BNR a fost supusă în ultimii ani unui proces de

transformare, manifestat în principal sub acţiunea

a trei factori:
• reorganizarea băncii centrale prin tranziţia de la
sistemul de tip „monobancă”, centralizat, la
modelul de bancă centrală specific economiei de
piaţă;
• adoptarea acquis-ului comunitar şi eforturile de
îndeplinire a criteriilor de convergenţă nominală
şi reală,;
• în perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea
Europeană (UE) adoptarea monedei unice.
 Politicii monetare a BNR îi revine un rol esenţial în

procesul de convergenţă nominală dar şi în procesul

de convergenţă reală:

asigurarea şi menţinerea unei stabilităţi a preţurilor

stimulând creşterea economică sustenabilă.

 Procesul de integrare în UE a reprezentat un
element stimulator suplimentar în accelerarea
reformelor, criteriile de convergenţă nominală şi
reală devenind repere importante în eforturile de
amplificare a gradului de funcţionalitate a
economiei româneşti
 Aderarea la Uniunea Europeana
-implicatii-
• Conform tratatului de la Maastrischt, statele
care adera la UE devin membre ale UEM cu
derogare temporara in ceea ce priveste
adoptarea monedei comune;
• Sunt necesare politici economice care sa
permita indeplinirea criteriilor de convergenta
nominala si continuarea procesului de
convergenta reala.
 Criteriile de la Maastricht
(Indicatori de convergenta nominala)
Indicatori de convergenta Criterii Maastricht Romania 2006
nominala
Rata inflatiei (%, medie <1,5% peste media celor 6,56
anuala) mai performanti 3 membri
UE (2,%)
Rata dobanzilor pe termen <2 % peste media celor mai 7,49
lung (% an) performanti 3 membri UE
(6,2%)
Cursul de schimb fata de +/- 15 %
euro 10/-6,1
(aprecierea/deprecierea
procentuala maxima fata
de media pe 2 ani)
Deficitul bugetar consolidat Sub 3% -2,4
( % in PIB)
Datoria publica Sub 60 % 12,8
(% in PIB)
 Gradul de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht
indicatorii de convergenţă Criterii Maastricht România
nominală 2009
Rata inflaţiei (IAPC)(procente, <1,5 pp peste media celor 5,6
medie anuală) maiperformanţi 3 membri UE (1,6%*)

Ratele dobânzilor pe termen <2 pp peste media celor 9,7

lung(procente pe an) maiperformanţi 3 membri UEdin
perspectiva stabilităţii preţurilor
(5,3%*)
Cursul de schimb faţă de ±15 procente< +1,6 /
euro(apreciere(+)/depreciere (-) -18,2**)
procentuală maximă**)

Deficitul bugetului sub 3 la sută 7,9

consolidat***(procente în PIB)

Datoria publică***(procente în sub 60 la sutăIndicatorii 21,0

PIB)
 Criterii de convergenţă reală
 Presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la:
 nivelul de dezvoltare
 condiţiile de trai
 Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite
privind convergenţa reală, care sunt însă la fel de importante
pentru adoptarea euro
 Astfel de criterii de convergenţă reală pot fi:
 nivelul PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare
standard (PPS)
 structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB)
 gradul de deschidere a economiei
 volumul comerţului exterior şi gradul acestuia de integrare în
UE
 costurile cu forţa de muncă
 Stadiul convergenţei reale
• Start întârziat ca a urmare a implementării lente a
reformelor structurale (de exemplu: privatizări şi
liberalizări de preţuri amânate)
• Înainte de demararea negocierilor cu UE,
PIB/locuitor exprimat în PPS era de 23,2% din
nivelul înregistrat în zona euro (1999)
• Pe parcursul a 7 ani, economia României a
crescut mai rapid decât ţările dezvoltate din UE,
ajungându-se la un PIB/locuitor în PPS de 44,4%
în 2009
 Convergenţa nominală şi convergenţa
reală
 Viteza şi secvenţialitatea procesului de convergenţă
nominală trebuie stabilite astfel încât să nu provoace
întârzieri şi distorsiuni în derularea convergenţei reale;

 Un ritm excesiv de alert al convergenţei nominale îi per

iclitează sustenabilitatea;

 Implicaţiile pozitive ale convergenţei nominale asupra

convergenţei reale pot fi însoţite de tensiuni pe termen scurt
între cele două procese
 Rolul BNR pentru adoptarea euro

 Perioada premergătoare intrării în Mecanismul Cursului de

Schimb II (Exchange Rate Mechanism – ERM II)
 Consolidarea inflaţiei scăzute (dezinflaţie sustenabilă)

 Formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa

ratelor de dobândă

 Stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului (în condiţii de

convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung
(curs de schimb sustenabil)

 Realizarea reformelor structurale

  Momentul de intrare în ERM II este prevăzut pentru
anul 2012

în vederea asigurării unei perioade necesare pentru:

• îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală

• realizarea unor progrese semnificative în procesul de convergenţă

reală

 Intrarea în zona euro va avea loc la orizontul

anului 2015