Grupul socio-educaţional reprezintă un câmp social microstructural,
produs al interacţiunii membrilor, grup ce este organizat şi care funcţionează ca un grup de muncă specific, în vederea desfăşurării procesului instructiv- educativ în cele mai bune condiţii. El este o realitate socială de sine stătătoare şi nu o sumă de individualităţi, are forţe şi disponibilităţi distincte, o problematică care îi este proprie, un destin. Generează norme sau relaţii cu valoare educativă (este un mediu educogen). Are propria sa personalitate (sintalitatea clasei) şi o evoluţie pe care pedagogul român I. Nicola o apreciază ca fiind ,,ondulatorie’’. Îmi desfăşor activitatea ca învăţător-educator la Şcoala Specială cu clasele I-IV Balş şi conduc clasa a II-a, un mic colectiv de 6 elevi: 2 fetiţe şi 6 băieţi. Unul dintre băieţi depăşeşte vârsta clasei, având 9 ani şi 7 luni, iar ceilalţi au vârste cuprinse între 8 şi 9 ani. Aceşti elevi au un coeficient de inteligenţă foarte scăzut, retard psihic de diferite grade şi tulburări de vorbire. După 1 an şi jumătate de muncă cu aceşti copii s-au observat unele ameliorări ale tulburărilor şi deficienţelor pe care le posedau la venirea lor în şcoală. Ei au reuşit să-şi formeze unele deprinderi de comportare corectă în cadrul colectivului, atât între membrii grupului cât şi faţă de cadrele didactice şi restul personalului din şcoală. În acelaşi timp, elevii acestui mic grup şcolar şi-au format priceperi şi deprinderi de exprimare orală şi în scris ce constituie pentru câţiva dintre ei adevărate performanţe dacă le raportăm la nivelul la care se prezentau în momentul venirii în şcoală. Aceasta nu înseamnă că nu există manifestări 1 comportamentale ce contravin regulilor de comportare civilizată, întrucât, aceşti elevi au nevoie de ani de exerciţii şi muncă susţinută pentru a obţine o ameliorare a comportamentelor lor indezirabile. Ţinând cont de faptul că au încă o vârstă fragedă şi manifestările lor comportamentale sunt reduse ca gravitate, sarcina educării acestora este mult mai uşoară având în vedere şi influenţa pozitivă a comportamentului educatorului asociată cu o activitate cât mai diversificată şi accesibilă micilor şcolari cu CES. Cu toate că acest grup şcolar nu are o vechime mare, se poate observa o oarecare omogenitate a sa, manifestată prin capacităţi intelectuale şi aspiraţii suficient de asemănătoare. Relaţiile ce s-au stabilit între membrii acestui colectiv de elevi arată un anumit grad de coeziune manifestat deseori prin interesul crescut faţă de starea celorlalţi membri în diferite situaţii, precum şi prin atitudinile luate în variate ocazii, toate în favoarea individului (dar cu valoare pozitivă) şi , deci, a colectivului de elevi. Totodată s-a observat de foarte multe ori cât de mare este influenţa întregului colectiv de elevi asupra relaţiilor dintre membri în sensul asigurării preponderenţei valorilor pozitive. Deseori, însă, la cea mai mică influenţă negativă externă, elevii cedează şi reacţionează în discordanţă cu normele corecte de conduită, fie din lipsă de discernământ, fie din dorinţa de a ieşi în evidenţă prin astfel de fapte.