Sunteți pe pagina 1din 88

ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.

SRL

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................3
PREZENTAREA GENERALĂ A SC. DR. OETKER RO. SRL............................................................5
CAPITOLUL 1. ANALIZA PROFITULUI AFERENT UNEI ÎNTREPRINDERI- DELIMITĂRI
CONCEPTUALE.......................................................................................................................................8
1.1.Noţiunea de rentabilitate.....................................................................................................................8
1.2. Analiza profitului aferent unei întreprinderi....................................................................................10
1.2.1. Analiza structurală şi factorială a profitului net aferent unei întreprinderi................................10
1.2.2. Analiza structurală a profitului brut aferent unei întreprinderi..................................................11
1.2.3. Analiza factorială a profitului brut la nivel de întreprindere.....................................................13
1.2.3.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului (rezultatul exerciţiului înaintea
impozitării).....................................................................................................................................14
1.2.3.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării.......................................................................15
1.2.3.3. Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri.......................................................20
1.2. Analiza factorială a profitului pe produs.........................................................................................24
CAPITOLUL 2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE........................................................27
2.1.Aspecte generale privind ratele de rentabilitate................................................................................27
2.2.Analiza ratei rentabilităţii economice...............................................................................................28
2.3.Analiza ratei rentabilităţii financiare................................................................................................33
2.3.1.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii.......................................................34
2.3.2.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent....................................................37
2.4.Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate..................................................................................40
2.5.Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate...............................................................................42
2.6.Analiza ratei rentabilităţii comerciale...............................................................................................43
2.7.Analiza ratelor de rentabilitate pe produs.........................................................................................45
CAPITOLUL 3. ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA MODELULUI PRAGULUI DE
RENTABILITATE...................................................................................................................................47
3.1.Analiza pragului de rentabilitate contabil şi financiar.......................................................................48
3.2.Analiza pragului de rentabilitate în cazul unei activităţi omogene....................................................49
3.3.Analiza pragului de rentabilitate în cazul unei activităţi eterogene...................................................53
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ : ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.
SRL............................................................................................................................................................55
4.1. Analiza profitului............................................................................................................................55

1
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

4.1.1. Analiza structurală a profitului.................................................................................................56


4.2. Analiza ratelor de rentabilitate.........................................................................................................60
4.2.1. Analiza ratei de rentabilitate economică...................................................................................61
4.2.2. Analiza ratei rentabilităţii financiare.........................................................................................65
4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate..........................................................................69
4.2.4. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate.......................................................................73
4.2.5. Analiza ratei rentabilităţii comerciale.......................................................................................76
CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................................................................................................78
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................80
ANEXE......................................................................................................................................................82

2
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

INTRODUCERE

Creşterea gradului de complexitate a activităţii economice a întreprinderilor, în contextul


mecanismelor pieţei, are implicaţii profunde în procesul de conducere, care nu se poate realiza pe
bază de rutină, ci pe o studiere atentă a realităţii, pe o analiză ştiinţifică care să faciliteze
adoptarea deciziilor corespunzătoare.
Integrată în activitatea de conducere a firmei -indiferent de forma de proprietate- analiza
economico-financiară constituie un instrument a cărui utilitate este validată pe deplin de teoria,
dar în special de practica economică.
Prin esenţa ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercită şi de
domeniul pe care îl vizează, implică cunoaşterea temeinică a situaţiei date, a întregului complex
de cauze şi factori care o determină, fapt care se realizează prin intermediul analizei economico-
financiare.
Abordarea întregii problematici este subordonată cerinţelor managementului intern al
întreprinderii, care trebuie să asigure utilizarea eficientă a întregului potenţial de care dispune în
vederea sporirii rentabilităţii.
În acelaşi timp, metodologia prezentată constituie un cadru de elaborare a problematicii
firmei, prin prisma obiectivelor şi scopurilor unor subiecţi din afara firmei, care sunt interesaţi să
cunoască activitatea acesteia.
Ca activitate practică, analiza economico-financiară are un caracter permanent, indiferent
dacă se efectuează de un organism (compartiment) din interiorul întreprinderii sau din afara
acesteia şi nu constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru realizarea unui obiectiv. Prin analiză
se oferă soluţii pentru fundamantarea deciziilor. Se poate spune că analiza economico-financiară
este un instrument util la îndemâna managerilor.
Ţelul întreprinderilor în perioada actuală nu este numai acela de a supravieţui, ci şi de a
desfăşura o activitate rentabilă, o activitate care să le aducă profit , adică un câştig mai mare decât
aceea ce consumă. Deci, se poate spune că în economia de piaţă, raţionaliatea activităţii
economice este finalizarea prin profit.
Termenul de profit este de origine latină şi derivă de la verbul “proficere”- a programa, a
da rezultat şi care, treptat a dobândit semnificaţia de a da, a aduce profit sau câştig.
Este cunoscut faptul, că pentru a asigura o activitate de producţie profitabilă sunt necesare
unele condiţii specifice de desfăşurare a ei pe o perioadă durabilă. Aceasta poate fi explicat prin

3
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

faptul că în condiţiile economiei de piaţă numai o astfel de activitate asigură prosperarea şi


dezvoltarea previzională a întreprinderii. Cu regret, mulţi producători pînă în prezent nu se pot
adapta la noile condiţii ale pieţii. Ele duc povara unui şir de datorii în creştere faţă de salariaţi,
bănci comercaile, stat şi practic pînă în prezent nu pot ieşi din criza economică.
În funcţie de indicatorii rentabilităţii un manager performant îşi poate prognoza respectiv
planifica activitatea firmei în sensul dezvoltării eficiente a întreprinderii.
Am abordat tema dată deoarece consider că analiza rentabilităţii este absolut necesară
pentru toţi producătorii indiferent de activitatea pe care o desfăşoară, aceasta sporind capacitatea
de înţelegere a complexităţii fenomenelor economico-financiare.
Lucrarea de faţă tratează în primele trei capitole aspecte teoretice alea anlizei
rentabilităţii, iar în capitolul patru este prezentat un studiu de caz efectuat la societate SC. DR.
OETKER RO. SRL.
Deci se poate spune că, lucrarea în ansamblul ei nu este altceva decât o încercare de a
contura şi asigura înţelegerea noţiunii de rentabilitate şi a elementului principal care stă la baza
asigurarii ei, profitul.

4
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

PREZENTAREA GENERALĂ A SC. DR. OETKER RO. SRL

Fondată în Germania acum mai bine de un secol, Dr. Oetker este o companie
internaţională, lider în domeniul alimentar, ce operează în peste 30 de ţări.
Totul a început în anul 1891, în Bielefeld - Germania, unde un tânăr farmacist, August
Oetker, a inventat praful de copt "Backin". August Oetker a reuşit să inventeze praful de copt atât
datorită materiilor prime folosite, cât şi combinării acestora într-o proporţie exactă. El a putut
garanta astfel, gospodinelor, reuşita oricărei prăjituri. Mai mult, pentru a fi şi mai usor, a ambalat
praful de copt în pachete de 10g - cantitatea exactă pentru 500 g făină. Totodată, pe spatele
pachetelor au fost tipărite diferite reţete de prăjituri, ceea ce a reprezentat o noutate absolută şi
senzaţională, revoluţionând viaţa gospodinelor.
August Oetker a dovedit că poate păstra şi proteja peste veacuri însemnul mărcii pe
produsele sale. Capul luminat alb-rosu apare pe toate ambalajele Dr. Oetker, simbolizând
consumatorul, care se regăseşte în produsele de cea mai bună calitate.
Creşterea cererii pe piaţă, duce la industrializarea rapidă şi implicit la apariţia de noi
produse. Farmacia devine în scurt timp întreprindere, care face astfel primii paşi către
internaţionalizare.
Cu primul război mondial se incheie prima parte a istoriei societăţii. În anul 1918 se
stinge din viaţă August Oetker care lasă în urma sa o întreprindere puternică, ce se numară, în
ciuda urmărilor războiului, printre cele mai importante întreprinderi de acest fel din Europa.
În anul 1920, Richard Kaselowsky preia conducerea societăţii. În această perioadă
activează în societate peste 600 de angajaţi. Kaselowsky duce mai departe succesul
predecesorilor săi, dezvoltând producţia şi distribuţia şi în afara ţării. Astfel, sunt înfiinţate filiale
în Franţa, Polonia, Belgia, Danemarca şi Italia.
Publicitatea intensivă, asigurată prin intemediul diverselor medii publicitare aduce
produsele Dr. Oetker mai aproape de consumator.
Dr. Oetker este un furnizor de idei pentru copt si gătit. Cu reţetele "la fix" gospodinele au
primit recomandări despre cum să folosescă cantitatea exactă de ingrediente în delicioasele
prăjituri. Rudolf-August Oetker, nepotul fondatorilor societăţii, preia conducerea în 1944, după
decesul doctorului Kaselowsky şi începe la scurt timp dupa război, reconstruirea societăţii.

5
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Se extinde sortimentul de produse alimentare iar "Doamna Renate" face cunoscute


dorinţele consumatorilor prin intermediul televizorului.
În anii '60, Marie-Luise Haase, conducătoarea laboratorului de testări, face renumit
Laboratorul de testări Dr. Oetker prin numeroase spoturi TV. Laboratorul de testări garantează
reuşita produselor Dr. Oetker prin testarea ingredientelor, modurilor de preparare şi dezvoltare de
reţete.
O dată cu intensificarea consumului de produse congelate, Dr. Oetker introduce pe piaţă
în 1970 prima Pizza congelată. Cu această inovaţie, întreprinderea răspunde cererii
consumatorilor.
Din 1981 dr. August Oetker, strănepotul fondatorului societăţii, preia conducerea
societăţii. Sub conducerea sa au fost constituite mai multe întreprinderi independente care acum
formează Dr. August Oetker Nahrungmittel KG şi accentuează orientarea internaţională a
politicii societăţii.
Renumele Dr. Oetker se bazează pe încrederea oamenilor. Iar această încredere nu poate
fi obţinută şi menţinută decât pe baza calităţii remarcabile şi a inovaţiei permanente.
În România, în 1993 este înfiinţată societatea privată Regal Corporation cu sediul în
Domneşti - Arges. În 1994 Regal Corporation cumpară acţiunile vechii societăţi de stat. În 1998
compania Dr. Oetker cumpără societatea Regal Corporation, iar un an mai târziu este realizat
primul produs sub marca Dr. Oetker: zahăr vanilinat 8g.
În mai 2002, în România, este inaugurată noua fabrică din Curtea de Argeş. Respectând
standardele internaţionale, Dr.Oetker România a primit în data de 14 februarie 2003, certificatul
HACCP - Hazard Analysis Critical Control Point.
Prin implementarea cu succes a acestui sistem, Dr.Oetker România se înscrie printre
primele firme româneşti care garantează pe lângă calitate şi securitatea produselor fabricate.
La poalele munţilor Carpaţi este aşezat oraşul Curtea de Arges şi la marginea oraşului se
află fabrica Dr. Oetker Romania pe str. Albeşti, nr. 50.
Societatea are şi o pagină de internet unde vizitatorii găsesc o serie de informaţii despre
firmă, produse precum şi o serie de reţete şi sfaturi interesante. www.oetker.ro .
Codul de identificare fiscală al societăţii este 4227295.
Activitatea preponderentă a societăţii constă în fabricarea altor produse alimentare, fiind
înregistrată la Registrul Comerţului în 1993 cu numărul J03/1843/1993.
Să faci prăjituri este o plăcere!

6
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Dr. Oetker vă oferă totul pentru a obţine prăjituri şi torturi delicioase. De la aditivi clasici
şi creme uşor de preparat până la prafuri pentru aluaturi de bază:
 Zahăr vanilinat
 Praf de copt Original Backin
 Amoniu pentru prăjituri
 Drojdie
 Esenţă de rom
 Esenţă de vanilie
 Esenţă de lămâie
 Tort-Gelee roşu
 Gelatină albă
 Întăritor de frişcă
 Amidon alimentar fin Gustin
 Cacao
 Zahăr pudră cu aromă de vanilie
 Creme pentru prăjituri
 Prafuri pentru aluaturi de baza
 Praf de chec
 Praf de frisca
 Bicarbonat de sodiu alimentar
 Dr. Oetker este cel mai puternic producător de aditivi de patiserie, prafuri pentru
deserturi şi conservanţi din Romania, fiind prezent pe piaţa locală cu peste 70 de produse.

7
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CAPITOLUL 1.
ANALIZA PROFITULUI AFERENT UNEI ÎNTREPRINDERI-
DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1.Noţiunea de rentabilitate

Într-o economie de piaţa modernă, principalul obiectiv al oricărei societaţi comerciale este
de a maximiza averea acţionarilor, respectiv de a creşte valoarea de piaţă a unei firme, obiectiv
care poate fi realizat numai prin desfăşurarea unei activităţi rentabile. Astfel, încă de la înfiinţare,
grijile conducătorilor întreprinderilor sunt legate de supravieţuirea şi asigurarea rentabilitaţii
întreprinderii.
Rentabilitatea se defineşte prin „capacitatea unei firme de a obţine din activitatea pe care
o desfaşoară un profit, în condiţiile mobilizării resurselor de care dispune şi reprezintă un
instrument de fundamentare a tuturor deciziilor ce privesc atât gestiunea internă a firmelor, cât si
relaţiile lor cu partenerii de afaceri, dobândind in consecinţă şi calitatea de a fi un criteriu esenţial
de apreciere a eficienţei economice”1.
Se impune precizarea că eficienţa economică este o categorie mult mai cuprinzătoare
decât rentabilitatea. În acest sens menţionez şi următoarea afirmaţie:”eficienţa economică
reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite
variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau
economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul
economic"2. Cu toate acestea, putem spune că rentabilitatea oglindeşte într-o formă sintetică
eficienţa întregii activitaţi economice a unei firme.
Importantă este şi relaţia rentabilitate-dezvoltare durabilă, astfel firmele ar trebui să
desfaşoare activităţi pentru obţinerea unui profit cât mai mare fără a compromite posibilitatea
genreaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.
Rentabilitatea se exprimă, in mod obişnuit prin utilizarea a două categorii de indicatori:
profitul şi ratele de rentabilitate. Profitul, indicator de volum al rentabilităţii, reflectă mărimea

1
Cojocaru C, Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, Ed. Economică, Bucureşti, 1997,
pag. 236.
2
D. Mărgulescu, coordonator, Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti,
1994, pag. 188.

8
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

absolută a rentabilitaţii, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc
profit este reflectat de rata rentabilitaţii, indicator al mărimii relative a rentabilitaţii.
„Exprimarea în mărimi absolute este limitativă, pe când cea în mărimi relative este
comparabilă în timp, spaţiu şi structură organizatorică”3.
Rentabilitatea poate fi prezentată schematic astfel:

Adaos comercial

Rentabilitatea absolută =Profit


în funcţie Cifră de afaceri

Cost

Preţ

Rentabilitatea

Profit

în funcţie
Rentabilitatea relativă = Rata rentabilitaţii Cifră de afaceri

Capital fix şi circulant

Cost

Fig. nr. 1.1. Schema rentabilităţii. (preluat Ghic G., Grigorescu CJ., „Analiză economico-financiară:
repere teoretice şi practice”, Ed. Universitara, 2008)

Noţiunea de rentabilitate este, indubitabil, legată de cea de profit, tocmai prin faptul că
rentabilitatea reflectă capacitatea unităţilor de a obţine profit „ ca diferenţa pozitivă între
încasările obţinute din activitatea proprie ( cifra de afaceri) şi cheltuielile de fabricaţie, de
comercializare şi pentru tranzacţia propriu-zisă (costuri)”4.

3
Gheorghiu Al., Analiza rentabilitaţii la nivel macroeconomic, Revista Română de Statistică, nr. 1, septembrie,
1992.
4
Dobrotă N., Dicţionar de economie, Ed. Economică, Bucureşti, 1999.

9
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

În conformitate cu sistemul actual de planificare şi de evidenţă economico-financiară,


profitul ne apare astfel:
1. Ca profit net, ca diferenţă între profitul brut şi impozitul pe profit;
2. Ca profit brut (potenţial), calculat ca diferenţă între veniturile totale si cheltuielile
totale ale întreprinderii.
Rata rentabilităţii economice se determină, de regulă, în două moduri:
1. Ca raport între profit şi mărimea fiecărui factor de producţie sau a altor elemente care
compun patrimoniul;
2. Ca un raport între masa profitului şi volumul activităţii economice, reprezentat de cifra
de afaceri. Masa profitului reflectă eficienţa activităţii productive a întreprinderii, iar
volumul desfacerilor sintetizează în mod indirect consumul de resurse.

1.2. Analiza profitului aferent unei întreprinderi

Profitul este un indicator absolut al rentabilităţii. El constituie atât premisa cât şi


consecinţa unei afaceri. Ca premisă se are în vedere faptul că iniţierea unei afaceri implică o
anumită investiţie, iar consecinţa o constituie rezultatul aşteptat de investitor.
Profitul permite identificarea disponibilităţilor şi posibilităţilor de dezvoltare a firmei. De
aceea, analiza sa statică nu este suficientă, acesta trebuind comparat cu indicatorii calculaţi în
perioada precedentă pe baza rezultatelor firmei analizate sau ale unor firme de dimensiuni şi cu
activităţi similare.

1.2.1. Analiza structurală şi factorială a profitului net aferent unei întreprinderi

Analiza structurală a profitului net din activitatea totală a întreprinderii poate fi realizată
prin utilizarea a două modele :
1. Ca parte componentă a valorii adăugate totale  a firmei, pe baza următoarei relaţii :

Pn=VA −Ea
în care :
VA- valoarea adăugată din activitatea totală a unitaţii;

10
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Ea - elemente care intră în componenţa valorii adăugate totale, potrivit metodei repartiţiei
(cheltuieli cu personalul salariat, impozite şi taxe, cheltuieli financiare şi amortizarea) cu excepţia
profitului net.
2. Ca parte componentă a rezultatului economico financiar total, pe baza următoarei
relaţii :
Pn ¿ Pfb −I pf =¿ ( V−¿ Ch) −¿ I pf
în care:
Pfb - profitul brut din activitatea totală a întreprinderii aferent livrărilor,
V- venituri din activitatea totală,
Ch- cheltuieli privind activitatea totală a întreprinderii,
I pf - impozit pe profit(aferent veniturilor încasate şi neîncasate).
Analiza factorială a profitului net din activitatea totală a întreprinderii se realizeaza prin
intermediul următorului model :
r
V

∙P Ch
P n=
1000 n1000 ❑rV
r
❑V
=
1000
∙ (
1000 – r ∙ 1000
❑V
)
r
V Ch
P n=
1000 (
∙ 1000− ❑ ∙ 1000
V )
în care :
r
❑ V - venituri diminuate cu impozitul pe venit ;
r
❑ Ch- cheltuieli totale amplificate cu impozitul pe profit.
Prin utilizarea acestui model putem aprecia aportul direct pe care-l exercită nivelul
eficienţei economice a cheltuielilor asupra profitului.

1.2.2. Analiza structurală a profitului brut aferent unei întreprinderi

La nivelul activitaţii totale a întreprinderii analiza structurală a profitului brut se poate


realiza pe baza următoarei relaţii :

Pfb =V t−C t

11
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Cheltuielile şi veniturile sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv:


 activitatea de exploatare (de bază) privind sectorul industrial, comercial sau prestările de
servicii;
 activitatea financiară ce vizează participaţiile cu capital propriu la alte firme, precum şi
utilizarea capitalului împrumutat; de asemenea se includ şi veniturile şi cheltuielile din
diferenţele de curs valutar, etc;
 activitatea extraordinară, respectiv veniturile şi cheltuielile care nu sunt legate de
activitatea normală, curentă a activităţii societăţii comerciale, referindu-se fie la operaţiile de
capital, fie la operaţiile din activitatea de exploatare: despăgubirile şi penalităţile
(încasate/plătite), cedarea activelor, perisabilităţi şi lipsuri la inventar, donaţii, subvenţii
acordate/primite.
Astfel, veniturile corespund resurselor obţinute prin realizarea operaţiunilor industriale,
comerciale, financiare, extraordinare, iar cheltuielile corespund resurselor consumate pentru
realizarea acestor operaţiuni.
Analiza structurală a profitului are rolul de a evidenţia ponderea şi dinamica rezultatelor
aferente celor trei categorii de activitaţi desfăşurate în cadrul unei firme : de exploatare,
financiară şi extraordinară.
Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (profit sau pierdere) se determină ca diferenţă
între veniturile totale şi cheltuielile totale ale întreprinderii, iar în componenţa sa intră rezultatul
curent al exerciţiului şi rezultatul extraordinar.
Rezultatul curent al exerciţiului se compune din rezultatul exploatării şi rezultatul
financiar şi se determină ca diferenţă între veniturile realizate din activitatea curentă şi
cheltuielile aferente activităţii curente.
Rezultatul exploatării se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare şi
cheltuielile de exploatare.
Rezultatul financiar se determină ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile
financiare.
Rezultatul extraordinar al exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile
extraordinare şi cheltuielile extraordinare.

12
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Schematic, analiza structurală a rezultatului exerciţiului înaintea impozitării poate fi prezentată


astfel :

Venituri din
exploatare
−¿

Rezultatul −¿
exploatării
Cheltuieli de
exploatare

Rezultatul
curent al +¿
exerciţiului

Venituri
−¿
financiare

Rezultatul
Rezultatul financiar −¿
exerciţiului
+¿ Cheltuieli
înaintea
financiare
impozitării
(profit
brut sau
pierdere)
Venituri
extraordinare
−¿
Rezultatul
−¿
extraordinar
exerciţiului
Cheltuieli
extraordinare

Fig. nr 1.2. Analiza structurală a rezultatului exerciţiului înaintea impozitării

1.2.3. Analiza factorială a profitului brut la nivel de întreprindere

Analiza profitului se impune a fi efectuată şi în funcţie de factorii endogeni şi exogeni


care acţioneaza la nivelul întreprinderii,analiză care poartă numele de analiză factorială.

13
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere poate fi realizată luând în


considerare următoarele categorii de rezultate :
 Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării (rezultatul brut al exerciţiului);
 Rezultatul exploatării;
 Rezultatul aferent cifrei de afaceri.

1.2.3.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului (rezultatul exerciţiului


înaintea impozitării)

Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării ( Pfb ), se determină ca diferenţă între veniturile


totale (V t ) şi cheltuielile totale (C t), astfel :

Ct ∑ gi prbi
(
Pfb =¿ V t 1−
Vt ) ´ , unde prb=
=V t ∙ prb ´
100

în care:
´ - rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale;
prb
gi- structura veniturilor totale pe categorii de activităţi;
prbi - profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi.

Conform modelului mai sus prezentat asupra modificării rezultatului brut al exerciţiului
acţionează în mod direct şi indirect următorii factori:

1.Δ V t

Δ P fb =¿ Pfb1−P fb0 2.1 . Δgi

´
2. Δprb

2.2. Δ prb i

1.influenţa modificării veniturilor totale (Δ V t );

14
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

´ 0
Δ V t =¿ ( V t 1−V t0 ) ∙ prb
´
2.influenţa modificării rezultatului mediu la 1 leu venituri totale ( Δprb);
´ 1− prb
´ ¿ V t1 ∙ ( prb
Δprb ´ 0)

2.1.influenţa modificării structurii veniturilor totale pe categorii de activităţi( Δg i);


g i1 ∙ prb i0
Δ g i=V t1 ∙ ( ❑r prb
´ − prb
´ 0 ) , unde r

´ =
prb
100
2.2.influenţa modificării profitului brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi( Δprb i).
´ 1−❑r prb
Δ prb i=V t1 ∙ ( prb ´ )

1.2.3.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării

Analiza factorială a rezultatului exploatării ( Re ) are menirea de a stabili sistemul de


factori care determină modificarea rezultatului exploatării în vederea alegerii criteriilor principale

de estimare a evoluţiei viitoare. El se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare (V e ) şi


cheltuielile aferente acestora (C e), astfel:

Re =V e −C e

Literatura de specialitate recomandă mai multe modele de analiză a rezultatului


exploatării dintre care m-am oprit la următoarele:

Modelul I

Ce
(
Re =V e 1−
Ve )
=V e ∙ pre
´

pre=
´
∑ gi ∙ prei
100

ce i
prei=1−
vei

în care:
pre-
´ profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare;

15
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

gi−structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;


prei- profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi;
ce i- suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;
vei- suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi.

Conform modelului I asupra modificării rezultatului exploatării acţionează în mod direct


şi indirect următorii factori:

1.1.1.Δ N s

1.1.ΔT 1.1.2.Δt

1.ΔV e 1.2 ΔẂ h

Δ Re =R e1−R e0 2.1.Δ gi

2.Δ pre
´

2.2.Δ prei

1.influenţa modificării veniturilor din exploatare ( Δ V e);

ΔV e= ( V e1 −V e0 ) ∙ pre
´ 0
1.1.influenţa modificării fondului de timp consumat (ΔT);

ΔT¿ ( T 1−T 0 ) ∙ Ẃ h0 ∙ pre


´ 0

1.1.1.influenţa modificării numarului mediu de salariaţi (Δ N s );

Δ N s =( N s1−N s0 ) ∙ t 0 ∙ Ẃ h0 ∙ pre
´ 0

1.1.2.influenţa modificării numărului mediu de ore pe un salariat (Δt);

Δt¿ N s1 ∙ ( t 1 −t 0 ) ∙ Ẃ h0 ∙ pre
´ 0

16
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

1.2.influenţa modificării productivităţii medii ore (ΔẂ h );

ΔẂ h =N s1 ∙ t 1 ∙ ( Ẃ h1−Ẃ h0 ) ∙ pre


´ 0

2.influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare (Δ pre);


´

´ ¿ V e1 ∙ ( pre
Δ pre ´ 1− pre
´ 0)

2.1.influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ gi);

gi1 ∙ prei0
Δ g i=V e1 ∙ ( ❑r pre
´ − pre
´ 0 ) , unde r
❑ pre
´ =
100

2.2.influenţa modificării profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ


prei).

´ 1 −❑r pre
Δ prei=V e1 ∙ ( pre ´ )

Acest model de analiză, deşi are un caracter general valabil pentru toate întreprinderile, se
recomandă a fi utilizat cu predilecţie de către acele întreprinderi care nu dispun de o bază
tehnico-materială importantă.

Modelul II

Mf Mf ' Q e V e Re
Re =N s ∙ ∙ ∙ ∙ ∙
N s Mf Mf ' Qe V e

în care:
Mf – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
Mf ' - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe productive;
Q e – producţia exerciţiului;
Mf
- gradul de inzestrare tehnică a muncii;
Ns
Mf '
– ponderea mijloacelor fixe productive;
Mf

17
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Qe
- randamentul mijloacelor fixe productive;
Mf '
Ve
– gradul de valorificare a producţiei exerciţiului;
Qe
Re
– profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare;
Ve

Conform modelului II asupra modificării rezultatului exploatării acţionează în mod direct


şi indirect următorii factori:
1.Δ N s
Mf
2.Δ
Ns
Mf '
3.Δ
Mf
Δ Re
Qe
4.Δ
Mf '
Ve
5.Δ
Qe
6.1.Δ gi
Re
6.Δ
Ve
6.2.Δ prei

1.influenţa modificării numarului mediu de salariaţi (Δ N s );


Mf Mf ' Qe V e Re
Δ N s =¿ ( N s1−N s0 ) ∙ N ∙ Mf ∙ ∙ ∙
s 0 0 Mf ' 0 Q e 0 V e 0
Mf
2.influenţa modificării gradului de inzestrare tehnică a muncii (Δ );
Ns
Mf Mf Mf Mf ' Qe V e Re
Δ
Ns
=N s1 ∙
( − ∙ )∙ ∙ ∙
N s 1 N s 0 Mf 0 Mf ' 0 Q e 0 V e 0
Mf '
3.influenţa modificării ponderii mijloacelor fixe productive (Δ );
Mf

18
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Mf ' Mf Mf ' Mf ' Q V R


Δ
Mf
=N s1 ∙ ∙( −
)
∙ e ∙ e ∙ e
N s 1 Mf 1 Mf 0 Mf ' 0 Q e 0 V e 0
Qe
4.influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe productive (Δ );
Mf '
Qe Mf Mf ' Qe Q V e Re
Δ
Mf '
=N s1 ∙ N ∙
s 1
∙ ( − e ∙ ∙ )
Mf 1 Mf ' 1 Mf ' 0 Q e 0 V e 0

Ve
5.influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei exerciţiului (Δ );
Qe
Ve Mf Mf ' Qe Ve Ve R
Δ
Qe
=N s1 ∙ ∙ ∙ ∙ −( ∙ e
N s 1 Mf 1 Mf ' 1 Qe 1 Qe 0 V e 0 )
Re
6.influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare (Δ );
Ve
Re Mf Mf ' Qe Ve Re Re
Δ
Ve
=N s1 ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ − (
N s 1 Mf 1 Mf ' 1 Qe 1 V e 1 V e 0 )
6.1.influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ gi);
Mf Mf ' Qe Ve r r gi1 ∙ prei0
Δ g i=N s1 ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ( pre
´ − pre
´ 0 ) , unde pre
´ =
N s 1 Mf 1 Mf ' 1 Q e 1 ❑ ❑
100
6.2.influenţa modificării profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ
prei).
Mf Mf ' Qe Ve
Δ prei=N s1 ∙ ∙ ∙ ∙ ´ 1−❑r pre
∙ ( pre ´ )
N s 1 Mf 1 Mf ' 1 Q e 1
Acest model este recomandat de literatura de specialitate firmelor care deţin o bază
tehnico-materială importantă.

Modelul III

V e Re
Re = A e ∙ ∙
Ae V e
în care:
Ae – valoarea activelor de exploatare (active imobilizate + active circulante);
Ve
– veniturile medii din exploatare la 1 leu active de exploatare.
Ae

19
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Conform modelului III asupra modificării rezultatului exploatării acţionează în mod direct
şi indirect următorii factori:

1.Δ Ae

Ve
Δ Re 2.Δ 3.1.Δ gi
Ae
Re
3.Δ
Ve
3.2.Δ prei

1.influenţa modificării valorii activelor de exploatare (Δ Ae );


V e Re
Δ Ae =¿ ( A e1 −A e0 ) ∙ ∙
Ae 0 V e 0
2.influenţa modificării veniturilor medii din exploatare la 1 leu active de exploatare (Δ

Ve
);
Ae

Ve Ve Ve Re
Δ
Ae
= A e1 ∙ ( − ∙
Ae 1 Ae 0 V e 0 )
3.influenţa modificării profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ

Re
).
Ve
Re Ve Re Re
Δ
Ve
= A e1 ∙ ∙ ( −
Ae 1 V e 1 V e 0 )
3.1.influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ gi);
Ve r r gi1 ∙ prei0
Δ g i=A e1 ∙ ∙ ( pre
´ – pre
´ 0 ) , unde pre
´ =
Ae 1 ❑ ❑
100
3.2.influenţa modificării profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi (Δ
prei).
Ve
Δ prei= A e1 ∙ ´ 1−❑r pre
∙ ( pre ´ )
Ae 1
20
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Ve
Indicatorul reflectă eficienţa activelor de exploatare, iar imbunătăţirea calităţii
Ae
produselor sau accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante de exploatare poate determina
creşterea acestuia.

1.2.3.3. Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

Parte principală a veniturilor din exploatare, cifra de afaceri este şi cea mai importantă
componentă a rezultatului exploatării.
În cazul firmelor cu activitate de producţie, analiza profitului aferent cifrei de afaceri se
poate face utilizând unul din următoarele modele :

Modelul I

Pr¿ ∑ q v p−¿ ∑ qv c
în care:
Pr – profitul aferent cifrei de afaceri ;
q v -volumul fizic al producţiei vândute;
p- preţurile medii de vânzare pe unitate de produs vândut,fară TVA.
c- costurile complete unitare ;

Conform modelului I asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri acţionează în


mod direct următorii factori:
1.Δq v

2.Δg
ΔPr
3.Δc
4.Δp

1.influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );

21
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δq v =( Pr 0 ∙ Iq v ) −¿ Pr 0

Iq v =
∑ qv 1 p 0 ∙ 100
∑ qv 0 p 0
Iq v - indicele volumului fizic al producţiei vândute
2.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);
Δg ¿ ( ∑ qv 1 p0−∑ qv 1 c 0 ) −( Pr 0 ∙ Iq v )
3.influenţa modificării costurilor complete unitare (Δc);
Δc ¿ ( ∑ qv 1 p0−∑ qv 1 c 1 ) −( ∑ qv 1 p 0−∑ qv 1 c 0 )=−¿ ( ∑ qv 1 c 1−∑ qv 1 c 0 )
4.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs vândut,fară TVA
(Δp);
Δp ¿ ( ∑ qv 1 p1−∑ qv 1 c 1 )−( ∑ qv 1 p 0−∑ qv 1 c 1) =+¿ ( ∑ qv 1 p1−∑ qv 1 p0 )

Modelul II

∑ qv c
Pr¿ ∑ qv p ∙ 1−
( ∑ qv p )
=¿ CA∙ ṕr

în care:
CA- cifra de afaceri ;
ṕr- profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri.

Conform modelului II asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri acţionează în


mod direct şi indirect următorii factori:

1.1. Δq v
1.ΔCA
1.2.Δp
ΔPr
2.1.Δg
2.Δ ṕr 2.2.Δp

22
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

2.3.Δc

1.influenţa modificării cifrei de afaceri (ΔCA);


ΔCA¿ ( CA 1 – CA 0 ) ∙ ṕr 0
1.1 influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );
Δq v =( ∑ qv 1 p0 – ∑ qv 0 p0 ) ∙ ṕr 0
1.2.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare (Δp);
Δp¿ ( ∑ qv 1 p1 – ∑ qv 1 p 0) ∙ ṕr 0
2.influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri (Δ ṕr);
Δ ṕr ¿ CA 1 ∙ ( ṕr 1 – pr
´ 0)
2.1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);

Δg ¿ CA 1 ∙ 1−
[( ∑ qv1 c 0
∑ qv1 p0 )(
− 1−
∑ qv 0 c 0
∑ qv 0 p0 )]
2.2.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare (Δp);

[(
Δp ¿ CA 1 ∙ 1−
∑ qv 1 c 0
∑ qv 1 p1 )(
− 1−
∑ qv 1 c 0
∑ qv 1 p 0 )]
2.3.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);

Δc ¿ CA 1 ∙ 1−
[( ∑ qv 1 c 1
∑ qv 1 p1 )(
− 1−
∑ qv 1 c 0
∑ qv 1 p 1 )]
Modelul III

Mf CA Pr
Pr¿T∙ ∙ ∙
T Mf CA
în care:
T- fondul de timp consumat(om-ore);
Mf
- gradul de inzestrare tehnică a muncii ;
T
CA
– eficienţa utilizării mijloacelor fixe, exprimată prin vânzările ce revin în medie la 1
Mf
leu mijloace fixe;

23
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Pr
- profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri.
CA

Conform modelului II asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri acţionează în


mod direct şi indirect următorii factori:
1.ΔT
Mf
2.Δ
T
CA
ΔPr 3.Δ
Mf
4.1.Δg
Pr
4.Δ 4.2. Δp
CA
4.3.Δc

1.influenţa modificării fondului de timp consumat (ΔT);


Mf CA Pr
ΔT¿ ( T 1−T 0 ) ∙ ∙ ∙
T 0 Mf 0 CA 0
Mf
2.influenţa modificării gradului de inzestrare tehnică a muncii (Δ );
T
Mf Mf Mf CA Pr
Δ
T
=T 1 ∙ ( −
T 1 T 0
) ∙ ∙
Mf 0 CA 0
CA
3.influenţa modificării eficienţei utilizării mijloacelor fixe (Δ );
Mf
CA Mf CA CA Pr
Δ
Mf
=T 1 ∙ ∙
(− ∙
T 1 Mf 1 Mf 0 CA 0 )
Pr
4.influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri (Δ );
CA
Pr Mf CA Pr Pr
Δ
CA
=T 1 ∙ ∙ ∙ −
(
T 1 Mf 1 CA 1 CA 0 )
4.1. influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);

Δg ¿ T 1 ∙
Mf CA

T 1 Mf 1
∙ 1−
[(
∑ qv 1 c 0 – 1− ∑ qv 0 c 0
∑ qv 1 p0 )(
∑ qv 0 p 0 )]
4.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare (Δp);

24
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δp ¿ T 1 ∙
Mf CA

T 1 Mf 1 [(
∙ 1−
∑ qv 1 c 0 − 1− ∑ qv 1 c 0
∑ qv 1 p1 )( ∑ qv 1 p 0 )]
4.3. influenţa modificării costurilor unitare (Δc);

Δc ¿ T 1 ∙
Mf CA

T 1 Mf 1 [(
∙ 1−
∑ qv 1 c 1 − 1− ∑ qv 1 c 0
∑ qv 1 p1 )( ∑ qv 1 p 1 )]
1.2. Analiza factorială a profitului pe produs

Aprofundarea analizei profitului total al întreprinderii presupune studierea profitului


principalelor produse şi stabilirea influenţelor factorilor direcţi şi indirecţi care acţionează asupra
acestora.
Un model utilizat în cazul analizei profitului este următorul:
Π ¿ q v ∙ ( p−c )
c¿ cm ´ +¿ ci
´ +¿ csd ´

´ ¿ ∑ cs j p j
cm
´ ¿ t ∙ sh
csd ´
Ci
´ ¿
ci
q
în care:
Π- profitul pe produs;
q v - cantitatea vândută;
p- preţul unitar;
c- costul unitar;
cm-
´ cheltuieli cu materiile prime şi materialele directe pe unitate de produs;
´ - cheltuieli cu salariile directe pe unitate de produs;
csd
´ - cheltuieli indirecte pe unitate de produs;
ci
cs d - consumul specific din resursa materială „d”;
pd - preţul de aprovizionare al resursei „d”;
t- timpul de muncă pe unitate de produs;
´ - salariul mediu orar;
sh

25
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

C i- suma cheltuielilor indirecte;


q- volumul fizic al producţiei obţinute.

Conform modelului mai sus prezentat asupra modificării profitului pe produs acţionează
în mod direct şi indirect următorii factori:
2.1.1. Δ cs d
1.Δq v 2.1. Δcm
´
2.1.2. Δ pd
2.2.1. Δt
ΔΠ 2.Δc ´
2.2. Δcsd
´
2.2.2.Δ sh

3.Δp ´
2.3. Δ ci

1.influenţa modificării cantităţii vândute (Δq v );


Δq v ¿ ( q v1−q v0 ) ∙ ( p0 −c 0 )
2.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);
Δc ¿−q v1 ∙ ( c 1 −c 0 )
2.1.influenţa modificării cheltuielilor cu materiile prime şi materialele directe pe unitate
de produs (Δcm);
´
´ ¿−q v1 ∙ ( cm
Δcm ´ 1− cm
´ 0)

2.1.1.influenţa modificării consumului specific din resursa materială „d” (Δ cs d );


Δ cs d ¿−q v1 ∙ ( ∑ cs d1 p d0−∑ csd 0 p d0 )
2.1.2.influenţa modificării preţului de aprovizionare al resursei „d” (Δ pd );
Δ pd ¿−q v1 ∙ ( ∑ cs d1 p d1−∑ cs d 1 pd 0)
2.2.influenţa modificării cheltuielilor cheltuielilor cu salariile directe pe unitate de produs
´
(Δcsd);
´ 1−csd
´ ¿−q v1 ∙ ( csd
Δ csd ´ 0)

2.2.1.influenţa modificării timpului de muncă pe unitate de produs (Δt);


Δt ¿−q v1 ∙ ( t 1−t 0 ) ∙ s´h0

26
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

´
2.2.2.influenţa modificării salariului mediu orar (Δ sh);
Δ s´h ¿−q v1 ∙ t 1 ∙ ( s´h 1−s´h0 )
´ );
2.3.influenţa modificării cheltuielilor indirecte pe unitate de produs (Δ ci
´ ¿−q v1 ∙ ( ći1 −ći 0 )
2.3. Δ ci
3.influenţa modificării preţurilor unitare (Δp);
Δp ¿ q v1 ∙ ( p1− p 0)

CAPITOLUL 2.
ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

2.1.Aspecte generale privind ratele de rentabilitate

27
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Studierea profitului în mărimi absolute nu constituie decât o etapă preliminară a analizei


rentabilităţii, pentru relevanţa raţionamentului fiind necesară raportarea la alţi indicatori, ratele
rezultate furnizând informaţii cu semnificaţii economico-financiare complexe.
Sistemul de rate reprezintă un instrument eficient utilizat în analiza rentabilităţii activităţii
desfăşurate, el oferind posibilitatea efectuării de o manieră simplă şi eficientă de comparaţii în toate
cele trei dimensiuni: norme, timp şi spaţiu.
Rata rentabilităţii5 este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul, în întregul
său, capitalul propriu sau capitalul permanent, respectiv activele întreprinderii, aduc profit sau
excedent de exploatare.
În ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei
mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii6.
În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate
stadiile circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflectă rezultatele din
stadiul producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei.
Rata de rentabilitate7 reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau
pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Aşadar, ratele de rentabilitate fac parte din
categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect/efort, efectul reprezentând profitul sub diversele
sale forme de exprimare: net, brut, din exploatare, curent etc, iar efortul capitalurile (proprii,
permanente), resursele consumate (costurile), activele totale sau părţi din acestea, veniturile etc.
Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă
diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii. Indicatorii
construiţi în funcţie de capitalul avansat sau ocupat exprimă predominant interesele investitorilor,
în timp ce indicatorii construiţi pe resurse consumate exprimă preponderent interesele
managerilor unităţii economice.
În analiza financiară a întreprinderii principalele rate de rentabilitate sunt următoarele:
 Rata rentabilităţii economice;
 Rata rentabilităţii financiare;
 Rata rentabilităţii avansate;
 Rata rentabilităţii resurselor consumate;

5
Zaharia O., Troie L., Roman M., Hurduzeu M., Analiza statică a activităţii economice şi a gestiunuii financiare a
întreprinderii, Ed. ASE, Bucureşti, 2002
6
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2004
7
Gheorghiu Al., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică, Bucureşti, 2004

28
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

 Rata rentabilităţii comerciale;

2.2.Analiza ratei rentabilităţii economice

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice 8 reflectă
raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele economice angajate pentru obţinerea acestuia.
În teoria şi practica internaţională, această rată este cunoscută sub denumirea „Return On
Assets”(ROA):
EBIT
ROA = , unde:
TA
ROA – rata rentabilităţii economice;
EBIT – rezultatul înainte de impozitare şi dobânzi (earnings before interests and taxes);
TA – total active (total assets).
Avantajele induse de rata rentabilităţii economice în câmpul analitic se datorează faptului
că ea este independentă de structura financiară (gradul de îndatorare), politica fiscală de
impozitare a profitului, precum şi de elementele extraordinare.
Literatura de specialitate9 oferă mai multe modalităţi de calcul ale ratei rentabilităţii
economice:
Rezultatul exploat ă rii
a) Re ¿ ∙ 100;
Active din exploatare
EBE
b) Re ¿ ∙ 100 , unde EBE reprezintă excedentul brut din exlpoatare;
Active totale
Profitul brut
c) Re ¿ ∙ 100
Active totale
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificaţiei
rezultatului:10
 utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de politica fiscală şi
de structura capitalurilor (politica de finanţare), cât şi de fluxurile extraordinare;
 daca rata rentabilităţii economice va fi construită pe baza excedentului brut al exploatării, va
fi independentă şi de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele menţionate
anterior;

8
Pierre F., Valorisation d’entreprise et theorie financiere, Edition d’Organisation, Paris, 2004
9
Ramage P., Analyse et diagnostic financier, Edition d’Organisation, Paris, 2004, pg. 102-109
10
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. – Op. cit., pg. 278

29
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

 folosirea profitului brut, variantă mai puţin uzitată, este utilă managerilor întreprinderii şi va
determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte doua activităţi (financiară şi
extraordinară) aduc profit.
Utilizatorii informaţiilor oferite de această rată sunt furnizorii de capital. Creditorii
financiari, de exemplu, sunt interesaţi de rentabilitatea întreprinderii înainte de scăderea dobânzii.
Deci, pentru o corectă informare a tuturor celor interesaţi de performanţele obţinute prin
utilizarea capitalului angajat de o firmă, se pot folosi ratele:
Rezultatul î nainte de impozit ş i dob â nd ă
1. Re ¿ ∙ 100
Active totale
Rezultatul î nainte de impozit ş i dob â nd ă
2. Re ¿ ∙ 100
K investit
unde:
K investit = Capital propriu + Datorii financiare
A doua formă a Re este utilă analizei rentabilităţii financiare pe baza pârghiei financiare.
Analiza ratei rentabilităţii economice ( Re ) se poate realiza pe baza următoarelor modele:
Re CA R e
 Re ¿ ∙100=¿ ∙ ∙
A t CA 100
At

Rc
Re 1 1
 Re ¿ ∙100=¿ +
At CA CA
Ai Ac
unde:
Re
Rc = ∙ 100
CA
At = A i + A c
în care:
Re - rata rentabilităţii economice;
CA
- viteza de rotaţie a activului total exprimată ca număr de rotaţii;
At
CA- cifra de afaceri;
At - activul total;
Re - rezultatul exploatării;

Rc - rata rentabilităţii comerciale;


Ai - active imobilizate;

30
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Ac - active circulante;
CA
- randamentul activelor imobilizate;
Ai
CA
- viteza de rotaţie a activelor circulante, exprimată ca număr de rotaţii.
Ac

Modelul I
CA R e
Re ¿ A ∙ ∙ 100
t CA

Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii economice acţionează în


mod direct şi indirect următorii factori:

CA
1. Δ
At

Δ Re 2.1.Δg
2. Δ R c 2.2. Δp
2.3. Δc
1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total exprimată ca număr de rotaţii (Δ

CA
);
At

CA CA 1 CA 0
Δ
At
¿ ( A t1

A t0 )
∙ Rc 0

2.influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale ( Δ R c);


CA 1
Δ Rc = ∙ ( R c1 −Rc 0 );
A t1
2.1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);
CA 1 ' c ∑ qv1 c 0 ∙ 100;
Δg =
A t1 (
∙ ( ❑ R −Rc 0 ) , unde ❑' R c = 1−
∑ qv1 p0 )
2.2.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare (Δp);
CA 1 ' ' c ' c ∑ qv 1 c 0 ∙ 100;
Δp =
A t1 (
∙ ( ❑ R −❑ R ), unde ❑' ' R c = 1−
∑ qv1 p1 )
31
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

2.3.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);


CA 1
Δc = ∙ ( R c1 −❑' ' R c ).
A t1
Cele două rate componente acţionează diferit asupra ratei rentabilităţii economice, în
funcţie de natura activităţii întreprinderii şi de strategia urmată. Astfel, în industrie, firmele
realizează rate de rentabilitate economică ridicate pe seama unor cote de profit mai mari şi nu
printr-o rotaţie mai rapidă a activelor. Întreprinderile din sfera comerţului operează cu marje de
profit mai reduse, dar beneficiază de o rotaţie mai accelerată a activelor.

Modelul II

Analiza rentabilităţii economice poate fi aprofundată prin descompunerea activului în


elementele componente (At = Ai + Ac). În acest caz se utilizează modelul II:
Rc
1 1
Re ¿ +
CA CA
Ai Ac
Fie:
CA
=¿ R
Ai
CA
=n
Ac
1 1
+ =α
R 1 n1
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii economice acţionează în
mod direct şi indirect următorii factori:

CA
1. Δ
Ai
CA
2. Δ
Ac
Δ Re 3.1 Δg
3. Δ R c 3.2. Δp
3.3. Δc

32
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CA
1.influenţa modificării randamentului activelor imobilizate ( Δ );
Ai

R c0 R c0
Δ R = 1 1 −¿ 1 1
+ +
R1 n0 R0 n0
2.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante, exprimată ca număr de

CA
rotaţii ( Δ );
Ac

R c0 R c0
Δ n = 1 1 −¿ 1 1
+ +
R1 n1 R1 n0
3.influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale ( Δ R c);
R c 1−Rc 0
Δ Rc = 1 1
+
R1 n1
3.1. influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);
'
R c −Rc 0
Δg = ❑
α
3.2. influenţa modificării preţurilor medii de vânzare (Δp);
''
R c −❑' Rc
Δp = ❑
α
3.3. influenţa modificării costurilor unitare (Δc);
R c 1−❑' ' R c
Δc =
α
Acest model evidenţiază căile de creştere a rentabilităţii economice, şi anume:
 accelerarea rotaţiei activelor circulante;
 îmbunătăţirea randamentului activelor imobilizate, prin utilizarea intensivă a acestora,
dar şi ţinând seama de performanţele acestora;
 adaptarea politicilor comerciale, în vederea creşterii eficienţei vânzărilor.
Importanţa ratei rentabilităţii economice este determinată şi de poziţia ei în sistemul de
factori ce influenţează nivelul ratei rentabilităţii financiare.
Astfel:
Pn V t A t Pn
R fin ¿ ∙ 100¿ ∙ ∙ ∙ 100
K pr A t K pr V t

33
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Unde:
V t Pn Pn
∙ ∙100¿ ∙ 100
At V t At
Pn
∙ 100 reprezintă rata rentabilităţii economice, construită pe baza profitului net.
At
Prin urmare, creşterea interesului investitorilor depinde de doi factori:
 rata rentabilităţii economice;
At
 structura financiară ( ).
K pr
Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi creditorilor,
în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i împrumuturi.

2.3.Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii financiare este un indicator semnificativ în aprecierea performanţelor


economico–financiare ale întreprinderii atât în cadrul diagnosticului intern cât şi în analizele
solicitate de partenerii externi.
Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri în calitatea lor de
surse de finanţare a activităţii întreprinderii.11
Rentabilitatea financiară constituie un indicator de bază care caracterizează
performanţelor întreprinderilor care se găseşte sub incidenţa directă a politicii comerciale
(rentabilitate comercială), a eficienţei capitalurilor angajate (rentabilitate economică), dar şi a
politicii financiare a întreprinderii.
Dacă rata rentabilităţii economice exprimă remunerarea capitalului investit doar în relaţie
cu activitatea de exploatare, rata rentabilităţii financiare cuantifică remunerarea capitalurilor
personale prin intermediul tuturor celor trei tipuri de activitate: de exploatare, financiară şi
extraordinară.
Plecând de la considerentul că rata rentabilităţii financiare exprimă eficienţa utilizării
capitalului propriu sau permanent al firmei putem afirma ca aceasta prezintă o importanţă
deosebită pentru acţionarii firmei, care apreciază în funcţie de nivelul acesteia dacă investiţiile lor

11
Ghic G., Grigorescu C.J., Analiză economico-financiară-repere teoretice şi practice, Ed. Universitara, Bucureşti,
2008, pag. 260

34
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

sunt justificate şi dacă totodată vor continua să sprijine dezvoltarea firmei prin aportul de noi
capitaluri sau prin renunţarea pentru o perioadă limitată la o parte din dividendele cuvenite.
Managerii, la rândul lor, vor fi interesaţi să păstreze un nivel corespunzător a acestei rate,
pentru a-şi putea păstra poziţiile şi a realiza criteriile de performanţă ale firmei.
Rata rentabilităţii financiare este influenţată, în mod esenţial, de existenţa a doi factori, şi
anume:
 folosirea în cadrul structurii de capital a întreprinderii a capitalului împrumutat;
 deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile, prin posibilitatea introducerii acestora pe
cheltuielile întreprinderii (drept cheltuieli financiare) şi existenţa efectului de “scut de impozit”.
În plus, este necesar ca rata rentabilităţii economice să fie superioară costului capitalului
împrumutat, în caz contrar folosirea capitalurilor împrumutate devenind ineficientă.
În funcţie de capitalul utilizat în determinarea acestei rate, literatura de specialitate recomandă
doi indicatori:
 Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu;
 Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent.

2.3.1.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii

Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu cunoscută în teoria internaţională sub


denumirea de „return on equity”, măsoară în mărime relativă, remunerarea capitalurilor
acţionarilor aduse ca aport, sau a profitului net lăsat la dispoziţia firmei pentru autofinanţare. Ea
reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor şi capitalurile proprii ale
întreprinderii.
Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu poate fi calculată pe baza următoarei
relaţii:
Pn
R fin ¿ ∙ 100
K pr
unde:
R fin- rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu;
K pr - capitalul propriu.
Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe piaţă.
O remunerare în creştere a capitalurilor investite asigură:

35
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

 un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a reinvesti


în întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse financiare disponibile
pentru plasamente;
 capacitatea de dezvoltare.
Analiza ratei rentabilităţii financiare12 permite defalcarea influenţei factorilor determinanţi
şi identificarea anumitor aspecte semnificative pentru interpretarea performanţelor întreprinderii
la nivelul fiecăruia dintre aceştia, utilizându-se mai multe modele de analiză factorială, în funcţie
de obiectivele urmărite:
V t A t Pn
 R fin ¿ ∙ ∙ ∙ 100;
A t K pr V t
V t P fb Pn
 R fin ¿ ∙ ∙ ∙ 100
K pr V t P fb

Modelul I
V t A t Pn
R fin ¿ ∙ ∙ ∙ 100
A t K pr V t
unde:
V t - venituri totale;
At - active totale;
Pn- profitul net;
Vt
- viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii;
At
At
-factorul de multiplicare a capitalului propriu sau pârghia financiară;
K pr
Pn
- rentabilitatea netă a veniturilor totale.
Vt
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii acţionează în mod direct următorii factori:

Vt
1.Δ
At

12
Ramage P. – Op. cit.., pg. 146-150.

36
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

At
Δ R fin 2.Δ
K pr
Pn
3.Δ
Vt

1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii

Vt
(Δ -);
At
V t V t1 V t0 A t0 P n0
Δ
At
= ( − ∙ ) ∙
A t1 A t0 K pr0 V t0
∙100

At
2.influenţa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu (Δ );
K pr
A t V t1 A t1 At 0 P n0
Δ = ∙ ( − ∙
K pr A t1 K pr1 K pr0 V t0
∙100 )
Pn
3.influenţa modificării rentabilităţii nete a veniturilor totale (Δ );
Vt
P n V t 1 A t1 Pn1 Pn0
Δ = ∙ ∙ − (
V t At 1 K pr1 V t 1 V t0
∙ 100 )
Factorul de multiplicare a capitalului propriu reflectă gradul de îndatorare, fapt
demonstrat cu ajutorul relaţiei:

At Pt K pr + D +D
= = =¿ 1
K pr K pr K pr K pr
în care:
Pt - pasivul total;
D- datoriile totale.
În cazul acestui model este necesară precizarea următoarele aspecte:
 O dată cu creşterea multiplicatorului capitalului propriu, creşte şi rata pârghiei financiare,
adică creşte proporţia activelor care sunt finanţate prin datorii (creşte gradul de îndatorare); În
practica economică există însă o limită a gradului de îndatorare, fixată de bănci, majoritatea
acestora considerând că limita maximă admisă pentru gradul de îndatorare este de 70% din

37
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

sursele totale ale întreprinderii şi că depăşirea acestei limite trebuie să atragă pentru
întreprinderea în cauză dobânzi mai mari şi garanţii suplimentare, întrucât riscul financiar este
mai mare, iar factorul de multiplicare este mai mare
 Accelerarea vitezei de rotaţie a activului total reprezintă o condiţie esenţială pentru
sporirea ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii;
 Sporirea rentabilităţii nete a veniturilor totale reprezintă principala cale de creştere
a profitului net şi este determinată, în principal de eficienţa activităţii de exploatare a firmei.

Modelul II
V t P fb Pn
R fin ¿ ∙ ∙ ∙ 100
K pr V t P fb
unde:
Pfb- profitul brut;
Vt
- venitul mediu la 1 leu capital propriu;
K pr
P fb
- profitul mediu brut la 1 leu venituri totale;
Vt
Pn
- ponderea profitului net în profitul brut.
P fb
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii acţionează în mod direct următorii factori:

Vt
1.Δ
K pr
P fb
Δ R fin 2.Δ
Vt
Pn
3.Δ
P fb

Vt
1.influenţa modificării venitului mediu la 1 leu capital propriu (Δ );
K pr
Vt V t1 V t0 P fb0 Pn0
Δ = (− ∙) ∙
K pr K pr1 K pr0 V t 0 P fb0
∙100

38
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

P fb
2.influenţa modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale (Δ );
Vt
P fb V t 1 Pfb1 P fb0 Pn0
Δ = ∙( − )

V t K pr1 V t1 V t0 P fb0
∙100

Pn
3.influenţa modificării ponderii profitului net în profitul brut (Δ ).
P fb
Pn V t 1 P fb1 Pn1 Pn0
Δ = ∙
P fb K pr1 V t 1
∙ ( −
Pfb1 P fb0 )
∙ 100

Acest model scoate în evidenţă eficienţa utilizării capitalului propriu, rentabilitatea brută a
veniturilor totale şi ponderea profitului net în profitul brut, acest din urmă element reflectând
evoluţia impozitului pe profit a elementelor nedeductibile din punct de vedere fiscal precum şi a
deducerilor fiscale.

2.3.2.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent

Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent evidenţiază corelaţia dintre capitalul


permanent şi profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului
pe profit.
Această rată este întâlnită şi sub denumirea de rată economică a rentabilităţii capitalului
permanent.
Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent se poate realiza utilizând
unul din următoarele modele:

Modelul I
P fb
R fp = ∙ 100
K per
unde:
R fp- rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent;
Pfb - profitul brut;
K per - capitalul permanent(format din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi
lung);
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii financiare a capitalului
permanent acţionează în mod direct şi indirect următorii factori:

39
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

1.1.Δ K pr
1.Δ K per
1.2.Δ K împ
Δ R fp 2.1.Δq v
2.2.Δg
2. Δ Pfb
2.3.Δc
2.4.Δp

1.influenţa modificării capitalului permanent (Δ K per );


P fb0 Pfb0
Δ K per = ∙ 100 −¿ ∙ 100
K per1 K per0
1.1.influenţa modificării capitalului propriu (Δ K pr );
Pfb0 P fb0
Δ K pr = ∙ 100 −¿ ∙ 100
K pr1 + K împ0 K pr0 + K împ0
1.2.influenţa modificării capitalului împrumutat (Δ K împ );
Pfb0 P fb0
Δ K împ = ∙ 100 −¿ ∙ 100
K pr1 + K împ1 K pr1+ K împ0
2.influenţa modificării profitului brut (Δ Pfb );
P fb1 Pfb0
Δ Pfb = ∙ 100 −¿ ∙ 100
K per1 K per1
2.1.influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );

Δq v =
Pfb0 ∙ Iq v
∙ 100 −¿
Pfb0
∙ 100, unde Iq v =
∑ qv 1 p 0 ∙ 100
K per1 K per1 ∑ qv 0 p 0
2.2.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);

Δg¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100 −¿ P fb0 ∙ Iqv ∙ 100
K per1 K per1
2.3.influenţa modificării costului pe unitate de produs (Δc);

Δc¿−
∑ qv 1 c 1−∑ qv1 c 0 ∙ 100
K per1
2.4.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp).

40
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 p0 ∙ 100
K per1

Modelul II
K pr ∑ qv p ∙ Pfb
R fp= ∙ ∙100
K per K pr ∑ qv p

Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii financiare a capitalului


permanent acţionează în mod direct şi indirect următorii factori:

K pr
1. Δ
K per

Δ R fp 2. Δ
∑ qv p 3.1.Δg
K pr
P fb
3. Δ ∙100 3.2.Δp
∑ qv p
3.3.Δc

K pr
1.influenţa modificării structurii capitalului propriu (Δ );
K per
K pr K pr1 K pr0 ∑ qv 0 p 0 ∙ P fb0
Δ = ( −
K per K per 1 K per 0
∙ ) K pr0 ∑ qv 0 p0
∙100

2.influenţa modificării eficienţei utilizării capitalului propriu (Δ


∑ q v p );
K pr

∑ q v p =¿ K pr1 ∑ qv 1 p1 − ∑ qv 0 p 0 P fb0
Δ
K pr K per1

( K pr1 K pr0 )∑∙
qv 0 p0
∙100

P fb
3.influenţa modificării ratei comerciale (Δ ∙100);
∑ qv p
P fb K pr1 ∑ qv 1 p1 P fb1 P fb0
Δ
∑ qv p
∙100¿
K per1

K pr1

( ∑ qv 1 p 1
∙ 100−
∑ qv 0 p0
∙ 100
)
3.1.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);

41
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

∑ qv 1 c 0 − ∑ qv 0 c 0 K pr 1 ∑ qv 1 p1
Δg¿−
( ∑ qv 1 p 0 ∑ qv 0 p0 ) ∙
K per 1

K pr1
∙100

3.2.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp);

∑ qv 1 c 0 − ∑ qv 1 c 0 K pr 1 ∑ qv 1 p1
Δp¿−
( ∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p 0 ) ∙
K per 1

K pr1
∙100

3.3.influenţa modificării costului pe unitate de produs (Δc).

∑ qv 1 c 1 − ∑ qv 1 c 0 K pr 1 ∑ qv 1 p1
Δc¿−
( ∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p 1 ) ∙
K per 1

K pr1
∙100

Rentabilitatea întreprinderii nu poate fi analizată independent de aspectele legate de


structura sa financiară. Pentru orice întreprindere, este important să se intereseze de structura
financiară cu care ea poate derula o activitate rentabilă, dar şi de a cunoaşte nivelul îndatorării la
care poate face apel, fără a exista efecte negative asupra rentabilităţii sale financiare.
Nerespectarea acestei restricţii ar putea duce la un dezechilibru financiar, în ciuda unei
rentabilităţi economice semnificative, care va fi consumată la nivelul cheltuielilor financiare
generate de către un grad de îndatorare mai ridicat.

2.4.Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate

Resursele avansate sunt acele resurse cheltuite in prezent dar care vor produce efecte in
viitor. Se includ in aceste categori cheltuielile de investitii, de cercetare stiintifica, cheltuielile cu
introducererea progresului tehnic, cheltuieli cu pregatirea fortei de munca si altele.
Rata rentabilităţii resurselor avansate reprezintă raportul între rezultatul curent al
exerciţiului şi valoarea medie a activelor fixe şi a soldului mediu al activelor circulante.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate sau ocupate se poate realiza utilizând
următorul model:
P fb
Ra = ∙ 100

Ra =
∑ qv p−∑ qv c ∙100
Ai + Ac
unde:
Ra - rata rentabilităţii resurselor avansate;
V́ - valoarea medie a fondurilor avansate.

42
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii financiare a capitalului


permanent acţionează în mod direct şi indirect următorii factori:

1.1.Δ Ai
1.ΔV́
1.2.Δ Ac
Δ Ra 2.1.Δq v
2.2.Δg
2.Δ Pfb
2.3.Δc
2.4.Δp
1.influenţa modificării valorii medii a fondurilor avansate (ΔV́ );
Pfb0 P fb0
ΔV́ = ∙ 100 −¿ ∙100
V́ 1 V́ 0
1.1.influenţa modificării valorii medii a activelor imobilizate (Δ Ai );
P fb0 P fb0
Δ Ai = ∙ 100 −¿ ∙ 100
Ai1 + Ac0 A i0 + A c0
1.2.influenţa modificării valorii medii a activelor circulante (Δ Ac );
P fb0 Pfb0
Δ Ac = ∙ 100 −¿ ∙100
Ai1 + Ac1 A i1+ A c0
2.influenţa modificării profitului brut (Δ Pfb );
Pfb1 P fb0
Δ Pfb = ∙ 100 −¿ ∙100
V́ 1 V́ 1
2.1.influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );
Pfb0 ∙ Iq v P fb0 ∑ qv 1 p 0 ∙ 100
Δq v = ∙ 100 −¿ ∙ 100, unde Iq v =
V́ 1 V́ 1 ∑ qv 0 p 0
2.2.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);

Δg¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100 −¿ P fb0 ∙ Iqv ∙ 100
V́ 1 V́ 1
2.3.influenţa modificării costului pe unitate de produs (Δc);

Δc¿−
∑ qv 1 c 1−∑ qv1 c 0 ∙ 100
V́ 1

43
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

2.4.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 p0 ∙ 100
V́ 1

2.5.Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Resursele consumate sunt cele care se regăsesc în costurile de producţie.


Rata rentabilităţii resurselor consumate exprimă legătura cost-profit, în esenţă raportul
efect-efort, care reprezintă efortul resurselor consumate, dimensionate prin costuri.13
Rentabilitatea resurselor consumate se calculează prin raportarea unui rezultat parţial la
consumul de resurse implicat în obţinerea lui.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate ( Rrc ) se poate realiza utilizând următorul
model:

rc Re ∑ q v p−∑ q v c ∙ 100
R = ∙ 100=
∑ qv c ∑ qv c
Unde:
Rrc reprezint ă rata rentabilităţii resurselor consumate;
Re reprezintă rezultatul exploatării;

∑ qv p reprezintă veniturile din exploatare;


∑ qv c reprezintă cheltuielile de exploatare.
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate
acţionează în mod direct următorii factori:
1.Δg
Δ R rc 2.Δc

3. Δp

1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);

Δg¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100 −¿ ∑ qv 0 p 0−∑ qv 0 c 0 ∙ 100
∑ qv 1 c0 ∑ qv 0 c 0
2.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);

13
Ghic G., Grigorescu C.J. – Op. cit., pag.262

44
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δc¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100 −¿ ∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c0
3.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de prods (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 c 1 ∙ 100 −¿ ∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c1

2.6.Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi
cifra de afaceri.
Nivelul ratei rentabilităţii comerciale depinde în principal de:
 poziţia concurenţială a firmei în cadrul sectorului de activitate;
 faza în care se află sectorul în ansamblul său;
 strategia urmată de firmă etc.
Analiza ratei rentabilităţii comerciale se poate realiza utilizând unul din următoarele
modele:

Modelul I

Pr ∑ q v p−∑ q v c ∙ 100 sau c 1− ∑ qv c ∙ 100


Rc =¿
∑ qv p
∙ 100¿
∑ qv p
R =¿ (
∑ qv p )
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale acţionează în
mod direct următorii factori:

1.Δg

Δ Rc 2.Δp

3.Δc

1.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);


45
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

∑ qv 1 c 0 ∑ qv 0 c 0
Δg¿ 1−
( ∑ qv 1 p0 ) (
∙ 100− 1−
∑ qv 0 p 0 ) ∙ 100

2.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp);

∑ qv 1 c 0 ∑ qv 1 c 0
Δp¿ 1−
( ∑ qv 1 p1 ) (
∙100− 1−
∑ qv 1 p0 ) ∙ 100

3.influenţa modificării costurilor unitare (Δc).

∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c 0
Δc¿ 1−
( ∑ qv 1 p1 ) (
∙100− 1−
∑ qv 1 p1 ) ∙100

Modelul II

∑ gi ∙r ci ci
c
R=
100
c
( )
unde r i = 1−
pi
∙100

unde:
gi- structura producţiei vândute pe produse;

r ci -rata rentabilităţii comerciale pe produse;


c i-costul unitar;
pi-preţul mediu de vânzare unitar.
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale acţionează în
mod direct şi indirect următorii factori:

1.Δg
Δ Rc 2.1.Δ pi
2. Δr ci
2.2.Δc i

1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);


g i1 ∙ r ci 0 ∑ gi0 ∙ r ci 0
Δg¿ ∑ −
100 100
2.influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale pe produse (Δr ci );

c ∑ gi1 ∙r ci 1 ∑ g i1 ∙ r ci 0
Δr =
i −
100 100
2.1.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare (Δ pi);

46
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

c i0 c
Δ
pi=
∑ gi1 ∙ ( 1−
)
p i1

( pi0 )
∙ 100 ∑ g i1 ∙ 1− i0 ∙100

100 100
2.2.influenţa modificării costurilor unitare (Δc i).
c i1 c
Δ
c i=
∑ gi1 ∙ ( 1−
)
p i1

( pi1 )
∙ 100 ∑ g i1 ∙ 1− i0 ∙100

100 100

2.7.Analiza ratelor de rentabilitate pe produs

La nivel de produs pot fi determinate două tipuri de rate: rata rentabilităţii resurselor
consumate şi rata rentabilităţii comerciale.

Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate pe produs

Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate pe produs ( r rc ) se calculează în raport cu


costul unitar complet astfel:
p−c
r rc = ∙ 100
c

Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate pe


produs acţionează în mod direct următorii factori:

1.Δc
Δr rc =r rc1−r rc 0
2.Δp

1.influenţa modificării costului unitar (Δc);

47
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

p 0−c 1 p −c
Δc¿ ∙ 100− 0 0 ∙100
c1 c0
2.influenţa modificării preţului de vânzare al produsului (Δp).
p 1−c 1 p 0−c1
Δp¿ ∙100− ∙ 100
c1 c1

Analiza ratei rentabilităţii comerciale pe produs

Analiza ratei rentabilităţii comerciale (r c ) pe produs se calculează în raport cu preţul


unitar de vânzare astfel:
p−c
rc= ∙100
p
Conform acestui model asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale pe produs
acţionează în mod direct următorii factori:

1.Δp
Δr c =r c1 −r c 0
2.Δc
1.influenţa modificării preţului de vânzare al produsului (Δp);
p 1−c 0 p 0−c 0
Δp¿ ∙ 100− ∙100
p1 p0
2.influenţa modificării costului unitar (Δc).
p 1−c 1 p −c
Δc¿ ∙100− 1 0 ∙ 100
p1 p1

48
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CAPITOLUL 3.
ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA MODELULUI PRAGULUI
DE RENTABILITATE

În condiţiile economiei de piaţă, agenţii economici sunt interesaţi să cunoască, pe lânga


masa profitului şi rata rentabilităţii, acel prag de rentabilitate sau punct critic al întreprinderii,
prin care urmăresc să stabilească de la ce volum de producţie întreprinderea realizează profit şi
devine rentabilă.
Punctul critic, denumit şi prag de rentabilitate sau punct de echilibru („point mort”  în
franceză sau „break-even” în engleză), reflectă acea dimensiune a activităţii la care veniturile din
vânzarea bunurilor, lucrărilor, serviciilor etc. sunt egale cu cheltuielile (variabile aferente
volumului de activitate şi fixe totale), profitul fiind nul.
Cunoaşterea pragului de rentabilitate şi a intervalului de siguranţă este utilă activităţii
practice întrucât se pot face judecăţi corespunzătoare asupra comportamentului firmei, în cazul
modificării unor variabile care vor influenţa mecanismul de funcţionare al acesteia.
Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic permite aprecierea performanţelor unei
întreprinderi pornind de la separarea cheltuielilor în variabile şi fixe în funcţie de volumul de
activitate al acesteia.
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs (suma lor creşte
direct proporţional cu volumul activităţii), iar cheltuielile fixe sunt variabile pe unitatea de produs

49
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

(suma lor totală fiind constantă, înseamnă că ele se reduc odată cu sporirea volumului de
activitate prin creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie).
Cheltuielile fixe cuprind: amortizarea, salariile personalului de administraţie şi de
întreţinere (manopera indirectă), cheltuielile administrative şi gospodăreşti, chirii, rente, taxe,
speze, asigurări, reclame, comunicaţii, poştă.
Cheltuielile variabile cuprind: materii prime şi materiale directe, material auxiliare,
energie şi utilităţi, cheltuieli cu transportul şi aprovizionarea, manopera directă (inclusiv
asigurările sociale).

3.1.Analiza pragului de rentabilitate contabil şi financiar

Mărimea critică a vânzărilor întreprinderii la care se obţine acoperirea cheltuielilor totale


din veniturile totale reprezintă pragul de rentabilitate contabil al întreprinderii.
Pentru manageri acest prag reprezintă adesea un indicator de apreciere a riscului activităţii
curente, respectiv dacă cifra vânzărilor este superioară sau nu acestui „punct mort” sub care ar
înregistra pierderi stânjenitoare.
Pragul de rentabilitate contabil evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul
este 0.
În opoziţie cu indicatorul de mai sus, pragul de rentabilitate financiar exprimă mărimea
critică a vânzărilor întreprinderii pentru care valoarea actualizată a încasărilor din livrarea de
produse şi servicii, inclusiv din vânzarea pe piaţa secundară a afacerii este cel puţin egală cu
valoarea actualizată a plăţilor materiale, salariale, financiare şi fiscale, inclusiv a capitalului
investit.
Analiza pragului de rentabilitate evidenţiazǎ faptul cǎ un proiect de investiţii poate fi
acceptat chiar şi în condiţiile în care VAN = 0, însǎ acestǎ investiţie nu va contribui nici la
creşterea nici la scǎderea valorii întreprinderii, ci la conservarea valorii sale. Acest prag limitǎ de
acceptare sau de respingere a proiectului de investiţii, numit prag de rentabilitate financiar, este
considerat a fi limita expunerii întreprinderii la riscul implicat de proiectul de investiţii. Înainte
de atingerea pragului de rentabilitate financiar, VAN înregistreazǎ valori negative ceea ce
echivaleazǎ cu respingerea proiectului de investiţie din cauza riscului ridicat pe care îl implicǎ

50
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

acceptarea sa pentru întreprindere. Odatǎ depǎşit pragul de rentabilitate financiar, VAN are valori
pozitive, iar proiectul de investiţie este acceptat pentru cǎ implicǎ un risc minim pentru
întreprindere.
VAN reprezintă valoarea actualizată netă şi se determină ca diferenţă între fluxurile de
trezorerie viitoare actualizate la rata dobânzii de piaţă,respectiv valoarea actuală, pe de o parte,
iar pe de altă parte capitalul investit.

3.2.Analiza pragului de rentabilitate în cazul unei activităţi omogene

La întreprinderile monoproductive (care fabrică un singur produs) pragul de rentabilitate


în unităţi fizice se determină pornind de la ipoteza unui cost variabil unitar constant în raport cu
creşterea volumului producţiei. Aceasta înseamnă că, indiferent de volumul fizic al producţiei
vândute (q), cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt constante, variind în schimb volumul
total al acestora (cv). De asemenea, se porneşte de la ipoteza că preţul unitar de vânzare (p) este
constant, indiferent de volumul produselor fizice vândute(q). Atfel spus piaţa absoarbe toată
producţia la acelaşi preţ.
Pragul de rentabilitate, în cazul realizării unui singur produs, poate fi măsurat cu ajutorul
indicatorilor:
 Volumul fizic critic al producţiei (q cr):
cf cf
q cr = =
p−cv mbv
în care:
cf - suma cheltuielilor fixe pe produs;
p- preţul de vânzare unitar;
cv- cheltuieli variabile pe unitate de produs;
mbv- marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitate de produs.

 Cifra de afaceri critică (CA cr ¿care reflectă vânzările firmei pentru care profitul este egal
cu zero:

51
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CA cr =qcr ∙ p

 Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (G cr ) :


qcr
G cr = ∙ 100
qmax
în care:
q max- capacitatea maximă de producţie în expresie fizică

 Perioada critică ( pcr ) :


CA cr
pcr =
CA
T
în care:
CA
- vânzările medii pe unitate de timp (zi, lună, an)
T

Pragul de rentabilitate poate fi determinat şi prin reprezentare grafică ( fig. 3.2.1.):


 Într-un sistem de axe pe abscisă se reprezintă volumul fizic al producţiei sau capacitatea
de producţie dată de gradul de utilizare a acestora, iar pe ordonată se înscriu costurile totale şi
cuantumul valoric al vânzărilor;
 Paralel cu abscisa se trasează proporţional, dreapta costurilor fixe, care trebuiesc
recuperate indiferent de volumul de produse obţinute;
 În planul celor două axe se trasează linia veniturilor cumulate obţinute din vânzarea
produselor, linia costurilor variabile cumulate şi a celor totale cumulate, aceasta din urmă fiind o
paralelă la costurile variabile din punctul costurilor fixe de pe ordonată;
 La intersecţia dintre dreapta costurilor totale şi cea a încasărilor se obţine punctul critic,
respectiv cantitatea minimă care trebuie produsă, livrată şi încasată, la care nu se obţinie nici
pierdere nici profit. După cantitatea critică, producţia se desfăşăară în condiţii de rentabilitate
pănă la o limită optimă, după care este posibil ca beneficiarul să fie în scădere.
Metoda este aplicabilă în cazul unei producţii omogene sau pe produs, după repartizarea
cheltuielilor şi pleacă de la ipoteza liniarităţii costurilor şi cifrei de afaceri.

52
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Conform figurii de mai jos, profitul maxim ( Pr max) ce poate fi obţinut este latura CD din
triunghiul BCD şi poate fi determinat astfel :
Pr max =qmax ∙ ( p−cv )−cf =q max ∙mbv−cf

Tot din graficul de mai jos se poate observa că încasările () până la un anumit nivel de
producţie sunt inferioare costului total (C t), ceea ce înseamnă că întreprinderea nu-şi poate
acoperi cheltuielile şi nici realiza profit. Această situaţie continuă până în punctul B când
încasările încep să depăşească cheltuielile totale. Ceea ce corespunde nivelului de producţie q cr.
Punctul B şi corespunzător q crreprezintă pragul de rentabilitate al întreprinderii, prag determinat
de atingerea unui anumit nivel de producţie de la care întreprinderea îşi justifică existenţa. Se mai
observă că pe măsură ce creşte diferenţa dintre q cr şi q max, masa profitului este în creştere.
y
CA
C

ct
D

B
CA cr cv

A cf

O q cr q max x

Fig. 3.2.1. Reprezentare grafică a pragului de rentabilitate pe produs (preluat Işfănescu A., Robu V.,
Hristea A., Vasilescu C., Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2002)

53
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

OX - reprezintă volumul fizic al producţiei;


OY – reprezintă indicatorii valorici(C t, V t );
ct – cheltuieli totale pe produs;
cv – cheltuieli variabile pe produs;
cf – suma cheltuielilor fixe pe produs;
ΔOAB – zona pierderilor;
ΔBCD – zona profitului.

O altă modalitate de reprezentare grafică a pragului de rentabilitate este redată în figura


3.2.2., în care :
OX - reprezintă volumul fizic al producţiei;
OY – reprezintă indicatorii valorici (preţ, cheltuieli variabile unitare, cost unitar)
Costul unitar (c) se determină conform următoarei relaţii:
cf
c¿ cv +
q
unde
q – reprezintă volumul fizic al producţiei.

cv

54
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

O q cr x

Fig. 3.2.2. Reprezentare grafică a volumului fizic critic (preluat Işfănescu A., Robu V., Hristea A.,
Vasilescu C., Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2002)

Pragul de rentabilitate, potrivit graficului de mai sus, marchează acea dimensiune a


producţiei în care costul unitar este egal cu preţul de vânzare, profitul fiind zero.

3.3.Analiza pragului de rentabilitate în cazul unei activităţi eterogene

Pentru firmele care au o activitate eterogenă, adică cele care produc şi comercializează o
gamă largă de produse şi mărfuri, pragul de rentabilitate se poate măsura cu ajutorul următorilor
indicatori:
 Cifra de afaceri critică (CA cr ¿:
Cf cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri
CA cr = , unde cv
´ =
1− cv
´ cifra de afaceri
în care:
Cf - suma cheltuielilor fixe la nivel de întreprindere;
cv-
´ cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri.

 Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (G cr ) :


Cf CA cr
G cr = ∙ 100= ∙ 100
Q max ∙ ( 1−cv
´ ) Q max
în care:
Q max - capacitatea maximă de producţie în expresie valorică :
Qmax =∑ c imax ∙ p i

55
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Analiza pragului de rentabilitate evidenţiază o serie de limite ce decurg din aplicarea


practică a acesteia şi anume:
 Cheltuielile fixe se repartizează asupra întregii producţii şi vor fi cu atât mai reduse pe
unitate de produs, cu cât volumul producţiei este mai mare. Ele se recuperează prin vânzările
iniţiale (realizate până la atingerea punctului critic). Însă, în realitate, cheltuielile fixe nu sunt
constante pentru toate nivelurile de activitate. În asemenea cazuri, chiar dacă costurile fixe sunt
direct proporţionale cu volumul producţiei, modificarea costurilor totale generează un nou prag
de rentabilitate;
 În condiţiile economiei de piaţă, preţul de vânzare nu poate rămâne constant, datorită
modificărilor specifice mediului concurenţial. Astfel, în cazul scăderii cererii de piaţă
(neprevăzută de întreprinderi), preţurile vor scădea. Acest fenomen va fi însoţit de întârzierea
plăţilor, creşterea stocurilor, a provizioanelor pentru exploatare, cât şi a celor pentru riscuri şi
cheltuieli. Ca urmare, cheltuielile relativ constante sporesc considerabil, iar profitul va înregistra
o scădere semnificativă. În consecinţă va creşte nivelul pragului de rentabilitate, iar în
reprezentarea grafică acesta se va deplasa spre dreapta pe axa absciselor;
 În cazul în care pe piaţa creşte cererea de produse, atât preţurile cât ţi profitul vor creşte,
determinând o scădere a punctului critic, deci o deplasare spre stânga pe axa absciselor.
Principalele avantaje ale aplicării metodei de analiză a rentabilităţii pe baza punctului
critic sunt:
 permite stabilirea dimensiunii producţiei pentru care activitatea întreprinderii devine
profitabilă;
 indică volumul de producţie ce trebuie obţinută pentru a se înregistra un anumit cuantum
al profilului;
 oferă posibilitatea determinării gradului de utilizare a capacităţii de producţie
corespunzător punctului critic sau în corelaţie cu un anumit cuantum al profitului;
 indică perioada de timp în care firma îşi poate recupera toate cheltuielile efectuate;
 pune în evidenţă corelaţiile dintre dinamica producţiei şi dinamica costurilor, cele din
urmă grupate în variabile şi fixe;
 permite determinarea profitului maxim care poate fi obţinut în anumite condiţii date.
În concluzie, punctul de echilibru nu reprezintă un concept static, nu există un punct critic
absolut, ci un prag de rentabilitate cu un anumit orizont de calcul.

56
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CAPITOLUL 4.
STUDIU DE CAZ : ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER
RO. SRL

4.1. Analiza profitului

Determinarea profitului în perioada analizată se poate vizualiza cu ajutorul graficelor


individuale, care permit o sesizare mai rapidă a evoluţiei veniturilor şi a cheltuielilor totale.

57
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Fig. 4.1.1. Evoluţia veniturilor în perioada 2006-2008 (lei)

160000000

140000000

120000000

100000000
151014101
80000000 123214315
110336910
60000000

40000000

20000000

0
2006 2007 2008

Fig. 4.1.2. Evoluţia cheltuielilor în perioada 2006-2008 (lei)

140000000

120000000

100000000

80000000
126751033
60000000 97331811
85525007
40000000

20000000

0
2006 2007 2008

Aşadar, profitul brut poate fi calculat ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile
totale:
 În anul 2006:
Pfb2006 =V t2006 −C t2006 =110.336 .910−85.525.007=24.811.903 lei

 În anul 2007:
Pfb2007 =V t2007 −C t2007 =123.214 .315−97.331.811=25.882.504 lei

 În anul 2008:
Pfb2008 =V t2008 −Ct 2008=151.014 .101−126.751.033=24.263 .068 lei

Profitul brut este reprezentat grafic în figura 4.1.3.

58
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Fig.4.1.3. Evoluţia profitului brut în perioada 2006-2008 (lei)

26000000

25500000

25000000
25882504
24500000
24811903
24000000
24263068

23500000

23000000
2006 2007 2008

Se constată că anul 2007 a reprezentat un an bun în activitatea întreprinderii, aceasta


înregistrând o creştere a profitului brut de 1.070.601 lei, evoluând de la 24.811.903 lei la
25.882.504 lei. Imediat după aceea societatea a înregistrat o scădere de 1.619.436 lei, cea mai
mică valoarea atinsă de profitul brut în perioada 2006-2008, fiind de 24.263.068 lei.

4.1.1. Analiza structurală a profitului

Pentru a realiza analiza strucutrală a profitului voi avea nevoie de valorile veniturilor şi
cheltuielilor din toate cele trei domenii de activitate, pentru perioada 2006-2008, pe care le voi
prelua din contul de profit şi pierdere şi le voi reprezenta în următorul tabel:

Tabel 4.1.1. Veniturile si cheltuielile din perioada 2006-2008 - lei -


Nr. Simbol
Indicatori 2006 2007 2008
Crt.
1 Venituri din exploatare Ve 109.231.901 121.168.164 148.157.266
2 Venituri financiare Vf 1.105.009 2.046.151 2.856.835
3 Venituri extraordinare V ex 0 0 0
4 Venituri totale (1+2+3) Vt 110.336.910 123.214.315 151.014.101
5 Cheltuieli din
Ce 84.932.934 96.477.637 124.951.095
exploatare
6 Cheltuieli financiare Cf 592.073 854.174 1.799.938
7 Cheltuieli
C ex 0 0 0
extraordinare
8 Cheltuieli totale Ct 85.525.007 97.331.811 126.751.033

59
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

(5+6+7)

Rezultatul exploatării

Profitul sau pierderea din exploatare se determină ca diferenţă între veniturile din
exploatare şi cheltuielile pentru exploatare:
 În anul 2006:
Re2006 =V e2006 −C e2006=¿ 109.231.901−¿ 84.932.934¿ 24.298.967 lei
 În anul 2007:
Re2007 =V e2007 −C e2007=121.168 .164−¿ 96.477.637 ¿ 24.690.527 lei
 În anul 2008:
Re2008 =V e2008 −C e2008 =148.157 .266−¿ 124.951.095¿ 23.206.171 lei

Grafic rezultatul exploatării este reprezentat în figura 4.1.1.1.

Fig. 4.1.1.1. Evoluţia rezultatului exploatării în perioada 2006-2008 (lei)

25000000

24500000

24000000

24690527
23500000 24298967

23000000
23206171

22500000

22000000
2006 2007 2008

Se constată că societate înregistrează profit din activitatea de exploatare, cea mai mare
valoare fiind înregistrată în anul 2007, 24.690.527 lei. Aşadar, anul 2007 a fost un an bun şi
pentru activitatea de exploatare. Tot anul 2008, la fel ca şi în cazul profitului brut, a înregistrat
valoarea cea mai mică a profitului din exploatare, 23.206.171 lei, înregistrând o scădere de
1.484.356 lei.

Rezultatul financiar

Profitul sau pierderea financiară se determină ca diferenţă între veniturile financiare şi


cheltuielile financiare:

60
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

 În anul 2006:
R f 2006=V f 2006 −C f 2006 =1.105 .009−592.073 ¿ 512.936 lei
 În anul 2007:
R f 2007=V f 2007 −C f 2007 =2.046 .151−¿ 854.174 ¿ 1.191.977 lei
 În anul 2008:
R f 2008=V f 2008 −C f 2008 =2.856 .835−1.799 .938 ¿ 1.056.887 lei

Grafic rezultatul financiar este reprezentat în figura 4.1.1.2.

Fig. 4.1.1.2. Evoluţia rezultatului financiar în perioada 2006-2008 (lei)

1200000

1000000

800000
1191977
1056887
600000

400000 512936

200000

0
2006 2007 2008

Se constată că societate înregistrează profit din activitatea financiară.


Anul 2006 a înregistrat cea mai mică valoare a profitului financiar, 512.936 lei, iar anul
2007 valoarea cea mai mare, 1.191.977 lei.
Rezultatul curent al exerciţiului
Profitul sau pierderea curentă se determină ca sumă între rezultatul exploatării şi
rezultatul financiar:
 În anul 2006:
Rc2006 =Re2006 + R f 2006=24.298.967+ 512.936=¿ 24.811.903 lei
 În anul 2007:
Rc2007 =Re2007 + R f 2007=24.690.527+ ¿ 1.191.977 ¿ 25.882.504 lei
 În anul 2008:
Rc2008 =Re2008 + Rf 2008=23.206 .171 .+¿1.056.887 ¿ 24.263.068 lei

61
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Grafic rezultatul curent al exerciţiului este reprezentat în figura 4.1.1.3.

Fig. 4.1.1.3. Evoluţia rezultatului curent al exerciţiului în perioada 2006-2008 (lei)

26000000

25500000

25000000
25882504
24500000
24811903
24000000
24263068

23500000

23000000
2006 2007 2008

Şi în acest caz avem de a face cu un profit, valorile înregistrate fiind aceleaşi cu cele alea
profitului brut deoarece societate nu are activitate extraordinară.

Rezultatul extraordinar va fi zero în toţi cei trei ani deoarece nu avem nici cheltuieli
nici venituri din activitatea extraordinară.

Rezultatul net al exerciţiului


Profitul sau pierderea netă se determină ca diferenţă între profitul impozabil (profitul
brut) şi impozitul pe profit.
Din analiza contului 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” reiese că societatea a avut
următoarele cheltuieli conform contului de profit şi pierdere:
 În anul 2006 – impozit pe profit 4.136.959 lei
Pn2006 ¿ Pfb2006 −I pf 2006=¿ 24.811 .903−4.136 .959 .=20.674 .944 lei
 În anul 2007 – impozit pe profit 4.255.580 lei
Pn2007 ¿ Pfb2007 −I pf 2007=25.882 .504−4.255 .580=21.626 .924 lei
 În anul 2008 – impozit pe profit 4.109.719 lei
Pn2008 ¿ Pfb2008 −I pf 2008 =24.263 .068−4.109 .719=20.153 .349lei

Grafic profitul net al exerciţiului este reprezentat în figura 4.1.1.4.

62
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Fig. 4.1.1.4. Evoluţia profitului net în perioada 2006-2008 (lei)

22000000

21500000

21000000
21626924
20500000
20674944
20000000
20153349
19500000

19000000
2006 2007 2008

4.2. Analiza ratelor de rentabilitate

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau


pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale).
În analiza financiară a întreprinderii principalele rate de rentabilitate sunt următoarele:
 Rata rentabilităţii economice;
 Rata rentabilităţii financiare;
 Rata rentabilităţii avansate;
 Rata rentabilităţii resurselor consumate;
 Rata rentabilităţii comerciale;

4.2.1. Analiza ratei de rentabilitate economică

Rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele


economice angajate pentru obţinerea acestuia.
Pentru a analiza ratea rentabilităţii economice în cadrul societăţii noastre vom folosi
următorul model:
Re CA R e
Re ¿ ∙ 100¿ ∙
A t CA
∙ 100
At
Unde:
Re - rata rentabilităţii economice;
Re - rezultatul exploatării;

63
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

At - active totale;
CA – cifra de afaceri.
Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil vom intocmi tabel
4.2.1. cu informaţiile necesare determinării ratei rentabilităţii economice:

Tabel 4.2.1. Determinarea ratei rentabilităţii economice - lei -


Nr.
Simbo
Crt Indicatori 2006 2007 2008
l
.
1 CA exprimată în preţ de
∑ qv p 108.190.849 118.829.702 149.027.699
vânzare
2 ∑ qv c
Costul cifrei de afaceri 83.378.946 92.947.198 124.764.631

3 CA efectivă exprimată în: ∑ qv 1 c 0


-Costuri prevăzute ∑ qv 1 p0 88.766.000 120.764.000
-Preţ de vânzare prevăzut 115.000.000 132.000.000
4 Active imobilizate Ai 45.544.220 53.411.800 54.762.272
5 Active circulante Ac 53.464.369 75.261.461 68.336.157
6 Active totale (4+5) At 99.008.589 128.673.261 123.098.429
7 Rezultatul exploatării Re 24.298.967 24.690.527 23.206.171

Rata rentabilităţii economice va avea următoarele valori:


 În anul 2006:

R e2006 24.298.967
Re 2006 =¿ ∙ 100¿ ∙100=24,54 %
A t2006 99.008.589
 În anul 2007:
R e2007 24.690 .527
Re 2007 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=19,19 %
A t2007 128.673.261
 În anul 2008:

R e2008 23.206.171
Re 2008 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=18,85 %
A t2008 123.098.429
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice:
 Pentru perioada 2006-2007:

64
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

ΔRe 2006−2007 =Re 2007 −Re 2006=19,19 %−24,54 %=−5,35 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi şi indirecţi:
1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total exprimată ca număr de rotaţii (Δ

CA
):
At

CA CA 2007 CA 2006
Δ
At
¿ ( −
A t2007 A t2006 )
∙ Rc 2006 ∙ 100

Re2006 24.298 .967


Rc 2006 = ∙ 100¿ ∙ 100=22,46 %
CA 2006 108.190.849
CA
Δ
At
¿ ( 118.829 .702 108.190 .849
128.673.261 99.008 .589 )
− ∙ 22,46 %=−0,1692 ∙ 22,46 %=−3,8 %

2.influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale ( Δ R c):


CA 2007
Δ Rc = ∙ ( R c2007 −R c 2006 )
A t2007
R e2007 24.690 .527
Rc 2007 =¿ ∙ 100¿ ∙100=20,78 %
CA 2007 118.829.702
118.829 .702
Δ Rc = ∙ ( 20,78 %−22,46 % )=0,9235 ∙ (−1,68 % )=−1,55 %, din care
128.673.261
datorită influenţei următorilor factori direcţi:
2.1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg):
CA 2007 ' c
Δg = ∙ ( R −Rc 2006 )
A t2007 ❑

∑ qv1 c 0 88.766 .000



'
(
R c = 1−
∑ qv1 p0 ) (
∙ 100¿ 1−
115.000 .000 )
∙ 100 ¿ 22,81 %

118.829 .702
Δg = ∙ ( 22,81 %−22,46 % )=0,9235 ∙0,35 %=0,32%
128.673.261
2.2.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare (Δp):
CA 2007 ' ' c ' c
Δp = ∙ ( R −❑R )
A t2007 ❑

∑ qv 1 c 0 88.766 .000
''
❑ (
R c = 1−
∑ qv1 p1 ) ( ∙ 100¿ 1−
118.829 .702)∙ 100 ¿ 25,3 %

118.829 .702
Δp = ∙ ( 25,30 %−22,81 % ) =0,9235 ∙2,49 %=2,30 %
128.673.261

65
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

2.3.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);


CA 2007
Δc = ∙ ( R c2007 −❑' ' Rc )
A t2007
118.829 .702
Δc = ∙ ( 20,78 %−25,30 % )=0,9235 ∙ (−4,52 % ) =−4,17 %
128.673.261

 Pentru perioada 2007-2008:


ΔRe 2007−2008 =Re 2008−R e2007 =18,85 %−19,19 %=−0,34 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi şi indirecţi:
1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total exprimată ca număr de rotaţii (Δ

CA
):
At

CA CA 2008 CA2007
Δ
At
¿ ( −
A t2008 A t2007 )
∙ Rc 2007 ∙ 100

CA
Δ
At
¿ ( 149.027 .699 118.829 .702
123.098 .429 128.673 .261 )
− ∙ 20,78 %=( 1,21−0,9235 ) ∙ 20,78 %=5,96 %

2.influenţa modificării ratei rentabilităţii comerciale ( Δ R c):


CA 2008
Δ Rc = ∙ ( R c2008 −R c2007 )
A t2008
R e2008 23.206.171
Rc 2008 =¿ ∙ 100¿ ∙100=15,57 %
CA 2008 149.027.699
149.027.699
Δ Rc = ∙ ( 15,57 %−20,78 % )=1,21 ∙ (−5,21 % )=−6,30 %, din care datorită
123.098.429
influenţei următorilor factori direcţi:
2.1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg):
CA 2008 ' c
Δg = ∙ ( R −Rc 2007 )
A t2008 ❑

∑ qv1 c 0 120.764 .000



'
(
R c = 1−
∑ qv1 p0 ) (
∙ 100¿ 1−
132.000 .000)∙ 100 ¿ 8,51 %

149.027.699
Δg = ∙ ( 8,51 %−20,78 % )=1,21∙ (−12,27 % )=−14,85 %
123.098.429
2.2.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare (Δp):

66
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CA 2008 ' ' c ' c


Δp = ∙ ( R −❑ R )
A t2008 ❑

∑ qv 1 c 0 120.764 .000
''

c
(
R = 1−
∑ qv1 p1 ) (
∙ 100¿ 1−
149.027 .699 )
∙ 100 ¿ 18,96 %

149.027.699
Δp = ∙ ( 18,96 %−8,51 % )=1,21∙ 10,45 %=12,65 %
123.098.429
2.3.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);
CA 2008
Δc = ∙ ( R c2008 −❑' ' Rc )
A t2008
149.027.699
Δc = ∙ ( 15,57 %−18,96 % )=1,21 ∙ (−3,39 % )=−4,10 %
123.098.429

Grafic rata rentabilităţii economice este reprezentată în figura 4.2.1.

Fig. 4.2.1. Evoluţia ratei rentabilităţii economice


30.00%

24.54%
25.00%

20.00% 19.19%
18.85%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008

În perioada 2006-2007 se constată o scădere a ratei rentabilităţii economice cu 5,35%, de


la 24,54% cât s-a înregistrat în anul 2006 la 19,19%, valoare atinsă în anul 2007.
Această scădere s-a datorat faptului că atât viteza de rotaţie a activului total, cât şi rata
rentabilităţii comerciale au influenţat negativ evoluţia ratei rentabilităţii economice, cu -3,8%,
respectiv cu -1,55%.
Rata rentabilităţii comerciale a avut o influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii
economice datorită influenţei negative a modificării costurilor unitare de – 4,71%, care a fost
suficient de mare încât să acopere influenţele pozitive ale modificării producţiei vândute pe
produse cu 0,32% şi modificării preţurilor medii de vânzare cu 2,30%.

67
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

În anul 2008 rata rentabilităţii economice atinge valoare de -18,85%, înregistrând o


scădere mai mică decât cea din perioada precedentă, de doar 0,34%.
Acest lucru s-a datorat faptului că deşi modificarea vitezei de rotaţie a activului total a
influenţat pozitiv evoluţia ratei cu 5,96%, modificarea ratei renatabilităţii comerciale a înregistrat
o influenţă negativa mai mare, de -6,30%, societatea nereuşind nici de data aceasta să înregistreze
o creştere a ratei rentabilităţii economice.
Preţurile medii de vânzare au înregistrat în această perioadă o evoluţie pozitivă
considerabilă, de 18,96%, însă influenţa negativă a structurii producţiei vândute pe produse şi a
costurilor unitare au determinat evoluţia negativă a ratei rentabilităţii comerciale.

4.2.2. Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri în calitatea lor de


surse de finanţare a activităţii întreprinderii.
În funcţie de capitalul utilizat în determinarea acestei rate, literatura de specialitate
recomandă doi indicatori:
 Rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu;
 Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent.
Deoarece în cadrul societăţii analizate nu avem datorii pe termen mediu şi lung, capitalul
permanent va fi egal cu capitalul propriu.
Voi utiliza următoarea relaţie pentru a determina rata rentabilităţii financiare:
Pn V t A t Pn
R fin ¿ ∙ 100¿ ∙ ∙ ∙ 100
K pr A t K pr V t
unde:
R fin- rata rentabilităţii financiare a capitalului propriu;
Pn- profitul net;
K pr - capitalul propriu;
V t - venituri totale;
At - active totale;
Vt
- viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii;
At

68
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

At
-factorul de multiplicare a capitalului propriu sau pârghia financiară;
K pr
Pn
- rentabilitatea netă a veniturilor totale.
Vt
Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil vom intocmi următorul
tabel cu informaţiile necesare determinării ratei rentabilităţii financiare după cele două metode:

Tabel 4.2.2. Determinarea ratei rentabilităţii financiare - lei -


Nr. Simbol
Indicatori 2006 2007 2008
Crt
1 Capital propriu K pr 85.062.784 106.689.708 100.843.057
3 Active totale At 99.008.589 128.673.261 123.098.429
4 Venituri totale Vt 110.336.910 123.214.315 151.014.101
5 Profit net Pn 20.674.944 21.626.924 20.153.349
Viteza de rotaţie a
Vt
6 activului total, exprimată 1,1144 0,9576 1,2268
At
prin număr de rotaţii
At
7 Pârghia financiară 1,1639 1,2060 1,2207
K pr
Rentabilitatea netă a Pn
8 0,1874 0,1755 0,1334
veniturilor totale Vt

Aşadar, valorile ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii vor fi:


 În anul 2006:

Pn2006 20.674 .944


R fin2006=¿ ∙ 100¿ ∙ 100=24,23 %
K pr2006 85.320 .189
 În anul 2007:
P 21.626 .924
R fin2007=¿ n2007 ∙ 100¿ ∙ 100=20,23 %
K pr2007 106.891.762
 În anul 2008:

Pn2008 20.153.349
R fin2008=¿ ∙ 100¿ ∙100=19,92 %
K pr2008 101.154 .765
Analiza factorială a ratei rentabilităţii finanaciare:
 Pentru perioada 2006-2007:

69
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δ R fin2006−2007 =Rfin2007−R fin2006 =20,27 %−24,31 %=−4,04 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi:
1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii

Vt
(Δ -);
At
V t V t2007 V t 2006 A t2006
Δ
At
= ( −
A t2007 At 2006 ) ∙
K pr2006

P n2006
∙ 100=( 0,9576−1,1144 ) ∙ 1,1639 ∙ 0,1874 ∙100=−3,42 %
V t2006
At
2.influenţa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu (Δ );
K pr
A t V t2007 A t2007 A t2006
Δ =
K pr A t2007
∙ ( −
K pr2007 K pr2006)∙

P n2006
∙ 100=0,9576 ∙ ( 1,2060−1,1639 ) ∙ 0,1874 ∙100=0,75 %
V t2006
Pn
3.influenţa modificării rentabilităţii nete a veniturilor totale (Δ );
Vt
P n V t 2007 A t2007
Δ = ∙ ∙
V t At 2007 K pr2007

Pn2007 Pn2006
( −
V t 2007 V t 2006 )
∙ 100=0,9576 ∙ 1,2060∙ ( 0,1755−0,1874 ) ∙100=−1,38 %

 Pentru perioada 2007-2008:


Δ R fin2007−2008 =Rfin 2008−R fin2007 =19,98 %−20,27 %=−0,29 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi:
1.influenţa modificării vitezei de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii

Vt
(Δ -);
At

70
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

V t V t2008 V t 2007 A t2007


Δ
At
= ( −
A t2008 At 2007 ) ∙
K pr2007

P n2007
∙ 100=( 1,2268−0,9576 ) ∙1,2060 ∙ 0,1755∙ 100=5,69 %
V t2007
At
2.influenţa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu (Δ );
K pr
A t V t2008 A t2008 A t2007
Δ =
K pr A t2008
∙ ( −
K pr2008 K pr2007)∙

P n2007
∙ 100=1,2268 ∙ ( 1,2207−1,2060 ) ∙ 0,1755∙ 100=0,32%
V t2007
Pn
3.influenţa modificării rentabilităţii nete a veniturilor totale (Δ );
Vt
P n V t 2008 A t2008
Δ = ∙ ∙
V t At 2008 K pr2008

Pn2008 Pn2007
( −
V t 2008 V t2007 )
∙100=1,2268 ∙1,2207 ∙ ( 0,1334−0,1755 ) ∙100=−6,30 %

Grafic rata rentabilităţii financiare este reprezentată în figura 4.2.2.

71
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Fig. 4.2.2. Evoluţia ratelor rentabilităţii financiare


30.00%

24.23%
25.00%

20.23% 19.92%
20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008

Se constată că rata rentabilităţii financiare are tendinţa de a scădea.


În perioada 2006-2007, rata rentabilităţii financiare scade de la 24,23%, valoare atinsă în
anul 2006, la 20,23% în anul 2007, înregistrând o diminuare de 4,04%.
Această scădere a fost determinată de influenţa negativă a modificării vitezei de rotaţie a
activului total de -3,42% şi de influenţa negativă a rentabilităţii nete a veniturilor totale de
-1,38%. Deşi, pârghia financiară a influenţat pozitiv evoluţia ratei rentabilităţii financiare,
valoarea acesteia nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperi influenţele negative ale
celorlalţi factori, înregistrând o creştere de doar 0,75%.
Rata rentabilităţii financiare continuă să scadă, atingând în anul 2008 valoarea de 19,92%.
În perioada 2007-2008, rata rentabilităţii financiare a înregistrat o scădere mai redusă faţă de
perioada precedentă, şi anume 0,29% . Această scădere a fost determinată de influenţa negativă a
rentabilităţii nete a veniturilor totale de -6,30%. Influenţele pozitive ale pârghiei financiare şi
vitezei de rotaţie a activului total nu au fost nici de această dată suficient de mari pentru a
determina o creştere a ratei rentabilităţii financiare.
.

4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate

72
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Rata rentabilităţii resurselor avansate reprezintă raportul între rezultatul curent al


exerciţiului şi valoarea medie a activelor fixe şi a soldului mediu al activelor circulante.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor avansate sau ocupate se poate realiza utilizând
următorul model:
P fb
Ra = ∙ 100

unde:
Ra - rata rentabilităţii resurselor avansate;
Pfb - profitul brut;
V́ - valoarea medie a fondurilor avansate;
Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil vom intocmi tabelul
4.2.3. cu informaţiile necesare determinării ratei rentabilităţii resurselor avansate:

Tabel 4.2.3. Determinarea ratei rentabilităţii resurselor avansate - lei -


Nr.
Indicatori Simbol 2006 2007 2008
Crt.
CA exprimată în preţ de
1 ∑ qv p 108.190.849 118.829.702 149.027.699
vânzare

2 Costul cifrei de afaceri


∑ qv c 83.378.946 92.947.198 124.764.631

CA efectivă exprimată în:


3 -Costuri prevăzute ∑ qv 1 c 0 88.766.000 120.764.000
-Preţ de vânzare prevăzut ∑ qv 1 p0 115.000.000 132.000.000

4 Active imobilizate Ai 45.544.220 53.411.800 54.762.272

5 Active circulante Ac 53.464.369 75.261.461 68.336.157

Valoarea medie a
6 V́ 99.008.589 128.673.261 123.098.429
fondurilor avansate (4+5)
7 Profitul brut Pfb 24.811.903 25.882.504 24.263.068

Aşadar, valorile ratei rentabilităţii resurselor avansate vor fi:


 În anul 2006:

73
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

P fb2006 24.811 .903


Ra2006 =¿ ∙ 100¿ ∙100=25,06 %
V́ 2006 99.008.589
 În anul 2007:
P 25.882 .504
Ra2007 =¿ fb2007 ∙ 100¿ ∙ 100=20,11 %
V́ 2007 128.673.261
 În anul 2008:

P fb2008 24.263.068
Ra2008 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=19,71%
V́ 2008 123.098.429
Analiza factorială a ratei rentabilităţii resurselor avansate:
 Pentru perioada 2006-2007:
Δ Ra =Ra2007 −Ra2006 =20,11 %−25,06 %=−4,95 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi şi indirecţi:
1.influenţa modificării valorii medii a fondurilor avansate (ΔV́ );
Δ

Pfb2006 P fb2006 24.811 .903 24.811 .903


V́ = ∙100− ∙ 100= ∙ 100− ∙ 100=19,28 %−25,06 %=−5,78 %
V́ 2007 V́ 2006 128.673.261 99.008 .589
1.1.influenţa modificării valorii medii a activelor imobilizate (Δ Ai );
Pfb2006
Δ Ai = ∙ 100 −¿
Ai2007 + A c2006

P fb2006 24.811 .903


∙100= ∙100−25,06 %=23,21 %−25,06 %=−1,85 %
A i2006 + A c2006 53.411.800+53.464 .369
1.2.influenţa modificării valorii medii a activelor circulante (Δ Ac );
Pfb2006
Δ Ac = ∙ 100 −¿
Ai2007 + A c2007

P fb2006 24.811 .903


∙100= ∙ 100−23,21 %=19,28 %−23,21 %=−3,93 %
A i2007 + A c2006 53.411 .800+75.261 .461
2.influenţa modificării profitului brut (Δ Pfb );

74
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Pfb2007
Δ Pfb = ∙100 –
V́ 2007

P fb2006 24.811 .903


∙ 100=20,11 %− ∙100=20,11 %−19,28 %=0,83 % , din care datorită
V́ 2007 128.673 .261
influenţei următorilor factori direcţi:
2.1.influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );
Pfb2006 ∙ Iq v P fb2006
Δq v = ∙ 100 −¿ ∙ 100
V́ 2007 V́ 2007

Iq v =
∑ qv 1 p 0 ∙ 100¿ 115.000 .000 ∙ 100=106,29%
∑ qv 0 p 0 108.190.849
24.811 .903∙ 106.29 %
Δq v = – 19,28 %=20,49 %−19,28 %=1,21 %
128.673.261
2.2.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 P fb2006 ∙ Iq v
Δg¿ ∙ 100 −¿ ∙ 100
V́ 2007 V́ 2007

115.000 .000−88.766 .000


¿ ∙ 100−20,49 %=20,39 %−20,49 %=−0,10 %
128.673 .261
2.3.influenţa modificării costului pe unitate de produs (Δc);

Δc¿−
∑ qv 1 c 1−∑ qv1 c 0 ∙ 100¿− 92.947.198−88.766 .000 ∙ 100=−3,25 %
V́ 2007 128.673 .261
2.4.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 p0 ∙ 100¿ 118.829 .702−115.000 .000 ∙ 100=2,97 %
V́ 2007 128.673 .261
 Pentru perioada 2007-2008:
Δ Ra =Ra2008 −Ra2007 =19,71%−20,11 %=−0,4 % , din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi şi indirecţi:
1.influenţa modificării valorii medii a fondurilor avansate (ΔV́ );
Pfb2007 P fb2007 25.882.504
ΔV́ = ∙100− ∙ 100= ∙100−20,11 %=21,02 %−20,11 %=0,91 %
V́ 2008 V́ 2007 123.098.429
1.1.influenţa modificării valorii medii a activelor imobilizate (Δ Ai );

75
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Pfb2007
Δ Ai = ∙ 100 −¿
Ai2008 + A c2007

P fb2007 25.882 .504


∙100= ∙ 100−20,11 %=19,90 %−20,11 %=−0,21 %
A i2007 + A c2007 54.762 .272+75.261.461
1.2.influenţa modificării valorii medii a activelor circulante (Δ Ac );
Δ

Pfb2007 P fb2007 25.882 .504


Ac = ∙ 100− ∙100= ∙ 100−19,90 %=21,02%−19,9 %=1,12 %
Ai2008 + A c2008 A i2008 + A c2007 123.098.429
2.influenţa modificării profitului brut (Δ Pfb );
Pfb2008
Δ Pfb = ∙ 100 –
V́ 2008

P fb2007 24.263 .068


∙ 100= ∙100−21,02 %=19,71%−21.02 %=−1,31 %, din care datorită
V́ 2008 123.098 .429
influenţei următorilor factori direcţi:
2.1.influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute (Δq v );
Pfb2007 ∙ Iq v P fb2007
Δq v = ∙ 100 −¿ ∙ 100
V́ 2008 V́ 2008

Iq v =
∑ qv 1 p 0 ∙ 100¿ 132.000.000 ∙100=111,08%
∑ qv 0 p 0 118.829 .702
25.882.504 ∙ 111,08 %
Δq v = – 21,02 %=23,35 %−21,02 %=2,33 %
123.098.429
2.2.influenţa modificării structurii producţiei vândute (Δg);
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 P fb2007 ∙ Iq v
Δg¿ ∙ 100 −¿ ∙ 100
V́ 2008 V́ 2008

132.000.000−120.764 .000
¿ ∙ 100−23,35 %=9,13 %−23,35 %=−14,22 %
123.098 .429
2.3.influenţa modificării costului pe unitate de produs (Δc);

Δc¿−
∑ qv 1 c 1−∑ qv1 c 0 ∙ 100¿− 124.764 .631−120.764 .000 ∙ 100=−3,25 %
V́ 2008 123.098 .429
2.4.influenţa modificării preţului de vânzare pe produs (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 p0 ∙ 100¿ 149.027.699−132.000.000 ∙100=13,83 %
V́ 2008 123.098 .429

76
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Grafic rata rentabilităţii resurselor avansate este reprezentată în figura 4.2.3.

Fig. 4.2.3. Evoluţia ratei rentabilităţii resurselor avansate


30.00%

25.06%
25.00%

20.11% 19.71%
20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008

Se observă că rata rentabilităţii resurselor avansate scade în anul 2007 de la 25,06% cât
s-a înregistrat în anul 2006 la 20,11%, înregistrând aşadar o scădere de până la 4,95%.
Cu toate că modificarea profitului brut a influenţat pozitiv evoluţia rate rentabilităţii
resurselor avansate cu până la 0,83%, aceasta a înregistrat scădere deoarece modificarea negativă
a valorii medii a fondurilor avansate de 5,78% a fost după cum se observă mult mai mare.
Valoarea medie a fondurilor avansate a înregistrat o modificare negativă datorită faptului
că, atât activele circulante, cât şi activele imobilizate au înregistrat modificări negative în
perioada 2006-2007.
În perioada 2007-2008, rata rentabilităţii resurselor avansate continuă să scadă, ajungând
în 2008 la valoarea de 19,71%, înregistrând aşadar o scădere de doar 0,4%, mult mai mică faţă
de cea din perioada 2006-2007.
Deşi valoarea medie a fondurilor avansate a înregistrat în perioada 2007-2008 o
modificare pozitivă de 0,91%, aceasta nu a fost suficient de mare pentru a putea acoperi
modificarea negativă a profitului brut de 1,31%, societatea înregistrând şi în această perioadă o
scădere a ratei rentabilităţii resurselor avansate.
Activele circulante au avut un rol important în influenţă valorii medii a fondurilor
avansate, modificarea pozitivă a acestora de 1,12% reuşind să acopere minusul rezultat din
influenţa negativă a activelor imobilizate de 0,21%.

77
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

4.2.4. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate reflectă corelaţia dintre rezultatul aferent cifrei de
afaceri şi costurile totale aferent vânzărilor.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate se poate realiza utilizând următorul
model:

rc Re ∑ q v p−∑ q v c ∙ 100 , unde:


R = ∙ 100=
∑ qv c ∑ qv c
Rrc reprezintă rata rentabilităţii resurselor consumate;
Re reprezintă rezultatul exploatării;

∑ qv p reprezintă veniturile din exploatare;


∑ qv c reprezintă cheltuielile de exploatare.
Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil vom intocmi următorul
tabel cu informaţiile necesare determinării ratei rentabilităţii resurselor consumate:

Tabel 4.2.4. Determinarea ratei rentabilităţii resurselor consumate - lei -


Nr
Indicatori Simbol 2006 2007 2008
crt
1 Venituri de exploatare ∑ qv p 109.231.901 121.168.164 148.157.266

2 Cheltuieli din exploatare ∑ qv c 84.932.934 96.477.637 124.951.095

CA efectivă exprimată în:


93.000.000 107.000.000
3 -Costuri prevăzute ∑ qv 1 c 0 118.000.000 138.000.000
-Preţ de vânzare prevăzut ∑ qv 1 p0
4 Rezultatul exploatării Re 24.298.967 24.690.527 23.206.171
Aşadar, valorile ratei rentabilităţii resurselor consumate vor fi:
 În anul 2006:

Re2006 24.298.967
Rrc2006 =¿ ∙ 100¿ ∙100=28,61 %
∑ q v c 2006 84.932.934
 În anul 2007:
Re2007 24.690.527
Rrc2007 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=25,59 %
∑ q v c 2007 96.477 .637

78
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

 În anul 2008:

Re2008 23.206 .171


Rrc2008 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=18,57 %
∑ q v c 2008 124.951.095
Analiza factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate:
 Pentru perioada 2006-2007:
Δ R rc=Rrc2007 −Rrc2006 =25,59 %−28,61 %=−3,02 %, din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi:
1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);

Δg¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100 −¿
∑ qv 0 p 0−∑ qv 0 c 0 ∙ 100
∑ qv 1 c0 ∑ qv 0 c 0
118.000 .000−93.000 .000
¿ ∙ 100−28,61%=26,88 %−28,61 %=−1,73 %
93.000 .000
2.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);

Δc¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100 −¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c0
118.000 .000−96.477 .637
¿ ∙100−26,88 %=22,31 %−26,88 %=−4,57 %
96.477 .637
3.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de prods (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 c 1 ∙ 100 −¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c1
¿ 25,59 %−22,31 %=−3,28 %
 Pentru perioada 2007-2008:
Δ R rc=Rrc2008 −Rrc2007 =18,57 %−25,59 %=−7,02 %, din care datorită influenţei
următorilor factori direcţi:
1.influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse (Δg);

Δg¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100 −¿
∑ qv 0 p 0−∑ qv 0 c 0 ∙ 100
∑ qv 1 c0 ∑ qv 0 c 0
138.000.000−107.000.000
¿ ∙100−25,59 %=28,97 %−25,59 %=3,38 %
107.000 .000
2.influenţa modificării costurilor unitare (Δc);

79
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Δc¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100 −¿
∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c0 ∙ 100
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c0
138.000.000−124.951.095
¿ ∙ 100−28,97 %=10,44 %−28,97 %=−18,53 %
124.951 .095
3.influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de prods (Δp).

Δp¿
∑ qv 1 p1−∑ qv 1 c 1 ∙ 100 −¿ ∑ qv 1 p0 −∑ qv 1 c1 ∙ 100¿ 18,57 %−10,44 %=8,13 %
∑ qv 1 c 1 ∑ qv 1 c1

Grafic rata rentabilităţii resurselor consumate este reprezentată în figura 4.2.4.

Fig. 4.2.4. Evoluţia ratei rentabilităţii resurselor consumate


35.00%

28.61%
30.00%
25.59%
25.00%

20.00% 18.57%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008

Se observă că rata rentabilităţii resurselor consumate are tendinţa de a scădea, în anul


2007 scăzând de la 28,61%, cât s-a înregistrat în anul 2006, la 25,59%, deci cu aproximativ
3,02%.
Scăderea cu până la 3,02% a ratei rentabilităţii resurselor consumate se datorează
modificării negative a structurii producţiei vândute de -1,73%, a costurilor unitare cu până la
-4,57% şi a preţurilor medii de vânzare pe produs cu -3,28%.
În perioada 2007-2008 rata rentabilităţii resurselor consumate înregistrează o scădere mult
mai mare faţă de perioada precedentă, de 7,02%.
Cu toate că atât modificarea structurii producţiei vândute, cât şi modificarea preţului pe
unitate de produs au influenţat pozitiv evoluţia ratei rentabilităţii resurselor consumate, acestea nu
au fost suficient de mari pentru a determina o creştere a ratei renatbilităţii resurselor consumate,
80
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

modificarea costului pe unitate de produs înregistrând o influenţă negativă mai mare decât cele
două cumulate.

4.2.5. Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Analiza ratei rentabilităţii comerciale se poate realiza utilizând următorul model:


Re
Rc = ∙ 100
CA
unde:
Rc - rata rentabilităţii comerciale;
Re - rezultatul exploatării;
CA - cifra de afaceri.
Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţul contabil vom intocmi următorul
tabel cu informaţiile necesare determinării ratei rentabilităţii comerciale:

Tabel 4.2.5. Determinarea ratei rentabilităţii comerciale - lei -


Nr.
Crt Indicatori 2006 2007 2008
.
1 Rezultatul exploatării 24.298.967 24.690.527 23.206.171
2 Cifra de afaceri 108.190.849 118.829.702 149.027.699

Aşadar, valorile ratei rentabilităţii comerciale vor fi:


 În anul 2006:

R e2006 24.298 .967


Rc 2006 =¿ ∙ 100¿ ∙ 100=22,46 %
CA 2006 108.190.849
 În anul 2007:
R e2007 24.690 .527
Rc 2007 =¿ ∙ 100¿ ∙100=20,78 %
CA 2007 118.829.702
 În anul 2008:

R e2008 23.206.171
Rc 2008 =¿ ∙ 100¿ ∙100=15,57 %
CA 2008 149.027.699

81
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale a fost realizată la analiza factorială a


ratei rentabilităţii economice.
Grafic rata rentabilităţii resurselor comerciale este reprezentată în figura 4.2.5

Fig. 4.2.5. Evoluţia ratei de rentabilitate comercială


25.00%
22.46%
20.78%
20.00%
15.57%
15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2006 2007 2008

Se constată că rata rentabilităţii comerciale calculată prin raportarea rezultatului


exploatării la cifra de afaceri a înregistrat o scădere uşoară de 1,68% în anul 2007, urmând ca în
anul 2008 aceasta să continue să scadă, ajungând la o diferenţă de – 5,21%.
În perioada 2006-2007 scăderea s-a datorat influenţei negative a modificării costurilor
unitare de – 4,71%, care a fost suficient de mare încât să acopere influenţele pozitive ale
modificării producţiei vândute pe produse cu 0,32% şi modificării preţurilor medii de vânzare cu
2,30%.
În perioada 2007-2008 modificarea structurii producţiei vândute pe produse şi
modificarea costurilor uniatare au influenţat negativ evoluţia ratei rentabilităţii comerciale cu
-14,85%, respectiv -4,10%, iar modificarea preţurilor medii de vânzare a influenţat pozitiv
evoluţia ratei cu 12,65%.

82
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Din lucrarea de faţă rezultă că rentabilitatea, nu este altceva decât o formă sintetică de
exprimare a eficenţei întregii activităţi economice a întreprinderii.
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei, care este mult mai
cuprinzătoare reprezentând cea mai cuprinzătoare categorie care caracterizează rezultatele ce
decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea sau economisirea unor resurse.
Pentru calculele de rentabilitate economică se pot utiliza ca rezultat (efect) nu numai
profitul net, ci întregul venit net, deci profitul brut.
În urma anlizei efectuate la societate SC. DR. OETKER RO. SRL., concluzia generală
este aceea că societatea desfăşoară o activitate rentabilă, obţinând profit în toţi cei trei ani
analizaţi, respectiv 2006, 2007 şi 2008.
Se constată că societatea a obţinut cel mai mare profit din activitatea de exploatare, anul
2007 înregistrând cea mai ridicată valoare a profitului, respectiv 24.690.527 lei. Cel mai
important rol în cadrul activităţii de exploatare la avut producţia vândută şi veniturile din
vânzarea mărfurilor, acestea înregistrând cele mai mari valori în cadrul veniturilor din exploatare.
Societatea a înregistrat cel mai mic profit din exploatare în anul 2008, ca urmare a
creşterii seminificative a cheltuielilor din exploatare faţă de veniturile din exploatare. Dat fiind
domeniul de activitate al firmei, şi în acest an producţia vândută şi veniturile din vânzarea
mărfutilor (cifra de afaceri netă) au deţinut cel mai important procent din totalul veniturilor din
exploatare.
În toţi cei trei ani analizaţi, cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile au
înregistrat cele mai mari valori din cheltuielile de exploatare.
În activitatea financiară se constată că întreprinderea a înregistrat cel mai mic profit în
anul 2006, urmând ca în anul 2007 să înregistreze cea mai mare valoare, respectiv de 1.191.977
lei.Societatea nu deţine venituri sau cheltuieli din activitatea extraordinară.
Ca urmare a celor prezentate, societatea înregistrează cel mai mare profit net în anul 2007,
iar cel mai mic în anul 2008.

83
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

Pentru ca întreprinderea să obţină un profit mai mare, deci rentabilitatea să fie


imbunătăţită, Consiliul de Administraţie a făcut o serie de propuneri, între care :
 Adaptarea uneia din strategiile propuse;
 Efectuarea de noi investiţii informaţionale;
 Renunţarea la strategiile propuse şi conceperea unei noi strategii;
 Preluarea studiului sau a scopului vizat.
În cazul alegerii şi transpunerii în practică a unei strategii comerciale, este necesar a se
realiza un plan detaliat de realizare şi informare a persoanelor de la care trebuie avută adeziunea
acestora, ţinând seama în acelaşi timp de elementele perturbării care pot intervenii. Costul se va
efectua atât asupra vânzărilor, cât şi asupra costurilor, deci asupra rentabilităţii globale a
întreprinderii.

84
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

BIBLIOGRAFIE

1. Balu M-E. – Analiza economico-financiară - Teorie si aplicaţii , Ed. Fundaţia România


de Mâine, Bucureşti, 2005;
2. Bistriceanu Gh., Adochiţei M., Negrea E.- Finanţele agenţilor economici, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001;
3. Brezeanu P. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. ASE, Bucureşti, 2002;
4. Brezeanu P., Boştinaru A., Prăjişteanu B. - Diagnostic financiar: instrumente de analiză
financiară, Ed.Economică, Bucureşti, 2003;
5. Cojocaru C. - Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, Ed.
Economică, Bucureşti, 1997;
6. Dobrotă N. - Dicţionar de economie, Ed. Economică, Bucureşti, 1999;
7. Dragotă V., Ciobanu A., Obreja L. - Management financiar vol. I „Analiză financiară şi
gestiune financiară operativă”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;
8. Georgescu A. - Gestiunea financiară a întreprinderii I, Ed. UCDC, Bucureşti, 2005;
9. Georgescu A. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Repere teoretice, aplicaţii practice,
teste grilă, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006;
10. Gheorghiu Al. - Analiza rentabilităţii la nivel macroeconomic, Revista Română de
Statistică, nr. 1, septembrie, 1992;
11. Gheorghiu Al. - Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004;
12. Ghic G., Grigorescu C.J. - Analiză economico-financiară-repere teoretice şi practice, Ed.
Universitara, Bucureşti, 2008;
13. Işfanescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C. - Analiză economio-financiară, Ed. ASE,
Bucureşti, 2002;
14. Işfanescu A., Robu V., Anghel I., Stan V. Sorin, - Ghid practic de evaluare a
întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2001 ;

85
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

15. Mărgulescu D .- Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale – metode şi


tehnici, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1994;
16. Moroşan I. – Analiza economico-financiară, Ed. Fundaţia România de Mâine, Bucureşti,
2006;
17. Niculescu M. – Diagnostic global strategic, Ed. Economică, Bucureşti, 1997 ;
18. Pierre F. - Valorisation d’entreprise et theorie financiere, Edition d’Organisation, Paris,
2004 ;
19. Ramage P. - Analyse et diagnostic financier, Edition d’Organisation, Paris, 2004 ;
20. Robu V., Georgescu N. - Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2001;
21. Stancu I. - Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, Ediţia a III-a;
22. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. - Analiză economico-financiară, Ed. Economică,
Bucureşti, 2004;
23. Vintilă G. - Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,
2010, Ediţia a V-a;
24. Vintilă G. – Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinerilor,, Ed. Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti, 1998;
25. Zaharia O., Troie L., Roman M., Hurduzeu M. - Analiza statică a activităţii economice şi
a gestiunuii financiare a întreprinderii, Ed. ASE, Bucureşti, 2002;

86
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

ANEXE

87
ANALIZA RENTABILITĂŢII LA SC. DR. OETKER RO.SRL

88