, respins însă de câteva state membre. A mai fost respins și efortul
Parlamentului European de deschidere a discuțiilor privind reforma bugetului UE, astfel ca
povara asupra statelor membre să fie limitată.

„O reformă a sistemului de resurse proprii este inevitabilă datorită crizei bugetare


din Europa“, a spus președintele comisiei parlamentare pentru bugete, francezul Alain
Lamassoure de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat).
Ce urmează

În urma eșuării negocierilor, Comisia Europeană va trebui să prezinte în săptămânile viitoare


o nouă propunere de buget. Aceasta va fi examinată de Consiliu într-o perioadă de maxim
30 de zile și trimisă Parlamentului, ce va avea la dispoziție 42 de zile pentru a o aproba.
Însă echipa de negociere a Parlamentului și-a exprimat speranța că liderii statelor membre
vor ajunge la un acord în decembrie, la timp pentru aprobarea bugetului înainte de sfârșitul
anului.

În caz contrar, Uniunea Europeană va intra în 2011 cu o sumă raportată la bugetul din 2010
(pentru fiecare lună având la dispoziție o sumă echivalentă cu bugetul pe 2010 împărțit la
12), până în momentul ajungerii la un acord. Acest lucru ar impune constrângeri importante,
deoarece anumite cheltuieli din 2011 nu sunt prevăzute în bugetul pe 2010, de exemplu
Serviciul european de acțiune externă și noile agenții de reglementare a sectorului financiar.

„Există o discrepanță din ce în ce mai mare între ce așteaptă statele membre de la Uniunea
Europeană și dispoziția acestora de a finanța aceste noi sarcini“, a arătat raportoarea
parlamentară pentru buget, poloneza Sidonia Jędrzejewska de la Grupul Partidului Popular
European (Creştin Democrat).

20100923FCS83457 - 2/10
Focus
Șapte în unu…
În forma sa cea mai simplă, bugetul UE poate fi privit ca un întreg divizat în șapte părți, una
pentru fiecare an al actualului cadru financiar 2007-2013, într-un sistem care permite atât
planificarea pe termen lung cât și flexibilitate și responsabilitate. Cadrul multianual stabilește
limitele și obiectivele generale ale acțiunii UE. Bugetul anual acoperă fiecare element legat
de cheltuieli, de la creioane pentru administratori la subvenții pentru fermierii din UE și sprijin
pentru regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Mai mult, acesta nu este
un lux pentru Europa: acesta este și a fost timp de decenii o parte integrantă a economiei
europene, o adevărată forță care sporește bogăția și eficacitatea Uniunii.

Odată ce „cadrul financiar" este stabilit, acesta va include suma maximă care urmează să
fie cheltuită de către UE, precum și modul în care va fi împărțit în fiecare an pentru fiecare
domeniu, deși sumele exacte pentru fiecare buget anual fac obiectul unei negocieri anuale.
În fiecare an UE cheltuiește aproape 1% din venitul național brut al UE sau aproximativ 130
miliarde de euro. Acest lucru se traduce în aproximativ 235 de euro plătiți anual de către
fiecare cetățean al UE.

Cadrul financiar actual este pe punctul de a fi supus unei revizuiri la jumătatea perioadei.
Comisia Europeană va prezenta propunerile sale pe 19 octombrie, însă deja la 22
septembrie Parlamentul a solicitat o mai mare flexibilitate în manipularea fondurilor, în scopul
potrivirii capacităților și necesităților într-o manieră mai eficientă, precum și marje mai mari
financiare care urmează să fie introduse în buget pentru a face față unor situații neprevăzute
în viitor.

Parlamentul se pregătește, de asemenea, pentru următorul cadru multianual și a instituit


o Comisie specială pentru provocările politice pentru a dezbatere și prezenta propuneri
concrete: fondurile care vor fi necesare după 2013, sursa acestora, modalitatea în care vor
fi cheltuite. Un alt subiect abordat este și prelungirea duratei bugetului următor pe termen
lung de la șapte la zece ani, bugetul urmând să fie revizuit la fiecare cinci ani.

Oricare ar fi decizia finală, un lucru este cert: ca și fiecare buget, acesta este și va fi împărțit
în venituri și cheltuieli, toți banii ajungând de la statele membre la UE iar pe urmă înapoi de
la UE la statele membre și cetățenii UE.

Veniturile...

Veniturile, banii care intră în buget, vin din așa-numitele resurse proprii, care sunt de trei
tipuri și sunt în general colectate de către statele membre și pe urmă transferate în bugetul
UE. Acestea sunt:

„Resursele tradiționale proprii" care constă în principal în taxe vamale și cotizații pentru
zahăr, respectiv bani colectați pentru importul produselor din țările din afara UE și pentru
exportul zahărului din UE către alte țări. Acestea reprezintă aproximativ 12% din venituri.

„Resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată" reprezintă o parte a veniturilor care


constă în TVA colectată de statele membre, care aparține UE. În total această parte
reprezintă 11% din venitul bugetului UE.

„Resursa bazată pe produsul național brut al statelor membre" este o contribuție


anuală directă a fiecărui stat membru în funcție de avere, măsurată prin venitul lor național
brut (VNB). Aceasta reprezintă trei sferturi din toate veniturile UE; există, de asemenea,
diverse mecanisme de ajustare, precum reducerea acordată Regatului Unit, care returnează
Regatului Unit un procent din ceea ce statul a contribuit la bugetul UE.

În prezent a fost propusă o revizuire a acestor venituri care, deși nu au fost încă discutate
sau negociate în mod formal, o propunere fiind înlocuirea unora sau tuturor resurselor printr-
o taxă UE care să asigure finanțarea adecvată pentru buget fără nici un cost suplimentar
din partea contribuabilului.

20100923FCS83457 - 3/10
Focus
O diferență majoră între bugetul UE și bugetele naționale este faptul că veniturile și
cheltuielile trebuie să se potrivească. UE nu poate împrumuta pentru a-și acoperi cheltuielile.
Prin urmare nu există nici un deficit sau excedent bugetar public la nivelul UE.

... și cheltuielile...

În ceea ce privește cheltuielile, bugetul e compus din două domenii de cheltuieli: (i) sprijin
financiar pentru regiunile rurale ale Uniunii și fermierii care le aduc la viață și (ii) sprijin
pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii pentru a reduce decalajul dintre bogați
și săraci. În ansamblu, cadrul financiar 2007-2013 include șase „titluri" principale pentru
cheltuieli, împărțite în nenumărate „elemente" ale bugetului, fiecare acoperind cheltuieli
specifice autorizate de legislația specifică, și în „angajamente" și „plăți". Aceste titluri sunt
păstrate în bugetele anuale care includ, de asemenea, valoarea exactă a fondurilor primite
de fiecare pe parcursul anului.

În total, cheltuielile UE ating aproximativ 925 miliarde de euro pentru cei șapte ani sau
aproape exact 1% din VNB al UE. Nivelul cheltuielilor efective este foarte des amplificat
de fonduri naționale suplimentare substanțiale, în special pentru programe de „coeziune" și
„structurale", de exemplu proiecte de infrastructură, poduri, drumuri, căi ferate, în cazul în
care proiectele sunt acceptate de autoritățile naționale și locale și cofinanțate.

... în urma negocierilor

Odată ce cadrul financiar multianual a fost stabilit, sumele exacte care urmează să fie
cheltuite în fiecare an de către UE sunt decise prin negocieri între Parlament și guvernele
statelor membre din Consiliu, un proces prevăzut în detaliu de către tratatele UE. Tratatul
de la Lisabona, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, a simplificat procesul
democratic și a îmbunătățit controlul prin consolidarea rolului Parlamentului European în
cadrul procesului, acesta primind competente și în domenii precum agricultura și relațiile
externe, unde inițial nu putea aduce îmbunătățiri.

După o primă rundă de discuții între instituții de la începutul anului, prin care acestea
încearcă să ajungă la un acord cu privire la principalele priorități, Comisia Europeană
prezintă propunerea sau proiectul de buget la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai.
Consiliul prezintă propria sa versiune a proiectului de buget înainte de sfârșitul verii.

Versiunea Consiliului este examinată de către Comisia PE pentru bugete. În urma consultării
cu alte comisii specializate în diverse domenii politice, Comisia pentru bugete adoptă la
începutul lunii octombrie amendamentele la cifrele Consiliului, bazându-se pe prioritățile
Parlamentului. Versiunea revizuită ajunge în fața Parlamentului pentru a fi adoptată în cursul
sesiunii plenare din luna octombrie.

Dacă cele două instituții nu sunt de acord asupra versiunilor, va fi necesar să se caute un
nou acord comun. Aceasta este sarcina „Comitetului de conciliere", care include delegații
egale ale celor două instituții. Acest comitet negociază timp de 21 zile, la sfârșitul cărora va
trebui să prezinte o versiune comună a bugetului anual. Adoptarea de către Parlament a
acestui buget final în cadrul sesiunii plenare din noiembrie marchează sfârșitul procesului.

Cu acestea toate, în cazul în care nu se ajunge la nici un acord, UE este obligată să continue
să funcționeze cu bugetul anului precedent, împărțit în 12 părți, una pentru fiecare lună,
până la încheierea unui acord care va permite intrarea în vigoare a noului buget.
Arii acoperite de bugetul UE:
• „Dezvoltare durabilă" - 437.8 miliarde de euro, din care 348.4 miliarde fonduri regionale
• „Conservarea şi gestionarea resurselor naturale" - 413 miliarde de euro, din care 330.1 miliarde
de euro cheltuieli legate de piaţă şi plăţi către agricultori
• „Cetățenie, libertate, securitate, justiție" - 12.216 miliarde de euro
• „UE, actor global" - 55.9 miliarde de euro care să garanteze prezenţa UE în lume
• „Administrație" – 55,9 miliarde de euro

20100923FCS83457 - 4/10
Focus
Bugetul UE 2011: pentru creștere economică
2011 este un an important în redresarea economiei, iar bugetul UE este un instrument
vital pentru Europa post-criză. Propunerea de buget a Comisiei Europene a fost redusă
substanțial de Consiliu, iar acum Parlamentul încearcă să restaureze fondurile către un nivel
acceptabil - 3,5 miliarde în plus față de suma cerută de Consiliu. Eurodeputații vor vota
asupra bugetului în plen luna aceasta.

Comisia pentru bugete de la Parlamentul European propune pentru bugetul UE pe 2011


142,65 de miliarde de euro în angajamente (suma maximă disponibilă pentru acțiunile
programate pe parcursul anului) și 130,14 de miliarde în plăți (suma prevăzută a fi plătită
în 2011).

Eurodeputații pun accent pe redresarea economiei europene prin inovare și cercetare

Această propunere reprezintă o ușoară creștere față de 2010 și se apropie de propunerea


Comisiei Europene. Deputaţii europeni încearcă să ajungă la un echilibru între necesitatea
evidentă a finanțării acțiunilor UE și nevoia economiilor, punând accent în principal pe
redresarea economiei europene prin inovare și cercetare, ajutarea regiunilor mai sărace
și prezența UE în lume, inclusiv sprijin financiar pentru Palestina. Parlamentul European
insistă ca Uniunea Europeană să aibă mijloacele financiare necesare pentru a-și asuma
noile sarcini cerute de Tratatul de la Lisabona.

„Sunt conștientă de faptul că pe timp de criză trebuie să facem reduceri și concesiuni, dar nu
putem uita că viitoarea noastră creștere economică va depinde de investițiile de astăzi, în
special în domeniile educației, cercetării și inovării“, a arătat raportoarea poloneză Sidonia
Jędrzejewska de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat).

Consiliul a redus suma propusă de Comisie

Propunerea de buget a Comisiei Europene prevede 142,56 de euro în angajamente, adică


1,13% din produsul intern brut al Uniunii Europene, și 130,13 de miliarde - adică 1,06% din
PIB în plăți. Față de 2010 se observă o creștere de 2,2% pentru angajamente și 5,9% pentru
plăți. Perspectiva financiară pe 2007-2013 prevede 142,97 miliarde de euro în angajamente
și 134,3 în plăți.

În august, însă, Consiliul a modificat propunerea Comisiei, ajungând la 141,77 miliarde de


euro în angajamente și 126,53 de miliarde de euro în plăți, reducând din sumele alocate
de Comisie pentru regiunile sărace, agricultură și ajutorul internațional. Bugetul instituțiilor
europene a fost la rândul lui redus cu 163 de milioane de euro. Șapte state membre (Regatul
Unit, Suedia, Olanda, Finlanda, Danemarca, Cehia și Austria) au votat împotriva acestei
propuneri, cerând reduceri și mai mari, care ar îngheța bugetul UE la nivelul din 2010.

20100923FCS83457 - 5/10
Focus
2011: Un buget pentru astăzi și mâine
Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota asupra proiectului de buget pentru
2011. Comisia pentru bugete a propus deja, în mai multe cazuri, revenirea către proiectul
propus inițial de Comisie, după ce statele membre deciseseră reducerea bugetului pentru
anumite politici. Președintele comisiei pentru bugete, Alain Lamassoure, ne-a vorbit despre
negocierile dintre Parlament și Consiliu și cum ar trebui finanțat bugetul UE în viitor.

Domnule Lamassoure, comisia pentru bugete de la Parlamentul European votat


pentru revenirea către proiectul propus inițial de Comisie, după ce statele membre
deciseseră reducerea bugetului pentru anumite politici. Guvernele au justificat
reducerile prin economia făcută și în capitalele naționale. Care este opinia
Parlamentului European?

La nivel european, ne aflăm în aceeași dificultate, aceeași dilemă ca la nivel național.


Trebuie să facem economii bugetare, dar, în același timp, să ne gândim la cheltuielile
viitoare: pentru cercetare, educație, inovare, cheltuielile sociale pentru cei care și-au pierdut
locul de muncă și încearcă să găsească altul.

Fiecare stat încearcă să găsească acasă un echilibru potrivit între aceste două preocupări,
care pot părea puțin contradictorii. Parlamentul European insistă asupra faptului că bugetul
european este esențial un buget de acțiune economică, ce pregătește viitorul și susține
veniturile, susținând relansarea, deoarece nu include decât 6% cheltuieli administrative.

Este un buget care susține activitatea economică, prin urmare Parlamentul European
estimează că nu trebuie sacrificate prea mult politicile europene, acest lucru ar fi contrar
obiectivului urmat de toți.

În negocierile dintre Parlament și Consiliu, unde pot eurodeputații trage o linie și


refuza poziția guvernelor?

Cred că principala linie roșie nu are legătură cu bugetul pe 2011. Știm că statele membre,
care finanțează bugetul european, nu au crescut contribuția pe acest an aproape deloc. În
schimb, guvernele trebuie să accepte faptul că profităm de această perioadă de criză pentru
a ne pune de acord asupra conservării cheltuielilor începând cu 2012.

Relansarea economică se simte încă din 2010. Sperăm că se va consolida în 2011, cred,
deci, că în 2012 vom putea finanța cu adevărat noi acțiuni, politici prevăzute de Tratatul
de la Lisabona precum combaterea efectului de seră, noi industrii, activități spațiale sau un
domeniu complet nou - politica în domeniul imigrației.

Sunt politici pentru care avem nevoie de mijloace. În plus, dorim ca statele membre să vadă
impasul în care ne aflăm în ceea ce privește finanțarea bugetului european. Contributorii
sunt bugetele naționale ruinate. A venit momentul să reflectăm la noile resurse care ar putea
alimenta direct bugetul european fără să pună o povară asupra bugetelor naționale.

Pentru noi, este vorba de o cerere importantă, deoarece, atâta vreme cât nu vom avea
resurse proprii, bugetul european va rămâne plafonat la un nivel mult prea redus în raport
cu ambițiile și competențele Uniunii Europene.

Vor putea accepta guvernele acest lucru?

În momentul de față, nu. Dar reflecția încă nu a început. Sper că vor accepta acest lucru
înainte de sfârșitul anului.

20100923FCS83457 - 6/10
Focus
Poziția Parlamentului European

• Bugetul aprobat de Parlament se apropie de propunerea Comisiei Europene, dar


rămâne sub prevederile cadrului financiar multianual hotărât în 2007.
• Acum vor începe negocierile cu statele membre în cadrul Consiliului, care sunt
înclinate să restrângă și mai mult bugetul.

Un buget mai restrâns pe 2011, dar care ar permite Uniunii Europene să iasă din criză
datorită investițiilor în cercetare, inovare, educație și energiile noi, a fost votat miercuri, 20
octombrie, de deputaţii europeni. Acum vor începe negocierile cu statele membre în cadrul
Consiliului, care sunt înclinate să restrângă și mai mult bugetul.

Recunoscând că în statele membre există constrângeri bugetare, eurodeputații s-au


pronunțat pentru o creștere de numai 0,8% față de bugetul de anul trecut. Cu toate acestea,
au respins propunerea Consiliului, deoarece „reducerile arbitrare nu se potrivesc unui buget
sănătos“.

Un buget la înălțimea noilor politici

În cadrul unei dezbateri în plen, marți, președintele comisiei parlamentare pentru bugete,
francezul Alain Lamassoure de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat),
a explicat că Parlamentul înțelege faptul că reducerea bugetelor publice este imperativă. Cu
toate acestea, dumnealui se îndoiește că Uniunea Europeană ar putea fi la înălțimea noilor
politici stabilite de guverne „fără un singur euro în plus“.

În urma votului, raportoarea pentru buget, poloneza Sidonia Jędrzejewska de la Grupul


Partidului Popular European (Creştin Democrat), și-a afirmat speranța că „negocierile cu
statele în cadrul Consiliului vor fi deschise și directe, pentru a permite adoptarea unui buget
rezonabil pe 2011“.

Parlamentul European a votat un buget de 130,56 de miliarde de euro în plăți și 143,07


miliarde în angajamente (1,14% din venitul național brut european). În felul acesta, bugetul
se apropie de propunerea Comisiei Europene, dar rămâne sub prevederile cadrului financiar
multianual hotărât în 2007.

Priorități pentru 2011

Parlamentul cere:

• 42,55 de miliarde de euro pentru politica de coeziune pentru ajutarea regiunilor mai
sărace
• 58,5 miliarde pentru agricultură
• 12,1 miliarde pentru susținerea creșterii, a ocupării forței de muncă și a competitivității
• 7,65 de miliarde pentru prezența UE în lume
• 848 de miliarde pentru securitate și justiție, inclusiv combaterea imigrației ilegale
• 649 de miliarde pentru cetățenia europeană
• 8,2 miliarde pentru cheltuielile administrative.

Față de propunerea Consiliului, Parlamentul dorește să crească fondurile pentru învățarea


pe tot parcursul vieții, inovare, energiile „inteligente“ și strategia pentru Marea Baltică.
Eurodeputații vor să revină la sumele propuse de Comisie în domeniul agriculturii, al
tineretului, al sportului, al combaterii violenței în familie și al ajutorului pentru palestinieni.
Mecanismul de stabilitate pentru ajutarea Greciei, în caz de nevoie, a fost la rândul lui
prevăzut.

În schimb, deputaţii europeni cer scăderea sumelor alocate proiectelor de cercetare privind
fuziunea nucleară, politicii externe și de securitate comună și cooperării internaționale (cu
excepția ajutorului pentru dezvoltare).

20100923FCS83457 - 7/10
Focus
Pe termen lung, deputaţii europeni au insistat pe flexibilitatea instrumentelor financiare.
Aceștia doresc să fie implicați corect în dezbaterile privind reforma cadrului financiar
multianual și resursele proprii UE.

20100923FCS83457 - 8/10
Focus
Sidonia Jędrzejewska: „Nu suntem orbi la îngrijorările statelor
membre“
Procesul de aprobare a bugetului UE pe 2011 intră acum în ultima fază, cu negocieri între
Parlament și statele membre asupra sumelor exacte ce vor fi cheltuite de-a lungul anului.
Eurodeputata poloneză Sidonia Jędrzejewska, de la Grupul Partidului Popular European
(Creştin Democrat), este raportoarea Parlamentului si ne-a răspuns la câteva întrebări
despre buget.

Sumele propuse de Parlament se mențin în cadrul multianual și nu contrazic


propunerea Comisiei. Cu toate acestea, au fost catalogate drept excesive într-o
perioadă în care multe state membre reduc bugetele. Care este diferența reală față de
cererile Consiliului și de ce este aceasta necesară?

Într-adevăr, poziția adoptată de Parlamentul European săptămâna trecută respectă cadrul


financiar multianual. Este important să subliniem acest lucru, deoarece este nou. Pentru
mine, ca raportor general, a fost important să rămânem în limitele cadrului, acest lucru
arătând că Parlamentul este responsabil: ascultăm îngrijorările Consiliului și nu suntem orbi
la cele ale statelor membre.

De ce propunem revenirea spre propunerea Comisiei? Avem două motive: În primul rând,
în 2006, în cadrul președinției britanice a UE, am ajuns la un acord asupra mai multor
programe multianuale și nu trebuie să uităm aceste decizii. Nerespectarea lor ar pune în
pericol programele în curs de desfășurare.

În al doilea rând, în cursul ultimilor ani au avut loc multe evenimente politice. Tratatul de
la Lisabona obligă Uniunea Europeană să facă mai mult. Din punctul meu de vedere, ar fi
necinstit, chiar imposibil, ca UE să facă mai mult cu aceiași bani.

Uniunea se află sub o presiune enormă în implementarea politicii spațiale, introducerea


diplomației europene, realizarea angajamentelor din cadrul strategiei UE 2020 și pur și
simplu nu avem resursele pentru a face aceste lucruri. Consiliul a propus în august o
reducere de facto, în timp ce avem nevoie de mai mulți bani. Să fim cinstiți, Consiliul trebuie
fie să renunțe la o parte din prioritățile sale, fie să fie de acord cu o creștere a bugetului,
care, de fapt, este una mică.

Bugetul UE este comparat de obicei cu bugetele naționale. Este realistă comparația,


luând în considerare misiunea și compoziția UE?
Sunt lucruri total diferite. Bugetul UE are caracteristici speciale. Este un buget care nu
poate genera deficit, nu poate fi finanțat prin datorie. De asemenea, este orientat spre
investiții. Nu se concentrează pe bunăstarea socială, ci pe investiții: infrastructură hard și
soft, cunoaștere, cercetare. Reprezintă în sine o măsura anti-criză.

Este acesta momentul potrivit pentru a examina de unde vin veniturile? Cum
răspundeți celor care pretind că acest lucru va reduce influența guvernelor și
supravegherea democratică a bugetului?

Pentru mine, acesta este începutul dezbaterii privind veniturile, nu sfârșitul. Mai avem două
luni și este total nerealist să credem că vom ajunge la concluzii privind această chestiune
atât de controversată.

Ar trebui să putem vorbi despre finanțarea bugetului pentru viitor: cum să micșorăm povara
asupra statelor membre și sa avem mai multă responsabilitate în fața cetățenilor. Eu nu sunt
pentru combinarea dezbaterii privind noile mecanisme financiare cu cea privind bugetul pe
2011. Pentru 2011 avem nevoie de pragmatism și bunăvoință de a ajunge la o concluzie.

Avem un număr de amendamente privind cheltuielile care reprezintă un semnal pentru


statele membre: acestea impun din ce în ce mai multe sarcini Uniunii Europene dar nu vor să
transfere bani la nivel UE pentru realizarea acestora. Cred că trebuie să abordăm această
problemă politică, un fel de ipocrizie politică.

20100923FCS83457 - 9/10
Focus
Se apropie ultima fază a procedurii bugetare: concilierea între Parlament și Consiliu.
Vă temeți de un impas în negocieri?
Nu. Sunt o persoană foarte pragmatică și sarcina mea este pragmatică. Cred că de fapt
am prezentat o propunere rezonabilă. Nu poți negocia dacă nu încerci să îți înțelegi
partenerul, așa că trebuie să înțelegem Consiliul. Dar în cazul în care Consiliul nu vrea
să dea mai mult, trebuie să uite de visuri precum Reactorul termonuclear experimental
internațional (International Thermonuclear Experimental Reactor - ITER) sau politica
externă. Sper să încheiem negocierile înainte de sfârșitul anului, deoarece suntem la fel de
responsabili pentru finanțarea potrivită începând cu 1 ianuarie anul viitor. Aceste tensiuni
interinstituționale și jocuri nu ar trebui să fie mai importante decât beneficiarii, programele.

20100923FCS83457 - 10/10