Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cea mai profundă rană pe care o port în suflet este suferinţa pe care aceşti oameni
nevinovaţi au răbdat-o în puşcăriile comuniste din România.
Am fost întrebat şi eu, de oameni care lucrează în presă: „Câţi dintre cei ce au făcut
puşcărie merită să fie trecuţi în antologia aceasta a sfinţilor?”. Ce credeţi că am răspuns?
„Toţi.” Şi spun şi acum, în auzul universului şi al lui Dumnezeu. Toţi. Şi cel ce a făcut
numai o zi de puşcărie e un martir şi-un sfânt. Dar, paralel cu ei, sfânt a fost şi poporul
întreg.
PS Justinian Chira
Atunci când poporul român simte nevoia să-şi cunoască sfinţii din care ei s-au
născut, atunci trebuie să-i lăsăm să-i cunoască. Şi trebuie să ajutăm poporul român să
cunoască sfinţii neamului, şi pe cei din perioada aceasta comunistă.
Părintele Augustin de la Aiud
Cineva a spus despre tatăl lui, după ce a spus că a murit în închisoare, că a murit ca
un prost. Dacă tu faţă de tatăl tău poţi să spui chestia asta, că a murit ca un prost, atunci
ce să mai spunem despre cei care habar n-au, sau n-au nicio relaţie cu acest lucru… De
aceea nu sunt canonizaţi, pentru că nimeni nu socoteşte importantă această canonizare.
Ba chiar, unii sunt chiar jenaţi: „Da' cum să-i canonizăm? Da' ce-au făcut ei? Da' ce-au
trăit ei?”
Părintele Ioan Şişmanian
1
Fragmente din emisiunea Semne – De ce nu canonizăm martirii anticomunişti?, realizată de Rafael
Udrişte, difuzată de TVR pe 8 noiembrie 2008.