P. 1
Masina sincrona

Masina sincrona

|Views: 1,111|Likes:
Published by Marina Pana

More info:

Published by: Marina Pana on Dec 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

1.

Introducere
2. Generalitati privind masina sincrona
3. Elemente constructive ale masinii sincrone
4. Semne conventionale
5. Principiul de functionare a masinii sincrone in regim de generator
electric
6. Bilantul puterilor si randamentul masinii sincrone
7. Reactia indusului la masina sincrona
8. Ecuatia tensiunilor
9. Regimurile de functionare
10.

















Masina sincrona


1. Introducere

Masinile electrice sunt utilizate de om in toate domeniile de activitate. Acestea reprezinta
toate sursele de energie electrica si elementele de actionare in vederea efectuarii unui lucru
mecanic de catre mecanisme si instalatii.
Masinile electrice sunt folosite pentru producerea energiei electrice,in acest caz fiind
denumite generatoare electrice,sau pentru transformarea energiei electrice in energie
mecanica,caz in care sunt denumite motoare electrice.
In procesul de conversie,masina realizeaza modificarea parametrilor energiei electrice
(frecventa,tensiune,curent,etc.) prin intermediul energiei mecanice. (fig. 1).







Fig. 1. Conversia energiei cu ajutorul masinilor electrice:
P
m
± putere mecanica; P
e
± putere electrica; P
jf
± pierderi electrice (efect Joule) si prin frecari.



2. Generalitati privind masina sincrona

Masina sincrona este o masina de curent alternativ a carei turatie este constanta, indiferent de
regimul de functionare (stabilizat) si independent de valoarea sarcinii.
Turatia este cea de sincronism si este legata de frecventa f a retelei de curent alternativ la
care este cuplata masina.
Masinile sincrone pot functiona in trei regimuri: ca generatoare si ca motoare.
In regimul de generator, masina transforma puterea mecanica care este primita pe la arbore de
la un motor auxiliar, in putere electrica, debitata intr-o retea de curent alternativ. In regimul de
motor,masina transforma puterea electrica primita de la o retea de curent alternativ, in putere
mecanica cedata pe la arbore unei instalatii mecanice.
Un alt regim posibil de functionare al masinii sincrone este acela de compensator al factorului
de putere. Regimul de compensator nu este insa un regim de baza distinct, ci un regim de motor
functionand in gol.




Fig. 2. Compensarea locala a factorului de putere al retelei cu o baterie de condensatori

Cea mai larga raspandire o are masina sincrona in regim de generator sincron trifazat, folosit
in prezent in toate centralele electrice de mare putere.
Regimul de functionare a unei masini sincrone se caracterizează prin marimile nominale
inscrise pe placuta ei indicatoare:
- regimul de functionare (generator, motor, compensator);
- puterea: la generatoare ± puterea aparenta la borne, in kVA sau MVA, sau puterea activa la
borne, in kW sau MW; la motoare ± puterea mecanica la arbore, in kW; la compensatoare ±
puterea reactiva la borne, in kVar sau MVar, in regim supraexcitat;
- curentul de linie in A sau kA;
- tensiunea de linie in V sau kV;
- factorul de putere;
- numarul de faze;
- conexiunea infasurarilor indusului;
- frecventa in Hz;
- tensiunea de excitatie la functionarea in gol si in regimul nominal;
- curentul de excitaţie nominal şi curentul de excitaţie maxim admisibil, în A sau kA.
De remarcat ca, spre deosebire de transformator, la masina sincrona, sarcina admisibila nu
este caracterizata numai prin puterea aparenta ci si prin factorul de putere, deoarece acesta
determina valoarea puterii de excitatie.





3. Elemente constructive ale masinii sincrone

In constructia actuala, masina sincrona realizata pentru a functiona la frecventa industriala se
compune din doua parti principale: statorul, format de partea fixa, exterioara si rotorul, asezat
concentric in interiorul statorului si care constituie partea mobila.
Statorul la masina sincrona de constructie normala reprezinta indusul masinii, adica partea in
care se induc tensiuni electromotoare date de campul inductor si este format din miezul
feromagnetic care poarta o infasurare de curent alternativ polifazata (de obicei trifazata), asezat
in interiorul unei carcase de consolidare si protectie. El mai este alcatuit din carcasa, scuturile cu
lagare, sistemul de ventilatie, etc.
Miezul statoric al masinii sincrone este construit din tole de otel electrotehnic, izolate intre
ele si prezinta la periferia disnpre rotor, crestaturi in care sunt plasate bobinele infasurarilor
trifazate de curent alternativ.
Carcasa se face uneori din fonta turnata, eventual cu nervuri pentru marirea suprafetei de
racire, iar la masinile de puteri mari ea se executa din otel.
Rotorul masinii sincrone de constructie normala constituie inductorul masinii,adica partea
care creeaza campul magnetic (de excitatie) al masinii si este format din miezul feromagnetic
echipat cu o infasurare de excitatie.
El poate fi cu poli aparenti folosit la turatii mici (de obicei sub 1500 rot/min) sau cu poli
inecati utilizat in special la turatii mari (3000 ± 10.000 rot/min). Rotorul cu poli inecati este
construit dintr-o roata polara (compusă din butuc, brate, prag) pe care se fixează polii masinii
(compusi din miezul polar si piesa polara). La masinile de puteri mici, bratele rotii polare pot
lipsi.
Forma piesei polare este astfel realizata incat sa se obtina o distributie a campului magnetic
in intrefier cat mai apropiata de o sinusoida. In piesele polare se prevad crestaturi (fig. 2) pentru
plasarea barelor coliviei de amortizare. Barele sunt scurtcircuitate la ambele capete prin
segmente inelare care se aseaza numai in lungul arcului polar sau de jur imprejur. Bobinele
polare de excitatie se efectueaza din banda de cupru sau conductor rotund.






Fig. 3. Pol aparent prevazut cu crestaturi pentru barele coliviei de amortizare.






Fig. 4. Masina sincrona cu poli inecati. Fig. 5. Varianta de rotor cu poli inecati.



La periferia rotorului masinilor cu poli inecati, pe un numar par de portiuni ale circumferintei
acestuia, sunt prevazute crestaturile in care se aseaza infasurarea de excitatie (fig. 3).
Fixarea infasurarilor in crestaturi se face cu ajutorul penelor, iar fixarea partilor frontale cu
ajutorul unor bandaje puternice.
Dupa pozitia axei de rotatie masinile sincrone pot avea o constructie orizontala sau verticala.
Tipul vertical este utilizat indeosebi in cazul alternatoarelor actionate de turbine hidraulice, fiind
denumite in acest caz hidrogeneratoare. Alternatoarele bipolare sunt de tip orizontal; pentru
actionarea lor se utilizeaza turbine cu aburi si sunt denumite turbogeneratoare.






Fig. 6. Sectiune longitudinala printr-o masina sincrona cu poli iesiti.







Fig. 7. Masina sincrona cu poli iesiti


La masina sincrona, armatura inductoare, în general rotorul, poseda o infasurare (de excitatie)
alimentata in curent continuu, iar armatura indusului, in general statorul, este echipata cu
infasurarea de curent alternativ. Constructia se face astfel, deoarece:
- curentul continuu, de alimentare a infasurarii inductorului este mult mai mic decat curentul
care circula prin infasurarea indusului;
- masinile sincrone de puteri mari, in special generatoarele sincrone, se construiesc de obicei
pentru tensiuni mari (pana la 30 kV), la care izolatia unui bobinaj static prezinta mai multa
siguranta de functionare decat izolatia unui bobinaj situat pe o armatura care se roteste.
La masinile de puteri mici (sub 50 kVA), sau la masini cu destinatie speciala, se utilizeaza si
constructia Äinversa´ (indusul - rotor si inductorul - stator).

4. Semne conventionale

In fig. 7 se dau o parte din semnele conventionale pentru masinile sincrone. Infasurarile
indusului sunt notate cu U, V si W ca la masina asincrona, infasurarea de excitatie cu F.

Fig. 8. Semne conventionale pentru masinile sincrone:
a-generator cu poli formatii de magneti permanenti; b-generator trifazat,in stea; c-generator
trifazat in stea cu nulul scos; d-motor sincron





5. Principiul de functionare a masinii sincrone in regim de generator electric

Se considera ca rotorul sincron al masinii (inductorul) este antrenat de un motor cu viteza
unghiulara O. Infasurarea de excitatie a celor 2p poli, alimentata in curent continuu, produce un
camp magnetic invartitor inductor, care se roteste cu viteza unghiulara O in acelasi sens cu
rotorul. Corespunzator acestui camp, spirele infasurarilor de faza ale statorului (indus) sunt
intretaiate de un flux o, variabil în timp. Infasurarile de faza fiind declarate in spatii cu un unghi
de 120º, tensiunile electromotoare induse in cele trei infasurari statorice de faza sunt:

e
01
=E
0
.2cos(wt-x/2)
e
02
=E
0
.2cos(wt-x/2-2x/3)
e
03
=E
0
.2cos(wt-x/2-4x/3)

unde: E
0
=expresia pentru fluxul o
0
de la functionarea în gol.
Daca, campul invartitor inductor are o repartitie sinusoidala in spatiu, fluxul va avea o variatie
sinusoidala in timp, de pulsatie:
æ = pO





Fig. 9. Forma campului invartitor



Intr-o infasurare de faza se va induce o tensiune electromotoare sinusoidala in timp, de
aceeasi pulsatie æ, iar in cele trei infasurari de faza se va induce un sistem de trei tensiuni
electromotoare simetrice, echilibrate. Succesiunea in timp a celor trei tensiuni electromotoare
este impusa de sensul de rotatie a campului invartitor inductor.
Daca infasurarea statorului este conectata pe o impedanta trifazata simetrica aceasta,ca si
infasurarile va fi parcursa de curentii de faza care formeaza un sistem simetric echilibrat,curentul
din faza de referinta avand forma:

i
1
=I.2cos.wt-(x/2+0)J

Unghiul de decalaj ³0´ dintre tensiunea electromotoare. e
01
şi curentul i
1
depinde de natura
sarcinii si de parametrii infasurarii.
In acest caz masina cedeaza o putere electrica sarcinii, putere preluata prin intermediul
campului electromagnetic de la motorul primar, functionand deci, in regim de generator.


6. Bilantul puterilor si randamentul masinii sincrone

Schimbul de energie a masinii sincrone cu reteaua la care este conectata depinde, cum s-a
aratat, de regimul sau de functionare. Puterea utila poate fi activa la motor, activ-reactiva la
generator sau complet reactiva la compensator.
Motorul primar, care dezvolta un cuplu activ M
a
(al carui sens de rotatie coincide cu cel al
rotorului si deci al campului invartitor) cedează masinii sincrone puterea mecanica:

P
1
= M
a
O.

Asupra indusului masinii se exercita cuplul electromagnetic:


´ )
O
=
I , E cos I E
M
0 0
,

deoarece viteza unghiulara relativa a indusului (stator) fata de campul magnetic invartitor este O.
Acest cuplu este pozitiv fiindca, oricare ar fi natura impedantei de sarcina, cos(E
0
, I)>0.
Cuplul electromagnetic tinde sa roteasca indusul in sensul campului invartitor dar, statorul fiind
fix, nu se poate roti. Conform principiului actiunii si reactiunii, asupra rotorului se exercita in
acest caz un cuplu electromagnetic M, in sens opus sensului de miscare, deci reprezint un cuplu
rezistent.
Pe de alta parte, asupra rotorului se mai exercita si alte cupluri rezistente: cuplul datorat
frecarilor mecanice si de ventilatie M
fv
,si cuplul datorat excitatoarei de curent continuu M
ex

(daca aceasta este cuplata la axul generatorului sincron).
Daca se considera ca sens pozitiv al cuplului electromagnetic sensul campului invartitor, se
obtine:

M
a
± M
fv
± M
ex
= -M

sau,

M
a
= -M + M
fv
+ M
ex


si inmultind cu viteza unghiular:

M
a
O = P
1
= -P + P
fv
+ P
ex
.

Deci, din puterea absorbita pe la ax: P
1
= M
a
O, o parte: P
fv
= M
fv
O, reprezinta pierderile
mecanice de frecare si ventilatie ale masinii, alta parte: P
ex
= M
ex
O, reprezinta puterea mecanica
preluata de excitatoare (daca aceasta este cuplata la axul generatorului) si alta parte: P = - MO,
reprezinta puterea electromagnetica ce se transmite de la rotor la stator, la nivelul intrefierului,
prin intermediul campului electromagnetic. Puterea electromagnetica este componenta cea mai
importanta a puterii absorbite.
Din aceasta putere P, o parte acopera pierderile in infasurarile statorului, P
Cu2
(pierderi prin
efect Joule), o alta parte compenseaza pierderile in miezul feromagnetic al statorului, P
Fe2

(pierderi de histerezis si prin curenti turbionari), iar cea mai mare parte devine putere utila, P
2
si
este transmisa impedantei de sarcina.
Se poate considera ca in miezul feromagnetic al rotorului nu se produc pierderi deoarece
acesta este strabatut de un camp magnetic constant in timp.
Bilantul puterilor masinii sincrone este prezentat schematic in fig. 10.











Fig. 10. Bilantul puterilor masinii sincrone.



Randamentul generatorului si motorului sincron se exprima prin relaţia:

L
G
=P
2
/P
1
=P
2
/(P
2

p
)=.3UIcoso/(.3UIcoso+P
w
+P
Fe
+P
]v
(+P
ex
)

L
M
=P
2
/P
1
=(P
1

p
)/P
1
=(.3UIcoso-P
w
-P
Fe
-P
]v
(-P
ex
)/.3UIcos

unde U si I sunt marimile de faza.
Valoarea randamentului creste cu puterea unitara a generatorului, ajungand la valori maxime
de 98-98,5 % pentru puteri de ordinul sutelor de MVA.


P
Fe1
P
Cu1
P
ex
P
fv
P
1
-MO = P

P
2




7. Reactia indusului la masina sincrona

Reactia indusului are o mare influenta asupra comportarii motorului sincron, nu ca la masina
de current continuu unde influenta ei este, practic, neglijabila.
Infasurarea trifazata a statorului, parcursa de sistemul trifazat de curenti de forma celor dati de
relaţia:
i
1
=I.2cos.wt-(x/2+0)J,

produce la randul ei un camp invartitor de reactie care are aceeasi viteza unghiulara O si acelasi
sens de rotatie ca si campul invartitor inductor, dar decalat in urma, ca si curentul ³i
1
´, fata de
fluxul care a indus tensiunea electromotoare:

b
a
=B
a
cos.wt-e-(x/2+0)J

Deci, fluxul de reactie prin infasurarea de faza a indusului va fi defazat fata de fluxul inductor
cu acelasi unghi, avand expresia:

+
a
=+
a
cos.wt-(x/2+0)J

iar tensiunea electromotoare indusa a acestui flux va fi:

e
a
=w+cos.wt-(x+0)J=E
a
.2cos(wt-x-0)

Cele doua fluxuri inductor +
0
si de reactie +
a
se compun si dau un flux rezultat:

+=+
0+
+
a


care induce o tensiune electromotoare:

±E=E
0
+E
a

Avand in vedere relatia:

Ȍ=wk
w
ĭcosȦ
2
t=ȌcosȦ
2
t

a lui Ȍ
0
si relatia 5 a lui Ȍ
a
, se traseaza în figura 9 diagramele de fazori corespunzatoare pentru o
sarcina rezistiv-inductiva. Fluxul rezultant este decalat in urma fluxului inductor Ȍ
o
cu un unghi
ș, numit unghi intern al masinii sincrone si care in realitate reprezinta decalajul polilor campului
invartitor rezultant fata de polii campului inductor (polii armaturii rotorice).
Diagramele de fazori pentru sarcina rezistiva (ȕ = 0), sarcina pur inductiva (ȕ = ʌ/2) si sarcina
pur capacitiva (ȕ = - ʌ/2), reprezentate in figura 6,6 conduc la urmatoarele concluzii:
- fata de fluxul inductor Ȍ
o
fluxul rezultant Ȍ din intrefierul masinii este micsorat în cazul
sarcinilor inductive si marit in cazul sarcinilor capacitive;
- unghiul intern ș=0 numai cand masina este incarcata cu o sarcina pur reactiva.




Fig. 9. Diagramele de fazori ale fluxurilor şi ale t.e.m. corespunzătoare pentru o sarcină rezistiv-
inductivă.




Fig. 10. Influenţa fluxului de reacţie Ɏ asupra fluxulul rezultant, în funcţie de caracterul sarcinii: a Ͷ
sarcină rezistivă b Ͷ sarcină pur inductivă;
c Ͷ sarcină pur capacitivă.

9. Ecuatia tensiunilor

Pentru o urmarire mai simpla a fenomenelor de baza, ecuatiile se vor deduce pentru masina
sincrona cu intrefier constant (cu polii plini), chiar daca nu vor fi prinse unele particularitati
functionale specifice motorului sincron cu intrefier variabil (cu poli aparenti).
Ecuatia tensiunilor pentru o faza a indusului se determina aplicand regula dipolului
generator:
U+RI+jx
0
I=E=E
0
+E
a


Unde :
³R´ este rezistenta infasurarii de faza;
³x
0
´ este reactanta corespunzatoare fluxului de scapari a infasurarii respective;
E este data de relaţia ;

E
0
+E
a
=E

Daca avem in vedere ca +
a
este in faza si proportional cu curentul i
1
, cum reiese din relatiile:

i
1
=I.2cos.wt-(x/2+0)J şi
+
a
=+
a
cos.wt-(x/2+0)J,

în baza relaţiei: e
a
=w+cos.wt-(x+0)J=E
a
.2cos(wt-x-0)

se poate scrie: E
a
=-jx
a
I

Unde x
a
este reactanţa corespunzătoare fluxului de reacţie.
Cu relaţiile: E
a
=-jx
a
I şi U+RI+jx
0
I=E=E
0
+E
a

se mai poate scrie: E
0
=U+RI+jx
0
I+jx
a
I=U+RI+jx
s
I

Unde x
s
=x
0
+x
a
este reactanţa sincronă a motorului.









Bibliografie:

1. Năstase Bichir, Dan Mihoc ± ³Maşini, aparate, acţionări şi automatizări´
2.







.1. 2. Reactia indusului la masina sincrona 8. 3. Introducere Generalitati privind masina sincrona Elemente constructive ale masinii sincrone Semne conventionale Principiul de functionare a masinii sincrone in regim de generator electric 6. Regimurile de functionare 10. Bilantul puterilor si randamentul masinii sincrone 7. 5. 4. Ecuatia tensiunilor 9.

etc.curent. Generalitati privind masina sincrona Masina sincrona este o masina de curent alternativ a carei turatie este constanta. indiferent de regimul de functionare (stabilizat) si independent de valoarea sarcinii. Masinile electrice sunt folosite pentru producerea energiei electrice. . Pe ± putere electrica. in putere mecanica cedata pe la arbore unei instalatii mecanice.caz in care sunt denumite motoare electrice.Masina sincrona 1.) prin intermediul energiei mecanice. In regimul de motor. Conversia energiei cu ajutorul masinilor electrice: Pm ± putere mecanica. 1. 2. Acestea reprezinta toate sursele de energie electrica si elementele de actionare in vederea efectuarii unui lucru mecanic de catre mecanisme si instalatii. masina transforma puterea mecanica care este primita pe la arbore de la un motor auxiliar. Fig.in acest caz fiind denumite generatoare electrice. Masinile sincrone pot functiona in trei regimuri: ca generatoare si ca motoare. 1). In regimul de generator. In procesul de conversie.tensiune. in putere electrica. Pjf ± pierderi electrice (efect Joule) si prin frecari.masina realizeaza modificarea parametrilor energiei electrice (frecventa.masina transforma puterea electrica primita de la o retea de curent alternativ.sau pentru transformarea energiei electrice in energie mecanica. debitata intr-o retea de curent alternativ. Introducere Masinile electrice sunt utilizate de om in toate domeniile de activitate. (fig. Turatia este cea de sincronism si este legata de frecventa f a retelei de curent alternativ la care este cuplata masina.

. la masina sincrona. Fig. 2. la motoare ± puterea mecanica la arbore. in kW sau MW. Regimul de compensator nu este insa un regim de baza distinct. in kVar sau MVar. . motor. în A sau kA.curentul de linie in A sau kA. compensator).puterea: la generatoare ± puterea aparenta la borne. De remarcat ca.curentul de excita ie nominal i curentul de excita ie maxim admisibil. in regim supraexcitat. .Un alt regim posibil de functionare al masinii sincrone este acela de compensator al factorului de putere. in kW. . in kVA sau MVA. folosit in prezent in toate centralele electrice de mare putere. deoarece acesta determina valoarea puterii de excitatie.conexiunea infasurarilor indusului. Regimul de functionare a unei masini sincrone se caracterizeaz prin marimile nominale inscrise pe placuta ei indicatoare: .factorul de putere. sarcina admisibila nu este caracterizata numai prin puterea aparenta ci si prin factorul de putere. la compensatoare ± puterea reactiva la borne.tensiunea de excitatie la functionarea in gol si in regimul nominal.regimul de functionare (generator. . . sau puterea activa la borne. Compensarea locala a factorului de putere al retelei cu o baterie de condensatori Cea mai larga raspandire o are masina sincrona in regim de generator sincron trifazat. . . ci un regim de motor functionand in gol. .tensiunea de linie in V sau kV.frecventa in Hz. spre deosebire de transformator.numarul de faze. .

Barele sunt scurtcircuitate la ambele capete prin segmente inelare care se aseaza numai in lungul arcului polar sau de jur imprejur. asezat concentric in interiorul statorului si care constituie partea mobila. exterioara si rotorul.000 rot/min). eventual cu nervuri pentru marirea suprafetei de racire. Bobinele polare de excitatie se efectueaza din banda de cupru sau conductor rotund. El mai este alcatuit din carcasa. Carcasa se face uneori din fonta turnata.3. La masinile de puteri mici. etc. asezat in interiorul unei carcase de consolidare si protectie. crestaturi in care sunt plasate bobinele infasurarilor trifazate de curent alternativ. bratele rotii polare pot lipsi. Rotorul masinii sincrone de constructie normala constituie inductorul masinii. brate. 2) pentru plasarea barelor coliviei de amortizare. El poate fi cu poli aparenti folosit la turatii mici (de obicei sub 1500 rot/min) sau cu poli inecati utilizat in special la turatii mari (3000 ± 10. 3. Forma piesei polare este astfel realizata incat sa se obtina o distributie a campului magnetic in intrefier cat mai apropiata de o sinusoida. adica partea in care se induc tensiuni electromotoare date de campul inductor si este format din miezul feromagnetic care poarta o infasurare de curent alternativ polifazata (de obicei trifazata). izolate intre ele si prezinta la periferia disnpre rotor. format de partea fixa. Elemente constructive ale masinii sincrone In constructia actuala. sistemul de ventilatie. . scuturile cu lagare. iar la masinile de puteri mari ea se executa din otel. prag) pe care se fixeaz polii masinii (compusi din miezul polar si piesa polara). Statorul la masina sincrona de constructie normala reprezinta indusul masinii.adica partea care creeaza campul magnetic (de excitatie) al masinii si este format din miezul feromagnetic echipat cu o infasurare de excitatie. Fig. Rotorul cu poli inecati este construit dintr-o roata polara (compus din butuc. Pol aparent prevazut cu crestaturi pentru barele coliviei de amortizare. masina sincrona realizata pentru a functiona la frecventa industriala se compune din doua parti principale: statorul. In piesele polare se prevad crestaturi (fig. Miezul statoric al masinii sincrone este construit din tole de otel electrotehnic.

5. Dupa pozitia axei de rotatie masinile sincrone pot avea o constructie orizontala sau verticala. Alternatoarele bipolare sunt de tip orizontal. Fig. Masina sincrona cu poli inecati. Fixarea infasurarilor in crestaturi se face cu ajutorul penelor. 4. Fig. pe un numar par de portiuni ale circumferintei acestuia. Varianta de rotor cu poli inecati. .Fig. Sectiune longitudinala printr-o masina sincrona cu poli iesiti. iar fixarea partilor frontale cu ajutorul unor bandaje puternice. La periferia rotorului masinilor cu poli inecati. 3). pentru actionarea lor se utilizeaza turbine cu aburi si sunt denumite turbogeneratoare. Tipul vertical este utilizat indeosebi in cazul alternatoarelor actionate de turbine hidraulice. sunt prevazute crestaturile in care se aseaza infasurarea de excitatie (fig. fiind denumite in acest caz hidrogeneratoare. 6.

de alimentare a infasurarii inductorului este mult mai mic decat curentul care circula prin infasurarea indusului.Fig. 8. sau la masini cu destinatie speciala.curentul continuu. infasurarea de excitatie cu F. b-generator trifazat. la care izolatia unui bobinaj static prezinta mai multa siguranta de functionare decat izolatia unui bobinaj situat pe o armatura care se roteste. iar armatura indusului. Constructia se face astfel. în general rotorul. d-motor sincron . V si W ca la masina asincrona. 4. in general statorul. La masinile de puteri mici (sub 50 kVA). Semne conventionale In fig. c-generator trifazat in stea cu nulul scos.rotor si inductorul . poseda o infasurare (de excitatie) alimentata in curent continuu. se construiesc de obicei pentru tensiuni mari (pana la 30 kV). in special generatoarele sincrone. armatura inductoare. 7 se dau o parte din semnele conventionale pentru masinile sincrone. . Semne conventionale pentru masinile sincrone: a-generator cu poli formatii de magneti permanenti. se utilizeaza si constructia Äinversa´ (indusul .in stea. este echipata cu infasurarea de curent alternativ. Fig. 7.stator). deoarece: . Infasurarile indusului sunt notate cu U.masinile sincrone de puteri mari. Masina sincrona cu poli iesiti La masina sincrona.

Infasurarea de excitatie a celor 2p poli. tensiunile electromotoare induse in cele trei infasurari statorice de faza sunt: e01=E0˜2cos(wt-T/2) e02=E0˜2cos(wt-T/2-2T/3) e03=E0˜2cos(wt-T/2-4T/3) unde: E0=expresia pentru fluxul ]0 de la functionarea în gol. Infasurarile de faza fiind declarate in spatii cu un unghi de 120r. campul invartitor inductor are o repartitie sinusoidala in spatiu.5. Fig. care se roteste cu viteza unghiulara . Daca. Forma campului invartitor Intr-o infasurare de faza se va induce o tensiune electromotoare sinusoidala in timp. 9. alimentata in curent continuu. in acelasi sens cu rotorul. . spirele infasurarilor de faza ale statorului (indus) sunt intretaiate de un flux N. de aceeasi pulsatie [. iar in cele trei infasurari de faza se va induce un sistem de trei tensiuni electromotoare simetrice.. de pulsatie: [ = p™. variabil în timp. Principiul de functionare a masinii sincrone in regim de generator electric Se considera ca rotorul sincron al masinii (inductorul) este antrenat de un motor cu viteza unghiulara . fluxul va avea o variatie sinusoidala in timp. Succesiunea in timp a celor trei tensiuni electromotoare este impusa de sensul de rotatie a campului invartitor inductor. Corespunzator acestui camp. echilibrate. produce un camp magnetic invartitor inductor.

Asupra indusului masinii se exercita cuplul electromagnetic: M! E 0 I cos .. putere preluata prin intermediul campului electromagnetic de la motorul primar. care dezvolta un cuplu activ Ma (al carui sens de rotatie coincide cu cel al rotorului si deci al campului invartitor) cedeaz masinii sincrone puterea mecanica: P1 = Ma . Motorul primar. 6.ca si infasurarile va fi parcursa de curentii de faza care formeaza un sistem simetric echilibrat. e01 i curentul i1 depinde de natura sarcinii si de parametrii infasurarii. In acest caz masina cedeaza o putere electrica sarcinii.curentul din faza de referinta avand forma: i1=I˜2cos?wt-(T/2+F)A Unghiul de decalaj ³F´ dintre tensiunea electromotoare. de regimul sau de functionare. activ-reactiva la generator sau complet reactiva la compensator. cum s-a aratat. Bilantul puterilor si randamentul masinii sincrone Schimbul de energie a masinii sincrone cu reteaua la care este conectata depinde. in regim de generator.Daca infasurarea statorului este conectata pe o impedanta trifazata simetrica aceasta. functionand deci. Puterea utila poate fi activa la motor.

cos(E0. nu se poate roti. Daca se considera ca sens pozitiv al cuplului electromagnetic sensul campului invartitor. Conform principiului actiunii si reactiunii. asupra rotorului se exercita in acest caz un cuplu electromagnetic M.si cuplul datorat excitatoarei de curent continuu Mex (daca aceasta este cuplata la axul generatorului sincron). .E 0 . statorul fiind fix. I)>0.. deci reprezint un cuplu rezistent. Acest cuplu este pozitiv fiindca. asupra rotorului se mai exercita si alte cupluri rezistente: cuplul datorat frecarilor mecanice si de ventilatie Mfv . Ma = -M + Mfv + Mex . Cuplul electromagnetic tinde sa roteasca indusul in sensul campului invartitor dar. I . deoarece viteza unghiulara relativa a indusului (stator) fata de campul magnetic invartitor este . oricare ar fi natura impedantei de sarcina. in sens opus sensului de miscare. Pe de alta parte. se obtine: Ma ± Mfv ± Mex = -M sau.

o parte acopera pierderile in infasurarile statorului. 10.. din puterea absorbita pe la ax: P1= Ma. Deci. = P P1 P2 PFe1 PCu1 Pex Pfv Fig. reprezinta puterea mecanica preluata de excitatoare (daca aceasta este cuplata la axul generatorului) si alta parte: P = .M. reprezinta puterea electromagnetica ce se transmite de la rotor la stator. PFe2 (pierderi de histerezis si prin curenti turbionari). Puterea electromagnetica este componenta cea mai importanta a puterii absorbite. 10. iar cea mai mare parte devine putere utila. = P1 = -P + Pfv + Pex... -M. Din aceasta putere P.. alta parte: Pex = Mex. prin intermediul campului electromagnetic. reprezinta pierderile mecanice de frecare si ventilatie ale masinii. P2 si este transmisa impedantei de sarcina. . Bilantul puterilor masinii sincrone este prezentat schematic in fig. la nivelul intrefierului. Bilantul puterilor masinii sincrone. Se poate considera ca in miezul feromagnetic al rotorului nu se produc pierderi deoarece acesta este strabatut de un camp magnetic constant in timp. ajungand la valori maxime de 98-98. o parte: Pfv = Mfv. o alta parte compenseaza pierderile in miezul feromagnetic al statorului.5 % pentru puteri de ordinul sutelor de MVA.si inmultind cu viteza unghiular: Ma. PCu2 (pierderi prin efect Joule). Valoarea randamentului creste cu puterea unitara a generatorului. Randamentul generatorului si motorului sincron se exprima prin rela ia: LG=P2/P1=P2/(P2+§p)=˜3UIcosN/(˜3UIcosN+Pw+PFe+Phv(+Pex) LM=P2/P1=(P1-§p)/P1=(˜3UIcosN-Pw-PFe-Phv(-Pex)/˜3UIcos unde U si I sunt marimile de faza.

si acelasi sens de rotatie ca si campul invartitor inductor. practic. dar decalat in urma. Infasurarea trifazata a statorului. fata de fluxul care a indus tensiunea electromotoare: ba=Bacos?wt-E-(T/2+F)A Deci. avand expresia: =a==acos?wt-(T/2+F)A iar tensiunea electromotoare indusa a acestui flux va fi: ea=w=cos?wt-(T+F)A=Ea˜2cos(wt-T-F) Cele doua fluxuri inductor =0 si de reactie =a se compun si dau un flux rezultat: . ca si curentul ³i1 ´. neglijabila. Reactia indusului la masina sincrona Reactia indusului are o mare influenta asupra comportarii motorului sincron. nu ca la masina de current continuu unde influenta ei este. parcursa de sistemul trifazat de curenti de forma celor dati de rela ia: i1=I˜2cos?wt-(T/2+F)A. produce la randul ei un camp invartitor de reactie care are aceeasi viteza unghiulara . fluxul de reactie prin infasurarea de faza a indusului va fi defazat fata de fluxul inductor cu acelasi unghi.7.

Fig. . Fluxul rezultant este decalat in urma fluxului inductor o cu un unghi . reprezentate in figura 6.fata de fluxul inductor o fluxul rezultant din intrefierul masinii este micsorat în cazul sarcinilor inductive si marit in cazul sarcinilor capacitive. 9. sarcina pur inductiva ( = /2) si sarcina pur capacitiva ( = .6 conduc la urmatoarele concluzii: .unghiul intern =0 numai cand masina este incarcata cu o sarcina pur reactiva. numit unghi intern al masinii sincrone si care in realitate reprezinta decalajul polilor campului invartitor rezultant fata de polii campului inductor (polii armaturii rotorice). Diagramele de fazori pentru sarcina rezistiva ( = 0).m.===0+=a care induce o tensiune electromotoare: ±E=E0+Ea Avand in vedere relatia: =wkw cos 2t= cos 2t a lui 0 si relatia 5 a lui a. se traseaza în figura 9 diagramele de fazori corespunzatoare pentru o sarcina rezistiv-inductiva. .e./2). Diagramele de fazori ale fluxurilor i ale t. corespunz toare pentru o sarcin rezistivinductiv .

10. chiar daca nu vor fi prinse unele particularitati functionale specifice motorului sincron cu intrefier variabil (cu poli aparenti). în func ie de caracterul sarcinii: a sarcin pur inductiv . sarcin rezistiv b c sarcin pur capacitiv . Ecuatia tensiunilor pentru o faza a indusului se determina aplicand regula dipolului generator: U+RI+jx0I=E=E0+Ea Unde : ³R´ este rezistenta infasurarii de faza. E este data de rela ia .Fig. E0+Ea=E . 9. ecuatiile se vor deduce pentru masina sincrona cu intrefier constant (cu polii plini). ³x0´ este reactanta corespunzatoare fluxului de scapari a infasurarii respective. Influen a fluxului de reac ie asupra fluxulul rezultant. Ecuatia tensiunilor Pentru o urmarire mai simpla a fenomenelor de baza.

cum reiese din relatiile: i1=I˜2cos?wt-(T/2+F)A i =a==acos?wt-(T/2+F)A.Daca avem in vedere ca =a este in faza si proportional cu curentul i1. . în baza rela iei: se poate scrie: ea=w=cos?wt-(T+F)A=Ea˜2cos(wt-T-F) Ea=-jxaI Unde xa este reactan a corespunz toare fluxului de reac ie. Cu rela iile: Ea=-jxaI i U+RI+jx0I=E=E0+Ea se mai poate scrie: E0=U+RI+jx0I+jxaI=U+RI+jxsI Unde xs=x0+xa este reactan a sincron a motorului.

aparate. ac ion ri i automatiz ri´ 2.Bibliografie: 1. . Dan Mihoc ± ³Ma ini. N stase Bichir.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->