Sunteți pe pagina 1din 452

COORDONATOR COORDONATOR

ELENA TAINA AVRAMESCU ELENA TAINA AVRAMESCU

KINETOTERAPIA ÎN ACTIVITĂğI KINETOTERAPIA ÎN ACTIVITĂğI


SPORTIVE SPORTIVE

INVESTIGATIA MEDICO-SPORTIVA; INVESTIGATIA MEDICO-SPORTIVA;


APLICATII ALE TEORIEI IN APLICATII ALE TEORIEI IN
PRACTICA PRACTICA

Editura Didactica si Pedagogica Editura Didactica si Pedagogica


2006 2006
COORDONATOR: COORDONATOR:
Elena Taina Avramescu - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de Elena Taina Avramescu - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de
EducaĠie Fizică úi Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, EducaĠie Fizică úi Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe,
specialitatea Anatomie specialitatea Anatomie
COLABORATORI (ordine alfabetica) : COLABORATORI (ordine alfabetica) :
Simona Croitoru – Medic primar in specialitatea Medicină Internă - Policlinica pentru Simona Croitoru – Medic primar in specialitatea Medicină Internă - Policlinica pentru
Sportivi Craiova Sportivi Craiova
Mirela Călina - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Mirela Călina - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; Medic primar in specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe Sport; Medic primar in specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe
Valentina Dinu - Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Policlinica pentru Valentina Dinu - Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Policlinica pentru
Sportivi Craiova Sportivi Craiova
Denisa Enescu – Preparator universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Denisa Enescu – Preparator universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; doctorand, resident Sport; doctorand, resident
Alice Gusti - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Alice Gusti - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea
Fiziologie Fiziologie
Ilona Ilinca - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Ilona Ilinca - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; kinetoterapeut; doctorand Sport; kinetoterapeut; doctorand
Anca Mirela Ionescu - Sef de lucrari catedra Recuperare medicala, Balneofizioterapie, Anca Mirela Ionescu - Sef de lucrari catedra Recuperare medicala, Balneofizioterapie,
Medicina sportiva UMF -CAROL DAVILA- Bucuresti; Doctor in Stiinte; Medic primar in Medicina sportiva UMF -CAROL DAVILA- Bucuresti; Doctor in Stiinte; Medic primar in
specialitatea Medicina Sportiva; specialitatea Medicina Sportiva;
Rucsandra Elena Miulescu-Danciulescu- Asistent universitar catedra de Endocrinologie, Rucsandra Elena Miulescu-Danciulescu- Asistent universitar catedra de Endocrinologie,
UMF Carol Davila, Bucuresti, medic primar in specialitatea Endocrinologie, Doctor în UMF Carol Davila, Bucuresti, medic primar in specialitatea Endocrinologie, Doctor în
ùtiinĠe ùtiinĠe
Florin Răducanu - Medic primar in specialitatea Ortopedie - Policlinica pentru Sportivi Florin Răducanu - Medic primar in specialitatea Ortopedie - Policlinica pentru Sportivi
Craiova Craiova
Ligia Rusu - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Ligia Rusu - ConferenĠiar universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; Medic primar in specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea Sport; Medic primar in specialitatea Medicină Sportivă, Doctor în ùtiinĠe, specialitatea
Anatomie Anatomie
Denisa Talaban –Biochimist, Cercetător ùtiinĠific III, Institutul NaĠional de Cercetare pentru Denisa Talaban –Biochimist, Cercetător ùtiinĠific III, Institutul NaĠional de Cercetare pentru
Sport, Bucureúti Sport, Bucureúti
Mirela Vasilescu - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI Mirela Vasilescu - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică úI
Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor in Stiinte, specialitatea Sport; Medic primar în specialitatea Medicină Sportivă, Doctor in Stiinte, specialitatea
Fiziologie Fiziologie
Mihaela Zavaleanu - Asistent universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică Mihaela Zavaleanu - Asistent universitar Discipline Medicale, Facultatea de EducaĠie Fizică
úI Sport; doctorand úI Sport; doctorand
Prof. Dr. Ioan Drăgan Prof. Dr. Ioan Drăgan
ReferenĠi stiinĠifici : ReferenĠi stiinĠifici :
Prof. Dr. Marcu Vasile Prof. Dr. Marcu Vasile
TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu TEHNOREDACTARE : Elena Taina Avramescu
Copyright 2006 Editura Didactica si Pedagogica Copyright 2006 Editura Didactica si Pedagogica
Tipografia UniversităĠii din Craiova Tipografia UniversităĠii din Craiova

Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României
Kinetoterapie în activităĠile sportive / Elena Taina Avramescu, Anca Kinetoterapie în activităĠile sportive / Elena Taina Avramescu, Anca
Mirela Ionescu, Simona Croitoru, …. Mirela Ionescu, Simona Croitoru, ….
Bucureúti: Editura Didactică úi Pedagogică, 2006 Bucureúti: Editura Didactică úi Pedagogică, 2006
Bibliogr. Bibliogr.
ISBN (10) 973-30-1235-1; ISBN (13) 978-973-30-1235-1 ISBN (10) 973-30-1235-1; ISBN (13) 978-973-30-1235-1
I. Avramescu, Elena Taina I. Avramescu, Elena Taina
II. Ionescu, Anca Mirela II. Ionescu, Anca Mirela
III. Croitoru, Simona III. Croitoru, Simona

615.825:796 615.825:796
CUPRINS CUPRINS
INTRODUCERE INTRODUCERE
CAPITOLUL I - INVESTIGAğII MEDICO-SPORTIVE CAPITOLUL I - INVESTIGAğII MEDICO-SPORTIVE
1.1. ROLUL INVESTIGAğIILOR MEDICO-SPORTIVE; 1.1. ROLUL INVESTIGAğIILOR MEDICO-SPORTIVE;
AVIZUL MEDICO-SPORTIV (Rusu Ligia) 11 AVIZUL MEDICO-SPORTIV (Rusu Ligia) 11

1.2. ANAMNEZA MEDICO-SPORTIVĂ (Avramescu 1.2. ANAMNEZA MEDICO-SPORTIVĂ (Avramescu


Taina) 13 Taina) 13

1.3. CABINETUL DE BOLI INTERNE (Croitoru Simona, 1.3. CABINETUL DE BOLI INTERNE (Croitoru Simona,
Zavaleanu Mihaela) 27 Zavaleanu Mihaela) 27
Examenul tegumentelor, mucoaselor, Ġesutului subcutanat Examenul tegumentelor, mucoaselor, Ġesutului subcutanat
Examenul ganglionilor limfatici Examenul ganglionilor limfatici
Examenul sistemului osteoarticular Examenul sistemului osteoarticular
Examenul sistemului muscular Examenul sistemului muscular
Examenul aparatului respirator Examenul aparatului respirator
Examenul aparatului cardio-vascular Examenul aparatului cardio-vascular
Examenul aparatului digestiv Examenul aparatului digestiv
Examenul aparatului renal Examenul aparatului renal

1.3. CABINETUL DE ANTROPOLOGIE SI EVALUARE A 1.3. CABINETUL DE ANTROPOLOGIE SI EVALUARE A


STARII DE NUTRIğIE (Mirela Calina, Valentina STARII DE NUTRIğIE (Mirela Calina, Valentina
Dinu, Alice Gusti) 105 Dinu, Alice Gusti) 105

1.4. CABINETUL DE TRAUMATOLOGIE-ORTOPEDIE 1.4. CABINETUL DE TRAUMATOLOGIE-ORTOPEDIE


(Raducanu Florin) 129 (Raducanu Florin) 129

1.6. CABINETE DE EVALUARE A STARII FUNCTIONALE 1.6. CABINETE DE EVALUARE A STARII FUNCTIONALE
(Enescu Denisa) (Enescu Denisa)
- EXPLORARI NEURO-PSIHICE SI NEURO- - EXPLORARI NEURO-PSIHICE SI NEURO-
MUSCULARE (Enescu Denisa) 138 MUSCULARE (Enescu Denisa) 138
- EXPLORARI CARDIO-RESPIRATORII (Vasilescu - EXPLORARI CARDIO-RESPIRATORII (Vasilescu
Mirela) 172 Mirela) 172
- EXPLORAREA SISTEMULUI ENDOCRIN LA - EXPLORAREA SISTEMULUI ENDOCRIN LA
SPORTIVI (Rucsandra Miulescu-Danciulescu) 203 SPORTIVI (Rucsandra Miulescu-Danciulescu) 203

1.7. LABORATOR - EXPLORAREA BIOCHIMICĂ A 1.7. LABORATOR - EXPLORAREA BIOCHIMICĂ A


EFORTULUI (Talaban Denisa) 241 EFORTULUI (Talaban Denisa) 241

1 1
1.8. ASPECTE SPECIALE ALE PATOLOGIEI 1.8. ASPECTE SPECIALE ALE PATOLOGIEI
CARDIOVASCULARE LA SPORTIVI ùI MODALITĂğI DE CARDIOVASCULARE LA SPORTIVI ùI MODALITĂğI DE
CONTRACARARE : ROLUL KINETOTERAPEUTULUI (Croitoru CONTRACARARE : ROLUL KINETOTERAPEUTULUI (Croitoru
Simona, Zavaleanu Mihaela, Ilona Ilinca) 264 Simona, Zavaleanu Mihaela, Ilona Ilinca) 264
Aspecte EKG la sportivi Aspecte EKG la sportivi
Valvulopatii- suflul sistolic Valvulopatii- suflul sistolic
Tulburări de ritm Tulburări de ritm
DisociaĠiile atrioventriculare DisociaĠiile atrioventriculare
Anomaliile de repolarizare Anomaliile de repolarizare
Tulburări de conducere Tulburări de conducere
Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială

1.9. CONTRAINDICAğII PENTRU PRACTICAREA EDUCAğIEI 1.9. CONTRAINDICAğII PENTRU PRACTICAREA EDUCAğIEI
FIZICE ùI SPORTULUI (Ionescu Anca) 327 FIZICE ùI SPORTULUI (Ionescu Anca) 327

1.10. APRECIEREA RISCULUI CARDIOVASCULAR (Avramescu 1.10. APRECIEREA RISCULUI CARDIOVASCULAR (Avramescu
Taina) 334 Taina) 334

CAPITOLUL II – APLICAğII ALE TEORIEI ÎN CAPITOLUL II – APLICAğII ALE TEORIEI ÎN


PRACTICA SPORTIVĂ PRACTICA SPORTIVĂ
2.1. EXAMENUL MEDICO-SPORTIV – APLICAğII ALE 2.1. EXAMENUL MEDICO-SPORTIV – APLICAğII ALE
TEORIEI ÎN PRACTICĂ (Avramescu Taina) 346 TEORIEI ÎN PRACTICĂ (Avramescu Taina) 346

2.2. PREGĂTIREA BIOLOGICĂ DE CONCURS (Ionescu Anca, 2.2. PREGĂTIREA BIOLOGICĂ DE CONCURS (Ionescu Anca,
Avramescu Taina) 357 Avramescu Taina) 357

2.3 FORMA SPORTIVĂ. DEFINIğIE, DURATĂ, PIERDERE 2.3 FORMA SPORTIVĂ. DEFINIğIE, DURATĂ, PIERDERE
ORGANIZATĂ ùI NEDORITĂ. ( Avramescu Taina, Ionescu Anca) 360 ORGANIZATĂ ùI NEDORITĂ. ( Avramescu Taina, Ionescu Anca) 360

2.4 CREùTEREA ùI DEZVOLTAREA FIZICĂ - DEFINIğIE, 2.4 CREùTEREA ùI DEZVOLTAREA FIZICĂ - DEFINIğIE,
FACTORII CARE LE CONDIğIONEAZĂ, PERIOADE FACTORII CARE LE CONDIğIONEAZĂ, PERIOADE
ONTOGENETICE (Avramescu Taina) 366 ONTOGENETICE (Avramescu Taina) 366

2.5 INTERDEPENDENğA DINTRE SĂNĂTATE ùI 2.5 INTERDEPENDENğA DINTRE SĂNĂTATE ùI


PRACTICAREA EXERCIğIILOR FIZICE; DEPENDENğA PRACTICAREA EXERCIğIILOR FIZICE; DEPENDENğA
PROCESULUI DE EDUCAğIE FIZICA DE STAREA DE SANATATE PROCESULUI DE EDUCAğIE FIZICA DE STAREA DE SANATATE
(Ilona Ilinca) 387 (Ilona Ilinca) 387

2.6 CONTROLUL MEDICAL AL EDUCAğIEI FIZICE; 2.6 CONTROLUL MEDICAL AL EDUCAğIEI FIZICE;
GRUPELE MEDICALE PENTRU EDUCAğIE FIZICĂ ùI SPORT; GRUPELE MEDICALE PENTRU EDUCAğIE FIZICĂ ùI SPORT;
VÂRSTA CRONOLOGICĂ ùI VÄRSTA BIOLOGICĂ. (Avramescu Taina)394 VÂRSTA CRONOLOGICĂ ùI VÄRSTA BIOLOGICĂ. (Avramescu Taina)394

2 2
2.7 CONTROLUL MEDICAL AL EDUCAğIEI FIZICE ùI 2.7 CONTROLUL MEDICAL AL EDUCAğIEI FIZICE ùI
SPORTULUI FEMININ; INTERRELAğIA DINTRE SITUAğIILE SPORTULUI FEMININ; INTERRELAğIA DINTRE SITUAğIILE
BIOLOGICE SPECIALE ALE FEMEII ùI ACTIVITATEA SPORTIVA. BIOLOGICE SPECIALE ALE FEMEII ùI ACTIVITATEA SPORTIVA.
(Avramescu Taina) 399 (Avramescu Taina) 399

2.8. ANTRENAMENTUL LA ALTITUDINE MEDIE PENTRU 2.8. ANTRENAMENTUL LA ALTITUDINE MEDIE PENTRU
CREùTEREA CAPACITAğII DE EFORT LA SPORTIVI (Ionescu Anca) 413 CREùTEREA CAPACITAğII DE EFORT LA SPORTIVI (Ionescu Anca) 413

MINI-DICğIONAR DE TERMENI MEDICALI (Zavaleanu Mihaela) 419 MINI-DICğIONAR DE TERMENI MEDICALI (Zavaleanu Mihaela) 419

BIBLIOGRAFIE 441 BIBLIOGRAFIE 441

3 3
Abrevieri folosite în text Abrevieri folosite în text
Ao = aortă HTA = hipertensiune Ao = aortă HTA = hipertensiune
ACE = enzima conversie a angiotensinei hTA = hipotensiune ACE = enzima conversie a angiotensinei hTA = hipotensiune
AHC = antecedente heredocolaterale hipoO2= hipooxigenare AHC = antecedente heredocolaterale hipoO2= hipooxigenare
AIT = accident ischemic tranzitor im = administrare intramusculară AIT = accident ischemic tranzitor im = administrare intramusculară
ATP = acid adenozintrifosforic iv. = administrare intravenoasă ATP = acid adenozintrifosforic iv. = administrare intravenoasă
ASLO = titrul anticorpilor antistreptococ J.O. = jocurile olimpice ASLO = titrul anticorpilor antistreptococ J.O. = jocurile olimpice
ATS = arteroscleroza K = potasiu (sanguin) ATS = arteroscleroza K = potasiu (sanguin)
AV = atrioventricular LCR = lichid cefalorahidian AV = atrioventricular LCR = lichid cefalorahidian
AVC = acident vascular cerebral LGL = Lown – Ganong - Levine AVC = acident vascular cerebral LGL = Lown – Ganong - Levine
BAV = bloc atrioventricular Ggl.= ganglioni BAV = bloc atrioventricular Ggl.= ganglioni
BEAM = Brain Electrical Activity m. = muúchi BEAM = Brain Electrical Activity m. = muúchi
Mapping MEG = magnetoencefalografia Mapping MEG = magnetoencefalografia
BNS = boala nodulului sinusal Mg = magneziu BNS = boala nodulului sinusal Mg = magneziu
BNA = boala nodulului atrial min. = minut BNA = boala nodulului atrial min. = minut
BPOC = bronhopneumopatie cronică MV= murmur vezicular BPOC = bronhopneumopatie cronică MV= murmur vezicular
obstructivă n.= nervi obstructivă n.= nervi
BRD = bloc de ramura dreapta OMS = Organizatia Mondiala a Sanatatii BRD = bloc de ramura dreapta OMS = Organizatia Mondiala a Sanatatii
BRDI - bloc de ramură dreaptă PC = fosfo kinaza BRDI - bloc de ramură dreaptă PC = fosfo kinaza
incomplet PDF = produúi de degradare ai fibrinei. incomplet PDF = produúi de degradare ai fibrinei.
BRS = bloc de ramura stanga pl. = pulmonar BRS = bloc de ramura stanga pl. = pulmonar
BSA = blocuri sinoartriale PUM = potential de unitate motorie BSA = blocuri sinoartriale PUM = potential de unitate motorie
CA = catecolamine PVC = contractii ventriculare precoce CA = catecolamine PVC = contractii ventriculare precoce
CI = contraindicaĠie PVM = prolapsul de valvă mitrală CI = contraindicaĠie PVM = prolapsul de valvă mitrală
CIC = complexe imune circulante RAA = reumatism articular acut , boala CIC = complexe imune circulante RAA = reumatism articular acut , boala
CIO = Comitetul Olimpic International Bouillard CIO = Comitetul Olimpic International Bouillard
CMF = cabinet medicina de familie RMN = rezonanĠă magnetică nucleară CMF = cabinet medicina de familie RMN = rezonanĠă magnetică nucleară
CMHT = cardiomiopatia hipertrofică RS = ritm sinusal CMHT = cardiomiopatia hipertrofică RS = ritm sinusal
CPC = cord pulmonar cronic RTE = radio-tele-encefalografie CPC = cord pulmonar cronic RTE = radio-tele-encefalografie
CT = computer tomografie Rx = radiografie CT = computer tomografie Rx = radiografie
CSR - corticosuprarenala (glanda) SA = stenoza aortica CSR - corticosuprarenala (glanda) SA = stenoza aortica
DAV = disociatie atrioventriculara SLA= scleroză laterală amiotrofică DAV = disociatie atrioventriculara SLA= scleroză laterală amiotrofică
DS = defect septal SNC = sistem nervos central DS = defect septal SNC = sistem nervos central
DSA = defect septal atrial STH = somatostatina, hormon DSA = defect septal atrial STH = somatostatina, hormon
DZ = diabet zaharat TA = tensiune arterială DZ = diabet zaharat TA = tensiune arterială
ECO = ecografie TPSV =tahicardie paroxistica ECO = ecografie TPSV =tahicardie paroxistica
EcoG = electrocorticograma supraventriculara EcoG = electrocorticograma supraventriculara
EEG = electroencefalograma TPV = tahicardie paroxistica EEG = electroencefalograma TPV = tahicardie paroxistica
EKG = electrocardiograma ventriculara EKG = electrocardiograma ventriculara
EMG = electromiogafie TBC = tuberculoza EMG = electromiogafie TBC = tuberculoza
SLI = stimulare luminoasa intermitenta SFEMG = Single Fiber EMG SLI = stimulare luminoasa intermitenta SFEMG = Single Fiber EMG
ESV = extrasistole ventriculare UM = unitate motorie ESV = extrasistole ventriculare UM = unitate motorie
ES = extrasistole VSH = viteză de sedimentare a ES = extrasistole VSH = viteză de sedimentare a
FC = frecventa cardiaca hematiilor FC = frecventa cardiaca hematiilor
FO = examen fund de ochi. VD = ventricul drept FO = examen fund de ochi. VD = ventricul drept
FR = factori de risc VS = ventricul stang FR = factori de risc VS = ventricul stang
HGL = colesterol cu densitate crescuta VV = vibraĠii vocale HGL = colesterol cu densitate crescuta VV = vibraĠii vocale

5 5
WPW = Wolff Parkinson White LGL = Lown-Ganong-Levine (sindrom) WPW = Wolff Parkinson White LGL = Lown-Ganong-Levine (sindrom)
(sindrom) (sindrom)

6 6
INTRODUCERE INTRODUCERE

Lucrarea prezentă face parte dintr-un ciclu structurat în 3 Lucrarea prezentă face parte dintr-un ciclu structurat în 3
volume ce îúi propune să realizeze o analiză complexă a efortului volume ce îúi propune să realizeze o analiză complexă a efortului
sportiv. sportiv.
Primul volum include noĠiuni despre bazele medicale ale Primul volum include noĠiuni despre bazele medicale ale
efortului: definiĠia úi clasificarea efortului úi a capacităĠii de efort, efortului: definiĠia úi clasificarea efortului úi a capacităĠii de efort,
factori limitativi si testarea capacitaĠii de efort, relaĠia dintre efort- factori limitativi si testarea capacitaĠii de efort, relaĠia dintre efort-
indicatorii efortului-calităĠile motrice úi procesul de antrenament, indicatorii efortului-calităĠile motrice úi procesul de antrenament,
noĠiuni de alimentaĠie úi medicaĠie în efort. noĠiuni de alimentaĠie úi medicaĠie în efort.
Al doilea volum urmăreúte să înarmeze medicii de medicina Al doilea volum urmăreúte să înarmeze medicii de medicina
sportiva, studenĠii sectiilor de Kinetoterapie, dar úi a antrenorilor sau sportiva, studenĠii sectiilor de Kinetoterapie, dar úi a antrenorilor sau
a altor specialiúti implicaĠi în fenomenul sportiv, cu metodica a altor specialiúti implicaĠi în fenomenul sportiv, cu metodica
recoltării úi urmăririi în dinamică a datelor medicale, cu integrarea recoltării úi urmăririi în dinamică a datelor medicale, cu integrarea
acestora în procesul educaĠiei fizice úi sportului. acestora în procesul educaĠiei fizice úi sportului.
Volumul al III-lea prezintă probleme ale patologiei sportive Volumul al III-lea prezintă probleme ale patologiei sportive
tratate din punctul de vedere al kinetoterapeutului cu referiri la tratate din punctul de vedere al kinetoterapeutului cu referiri la
principalele grupe de medicamente utilizate in diverse patologii la principalele grupe de medicamente utilizate in diverse patologii la
sportivi, oboseala, supraantrenamentul, stari psihice limită, factori sportivi, oboseala, supraantrenamentul, stari psihice limită, factori
psihogeni; aspecte psihosomatice; tehnici de antrenament mental, psihogeni; aspecte psihosomatice; tehnici de antrenament mental,
deficiente fizice apărute la sportivi úi principii de prevenire, urgente deficiente fizice apărute la sportivi úi principii de prevenire, urgente
medico-chirurgicale în sport, traumatologie sportivă úi examenul medico-chirurgicale în sport, traumatologie sportivă úi examenul
sportivului traumatizat, modalităĠi terapeutice specifice cu aplicaĠii în sportivului traumatizat, modalităĠi terapeutice specifice cu aplicaĠii în
traumatologia sportivă: crioterapie, hidroterapie, termoterapie, traumatologia sportivă: crioterapie, hidroterapie, termoterapie,
mobilizari articulare, electroterapie, principii de masaj úi automasaj în mobilizari articulare, electroterapie, principii de masaj úi automasaj în
practica sportivă, principii de antrenament pentru profilaxia practica sportivă, principii de antrenament pentru profilaxia
traumatismelor în funcĠie de sportul practicat, principii de recuperare traumatismelor în funcĠie de sportul practicat, principii de recuperare
în traumatologia sportivă; grupe de exerciĠii recuperatorii pe diverse în traumatologia sportivă; grupe de exerciĠii recuperatorii pe diverse
segmente corporale. segmente corporale.
Numai recent s-a ajuns la înĠelegerea útiinĠifică a performanĠei Numai recent s-a ajuns la înĠelegerea útiinĠifică a performanĠei
umane úi stabilirea útiinĠifică a programului de antrenament. umane úi stabilirea útiinĠifică a programului de antrenament.
Abordarea útiinĠifică este úi va deveni extrem de folositoare pentru Abordarea útiinĠifică este úi va deveni extrem de folositoare pentru
sportivul úi antrenorul care înĠelege útiinĠa úi útie cum să-i aplice sportivul úi antrenorul care înĠelege útiinĠa úi útie cum să-i aplice
descoperirile. descoperirile.
Deci ce înĠelegem noi prin abordarea útiinĠifică a Deci ce înĠelegem noi prin abordarea útiinĠifică a
antrenamentului? IntenĠia noastră nu este aceea de a ne referi numai antrenamentului? IntenĠia noastră nu este aceea de a ne referi numai
la utilizarea descoperirilor tehnice de ultimă oră úi discreditarea la utilizarea descoperirilor tehnice de ultimă oră úi discreditarea
tehnicilor "naturale". Ne vom referi însă la înĠelegerea fenomenelor tehnicilor "naturale". Ne vom referi însă la înĠelegerea fenomenelor
care sunt naturale úi care sunt folosite de multă vreme în tehnicile de care sunt naturale úi care sunt folosite de multă vreme în tehnicile de
antrenament. Când fenomenele sunt înĠelese ele pot fi mai bine antrenament. Când fenomenele sunt înĠelese ele pot fi mai bine
manipulate în vederea finalităĠii. manipulate în vederea finalităĠii.

Introducere Introducere
7 7
ùtiinĠa începe cu observaĠia úi înregistrarea precisă a ùtiinĠa începe cu observaĠia úi înregistrarea precisă a
evenimentelor. În biologie există adesea atât de multe variabile între evenimentelor. În biologie există adesea atât de multe variabile între
indivizi încât sunt necesare măsurători atente úi repetate înainte de a indivizi încât sunt necesare măsurători atente úi repetate înainte de a
afirma că anumite modificări se datoresc tehnicilor de antrenament afirma că anumite modificări se datoresc tehnicilor de antrenament
sau alimentaĠiei úi nu variaĠiei naturale. sau alimentaĠiei úi nu variaĠiei naturale.
Pe baza acestor date se construiesc explicaĠii plauzibile. Pe baza acestor date se construiesc explicaĠii plauzibile.
Urmează apoi partea crucială, trăsătura distinctă a útiinĠei; aceste Urmează apoi partea crucială, trăsătura distinctă a útiinĠei; aceste
explicaĠii sunt testate, de obicei prin experiment. ExplicaĠia este explicaĠii sunt testate, de obicei prin experiment. ExplicaĠia este
testată, analizată iar juriul format din oameni de útiinĠă din diverse testată, analizată iar juriul format din oameni de útiinĠă din diverse
domenii cere standarde înalte de credibilitate úi reproductibilitate domenii cere standarde înalte de credibilitate úi reproductibilitate
înaintea acceptării acesteia. înaintea acceptării acesteia.
O informaĠie recent descoperită este cu atât mai importantă cu O informaĠie recent descoperită este cu atât mai importantă cu
cât poate fi folosită în explicarea unui număr mai mare de alte cât poate fi folosită în explicarea unui număr mai mare de alte
observaĠii. Dacă explicaĠia originală nu este susĠinută de dovezi ea va observaĠii. Dacă explicaĠia originală nu este susĠinută de dovezi ea va
fi modificată sau chiar respinsă úi se vor formula noi explicaĠii supuse fi modificată sau chiar respinsă úi se vor formula noi explicaĠii supuse
la rândul lor testărilor. la rândul lor testărilor.
ùtiinĠa depinde de comunicare astfel încât alĠii să poată folosi ùtiinĠa depinde de comunicare astfel încât alĠii să poată folosi
informaĠiile asemănător pieselor dintr-un joc de construcĠii în scopul informaĠiile asemănător pieselor dintr-un joc de construcĠii în scopul
construirii unor noi ipoteze. construirii unor noi ipoteze.
AplicaĠiile cunoútinĠelor astfel dobândite, deúi nu sunt lipsite AplicaĠiile cunoútinĠelor astfel dobândite, deúi nu sunt lipsite
de unele aspecte carenĠiale, au contribuit mult la bunăstarea rasei de unele aspecte carenĠiale, au contribuit mult la bunăstarea rasei
umane. Nu există motive pentru care să nu contribuie deci la umane. Nu există motive pentru care să nu contribuie deci la
îmbunătăĠirea performanĠei atletice. îmbunătăĠirea performanĠei atletice.
Când Mike Boit, marele sportiv kenyan care a obĠinut 3'49" Când Mike Boit, marele sportiv kenyan care a obĠinut 3'49"
pe distanĠa de o milă, s-a întors după ce a câútigat prima sa medalie pe distanĠa de o milă, s-a întors după ce a câútigat prima sa medalie
olimpică a fost întrebat : olimpică a fost întrebat :
-Deci, trebuie să fii foarte rapid? -Deci, trebuie să fii foarte rapid?
-Da, sunt foarte rapid. -Da, sunt foarte rapid.
-PoĠi să prinzi o antilopă? -PoĠi să prinzi o antilopă?
-Nu, nu cred. -Nu, nu cred.
-Atunci nu poĠi fi foarte rapid. Noi avem oameni care pot prinde o -Atunci nu poĠi fi foarte rapid. Noi avem oameni care pot prinde o
antilopă. antilopă.
Ca persoane implicate direct în biologie, útim că útiinĠa nu Ca persoane implicate direct în biologie, útim că útiinĠa nu
este o poĠiune magică care va transforma un bărbat sau o femeie în este o poĠiune magică care va transforma un bărbat sau o femeie în
"prinzători de antilope". Dar, corect aplicată va fi capabilă să "prinzători de antilope". Dar, corect aplicată va fi capabilă să
îmbunătăĠească abilitatea unui "prinzător de antilope" sau cel puĠin să îmbunătăĠească abilitatea unui "prinzător de antilope" sau cel puĠin să
ne spună cât de repede trebuie să alerge un atlet pentru a prinde ne spună cât de repede trebuie să alerge un atlet pentru a prinde
antilopa. antilopa.
Din acest motiv volumul prezent este rodul colaborării unui Din acest motiv volumul prezent este rodul colaborării unui
colectiv de autori, incluzând medici specialiúti de medicină sportivă, colectiv de autori, incluzând medici specialiúti de medicină sportivă,
medicină internă úi ortopedie, kinetoterapeuĠi, biochimiúti úi cadre medicină internă úi ortopedie, kinetoterapeuĠi, biochimiúti úi cadre

Introducere Introducere
8 8
didactice ale FacultăĠii de EducaĠie Fizică úi Sport din Craiova, didactice ale FacultăĠii de EducaĠie Fizică úi Sport din Craiova,
încercând o abordare útiinĠifică reală a problematicii abordate. încercând o abordare útiinĠifică reală a problematicii abordate.
Prezentarea detaliată a activităĠilor desfăúurate în cadrul Prezentarea detaliată a activităĠilor desfăúurate în cadrul
cabinetelor Policlinicii pentru Sportivi a avut ca scop explicitarea cabinetelor Policlinicii pentru Sportivi a avut ca scop explicitarea
unor aspecte medicale cu adresabilitate atât pentru kinetoterapeuĠi cât unor aspecte medicale cu adresabilitate atât pentru kinetoterapeuĠi cât
úi pentru antrenori. Am încercat în acest mod familiarizarea acestora úi pentru antrenori. Am încercat în acest mod familiarizarea acestora
cu noĠiunea de patologie, riscul implicat de diverse boli coroborat cu cu noĠiunea de patologie, riscul implicat de diverse boli coroborat cu
practicarea sportului la diverse vârste, posibilităĠi de profilaxie, practicarea sportului la diverse vârste, posibilităĠi de profilaxie,
tratament úi recuperare. tratament úi recuperare.
Sperăm ca după lecturarea acestei lucrări, antrenorul úi Sperăm ca după lecturarea acestei lucrări, antrenorul úi
kinetoterapeutul, úi de ce nu úi sportivul, să poată răspunde la kinetoterapeutul, úi de ce nu úi sportivul, să poată răspunde la
următoarele întrebări: următoarele întrebări:
- De ce este necesară realizarea controlului medical la - De ce este necesară realizarea controlului medical la
sportivi? sportivi?
- Ce date îmi oferă controlul medical realizat în cadrul - Ce date îmi oferă controlul medical realizat în cadrul
diverselor cabinete? Cum le interpretez? Cum le aplic în diverselor cabinete? Cum le interpretez? Cum le aplic în
practica sportivă ? practica sportivă ?
- În cazul în care se descoperă o anumită afecĠiune ce - În cazul în care se descoperă o anumită afecĠiune ce
trebuie făcut? Când trebuie mers la specialist sau realizate trebuie făcut? Când trebuie mers la specialist sau realizate
investigaĠii medicale/biochimice suplimentare? Care este investigaĠii medicale/biochimice suplimentare? Care este
impactul asupra efortului pe termen scurt? Dar pe temen impactul asupra efortului pe termen scurt? Dar pe temen
lung? lung?
- Care sunt contraindicaĠiile temporare sau definitive pentru - Care sunt contraindicaĠiile temporare sau definitive pentru
practicarea sportului? practicarea sportului?
- Care este rolul kinetoterapeutului în depistarea-profilaxia- - Care este rolul kinetoterapeutului în depistarea-profilaxia-
recuperarea acestor afecĠiuni? recuperarea acestor afecĠiuni?
- Care este semnificaĠia unor termeni medicali? - Care este semnificaĠia unor termeni medicali?
Suntem convinúi că prin însuúirea acestor aspecte putem Suntem convinúi că prin însuúirea acestor aspecte putem
afirma că viitoarea activitate de profesori, kinetoterapeuĠi úi antrenori afirma că viitoarea activitate de profesori, kinetoterapeuĠi úi antrenori
se va desfăúura după principii útiinĠifice, contribuind astfel la se va desfăúura după principii útiinĠifice, contribuind astfel la
realizarea obiectivelor de bază ale educaĠiei fizice úi sportului: realizarea obiectivelor de bază ale educaĠiei fizice úi sportului:
întărirea sănătăĠii, stimularea creúterii úi dezvoltării fizice întărirea sănătăĠii, stimularea creúterii úi dezvoltării fizice
armonioase, creúterea capacităĠii de efort úi îmbunătăĠirea stării armonioase, creúterea capacităĠii de efort úi îmbunătăĠirea stării
funcĠionale a organismului uman. funcĠionale a organismului uman.

Autorii Autorii

Introducere Introducere
9 9
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

CAPITOLUL I - INVESTIGAğII MEDICO- CAPITOLUL I - INVESTIGAğII MEDICO-


SPORTIVE SPORTIVE

1.1. ROLUL INVESTIGAğIILOR MEDICO-SPORTIVE; 1.1. ROLUL INVESTIGAğIILOR MEDICO-SPORTIVE;


AVIZUL MEDICO-SPORTIV AVIZUL MEDICO-SPORTIV
DE CE? DE CE?

O sinteză a componentelor performanĠei sportive include: O sinteză a componentelor performanĠei sportive include:
* SelecĠia (biotip constituĠional - genetic, somatic, funcĠional, biochimic, * SelecĠia (biotip constituĠional - genetic, somatic, funcĠional, biochimic,
neuropsihic). neuropsihic).
* Sursele si tipul reacĠiilor eliberatoare de energie (anaerobe alactacide, * Sursele si tipul reacĠiilor eliberatoare de energie (anaerobe alactacide,
anaerobe lactacide, aerobe). anaerobe lactacide, aerobe).
* Capacitatea de performanĠă fizică - fitnessul (viteza, forĠa, rezistenĠă, * Capacitatea de performanĠă fizică - fitnessul (viteza, forĠa, rezistenĠă,
îndemânarea, elasticitatea, mobilitatea). îndemânarea, elasticitatea, mobilitatea).
* RezistenĠa musculară locală (izotonă, izometrică, izokinetică). * RezistenĠa musculară locală (izotonă, izometrică, izokinetică).
*FuncĠiile neuropsihice (tipul sistemului nervos, reactivitatea úi rezistenĠa *FuncĠiile neuropsihice (tipul sistemului nervos, reactivitatea úi rezistenĠa
la stres, inteligenĠa, atenĠia, funcĠia neuro-endocrină). la stres, inteligenĠa, atenĠia, funcĠia neuro-endocrină).
*Pregătirea biologică de concurs úi capacitatea de refacere. *Pregătirea biologică de concurs úi capacitatea de refacere.
*Factori de mediu (geografici, economici, psihosociali, culturali, *Factori de mediu (geografici, economici, psihosociali, culturali,
microclimatici). microclimatici).
*Recuperarea după traumatisme úi îmbolnăviri. *Recuperarea după traumatisme úi îmbolnăviri.

Rolul kinetoterapeutului – activ pentru toate aceste procese. Rolul kinetoterapeutului – activ pentru toate aceste procese.

Examenul medical efectuat in cabinetele policlinicilor pentru sportivi Examenul medical efectuat in cabinetele policlinicilor pentru sportivi
recolteaza o serie de date morfo-funcĠionale care se consemnează in fisa recolteaza o serie de date morfo-funcĠionale care se consemnează in fisa
medico-sportivă individuală a sportivului. În urma efectuării acestui examen medico-sportivă individuală a sportivului. În urma efectuării acestui examen
se eliberează avizul medico sportiv, un document medical cu valoare se eliberează avizul medico sportiv, un document medical cu valoare
medico-legală, rezultat în urma unei anamneze medico- sportive detaliate, a medico-legală, rezultat în urma unei anamneze medico- sportive detaliate, a
unui examen clinic de specialitate, pe aparate úi sisteme, a unor investigaĠii unui examen clinic de specialitate, pe aparate úi sisteme, a unor investigaĠii
paraclinice ce vizează estimarea starii de dezvoltare fizică si a stării de paraclinice ce vizează estimarea starii de dezvoltare fizică si a stării de
nutriĠie, a stării funcĠionale (neuro-psihice, neuro-musculare, cardio- nutriĠie, a stării funcĠionale (neuro-psihice, neuro-musculare, cardio-
respiratorii, endocrino-metabolice, biochimice úi hematologice) úi a respiratorii, endocrino-metabolice, biochimice úi hematologice) úi a
capacitaĠii de efort (aerob-anaerob). Avizul reuneúte o parte de diagnostic úi capacitaĠii de efort (aerob-anaerob). Avizul reuneúte o parte de diagnostic úi
o parte de indicaĠii úi contraindicaĠii în antrenament úi competiĠii. Deci într- o parte de indicaĠii úi contraindicaĠii în antrenament úi competiĠii. Deci într-
un aviz medico-sportiv se reunesc concluziile diverselor examinări soldate cu un aviz medico-sportiv se reunesc concluziile diverselor examinări soldate cu
stabilirea următoarelor diagnostice : stabilirea următoarelor diagnostice :
- Diagnosticul stării de sănătate; - Diagnosticul stării de sănătate;
- Diagnosticul stării de nutriĠie úi dezvoltare fizică; - Diagnosticul stării de nutriĠie úi dezvoltare fizică;
- Diagnosticul stării funcĠionale úi al capacităĠii de efort. - Diagnosticul stării funcĠionale úi al capacităĠii de efort.
IndicaĠiile úi contraindicaĠiile pot fi medicale (referitoare la starea de IndicaĠiile úi contraindicaĠiile pot fi medicale (referitoare la starea de
sănătate), medico-sportive sau metodico-pedagogice, cu accent asupra sănătate), medico-sportive sau metodico-pedagogice, cu accent asupra

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


11 11
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

aspectelor biologice úi calităĠilor motrice ce ar trebui perfecĠionate prin aspectelor biologice úi calităĠilor motrice ce ar trebui perfecĠionate prin
antrenament, asupra profilului antrenamentului din punct de vedere biologic, antrenament, asupra profilului antrenamentului din punct de vedere biologic,
al alimentaĠiei (ca factor ergogen, de refacere, greutate optimă) al refacerii al alimentaĠiei (ca factor ergogen, de refacere, greutate optimă) al refacerii
intraefort úi postefort, al prognozei privind performanĠa biologică úi sportivă. intraefort úi postefort, al prognozei privind performanĠa biologică úi sportivă.

A. medicale: tratament stomatologic, corectarea anemiei, A. medicale: tratament stomatologic, corectarea anemiei,
tratament ortopedic, regim alimentar pentru tratament ortopedic, regim alimentar pentru
hiper/hipoponderali, tratament pentru diverse afecĠiuni hiper/hipoponderali, tratament pentru diverse afecĠiuni
medicale. ContraindicaĠiile temporare úi/sau definitive medicale. ContraindicaĠiile temporare úi/sau definitive
sunt redate în cadrul capitolelor ulterioare. sunt redate în cadrul capitolelor ulterioare.

1.3. Cabinetul de boli 1.3. Cabinetul de boli


interne interne
2.6 ContraindicaĠii pentru practicarea 2.6 ContraindicaĠii pentru practicarea
exerciĠiilor fizice úi sportului. exerciĠiilor fizice úi sportului.

B. medico-sportive: regim alimentar (număr calorii, proporĠii B. medico-sportive: regim alimentar (număr calorii, proporĠii
glucide, lipide, proteine, conĠinut în vitamine, săruri glucide, lipide, proteine, conĠinut în vitamine, săruri
minerale); medicaĠie sustinătoare de efort, refacere dirijată minerale); medicaĠie sustinătoare de efort, refacere dirijată
în funcĠie de specificul sportului/probei, pregătirea în funcĠie de specificul sportului/probei, pregătirea
biologică de concurs, optimizarea mobilităĠii forĠei, biologică de concurs, optimizarea mobilităĠii forĠei,
corectarea deficienĠelor fizice, metode profilactice. corectarea deficienĠelor fizice, metode profilactice.
C. metodico-pedagogice: dirijarea antrenamentului din punct C. metodico-pedagogice: dirijarea antrenamentului din punct
de vedere al volumului, intensităĠii, complexităĠii, relaĠia de vedere al volumului, intensităĠii, complexităĠii, relaĠia
specific/nespecific, lucru aerob, anaerob, prag. specific/nespecific, lucru aerob, anaerob, prag.

De reĠinut De reĠinut

Toate aceste considerente medico-sportive impun obligativitatea Toate aceste considerente medico-sportive impun obligativitatea
efectuării controlului medical sportiv iniĠial úi periodic ori de câte ori efectuării controlului medical sportiv iniĠial úi periodic ori de câte ori
situaĠia o impune, cu precizarea că datele alese nu trebuie să rămână situaĠia o impune, cu precizarea că datele alese nu trebuie să rămână
consemnate numai în fiúa medicală a sportivului, ci să ofere antrenorului consemnate numai în fiúa medicală a sportivului, ci să ofere antrenorului
si kinetoterapeutului o bază de date operante pentru úlefuirea si kinetoterapeutului o bază de date operante pentru úlefuirea
performanĠei sportive. performanĠei sportive.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


12 12
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

1.2. ANAMNEZA MEDICO-SPORTIVĂ 1.2. ANAMNEZA MEDICO-SPORTIVĂ


DE CE? DE CE?

Anamneza reprezintă debutul examenului medico sportiv, cu valoare atât Anamneza reprezintă debutul examenului medico sportiv, cu valoare atât
în stabilirea diagnosticului medico-sportiv cât si în realizarea selecĠiei sportive în stabilirea diagnosticului medico-sportiv cât si în realizarea selecĠiei sportive
iniĠiale. iniĠiale.

Rolul kinetoterapeutului - activ în realizarea anamnezei, recunoaúterea Rolul kinetoterapeutului - activ în realizarea anamnezei, recunoaúterea
si profilaxia unor afecĠiuni sugerate de anamneză. si profilaxia unor afecĠiuni sugerate de anamneză.

Anamneza medico-sportivă include atât anamneza generală Anamneza medico-sportivă include atât anamneza generală
(antecedente heredo-colaterale, antecedente personale fiziologice úi (antecedente heredo-colaterale, antecedente personale fiziologice úi
patologice, condiĠii de viaĠă úi muncă, noxe, locuinĠă, alimentaĠie) cât úi patologice, condiĠii de viaĠă úi muncă, noxe, locuinĠă, alimentaĠie) cât úi
anamneza specială sau medico-sportivă. anamneza specială sau medico-sportivă.
Antecedentele heredo-colaterale se referă la bolile de care au suferit Antecedentele heredo-colaterale se referă la bolile de care au suferit
părinĠii úi ceilalĠi membri ai familiei (rude apropiate). Există boli ereditare părinĠii úi ceilalĠi membri ai familiei (rude apropiate). Există boli ereditare
determinate strict genetic (hemofilia), boli cu predispoziĠie ereditară (diabet determinate strict genetic (hemofilia), boli cu predispoziĠie ereditară (diabet
zaharat, hipertensiune arterială, litiază biliară, ulcer duodenal) úi boli care zaharat, hipertensiune arterială, litiază biliară, ulcer duodenal) úi boli care
apar în agregări familiale (TBC, hepatită virală, parazitoze). Pentru sportivi apar în agregări familiale (TBC, hepatită virală, parazitoze). Pentru sportivi
este importantă úi înălĠimea úi greutatea părinĠilor ce permit calcularea unui este importantă úi înălĠimea úi greutatea părinĠilor ce permit calcularea unui
indice de heritabilitate, practicarea unor sporturi la nivel de performanĠă. indice de heritabilitate, practicarea unor sporturi la nivel de performanĠă.
Antecedentele personale fiziologice se referă la modul în care a Antecedentele personale fiziologice se referă la modul în care a
decurs naúterea (normală sau cu manevre obstetricale) scor APGAR, la decurs naúterea (normală sau cu manevre obstetricale) scor APGAR, la
termen sau prematur, dezvoltarea în copilărie. termen sau prematur, dezvoltarea în copilărie.
La femei aceste antecedente includ data instalării primei menstre La femei aceste antecedente includ data instalării primei menstre
(menarha), caracteristicile ciclului menstrual (periodicitatae, cantitatea, (menarha), caracteristicile ciclului menstrual (periodicitatae, cantitatea,
prezenĠa de sângerări în afara menstrei, absenĠa ciclului menstrual); avorturi, prezenĠa de sângerări în afara menstrei, absenĠa ciclului menstrual); avorturi,
sarcini, date despre ultima menstră. sarcini, date despre ultima menstră.
Antecedentele personale patologice se referă la principalele Antecedentele personale patologice se referă la principalele
afecĠiuni de care a suferit subiectul din copilărie úi până în momentul afecĠiuni de care a suferit subiectul din copilărie úi până în momentul
efectuării anamnezei. În copilărie se notează frecvent boli eruptive (rujeola, efectuării anamnezei. În copilărie se notează frecvent boli eruptive (rujeola,
varicela, rubeola, scarlatina), angina streptococică (poate determina varicela, rubeola, scarlatina), angina streptococică (poate determina
reumatism articular acut sau glomerulonefrita acută difuză), tusea convulsivă, reumatism articular acut sau glomerulonefrita acută difuză), tusea convulsivă,
parazitoze. parazitoze.
AdolescenĠii úi adulĠii sunt afectaĠi mai frecvent de: reumatism AdolescenĠii úi adulĠii sunt afectaĠi mai frecvent de: reumatism
articular acut, tuberculoză, hepatita virală (care poate evolua spre hepatită articular acut, tuberculoză, hepatita virală (care poate evolua spre hepatită
cronică úi ciroză), boli digestive (gastrite, ulcer, colecistită), boli respiratorii cronică úi ciroză), boli digestive (gastrite, ulcer, colecistită), boli respiratorii
(bronsită, pneumonie, pleurezie), boli cardiovasculare (hipertensiune (bronsită, pneumonie, pleurezie), boli cardiovasculare (hipertensiune
arterială, angor pectoris, infarct miocardic, valvulopatii, arteriopatii), arterială, angor pectoris, infarct miocardic, valvulopatii, arteriopatii),
intervenĠii chirurgicale. Se mai pot înregistra: intervenĠii chirurgicale. Se mai pot înregistra:
- boli metabolice: diabet zaharat, obezitate, gută, - boli metabolice: diabet zaharat, obezitate, gută,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


13 13
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- boli imunologice: alergii, astm bronsic, - boli imunologice: alergii, astm bronsic,
- boli endocrine: hipo/hipertiriodism, nanism, gigantism, - boli endocrine: hipo/hipertiriodism, nanism, gigantism,
- neoplazii generale sau de organ. - neoplazii generale sau de organ.
CondiĠiile de viaĠă si muncă se referă la: CondiĠiile de viaĠă si muncă se referă la:
- aspecte de microclimat familial (locuinĠă salubră sau insalubră, - aspecte de microclimat familial (locuinĠă salubră sau insalubră,
supraaglomerare - favorizează TBC, reumatism; viaĠa familială cu supraaglomerare - favorizează TBC, reumatism; viaĠa familială cu
nemulĠumiri úi conflicte - generează tulburări psihonevrotice nemulĠumiri úi conflicte - generează tulburări psihonevrotice
diverse, ulcer, HTA. diverse, ulcer, HTA.
- AlimentaĠia inadecvată poate conduce la obezitate, diabet zaharat, - AlimentaĠia inadecvată poate conduce la obezitate, diabet zaharat,
hipovitaminizări, gastrită, ulcer. Aceasta include predominanĠa hipovitaminizări, gastrită, ulcer. Aceasta include predominanĠa
glucidelor, a lipidelor saturate, consumul de condimente úi glucidelor, a lipidelor saturate, consumul de condimente úi
excitante, precum úi modul de preparare a unor alimente. excitante, precum úi modul de preparare a unor alimente.
Utilizarea excesivă a unor excitante SNC (alcool, tutun, cafea, cola) Utilizarea excesivă a unor excitante SNC (alcool, tutun, cafea, cola)
pe lângă alte efecte negative, poate conduce la apariĠia unor tensiuni arteriale pe lângă alte efecte negative, poate conduce la apariĠia unor tensiuni arteriale
de graniĠă, HTA, tulburări de ritm, tahicardii. de graniĠă, HTA, tulburări de ritm, tahicardii.
Fumatul reprezintă un toxic cu nocivitate evidentă, confirmată prin Fumatul reprezintă un toxic cu nocivitate evidentă, confirmată prin
numeroase studii. Există fumători condiĠionaĠi de stres, fumători inveteraĠi, numeroase studii. Există fumători condiĠionaĠi de stres, fumători inveteraĠi,
fumători ocazionali (2-3 tigări/zi) úi fumători pasivi ce inhalează fumul fumători ocazionali (2-3 tigări/zi) úi fumători pasivi ce inhalează fumul
degajat de fumătorii propriu-ziúi. Studii efectuate au arătat o creútere a degajat de fumătorii propriu-ziúi. Studii efectuate au arătat o creútere a
numărului fumătorilor adolescenĠi úi o relaĠie între lombalgiile acestora úi numărului fumătorilor adolescenĠi úi o relaĠie între lombalgiile acestora úi
fumat. fumat.

A. FORMULAR UTILIZAT ÎN CADRUL POLICLINICILOR A. FORMULAR UTILIZAT ÎN CADRUL POLICLINICILOR


SPORTIVE DIN ROMÂNIA SPORTIVE DIN ROMÂNIA

Anul_______Luna_________Ziua___ Anul_______Luna_________Ziua___
Anamneza medico-sportivă Anamneza medico-sportivă

Numele______________________Prenumele__________________Sex____ Numele______________________Prenumele__________________Sex____
Data naúterii (an, lună, zi)___ Localitatea_____________Starea civilă______ Data naúterii (an, lună, zi)___ Localitatea_____________Starea civilă______
Sportul___________Proba (postul)__________________ Club___________ Sportul___________Proba (postul)__________________ Club___________
ANTECEDENTE ANTECEDENTE
Medicale: Antecedente heredo-colaterale - A.H.C. (TBC, boli de inimă, Medicale: Antecedente heredo-colaterale - A.H.C. (TBC, boli de inimă,
vase, diabet, HTA, cancer, ulcer, reumatism) vase, diabet, HTA, cancer, ulcer, reumatism)
tata_______________mama________________fraĠi____________________ tata_______________mama________________fraĠi____________________
Antecedente personale - AP: a) Fiziologice - APF (naútere, dezvoltare, Antecedente personale - AP: a) Fiziologice - APF (naútere, dezvoltare,
menstră) menstră)
b) Patologice - APP (boli, accidente, operaĠii) ________________________ b) Patologice - APP (boli, accidente, operaĠii) ________________________

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


14 14
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

c) Obiceiuri alimentare (preferinĠe pentru carne, grăsimi animale, prăjeli, c) Obiceiuri alimentare (preferinĠe pentru carne, grăsimi animale, prăjeli,
dulciuri, vegetale etc.). Schimbări în obiceiul alimentar________de dulciuri, vegetale etc.). Schimbări în obiceiul alimentar________de
ce__________când_________cu ce alimente__________________________ ce__________când_________cu ce alimente__________________________
CondiĠii de viaĠă si muncă - CVM (locuinĠă, felul si locul muncii, muncă în CondiĠii de viaĠă si muncă - CVM (locuinĠă, felul si locul muncii, muncă în
ture etc.)_______________________________________________________ ture etc.)_______________________________________________________

Antecedente sportive - AS: Prima formă de educaĠie fizică______________ Antecedente sportive - AS: Prima formă de educaĠie fizică______________
De la ce vârstă___________Sporturi practicate de plăcere si cât timp_______ De la ce vârstă___________Sporturi practicate de plăcere si cât timp_______
Sporturi de performanĠă (de la ce vârstă)_____________________________ Sporturi de performanĠă (de la ce vârstă)_____________________________
Dacă este component al loturilor României de juniori, tineret, seniori úi de Dacă este component al loturilor României de juniori, tineret, seniori úi de
când_________________________________________________________ când_________________________________________________________
EvoluĠia performanĠelor: EvoluĠia performanĠelor:
Cea mai bună performanĠă (cm, greutate, secunde, data, locul)___________ Cea mai bună performanĠă (cm, greutate, secunde, data, locul)___________
Vechimea în sportul de performanĠă________________________________ Vechimea în sportul de performanĠă________________________________

II.SituaĠia actuală: II.SituaĠia actuală:


Etapa de pregătire__________Număr de antrenamente săptămânal________ Etapa de pregătire__________Număr de antrenamente săptămânal________
Volum (ore)____Intensitate (%)___________Constând din PFG, PS, tehnic, Volum (ore)____Intensitate (%)___________Constând din PFG, PS, tehnic,
tactic. Se pune accent pe:_________________________________________ tactic. Se pune accent pe:_________________________________________
Cum se suportă efortul în antrenament_____________în competiĠii_______ Cum se suportă efortul în antrenament_____________în competiĠii_______
Cum se obĠine forma sportivă: uúor, mediu, greu. Starea de start: gata de Cum se obĠine forma sportivă: uúor, mediu, greu. Starea de start: gata de
start, apatie de start, febră de start. Ultimul antrenament________________ start, apatie de start, febră de start. Ultimul antrenament________________
Obiectivul de performanĠă principal al sezonului____________Locul _____ Obiectivul de performanĠă principal al sezonului____________Locul _____
Obiective intermediare__________________________________________ Obiective intermediare__________________________________________
Starea prezentă: Acuze subiective__________________________________ Starea prezentă: Acuze subiective__________________________________
Pofta de antrenament______________________Apetitul________________ Pofta de antrenament______________________Apetitul________________
Somnul: cantitativ (ore)_________calitativ___________________________ Somnul: cantitativ (ore)_________calitativ___________________________
Tulburări de somn______________________De când__________________ Tulburări de somn______________________De când__________________
Alte tulburări (comportament)_____________________________________ Alte tulburări (comportament)_____________________________________
Obs. Se completează de medicul de medicină sportivă care realizează controlul Obs. Se completează de medicul de medicină sportivă care realizează controlul
iniĠial (primul contact) si periodic, la vizitele medicale bianuale (pentru situaĠia iniĠial (primul contact) si periodic, la vizitele medicale bianuale (pentru situaĠia
actuală) actuală)

B. FORMULAR UTILIZAT ÎN SUA PENTRU « PRE- B. FORMULAR UTILIZAT ÎN SUA PENTRU « PRE-
PARTICIPAREA » SPORTIVULUI LA VIZITA MEDICALĂ PARTICIPAREA » SPORTIVULUI LA VIZITA MEDICALĂ
Nume si prenume_________Data naúterii_________Nivel úcolar__________ Nume si prenume_________Data naúterii_________Nivel úcolar__________
Adresă____________Telefon____________ Parinte____________________ Adresă____________Telefon____________ Parinte____________________
Medic de familie_______________Nr. Telefon al medicului_____________ Medic de familie_______________Nr. Telefon al medicului_____________
Sport practicat___________Post_____________________ Sport practicat___________Post_____________________
ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso
- În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de - În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de
motiv ? motiv ?

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


15 15
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

AĠi fost vreodată spitalizat ? AĠi fost vreodată spitalizat ?


AĠi suferit vreodată o intervenĠie chirurgicală? AĠi suferit vreodată o intervenĠie chirurgicală?
Vă lipseúte vreun organ (splină, rinichi, etc)? Vă lipseúte vreun organ (splină, rinichi, etc)?
- LuaĠi în prezent orice fel de pastile (tratament sau susĠinere de efort) - LuaĠi în prezent orice fel de pastile (tratament sau susĠinere de efort)
sau urmaĠi un tratament injectabil sau de alt fel? sau urmaĠi un tratament injectabil sau de alt fel?
- SunteĠi alergic (erupĠii cutanate, rinite, crize de strănut) ? - SunteĠi alergic (erupĠii cutanate, rinite, crize de strănut) ?
- SuferiĠi de astm sau aveĠi probleme de respiraĠie, tuse ? - SuferiĠi de astm sau aveĠi probleme de respiraĠie, tuse ?
- AĠi lesinat vreodată în timpul /după efortul fizic ? - AĠi lesinat vreodată în timpul /după efortul fizic ?
AĠi fost vreodată ameĠit în timpul /după efortul fizic ? AĠi fost vreodată ameĠit în timpul /după efortul fizic ?
AĠi avut vreodată dureri în piept în timpul /după efortul fizic ? AĠi avut vreodată dureri în piept în timpul /după efortul fizic ?
ObosiĠi mai uúor decât colegii în timpul efortului ? ObosiĠi mai uúor decât colegii în timpul efortului ?
AĠi avut vreodată tensiune arterială mare ? AĠi avut vreodată tensiune arterială mare ?
Vi s-a spus vreodată că aveĠi un suflu cardiac? Vi s-a spus vreodată că aveĠi un suflu cardiac?
AĠi avut vreodată un ritm cardiac neregulat (palpitaĠii, bătăI AĠi avut vreodată un ritm cardiac neregulat (palpitaĠii, bătăI
neregulate) sau accelerat ? neregulate) sau accelerat ?
AveĠi rude (indiferent de grad) care au decedat din cauze AveĠi rude (indiferent de grad) care au decedat din cauze
cardiovasculare înainte de 50 ani? cardiovasculare înainte de 50 ani?
- AĠi avut erupĠii cutanate în ultimele 6 luni ? - AĠi avut erupĠii cutanate în ultimele 6 luni ?
- AĠi suferit vreodată un traumatism cranian? - AĠi suferit vreodată un traumatism cranian?
V-aĠi pierdut vreodată conútienĠa spontan sau în urma unui V-aĠi pierdut vreodată conútienĠa spontan sau în urma unui
traumatism ? traumatism ?
AĠi avut vreodată pierderi de memeorie ? AĠi avut vreodată pierderi de memeorie ?
AĠi simĠit vreodată amorĠeli/durere pe traiectul unui nerv? AĠi simĠit vreodată amorĠeli/durere pe traiectul unui nerv?
- AĠi suferit vreodată de crampe musculare si/sau de căldură ? - AĠi suferit vreodată de crampe musculare si/sau de căldură ?
AĠi avut ameĠeli/lesinat din cauza căldurii ? AĠi avut ameĠeli/lesinat din cauza căldurii ?
- UtilizaĠi echipament special de orice natură (protectoare oculare, - UtilizaĠi echipament special de orice natură (protectoare oculare,
bucale, faúă elastică, etc) ? bucale, faúă elastică, etc) ?
- AĠi avut vreodată probleme cu ochii/vederea ? - AĠi avut vreodată probleme cu ochii/vederea ?
PurtaĠi ocheleri sau lentile de contact ? PurtaĠi ocheleri sau lentile de contact ?
- AĠi suferit vreodată de entorse, luxaĠii, fracturi, inflamaĠii simple sau - AĠi suferit vreodată de entorse, luxaĠii, fracturi, inflamaĠii simple sau
repetate ale unuia din segmentele: repetate ale unuia din segmentele:
cap__________umăr_________úold cap__________umăr_________úold
- ________gât___________cot_____________genunchi________ - ________gât___________cot_____________genunchi________
__torace __torace
________antebraĠ__________gambă__________spate________ ________antebraĠ__________gambă__________spate________
___gâtul ___gâtul
mâinii________gleznă___________mână___________picior___ mâinii________gleznă___________mână___________picior___
______ ______
- PurtaĠi proteză sau alte aplicaĠii dentare ? - PurtaĠi proteză sau alte aplicaĠii dentare ?
- AĠi suferit vreodată de afecĠiuni ale urechii sau perforaĠii de timpan ? - AĠi suferit vreodată de afecĠiuni ale urechii sau perforaĠii de timpan ?
- AĠi avut alte probleme medicale (infecĠii, diabet, mononucleoză, etc) - AĠi avut alte probleme medicale (infecĠii, diabet, mononucleoză, etc)

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


16 16
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- De la ultimul control medical si până în prezent aĠi avut o problemă - De la ultimul control medical si până în prezent aĠi avut o problemă
medicală sau traumatism ? medicală sau traumatism ?
- Când aĠi realizat ultima imunizare tetanică ? - Când aĠi realizat ultima imunizare tetanică ?
- Când aĠi realizat ultima imunizare antirujeolică? - Când aĠi realizat ultima imunizare antirujeolică?
- Vi s-a spus vreodată să nu practicaĠi vreun sport? Ce sport si când ? - Vi s-a spus vreodată să nu practicaĠi vreun sport? Ce sport si când ?
Pentru sportive: Pentru sportive:
19. Când aĠi avut prima menstruaĠie? Ultima menstruaĠie? 19. Când aĠi avut prima menstruaĠie? Ultima menstruaĠie?
Care a fost cel mai lung interval de timp între menstruaĠii anul trecut ? Care a fost cel mai lung interval de timp între menstruaĠii anul trecut ?

DECLARAğIE DE MATURITATE PENTRU SPORTURILE DE DECLARAğIE DE MATURITATE PENTRU SPORTURILE DE


CONTACT CONTACT
Ca părinte trebuie să înĠelegeĠi că statisticile indică o creútere a incidenĠei Ca părinte trebuie să înĠelegeĠi că statisticile indică o creútere a incidenĠei
traumatismelor în sporturile de contact la sportivii care nu au atins un nivel traumatismelor în sporturile de contact la sportivii care nu au atins un nivel
de maturitate morfofuncĠională comparativ cu cel al vârstei biologice a de maturitate morfofuncĠională comparativ cu cel al vârstei biologice a
participanĠilor. Dacă credeĠi că acest sportiv se încadrează în categoria sus- participanĠilor. Dacă credeĠi că acest sportiv se încadrează în categoria sus-
menĠionată vă rugăm discutaĠi problema cu antrenorul si medicul. menĠionată vă rugăm discutaĠi problema cu antrenorul si medicul.

Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt
corecte. Semnătura sportivului_______________Data_______________ corecte. Semnătura sportivului_______________Data_______________
Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc
răspunsurile la întrebările chestionarului corecte. răspunsurile la întrebările chestionarului corecte.
Semnătura părintelui_________________________Data_______________ Semnătura părintelui_________________________Data_______________
Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc
răspunsurile la întrebările chestionarului corecte. răspunsurile la întrebările chestionarului corecte.
Semnătura medicului de familie________________Data_______________ Semnătura medicului de familie________________Data_______________
Obs. Sporturi de contact ::box, hockey pe iarbă, gheaĠă, fotbal,, arte marĠiale, Obs. Sporturi de contact ::box, hockey pe iarbă, gheaĠă, fotbal,, arte marĠiale,
rodeo, soccer, wrestling. Sporturi de contact limitat : baseball,, basket, ciclism, rodeo, soccer, wrestling. Sporturi de contact limitat : baseball,, basket, ciclism,
sărituri, gimnastică, călărie, patinaj, schi, handbal, volei sărituri, gimnastică, călărie, patinaj, schi, handbal, volei
Avantajele utilizării formularului : Avantajele utilizării formularului :
- oferă o istorie medicală completă - oferă o istorie medicală completă
- prezintă întrebări « Ġintite » - prezintă întrebări « Ġintite »
- oferă colaborarea cu medicul de familie, absentă sau dificilă la momentul actual - oferă colaborarea cu medicul de familie, absentă sau dificilă la momentul actual
- implică mai multă responsabilitate (semnături) - implică mai multă responsabilitate (semnături)
Propunere : adăugarea semnăturii antrenorului că a luat la cunoútiinĠă aceste aspecte. Propunere : adăugarea semnăturii antrenorului că a luat la cunoútiinĠă aceste aspecte.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


17 17
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

C. FORMULAR PROPUS SI UTILIZAT ÎN STUDIILE FEFS Craiova C. FORMULAR PROPUS SI UTILIZAT ÎN STUDIILE FEFS Craiova

Nume si prenume_____________Data naúterii______ùcoala/facultatea_____ Nume si prenume_____________Data naúterii______ùcoala/facultatea_____


____Clasa/anul________________Loc de muncă______________________ ____Clasa/anul________________Loc de muncă______________________
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Parametrul Mama Tata FraĠi/surori Alte rude Parametrul Mama Tata FraĠi/surori Alte rude
TBC TBC
Ulcer Ulcer
gastric/duodenal gastric/duodenal
Diabet Diabet
Reumatism Reumatism
AfecĠiuni AfecĠiuni
cardiovasculare; cardiovasculare;
HTA HTA
Hepatită virală Hepatită virală
Alte boli Alte boli
ÎnalĠimea ÎnalĠimea
Greutatea Greutatea
Sporturi Sporturi
practicate practicate

ANTECEDENTE PERSONALE ANTECEDENTE PERSONALE


A. Lungime úi greutate la naútere___________ A. Lungime úi greutate la naútere___________
B. Eventuale probleme la naútere___________ B. Eventuale probleme la naútere___________
C. Boli (când au apărut, frecvenĠa) C. Boli (când au apărut, frecvenĠa)
- infecĠii acute/amigdalite (« roúu în gât) ___________ - infecĠii acute/amigdalite (« roúu în gât) ___________
- hepatită___________ - hepatită___________
- pneumonii___________ - pneumonii___________
- alergii/astm bronúic/___________ - alergii/astm bronúic/___________
- scarlatină___________ - scarlatină___________
- deviaĠii de sept___________ - deviaĠii de sept___________
- « răceli »___________ - « răceli »___________
D. Cum suportă efortul: D. Cum suportă efortul:
- dureri în partea stângă/dreapta___________ - dureri în partea stângă/dreapta___________
- transpiraĠie abundentă___________ - transpiraĠie abundentă___________
- înrosirea feĠei___________ - înrosirea feĠei___________
- senzaĠie de sufocare___________ - senzaĠie de sufocare___________
- senzaĠie de "nod în gât"___________ - senzaĠie de "nod în gât"___________
- palpitaĠii___________ - palpitaĠii___________
- crampe musculare___________ - crampe musculare___________

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


18 18
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

E. Dacă sportivul consideră că este emotiv___________ E. Dacă sportivul consideră că este emotiv___________
F.Dacă urmează tratament cu medicamente sau vitamine úi care sunt F.Dacă urmează tratament cu medicamente sau vitamine úi care sunt
acestea; cum sunt administrate (cale,doza) ___________ acestea; cum sunt administrate (cale,doza) ___________
G. Cum este înaintea competiĠiei G. Cum este înaintea competiĠiei
Calm___________Agitat___________Apatic___________ Calm___________Agitat___________Apatic___________
H. Dacă mai practică úi alt sport___________Care___________ H. Dacă mai practică úi alt sport___________Care___________

I. Mănâncă: - carne ___________de câte ori pe zi___________ I. Mănâncă: - carne ___________de câte ori pe zi___________
- ouă___________de câte ori pe săptămână___________ - ouă___________de câte ori pe săptămână___________
- lapte, produse lactate (exemplificare)_____ce cantitate pe zi________ - lapte, produse lactate (exemplificare)_____ce cantitate pe zi________
- ciocolată________ce cantitate pe zi___________ - ciocolată________ce cantitate pe zi___________
- pâine ________ ce cantitate pe zi___________ - pâine ________ ce cantitate pe zi___________
- paste făinoase ___________ce cantitate pe zi___________ - paste făinoase ___________ce cantitate pe zi___________
- legume___________ce cantitate pe zi___________ - legume___________ce cantitate pe zi___________
- fructe___________ce cantitate pe zi___________ - fructe___________ce cantitate pe zi___________
Pe care din alimentele enumerate le preferă în consumul Pe care din alimentele enumerate le preferă în consumul
zilnic__________ zilnic__________
Ce cantitate de lichide bea zilnic________care sunt acestea________ Ce cantitate de lichide bea zilnic________care sunt acestea________
J. CondiĠii de viaĠă: locuinĠă (casă, bloc)____nr. camere__nr. persoane__ J. CondiĠii de viaĠă: locuinĠă (casă, bloc)____nr. camere__nr. persoane__
dacă stă singur în cameră sau câte persoane________________ dacă stă singur în cameră sau câte persoane________________
K. Număr de antrenamente pe săptămână__durata unui antrenament____ K. Număr de antrenamente pe săptămână__durata unui antrenament____
L. Nr ore úcoală pe săptămână________________________ L. Nr ore úcoală pe săptămână________________________

Avantajele utilizării chestionarului : Avantajele utilizării chestionarului :


- ilustrarea posibilităĠii existenĠei de boli cu transmitere ereditară; - ilustrarea posibilităĠii existenĠei de boli cu transmitere ereditară;
- aprecierea creúterii úi a amprentei ereditare (înălĠimea părinĠilor úi calcularea - aprecierea creúterii úi a amprentei ereditare (înălĠimea părinĠilor úi calcularea
coeficientului de heritabilitate; coeficientului de heritabilitate;
- evaluarea cantitativă si calitativă a aspectelor alimentare ca indicator util în - evaluarea cantitativă si calitativă a aspectelor alimentare ca indicator util în
aprecierea caracterelor influenĠate de factori extrinseci (greutate corporală, aprecierea caracterelor influenĠate de factori extrinseci (greutate corporală,
indici de forĠă, compoziĠie corporală, carenĠe cu răsunet somatic) indici de forĠă, compoziĠie corporală, carenĠe cu răsunet somatic)

Obs. Se completează de medicul echipei de monitorizare care realizează controlul Obs. Se completează de medicul echipei de monitorizare care realizează controlul
iniĠial (A,B,C) úi periodic (la sfârúitul fiecărei etape din perioada precompetiĠională) iniĠial (A,B,C) úi periodic (la sfârúitul fiecărei etape din perioada precompetiĠională)

D. FIùĂ DE MONITORIZARE A SPORTIVULUI (propusă si aplicată D. FIùĂ DE MONITORIZARE A SPORTIVULUI (propusă si aplicată
în monitorizarea sportivilor de performanĠă program CERES) în monitorizarea sportivilor de performanĠă program CERES)

Nume úi prenume-----------------------------Data naúterii--------------------------- Nume úi prenume-----------------------------Data naúterii---------------------------


Nivel úcolar-------------Adresă----------------------------------Telefon------------- Nivel úcolar-------------Adresă----------------------------------Telefon-------------
Părinte*----------------- Adresă-----------------------------------Telefon ----------- Părinte*----------------- Adresă-----------------------------------Telefon -----------

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


19 19
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Medic de familie-----------------------------------Nr. Telefon al medicului-------- Medic de familie-----------------------------------Nr. Telefon al medicului--------


Sport practicat-------------------Probă----------------------Lot----------------------- Sport practicat-------------------Probă----------------------Lot-----------------------
ExperienĠa în sportul de performanĠă (ani)----------------------------------------- ExperienĠa în sportul de performanĠă (ani)-----------------------------------------
Cea mai bună performanĠă înregistrată:Timp--------Data--------Locul-------- Cea mai bună performanĠă înregistrată:Timp--------Data--------Locul--------
Sporturi practicate de plăcere---------------------------------------------------------- Sporturi practicate de plăcere----------------------------------------------------------
CondiĠii de viaĠă: locuinĠă (casă, bloc)------------------nr. camere--------------- CondiĠii de viaĠă: locuinĠă (casă, bloc)------------------nr. camere---------------
nr. persoane---------------dacă stă singur în cameră sau câte persoane---- nr. persoane---------------dacă stă singur în cameră sau câte persoane----

I. ISTORIC MEDICAL I. ISTORIC MEDICAL


A. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE A. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Parametrul Mama Tata FraĠi/surori Alte rude Parametrul Mama Tata FraĠi/surori Alte rude
TBC TBC
Ulcer Ulcer
gastric/duodenal gastric/duodenal
Diabet Diabet
Reumatism Reumatism
AfecĠiuni AfecĠiuni
cardiovasculare; cardiovasculare;
HTA HTA
Hepatită virală Hepatită virală
Alte boli Alte boli
ÎnalĠimea ÎnalĠimea
Greutatea Greutatea
Sporturi Sporturi
practicate practicate

B. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE B. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE


Lungime úi greutate la naútere______________Eventuale probleme la Lungime úi greutate la naútere______________Eventuale probleme la
naútere________________________________________________________ naútere________________________________________________________

C. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE C. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE


(ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso) (ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso)
- În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de - În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de
motiv? motiv?
- AĠi fost vreodată spitalizat? - AĠi fost vreodată spitalizat?
- AĠi suferit vreodată o intervenĠie chirurgicală? - AĠi suferit vreodată o intervenĠie chirurgicală?
- Vă lipseúte vreun organ (splină, rinichi, etc)? - Vă lipseúte vreun organ (splină, rinichi, etc)?
- LuaĠi în prezent orice fel de pastile (tratament sau susĠinere de efort) - LuaĠi în prezent orice fel de pastile (tratament sau susĠinere de efort)
sau urmaĠi un tratament injectabil sau de alt fel? sau urmaĠi un tratament injectabil sau de alt fel?
- SunteĠi alergic (erupĠii cutanate, rinite, crize de strănut)? - SunteĠi alergic (erupĠii cutanate, rinite, crize de strănut)?
- SuferiĠi de astm sau aveĠi probleme de respiraĠie, tuse? - SuferiĠi de astm sau aveĠi probleme de respiraĠie, tuse?

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


20 20
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- AĠi avut vreodată tensiune arterială mare? - AĠi avut vreodată tensiune arterială mare?
- Vi s-a spus vreodată că aveĠi un suflu cardiac? - Vi s-a spus vreodată că aveĠi un suflu cardiac?
- AĠi avut vreodată un ritm cardiac neregulat (palpitaĠii, bătăi - AĠi avut vreodată un ritm cardiac neregulat (palpitaĠii, bătăi
neregulate) sau accelerat ? neregulate) sau accelerat ?
- AveĠi rude (indiferent de grad) care au decedat din cauze - AveĠi rude (indiferent de grad) care au decedat din cauze
cardiovasculare înainte de 50 ani? cardiovasculare înainte de 50 ani?
- AĠi avut erupĠii cutanate în ultimele 6 luni? - AĠi avut erupĠii cutanate în ultimele 6 luni?
- AĠi suferit vreodată un traumatism cranian? - AĠi suferit vreodată un traumatism cranian?
- V-aĠi pierdut vreodată conútienĠa spontan sau în urma unui - V-aĠi pierdut vreodată conútienĠa spontan sau în urma unui
traumatism? traumatism?
- AĠi avut vreodată pierderi de memorie? - AĠi avut vreodată pierderi de memorie?
- AĠi simĠit vreodată amorĠeli/durere pe traiectul unui nerv? - AĠi simĠit vreodată amorĠeli/durere pe traiectul unui nerv?
- AĠi suferit vreodată de crampe musculare si/sau de căldură? - AĠi suferit vreodată de crampe musculare si/sau de căldură?
- Ati avut vreodata senzatia de nod in gat in timpul efortului? - Ati avut vreodata senzatia de nod in gat in timpul efortului?
- AĠi avut ameĠeli/lesinat din cauza căldurii? - AĠi avut ameĠeli/lesinat din cauza căldurii?
- UtilizaĠi echipament special de orice natură (protectoare oculare, - UtilizaĠi echipament special de orice natură (protectoare oculare,
bucale, faúă elestică, etc)? bucale, faúă elestică, etc)?
- AĠi avut vreodată probleme cu ochii/vederea? - AĠi avut vreodată probleme cu ochii/vederea?
- PurtaĠi ocheleri sau lentile de contact ? - PurtaĠi ocheleri sau lentile de contact ?
- AĠi suferit vreodată de entorse, luxaĠii, fracturi, inflamaĠii simple sau - AĠi suferit vreodată de entorse, luxaĠii, fracturi, inflamaĠii simple sau
repetate ale unuia din segmentele: repetate ale unuia din segmentele:
cap__________umăr_________úold________gât___________cot__ cap__________umăr_________úold________gât___________cot__
___________genunchi__________torace ----------------------------------- ___________genunchi__________torace -----------------------------------
antebraĠ__________gambă__________spate___________ gâtul antebraĠ__________gambă__________spate___________ gâtul
mâinii________gleznă___________mână___________picior______ mâinii________gleznă___________mână___________picior______
- PurtaĠi proteză sau alte aplicaĠii dentare ? - PurtaĠi proteză sau alte aplicaĠii dentare ?
- AĠi suferit vreodată de afecĠiuni ale urechii sau perforaĠii de timpan? - AĠi suferit vreodată de afecĠiuni ale urechii sau perforaĠii de timpan?
- AĠi suferit vreodată de hepatită ? - AĠi suferit vreodată de hepatită ?
- Ati suferit repetat infecĠii acute/amigdalite (« roúu în gât»)? De câte - Ati suferit repetat infecĠii acute/amigdalite (« roúu în gât»)? De câte
ori? ori?
- Ati suferit repetat « răceli »? În ce anotimp predominant úi cu ce - Ati suferit repetat « răceli »? În ce anotimp predominant úi cu ce
frecvenĠă ? frecvenĠă ?
- V-a spus cineva ca aveti deviaĠie de sept? - V-a spus cineva ca aveti deviaĠie de sept?
- AĠi avut alte probleme medicale (infecĠii, diabet, mononucleoză, etc)? - AĠi avut alte probleme medicale (infecĠii, diabet, mononucleoză, etc)?
- Când aĠi realizat ultima imunizare tetanică ? - Când aĠi realizat ultima imunizare tetanică ?
- Când aĠi realizat ultima imunizare antirujeolică? - Când aĠi realizat ultima imunizare antirujeolică?
- Vi s-a spus vreodată să nu practicaĠi vreun sport? Ce sport úi când? - Vi s-a spus vreodată să nu practicaĠi vreun sport? Ce sport úi când?
- AĠi leúinat vreodată în timpul/după efortul fizic? - AĠi leúinat vreodată în timpul/după efortul fizic?
- AĠi fost vreodată ameĠit în timpul/după efortul fizic? - AĠi fost vreodată ameĠit în timpul/după efortul fizic?
- AĠi avut vreodată dureri în piept în timpul/după efortul fizic? - AĠi avut vreodată dureri în piept în timpul/după efortul fizic?
- ObosiĠi mai uúor decât colegii în timpul efortului ? - ObosiĠi mai uúor decât colegii în timpul efortului ?

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


21 21
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pentru sportive: Pentru sportive:


Când aĠi avut prima menstruaĠie_________Ultima Când aĠi avut prima menstruaĠie_________Ultima
menstruaĠie?_____Durata menstruatiei (zile)_____________Cantitatea menstruaĠie?_____Durata menstruatiei (zile)_____________Cantitatea
de sânge pierdut (mult, mediu, puĠin)___________ Care a fost cel mai de sânge pierdut (mult, mediu, puĠin)___________ Care a fost cel mai
lung interval de timp între menstruaĠii anul trecut ?__________________ lung interval de timp între menstruaĠii anul trecut ?__________________

II. CERTIFICARE A ISTORICULUI MEDICAL II. CERTIFICARE A ISTORICULUI MEDICAL

Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt
corecte. corecte.
Semnătura sportivului___________________________Data___________ Semnătura sportivului___________________________Data___________
Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc
răspunsurile la întrebările chestionarului corecte răspunsurile la întrebările chestionarului corecte
Semnătura părintelui_____________________________Data___________ Semnătura părintelui_____________________________Data___________

Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc
răspunsurile la întrebările chestionarului corecte. Confirm că sportivul se răspunsurile la întrebările chestionarului corecte. Confirm că sportivul se
află în evidenĠa mea cu următoarele boli cronice______________ află în evidenĠa mea cu următoarele boli cronice______________
______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Semnătura medicului de familie_______________________Data________ Semnătura medicului de familie_______________________Data________

III. ÎNCUNOùTIINğARE (DECLARAğIE DE ÎNCUNOùTIINğARE III. ÎNCUNOùTIINğARE (DECLARAğIE DE ÎNCUNOùTIINğARE


ASUPRA CONDIğIILOR ùI RISCURILOR PRACTICĂRII SPORTULUI DE ASUPRA CONDIğIILOR ùI RISCURILOR PRACTICĂRII SPORTULUI DE
PERFORMANğĂ) PERFORMANğĂ)

Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că practicarea sportului de performanĠă Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că practicarea sportului de performanĠă
implică monitorizarea pregătirii în cadrul căreia, periodic, se recurge si la implică monitorizarea pregătirii în cadrul căreia, periodic, se recurge si la
investigaĠii invazive. investigaĠii invazive.
Prin aceasta certific că accept să fiu investigat. Prin aceasta certific că accept să fiu investigat.
Semnătura sportivului/părintelui______________________Data_______ Semnătura sportivului/părintelui______________________Data_______

Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că practicarea sportului de performanĠă Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că practicarea sportului de performanĠă
implică controale medicale periodice în cadrul cărora se recurge si la implică controale medicale periodice în cadrul cărora se recurge si la
investigaĠii invazive. investigaĠii invazive.
Prin aceasta certific că accept să fiu investigat. Prin aceasta certific că accept să fiu investigat.
Semnătura sportivului/părintelui____________________Data_________ Semnătura sportivului/părintelui____________________Data_________
Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că statisticile indică o incidenĠă crescută a Ca sportiv/părinte* trebuie să útiĠi că statisticile indică o incidenĠă crescută a
traumatismelor sportivilor de performanĠă din acest sport, comparativ cu traumatismelor sportivilor de performanĠă din acest sport, comparativ cu
nesportivii. nesportivii.
Prin aceasta certific că accept riscul unor accidentări. Prin aceasta certific că accept riscul unor accidentări.
Semnătura sportivului/părintelui_____________________Data________ Semnătura sportivului/părintelui_____________________Data________

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


22 22
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Prin aceasta certific că am luat la cunoútinĠă aceste aspecte. Prin aceasta certific că am luat la cunoútinĠă aceste aspecte.
Semnătura antrenorului____________________________Data________ Semnătura antrenorului____________________________Data________

* în cazul juniorilor * în cazul juniorilor

IV. SITUAğIA ACTUALĂ IV. SITUAğIA ACTUALĂ


(ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso) (ExplicaĠi răspunsurile afirmative pe verso)

A. ÎnălĠime--------------Greutate----------------Ultima valoare de PAN--------- A. ÎnălĠime--------------Greutate----------------Ultima valoare de PAN---------


Ce rezultat aĠi înregistrat la ultima probă de control? Timp-------------------- Ce rezultat aĠi înregistrat la ultima probă de control? Timp--------------------
Data----------Locul--------------------------------------- Data----------Locul---------------------------------------

B. În ce perioadă de pregătire vă aflaĠi? B. În ce perioadă de pregătire vă aflaĠi?


PrecompetiĠională----competiĠională----- etapa anuală de pregătire-------- PrecompetiĠională----competiĠională----- etapa anuală de pregătire--------
săptămâna de pregătire------------------ săptămâna de pregătire------------------
Nr ore úcoală pe săptămână------------------------ Nr ore úcoală pe săptămână------------------------
Număr de antrenamente săptămânal___ Număr de antrenamente săptămânal___
Volum (ore)__.__Intensitate (%)_________________Constând din PFG, PS, Volum (ore)__.__Intensitate (%)_________________Constând din PFG, PS,
tehnic, tactic. Se pune accent pe (%)____________ tehnic, tactic. Se pune accent pe (%)____________
Câte antrenamente cu dominantă aerobă aveĠi pe săptămână Câte antrenamente cu dominantă aerobă aveĠi pe săptămână
Nr---------Durata totală------ Nr---------Durata totală------
Câte antrenamente cu dominantă anaerobă aveĠi pe săptămână Câte antrenamente cu dominantă anaerobă aveĠi pe săptămână
Nr---------Durata totală------- Nr---------Durata totală-------
Ultimul antrenament_________________________________________ Ultimul antrenament_________________________________________
Obiectivul de performanĠă principal al sezonului____Locul ____________ Obiectivul de performanĠă principal al sezonului____Locul ____________
Obiective intermediare--------------------------------------- Obiective intermediare---------------------------------------

C. Cum se obĠine forma sportivă: uúor--------, mediu---------, greu-------------- C. Cum se obĠine forma sportivă: uúor--------, mediu---------, greu--------------
Starea de start: gata de start,------------- apatie de start------------, febră de Starea de start: gata de start,------------- apatie de start------------, febră de
start---------- start----------

D. Cum suportati efortul (foarte bine, bine, mediu, satisfacator) : la D. Cum suportati efortul (foarte bine, bine, mediu, satisfacator) : la
antrenamente------------------------------: în competiĠii------------------------- antrenamente------------------------------: în competiĠii-------------------------

În ultima vreme in /dupa efort (specificati) aveĠi: În ultima vreme in /dupa efort (specificati) aveĠi:
- dureri în partea stângă/dreapta-------------- - dureri în partea stângă/dreapta--------------
- transpiraĠie abundentă------------------------ - transpiraĠie abundentă------------------------
- înrosirea feĠei------------------------------- - înrosirea feĠei-------------------------------
- senzaĠie de sufocare------------------- - senzaĠie de sufocare-------------------
- senzaĠie de nod în gât------------------- - senzaĠie de nod în gât-------------------
- palpitaĠii-------------------------------- - palpitaĠii--------------------------------

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


23 23
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- crampe musculare---------------------- - crampe musculare----------------------


- senzaĠie de sufocare----------------------- - senzaĠie de sufocare-----------------------
- senzaĠie de greaĠă---------------------- - senzaĠie de greaĠă----------------------
- senzaĠie de arsură la nivelul stomacului ---------------------- - senzaĠie de arsură la nivelul stomacului ----------------------
- senzaĠie de vomă------------------------------------------------ - senzaĠie de vomă------------------------------------------------

E. Pofta de antrenament_________Apetitul______________ E. Pofta de antrenament_________Apetitul______________


Somnul: cantitativ (ore)____calitativ____ Somnul: cantitativ (ore)____calitativ____
Tulburări de somn________________De când______________________ Tulburări de somn________________De când______________________
Alte tulburări (comportament)___________________________________ Alte tulburări (comportament)___________________________________
Alte acuze subiective (stare de oboseală, Alte acuze subiective (stare de oboseală,
nervozitate,etc)_________________ nervozitate,etc)_________________

F. În ultima vreme aĠi scăzut în greutate? F. În ultima vreme aĠi scăzut în greutate?
În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de motiv? În momentul de faĠă sunteĠi sub îngrijirea unui medic, indiferent de motiv?
De la ultimul control medical si până în prezent aĠi avut vreo problemă De la ultimul control medical si până în prezent aĠi avut vreo problemă
medicală sau traumatism ? medicală sau traumatism ?
AĠi avut o scădere continuă de performanĠă în ultimele 2-3 săptămâni? AĠi avut o scădere continuă de performanĠă în ultimele 2-3 săptămâni?
Urmati un tratament cu medicamente? Daca da care sunt acestea ; mod de Urmati un tratament cu medicamente? Daca da care sunt acestea ; mod de
administrare------------------------------------------------------------------------------ administrare------------------------------------------------------------------------------

F. FolosiĠi susĠinătoare de efort------------------Care sunt acestea si modul de F. FolosiĠi susĠinătoare de efort------------------Care sunt acestea si modul de
administrare------------------------------------------------------------------------------ administrare------------------------------------------------------------------------------

G. AĠi avut o recuperare normală în ultimele 2-3 săptămâni---------.In ce a G. AĠi avut o recuperare normală în ultimele 2-3 săptămâni---------.In ce a
constat aceasta--------------------------------------------------------------------------- constat aceasta---------------------------------------------------------------------------

H. Ce alimente consumaĠi zilnic? H. Ce alimente consumaĠi zilnic?


carne (tip) --------------g/ zi--------------mezeluri---------------- g/ zi---------ouă- carne (tip) --------------g/ zi--------------mezeluri---------------- g/ zi---------ouă-
----- de câte ori pe săptămână------- lapte-------------- g/ zi -----------produse ----- de câte ori pe săptămână------- lapte-------------- g/ zi -----------produse
lactate (iaurt, branzeturi)---- g/ zi----------unt ------------------ g/ zi --- lactate (iaurt, branzeturi)---- g/ zi----------unt ------------------ g/ zi ---
ciocolată, produse zaharoase------------------------ g/ zi pâine -------------------- ciocolată, produse zaharoase------------------------ g/ zi pâine --------------------
---- g/ zi -----------paste făinoase ------------------------ g/ zi -----------legume ---- g/ zi -----------paste făinoase ------------------------ g/ zi -----------legume
(tip)----------------------g/ zi -----------fructe (tip)----------- (tip)----------------------g/ zi -----------fructe (tip)-----------
g/ zi------------- g/ zi-------------
Care din alimentele enumerate sunt preferate în consumul zilnic---------------- Care din alimentele enumerate sunt preferate în consumul zilnic----------------
------------------------------------------------------------------- -------------------------------------------------------------------
Ce cantitate de lichide consumati zilnic-------------------- care sunt acestea----- Ce cantitate de lichide consumati zilnic-------------------- care sunt acestea-----
--------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


24 24
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

VI. CERTIFICARE A STARII ACTUALE VI. CERTIFICARE A STARII ACTUALE


Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt Prin aceasta certific că răspunsurile mele la întrebările chestionarului sunt
corecte. corecte.
Semnătura sportivului------------------------------------------Data------------------ Semnătura sportivului------------------------------------------Data------------------

Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc Prin aceasta certific că am oferit o istorie medicală exactă si găsesc
răspunsurile la întrebările chestionarului corecte răspunsurile la întrebările chestionarului corecte
Semnătura medicului de lot-------------------------------------------Data----------- Semnătura medicului de lot-------------------------------------------Data-----------
Prin aceasta certific că am luat la cunoútinĠă aceste aspecte. Prin aceasta certific că am luat la cunoútinĠă aceste aspecte.
Semnătura antrenorului-------------------------------------------Data----------- Semnătura antrenorului-------------------------------------------Data-----------

SE ATAùEAZĂ REZULTATELE TESTELOR BIOCHIMICE ùI SE ATAùEAZĂ REZULTATELE TESTELOR BIOCHIMICE ùI


FIZIOLOGICE ÎN EFORT SPECIFIC ùI A EXAMENULUI ECOGRAFIC/ FIZIOLOGICE ÎN EFORT SPECIFIC ùI A EXAMENULUI ECOGRAFIC/
EKG (dacă este cazul!) EKG (dacă este cazul!)

Avantajele utilizării fiúei de monitorizare: Avantajele utilizării fiúei de monitorizare:


- oferă atât o istorie medicală completă, cât si o istorie medicală recentă; - oferă atât o istorie medicală completă, cât si o istorie medicală recentă;
- prezintă întrebări «Ġintite» ce permit identificarea unor probleme - prezintă întrebări «Ġintite» ce permit identificarea unor probleme
medicale, uneori în faza incipientă; medicale, uneori în faza incipientă;
- oferă colaborarea cu medicul de familie, absentă sau dificilă de obicei úi - oferă colaborarea cu medicul de familie, absentă sau dificilă de obicei úi
totuúi extrem de necesară în condiĠiile în care medicii de medicină totuúi extrem de necesară în condiĠiile în care medicii de medicină
sportivă nu au posibilitatea încheierii de contracte cu Casa de Asigurări. sportivă nu au posibilitatea încheierii de contracte cu Casa de Asigurări.
În consecinĠă sportivii trimiúi să realizeze examene de specialitate nu În consecinĠă sportivii trimiúi să realizeze examene de specialitate nu
beneficiază de compensarea costului investigaĠiilor decât în cazul beneficiază de compensarea costului investigaĠiilor decât în cazul
trimiterii de către medicul de familie; trimiterii de către medicul de familie;
- oferă colaborarea cu medicul de lot; - oferă colaborarea cu medicul de lot;
- implică asumarea unei responsabilităĠi crescute din partea medicului - implică asumarea unei responsabilităĠi crescute din partea medicului
echipei de monitorizare, medicului de familie, medicului de lot, echipei de monitorizare, medicului de familie, medicului de lot,
sportivului/părintelui, antrenorului (semnături); sportivului/părintelui, antrenorului (semnături);
- avertizează sportivul/părintele asupra condiĠilor úi riscurilor practicării - avertizează sportivul/părintele asupra condiĠilor úi riscurilor practicării
sportului de performanĠă dându-i acestuia posibilitatea să opteze în sportului de performanĠă dându-i acestuia posibilitatea să opteze în
cunoútinĠă de cauză; cunoútinĠă de cauză;
- oferă medicului din echipa de monitorizare un tablou recent al - oferă medicului din echipa de monitorizare un tablou recent al
răspunsului la efort specific; răspunsului la efort specific;
- depistează precoce simptome ale stării de supraantrenament; - depistează precoce simptome ale stării de supraantrenament;
- permite aprecierea cantitativă úi calitativă a aspectelor alimentare ca - permite aprecierea cantitativă úi calitativă a aspectelor alimentare ca
indicator util în aprecierea caracterelor influenĠate de factori extrinseci indicator util în aprecierea caracterelor influenĠate de factori extrinseci
(greutate corporală, indici de forĠă, compoziĠie corporală, carenĠe cu (greutate corporală, indici de forĠă, compoziĠie corporală, carenĠe cu
răsunet somatic). răsunet somatic).

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


25 25
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

De reĠinut De reĠinut

Anamneza medico-sportivă reprezintă un instrument esenĠial pentru Anamneza medico-sportivă reprezintă un instrument esenĠial pentru
estimarea următoarelor aspecte: estimarea următoarelor aspecte:
- oferă o istorie medicală completă, o istorie medicală recentă; - oferă o istorie medicală completă, o istorie medicală recentă;
- permite identificarea unor probleme medicale, uneori în faza - permite identificarea unor probleme medicale, uneori în faza
incipientă; incipientă;
- oferă medicului un tablou recent al răspunsului la efort specific; - oferă medicului un tablou recent al răspunsului la efort specific;
- depistează precoce simptome ale stării de supraantrenament. - depistează precoce simptome ale stării de supraantrenament.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


26 26
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

1.3. CABINETUL DE BOLI INTERNE 1.3. CABINETUL DE BOLI INTERNE


DE CE? DE CE?

Starea de sănătate este o condiĠie obligatorie pentru realizarea optimă a Starea de sănătate este o condiĠie obligatorie pentru realizarea optimă a
diverselor activităĠi, inclusiv a celor sportive. Coroborat cu anamneza úi diverselor activităĠi, inclusiv a celor sportive. Coroborat cu anamneza úi
examinările paraclinice examenul clinic stabileúte diagnosticul stării de sănătate. examinările paraclinice examenul clinic stabileúte diagnosticul stării de sănătate.
În urma acestui exmen se trasează indicaĠii privitoare la tratamentul unor În urma acestui exmen se trasează indicaĠii privitoare la tratamentul unor
afecĠiuni (medicamentos, recuperator, regim igieno-dietetic, profilaxie), se pot afecĠiuni (medicamentos, recuperator, regim igieno-dietetic, profilaxie), se pot
recomanda investigaĠii suplimentare de specialitate (clinice sau paraclinice), recomanda investigaĠii suplimentare de specialitate (clinice sau paraclinice),
recomandări de scurtă sau lungă durată privind efortul sportiv, contraindicaĠii recomandări de scurtă sau lungă durată privind efortul sportiv, contraindicaĠii
temporare sau definitive în practicarea sportului. temporare sau definitive în practicarea sportului.

Rolul kinetoterapeutului - recunoaúterea unor simptome, semne clinice Rolul kinetoterapeutului - recunoaúterea unor simptome, semne clinice
sugestive pentru anumite boli, profilaxia úi recuperarea unor afecĠiuni ; sugestive pentru anumite boli, profilaxia úi recuperarea unor afecĠiuni ;
modelarea antrenamentului în funcĠie de indicaĠiile medicale privind efortul. modelarea antrenamentului în funcĠie de indicaĠiile medicale privind efortul.

Examenul clinic obiectiv include inspecĠia, palparea, percuĠia úi Examenul clinic obiectiv include inspecĠia, palparea, percuĠia úi
ascultaĠia cu ajutorul stetoscopului. Se efectuează în două etape: ascultaĠia cu ajutorul stetoscopului. Se efectuează în două etape:
- Examenul general (de ansamblu) cuprinde: - Examenul general (de ansamblu) cuprinde:
* starea de conútienĠă; * starea de conútienĠă;
* poziĠia/atitudinea pacientului, examenul ortostatismului, examenul * poziĠia/atitudinea pacientului, examenul ortostatismului, examenul
mersului; mersului;
* fizionomia (faciesul) úi semiologia ochilor; * fizionomia (faciesul) úi semiologia ochilor;
* statura úi tipul constituĠional; * statura úi tipul constituĠional;
* starea de nutriĠie. * starea de nutriĠie.
În cadrul examenului sportivului o parte din aceste aspecte sunt reluate în În cadrul examenului sportivului o parte din aceste aspecte sunt reluate în
cadrul cabinetului de antropologie. cadrul cabinetului de antropologie.
- Examenul pe aparate cuprinde: - Examenul pe aparate cuprinde:
x examenul tegumentelor úi al mucoaselor (aprecierea x examenul tegumentelor úi al mucoaselor (aprecierea
modificărilor de culoare, modificări ale fanerelor, modificări modificărilor de culoare, modificări ale fanerelor, modificări
ale Ġesutului subcutatnat); ale Ġesutului subcutatnat);
x examenul ganglionilor limfatici; x examenul ganglionilor limfatici;
x examenul sistemului osteoarticular; x examenul sistemului osteoarticular;
x examenul muúchilor úi al Ġesutului adipos; x examenul muúchilor úi al Ġesutului adipos;
x examenul aparatului respirator; x examenul aparatului respirator;
x examenul aparatului cardio-vascular; x examenul aparatului cardio-vascular;
x examenul aparatului digestiv; x examenul aparatului digestiv;
x examenul aparatului uro-genital; x examenul aparatului uro-genital;
x examenul sistemului nervos; x examenul sistemului nervos;
x examenul sistemului endocrin; x examenul sistemului endocrin;
x examenul organelor de simĠ. x examenul organelor de simĠ.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 27 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 27


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tehnica examinării: InspecĠia generală: examinatorul, în picioare, în Tehnica examinării: InspecĠia generală: examinatorul, în picioare, în
dreapta pacientului, apreciază starea generală, faciesul, tipul constituĠional, dreapta pacientului, apreciază starea generală, faciesul, tipul constituĠional,
echilibrul ponderal, poziĠii particulare ale corpului úi membrelor, deformări echilibrul ponderal, poziĠii particulare ale corpului úi membrelor, deformări
ale segmentelor corpului, impotenĠe funcĠionale ale unor segmente, cicatrici, ale segmentelor corpului, impotenĠe funcĠionale ale unor segmente, cicatrici,
erupĠii cutanate; semne meningiene. erupĠii cutanate; semne meningiene.
A. Examinarea capului: A. Examinarea capului:
- neurocraniu: inspecĠia generală a formei craniului úi a regiunii păroase a - neurocraniu: inspecĠia generală a formei craniului úi a regiunii păroase a
capului; palparea cutiei craniene; capului; palparea cutiei craniene;
- viscerocraniu: inspecĠia generală a feĠei, fizionomiei; - viscerocraniu: inspecĠia generală a feĠei, fizionomiei;
x ochii: - egalitate pupilară; x ochii: - egalitate pupilară;
- particularităĠi ale culorii irisului; - particularităĠi ale culorii irisului;
- culoarea sclerelor; aspectul conjunctivelor; - culoarea sclerelor; aspectul conjunctivelor;
- reflexul fotomotor úi de acomodare la distanĠă; - reflexul fotomotor úi de acomodare la distanĠă;
- nistagmus; convergenĠa ochilor; - nistagmus; convergenĠa ochilor;
x nasul: - inspecĠia piramidei nazale úi a septului nazal; x nasul: - inspecĠia piramidei nazale úi a septului nazal;
- permeabilitatea foselor nazale; - permeabilitatea foselor nazale;
- puncte sinusale frontale úi maxilare; - puncte sinusale frontale úi maxilare;
x semnele Chwostek úi Weiss x semnele Chwostek úi Weiss
x cavitatea bucală: x cavitatea bucală:
- aspectul buzelor úi a tegumentelor periorale; - aspectul buzelor úi a tegumentelor periorale;
- limba (aspect, mobilitate) úi regiunea sublinguală; - limba (aspect, mobilitate) úi regiunea sublinguală;
- dinĠii úi gingiile; - dinĠii úi gingiile;
- mucoasa vestibulară (semn Koplik); - mucoasa vestibulară (semn Koplik);
- amigdalele úi lueta; - amigdalele úi lueta;
- faringele; - faringele;
x urechea: x urechea:
- inspecĠia pavilionului; - inspecĠia pavilionului;
- inspecĠia conductului auditiv extern; - inspecĠia conductului auditiv extern;
- palparea úi percuĠia regiunii mastoidiene, - palparea úi percuĠia regiunii mastoidiene,
periauriculare; periauriculare;
- palparea ganglionilor submandibulari; - palparea ganglionilor submandibulari;
B. Examinarea gâtului B. Examinarea gâtului
x tiroida: x tiroida:
- inspecĠie (culoarea tegumentelor, modificarea de - inspecĠie (culoarea tegumentelor, modificarea de
volum a glandei); volum a glandei);
- palparea cu policele din faĠă sau cu indexul úi - palparea cu policele din faĠă sau cu indexul úi
mediusul din spatele bolnavului. mediusul din spatele bolnavului.
x laringe: x laringe:
- manevre de înghiĠire; - manevre de înghiĠire;
- cracmentul fiziologic al cartilagiului laringian prin - cracmentul fiziologic al cartilagiului laringian prin
mobilizare laterală; mobilizare laterală;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 28 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 28


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- palparea ganglionilor occipitali, pre/retro- - palparea ganglionilor occipitali, pre/retro-


sternocleidomastoidieni, supra-claviculari; sternocleidomastoidieni, supra-claviculari;
- palparea musculaturii gâtului; - palparea musculaturii gâtului;
- mobilizarea coloanei cervicale; - mobilizarea coloanei cervicale;
- auscultaĠia arterelor carotidiene. - auscultaĠia arterelor carotidiene.
C. Examinarea membrului superior: C. Examinarea membrului superior:
x inspecĠia tegumentelor; fanere; x inspecĠia tegumentelor; fanere;
x inspecĠia úi mobilizarea articulaĠiilor; x inspecĠia úi mobilizarea articulaĠiilor;
x palparea ganglionilor axilari, epitrohilieni; x palparea ganglionilor axilari, epitrohilieni;
x palparea arterelor humerale, radiale, determinarea pulsului x palparea arterelor humerale, radiale, determinarea pulsului
periferic; periferic;
x palparea tonusului muscular úi proba forĠei; x palparea tonusului muscular úi proba forĠei;
x reflexe idiomusculare; reflexe bicipitale, stiloradiale; x reflexe idiomusculare; reflexe bicipitale, stiloradiale;
x testarea sensibilităĠii cutanate; x testarea sensibilităĠii cutanate;
D. Examinarea toracelui D. Examinarea toracelui
x Pentru plămâni manevrele se execută simetric, comparativ. x Pentru plămâni manevrele se execută simetric, comparativ.
InspecĠie: InspecĠie:
- tegumentele toracelui; - tegumentele toracelui;
- forma toracelui úi deformările toracelui; - forma toracelui úi deformările toracelui;
- amplitudinea miúcărilor respiratorii; - amplitudinea miúcărilor respiratorii;
- aspectul coloanei vertebrale cervico-toraco-lombare, al coastelor, - aspectul coloanei vertebrale cervico-toraco-lombare, al coastelor,
spaĠiilor intercostale; spaĠiilor intercostale;
Palpare: Palpare:
- freamătul pectoral (normal, amplificat, diminuat, abolit) - freamătul pectoral (normal, amplificat, diminuat, abolit)
- palparea frecăturii pleurale úi a ralurilor bronúice; - palparea frecăturii pleurale úi a ralurilor bronúice;
- palparea sânului la femei pe cadrane úi palparea ganglionilor axilari; - palparea sânului la femei pe cadrane úi palparea ganglionilor axilari;
PercuĠie: PercuĠie:
- percuĠia coloanei toraco-lombare úi a lojelor renale; - percuĠia coloanei toraco-lombare úi a lojelor renale;
- sonoritate pe ambele arii pulmonare; - sonoritate pe ambele arii pulmonare;
- manevra Hirtz; - manevra Hirtz;
- delimitarea marginii superioare a ficatului pe linia medio-claviculară - delimitarea marginii superioare a ficatului pe linia medio-claviculară
dreaptă úi parasternală dreaptă; dreaptă úi parasternală dreaptă;
AuscultaĠie: AuscultaĠie:
- arile pulmonare; auscultaĠia foselor Morenheim (raluri sibilante - arile pulmonare; auscultaĠia foselor Morenheim (raluri sibilante
prezente după criza de astm bronúic); prezente după criza de astm bronúic);
x Cordul x Cordul
InspecĠie: InspecĠie:
- aspectul regiunii precordiale; - aspectul regiunii precordiale;
- decelarea úocului apexian; - decelarea úocului apexian;
Palpare: Palpare:
- determinarea úocului apexian; - determinarea úocului apexian;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 29 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 29


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- palparea furculiĠei sternale cu mâna stângă pentru crosa aortei úi - palparea furculiĠei sternale cu mâna stângă pentru crosa aortei úi
cu mâna dreaptă în epigastru pentru semnul Hartzer; cu mâna dreaptă în epigastru pentru semnul Hartzer;
PercuĠie: - percuĠia matităĠii cardiace relative úi absolute; PercuĠie: - percuĠia matităĠii cardiace relative úi absolute;
AuscultaĠie: AuscultaĠie:
- auscultarea focarului mitral, aortic, pulmonar, tricuspidian úi a - auscultarea focarului mitral, aortic, pulmonar, tricuspidian úi a
punctului Erb; punctului Erb;
- palparea sincronă a pulsului carotidian cu auscultaĠia focarelor - palparea sincronă a pulsului carotidian cu auscultaĠia focarelor
cardiace; cardiace;
- determinarea valorilor tensionale (la ambele braĠe, în decubit úi în - determinarea valorilor tensionale (la ambele braĠe, în decubit úi în
ortostatism). ortostatism).
E. Examinarea abdomenului E. Examinarea abdomenului
InspecĠie: InspecĠie:
- mobilitatea cu respiraĠia; - mobilitatea cu respiraĠia;
- deformări ale diferitelor zone; - deformări ale diferitelor zone;
- aprecierea Ġesutului adipos; - aprecierea Ġesutului adipos;
- prezenĠa cicatricilor, hernii ombilicale, diateză de drepĠi - prezenĠa cicatricilor, hernii ombilicale, diateză de drepĠi
abdominali; abdominali;
Palpare: - superficială (rulare pe cele 9 zone topografice ale abdomenului); Palpare: - superficială (rulare pe cele 9 zone topografice ale abdomenului);
- profundă – insistând pe harta punctelor úi zonelor dureroase - profundă – insistând pe harta punctelor úi zonelor dureroase
abdominale cunoscute; abdominale cunoscute;
PercuĠie: - ficat, splină, restul abdomenului pe regiuni, PercuĠie: - ficat, splină, restul abdomenului pe regiuni,
AuscultaĠie: - se pot asculta barborisme fiziologice. AuscultaĠie: - se pot asculta barborisme fiziologice.
F. Examinarea regiunii inghinale F. Examinarea regiunii inghinale
InspecĠie: ganglioni, hernii; InspecĠie: ganglioni, hernii;
Palpare: ganglioni, puls femural, permeabilitatea orificiilor herniare; Palpare: ganglioni, puls femural, permeabilitatea orificiilor herniare;
G. Examinarea organelor genitale externe G. Examinarea organelor genitale externe
H. Examinarea membrului inferior: H. Examinarea membrului inferior:
- semn Laseque (explorarea articulaĠiei coxofemurale, elongaĠia - semn Laseque (explorarea articulaĠiei coxofemurale, elongaĠia
sciatică); sciatică);
- semnul cheii (rotarea capului femoral în cavitatea cotiloidă pentru - semnul cheii (rotarea capului femoral în cavitatea cotiloidă pentru
diagnosticul diferenĠial între sciatalgie úi afecĠiuni ale articulaĠiei diagnosticul diferenĠial între sciatalgie úi afecĠiuni ale articulaĠiei
coxofemurale); coxofemurale);
- mobilitatea genunchiului; - mobilitatea genunchiului;
- mobilitatea tibiotarsiană; - mobilitatea tibiotarsiană;
- mobilitatea articulaĠiilor mici; - mobilitatea articulaĠiilor mici;
- forĠa musculară (activă, pasivă); - forĠa musculară (activă, pasivă);
- reflexe osteotendinoase rotuliene úi achiliene; - reflexe osteotendinoase rotuliene úi achiliene;
- reflex cutanat plantar (Babinski); - reflex cutanat plantar (Babinski);
- testarea sensibilităĠii cutanate; - testarea sensibilităĠii cutanate;
- palparea arterei poplitee, arterei pedioase, tibială posterioară; - palparea arterei poplitee, arterei pedioase, tibială posterioară;
- inspecĠia articulaĠiei sacroiliace; - inspecĠia articulaĠiei sacroiliace;
- inspecĠia feselor; - inspecĠia feselor;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 30 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 30


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

-semnele Bonnet, Neri, proba indice sol, semnul Bragard, semnul -semnele Bonnet, Neri, proba indice sol, semnul Bragard, semnul
Laseque inversat, flapping tremor; Laseque inversat, flapping tremor;
- semn Homans, flexia dorsală a piciorului; - semn Homans, flexia dorsală a piciorului;
- examenul mersului; - examenul mersului;
Examenul clinic efectuat în cadrul cabinetului de interne este Examenul clinic efectuat în cadrul cabinetului de interne este
completat de examinările neuropsihiatrice, stomatologice úi oftalmologice. completat de examinările neuropsihiatrice, stomatologice úi oftalmologice.
La sportive este indicat úi examenul ginecologic. Diagnosticul stării de La sportive este indicat úi examenul ginecologic. Diagnosticul stării de
sănătate se stabileúte după coroborarea acestor date cu cele obĠinute la sănătate se stabileúte după coroborarea acestor date cu cele obĠinute la
examenul ortopedico-traumatic úi prin explorări paraclinice. examenul ortopedico-traumatic úi prin explorări paraclinice.

Examinările paraclinice obligatorii realizate în cadrul circuitului Examinările paraclinice obligatorii realizate în cadrul circuitului
medico-sportiv includ examene de laborator (sânge, urină), examen medico-sportiv includ examene de laborator (sânge, urină), examen
radiologic cord-pulmon (pentru sportivii peste 14 ani), EKG. Alte examinări radiologic cord-pulmon (pentru sportivii peste 14 ani), EKG. Alte examinări
paraclinice se realizează în cadrul explorărilor neuro-psihice, neuro- paraclinice se realizează în cadrul explorărilor neuro-psihice, neuro-
musculare, cardiorespiratorii sau pot fi solicitate în cadrul unor patologii musculare, cardiorespiratorii sau pot fi solicitate în cadrul unor patologii
diverse. diverse.
MenĠionăm că deúi sportivii sunt în general persoane cu o stare de MenĠionăm că deúi sportivii sunt în general persoane cu o stare de
sanătate net superioară populaĠiei generale de aceeaúi vârstă ce nu practică sanătate net superioară populaĠiei generale de aceeaúi vârstă ce nu practică
activităĠi sportive, considerăm oportună prezentarea sintetică a simptomelor activităĠi sportive, considerăm oportună prezentarea sintetică a simptomelor
úi a semnelor obiective ce pot să apară la nivelul diferitelor aparate úi úi a semnelor obiective ce pot să apară la nivelul diferitelor aparate úi
sisteme. De asemenea, sportivii prezintă anumite particularităĠi induse de sisteme. De asemenea, sportivii prezintă anumite particularităĠi induse de
practicarea sistematică intensă a exerciĠiului fizic (adaptări) ce vor fi tratate practicarea sistematică intensă a exerciĠiului fizic (adaptări) ce vor fi tratate
separat. separat.

1. Examenul tegumentelor, mucoaselor, Ġesutului subcutanat 1. Examenul tegumentelor, mucoaselor, Ġesutului subcutanat
Simptomatologie: Simptomatologie:
- prurit (senzaĠia de mâncărime); poate fi localizat sau generalizat. Pruritul - prurit (senzaĠia de mâncărime); poate fi localizat sau generalizat. Pruritul
generalizat se clasifică în: icteric (boli hepatobiliare cu retenĠie de săruri generalizat se clasifică în: icteric (boli hepatobiliare cu retenĠie de săruri
biliare), alergic, senil, parazitologic, în cadrul unor boli de sistem biliare), alergic, senil, parazitologic, în cadrul unor boli de sistem
(leucemii, limfoame, boala Hodgkin). Pruritul localizat poate fi genital în (leucemii, limfoame, boala Hodgkin). Pruritul localizat poate fi genital în
diabetul zaharat, anemie feriprivă, hipovitaminoze úi menopauză; nazal în diabetul zaharat, anemie feriprivă, hipovitaminoze úi menopauză; nazal în
astmul bronúic, lambliază, hiperfoliculinemie úi uremie; la nivelul capului astmul bronúic, lambliază, hiperfoliculinemie úi uremie; la nivelul capului
în pediculoză, alcoolism, menstră; pe abdomen în hepatite úi ciroze. în pediculoză, alcoolism, menstră; pe abdomen în hepatite úi ciroze.
La examenul obiectiv al tegumentelor se urmăresc temperatura (se La examenul obiectiv al tegumentelor se urmăresc temperatura (se
apreciază cu faĠa dorsală a mâinilor, pe zone cutanate simetrice), elasticitatea, apreciază cu faĠa dorsală a mâinilor, pe zone cutanate simetrice), elasticitatea,
culoarea, umiditatea úi elementele patologice. culoarea, umiditatea úi elementele patologice.
În plus se mai urmăreúte: În plus se mai urmăreúte:
- la facies: conjunctivele (palpebrală, bulbară- normal transparente); părul - la facies: conjunctivele (palpebrală, bulbară- normal transparente); părul
- la nivelul membrului superior: pliul cutanat (pe faĠa dorsală a mâinilor); - la nivelul membrului superior: pliul cutanat (pe faĠa dorsală a mâinilor);
poate fi persistent în stari de deshidratare, denutriĠie, colagenoze; palmele poate fi persistent în stari de deshidratare, denutriĠie, colagenoze; palmele
(eminenĠa tenară, hipotenară, pliuri); unghiile; (eminenĠa tenară, hipotenară, pliuri); unghiile;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 31 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 31


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- la nivelul membrului inferior: godeul (faĠa anterioară a tibiei); unghiile, - la nivelul membrului inferior: godeul (faĠa anterioară a tibiei); unghiile,
pilozitatea. pilozitatea.

Tabel 1. Semne obiective în examenul tegumentelor, mucoaselor, fanerelor Tabel 1. Semne obiective în examenul tegumentelor, mucoaselor, fanerelor

MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE


Paloare - scăderea afluxului - anemii diverse, leucemii, boala Hodgkin, Paloare - scăderea afluxului - anemii diverse, leucemii, boala Hodgkin,
(generalizată sau de sânge în capilare neoplazii, nefropatii cu IR cronică, úoc, (generalizată sau de sânge în capilare neoplazii, nefropatii cu IR cronică, úoc,
localizată) = - scăderea mixedem, TBC, insuficienĠă hipofizară, localizată) = - scăderea mixedem, TBC, insuficienĠă hipofizară,
diminuarea hemoglobinei hipovitaminoze diminuarea hemoglobinei hipovitaminoze
intensităĠii culorii sanguine intensităĠii culorii sanguine
tegumentelor/ tegumentelor/
mucoaselor mucoaselor
Icter = coloraĠie - creúterea bilirubinei - icter hemolitic/pre-hepatic (afecĠiuni cu Icter = coloraĠie - creúterea bilirubinei - icter hemolitic/pre-hepatic (afecĠiuni cu
galbenă a totale sanguine (N=1 distrugerea eritrocitelor = prin galbenă a totale sanguine (N=1 distrugerea eritrocitelor = prin
tegumentelor, mg%); icter distrugerea hematiilor), tegumentelor, mg%); icter distrugerea hematiilor),
sclerelor úI conjunctival 1-2 - icter hepatic (boli hepatice), sclerelor úI conjunctival 1-2 - icter hepatic (boli hepatice),
mucoaselor mg%; > 2 mg% icter - icter post-hepatic (obstructive, mucoaselor mg%; > 2 mg% icter - icter post-hepatic (obstructive,
tegumentar colestatice, mecanice) tegumentar colestatice, mecanice)
Cianoza = - reducerea - methemoglobinemia, Cianoza = - reducerea - methemoglobinemia,
coloraĠie concentraĠiei de - sulfhemoglobinemia, coloraĠie concentraĠiei de - sulfhemoglobinemia,
albastru-vineĠie a hemoglobină aptă de a - cianoze centrale de origine cardiacă sau albastru-vineĠie a hemoglobină aptă de a - cianoze centrale de origine cardiacă sau
tegumentelor fixa oxigenul; pulmonară, tegumentelor fixa oxigenul; pulmonară,
exprimă o hipoxemie - cianoze periferice (IC dreaptă) exprimă o hipoxemie - cianoze periferice (IC dreaptă)
tisulară - cianoze localizate (reducerea debitului tisulară - cianoze localizate (reducerea debitului
arterial/încetinirea circulaĠiei veno- arterial/încetinirea circulaĠiei veno-
capilare) capilare)
Hipocromii - albinismul (hipocromie generalizată), Hipocromii - albinismul (hipocromie generalizată),
- vitiloigo (discromie cu zone de - vitiloigo (discromie cu zone de
depigmentare alternând cu depigmentare alternând cu
hiperpigmentări), hiperpigmentări),
- vergeturi (sarcină, boli de Ġesut - vergeturi (sarcină, boli de Ġesut
conjunctiv) conjunctiv)
Eritem = - capilaro-dilataĠie - eritem circumscris (macula) - în erupĠii Eritem = - capilaro-dilataĠie - eritem circumscris (macula) - în erupĠii
coloraĠie roúie a eritematoase (rujeola), coloraĠie roúie a eritematoase (rujeola),
tegumentului - eritem localizat (palmar- hepatite tegumentului - eritem localizat (palmar- hepatite
cronice, ciroze; facial-pelagră), cronice, ciroze; facial-pelagră),
- eritem generalizat (alergii, leucemii), - eritem generalizat (alergii, leucemii),
- eritem marginat (RAA) - eritem marginat (RAA)
Keratoze- Tegumente aspre úi - verucile/negii, Keratoze- Tegumente aspre úi - verucile/negii,
keratodermii îngroúate - keratodermiile. keratodermii îngroúate - keratodermiile.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 32 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 32


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE


Hiperpigmentări - creúterea producerii - h. generalizate (boala Addison, Hiperpigmentări - creúterea producerii - h. generalizate (boala Addison,
de melanină la nivelul hemocromatoza, hemosideroza), de melanină la nivelul hemocromatoza, hemosideroza),
epidermului - h. regionale (graviditate-cloasma epidermului - h. regionale (graviditate-cloasma
gravidică; gigantism, acromegalie, gravidică; gigantism, acromegalie,
diabet zaharat, anemie Biermer, diabet zaharat, anemie Biermer,
- acantozis nigricans = pigmentare cu - acantozis nigricans = pigmentare cu
hiperkeratoză în placarde axilar úi ano- hiperkeratoză în placarde axilar úi ano-
genital; genital;
- dermatita ocra-staza venoasă din varice, - dermatita ocra-staza venoasă din varice,
asociată cu ulcere úi eczeme; melanoza asociată cu ulcere úi eczeme; melanoza
Riedl - la nivel cervico facial, Riedl - la nivel cervico facial,
- h. circumscrise, nevi plani (pigmentari- - h. circumscrise, nevi plani (pigmentari-
lentigo sau pistrui; efelide, nevi albaútri, lentigo sau pistrui; efelide, nevi albaútri,
nevi aplazici), nevi hipertrofici, nevi aplazici), nevi hipertrofici,
melanom malign melanom malign
ErupĠii eritemato- Scuama = fragment de - epidermofiĠia inghinală (placarde ErupĠii eritemato- Scuama = fragment de - epidermofiĠia inghinală (placarde
scuamoase epiteliu cornificat; eritemato-scuamoase, pruriginoase, cu scuamoase epiteliu cornificat; eritemato-scuamoase, pruriginoase, cu
poate avea aspect de vezicule), poate avea aspect de vezicule),
placard, - eritrasma (erupĠie eritemato-scuamoasă placard, - eritrasma (erupĠie eritemato-scuamoasă
submamar, axilar, inghinal), submamar, axilar, inghinal),
- pitiriazis versicolor (pete eritemo- - pitiriazis versicolor (pete eritemo-
scuamoase, brune, palide sau roúietice, scuamoase, brune, palide sau roúietice,
cervical/ toracal). cervical/ toracal).
Hemoragii - peteúii (transvazare sânge în tegumente Hemoragii - peteúii (transvazare sânge în tegumente
cutanate úi mucoase, formă de pată, nu dispare la cutanate úi mucoase, formă de pată, nu dispare la
vitropresiune), vitropresiune),
- h. liniare (sindroame hemoragipare, - h. liniare (sindroame hemoragipare,
capilare, trombocitopenice, capilare, trombocitopenice,
- echimoza (extravazare sânge în - echimoza (extravazare sânge în
hipoderm cu aspect de pată vânătă; hipoderm cu aspect de pată vânătă;
posttraumatic), posttraumatic),
- hematomul (acumulare subcutanată de - hematomul (acumulare subcutanată de
sânge; posttraumatic, sindroame sânge; posttraumatic, sindroame
hemoragipare) hemoragipare)
Leziuni Papula = leziune - urticarie (alergică), Leziuni Papula = leziune - urticarie (alergică),
papuloase elementară (ridicături - dermatografism (meningite). papuloase elementară (ridicături - dermatografism (meningite).
epidermice) bine epidermice) bine
conturate, diametru 2- conturate, diametru 2-
4 mm 4 mm
UlceraĠii pierderi de substanĠă - dermatoze; UlceraĠii pierderi de substanĠă - dermatoze;
cu interesează úi - post vasculite necrotizate; cu interesează úi - post vasculite necrotizate;
dermul dermul

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 33 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 33


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE


ErupĠii Vezicula = - herpes simplu (virus herpetic - grupe de ErupĠii Vezicula = - herpes simplu (virus herpetic - grupe de
veziculoase proeminenĠă cu vezicule la nas, buze, mucoasa genitală), veziculoase proeminenĠă cu vezicule la nas, buze, mucoasa genitală),
conĠinut seros/clar, - zona zoster (virus cantonat în ganglionii conĠinut seros/clar, - zona zoster (virus cantonat în ganglionii
dimensiuni mici; prin spinali) - erupĠie zonală sau pe mai dimensiuni mici; prin spinali) - erupĠie zonală sau pe mai
rupere dă o eroziune multe dermatoame, rupere dă o eroziune multe dermatoame,
ce se acoperă ulterior ce se acoperă ulterior
de cruste, se vindecă de cruste, se vindecă
fără cicatrici. fără cicatrici.
Bula (flictena)= - arsuri grad II sau III; Bula (flictena)= - arsuri grad II sau III;
diametru > 5 mm; - erupĠii medicamentoase; diametru > 5 mm; - erupĠii medicamentoase;
localizare dermo- - pelagră; localizare dermo- - pelagră;
hipodermică sau - erizipel; hipodermică sau - erizipel;
epidermică, conĠinut - porfirie. epidermică, conĠinut - porfirie.
lichid. lichid.
Tumori cutanate - cisticercoză; Tumori cutanate - cisticercoză;
- metastaze; - metastaze;
- hipercolesterolemie (faĠa de extensie a - hipercolesterolemie (faĠa de extensie a
membrelor), membrelor),
- xantoame eruptive. - xantoame eruptive.
Modificări - telangiectazii (dilataĠii ale vaselor mici Modificări - telangiectazii (dilataĠii ale vaselor mici
vasculare din tegument; pletorici, tumori maligne), vasculare din tegument; pletorici, tumori maligne),
- hemangioame (proeminenĠe capilare, - hemangioame (proeminenĠe capilare,
dispar la vitropresiune, fără o dispar la vitropresiune, fără o
semnificaĠie patologică), semnificaĠie patologică),
- angioame plane (pete roúii; dispar la - angioame plane (pete roúii; dispar la
apăsare), apăsare),
- angioame cavernoase, - angioame cavernoase,
- steluĠe vasculare (tumorete mici, stelate - steluĠe vasculare (tumorete mici, stelate
cu ramificaĠii fine de la un vas central, cu ramificaĠii fine de la un vas central,
pulsatile la vitropresiune – apar în pulsatile la vitropresiune – apar în
hepatită cronică, ciroză, hepatită cronică, ciroză,
hiperfoliculinemie). hiperfoliculinemie).
Noduli = - n. eritematoúI - dermo-hipodermici, Noduli = - n. eritematoúI - dermo-hipodermici,
nodozităĠi cu iniĠial roúii, la gambe (TBC primară, nodozităĠi cu iniĠial roúii, la gambe (TBC primară,
consistenĠă dură, lupus eritematos sistemic, infecĠii consistenĠă dură, lupus eritematos sistemic, infecĠii
localizaĠi dermic, streptococice), localizaĠi dermic, streptococice),
dermoepidermic, - n. Meynet - hipodermici, normal dermoepidermic, - n. Meynet - hipodermici, normal
epidermic coloraĠi, pe faĠa extensivă a articulaĠilor epidermic coloraĠi, pe faĠa extensivă a articulaĠilor
mari/ lungul tendoanelor (RAA) mari/ lungul tendoanelor (RAA)
- n. Osler - roúii, dureroúi, pe pulpa - n. Osler - roúii, dureroúi, pe pulpa
degetelor (endocardită bacteriană sub degetelor (endocardită bacteriană sub
acută Osler), acută Osler),
- n. în pericardita nodoasă,n. gutoúi (gută). - n. în pericardita nodoasă,n. gutoúi (gută).

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 34 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 34


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE


Cicatrice sechelă cutanată cu Cicatrice sechelă cutanată cu
Ġesut de neoformaĠie Ġesut de neoformaĠie
apărută în locul unde apărută în locul unde
a existat o pierdere de a existat o pierdere de
substanĠă. substanĠă.
Atrofii cutanate Sechele cutanate cu - atrofie senilă, vergeturi, lupus eritematos Atrofii cutanate Sechele cutanate cu - atrofie senilă, vergeturi, lupus eritematos
subĠierea staturilor sistemic, arteriopatii. subĠierea staturilor sistemic, arteriopatii.
pielii pielii
Modificări ale Căderea părului - ereditară, neoplazii, arsuri, citostatice, Modificări ale Căderea părului - ereditară, neoplazii, arsuri, citostatice,
părului (alopecia); parĠială TBC, iradiere, leucemii, părului (alopecia); parĠială TBC, iradiere, leucemii,
sau generală, - hipotiroidie, boala Addison, sau generală, - hipotiroidie, boala Addison,
- Hipopilozitatea - cu topografie normală, - Hipopilozitatea - cu topografie normală,
(hipotricoza), - hirsutism (în afara zonelor normale), (hipotricoza), - hirsutism (în afara zonelor normale),
- Hiperpilozitatea - virilism primar (asociere de hipertricoză - Hiperpilozitatea - virilism primar (asociere de hipertricoză
(hipertricoza), cu exagerarea pilozităĠii feĠei, liniei albe (hipertricoza), cu exagerarea pilozităĠii feĠei, liniei albe
abdominale). abdominale).
Onicoze AfecĠiuni ale - pahionichia = îngroúarea unghiilor Onicoze AfecĠiuni ale - pahionichia = îngroúarea unghiilor
unghiilor (psoriazis, onicomicoze), unghiilor (psoriazis, onicomicoze),
- anonichia = lipsa congenitală a unghiei , - anonichia = lipsa congenitală a unghiei ,
- leuconichia = unghia albă (vitiligo, - leuconichia = unghia albă (vitiligo,
hepatopatii cronice), hepatopatii cronice),
- coilonichia = unghie concavă, diametrul - coilonichia = unghie concavă, diametrul
mare transversal, striuri mare transversal, striuri
longitudinale/orizontale (anemii longitudinale/orizontale (anemii
feriprive), feriprive),
- onicogrifoza = unghia în formă de - onicogrifoza = unghia în formă de
gheară (arsuri, degerături, ischemie, gheară (arsuri, degerături, ischemie,
genetică) genetică)
- onicoloza = desprinderea unghiei de - onicoloza = desprinderea unghiei de
patul unghial (diabet zaharat, panariĠiu), patul unghial (diabet zaharat, panariĠiu),
- hemoragii în aúchie (endocardita - hemoragii în aúchie (endocardita
subacută), subacută),
- unghii cianotice (cardiopatii congenitale, - unghii cianotice (cardiopatii congenitale,
BPCO), BPCO),
- u. brune (hemosideroză), - u. brune (hemosideroză),
- u. hipocratice = aspect de sticlă de - u. hipocratice = aspect de sticlă de
ceasornic (TBC, bronúiectazii, abces ceasornic (TBC, bronúiectazii, abces
pulmonar, cancer pulmonar, endocardita pulmonar, cancer pulmonar, endocardita
subacută, fibroze pulmonare, subacută, fibroze pulmonare,
poliglobulie, cardiopatii congenitale poliglobulie, cardiopatii congenitale
cianogene, ciroza biliară primitivă, boala cianogene, ciroza biliară primitivă, boala
Chron) Chron)

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 35 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 35


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE MODIFICĂRI CAUZE AFECğIUNE


Hiperhidroza Creúterea secreĠiei - distonii neurovegetative, Hiperhidroza Creúterea secreĠiei - distonii neurovegetative,
sudorale (generalizată - sindrom Raynauld, sudorale (generalizată - sindrom Raynauld,
sau localizată) - artrita reumatoidă, sau localizată) - artrita reumatoidă,
- cromhidroza (patează lenjeria), - cromhidroza (patează lenjeria),
- osmhidroza (miros intens) - osmhidroza (miros intens)
- -
Edeme Acumulare de sodiu úi - e. cardiac, Edeme Acumulare de sodiu úi - e. cardiac,
apă în Ġesutul - e. renal (nefritic sau nefrotic), apă în Ġesutul - e. renal (nefritic sau nefrotic),
interstiĠial cu mărirea - e. carenĠial, interstiĠial cu mărirea - e. carenĠial,
volumului regiunii - e. în mixedem, volumului regiunii - e. în mixedem,
- e. catamenial (a II a parte a ciclului - e. catamenial (a II a parte a ciclului
menstrual), menstrual),
- e. iatrogen, - e. iatrogen,
- e. de sarcină, - e. de sarcină,
- e. venoase (insuficienĠă venoasă cronică, - e. venoase (insuficienĠă venoasă cronică,
flebită, tromboflebită), flebită, tromboflebită),
- e. inflamatorii, - e. inflamatorii,
- e.post traumatice, - e.post traumatice,
- e. Quinke (angioneurotic), - e. Quinke (angioneurotic),
- limfedemul, - limfedemul,

2. Examenul ganglionilor limfatici 2. Examenul ganglionilor limfatici

Examenul clinic se referă la mai ales la ganglionii superficiali Examenul clinic se referă la mai ales la ganglionii superficiali
(cervicali, axilari, inghinali) uúor de palpat; cei profunzi (mediastinali úi (cervicali, axilari, inghinali) uúor de palpat; cei profunzi (mediastinali úi
mezenterici) nu pot fi decelaĠi clinic. mezenterici) nu pot fi decelaĠi clinic.
Ganglionii superficiali pot fi uneori vizibili, deformând tegumentele. Ganglionii superficiali pot fi uneori vizibili, deformând tegumentele.
Palparea ganglionilor se realizează în următoarea ordine: suboccipital, retro Palparea ganglionilor se realizează în următoarea ordine: suboccipital, retro
úi preauricular, submandibular, laterocervical, axilar, epitrohlear, inghinal, în úi preauricular, submandibular, laterocervical, axilar, epitrohlear, inghinal, în
spaĠiul popliteu. spaĠiul popliteu.
În cazul unei adenopatii ne interesează tipul adenopatiei (generalizată În cazul unei adenopatii ne interesează tipul adenopatiei (generalizată
sau localizată), localizarea, mărimea ganglionilor, forma ganglionilor, sau localizată), localizarea, mărimea ganglionilor, forma ganglionilor,
consistenĠa, sensibilitatea, mobilitatae pe planurile profunde, caracter uni- consistenĠa, sensibilitatea, mobilitatae pe planurile profunde, caracter uni-
sau bilateral, tendinĠa la confluare sau fistulizare, semne asociate (febră, sau bilateral, tendinĠa la confluare sau fistulizare, semne asociate (febră,
hepato sau splenomegalie). hepato sau splenomegalie).
Adenopatiile pot avea cauze variate: Adenopatiile pot avea cauze variate:
- adenopatii inflamatorii acute úi cronice localizate (angine, erizipel, abces - adenopatii inflamatorii acute úi cronice localizate (angine, erizipel, abces
dentar, infecĠii ORL), generalizate, acute în mononucleoza infecĠioasă úi dentar, infecĠii ORL), generalizate, acute în mononucleoza infecĠioasă úi
cronice în TBC, sifilis primar, secundar, bruceloză; cronice în TBC, sifilis primar, secundar, bruceloză;
- adenopatii maligne în metastaze tumorale úi hemopatii maligne (leucemie - adenopatii maligne în metastaze tumorale úi hemopatii maligne (leucemie
limfatică cronică, boala Hodgkin). limfatică cronică, boala Hodgkin).

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 36 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 36


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

3. Examenul sistemului osteoarticular 3. Examenul sistemului osteoarticular

Se realizează atât în cadrul cabinetului de interne cât úi al cabinetului Se realizează atât în cadrul cabinetului de interne cât úi al cabinetului
de ortopedie. În cele ce urmează vom trece în revistă cele mai importante de ortopedie. În cele ce urmează vom trece în revistă cele mai importante
aspecte ale acestui examen, urmând ca în partea a doua să ne referim numai aspecte ale acestui examen, urmând ca în partea a doua să ne referim numai
la examenul sportivului traumatizat. la examenul sportivului traumatizat.

1.5. Cabinetul de traumatologie- 1.5. Cabinetul de traumatologie-


ortopedie ortopedie

Simptomul major care se analizează este durerea articulară. Simptomul major care se analizează este durerea articulară.
Interesează care au fost primele articulaĠii afectate, apoi ordinea în care au Interesează care au fost primele articulaĠii afectate, apoi ordinea în care au
fost prinse úi altele úi la ce interval de timp. În discuĠia cu bolnavul încercăm fost prinse úi altele úi la ce interval de timp. În discuĠia cu bolnavul încercăm
să stabilim dacă durerea este intermitentă sau continuă, cu sau fără exacerbări să stabilim dacă durerea este intermitentă sau continuă, cu sau fără exacerbări
spontane sau la mobilizare. O durere prezentă úi în repaus este de tip spontane sau la mobilizare. O durere prezentă úi în repaus este de tip
imflamator, în timp ce durerea dependentă de miúcări, poziĠie, efort sau imflamator, în timp ce durerea dependentă de miúcări, poziĠie, efort sau
mobilizare este e tip degenerativ. Intensitatea declarată a durerii poate avea o mobilizare este e tip degenerativ. Intensitatea declarată a durerii poate avea o
importantă cotă subiectivă, dar ne putem orienta după gradul impotenĠei importantă cotă subiectivă, dar ne putem orienta după gradul impotenĠei
funcĠionale realizate la nivelul articulaĠiei. Durerea articulară se verifică prin funcĠionale realizate la nivelul articulaĠiei. Durerea articulară se verifică prin
palpare, la nivelul articulaĠiei în ansabmblu, pe interlinia articulară, la nivelul palpare, la nivelul articulaĠiei în ansabmblu, pe interlinia articulară, la nivelul
inserĠiilor capsulo-ligamentare úi eventul în anumite puncte mai sensibile, inserĠiilor capsulo-ligamentare úi eventul în anumite puncte mai sensibile,
atât în repaos cât úi în timpul efectuării unor miúcări pasive. atât în repaos cât úi în timpul efectuării unor miúcări pasive.
Redoarea articulară este senzaĠia de « înĠepenire » apărută la Redoarea articulară este senzaĠia de « înĠepenire » apărută la
mobilizare; de multe ori nu este legată de durere. mobilizare; de multe ori nu este legată de durere.
Limitarea miúcărilor articulare poate fi dată de durere, de contractura Limitarea miúcărilor articulare poate fi dată de durere, de contractura
musculară, de inflamaĠia tendoanelor úi aponevrozelor sau de deteriorările musculară, de inflamaĠia tendoanelor úi aponevrozelor sau de deteriorările
ireversibile ale articulaĠiei cu apariĠia anchilozei. ireversibile ale articulaĠiei cu apariĠia anchilozei.
Tumefierea articulaĠiei este observată de regulă úi de pacient care Tumefierea articulaĠiei este observată de regulă úi de pacient care
sesizează úi prezenĠa căldurii locale úi a eritemului tegumentului ce acoperă sesizează úi prezenĠa căldurii locale úi a eritemului tegumentului ce acoperă
articulaĠia. O articulaĠie tumefiată, caldă, dureroasă úi eventual cu tegumentul articulaĠia. O articulaĠie tumefiată, caldă, dureroasă úi eventual cu tegumentul
de acoperire eritematos atestă o artrită cu fenomene inflamatorii locale. de acoperire eritematos atestă o artrită cu fenomene inflamatorii locale.
Mărirea unei articulaĠii se poate produce úi prin modificarea structurilor Mărirea unei articulaĠii se poate produce úi prin modificarea structurilor
articulare úi periarticulare, prin acumularea de lichid sau/úi hipertrofie articulare úi periarticulare, prin acumularea de lichid sau/úi hipertrofie
osoasă. osoasă.
Deformările articulare, cu sau fără deviaĠii axiale sau miúcări Deformările articulare, cu sau fără deviaĠii axiale sau miúcări
anormale sunt sesizate úi de bolnav; ne interesează momentul în care au anormale sunt sesizate úi de bolnav; ne interesează momentul în care au
apărut úi rapiditatea cu care au progresat. apărut úi rapiditatea cu care au progresat.
La anamneză ne interesează medicaĠia folosită anterior. Manifestările La anamneză ne interesează medicaĠia folosită anterior. Manifestările
extraarticulare, generale (febra) sau aparĠinând altor organe se analizează extraarticulare, generale (febra) sau aparĠinând altor organe se analizează
atent (afectarea cardiacă în reumatismul articular acut). atent (afectarea cardiacă în reumatismul articular acut).
În cadrul antecedentelor personale urmărim infecĠiile, bolile În cadrul antecedentelor personale urmărim infecĠiile, bolile
inflamatorii, imunologice sau anomaliile metabolice (o infecĠie amigdaliană inflamatorii, imunologice sau anomaliile metabolice (o infecĠie amigdaliană

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 37 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 37


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

poate preceda apariĠia reumatismului articular acut). La antecedentele poate preceda apariĠia reumatismului articular acut). La antecedentele
heredocolaterale vom urmări intervenĠia posibilă a unor factori genetici, heredocolaterale vom urmări intervenĠia posibilă a unor factori genetici,
manifestări similare în familie. Factorii profesionali pot agrava suferinĠele manifestări similare în familie. Factorii profesionali pot agrava suferinĠele
articulare atât prin efortul fizic sau poziĠiile specifice, cât úi prin expunerea la articulare atât prin efortul fizic sau poziĠiile specifice, cât úi prin expunerea la
frig, umezeală sau curenĠi de aer. frig, umezeală sau curenĠi de aer.
Examinarea articulaĠiilor se face prin inspecĠie úi palpare, Examinarea articulaĠiilor se face prin inspecĠie úi palpare,
comparativ simetric, pe canapea úi în ortostatism. Se va urmări prezenĠa unor comparativ simetric, pe canapea úi în ortostatism. Se va urmări prezenĠa unor
tumefieri, deformări osteo-articulare, cracmente, instabilitate articulară, tumefieri, deformări osteo-articulare, cracmente, instabilitate articulară,
limitarea miúcărilor active úi pasive. limitarea miúcărilor active úi pasive.
Miúcările active sunt cele efectuate de pacient la solicitarea Miúcările active sunt cele efectuate de pacient la solicitarea
examinatorului, cele pasive fiind efectuate de medic. Examinarea se face cu examinatorului, cele pasive fiind efectuate de medic. Examinarea se face cu
menajamente, începe cu membrul sănătos sau cel care nu doare. menajamente, începe cu membrul sănătos sau cel care nu doare.
Examenul coloanei vertebrale. Coloana vertebrală se examinează Examenul coloanei vertebrale. Coloana vertebrală se examinează
prin inspecĠie, palpare úi percuĠie, în ortostatism, « poziĠie de drepĠi ». Se prin inspecĠie, palpare úi percuĠie, în ortostatism, « poziĠie de drepĠi ». Se
urmăresc : urmăresc :
- curburile fiziologice úi modificările patologice (cifoze, lordoze, - curburile fiziologice úi modificările patologice (cifoze, lordoze,
scolioze). În mod normal se observă lordoza cervicală úi lombară úi o scolioze). În mod normal se observă lordoza cervicală úi lombară úi o
uúoară cifoză dorsală care se accentuează cu vârsta. Scolioza poate apare uúoară cifoză dorsală care se accentuează cu vârsta. Scolioza poate apare
la orice segment al coloanei vertebrle, sensul fiind indicat de concavitate la orice segment al coloanei vertebrle, sensul fiind indicat de concavitate
(dextro sau sinistro concavă). Scolioza dată de contractura unilaterală a (dextro sau sinistro concavă). Scolioza dată de contractura unilaterală a
muúchilor paravertebrali dispare în flexie în timp ce forma dată de rotaĠia muúchilor paravertebrali dispare în flexie în timp ce forma dată de rotaĠia
corpurilor paravertebrale nu se modifică. Scolioza dată de inegalitatea corpurilor paravertebrale nu se modifică. Scolioza dată de inegalitatea
membrelor inferioare dispare în poziĠie úezândă, iar cea dată de anomalii membrelor inferioare dispare în poziĠie úezândă, iar cea dată de anomalii
scheletice se accentuează în flexie datorită rotaĠiei. Lordoza lombară se scheletice se accentuează în flexie datorită rotaĠiei. Lordoza lombară se
poate úterge (spondilită anchilopoetică) sau accentua (anomalii de statică poate úterge (spondilită anchilopoetică) sau accentua (anomalii de statică
vertebrală), modificându-se de regulă úi mobilitatea. Deformările vertebrală), modificându-se de regulă úi mobilitatea. Deformările
angulare, numite gibozităĠi sunt date de fracturile vertebrale sau angulare, numite gibozităĠi sunt date de fracturile vertebrale sau
tuberculoza vertebrală. Cifoza úi scolioza se pot asocia, realizând tuberculoza vertebrală. Cifoza úi scolioza se pot asocia, realizând
cifoscolioza. cifoscolioza.
- mobilitatea coloanei vertebrale se examinează pentru fiecare segment - mobilitatea coloanei vertebrale se examinează pentru fiecare segment
în parte. Segmentul cervical este cel mai mobil, permiĠând o anteflexie de în parte. Segmentul cervical este cel mai mobil, permiĠând o anteflexie de
45 grade, o extensie de 45-50 grade, o flexie laterală de 45 grade. Mâna 45 grade, o extensie de 45-50 grade, o flexie laterală de 45 grade. Mâna
dreaptă a examinatorului este plasată pe vertex, cea stângă cu indexul pe dreaptă a examinatorului este plasată pe vertex, cea stângă cu indexul pe
apofiza spinoasă C7. Solicitând pacientului să efectueze aceste miúcări se apofiza spinoasă C7. Solicitând pacientului să efectueze aceste miúcări se
pot măsura distanĠele menton-stern, menton-umăr úi ureche-umăr. pot măsura distanĠele menton-stern, menton-umăr úi ureche-umăr.
Segmentul toracal are o mobilitate redusă dar se poate aprecia prin Segmentul toracal are o mobilitate redusă dar se poate aprecia prin
măsurarea perimetrului toracic pe orizontala mamelonară în inspir úi măsurarea perimetrului toracic pe orizontala mamelonară în inspir úi
expir forĠat, diferenĠa fiind de aproximativ 7 cm. expir forĠat, diferenĠa fiind de aproximativ 7 cm.

1.4. Cabinetul de antropologie si evaluare a starii 1.4. Cabinetul de antropologie si evaluare a starii
de nutriĠie de nutriĠie

VOLUM III. DeficienĠe fizice. Rolul kinetoterapeutului VOLUM III. DeficienĠe fizice. Rolul kinetoterapeutului

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 38 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 38


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pentru aprecierea flexiei coloanei lombare se poate măsura distanĠa Pentru aprecierea flexiei coloanei lombare se poate măsura distanĠa
dintre degetele mâinilor úi sol. Extensia, înclinarea laterală úi rotaĠia se dintre degetele mâinilor úi sol. Extensia, înclinarea laterală úi rotaĠia se
apreciază în grade faĠă de verticala corpului, aceste miúcări fiind mult mai apreciază în grade faĠă de verticala corpului, aceste miúcări fiind mult mai
puĠin ample comparativ cu flexia. puĠin ample comparativ cu flexia.
- percuĠia apofizelor spinoase permite localizarea unor zone dureroase - percuĠia apofizelor spinoase permite localizarea unor zone dureroase
- palparea punctelor Arnold (retromastoidian) - dureroase în radiculalgia - palparea punctelor Arnold (retromastoidian) - dureroase în radiculalgia
C2. C2.
- punctele Valleix (paravertebrale, axilare, parasternale) sunt zone de - punctele Valleix (paravertebrale, axilare, parasternale) sunt zone de
compresie ale nervilor intercostali pe traiectul acestora în spaĠiile compresie ale nervilor intercostali pe traiectul acestora în spaĠiile
intercostale. intercostale.

VOLUM III. Patologia coloanei vertebrale în VOLUM III. Patologia coloanei vertebrale în
practica sportivă. Rolul kinetoterapeutului. practica sportivă. Rolul kinetoterapeutului.

Examenul membrului superior Examenul membrului superior

Examenul umărului. Miúcările în articulaĠia umărului sunt complexe. În Examenul umărului. Miúcările în articulaĠia umărului sunt complexe. În
afară de simetria umerilor, claviculelor úi scapulelor observate la inspecĠie, se afară de simetria umerilor, claviculelor úi scapulelor observate la inspecĠie, se
analizează următoarele miúcări: analizează următoarele miúcări:
Miúcări active ce testează global muúchii rotatori externi (solicităm Miúcări active ce testează global muúchii rotatori externi (solicităm
bolnavului să ducă mâinile la ceafă) úi muúchii rotatori interni (solicităm bolnavului să ducă mâinile la ceafă) úi muúchii rotatori interni (solicităm
bolnavului să ducă mâinile în regiunea lombofesieră omolaterală). bolnavului să ducă mâinile în regiunea lombofesieră omolaterală).
Miúcări pasive în articulaĠia scapulohumerală: abducĠia, adducĠia, Miúcări pasive în articulaĠia scapulohumerală: abducĠia, adducĠia,
anteducĠia sau flexia, retroducĠia sau extensia, rotaĠia externă úi internă, anteducĠia sau flexia, retroducĠia sau extensia, rotaĠia externă úi internă,
circumducĠia. Se pote explora úi rotaĠia în abducĠie. Mâna stănga a circumducĠia. Se pote explora úi rotaĠia în abducĠie. Mâna stănga a
examinatorului se aplică pe umărul drept, ulterior pe cel stâng (prin faĠa examinatorului se aplică pe umărul drept, ulterior pe cel stâng (prin faĠa
pacientului), mâna dreaptă imprimând o miúcare completă de circumducĠie. pacientului), mâna dreaptă imprimând o miúcare completă de circumducĠie.
Se va urmări úi prezenĠa cracmentelor articulare úi a punctelor dureroase Se va urmări úi prezenĠa cracmentelor articulare úi a punctelor dureroase
(tabel 2). (tabel 2).
Examinarea cotului urmăreúte pe lângă existenĠa fenomenelor Examinarea cotului urmăreúte pe lângă existenĠa fenomenelor
inflamatorii locale, miúcările de flexie úi extensie (eventual hiperextensie), inflamatorii locale, miúcările de flexie úi extensie (eventual hiperextensie),
pronaĠia úi supinaĠia antebraĠului. pronaĠia úi supinaĠia antebraĠului.
La nivelul articulaĠilor radiocarpiene se verifică miúcările de flexie úi La nivelul articulaĠilor radiocarpiene se verifică miúcările de flexie úi
extensie, de deviaĠie ulnară úi radială, urmărind comparativ ambele mâini. extensie, de deviaĠie ulnară úi radială, urmărind comparativ ambele mâini.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 39 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 39


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel 2. Puncte dureroase în periartrita scapulohumerală. Tabel 2. Puncte dureroase în periartrita scapulohumerală.

Punct musculotendinos Localizare Punct musculotendinos Localizare


subacromial Sub marginea antero-externă a subacromial Sub marginea antero-externă a
acromionului, la inserĠia humerală a acromionului, la inserĠia humerală a
muúchiului supraspinos. muúchiului supraspinos.
bicipital Tendonul muúchiului biceps brahial. bicipital Tendonul muúchiului biceps brahial.
deltoidian InserĠia distală a deltoidului, la nivelul deltoidian InserĠia distală a deltoidului, la nivelul
zonei mijlocii a diafizei humerale. zonei mijlocii a diafizei humerale.

ArticulaĠiile metacarpofalangiene se examinează pentru fiecare deget în ArticulaĠiile metacarpofalangiene se examinează pentru fiecare deget în
parte urmărindu-se flexia, extensia úi miúcările de lateralitate (adducĠia úi parte urmărindu-se flexia, extensia úi miúcările de lateralitate (adducĠia úi
abducĠia). Mobilitatea policelui este bună dacă pacientul poate efectua pensa abducĠia). Mobilitatea policelui este bună dacă pacientul poate efectua pensa
cu degetul mic (miúcarea de opoziĠie). Pentru fiecare articulaĠie cu degetul mic (miúcarea de opoziĠie). Pentru fiecare articulaĠie
interfalangiană se examinează miúcarea de flexie/extensie úi se urmăresc interfalangiană se examinează miúcarea de flexie/extensie úi se urmăresc
devierile axiale. devierile axiale.
În afară de modificările osteoarticulare la nivelul mâinii se urmăreúte În afară de modificările osteoarticulare la nivelul mâinii se urmăreúte
starea grupelor musculare implicate în mobilitate úi forĠa diferitelor miúcări. starea grupelor musculare implicate în mobilitate úi forĠa diferitelor miúcări.

VOLUM III. Patologia membrului superior VOLUM III. Patologia membrului superior
în practica sportivă.Rolul kinetoterapeutului. în practica sportivă.Rolul kinetoterapeutului.

Examenul membrului inferior Examenul membrului inferior

Examenul articulaĠiei úoldului se face în decubit dorsal, ventral úi în Examenul articulaĠiei úoldului se face în decubit dorsal, ventral úi în
ortostatism pentru a aprecia simetria celor două fese úi mersul. ùoldul nu este ortostatism pentru a aprecia simetria celor două fese úi mersul. ùoldul nu este
accesibil palpării, fiind o articulaĠie profundă; se examinează numai accesibil palpării, fiind o articulaĠie profundă; se examinează numai
mobilitatea. mobilitatea.
Flexia se verifică atât cu genunchiul în extensie, cât úi cu el în flexie, Flexia se verifică atât cu genunchiul în extensie, cât úi cu el în flexie,
poziĠie care nu implică elongarea nervului sciatic. AbducĠia úi adducĠia se poziĠie care nu implică elongarea nervului sciatic. AbducĠia úi adducĠia se
examineză cu genunchiul în extensie, notându-se în grade faĠă de verticala examineză cu genunchiul în extensie, notându-se în grade faĠă de verticala
dusă prin spina iliacă anterioară. Miúcările de rotaĠie se cercetează atât cu dusă prin spina iliacă anterioară. Miúcările de rotaĠie se cercetează atât cu
coapsa în flexie cât úi cu membrul inferior în extensie, urmărindu-se atât coapsa în flexie cât úi cu membrul inferior în extensie, urmărindu-se atât
componenta externă cât úi cea internă. Pentru miúcarea de extensie pacientul componenta externă cât úi cea internă. Pentru miúcarea de extensie pacientul
se aúează în decubit ventral, solicitându-i să ridice piciorul din planul patului se aúează în decubit ventral, solicitându-i să ridice piciorul din planul patului
sau în decubit lateral, în care mobilitatea este mai bună. Pentru o apreciere sau în decubit lateral, în care mobilitatea este mai bună. Pentru o apreciere
globală a mobilitătii úi durerilor la nivelul articulaĠiei coxofemurale solicităm globală a mobilitătii úi durerilor la nivelul articulaĠiei coxofemurale solicităm

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 40 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 40


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

pacientului să încerce poziĠia “pe vine “ úi “picior peste picior”, variante ce pacientului să încerce poziĠia “pe vine “ úi “picior peste picior”, variante ce
implică miúcări în mai multe plane. implică miúcări în mai multe plane.
Genunchiul se examinează în decubit dorsal, în extensie completă. Genunchiul se examinează în decubit dorsal, în extensie completă.
Se verifică flexia úi extensia, eventuale miúcări de lateralitate, mobilitatea Se verifică flexia úi extensia, eventuale miúcări de lateralitate, mobilitatea
rotulei, existenĠa lichidului intraarticular úi eventualele formaĠiuni chistice în rotulei, existenĠa lichidului intraarticular úi eventualele formaĠiuni chistice în
spaĠiul popliteu. Prin miúcarea rotulei în sens craniocaudal se pot simĠi spaĠiul popliteu. Prin miúcarea rotulei în sens craniocaudal se pot simĠi
cracmente articulare (semnul rindelei) iar prin uúoare presiuni sacadate, cracmente articulare (semnul rindelei) iar prin uúoare presiuni sacadate,
efectuate în centrul acesteia putem simĠi cum flotează în lichidul articular efectuate în centrul acesteia putem simĠi cum flotează în lichidul articular
(úocul rotulian). (úocul rotulian).
Axele longitudinale ale celor 2 genunchi pot fi angulate spre exterior, Axele longitudinale ale celor 2 genunchi pot fi angulate spre exterior,
realizând genu valgus, spre interior, de tip genu varus, sau în plan dorsal realizând genu valgus, spre interior, de tip genu varus, sau în plan dorsal
realizând genu recurvatum, când de fapt se produce o hiperextensie. Miúcările realizând genu recurvatum, când de fapt se produce o hiperextensie. Miúcările
anormale de lateralitate sunt date de afectarea ligamentelor mediale úi anormale de lateralitate sunt date de afectarea ligamentelor mediale úi
laterale, producând o instabilitate în mers. laterale, producând o instabilitate în mers.
La nivelul gleznei se examinează miúcările de flexie úi extensie úi La nivelul gleznei se examinează miúcările de flexie úi extensie úi
cele care permit eversia úi inversia labei piciorului. Piciorul poate fi deformat cele care permit eversia úi inversia labei piciorului. Piciorul poate fi deformat
în valgus, prin distrugerea articulaĠiior subtalare sau în varus, modificare mai în valgus, prin distrugerea articulaĠiior subtalare sau în varus, modificare mai
rară úi nedureroasă la mers. Se examinează bolta plantară, care poate fi rară úi nedureroasă la mers. Se examinează bolta plantară, care poate fi
prăbuúită (picior plat). În afară de miúcările de abducĠie úi adducĠie ale labei prăbuúită (picior plat). În afară de miúcările de abducĠie úi adducĠie ale labei
piciorului se examinează articulaĠiile metatarsofalangiene, în special a piciorului se examinează articulaĠiile metatarsofalangiene, în special a
halucelui, care poate prezenta procese patologice ortopedice (halus valgus) halucelui, care poate prezenta procese patologice ortopedice (halus valgus)
sau inflamatorii. sau inflamatorii.
Explorarile paraclinice includ: VSH, fibrinogen, proteina C reactivă, Explorarile paraclinice includ: VSH, fibrinogen, proteina C reactivă,
electroforeza pentru D2 globuline ca markeri ai proceselor acute inflamatorii. electroforeza pentru D2 globuline ca markeri ai proceselor acute inflamatorii.
Pentru detectarea infecĠiei cu streptococ beta hemolitic se caută anticorpii Pentru detectarea infecĠiei cu streptococ beta hemolitic se caută anticorpii
anti-streptolizine (ASLO), urmărirea în dinamică fiind utilă pentru controlul anti-streptolizine (ASLO), urmărirea în dinamică fiind utilă pentru controlul
asanării focarului de infecĠie. Examenul radiologic convenĠional oferă asanării focarului de infecĠie. Examenul radiologic convenĠional oferă
informaĠii asupra structurilor osoase, spaĠiului articular úi sistemului capsulo- informaĠii asupra structurilor osoase, spaĠiului articular úi sistemului capsulo-
ligamentar. ligamentar.

VOLUM III. Patologia membrului inferior în VOLUM III. Patologia membrului inferior în
practica sportivă.Rolul kinetoterapeutului. practica sportivă.Rolul kinetoterapeutului.

4. Examenul sistemului muscular 4. Examenul sistemului muscular

Se examinează : Se examinează :
- tonusul muscular; - tonusul muscular;
- forĠa segmentară. - forĠa segmentară.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 41 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 41


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Se comprimă masele musculare la nivelul braĠelor, antebraĠelor, Se comprimă masele musculare la nivelul braĠelor, antebraĠelor,
coapselor úi gambelor, bilateral concomitent. În acelaúi timp se pun întrebări coapselor úi gambelor, bilateral concomitent. În acelaúi timp se pun întrebări
privitoare la producerea durerii (mialgii). privitoare la producerea durerii (mialgii).
Determinarea forĠei musculare se face opunându-ne miúcării Determinarea forĠei musculare se face opunându-ne miúcării
executate de bolnav. executate de bolnav.
Tabel 3. Metode de apreciere ale forĠei musculare Tabel 3. Metode de apreciere ale forĠei musculare

ForĠa musculară Manevra executată IndicaĠia verbală ForĠa musculară Manevra executată IndicaĠia verbală
Membre superioare Se solicită pacientului să ApucaĠi-mă de mâini úi Membre superioare Se solicită pacientului să ApucaĠi-mă de mâini úi
efectueze prehensiune poli- stângeĠi-mă tare/trageĠi efectueze prehensiune poli- stângeĠi-mă tare/trageĠi
digito-palmară a mâinilor digito-palmară a mâinilor
examinatorului úi/sau tracĠiune examinatorului úi/sau tracĠiune
(comparativ bilateral) (comparativ bilateral)
Membre inferioare Pacientul face miúcarea de IndoiĠi genunchii úi Membre inferioare Pacientul face miúcarea de IndoiĠi genunchii úi
flexie a coapsei pe gambă, încercaĠi să vă opuneĠi flexie a coapsei pe gambă, încercaĠi să vă opuneĠi
examintorul opunându-se forĠei aplicată de mine examintorul opunându-se forĠei aplicată de mine
acestei miúcări (extensie) acestei miúcări (extensie)

5. Examenul aparatului respirator 5. Examenul aparatului respirator

Se reĠine faptul că unele boli pulmonare au caracter heredo-colateral Se reĠine faptul că unele boli pulmonare au caracter heredo-colateral
(astmul bronúic), pentru altele trebuie avute în vedere contagiunea (astmul bronúic), pentru altele trebuie avute în vedere contagiunea
intrafamiliala úi condiĠiile improprii de viaĠă (tuberculoza pulmonară). intrafamiliala úi condiĠiile improprii de viaĠă (tuberculoza pulmonară).
Bolile infecĠioase din copilărie (rujeola, tusea convulsivă) se pot Bolile infecĠioase din copilărie (rujeola, tusea convulsivă) se pot
complica cu o bronhopneumonie úi pot favoriza instalarea bronúiectaziei. complica cu o bronhopneumonie úi pot favoriza instalarea bronúiectaziei.
Virozele respiratorii repetate pot anticipa instalarea pneumoniilor sau a unui Virozele respiratorii repetate pot anticipa instalarea pneumoniilor sau a unui
astm bronúic. AfecĠiunile nazofaringiene (deviaĠii de sept nazal, vegetaĠii astm bronúic. AfecĠiunile nazofaringiene (deviaĠii de sept nazal, vegetaĠii
adenoide) se pot complica cu bronúită cronică úi astm bronúic. De asemenea adenoide) se pot complica cu bronúită cronică úi astm bronúic. De asemenea
astmul bronúic poate fi sugerat úi de alergiile din antecedente. Faringitele astmul bronúic poate fi sugerat úi de alergiile din antecedente. Faringitele
repetate ridică suspiciunea unei infecĠii streptococice care conduce la repetate ridică suspiciunea unei infecĠii streptococice care conduce la
reumatism articular acut cu afectare cardiacă sau la afectare renală. reumatism articular acut cu afectare cardiacă sau la afectare renală.
Diabetul zaharat agravează pneumopatiile infecĠioase. Traumatismele Diabetul zaharat agravează pneumopatiile infecĠioase. Traumatismele
toracice sau anomaliile coloanei vertebrale úi ale toracelui (congenitale sau toracice sau anomaliile coloanei vertebrale úi ale toracelui (congenitale sau
dobândite) pot conduce la insuficienĠă respiratorie cronică sau acută. dobândite) pot conduce la insuficienĠă respiratorie cronică sau acută.
AlimentaĠia insuficientă/dezechilibrată, etilismul, locuinĠa insalubră AlimentaĠia insuficientă/dezechilibrată, etilismul, locuinĠa insalubră
(rece, neaerisită, supraaglomerată) sunt condiĠii favorizante pentru afecĠiunile (rece, neaerisită, supraaglomerată) sunt condiĠii favorizante pentru afecĠiunile
respiratorii acute sau cronice. Fumatul este un factor de risc pentru cancerul respiratorii acute sau cronice. Fumatul este un factor de risc pentru cancerul
bronhopulmonar, bronúita cronică, emfizemul pulmonar úi poate agrava bronhopulmonar, bronúita cronică, emfizemul pulmonar úi poate agrava

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 42 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 42


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

afecĠiunile virotice úi bacteriene pulmonare. Tratamentul prelungit cu afecĠiunile virotice úi bacteriene pulmonare. Tratamentul prelungit cu
antibiotice poate produce micoze pulmonare. antibiotice poate produce micoze pulmonare.

Simptomatologie: Simptomatologie:
- simptome de ordin general: febra, frisonul, transpiraĠiile, eventual - simptome de ordin general: febra, frisonul, transpiraĠiile, eventual
pierderi în greutate (TBC, cancer bronhopulmonar); pierderi în greutate (TBC, cancer bronhopulmonar);
- simptome de organ: durerea toracică, dispneea, tusea, expectoraĠia, - simptome de organ: durerea toracică, dispneea, tusea, expectoraĠia,
hemoptizia. hemoptizia.

Semne obiective : Semne obiective :


InspecĠia toracelui relevă date de topografie, aspectul toracelui, InspecĠia toracelui relevă date de topografie, aspectul toracelui,
modificări la nivelul tegumentelor toracelui (erupĠii în zona zoster úi boli modificări la nivelul tegumentelor toracelui (erupĠii în zona zoster úi boli
contagioase, cicatrici postoperatorii sau traumatice, adenopatii, circulaĠie contagioase, cicatrici postoperatorii sau traumatice, adenopatii, circulaĠie
venoasă colaterală úi edem în pelerină în caz de compresiuni pe vena cavă venoasă colaterală úi edem în pelerină în caz de compresiuni pe vena cavă
superioară), modificări ale respiraĠiei. superioară), modificări ale respiraĠiei.

1.4. Cabinetul de antropologie úi evaluare a stării de nutriĠie. 1.4. Cabinetul de antropologie úi evaluare a stării de nutriĠie.
Aspecte patologice ale toracelui Aspecte patologice ale toracelui

RespiraĠiile normale sunt ritmice úi simetrice cu o frecvenĠă de 16-18 RespiraĠiile normale sunt ritmice úi simetrice cu o frecvenĠă de 16-18
respiraĠii/minut; tipul respirator poate fi costal superior la femei, costal respiraĠii/minut; tipul respirator poate fi costal superior la femei, costal
inferior (costoabdominal) la bărbat úi abdominal la copil úi în somn. inferior (costoabdominal) la bărbat úi abdominal la copil úi în somn.

Modificările respiraĠiei pot include: Modificările respiraĠiei pot include:


- modificarea frecvenĠei respiratorii: tahipnee (creúterea frecvenĠei) sau - modificarea frecvenĠei respiratorii: tahipnee (creúterea frecvenĠei) sau
bradipnee (scăderea frecvenĠei) ; bradipnee (scăderea frecvenĠei) ;
- modificarea amplitudinii miúcărilor respiratorii (uni sau bilaterală). - modificarea amplitudinii miúcărilor respiratorii (uni sau bilaterală).
Amplitudinea poate creúte în bronúite úi viroze respiratorii, scade în Amplitudinea poate creúte în bronúite úi viroze respiratorii, scade în
emfizemul pulmonar, pleurezie, pneumotorax, tumori pulmonare úi este emfizemul pulmonar, pleurezie, pneumotorax, tumori pulmonare úi este
abolită unilateral în atelectazie, pleurezie masivă sau pneumotorax. abolită unilateral în atelectazie, pleurezie masivă sau pneumotorax.
- modificarea tipului respirator, prin apariĠia tipului costal superior la un - modificarea tipului respirator, prin apariĠia tipului costal superior la un
bărbat într-o tumoră abdominală masivă sau apariĠia tipului costal inferior bărbat într-o tumoră abdominală masivă sau apariĠia tipului costal inferior
la o femeie cu fracturi toracice, nevralgii intercostale sau afectări ale la o femeie cu fracturi toracice, nevralgii intercostale sau afectări ale
vârfului plămânului în inspir (stenoza căilor respiratorii), vârfului plămânului în inspir (stenoza căilor respiratorii),
- modificări ale spaĠiilor intercostale: bombarea acestora în expir (emfizem - modificări ale spaĠiilor intercostale: bombarea acestora în expir (emfizem
pulmonar), retracĠie în inspir (stenoza căilor respiratorii), depresiune pulmonar), retracĠie în inspir (stenoza căilor respiratorii), depresiune
toracică unilaterală (bronhie principală obstruată) sau bilaterală (trahee toracică unilaterală (bronhie principală obstruată) sau bilaterală (trahee
obstruată). În obstrucĠii importante (edem glotic, corp străin, tumoră) obstruată). În obstrucĠii importante (edem glotic, corp străin, tumoră)

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 43 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 43


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

apare tirajul în timpul inspirului prin retracĠia spaĠiilor intercostale apare tirajul în timpul inspirului prin retracĠia spaĠiilor intercostale
însoĠite de un zgomot (cornaj). însoĠite de un zgomot (cornaj).

Palparea apreciază modificările de conformaĠie toracică constatate la Palparea apreciază modificările de conformaĠie toracică constatate la
inspecĠie, sediul úi intensitatea durerii toracice, starea coastelor, a sternului, inspecĠie, sediul úi intensitatea durerii toracice, starea coastelor, a sternului,
evidenĠiază cracmente în fracturi, exacerbarea durerii spontane (fracturi, evidenĠiază cracmente în fracturi, exacerbarea durerii spontane (fracturi,
nevralgii), frecvenĠa úi amplitudinea respiratorie. Cea mai importantă nevralgii), frecvenĠa úi amplitudinea respiratorie. Cea mai importantă
informaĠie palpatorie o reprezintă transmiterea vibraĠiilor vocale. Normal informaĠie palpatorie o reprezintă transmiterea vibraĠiilor vocale. Normal
vibraĠiile vocale se percep mai bine la indivizii slabi, la bărbaĠi în dreapta úi vibraĠiile vocale se percep mai bine la indivizii slabi, la bărbaĠi în dreapta úi
în regiunea anterioară a toracelui úi în spaĠiul interscapulo-vertebral. în regiunea anterioară a toracelui úi în spaĠiul interscapulo-vertebral.

PercuĠia toracelui dă informaĠii privitoare la creúterea conĠinutului aeric PercuĠia toracelui dă informaĠii privitoare la creúterea conĠinutului aeric
al parenchimului pulmonar (emfizem pulmonar), prezenĠa de aer în al parenchimului pulmonar (emfizem pulmonar), prezenĠa de aer în
cavitatatea pleurala (pneumotorax), se pot evidenĠia condensăriale cavitatatea pleurala (pneumotorax), se pot evidenĠia condensăriale
parenchimului pulmonar (pneumonii, bronhopneumonii, TBC, infarct parenchimului pulmonar (pneumonii, bronhopneumonii, TBC, infarct
pulmonar) sau se evidenĠiază apariĠia unui conĠinut lichidian sau fibros în pulmonar) sau se evidenĠiază apariĠia unui conĠinut lichidian sau fibros în
pleură (pleurezii, pahipleurite). Modificările percepute la percuĠia peretelui pleură (pleurezii, pahipleurite). Modificările percepute la percuĠia peretelui
toracic constau în creúterea sonorităĠii pulmonare (hipersonoritate) în toracic constau în creúterea sonorităĠii pulmonare (hipersonoritate) în
emfizem, astm bronúic, pneumotorax sau scăderea acesteia emfizem, astm bronúic, pneumotorax sau scăderea acesteia
(submatitate/matitate) în procese de condensare pulmonare (pneumonii, (submatitate/matitate) în procese de condensare pulmonare (pneumonii,
TBC, atelectazii, infarct pulmonar) sau prin interpunerea unui mediu lichid TBC, atelectazii, infarct pulmonar) sau prin interpunerea unui mediu lichid
între plămân úi cutia toracică. între plămân úi cutia toracică.

AuscultaĠia evidenĠiază zgomotele respiratorii normale, modificările AuscultaĠia evidenĠiază zgomotele respiratorii normale, modificările
patologice ale murmurului vezicular, modificările suflului tubar fiziologic, patologice ale murmurului vezicular, modificările suflului tubar fiziologic,
zgomote respiratorii supraadăugate (raluri, frecături). Ralurile sunt produse în zgomote respiratorii supraadăugate (raluri, frecături). Ralurile sunt produse în
condiĠii patologice la nivelul căilor respiratorii (bronhii, bronhiole, alveole), condiĠii patologice la nivelul căilor respiratorii (bronhii, bronhiole, alveole),
iar frecăturile pleurale apar în boli inflamatorii pleurale (pleurite, pleurezii). iar frecăturile pleurale apar în boli inflamatorii pleurale (pleurite, pleurezii).
Investigarea completă úi corectă a aparatului respirator presupune Investigarea completă úi corectă a aparatului respirator presupune
utilizarea următoarelor explorări paraclinice: radiologice (radiografia, utilizarea următoarelor explorări paraclinice: radiologice (radiografia,
radioscopia, tomografia, bronhoscopia, angiopneumografia), puncĠia pleurală radioscopia, tomografia, bronhoscopia, angiopneumografia), puncĠia pleurală
(toracocenteza), pleuroscopia, scintigrama pleurală, explorări funcĠionale. (toracocenteza), pleuroscopia, scintigrama pleurală, explorări funcĠionale.

Patologia respiratorie mai frecventă la sportivi este redată în cadrul Patologia respiratorie mai frecventă la sportivi este redată în cadrul
tabelului 4. tabelului 4.

Rolul kinetoterapeutului constă în depistarea precoce a Rolul kinetoterapeutului constă în depistarea precoce a
modificărilor de formă ale toracelui, de statică ale coloanei vertebrale úi modificărilor de formă ale toracelui, de statică ale coloanei vertebrale úi
iniĠierea unor programe de posturare, profilaxie úi recuperare; iniĠierea unor programe de posturare, profilaxie úi recuperare;
elaborarea úi realizarea unor programe de gimnastică respiratorie; elaborarea úi realizarea unor programe de gimnastică respiratorie;
recuperarea complexă în diverse patologii respiratorii, indicaĠii privind recuperarea complexă în diverse patologii respiratorii, indicaĠii privind
balneoterapia, aerosoloterapia. balneoterapia, aerosoloterapia.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 44 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 44


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

NOğIUNI ANTERIOARE NOğIUNI ANTERIOARE


- Anatomia sistemului respirator; disciplina ANATOMIE - Anatomia sistemului respirator; disciplina ANATOMIE
- Fiziologia aparatului respirator (volume, debite respiratorii, spirometrie): - Fiziologia aparatului respirator (volume, debite respiratorii, spirometrie):
disciplina FIZIOLOGIE disciplina FIZIOLOGIE
- Semiologia aparatului respirator (explorări clinice úi paraclinice); - Semiologia aparatului respirator (explorări clinice úi paraclinice);
disciplina SEMIOLOGIE disciplina SEMIOLOGIE
- Patologia respiratorie úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina - Patologia respiratorie úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina
KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR RESPIRATORII KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR RESPIRATORII
- MedicaĠia aparatului respirator; disciplina FARMACOLOGIE - MedicaĠia aparatului respirator; disciplina FARMACOLOGIE
- DeformaĠiile toracelui úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina - DeformaĠiile toracelui úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina
KINETOTERAPIA DEFICIENğELOR FIZICE KINETOTERAPIA DEFICIENğELOR FIZICE
- Explorări cardio-respiratorii; - Explorări cardio-respiratorii;
- Modificări respiratorii în efort - Kinetoterapia în acrivităĠi sportive, - Modificări respiratorii în efort - Kinetoterapia în acrivităĠi sportive,
vol I. vol I.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 45 Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive 45


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel. 4. Sinteza principalelor afecĠiuni respiratorii la sportivi

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Rinita acutĄ = inflamaĠia Clinic: obstrucĠie nazală, decongestionante nazale Scade intensitatea - mic
mucoasei nazale de obicei de rinoree seromucoasă (virală), (atenĠie majoritatea conĠin efortului / repaus - posibile complicaĠii
cauză virală, care se poate sau mucopurulentă efedrină !), antitermice, sportiv pe durata fazei (faringită,
suprainfecta devenind (bacteriană), strănut ±cefalee, antihistaminice (în cele acute pentru formele traheobronúită,
microbiană, (bacteriană),alte subfebrilităĠi sau febră. alergice), antibiotice (în cele cu stare generală pneumonii, sinuzite)
cause: vasomotorii, alergice. Paraclinic: VSHn, leococitoză microbiene). alterată/ influenĠată úi
(posibil). febră
Faringita acutĄ = inflamaĠia Clinic: febră de diverse grade, antitermice, antialgice, Întreruperea efortului - mediu
acută a mucoasei faringiene mai mare în cazul F. antiinflamatoare, sportiv până la - o faringită
care cuprinde úi amigdalele eritematopultacee úi dezinfectante orofaringiene vindecare, continuarea streptococică
(amigdalita acută); ulceronecrotică, stare (spray sau tablete supte), efortului poate favoriza netratată corect se
Pot exista mai multe entităĠi: generală alterată, greĠuri, antibiotic (în cele complicaĠiile: poate complica cu
- F. eritematoasă (virală de vărsături, durere faringienă bacteriene), badijonari cu pneumonii, flegmoane RAA, prinderea
obicei); vie, deglutiĠie dureroasă, substanĠe dezinfectante periamigdaliene, stări inimii poate interzice
-F. eritematopultacee cefalee, tuse. (Fenosept, albastru de toxicoseptice, sportul de
(microbiană, o poate complica Paraclinic: VSH n; metilen), antitusive, meningite. performanĠă.
pe prima); mucolitice, alimentaĠie
-F. ulceroasă (herpetică, lejeră, multe lichide.
aftoasă, zosteriană);
-F. ulceronecrotică (produsă de
fuzospirili).

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel. 4. Sinteza principalelor afecĠiuni respiratorii la sportivi

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Rinita acutĄ = inflamaĠia Clinic: obstrucĠie nazală, decongestionante nazale Scade intensitatea - mic
mucoasei nazale de obicei de rinoree seromucoasă (virală), (atenĠie majoritatea conĠin efortului / repaus - posibile complicaĠii
cauză virală, care se poate sau mucopurulentă efedrină !), antitermice, sportiv pe durata fazei (faringită,
suprainfecta devenind (bacteriană), strănut ±cefalee, antihistaminice (în cele acute pentru formele traheobronúită,
microbiană, (bacteriană),alte subfebrilităĠi sau febră. alergice), antibiotice (în cele cu stare generală pneumonii, sinuzite)
cause: vasomotorii, alergice. Paraclinic: VSHn, leococitoză microbiene). alterată/ influenĠată úi
(posibil). febră
Faringita acutĄ = inflamaĠia Clinic: febră de diverse grade, antitermice, antialgice, Întreruperea efortului - mediu
acută a mucoasei faringiene mai mare în cazul F. antiinflamatoare, sportiv până la - o faringită
care cuprinde úi amigdalele eritematopultacee úi dezinfectante orofaringiene vindecare, continuarea streptococică
(amigdalita acută); ulceronecrotică, stare (spray sau tablete supte), efortului poate favoriza netratată corect se
Pot exista mai multe entităĠi: generală alterată, greĠuri, antibiotic (în cele complicaĠiile: poate complica cu
- F. eritematoasă (virală de vărsături, durere faringienă bacteriene), badijonari cu pneumonii, flegmoane RAA, prinderea
obicei); vie, deglutiĠie dureroasă, substanĠe dezinfectante periamigdaliene, stări inimii poate interzice
-F. eritematopultacee cefalee, tuse. (Fenosept, albastru de toxicoseptice, sportul de
(microbiană, o poate complica Paraclinic: VSH n; metilen), antitusive, meningite. performanĠă.
pe prima); mucolitice, alimentaĠie
-F. ulceroasă (herpetică, lejeră, multe lichide.
aftoasă, zosteriană);
-F. ulceronecrotică (produsă de
fuzospirili).

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Faringita acutĄ cu streptococ E Clinic: febră, stare generală - antibiotice – Penicilină sau Întreruperea efortului - mediu
hemolitic (eritematopultacee) alterată, inapetenĠă, greĠuri, Eritromicină sportiv pe durata fazei - o faringită
vărsături, curbatură, cefalee, 400000 UI/6 ore urmat de 2 acute ; streptococică
durere vie faringiană fl. Moldamin în ziua 8 úi ziua netratată corect se
accentuată de deglutiĠie, 15 pentru a preveni RAA. poate complica cu
obiectiv apar pe fondul - antitermice, antialgice, RAA, prinderea
eritematos al faringelui antiinflamatorii, inimii poate interzice
depozite alb purulente, - local dezinfectante úi sportul de
Paraclinic: ASLOn; VSH n; antiinflamatoare supte, performanĠă.
leucociten, granulociten badijonaj, spray
Exudat faringian – streptococ dezinfectant.
E hemolitic
Flegmonul periamigdalian Tratament chirurgical cu Repaus sportiv Risc înalt pentru
drenaj + antibiotice, obligatoriu stare septicemică.
antitermice
Polipoza nazalĄ = este o reacĠie Clinic: obstrucĠia nazală - Recomandat este Oxigenarea - Riscul pentru
edematoasă a Ġesutului progresivă, acutizari repetate tratamentul chirurgical cu defectuoasă a performanĠă
conjunctiv al mucoasei nazale cu cu manifestări de rinită sau extirparea formaĠiunilor organismului scade sportivă este scăzut,
apariĠia unor formaĠiuni polipoide rinofaringită. Obstacolul la polipoide, performanĠa sportivă. - infectiile repetate
la acest nivel, este favorizată de nivelul căilor aeriene - tratamentul acutizărilor Se insistă asupra ce pot să apară însă
infecĠii repetate, cauze determină o oxigenare rezolvării chirurgicale. întrerup programele
imunoalergice, vasomotorii. defectuoasă a organelor úi de antrenament.
Ġesuturilor cu scăderea
capacităĠilor intelectuale úi
fizice.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Faringita acutĄ cu streptococ E Clinic: febră, stare generală - antibiotice – Penicilină sau Întreruperea efortului - mediu
hemolitic (eritematopultacee) alterată, inapetenĠă, greĠuri, Eritromicină sportiv pe durata fazei - o faringită
vărsături, curbatură, cefalee, 400000 UI/6 ore urmat de 2 acute ; streptococică
durere vie faringiană fl. Moldamin în ziua 8 úi ziua netratată corect se
accentuată de deglutiĠie, 15 pentru a preveni RAA. poate complica cu
obiectiv apar pe fondul - antitermice, antialgice, RAA, prinderea
eritematos al faringelui antiinflamatorii, inimii poate interzice
depozite alb purulente, - local dezinfectante úi sportul de
Paraclinic: ASLOn; VSH n; antiinflamatoare supte, performanĠă.
leucociten, granulociten badijonaj, spray
Exudat faringian – streptococ dezinfectant.
E hemolitic
Flegmonul periamigdalian Tratament chirurgical cu Repaus sportiv Risc înalt pentru
drenaj + antibiotice, obligatoriu stare septicemică.
antitermice
Polipoza nazalĄ = este o reacĠie Clinic: obstrucĠia nazală - Recomandat este Oxigenarea - Riscul pentru
edematoasă a Ġesutului progresivă, acutizari repetate tratamentul chirurgical cu defectuoasă a performanĠă
conjunctiv al mucoasei nazale cu cu manifestări de rinită sau extirparea formaĠiunilor organismului scade sportivă este scăzut,
apariĠia unor formaĠiuni polipoide rinofaringită. Obstacolul la polipoide, performanĠa sportivă. - infectiile repetate
la acest nivel, este favorizată de nivelul căilor aeriene - tratamentul acutizărilor Se insistă asupra ce pot să apară însă
infecĠii repetate, cauze determină o oxigenare rezolvării chirurgicale. întrerup programele
imunoalergice, vasomotorii. defectuoasă a organelor úi de antrenament.
Ġesuturilor cu scăderea
capacităĠilor intelectuale úi
fizice.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Sinuzitele = inflamaĠia Clinic: în formele eritematoase - antibiotice, Întreruperea efortului Risc mediu.
mucoasei sinusurilor anterioare apare cefalee cu senzaĠie de - spray nazal, sportiv până la
sau posterioare paranazale, tensiune frontală, maxilară, - antiinflamatoare, vindecare. Efortul
favorizate de infecĠii dentare, retroorbitală sau occipitală, în - aerosoli, creúte riscul
sau unele particularităĠi cele purulente se adaugă - puncĠii sinusale. ascensiunii infecĠiei,
anatomice înnăscute. rinoreea mucopurulentă riscul de tromboză de
unilateral de partea sinusului sinus cavernos, sau
afectat, uneori cu striuri flegmon periorbitar
sanguine, un posibil edem al meningoencefalite
tegumentului supraaiacent. afecĠiunii extrem de
grave.
Laringita acutĄ = inflamaĠia Clinic: L. acută a copilului mic Tratamentul cuprinde Întreruperea efortului Risc înalt pe termen
mucoasei laringelui de cauză (1-5 ani) forma edematoasă, repaus vocal, antibiotice, sportiv până la scurt
virală, bacteriană, afrigore, prin asfixiantă cu dispnee, tiraj corticoterapie, la nevoie vindecare.
agneĠi chimic, suprasolicitari intercostal, cornaj, anxietate. traheotomie în formele
vocale, traumatisme, cu L. la adult este frecventă sufocante.
îngustarea căilor aeriene. forma catarală banală cu voce
răguúită, tuse, dureri
laringiene, dar poate să apară
úi forma edematoasă
sufocantă ori forma
flegmonoasă cu stare
toxicoseptică, tulburări
respirartorii intense.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Sinuzitele = inflamaĠia Clinic: în formele eritematoase - antibiotice, Întreruperea efortului Risc mediu.
mucoasei sinusurilor anterioare apare cefalee cu senzaĠie de - spray nazal, sportiv până la
sau posterioare paranazale, tensiune frontală, maxilară, - antiinflamatoare, vindecare. Efortul
favorizate de infecĠii dentare, retroorbitală sau occipitală, în - aerosoli, creúte riscul
sau unele particularităĠi cele purulente se adaugă - puncĠii sinusale. ascensiunii infecĠiei,
anatomice înnăscute. rinoreea mucopurulentă riscul de tromboză de
unilateral de partea sinusului sinus cavernos, sau
afectat, uneori cu striuri flegmon periorbitar
sanguine, un posibil edem al meningoencefalite
tegumentului supraaiacent. afecĠiunii extrem de
grave.
Laringita acutĄ = inflamaĠia Clinic: L. acută a copilului mic Tratamentul cuprinde Întreruperea efortului Risc înalt pe termen
mucoasei laringelui de cauză (1-5 ani) forma edematoasă, repaus vocal, antibiotice, sportiv până la scurt
virală, bacteriană, afrigore, prin asfixiantă cu dispnee, tiraj corticoterapie, la nevoie vindecare.
agneĠi chimic, suprasolicitari intercostal, cornaj, anxietate. traheotomie în formele
vocale, traumatisme, cu L. la adult este frecventă sufocante.
îngustarea căilor aeriene. forma catarală banală cu voce
răguúită, tuse, dureri
laringiene, dar poate să apară
úi forma edematoasă
sufocantă ori forma
flegmonoasă cu stare
toxicoseptică, tulburări
respirartorii intense.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
TraheobronûitĄ acutĄ = proces Clinic: stare generală Pacientul să fie ferit de frig, Repaus până la Risc mediu.
inflamator al mucoasei peretelui bună,afebril/ subfebril, tuse umezeală, aer uscat. vindecare.
traheobronúic de cauză virală, iniĠial iritativă apoi productivă Mucolitice, vitamina C, Nerespectarea acestei
bacteriană, prin agenĠi chimici. cu spută mucoasă (virală), antipiretice la nevoie, indicaĠii poate avea ca
Se poate asocia frecvent cu mucopurulentă (bacteriană), bronhodilatatoare ± efect apariĠia unor
rinofaringita, laringita. dispnee când se asociază corticoterapie în cazul complicaĠii grave
bronhospasm. bronhospasmului precum : bronhospasm
Obiectiv la auscultaĠie se Antibiotice cu spectru larg în la cei predispuúi,
percep raluri bronúice pe cele bacteriene. pneumonie, bronúiolite
ambele arii pulmonare. acute cu dispnee úi
Paraclinic: radiologic normal, cianoză (când sunt
VSH u, leucopenie în viroze, prinse bronúiile mici).
leucocitoză în cele bacteriene,
examenul sputei identifică
microbul (se practică doar la
taraĠi).
Bronûita acutĄ = inflamaĠia Clinic: tuse seacă iritativă, SubstanĠe dezinfectante,
peretelui bronhiilor superioare, spasmodică, expectoraĠie antibiotice, asociate cu
cauzată de agenĠi chimici, mucopurulentă, ±febră. Se expectorante, aerosoli.
infecĠii, fizici. poate complica cu
bronhopneumonie. Raluri
uscate romflante, uneori cu
subcrepitante
Paraclinic: examenele pot să
fie normale, fără specificitate
diagnostică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
TraheobronûitĄ acutĄ = proces Clinic: stare generală Pacientul să fie ferit de frig, Repaus până la Risc mediu.
inflamator al mucoasei peretelui bună,afebril/ subfebril, tuse umezeală, aer uscat. vindecare.
traheobronúic de cauză virală, iniĠial iritativă apoi productivă Mucolitice, vitamina C, Nerespectarea acestei
bacteriană, prin agenĠi chimici. cu spută mucoasă (virală), antipiretice la nevoie, indicaĠii poate avea ca
Se poate asocia frecvent cu mucopurulentă (bacteriană), bronhodilatatoare ± efect apariĠia unor
rinofaringita, laringita. dispnee când se asociază corticoterapie în cazul complicaĠii grave
bronhospasm. bronhospasmului precum : bronhospasm
Obiectiv la auscultaĠie se Antibiotice cu spectru larg în la cei predispuúi,
percep raluri bronúice pe cele bacteriene. pneumonie, bronúiolite
ambele arii pulmonare. acute cu dispnee úi
Paraclinic: radiologic normal, cianoză (când sunt
VSH u, leucopenie în viroze, prinse bronúiile mici).
leucocitoză în cele bacteriene,
examenul sputei identifică
microbul (se practică doar la
taraĠi).
Bronûita acutĄ = inflamaĠia Clinic: tuse seacă iritativă, SubstanĠe dezinfectante,
peretelui bronhiilor superioare, spasmodică, expectoraĠie antibiotice, asociate cu
cauzată de agenĠi chimici, mucopurulentă, ±febră. Se expectorante, aerosoli.
infecĠii, fizici. poate complica cu
bronhopneumonie. Raluri
uscate romflante, uneori cu
subcrepitante
Paraclinic: examenele pot să
fie normale, fără specificitate
diagnostică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Pneumoniile = boli pulmonare Clinic: pneumonia francĄ Pencilina G 1,2-2,4 milioane Repaus sportiv Risc mediu spre
inflamatorii care intereseză: lobarĄ este produsă de UI / 24 ore im. sau 3 g per obligatoriu aproximativ grav, complicaĠii
pneumococ. Debutul este os/ parenteral amoxicilină 2 până la 3 săptămâni posibile pot să fie:
 alveolele pulmonare prinzând: brusc cu triada: frison solemn, timp de 7 zile, în funcĠie de gravitate. abces pulmonar,
- un lob sau un segment unic, junghi toracic, febră 39- Antipiretice, expectorante, úoc toxico septic,
pulmonar @ 40°, urmate de tuse seacă dietă hidro-lacto-zaharată miocardită,
pneumonia francĄ lobarĄ apoi productivă cu spută meningită.
(origine bacteriană); ruginie, aderentă. Starea
generală este alterată,
vărsături, cefalee, tahicardie,
hTA Œposibil colaps, posibilă
confuzie, delir.
Obiectiv: vAMR, VV
accentuate, suflu tubar, raluri
crepitante, matitate în focarul
pneumonic.
Paraclinic: teste de inflamaĠie
+, RX imagine de opacitate
triunghiulară cu baza la
periferie úi vârf spre hil,
examenul sputei identifică
germenele patogen.

- bronúiolele aferente @ Clinic: bronhopneumonia - Antibiotice cu spectru larg, Repaus sportiv Risc crescut, cu
bronhopneumoniile (origine mai gravă produsă de până la sosirea răspunsului obligatoriu aproximativ multiple complicaĠii.
bacteriană); streptococ, stafilococ, antibiogramei, 2 până la 3 săptămâni

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Pneumoniile = boli pulmonare Clinic: pneumonia francĄ Pencilina G 1,2-2,4 milioane Repaus sportiv Risc mediu spre
inflamatorii care intereseză: lobarĄ este produsă de UI / 24 ore im. sau 3 g per obligatoriu aproximativ grav, complicaĠii
pneumococ. Debutul este os/ parenteral amoxicilină 2 până la 3 săptămâni posibile pot să fie:
 alveolele pulmonare prinzând: brusc cu triada: frison solemn, timp de 7 zile, în funcĠie de gravitate. abces pulmonar,
- un lob sau un segment unic, junghi toracic, febră 39- Antipiretice, expectorante, úoc toxico septic,
pulmonar @ 40°, urmate de tuse seacă dietă hidro-lacto-zaharată miocardită,
pneumonia francĄ lobarĄ apoi productivă cu spută meningită.
(origine bacteriană); ruginie, aderentă. Starea
generală este alterată,
vărsături, cefalee, tahicardie,
hTA Œposibil colaps, posibilă
confuzie, delir.
Obiectiv: vAMR, VV
accentuate, suflu tubar, raluri
crepitante, matitate în focarul
pneumonic.
Paraclinic: teste de inflamaĠie
+, RX imagine de opacitate
triunghiulară cu baza la
periferie úi vârf spre hil,
examenul sputei identifică
germenele patogen.

- bronúiolele aferente @ Clinic: bronhopneumonia - Antibiotice cu spectru larg, Repaus sportiv Risc crescut, cu
bronhopneumoniile (origine mai gravă produsă de până la sosirea răspunsului obligatoriu aproximativ multiple complicaĠii.
bacteriană); streptococ, stafilococ, antibiogramei, 2 până la 3 săptămâni

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

anaerobi apare mai rar, de - oxigenoterapie, în funcĠie de gravitate.


obicei la persoane tarate, - antitermice,
imunodeficiente, poate - la nevoie măsuri de terapie
complica o gripă. Debutul este intensivă.
insidios, febrău treptat,
frisoane frecvente, tuse cu
expectoraĠie mucopurulentă úi
cu striuri sanguine, durere
toracică, dispnee progresivă,
stare generală sever alterată,
tahicardie, cianoză.
Obiectiv: pulmonar semne
discrete, zone de submatitate,
raluri subcrepitante úi
crepitante bilateral ± revărsat
pleural.
Paraclinic: idem mai sus
RX: multiple focare de
condensare pulmonară ±
opacitate pleurală.
 interstiĠiul pulmonar @ Clinic: pneumoniile Pneumonile intersitiĠiale: Repaus sportiv Risc foarte crescut
pneumoniile interstiġiale (virale interstiġiale în viroze: gripă, - virale: antibioticele sunt obligatoriu aproximativ cele virale
cu micoplasme, clamidii, riketzii) rujeolă (la copii mici sau inutile, 2 până la 3 săptămâni
inunodeficienĠi), varicelă. - cu mycoplasme: în funcĠie de gravitate. Risc crescut spre
După debut gripal tipic la 1-2 Eritromicină, Tetraciclină, mediu pentru cele
zile apare dispnee progresivă, - antitermice, cu mycoplasme.
stare generală alterată, - oxigenoterapie,
tahipnee tuse cu expectoraĠie - la nevoie măsuri de terapie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

anaerobi apare mai rar, de - oxigenoterapie, în funcĠie de gravitate.


obicei la persoane tarate, - antitermice,
imunodeficiente, poate - la nevoie măsuri de terapie
complica o gripă. Debutul este intensivă.
insidios, febrău treptat,
frisoane frecvente, tuse cu
expectoraĠie mucopurulentă úi
cu striuri sanguine, durere
toracică, dispnee progresivă,
stare generală sever alterată,
tahicardie, cianoză.
Obiectiv: pulmonar semne
discrete, zone de submatitate,
raluri subcrepitante úi
crepitante bilateral ± revărsat
pleural.
Paraclinic: idem mai sus
RX: multiple focare de
condensare pulmonară ±
opacitate pleurală.
 interstiĠiul pulmonar @ Clinic: pneumoniile Pneumonile intersitiĠiale: Repaus sportiv Risc foarte crescut
pneumoniile interstiġiale (virale interstiġiale în viroze: gripă, - virale: antibioticele sunt obligatoriu aproximativ cele virale
cu micoplasme, clamidii, riketzii) rujeolă (la copii mici sau inutile, 2 până la 3 săptămâni
inunodeficienĠi), varicelă. - cu mycoplasme: în funcĠie de gravitate. Risc crescut spre
După debut gripal tipic la 1-2 Eritromicină, Tetraciclină, mediu pentru cele
zile apare dispnee progresivă, - antitermice, cu mycoplasme.
stare generală alterată, - oxigenoterapie,
tahipnee tuse cu expectoraĠie - la nevoie măsuri de terapie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

mucoasă úi striuri sanguine, intensivă.


detresă respiratorie, cianoză.
O formă mai uúoară este cea
cu mycoplasme cu catar
rinofaringian, mialgii, febră,
tuse ca simptom dominant,
neproductivă, persistentă
(câteva săptămâni). Obiectiv:
pulmonar posibil subcrepitante
fine bazal bilateral sau
subcrepitante úi sibilante
bazal ± semne de pleurezie.
Paraclinic: teste de inflamaĠie
+, examen spută negativ,
teste serologice pt
identificarea agentului
etiologic, Rx opacităĠi hilifuge
hiliobazale sau infiltrate mici
reticulonodulare.
Pleurita = inflamaĠia pleurală Clinic: debut progresiv cu Tratamentul este cel al bolii Repaus sportiv. Risc mediu.
uscată (fără lichid) de cauză durere toracică accentuată de de bază. Se administrează
virală sau de însoĠire a unei miúcare, inspir, tuse iritativă calmante pentru tuse úi
afecĠiuni pulmonare: TBC, uscată, subfebrilitate apoi cu durere, antitermice.
pneumonie, infarct pulmonar, febră înaltă. Examenul
neoplasm pulmonar. obiectiv decelează la
auscultare frecătură pleurală.
Paraclinic: RX fără expresie
sau cu voalare locală.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

mucoasă úi striuri sanguine, intensivă.


detresă respiratorie, cianoză.
O formă mai uúoară este cea
cu mycoplasme cu catar
rinofaringian, mialgii, febră,
tuse ca simptom dominant,
neproductivă, persistentă
(câteva săptămâni). Obiectiv:
pulmonar posibil subcrepitante
fine bazal bilateral sau
subcrepitante úi sibilante
bazal ± semne de pleurezie.
Paraclinic: teste de inflamaĠie
+, examen spută negativ,
teste serologice pt
identificarea agentului
etiologic, Rx opacităĠi hilifuge
hiliobazale sau infiltrate mici
reticulonodulare.
Pleurita = inflamaĠia pleurală Clinic: debut progresiv cu Tratamentul este cel al bolii Repaus sportiv. Risc mediu.
uscată (fără lichid) de cauză durere toracică accentuată de de bază. Se administrează
virală sau de însoĠire a unei miúcare, inspir, tuse iritativă calmante pentru tuse úi
afecĠiuni pulmonare: TBC, uscată, subfebrilitate apoi cu durere, antitermice.
pneumonie, infarct pulmonar, febră înaltă. Examenul
neoplasm pulmonar. obiectiv decelează la
auscultare frecătură pleurală.
Paraclinic: RX fără expresie
sau cu voalare locală.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă

Pleurezie = acumulare de lichid Clinic: simptomatologia bolii de Tratamentul afecĠiunii de Repaus cu îndrumare Risc mediu cele
cu caracter inflamator între bază la care se adaugă: bază. spre internare pentru TBC, bacteriene, cu
foiĠele pleurale, a cărei etiologie - durere toracică intensă investigaĠii complexe în lichid serocitrin, bine
este foarte variată úi poate fi amplificată de inspir, ce scade vederea stabilirii tratate.
sugerată de aspectul lichidului: în intensitate când creúte etiologiei úi a
 serocitrin: cantitatea de lichd, poate să tratamentului adecvat. Risc crescut .pentru
- TBC/ netuberculos, lipsească în colecĠiile mici. Depistarea unei cele ce sunt
-infecĠios parapneumonic, - dispnee în revărsate mari pleurezii nu poate să manifestări ale unor
-neoplazic (cancer pulmonar sau instalata brusc, dacă se fie ignorată având în afecĠiuni grave.
pleural), instalează lent, deúi pot să fie vedere multitudinea
-infarct pulmonar în cantităĠi mari nu dau afecĠiunilor pe care la
-boli imune :LES, PR, dispnee. însoĠeúte, cele mai
-:boli subdiafragmatice : - tuse seacă iritativă. multe severe, care
pancreatite, abcese subfrenice, Obiectiv avem matitate cu necesită tratament de
hepatice, splenice. concavitatea în sus spre axilă, urgenĠă.
 purulent = empiem în abolirea VV. MV. ; rar suflu Netratată poate
afecĠiuni supurate pulmonare úi pleuretic în condensările determina pahipleurită
extrapulmonare. pulmonare subiacente (lipirea foiĠelor
 chilotorax (limfă): în colecĠiei. pleurale) care dacă
traumatisme toracice, obstacole Paraclinic: testele de este extinsă dă
pe căile limfatice inflamaĠie + puncĠia pleurală insuficienĠă respiratorie
 cu colesterol obligatorie pentru stabilirea restrictivă cu
 cu eozinofile etiologiei consecinĠe deosebit de
La tineri cele mai frecvente Rx arată o opacitate fără grave asupra viitorului
cauze de apariĠie a P. sunt bronhogramă aerică cu sportiv al pacientului

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă

Pleurezie = acumulare de lichid Clinic: simptomatologia bolii de Tratamentul afecĠiunii de Repaus cu îndrumare Risc mediu cele
cu caracter inflamator între bază la care se adaugă: bază. spre internare pentru TBC, bacteriene, cu
foiĠele pleurale, a cărei etiologie - durere toracică intensă investigaĠii complexe în lichid serocitrin, bine
este foarte variată úi poate fi amplificată de inspir, ce scade vederea stabilirii tratate.
sugerată de aspectul lichidului: în intensitate când creúte etiologiei úi a
 serocitrin: cantitatea de lichd, poate să tratamentului adecvat. Risc crescut .pentru
- TBC/ netuberculos, lipsească în colecĠiile mici. Depistarea unei cele ce sunt
-infecĠios parapneumonic, - dispnee în revărsate mari pleurezii nu poate să manifestări ale unor
-neoplazic (cancer pulmonar sau instalata brusc, dacă se fie ignorată având în afecĠiuni grave.
pleural), instalează lent, deúi pot să fie vedere multitudinea
-infarct pulmonar în cantităĠi mari nu dau afecĠiunilor pe care la
-boli imune :LES, PR, dispnee. însoĠeúte, cele mai
-:boli subdiafragmatice : - tuse seacă iritativă. multe severe, care
pancreatite, abcese subfrenice, Obiectiv avem matitate cu necesită tratament de
hepatice, splenice. concavitatea în sus spre axilă, urgenĠă.
 purulent = empiem în abolirea VV. MV. ; rar suflu Netratată poate
afecĠiuni supurate pulmonare úi pleuretic în condensările determina pahipleurită
extrapulmonare. pulmonare subiacente (lipirea foiĠelor
 chilotorax (limfă): în colecĠiei. pleurale) care dacă
traumatisme toracice, obstacole Paraclinic: testele de este extinsă dă
pe căile limfatice inflamaĠie + puncĠia pleurală insuficienĠă respiratorie
 cu colesterol obligatorie pentru stabilirea restrictivă cu
 cu eozinofile etiologiei consecinĠe deosebit de
La tineri cele mai frecvente Rx arată o opacitate fără grave asupra viitorului
cauze de apariĠie a P. sunt bronhogramă aerică cu sportiv al pacientului

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

tuberculoza pulmonară, cauze marginea superioară concavă


parapneumonice în sus, în cele închistate apar
La vârstnici cele mai frecvente opacităĠi bine delimitate.
cauze sunt neoplaziile. Pentru stabilirea bolii de bază
Poate să fie a marii cavităĠi sau se fac investigaĠii ample
închistată, interlobulară, imagistice úi de laborator.
diafragmatică, mediastinală.
Pneumotoraxul = acumularea Clinic: debut acut cu durere - analgezice Conduita sportivă este Riscul este mic
de aer în cavitatea pleurală, toracică intensă accentuată de - oxigenoterapie. de repaus cu internare pentru cele
poate să fie primitiv (prin respiraĠie úi miúcare, dispnee - P. mari (cantitate mare de de urgenĠă în spital spontane, mici.
deschiderea unor bule aeriene úi polipnee, posibil colaps sau aer) vor necesita puncĠie Riscul este crescut
pulmonare subiacente) sau sincopă (aerul care intră dar aspirativă sau intervenĠie pentru P. mari cu
secundar unor afecĠiuni nu mai iese colabează chirurgicală cu rezecĠie de (leziuni grave post
pulmonare (BPOC, TBC, plămânul Œ insuficienĠă parenchim afectat; cele mici traumatice) datorită
pneumonii, astm) sau după respiratorie). ce se pot rezorbi spontan. posibilităĠii instalării
traumatisme toracice cu Obiectiv se observă bombarea - kintoterapie pentru a evita unei insuficienĠe
perforarea peretelui toracic, hemitoracelui afectat, VV. úi formarea aderenĠelor respiratorii.
esofagului, diafragmului. MV. abolite, hipersonoritate pleurale
pulmonară. -tratamentul bolii de bază.
Paraclinic: RX prezintă o zonă
de hipertransparenĠă între
peretele toracic úi plămân,
diafragmul coborât, spaĠiile
intercostale destinse. Dacă
este úi sânge Œ
hemopneumotorax cu o
imagine hidroaerică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

tuberculoza pulmonară, cauze marginea superioară concavă


parapneumonice în sus, în cele închistate apar
La vârstnici cele mai frecvente opacităĠi bine delimitate.
cauze sunt neoplaziile. Pentru stabilirea bolii de bază
Poate să fie a marii cavităĠi sau se fac investigaĠii ample
închistată, interlobulară, imagistice úi de laborator.
diafragmatică, mediastinală.
Pneumotoraxul = acumularea Clinic: debut acut cu durere - analgezice Conduita sportivă este Riscul este mic
de aer în cavitatea pleurală, toracică intensă accentuată de - oxigenoterapie. de repaus cu internare pentru cele
poate să fie primitiv (prin respiraĠie úi miúcare, dispnee - P. mari (cantitate mare de de urgenĠă în spital spontane, mici.
deschiderea unor bule aeriene úi polipnee, posibil colaps sau aer) vor necesita puncĠie Riscul este crescut
pulmonare subiacente) sau sincopă (aerul care intră dar aspirativă sau intervenĠie pentru P. mari cu
secundar unor afecĠiuni nu mai iese colabează chirurgicală cu rezecĠie de (leziuni grave post
pulmonare (BPOC, TBC, plămânul Œ insuficienĠă parenchim afectat; cele mici traumatice) datorită
pneumonii, astm) sau după respiratorie). ce se pot rezorbi spontan. posibilităĠii instalării
traumatisme toracice cu Obiectiv se observă bombarea - kintoterapie pentru a evita unei insuficienĠe
perforarea peretelui toracic, hemitoracelui afectat, VV. úi formarea aderenĠelor respiratorii.
esofagului, diafragmului. MV. abolite, hipersonoritate pleurale
pulmonară. -tratamentul bolii de bază.
Paraclinic: RX prezintă o zonă
de hipertransparenĠă între
peretele toracic úi plămân,
diafragmul coborât, spaĠiile
intercostale destinse. Dacă
este úi sânge Œ
hemopneumotorax cu o
imagine hidroaerică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Edem acut pulmonar = Clinic: dispnee intensă cu Tratamentul presupune: Conduita în ceea ce Riscul este foarte
acumulare excesivă de lichid în ortopnee, tuse iritativă apare - administrarea de oxigen priveúte sportivul este crescut
interstiĠiul pulmonar úi repede o spută rozată, aerată, - diuretic (furosemid), transportul de urgenĠă
pătrunderea lui în alveole spumoasă sau sanghinolentă, - vasodilatatoare la spital.
datorată unei presiuni capilare anxietate, transpiraĠii reci, (nitroglicerină),
pulmonare excesive (edem paloare, cianoza - tonicardiace,
cardiogen). Există úi EPA extremităĠilor. - garouri la rădăcina a 3
necardiogen cu presiune Obiectiv apar raluri membre,
capilară pulmonară normală subcrepitante la început la - flebotomii: 300-500ml de
(CID, úoc hipovolemic, bazele pulmonare ce urcă sânge,
septicemii, substanĠe chimice). spre vârfuri, tahicardie - ventilaĠie mecanică la
marcată. nevoie,
Paraclinic: RX decelează vase morfină sau mialgin
dilatate în hil, redistribuĠia (determina vasodilataĠie
circulaĠiei apical, voalarea arteriovenoasă, v
câmpurilor pulmonare în 2/3 excitabilitatea centrului
inferioare, infiltrate slab respirator , vanxietatea,
delimitate perihilar ,,aripi de vtonusul simpatic).
fluture’’.
Astm bronûic = afecĠiune Clinic: în criza de astm - bronhodilatatoare: Există sportivi de Riscul este crescut.
caracterizată prin pacientul prezintă dispnee >ȕadrenergice cu durată performanĠă cu astm Efortul poate
hiperreactivitate bronúică la expiratorie, wheezing, tuse cu scurtă de acĠiune; bronúic!!! declanúa
stimuli care obiúnuit sunt expectoraĠie mucoasă, >anticolinergice Activitatea fizică se bronhospasm în
indiferenĠi, determinând perlată, la sfârúitul crizei, - corticoterapie inhalatorie începe progresiv, cazul astmului de
bronhospasm, hipersecreĠie úi anxietate. sau pe cale generală sportivul astmatic efort.
edem al mucoasei bronúice, În starea de rĄu astmatic - oxigenoterapie respiratorie poate folosi înaintea

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ATITUDINE PRIVIND RISC


AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Edem acut pulmonar = Clinic: dispnee intensă cu Tratamentul presupune: Conduita în ceea ce Riscul este foarte
acumulare excesivă de lichid în ortopnee, tuse iritativă apare - administrarea de oxigen priveúte sportivul este crescut
interstiĠiul pulmonar úi repede o spută rozată, aerată, - diuretic (furosemid), transportul de urgenĠă
pătrunderea lui în alveole spumoasă sau sanghinolentă, - vasodilatatoare la spital.
datorată unei presiuni capilare anxietate, transpiraĠii reci, (nitroglicerină),
pulmonare excesive (edem paloare, cianoza - tonicardiace,
cardiogen). Există úi EPA extremităĠilor. - garouri la rădăcina a 3
necardiogen cu presiune Obiectiv apar raluri membre,
capilară pulmonară normală subcrepitante la început la - flebotomii: 300-500ml de
(CID, úoc hipovolemic, bazele pulmonare ce urcă sânge,
septicemii, substanĠe chimice). spre vârfuri, tahicardie - ventilaĠie mecanică la
marcată. nevoie,
Paraclinic: RX decelează vase morfină sau mialgin
dilatate în hil, redistribuĠia (determina vasodilataĠie
circulaĠiei apical, voalarea arteriovenoasă, v
câmpurilor pulmonare în 2/3 excitabilitatea centrului
inferioare, infiltrate slab respirator , vanxietatea,
delimitate perihilar ,,aripi de vtonusul simpatic).
fluture’’.
Astm bronûic = afecĠiune Clinic: în criza de astm - bronhodilatatoare: Există sportivi de Riscul este crescut.
caracterizată prin pacientul prezintă dispnee >ȕadrenergice cu durată performanĠă cu astm Efortul poate
hiperreactivitate bronúică la expiratorie, wheezing, tuse cu scurtă de acĠiune; bronúic!!! declanúa
stimuli care obiúnuit sunt expectoraĠie mucoasă, >anticolinergice Activitatea fizică se bronhospasm în
indiferenĠi, determinând perlată, la sfârúitul crizei, - corticoterapie inhalatorie începe progresiv, cazul astmului de
bronhospasm, hipersecreĠie úi anxietate. sau pe cale generală sportivul astmatic efort.
edem al mucoasei bronúice, În starea de rĄu astmatic - oxigenoterapie respiratorie poate folosi înaintea

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

apare în crize, funcĠiile pacientul prezintă dispnee asistată la nevoie, efortului spray
respiratorii între crize pot să fie severă de durată, asfixie, - inhibitori ai degranulării bronhodilatator sau
normale. cianoză, insuficienĠă cardiacă mastocitelor (previn crizele): Nedocromil 1cp.
În funcĠie de stimulii care dreaptă acută (cord pulmonar Ketoprofen, Nedocromil Mediul în care se
declanúează criza, astmul este: acut) cu jugulare turgescente - tratament imunologic de desfăúoară activitatea
 alergic – provocat de alergeni úi hepatomegalie. desensibilizare la alergeni fizică este foarte
precum polen, praf, Paraclinic: HLG: eozinofilieu - evitarea alergenilor, important (frig, praf,
medicamente, alergeni de în a. alergic, examenul sputei poluării atmosferice, polen) etc.
provenienĠă animală. úi imunelectroforeza ajută la infecĠiilor intercurente,
 infecġios provocat de agenĠi precizarea etiologiei. - program kinetic úi
microbieni. Pe Rx apar modificări de psihoterapic (relaxare,
de efort atunci când efortul hiperinflaĠie pulmonară, doar posturare, kinetoterapie
este singurul factor declanúator în criză. respiratorie, antrenament la
sau poate declanúa criza de rău Probe funcĠionale ventilatorii: efort, program fizical) sub
astmatic. în criză v VEMS, între crize supravegherea
este normal. kinetoterapeutului.
Poluarea atmosferică poate să Testele de provocare bronúică
fie factor declanúator sau (pentru a evidenĠia
agravant în astmul bronúic. hiperreactivitatea între crize).
Teste alergologice pentru
precizarea eventualului
alergen implicat.
Tromboembolismul pulmonar Clinic: embolia pulmonarĄ - Formele severe cu Sportivii sunt Prognosticul în
- embolizarea în arterele masivĄ poate determina: instabilitate hemodinamică predispuúi datorită cazul celor masive
pulmonare úi obstrucĠia acestora - moarte subită prin úoc se tratează în serviciul de traumatismelor soldate este foarte grav cu
consecutivă; trombii provin din cardiogen grav ± CPA, terapie intensivă pentru cu fracturi de femur, risc mare de moarte
sistemul venos sau din cordul - durere toracică violentă, menĠinerea úi refacerea mic bazin etc. în primele minute
drept. dispnee severă cu debut echilibrului hemodinamic Se previn prin sau ore.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

apare în crize, funcĠiile pacientul prezintă dispnee asistată la nevoie, efortului spray
respiratorii între crize pot să fie severă de durată, asfixie, - inhibitori ai degranulării bronhodilatator sau
normale. cianoză, insuficienĠă cardiacă mastocitelor (previn crizele): Nedocromil 1cp.
În funcĠie de stimulii care dreaptă acută (cord pulmonar Ketoprofen, Nedocromil Mediul în care se
declanúează criza, astmul este: acut) cu jugulare turgescente - tratament imunologic de desfăúoară activitatea
 alergic – provocat de alergeni úi hepatomegalie. desensibilizare la alergeni fizică este foarte
precum polen, praf, Paraclinic: HLG: eozinofilieu - evitarea alergenilor, important (frig, praf,
medicamente, alergeni de în a. alergic, examenul sputei poluării atmosferice, polen) etc.
provenienĠă animală. úi imunelectroforeza ajută la infecĠiilor intercurente,
 infecġios provocat de agenĠi precizarea etiologiei. - program kinetic úi
microbieni. Pe Rx apar modificări de psihoterapic (relaxare,
de efort atunci când efortul hiperinflaĠie pulmonară, doar posturare, kinetoterapie
este singurul factor declanúator în criză. respiratorie, antrenament la
sau poate declanúa criza de rău Probe funcĠionale ventilatorii: efort, program fizical) sub
astmatic. în criză v VEMS, între crize supravegherea
este normal. kinetoterapeutului.
Poluarea atmosferică poate să Testele de provocare bronúică
fie factor declanúator sau (pentru a evidenĠia
agravant în astmul bronúic. hiperreactivitatea între crize).
Teste alergologice pentru
precizarea eventualului
alergen implicat.
Tromboembolismul pulmonar Clinic: embolia pulmonarĄ - Formele severe cu Sportivii sunt Prognosticul în
- embolizarea în arterele masivĄ poate determina: instabilitate hemodinamică predispuúi datorită cazul celor masive
pulmonare úi obstrucĠia acestora - moarte subită prin úoc se tratează în serviciul de traumatismelor soldate este foarte grav cu
consecutivă; trombii provin din cardiogen grav ± CPA, terapie intensivă pentru cu fracturi de femur, risc mare de moarte
sistemul venos sau din cordul - durere toracică violentă, menĠinerea úi refacerea mic bazin etc. în primele minute
drept. dispnee severă cu debut echilibrului hemodinamic Se previn prin sau ore.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Cauze mai frecvente sunt: brusc, etc. tratament


tromboza venoasă profundă a - sincopă cu evoluĠie spre - trombolitice sau anticoagulant pre- úi
membrului inferior, chirurgia moarte subită sau remitere anticoagulante în funcĠie de post operator.
ortopedică a femurului úi spontană. gravitate, Orice suspiciune
úoldului, intervenĠii chirurgicale Obiectiv: hTAŒúoc cardiogen - calmarea durerii, presupune transport de
laborioase pe micul bazin úi ± semne CPA (jugulare - oxigenoterapie. urgenĠă la spital.
abdomen, anticoncepĠionalele turgescente, hepatomegalie
orale, imobilizările prelungite. dureroasă).
După lumenul arterei obstruate Pulmonar aspect nespecific
avem: sau normal, bolnavul poate să
 embolie masivĄ – este fie agitat, confuz sau comatos.
afectată o arteră pulmonară Infarctul pulmonar dă
principală; durere toracică apărută brusc
 infarct pulmonar - artera cu caracter pleural, dispnee,
embolizată are calibru mediu hemoptizie, febră moderată.
microembolism pulmonar, Obiectiv asemănător cu
multiplu, repetat - artera pneumonia segmentară cu
embolizată are diametrul mai revărst pleural mic.
mic de 1mm, poate să fie ignorat Paraclinic: u LDL, GOT,
dar în timp dă HTP, CPC. bilirubina, uPDF, hO2, hCO2,
Rx arată o condensare focală,
atelectazie, revărsat pleural,
dilatarea VD, AP unilateral.
EKG-ul nu decelează semne
de infarct, semne de CPA.
Scintigrama de perfuzie úi
arteriografia pulmonară pun
diagnosticul de certitudine.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Cauze mai frecvente sunt: brusc, etc. tratament


tromboza venoasă profundă a - sincopă cu evoluĠie spre - trombolitice sau anticoagulant pre- úi
membrului inferior, chirurgia moarte subită sau remitere anticoagulante în funcĠie de post operator.
ortopedică a femurului úi spontană. gravitate, Orice suspiciune
úoldului, intervenĠii chirurgicale Obiectiv: hTAŒúoc cardiogen - calmarea durerii, presupune transport de
laborioase pe micul bazin úi ± semne CPA (jugulare - oxigenoterapie. urgenĠă la spital.
abdomen, anticoncepĠionalele turgescente, hepatomegalie
orale, imobilizările prelungite. dureroasă).
După lumenul arterei obstruate Pulmonar aspect nespecific
avem: sau normal, bolnavul poate să
 embolie masivĄ – este fie agitat, confuz sau comatos.
afectată o arteră pulmonară Infarctul pulmonar dă
principală; durere toracică apărută brusc
 infarct pulmonar - artera cu caracter pleural, dispnee,
embolizată are calibru mediu hemoptizie, febră moderată.
microembolism pulmonar, Obiectiv asemănător cu
multiplu, repetat - artera pneumonia segmentară cu
embolizată are diametrul mai revărst pleural mic.
mic de 1mm, poate să fie ignorat Paraclinic: u LDL, GOT,
dar în timp dă HTP, CPC. bilirubina, uPDF, hO2, hCO2,
Rx arată o condensare focală,
atelectazie, revărsat pleural,
dilatarea VD, AP unilateral.
EKG-ul nu decelează semne
de infarct, semne de CPA.
Scintigrama de perfuzie úi
arteriografia pulmonară pun
diagnosticul de certitudine.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

6. Examenul aparatului cardio-vascular 6. Examenul aparatului cardio-vascular

În general pentru diagnosticul bolilor cardiovasculare sunt În general pentru diagnosticul bolilor cardiovasculare sunt
suficiente examenul clinic, examenul radiologic, EKG úi uneori suficiente examenul clinic, examenul radiologic, EKG úi uneori
ecografia. Un interogatoriu atent poate oferi date deosebit de ecografia. Un interogatoriu atent poate oferi date deosebit de
interesante din trecutul bolnavului (antecedente personale) sau ale interesante din trecutul bolnavului (antecedente personale) sau ale
membrilor familiei sale (antecedente heredo-colaterale: sunt membrilor familiei sale (antecedente heredo-colaterale: sunt
importante relaĠiile despre accidente coronariene sau vasculare importante relaĠiile despre accidente coronariene sau vasculare
cerebrale, arterită la ascendenĠi ce poate semnifica o predispoziĠie la cerebrale, arterită la ascendenĠi ce poate semnifica o predispoziĠie la
ATS sau alte boli cardiovasculare), condiĠii de viaĠă úi muncă, factori ATS sau alte boli cardiovasculare), condiĠii de viaĠă úi muncă, factori
de risc pentru bolile cardiovasculare (dietetici, dismetabolici, de risc pentru bolile cardiovasculare (dietetici, dismetabolici,
comportamentali: pentru HTA úi arteroscleroza sistemică cel mai comportamentali: pentru HTA úi arteroscleroza sistemică cel mai
frecvent). frecvent).
La naútere úi după naútere (preúcolari) se evidenĠiază frecvent La naútere úi după naútere (preúcolari) se evidenĠiază frecvent
cardiopatii congenitale (malformaĠii congenitale); la úcolari este cardiopatii congenitale (malformaĠii congenitale); la úcolari este
frecventă infecĠia streptococică care determină angină sau frecventă infecĠia streptococică care determină angină sau
rinofaringită, scarlatină, reumatism articular acut úi coree acută ce pot rinofaringită, scarlatină, reumatism articular acut úi coree acută ce pot
atrage atenĠia asupra unei valvulopatii câútigate. În acest context atrage atenĠia asupra unei valvulopatii câútigate. În acest context
evidenĠierea auscultatorie a unui suflu orificial întăreúte această evidenĠierea auscultatorie a unui suflu orificial întăreúte această
presupunere. La tineri se noteză frecvent o nevroză cardiacă sau HTA, presupunere. La tineri se noteză frecvent o nevroză cardiacă sau HTA,
adeseori secundară unei boli renale sau endocrine. La adulĠi (mai ales adeseori secundară unei boli renale sau endocrine. La adulĠi (mai ales
la bărbaĠi) apare cardiopatia ischemică în forma ei dureroasă (angina la bărbaĠi) apare cardiopatia ischemică în forma ei dureroasă (angina
pectorală sau infarctul miocardic) sau nedureroasă (moarte subită, pectorală sau infarctul miocardic) sau nedureroasă (moarte subită,
aritmiile cardiace úi insuficienĠa cardiacă). aritmiile cardiace úi insuficienĠa cardiacă).
Dintre antecedentele personale patologice atragem atenĠia Dintre antecedentele personale patologice atragem atenĠia
asupra următoarelor afecĠiuni: asupra următoarelor afecĠiuni:
- reumatismul articular acut ce poate afecta endo-, mio- sau - reumatismul articular acut ce poate afecta endo-, mio- sau
pericardul izolat sau asociat (pancardita reumatismală); pericardul izolat sau asociat (pancardita reumatismală);
- scarlatina ce se poate complica cu RAA cu prindere cardiacă; - scarlatina ce se poate complica cu RAA cu prindere cardiacă;
- bolile metabolice (diabet, obezitate) ce pot determina ATS, risc - bolile metabolice (diabet, obezitate) ce pot determina ATS, risc
crescut de HTA, accidente coronariene úi cerebrale; crescut de HTA, accidente coronariene úi cerebrale;
- boli endocrine: hipertiroidismul se asociază cu tulburări de ritm úi - boli endocrine: hipertiroidismul se asociază cu tulburări de ritm úi
HTA; hipotiroidismul cu incidenĠa crescută a ATS; HTA HTA; hipotiroidismul cu incidenĠa crescută a ATS; HTA
secundară în Cushing, hiperaldosteronism primar úi secundară în Cushing, hiperaldosteronism primar úi
feocromocitom; feocromocitom;
- boli renale: glomerulonefrita acută úi cronică se însoĠeúte de HTA - boli renale: glomerulonefrita acută úi cronică se însoĠeúte de HTA
úi insuficienĠă cardiacă; pielonefrita cronică cu HTA în stadii mai úi insuficienĠă cardiacă; pielonefrita cronică cu HTA în stadii mai
înaintate; înaintate;
- infecĠiile de focar buco-dentare, de cauză streptococică, pot - infecĠiile de focar buco-dentare, de cauză streptococică, pot
determina RAA cu cardită reumatismală, coronarite. determina RAA cu cardită reumatismală, coronarite.
Efortul fizic intens, surmenajul intelectual, stress-ul emoĠional úi Efortul fizic intens, surmenajul intelectual, stress-ul emoĠional úi
conflictual, alimentaĠia hipercalorică bogată în glucide úi lipide pot conflictual, alimentaĠia hipercalorică bogată în glucide úi lipide pot

58 58
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

favoriza sau agrava boala cardiovasculară. Consumul de alcool úi favoriza sau agrava boala cardiovasculară. Consumul de alcool úi
cafea în exces, sedentarismul, fumatul pot constitui factori de risc cafea în exces, sedentarismul, fumatul pot constitui factori de risc
deosebit de importanĠi în apariĠia úi dezvoltarea unor boli deosebit de importanĠi în apariĠia úi dezvoltarea unor boli
cardiovasculare. cardiovasculare.

Simptomatologie: Simptomatologie:
ƒsimptome de organ. În ordinea decrescândă a semnificaĠiei úi ƒsimptome de organ. În ordinea decrescândă a semnificaĠiei úi
importanĠei clinice cele 3 principale simptome subiective importanĠei clinice cele 3 principale simptome subiective
acuzate de pacienĠi sunt dispneea (de efort, de repaos, acuzate de pacienĠi sunt dispneea (de efort, de repaos,
paroxistică), durerea precordială úi palpitaĠiile. paroxistică), durerea precordială úi palpitaĠiile.

Durerea cardiacă ocupă un loc important în diagnosticul Durerea cardiacă ocupă un loc important în diagnosticul
bolilor cardiovasculare úi trebuie diferenĠiată de : bolilor cardiovasculare úi trebuie diferenĠiată de :
- boli ale peretelui toracic: tegumente - dermite; Ġesut hipodermic - - boli ale peretelui toracic: tegumente - dermite; Ġesut hipodermic -
celulită; muúchi - miozită; coaste - fracturi, fisuri; neoplazii; nervi celulită; muúchi - miozită; coaste - fracturi, fisuri; neoplazii; nervi
- nevrite, zona zoster; - nevrite, zona zoster;
- boli ale pleurei: pleurezii, pleurite, cancer pleural; - boli ale pleurei: pleurezii, pleurite, cancer pleural;
- boli ale plămânilor: pneumonii; - boli ale plămânilor: pneumonii;
- afectări ale mediastinului: mediastinită, tumori mediastinale, - afectări ale mediastinului: mediastinită, tumori mediastinale,
afecĠiuni ale organelor mediastinale; afecĠiuni ale organelor mediastinale;
- afecĠiuni ale unor organe de la distanĠă: stomac - hernie hiatală, - afecĠiuni ale unor organe de la distanĠă: stomac - hernie hiatală,
ulcer; colecist - colecistită, litiază; pancreas - pancreatită acută ulcer; colecist - colecistită, litiază; pancreas - pancreatită acută
sau cronică; rinichi - litiază renală. sau cronică; rinichi - litiază renală.
!!! Cea mai frecventă úi gravă cauză de durere precordială de !!! Cea mai frecventă úi gravă cauză de durere precordială de
origine cardiacă este cea datorată ischemiei miocardice. origine cardiacă este cea datorată ischemiei miocardice.
PalpitaĠiile se definesc ca bătăi ale inimii percepute neplăcut, fie PalpitaĠiile se definesc ca bătăi ale inimii percepute neplăcut, fie
că ritmul cardiac este regulat sau nu, fie ca frecvenĠa cardiacă este că ritmul cardiac este regulat sau nu, fie ca frecvenĠa cardiacă este
rapidă, lentă sau medie. Se pot întâlni în boli cardiace (aritmii, rapidă, lentă sau medie. Se pot întâlni în boli cardiace (aritmii,
valvulopatii, miocardopatii, HTA) sau în alte stări sau afecĠiuni: efort valvulopatii, miocardopatii, HTA) sau în alte stări sau afecĠiuni: efort
fizic, intoxicaĠie cu nicotină, cofeină, febră, administrarea de atropină fizic, intoxicaĠie cu nicotină, cofeină, febră, administrarea de atropină
sau extracte tiroidiene, boli endocrine (boală Basedow, menopauză, sau extracte tiroidiene, boli endocrine (boală Basedow, menopauză,
hipoglicemii din hiperinsulinimism, feocromocitom), anemii, boli hipoglicemii din hiperinsulinimism, feocromocitom), anemii, boli
digestive (aerofagie, hernie hiatală, constipaĠie). digestive (aerofagie, hernie hiatală, constipaĠie).

ƒsimptome de ordin general: cianoză, edem cardiac, paloare, ƒsimptome de ordin general: cianoză, edem cardiac, paloare,
febră. febră.

Ritmul cardiac normal este regulat úi are o frecvenĠă de 60-80 Ritmul cardiac normal este regulat úi are o frecvenĠă de 60-80
bătăi/ minut. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) scăderi bătăi/ minut. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) scăderi
sau creúteri ale frecvenĠei cardiace, până la tulburări paroxistice de sau creúteri ale frecvenĠei cardiace, până la tulburări paroxistice de
ritm, decelabile prin ascultaĠie sau EKG. ritm, decelabile prin ascultaĠie sau EKG.

59 59
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Semne obiective: Semne obiective:


Atitudinea, faciesul, examenul tegumentelor úi Ġesutului celular Atitudinea, faciesul, examenul tegumentelor úi Ġesutului celular
subcutanat ca úi examenul jugularelor pot oferi informaĠii valoroase în subcutanat ca úi examenul jugularelor pot oferi informaĠii valoroase în
unele afecĠiuni cardiace. unele afecĠiuni cardiace.
InspecĠia regiunii precordiale poate evidenĠia un úoc apexian InspecĠia regiunii precordiale poate evidenĠia un úoc apexian
vizibil când peretele toracic este subĠire sau când este foarte amplu. vizibil când peretele toracic este subĠire sau când este foarte amplu.
Alte aspecte (bombări, pulsaĠii cu diferite localizări sunt extrem de Alte aspecte (bombări, pulsaĠii cu diferite localizări sunt extrem de
rare în cazul examenului medico-sportiv). rare în cazul examenului medico-sportiv).
Palparea include úocul apexian, toate focarele úi suprafaĠa Palparea include úocul apexian, toate focarele úi suprafaĠa
precordială, aorta în furculiĠa sternală úi ventriculul drept în epigastru, precordială, aorta în furculiĠa sternală úi ventriculul drept în epigastru,
palparea carotidelor úi a arterelor periferice. palparea carotidelor úi a arterelor periferice.
PercuĠia cordului este utilă pentru stabilirea dimensiunilor PercuĠia cordului este utilă pentru stabilirea dimensiunilor
cordului (aria matităĠii cardiace). cordului (aria matităĠii cardiace).
AuscultaĠia inimii se realizează cu ajutorul stetoscopului pentru AuscultaĠia inimii se realizează cu ajutorul stetoscopului pentru
focarele mitral, tricuspidian, aortic, pulmonar, Erb. Se urmăreúte focarele mitral, tricuspidian, aortic, pulmonar, Erb. Se urmăreúte
ritmul úi frecvenĠa; dacă ritmul este regulat se poate aprecia frecvenĠa ritmul úi frecvenĠa; dacă ritmul este regulat se poate aprecia frecvenĠa
pe 15 secunde úi se înmulĠeúte cu 4; dacă ritmul este neregulat se pe 15 secunde úi se înmulĠeúte cu 4; dacă ritmul este neregulat se
apreciază frecvenĠa pe un minut. De asemenea se apreciază zgomotele apreciază frecvenĠa pe un minut. De asemenea se apreciază zgomotele
cardiace (normale, modificate, zgomote supraadăugate), prezenĠa úi cardiace (normale, modificate, zgomote supraadăugate), prezenĠa úi
caracteristicile suflurilor cardiace úi prezenĠa frecăturii pericardice. caracteristicile suflurilor cardiace úi prezenĠa frecăturii pericardice.
PoziĠia de ascultare include decubit dorsal, decubit lateral stâng. PoziĠia de ascultare include decubit dorsal, decubit lateral stâng.
Ortostatismul este o poziĠie în care suflurile anorganice dispar sau Ortostatismul este o poziĠie în care suflurile anorganice dispar sau
diminuă mult; suflurile aortice se intensifică mai ales când trunchiul diminuă mult; suflurile aortice se intensifică mai ales când trunchiul
este aplecat în faĠă, poziĠie în care suflul de insuficienĠă pulmonară se este aplecat în faĠă, poziĠie în care suflul de insuficienĠă pulmonară se
atenuează. atenuează.
Se ascultă în momente respiratorii diferite, în timpul respiraĠiei Se ascultă în momente respiratorii diferite, în timpul respiraĠiei
normale, în apnee scurtă, în apnee postinspiratorie ce intensifică normale, în apnee scurtă, în apnee postinspiratorie ce intensifică
suflurile cordului drept úi diminuă suflurile cordului stâng. După efort suflurile cordului drept úi diminuă suflurile cordului stâng. După efort
se ascultă uruitura diastolică (mitrală) úi unele aritmii. se ascultă uruitura diastolică (mitrală) úi unele aritmii.

Examenul arterelor (puls arterial) se face prin palpare cu 2-3 Examenul arterelor (puls arterial) se face prin palpare cu 2-3
degete, exercitând o presiune moderată. Pentru arterele pereche degete, exercitând o presiune moderată. Pentru arterele pereche
examinarea se face simultan simetric (cu excepĠia carotidelor). examinarea se face simultan simetric (cu excepĠia carotidelor).
 Pentru membrul superior se palpează :  Pentru membrul superior se palpează :
- arterele radiale (în úanĠul pulsului determinat lateral de tendonul - arterele radiale (în úanĠul pulsului determinat lateral de tendonul
muúchiului brahioradial úi median de tendonul flexorului radial al muúchiului brahioradial úi median de tendonul flexorului radial al
carpului); carpului);
- arterele humerale (foseta antecubitală); - arterele humerale (foseta antecubitală);
 Pentru membrul inferior se palpează:  Pentru membrul inferior se palpează:
- arterele pedioase (primul spaĠiu metatarsian); - arterele pedioase (primul spaĠiu metatarsian);
- arterele tibiale posterioare (úanĠul retromaleolar extern); - arterele tibiale posterioare (úanĠul retromaleolar extern);

60 60
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- artera poplitee (în axul lung al fosei poplitee, genunchii bolnavului - artera poplitee (în axul lung al fosei poplitee, genunchii bolnavului
fiind uúor flectaĠi); fiind uúor flectaĠi);
- arterele femurale (în triunghiul Scarpa, sub ligamentul inghinal); - arterele femurale (în triunghiul Scarpa, sub ligamentul inghinal);
- arterele iliace externe (deasupra ligamentului inghinal); - arterele iliace externe (deasupra ligamentului inghinal);
- bifurcaĠia aortei (la unirea liniei bicrete cu linia mediană). - bifurcaĠia aortei (la unirea liniei bicrete cu linia mediană).
Caracterele palpatorii ale undei de puls urmărite sunt: simetria úi Caracterele palpatorii ale undei de puls urmărite sunt: simetria úi
sincronismul pulsului, amplitudinea undei de puls, frecvenĠa úi ritmul, sincronismul pulsului, amplitudinea undei de puls, frecvenĠa úi ritmul,
corespondenĠa dintre unda de puls úi zgomotele cardiace. Pentru unele corespondenĠa dintre unda de puls úi zgomotele cardiace. Pentru unele
zone anatomice se poate raeliza úi auscultaĠia arterelor. zone anatomice se poate raeliza úi auscultaĠia arterelor.
Explorarea cordului se realizează úi prin metode paraclinice; Explorarea cordului se realizează úi prin metode paraclinice;
radiografia pentru evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia, radiografia pentru evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia,
fonografia, electrocardiograma, în cazurile selectate se mai poate face fonografia, electrocardiograma, în cazurile selectate se mai poate face
coronarografie, cateterism cardiac cardioangiografie, alte explorări coronarografie, cateterism cardiac cardioangiografie, alte explorări
electrofiziologice. electrofiziologice.

Electrocardiograma este înscrierea grafică, cu ajutorul unui Electrocardiograma este înscrierea grafică, cu ajutorul unui
aparat numit electrocardiograf, a activităĠii bioelectrice produse în aparat numit electrocardiograf, a activităĠii bioelectrice produse în
timpul activităĠii cardiace. Se apreciază astfel modificări ale grosimii timpul activităĠii cardiace. Se apreciază astfel modificări ale grosimii
miocardului în sensul hipertrofiei, tulburări ale ritmului cardiac, miocardului în sensul hipertrofiei, tulburări ale ritmului cardiac,
blocuri, tulburări de repolarizare etc. Prin EKG, aceste modificări pot blocuri, tulburări de repolarizare etc. Prin EKG, aceste modificări pot
fi urmărite în dinamică, pentru că schimbările morfofuncĠionale ce Ġin fi urmărite în dinamică, pentru că schimbările morfofuncĠionale ce Ġin
de hipertrofie sau dilatare se pot accentua odată cu practicarea intensă de hipertrofie sau dilatare se pot accentua odată cu practicarea intensă
a unui anumit tip de efort sau pot diminua în cazul în care efortul a unui anumit tip de efort sau pot diminua în cazul în care efortul
diminuă. diminuă.
Ca variante, cu semnificaĠie clinică, pentru aprecierea evoluĠiei Ca variante, cu semnificaĠie clinică, pentru aprecierea evoluĠiei
acestor modificări, dar úi a gravităĠii lor, se utilizează testul EKG de acestor modificări, dar úi a gravităĠii lor, se utilizează testul EKG de
efort sau examenul Holter (monitorizarea continuă a activităĠii efort sau examenul Holter (monitorizarea continuă a activităĠii
cardiace prin traseu EKG în decurs de 24 sau 48 ore, timp în care cardiace prin traseu EKG în decurs de 24 sau 48 ore, timp în care
subiectul nu îúi va modifica comportamentul zilnic; permite subiectul nu îúi va modifica comportamentul zilnic; permite
diagnosticarea tulburărilor de ritm úi de conducere, precizarea diagnosticarea tulburărilor de ritm úi de conducere, precizarea
variaĠiilor de ritm circadian în cazul diverselor aritmii). variaĠiilor de ritm circadian în cazul diverselor aritmii).
Urmărirea úi cunoaúterea, modificărilor EKG la un sportiv, Urmărirea úi cunoaúterea, modificărilor EKG la un sportiv,
este importantă pentru că ne permite aprecierea riscului de moarte este importantă pentru că ne permite aprecierea riscului de moarte
subită, frecvent întâlnită la sportivi. subită, frecvent întâlnită la sportivi.
Monitorizarea EKG, la sportivi se face la un interval de 6 Monitorizarea EKG, la sportivi se face la un interval de 6
luni úi cuprinde EKG de repaus úi de efort. MenĠionăm că úi în afara luni úi cuprinde EKG de repaus úi de efort. MenĠionăm că úi în afara
acestei perioade, examenul EKG este recomandat la cei care acestei perioade, examenul EKG este recomandat la cei care
prezintă fenomene clinice de ordin cardiac. prezintă fenomene clinice de ordin cardiac.

Ecocardiografia (ECO) este o tehnică neinvazivă ce permite Ecocardiografia (ECO) este o tehnică neinvazivă ce permite
vizualizarea structurilor cardiace, măsurarea cavităĠilor cordului úi a vizualizarea structurilor cardiace, măsurarea cavităĠilor cordului úi a
grosimii pereĠilor cardiaci, observarea cordului în miúcare (sistolă- grosimii pereĠilor cardiaci, observarea cordului în miúcare (sistolă-

61 61
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

diastolă), prezenĠa unor regurgitări valvulare, a defectelor de sept, dar diastolă), prezenĠa unor regurgitări valvulare, a defectelor de sept, dar
úi aprecierea volumului cardiac. Permite úi evaluarea funcĠiei cardiace, úi aprecierea volumului cardiac. Permite úi evaluarea funcĠiei cardiace,
dacă examenul se completează cu examen ECO Doppler. Acesta dacă examenul se completează cu examen ECO Doppler. Acesta
permite obĠinerea imaginilor în miúcare ale inimii, valvelor, pereĠilor, permite obĠinerea imaginilor în miúcare ale inimii, valvelor, pereĠilor,
cavităĠilor, vaselor mari, observarea sensului de circulaĠie al sângelui, cavităĠilor, vaselor mari, observarea sensului de circulaĠie al sângelui,
viteza cu care curge acesta. La sportivi examenul ECO cord este viteza cu care curge acesta. La sportivi examenul ECO cord este
important a fi coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales important a fi coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales
în cazurile de hipertrofie ventriculară, examinarea ECO fiind în cazurile de hipertrofie ventriculară, examinarea ECO fiind
recomandată a se face după realizarea EKG pentru a orienta recomandată a se face după realizarea EKG pentru a orienta
ecografistul cu privire la urmărirea anumitor aspecte morfologice úi de ecografistul cu privire la urmărirea anumitor aspecte morfologice úi de
dinamică a cordului. De aceea este recomandat a se efectua la acelaúi dinamică a cordului. De aceea este recomandat a se efectua la acelaúi
interval de timp ca úi EKG, adică la 6 luni. De asemenea la ora actuală interval de timp ca úi EKG, adică la 6 luni. De asemenea la ora actuală
este recomandat ca explorare de screening uzual, pre- úi postefort este recomandat ca explorare de screening uzual, pre- úi postefort
(Maron, 1986). (Maron, 1986).
Ecografia-TM úi 2D dă relaĠii despre dimensiunile cavităĠilor Ecografia-TM úi 2D dă relaĠii despre dimensiunile cavităĠilor
cordului, grosimea pereĠilor cardiaci, grosimea úi integritatea cordului, grosimea pereĠilor cardiaci, grosimea úi integritatea
septurilor intraatriale úi intraventriculare, starea valvelor, funcĠia septurilor intraatriale úi intraventriculare, starea valvelor, funcĠia
cardiacă (spre exemplu: fracĠia de ejecĠie). cardiacă (spre exemplu: fracĠia de ejecĠie).
Dacă la aceasta se adaugă examenul Doppler informaĠia se Dacă la aceasta se adaugă examenul Doppler informaĠia se
completeaza cu date despre scurgerea sângelui, evidenĠiindu-se mai completeaza cu date despre scurgerea sângelui, evidenĠiindu-se mai
bine insuficientele valvulare (apar regurgitaĠii care pot să fie bine insuficientele valvulare (apar regurgitaĠii care pot să fie
cuantificate) sau scurgeri ale sângelui prin orificii anormale (DSA, cuantificate) sau scurgeri ale sângelui prin orificii anormale (DSA,
DSV) suferinĠe ce pot scăpa examinării 2D. Înregistreaza de asemenea DSV) suferinĠe ce pot scăpa examinării 2D. Înregistreaza de asemenea
apariĠia fluxului turbulent la trecerea prin orificii stenozate apreciind apariĠia fluxului turbulent la trecerea prin orificii stenozate apreciind
gradul stenozelor. gradul stenozelor.

În medicina sportivă examenul ECO al cordului se face ori de În medicina sportivă examenul ECO al cordului se face ori de
câte ori, clinic sau EKG, se observă modificări în activitatea normală câte ori, clinic sau EKG, se observă modificări în activitatea normală
a cordului. a cordului.

Mijloacele de investigare paraclinică ale arterelor includ Mijloacele de investigare paraclinică ale arterelor includ
măsurarea tensiunii arteriale úi oscilometria. măsurarea tensiunii arteriale úi oscilometria.
Tensiunea arterială (TA), se recoltează curent la nivelul arterei Tensiunea arterială (TA), se recoltează curent la nivelul arterei
brahiale, în repaos úi efort. brahiale, în repaos úi efort.
- valori normale maxime (tensiunea sistolică): 100- - valori normale maxime (tensiunea sistolică): 100-
140 mmHg (10-14 cm Hg); 140 mmHg (10-14 cm Hg);
- sub 100 mm Hg = hipotensiune arterială, - sub 100 mm Hg = hipotensiune arterială,
- peste 140 mm Hg = hipertensiune arterială, - peste 140 mm Hg = hipertensiune arterială,
- 140 mm Hg = tensiune arterială de graniĠă. - 140 mm Hg = tensiune arterială de graniĠă.
- valori normale minimă (tensiunea diastolică): ~ ½ - valori normale minimă (tensiunea diastolică): ~ ½
+10 mmHg din valoarea maximă ; +10 mmHg din valoarea maximă ;
- peste 85 mm Hg se consideră hipertensiune. - peste 85 mm Hg se consideră hipertensiune.

62 62
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate; la copil valorile Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate; la copil valorile
tensiunii arteriale sunt mai mici comparativ cu valorile considerate tensiunii arteriale sunt mai mici comparativ cu valorile considerate
normale pentru adult (tabel 5). ExperĠii OMS recunosc ca normale normale pentru adult (tabel 5). ExperĠii OMS recunosc ca normale
valorile TA între 110-140 mm Hg sistolică úi 65-90 mm Hg diastolică. valorile TA între 110-140 mm Hg sistolică úi 65-90 mm Hg diastolică.

Patologia cardiacă întâlnită mai frecvent la sportivi include: Patologia cardiacă întâlnită mai frecvent la sportivi include:
hipertensiune arterială, aritmii, tulburări de repolarizare de sine hipertensiune arterială, aritmii, tulburări de repolarizare de sine
stătătoare sau în contextul altor patologii, sindroame de preexcitaĠie, stătătoare sau în contextul altor patologii, sindroame de preexcitaĠie,
hipertrofii ale cordului, cardiopatii congenitale (DSA, DSV), hipertrofii ale cordului, cardiopatii congenitale (DSA, DSV),
valvulopatii (cel mai frecvent PVM cu sau fără IM, rar reumatismale), valvulopatii (cel mai frecvent PVM cu sau fără IM, rar reumatismale),
sindroame de ischemie cardiacă, tulburări ale ritmului cardiac, blocuri sindroame de ischemie cardiacă, tulburări ale ritmului cardiac, blocuri
etc. etc.

Valvulopatiile reprezintă afectarea patologică a valvulelor Valvulopatiile reprezintă afectarea patologică a valvulelor
cardiace atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate cardiace atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate
la emergenĠa ventriculară a arterelor aortă úi pulmonară). Se decelează la emergenĠa ventriculară a arterelor aortă úi pulmonară). Se decelează
stetacustic (ascultaĠia cu stetoscopul) prin prezenĠa suflurilor stetacustic (ascultaĠia cu stetoscopul) prin prezenĠa suflurilor
cardiace sau prin anumite modificări EKG. Una din cauzele cele mai cardiace sau prin anumite modificări EKG. Una din cauzele cele mai
frecvente este reumatismul articular acut (RAA), generat de frecvente este reumatismul articular acut (RAA), generat de
streptococul beta hemolitic, cu cantonare de obicei la nivelul streptococul beta hemolitic, cu cantonare de obicei la nivelul
faringelui. Afectarea este iniĠial articulară (reversibilă) úi tardiv faringelui. Afectarea este iniĠial articulară (reversibilă) úi tardiv
cardiacă (ireversibilă). Din acest motiv medicii afirmă că RAA « linge cardiacă (ireversibilă). Din acest motiv medicii afirmă că RAA « linge
articulaĠiile úi muúcă cordul ». articulaĠiile úi muúcă cordul ».
Suflurile cardiace apar datorită trecerii sângelui printr-o zonă Suflurile cardiace apar datorită trecerii sângelui printr-o zonă
strâmtorată úi se decelează stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare strâmtorată úi se decelează stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare
(valvulele cardiace nu se mai închid bine) sau a insuficienĠelor (valvulele cardiace nu se mai închid bine) sau a insuficienĠelor
valvulare (valvulele cardiace nu se mai deschid complet). Aceste valvulare (valvulele cardiace nu se mai deschid complet). Aceste
valvulopatii se numesc organice; din caracterul úi localizarea suflului valvulopatii se numesc organice; din caracterul úi localizarea suflului
se poate deduce úi sediul acestuia; cel mai frecvent apar în cadrul se poate deduce úi sediul acestuia; cel mai frecvent apar în cadrul
RAA. De asemenea sufluri organice se întâlnesc úi în cazul unor RAA. De asemenea sufluri organice se întâlnesc úi în cazul unor
defecte septale sau pot avea origine vasculară. Atragem atenĠia asupra defecte septale sau pot avea origine vasculară. Atragem atenĠia asupra
sindromului prolapsului valvular mitral întâlnit destul de frecvent în sindromului prolapsului valvular mitral întâlnit destul de frecvent în
patologia cardiovasculară la sportivi. patologia cardiovasculară la sportivi.
Suflurile se pot produce úi în cazul unor valvule cardiace Suflurile se pot produce úi în cazul unor valvule cardiace
intacte, când miocardul se contractă insuficient úi valvulele nu au intacte, când miocardul se contractă insuficient úi valvulele nu au
posibilitatea de a închide complet orificiile, în condiĠiile unor posibilitatea de a închide complet orificiile, în condiĠiile unor
dezechilibre ale calcemiei sau magnezemiei sau la copii în perioada de dezechilibre ale calcemiei sau magnezemiei sau la copii în perioada de
creútere datorită unor turbulenĠe în circulaĠia sângelui prin inimă creútere datorită unor turbulenĠe în circulaĠia sângelui prin inimă
determinate de neconcordanĠe între dezvoltarea somatică úi cea a determinate de neconcordanĠe între dezvoltarea somatică úi cea a
cordului, sindroame hiperkinetice (sufluri funcĠionale). În cazul cordului, sindroame hiperkinetice (sufluri funcĠionale). În cazul
acestora din urmă, suflurile sunt inconstante úi dispar de obicei după acestora din urmă, suflurile sunt inconstante úi dispar de obicei după
efort. efort.

63 63
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

InvestigaĠiile paraclinice includ: InvestigaĠiile paraclinice includ:


- EKG ce poate înregistra aspecte variate datorită - EKG ce poate înregistra aspecte variate datorită
eterogenităĠii etiologice úi gradelor de severitate ale eterogenităĠii etiologice úi gradelor de severitate ale
bolii, se pot întâlni de la trasee electrice normale până bolii, se pot întâlni de la trasee electrice normale până
la modificări complexe. la modificări complexe.
- Ecocardiografia apreciază dimensiunile cardiace, - Ecocardiografia apreciază dimensiunile cardiace,
dinamica valvulară úi a pereĠilor cavităĠilor cardiace; dinamica valvulară úi a pereĠilor cavităĠilor cardiace;
prezenĠa regurgitărilor valvulare. Ecografia Doppler prezenĠa regurgitărilor valvulare. Ecografia Doppler
este utilă pentru cuanificarea regurgitaĠiilor. este utilă pentru cuanificarea regurgitaĠiilor.
- Fonocardiograma evidenĠiază forma suflului úi - Fonocardiograma evidenĠiază forma suflului úi
localizarea în cardul ciclului cardiac. localizarea în cardul ciclului cardiac.

Tulburări de ritm (aritmii). Ritmurile se pot clasifica în: Tulburări de ritm (aritmii). Ritmurile se pot clasifica în:
regulat, bradicardic, tahicardic úi neregulat. Aritmile cardiace pot avea regulat, bradicardic, tahicardic úi neregulat. Aritmile cardiace pot avea
diverse cauze úi localizări. Astfel ritmul sinusal normal este rezultatul diverse cauze úi localizări. Astfel ritmul sinusal normal este rezultatul
activităĠii nodului sinusal cu automatism dominant la o frecvenĠă de activităĠii nodului sinusal cu automatism dominant la o frecvenĠă de
60-100/min la adult úi 65-120/min. la copil. Se decelează stetacustic 60-100/min la adult úi 65-120/min. la copil. Se decelează stetacustic
sau pe traseul EKG. sau pe traseul EKG.
InvestigaĠiile paraclinice ale aritmiilor includ: EKG, test de InvestigaĠiile paraclinice ale aritmiilor includ: EKG, test de
efort electrocardiografic, metoda Holter (înregistrarea activităĠii efort electrocardiografic, metoda Holter (înregistrarea activităĠii
electrice pe 24 de ore), teste electrofiziologice, examen eco cord electrice pe 24 de ore), teste electrofiziologice, examen eco cord
pentru a evidenĠia drept cauză a aritmiei o eventuală suferinĠă cardiacă pentru a evidenĠia drept cauză a aritmiei o eventuală suferinĠă cardiacă
decelabilă în acest mod. decelabilă în acest mod.
Tulburările de conducere (blocuri) reprezintă expresia Tulburările de conducere (blocuri) reprezintă expresia
alterării conductibilităĠii normale la nivelul pacemaker-ului sinusal, alterării conductibilităĠii normale la nivelul pacemaker-ului sinusal,
atrioventricular sau căilor intraventricular, cu antrenarea unor tulburări atrioventricular sau căilor intraventricular, cu antrenarea unor tulburări
tranzitorii sau permanente, funcĠionale sau organice. Se decelează prin tranzitorii sau permanente, funcĠionale sau organice. Se decelează prin
traseu EKG. traseu EKG.
InvestigaĠiile paraclinice ale tulburărilor de conducere includ: InvestigaĠiile paraclinice ale tulburărilor de conducere includ:
EKG, ecografie, teste electrofiziologice. EKG, ecografie, teste electrofiziologice.
Tulburările de ritm úi conducere cele mai frecvent întâlnite în Tulburările de ritm úi conducere cele mai frecvent întâlnite în
practica sportivă sunt tahicardia sinusală, bradicardia sinusală, aritmia practica sportivă sunt tahicardia sinusală, bradicardia sinusală, aritmia
sinusală respiratorie, aritmia extrasistolică, bloc atrioventricular grad sinusală respiratorie, aritmia extrasistolică, bloc atrioventricular grad
I/II, bloc sinoatrial de grad I/II/III, bloc de ramură dreaptă grad I/II, I/II, bloc sinoatrial de grad I/II/III, bloc de ramură dreaptă grad I/II,
disociaĠia atrioventriculară. disociaĠia atrioventriculară.
Tulburările de repolarizare ocupă un loc aparte, cu o Tulburările de repolarizare ocupă un loc aparte, cu o
etiopatogenie diversă (factori infecĠioúi, modificări de tonus vegetativ, etiopatogenie diversă (factori infecĠioúi, modificări de tonus vegetativ,
tulburări electrolitice de tip hipokaliemie sau hiperkaliemie, tulburări electrolitice de tip hipokaliemie sau hiperkaliemie,
suprasolicitare). suprasolicitare).
Au adesea expresie exclusiv electrocardiografică dar pot să fie Au adesea expresie exclusiv electrocardiografică dar pot să fie
expresia unor afecĠiuni grave cum sunt sindroamele de ischemie expresia unor afecĠiuni grave cum sunt sindroamele de ischemie
cardiacă. cardiacă.

64 64
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Sindroamele de ischemie cardiacă. Au ca substrat Sindroamele de ischemie cardiacă. Au ca substrat


dezechilibrul dintre nevoile de oxigen ale miocardului úi aportul de dezechilibrul dintre nevoile de oxigen ale miocardului úi aportul de
oxigen prin coronare (insuficienĠă coronariană). Din punct de vedere oxigen prin coronare (insuficienĠă coronariană). Din punct de vedere
anatomic, cel mai adesea, se produc prin arteroscleroză care reduce anatomic, cel mai adesea, se produc prin arteroscleroză care reduce
lumenul coronar până la ocluzie (apare infarctul). Sindromul dureros lumenul coronar până la ocluzie (apare infarctul). Sindromul dureros
(conform OMS) împarte boala coronară în: (conform OMS) împarte boala coronară în:
- ischemie nedureroasă (mai rar) care cuprinde: moarte - ischemie nedureroasă (mai rar) care cuprinde: moarte
subită, tulburări de ritm, cardiomegalie fără etiologie subită, tulburări de ritm, cardiomegalie fără etiologie
specifică, insuficienĠă miocardică; specifică, insuficienĠă miocardică;
- ischemie dureroasă, bine conturată úi diferită în angina - ischemie dureroasă, bine conturată úi diferită în angina
pectorală úi infarctul de miocard. pectorală úi infarctul de miocard.
Examenele paraclinice includ EKG, ecografie, coronarografie. Examenele paraclinice includ EKG, ecografie, coronarografie.
Hipertensiunea arterială. Mecanismele de producere ale Hipertensiunea arterială. Mecanismele de producere ale
tensiunii arteriale includ creúterea debitului cardiac, creúterea tensiunii arteriale includ creúterea debitului cardiac, creúterea
rezistenĠei periferice (creúte TA diastolică), scăderea elasticităĠii rezistenĠei periferice (creúte TA diastolică), scăderea elasticităĠii
vaselor mari. vaselor mari.
HTA se clasifică în: HTA se clasifică în:
- HTA sistolică: - HTA sistolică:
- HTA de debit în sindroame hiperkinetice, - HTA de debit în sindroame hiperkinetice,
hipertiroidism etc., hipertiroidism etc.,
- HTA de elasticitate în arteroscleroza sistemică. - HTA de elasticitate în arteroscleroza sistemică.
- HTA sistolodiastolică: - HTA sistolodiastolică:
- HTA secundară. - HTA secundară.
- HTA esenĠială (primară). - HTA esenĠială (primară).
Recunoasterea creúterii valorilor TA ca boală hipertensivă se face pe Recunoasterea creúterii valorilor TA ca boală hipertensivă se face pe
baza următoarelor criterii: baza următoarelor criterii:
- aprecierea valorilor TA se face cu manometrul cu mercur, cu - aprecierea valorilor TA se face cu manometrul cu mercur, cu
manúete de lungime úi lăĠime adecvate pacientului (obezi, copii, manúete de lungime úi lăĠime adecvate pacientului (obezi, copii,
musculatura locală); în mod obiúnuit manúeta trebuie să aibă o musculatura locală); în mod obiúnuit manúeta trebuie să aibă o
lungime optimă pentru a cuprinde braĠul (variază între 22-36 cm); lungime optimă pentru a cuprinde braĠul (variază între 22-36 cm);
lăĠimea manúetei trebuie să fie de aproximativ 12-13 cm; pentru lăĠimea manúetei trebuie să fie de aproximativ 12-13 cm; pentru
braĠele mai groase se preferă o lăĠime de 15-16 cm. O manúetă a braĠele mai groase se preferă o lăĠime de 15-16 cm. O manúetă a
tensiometrului nepotrivită cu dimensiunile braĠului poate da erori la tensiometrului nepotrivită cu dimensiunile braĠului poate da erori la
determinarea tensiunii arteriale. determinarea tensiunii arteriale.
Măsurarea valorilor se face úezând, iar după caz în ortostatism úi Măsurarea valorilor se face úezând, iar după caz în ortostatism úi
clinostatism. Se Ġine cont de tipul constituĠional, de greutatea clinostatism. Se Ġine cont de tipul constituĠional, de greutatea
corporală, de psihic, de ambianĠă, de oboseală, de consum excesiv de corporală, de psihic, de ambianĠă, de oboseală, de consum excesiv de
alimente, alcool, tutun, cafea sau stress intens. TA se măsoară de cel alimente, alcool, tutun, cafea sau stress intens. TA se măsoară de cel
puĠin 3 ori, la 5-10 minute interval, prima dată notându-se valorile puĠin 3 ori, la 5-10 minute interval, prima dată notându-se valorile
minime; se fac apoi serii de cel puĠin 3 determinări la interval de o minime; se fac apoi serii de cel puĠin 3 determinări la interval de o
săptămână, în momente diferite ale zilei, sau se poate utiliza un Holter săptămână, în momente diferite ale zilei, sau se poate utiliza un Holter
de tensiune. de tensiune.

65 65
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pentru măsurarea tensiunii arteriale în ambulator, pe parcursul Pentru măsurarea tensiunii arteriale în ambulator, pe parcursul
a 24 ore, se foloseúte un aparat automat. Acesta măsoară în mod a 24 ore, se foloseúte un aparat automat. Acesta măsoară în mod
automat tensiunea arterială la fiecare 15 minute pe parcursul zilei úi la automat tensiunea arterială la fiecare 15 minute pe parcursul zilei úi la
interval de 30 minute pe parcursul nopĠii. interval de 30 minute pe parcursul nopĠii.
Această măsurare ambulatorie a tensiunii nu presupune Această măsurare ambulatorie a tensiunii nu presupune
întreruperea activităĠii zilnice a subiectului. Pacientul trebuie să ‘’Ġină întreruperea activităĠii zilnice a subiectului. Pacientul trebuie să ‘’Ġină
un jurnal’’ în care să scrie toate modificările clinice úi activităĠile un jurnal’’ în care să scrie toate modificările clinice úi activităĠile
realizate pe parcursul întregii zile. realizate pe parcursul întregii zile.
Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu pe parcursul a 24 ore Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu pe parcursul a 24 ore
este indicată în cazul : este indicată în cazul :
- fie persoana respectivă prezintă o hipertensiune arterială ce nu - fie persoana respectivă prezintă o hipertensiune arterială ce nu
este decelată de medic în momentul consultării la cabinet a este decelată de medic în momentul consultării la cabinet a
subiectului, subiectul prezintă modificări ale starii sale clinice al subiectului, subiectul prezintă modificări ale starii sale clinice al
caror diagnostic diferenĠial duce cu gândul la o hipertensiune; caror diagnostic diferenĠial duce cu gândul la o hipertensiune;
- fie un pacient care primeúte tratament antihipertensiv úi medicul - fie un pacient care primeúte tratament antihipertensiv úi medicul
curant încearcă monitorizarea sa pentru a verifica eficacitatea curant încearcă monitorizarea sa pentru a verifica eficacitatea
tratamentului pe parcursul activităĠii sale zilnice, în timpul nopĠii în tratamentului pe parcursul activităĠii sale zilnice, în timpul nopĠii în
timpul somnului; timpul somnului;
- pentru a verifica dacă pacientul prezintă scăderi bruúte de - pentru a verifica dacă pacientul prezintă scăderi bruúte de
tensiune (hipotensiune). tensiune (hipotensiune).

1.8. Aspecte speciale ale patologiei cardiovasculare la sportivi 1.8. Aspecte speciale ale patologiei cardiovasculare la sportivi
úi modalităĠi de contracarare: rolul kinetoterapeutului úi modalităĠi de contracarare: rolul kinetoterapeutului

Rolul kinetoterapeutului constă în recunoaúterea unor Rolul kinetoterapeutului constă în recunoaúterea unor
simptome úi semne clinice caracteristice unor boli prin mijloacele simptome úi semne clinice caracteristice unor boli prin mijloacele
cele mai simple (anamnestic, prin întrebări simple referitoare la cele mai simple (anamnestic, prin întrebări simple referitoare la
simptomele ce pot să apară, prin urmărirea valorilor tensiunii simptomele ce pot să apară, prin urmărirea valorilor tensiunii
arteriale). De asemenea kinetoterapeutul trebuie să recunoască arteriale). De asemenea kinetoterapeutul trebuie să recunoască
semnele úi simptomele cardiace, patologia specifică celor ce semnele úi simptomele cardiace, patologia specifică celor ce
practică un sport pentru a reuúi iniĠierea unor programe de practică un sport pentru a reuúi iniĠierea unor programe de
profilaxie cardiovasculară cât mai precoce si influenĠarea profilaxie cardiovasculară cât mai precoce si influenĠarea
factorilor de risc cardiovasculari. factorilor de risc cardiovasculari.
Kinetoterapeutul intervine si in dozarea efortului, Kinetoterapeutul intervine si in dozarea efortului,
individualizarea efortului si readaptarea la efort (dezvoltarea individualizarea efortului si readaptarea la efort (dezvoltarea
unor mecanisme compensatorii care să îi asigure posibilitatea unor mecanisme compensatorii care să îi asigure posibilitatea
reluării cat mai precoce a antrenamentului ). reluării cat mai precoce a antrenamentului ).

66 66
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

La Copenhaga în 1993, OMS a stabilit definiĠia readăptării La Copenhaga în 1993, OMS a stabilit definiĠia readăptării
cardiace: ,,care este ansamblul activităĠilor necesare pentru a cardiace: ,,care este ansamblul activităĠilor necesare pentru a
influenĠa în mod favorabil evoluĠia bolii, ca úi pentru a asigura influenĠa în mod favorabil evoluĠia bolii, ca úi pentru a asigura
pacienĠilor cea mai bună condiĠie fizică, mentală úi socială posibilă pacienĠilor cea mai bună condiĠie fizică, mentală úi socială posibilă
pentru ca ei să poată, prin propriile lor eforturi, să-úi păstreze sau pentru ca ei să poată, prin propriile lor eforturi, să-úi păstreze sau
să îúi reia un loc la fel de normal pe cât posibil în viaĠa să îúi reia un loc la fel de normal pe cât posibil în viaĠa
comunităĠii. Readaptarea nu trebuie să fie considerată ca o comunităĠii. Readaptarea nu trebuie să fie considerată ca o
terapie izolată ci trebuie să fie o parte integrată, o faĠetă, a terapie izolată ci trebuie să fie o parte integrată, o faĠetă, a
tratamentului de ansamblu’’. tratamentului de ansamblu’’.

Rolul kinetoterapeutului este important în influenĠarea Rolul kinetoterapeutului este important în influenĠarea
particularităĠilor comportamentale, a stresului psiho-emoĠional particularităĠilor comportamentale, a stresului psiho-emoĠional
provocat de competiĠie, între stres úi moartea subită coronariană provocat de competiĠie, între stres úi moartea subită coronariană
existand relaĠii bine demonstrate. existand relaĠii bine demonstrate.

NOğIUNI ANTERIOARE NOğIUNI ANTERIOARE


- Anatomia sistemului cardiovascular, disciplina ANATOMIE - Anatomia sistemului cardiovascular, disciplina ANATOMIE
- Fiziologia aparatului cardiovascular; interpretare EKG: disciplina - Fiziologia aparatului cardiovascular; interpretare EKG: disciplina
FIZIOLOGIE FIZIOLOGIE
- Semiologia aparatului cardiovascular (explorări clinice úi paraclinice); - Semiologia aparatului cardiovascular (explorări clinice úi paraclinice);
disciplina SEMIOLOGIE disciplina SEMIOLOGIE
- Patologia cardiovasculară úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina - Patologia cardiovasculară úi mijloace kinetice de recuperare; disciplina
KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR CARDIOVASCULARE KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR CARDIOVASCULARE
- MedicaĠia aparatului cardiovascular; disciplina FARMACOLOGIE - MedicaĠia aparatului cardiovascular; disciplina FARMACOLOGIE
- Explorări cardio-respiratorii - Explorări cardio-respiratorii
- Modificari cardiovasculare în efort; Kinetoterapia în acrivităĠi - Modificari cardiovasculare în efort; Kinetoterapia în acrivităĠi
sportive, vol I. sportive, vol I.

67 67
E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel. 5. Principalele afecĠiuni cardio-vasculare la sportivi

AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE ATITUDINE PRIVIND RISC


MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Hipertensiunea arterialĄ Clinic: asimptomatic chiar úi la PROFILACTIC: HTA std I, forme uúoare, Risc scăzut pentru
(HTA) = valori ale valori , dacă persistă de mult - Igiena alimentaĠiei: scăderea fără FR importanĠi, fără HTA grad 1 stadiul I
tensiunii arteriale mai timp sau cu manifestări consumului de sare, grăsimi afectarea organelor Ġintă, fără factori de risc
mari (peste nespecifice vegetative: cefalee, animale, cofeină, tutun, alcool, care nu este secundară asociaĠi.
140/90mmHg) frecvent occipitală apărută conservanĠi alimentari, unor afecĠiuni ce au CI. In
determinate la măsurarea matinal sau după efort, tulburări - Urmărirea scăderii în sportul de performanĠă, Stadiul II, III risc
tensiunii arteriale de echilibru, cu caracter pulsatil, greutate, regim igieno-dietetic pot practica sport sub înalt este
ameĠeli, palpitaĠii, precordalgii ; 3-6 luni, supraveghere medicală contraindicat sportul
în timp semne de atingere a - Combaterea stresului, atentă prin controale mai de performanĠă.
organelor Ġintă, angină, IM, asigurarea unui somn frecvente (2s-1l) úi teste
AVC, manifestări de arteriopatie fiziologic odihnitor, de efort pentru a sesiza
periferică, de neuropatie, - Contolul periodic al tensiunii, momentul când HTA
insuficienĠă renală. Se asociază greutate. atinge valori incompatibile
factorii de risc: diabet zaharat, - Pentru conducerea corectă a cu efortul.
obezitate. tratamentului este necesară Frecvent HTA de ,,halat
atabilirea grupei de risc úi alb’’, cu valori normale în
Paraclinic: măsurarea TA, HLG, gradul HTA. ambulatoriu, necesită
VSH, glicemie, uree,creatinină, - Grad I= 140-159/ 90-99- Holter pentru diagnostic,
lipidogramă, colesterol total, $risc scăzut, (fără FR), regim confirmare, fără tratament
trigliceride, examen urină, igienodietetic 6-12luni; trebuie urmată evoluĠia
ionogramă serică, acid vanil $risc mediu (1-2 FR, nu DZ), atent, evaluarea FR úi
mandelic, 17CS, hormoni regim igienodietetic 3-6 luni afectarea organelor Ġintăce

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel. 5. Principalele afecĠiuni cardio-vasculare la sportivi

AFECĠIUNE IDENTIFICARE ATITUDINE ATITUDINE PRIVIND RISC


MEDICALă EFORTUL SPORTIV PERFORMANĠă
Hipertensiunea arterialĄ Clinic: asimptomatic chiar úi la PROFILACTIC: HTA std I, forme uúoare, Risc scăzut pentru
(HTA) = valori ale valori , dacă persistă de mult - Igiena alimentaĠiei: scăderea fără FR importanĠi, fără HTA grad 1 stadiul I
tensiunii arteriale mai timp sau cu manifestări consumului de sare, grăsimi afectarea organelor Ġintă, fără factori de risc
mari (peste nespecifice vegetative: cefalee, animale, cofeină, tutun, alcool, care nu este secundară asociaĠi.
140/90mmHg) frecvent occipitală apărută conservanĠi alimentari, unor afecĠiuni ce au CI. In
determinate la măsurarea matinal sau după efort, tulburări - Urmărirea scăderii în sportul de performanĠă, Stadiul II, III risc
tensiunii arteriale de echilibru, cu caracter pulsatil, greutate, regim igieno-dietetic pot practica sport sub înalt este
ameĠeli, palpitaĠii, precordalgii ; 3-6 luni, supraveghere medicală contraindicat sportul
în timp semne de atingere a - Combaterea stresului, atentă prin controale mai de performanĠă.
organelor Ġintă, angină, IM, asigurarea unui somn frecvente (2s-1l) úi teste
AVC, manifestări de arteriopatie fiziologic odihnitor, de efort pentru a sesiza
periferică, de neuropatie, - Contolul periodic al tensiunii, momentul când HTA
insuficienĠă renală. Se asociază greutate. atinge valori incompatibile
factorii de risc: diabet zaharat, - Pentru conducerea corectă a cu efortul.
obezitate. tratamentului este necesară Frecvent HTA de ,,halat
atabilirea grupei de risc úi alb’’, cu valori normale în
Paraclinic: măsurarea TA, HLG, gradul HTA. ambulatoriu, necesită
VSH, glicemie, uree,creatinină, - Grad I= 140-159/ 90-99- Holter pentru diagnostic,
lipidogramă, colesterol total, $risc scăzut, (fără FR), regim confirmare, fără tratament
trigliceride, examen urină, igienodietetic 6-12luni; trebuie urmată evoluĠia
ionogramă serică, acid vanil $risc mediu (1-2 FR, nu DZ), atent, evaluarea FR úi
mandelic, 17CS, hormoni regim igienodietetic 3-6 luni afectarea organelor Ġintăce

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

tiroidieni, TSH, urocultură, $ risc înalt (3 FR, sau DZ, pot impune iniĠierea
Addis, rezervă elcalină, sau afectarea organelor Ġintă), terapiei.
proteinurie. tratament
Imagistic: EKG, Rx toracică, igienodietetic+medicamente HTA std II úi III cu FR cu
ECO cardiacă, ECO renal, - Grad II= 160-179/100-109 DZ, cu semne de atingere
suprarenale, tiroidă, CT, $risc scăzut igeinodietetic 3- a organelor Ġintă au
examenul fundului de ochi, 6 luni, contraindicaĠie penrtu efort
evaluarea factorilor de risc. $risc mediu igeinodietetic 3- de performanĠă.
6 luni,
$risc înalt igeinodietetic+
medicamente
- Grad III •180/110
$risc scăzut+mediu+ înalt =
igienodietetic+ medicamentos
Medicamente utilizate:
IEC, sartani, inhibitori de CA
(admise la sportivi), beta
blocante, diuretice.
Ġinta terapiei menĠinerea
tensiunii arteriale între valorile
maxime de 140/90 úi 130/85,
la tineri, vârstă medie, Dz.
Hipotensiunea arterialĄ Clinic: stare de disconfort, În cazul expunerii la căldură
(hTA) = TA sist.<105 ameĠeli, pierderea legăturii cu excesivă (practicarea unui
mmHg, mediul, cefalee, vedere sport vara cu soare puternic),
$constituĠională – înceĠoúată, acufene, fosfene, se scoate din mediu, se
asimptomatică; scăderea puterii de concentrare, ventilează bine, se încearcă

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

tiroidieni, TSH, urocultură, $ risc înalt (3 FR, sau DZ, pot impune iniĠierea
Addis, rezervă elcalină, sau afectarea organelor Ġintă), terapiei.
proteinurie. tratament
Imagistic: EKG, Rx toracică, igienodietetic+medicamente HTA std II úi III cu FR cu
ECO cardiacă, ECO renal, - Grad II= 160-179/100-109 DZ, cu semne de atingere
suprarenale, tiroidă, CT, $risc scăzut igeinodietetic 3- a organelor Ġintă au
examenul fundului de ochi, 6 luni, contraindicaĠie penrtu efort
evaluarea factorilor de risc. $risc mediu igeinodietetic 3- de performanĠă.
6 luni,
$risc înalt igeinodietetic+
medicamente
- Grad III •180/110
$risc scăzut+mediu+ înalt =
igienodietetic+ medicamentos
Medicamente utilizate:
IEC, sartani, inhibitori de CA
(admise la sportivi), beta
blocante, diuretice.
Ġinta terapiei menĠinerea
tensiunii arteriale între valorile
maxime de 140/90 úi 130/85,
la tineri, vârstă medie, Dz.
Hipotensiunea arterialĄ Clinic: stare de disconfort, În cazul expunerii la căldură
(hTA) = TA sist.<105 ameĠeli, pierderea legăturii cu excesivă (practicarea unui
mmHg, mediul, cefalee, vedere sport vara cu soare puternic),
$constituĠională – înceĠoúată, acufene, fosfene, se scoate din mediu, se
asimptomatică; scăderea puterii de concentrare, ventilează bine, se încearcă

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

$ secundară - paliditate, înĠepături în regiunea răcirea sub orice formă, se


simptomatică: endocrină precordială, manifestări aúează în decubit dorsal cu
(b. Adison, insuficienĠă digestive (greĠuri, vărsături), capul lateral, se ridică
hipofizară), neurogenă Paraclinic: TAS< 100 mmHg, picioarele pacientului, se
(idiopatică, posturală, TAD< 60-55 mmHg., EKG, vorbeúte cu pacientul, se
neuropatii), deshidratare ecografie, examen sumar de apelează la persoane
cronică, hipoalbuminemie, urină, glicemie, Ht, potasiul specializate în acordarea
anemii severe, seric, creatinina serică, primului ajutor, se transportă
$medicamente: calcemia. la spital. Se
antidepresive, sedative, administrează lichide,
tranchilizante.
$ la marii sportivi
antrenaġi- asimptomatică
Colapsul= formă severă Clinic: valori foarte scăzute ale - administrarea de fluide iv. Transport de urgenĠă la Gravitate mare
de hipotensiune arterială tensiunii de TAS< 80 mmHg, ce (ser, soluĠie Ringer), spital pentru scăderea
(TAs sub valoarea de 80 se instalează brusc, cu -vasopresoare (Dopamină, bruscă úi dramatică a TA.
mmHg,) apărută brusc, consecinĠe asupra circulaĠiei Dobutamină, Adrenalină), Colapsul nu este o
care dacă nu este cerebrale, cardiace (mai ales la afecĠiune ci un simptom în
corectată duce la coronarieni), viscerale, poate cadrul unor afecĠiuni ca
instalarea úocului. ajunge la úoc. úocul sau sincopa.
Apare prin: Paraclinic: EKG, ionogramă,
 pierdere de volum glicemie, hemogramă, VSH.
sanguin circualnt
(posthemoragic);
 pierdere de tonus, úoc
anafilactic, posttraumatic

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

$ secundară - paliditate, înĠepături în regiunea răcirea sub orice formă, se


simptomatică: endocrină precordială, manifestări aúează în decubit dorsal cu
(b. Adison, insuficienĠă digestive (greĠuri, vărsături), capul lateral, se ridică
hipofizară), neurogenă Paraclinic: TAS< 100 mmHg, picioarele pacientului, se
(idiopatică, posturală, TAD< 60-55 mmHg., EKG, vorbeúte cu pacientul, se
neuropatii), deshidratare ecografie, examen sumar de apelează la persoane
cronică, hipoalbuminemie, urină, glicemie, Ht, potasiul specializate în acordarea
anemii severe, seric, creatinina serică, primului ajutor, se transportă
$medicamente: calcemia. la spital. Se
antidepresive, sedative, administrează lichide,
tranchilizante.
$ la marii sportivi
antrenaġi- asimptomatică
Colapsul= formă severă Clinic: valori foarte scăzute ale - administrarea de fluide iv. Transport de urgenĠă la Gravitate mare
de hipotensiune arterială tensiunii de TAS< 80 mmHg, ce (ser, soluĠie Ringer), spital pentru scăderea
(TAs sub valoarea de 80 se instalează brusc, cu -vasopresoare (Dopamină, bruscă úi dramatică a TA.
mmHg,) apărută brusc, consecinĠe asupra circulaĠiei Dobutamină, Adrenalină), Colapsul nu este o
care dacă nu este cerebrale, cardiace (mai ales la afecĠiune ci un simptom în
corectată duce la coronarieni), viscerale, poate cadrul unor afecĠiuni ca
instalarea úocului. ajunge la úoc. úocul sau sincopa.
Apare prin: Paraclinic: EKG, ionogramă,
 pierdere de volum glicemie, hemogramă, VSH.
sanguin circualnt
(posthemoragic);
 pierdere de tonus, úoc
anafilactic, posttraumatic

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

úocul = sindrom clinic dat Clinic: scăderea dramatică a -transport de urgenĠă la spital, Reluarea efortului dacă Risc nul pentru
de afectarea perfuziei valorilor tensiunii, puls -linie venoasă úi administrare iese din starea de úoc supravieĠuitorii
organelor úi Ġesuturilor, tahicardic, filiform, uneori deser sau soluĠie Ringer până după o refacere úocurilor
sub minimul necesar, cu alternant, greu perceptibil chiar la spital pentru menĠinerea corespunzătoare. hipovolemice,
instalarea unui deficit pe arterele mari, transpiraĠii patului vascular. Dacă a fost o cauză toxice, infecĠioase,
celular de substanĠe abundente reci, paloare cu - în serviciul ATI refacerea pasageră (hemoragic, cu recuperare
nutritive úi O2 cu cianoză marmorată a patului vascular, corectarea boală infecĠioasă, completă.
acumularea de produúi tegumentelor, respiraĠii rapide, tulburărilor electrolitice, acido intoxicaĠie) poate relua Risc foarte mare
toxici de metabolizare, ce superficiale, tahipnee, scăderea bazice, creúterea tonusului activitatea sportivă fără după úocuri de
nu pot să fie îndepărtaĠi. temperaturii corporale, vascular, restricĠii. cauze cardiace,
Cauze: scăderea ROT, adinamie, - tratament individualizat în Dacă úocul a fost datorat neurogene, bolide
cardiace (IMA, embolie confuzie, oligoanurie. funcĠie de cauza unei cauze cardiace, bază incurabile
pl masivă, tamponadă Paraclinic: ionograma, pH determinantă. neurologice incurabile,
cardiacă, tahiaritmii sanguin, glicemie, uree, gaze prognosticul sportiv de
severe, bradiaritmii sanguine. performanĠă este rezervat,
severe), se contraindică activitatea
hemoragii masive sportivă.
stĄri toxico septice
anafilactic
neurogen
Sincopa = pierdere Clinic: cauzele sunt multiple, la - poziĠie de decubit cu Dacă este provocată de În WPW, după
bruscă úi tranzitorie a sportivi se înâlnesc mai picioarele ridicate, afecĠiuni pasagere curabile ablaĠia căii accesorii
stării de conútienĠă frecvent. permeabilizarea căilor – dureri violente, responsabilă de
însoĠită de scăderea S. vaso-vagalĄt la stimuli ca respiratorii, deshidratare, hipoxie, producere aritmiei
tonusului postural / frica, vederea de sânge, durere - se acĠionează în funcĠie de după imobilizări prelungite urmată de explorare
cădere cu afectarea puternică apare reflex un cauză, la pat, posthemoragice, electrofiziologică nu
funcĠiilor vitale în diverse răspuns simpatic cu tahicardie, - glucoză, după echilibrare completă mai este risc de

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

úocul = sindrom clinic dat Clinic: scăderea dramatică a -transport de urgenĠă la spital, Reluarea efortului dacă Risc nul pentru
de afectarea perfuziei valorilor tensiunii, puls -linie venoasă úi administrare iese din starea de úoc supravieĠuitorii
organelor úi Ġesuturilor, tahicardic, filiform, uneori deser sau soluĠie Ringer până după o refacere úocurilor
sub minimul necesar, cu alternant, greu perceptibil chiar la spital pentru menĠinerea corespunzătoare. hipovolemice,
instalarea unui deficit pe arterele mari, transpiraĠii patului vascular. Dacă a fost o cauză toxice, infecĠioase,
celular de substanĠe abundente reci, paloare cu - în serviciul ATI refacerea pasageră (hemoragic, cu recuperare
nutritive úi O2 cu cianoză marmorată a patului vascular, corectarea boală infecĠioasă, completă.
acumularea de produúi tegumentelor, respiraĠii rapide, tulburărilor electrolitice, acido intoxicaĠie) poate relua Risc foarte mare
toxici de metabolizare, ce superficiale, tahipnee, scăderea bazice, creúterea tonusului activitatea sportivă fără după úocuri de
nu pot să fie îndepărtaĠi. temperaturii corporale, vascular, restricĠii. cauze cardiace,
Cauze: scăderea ROT, adinamie, - tratament individualizat în Dacă úocul a fost datorat neurogene, bolide
cardiace (IMA, embolie confuzie, oligoanurie. funcĠie de cauza unei cauze cardiace, bază incurabile
pl masivă, tamponadă Paraclinic: ionograma, pH determinantă. neurologice incurabile,
cardiacă, tahiaritmii sanguin, glicemie, uree, gaze prognosticul sportiv de
severe, bradiaritmii sanguine. performanĠă este rezervat,
severe), se contraindică activitatea
hemoragii masive sportivă.
stĄri toxico septice
anafilactic
neurogen
Sincopa = pierdere Clinic: cauzele sunt multiple, la - poziĠie de decubit cu Dacă este provocată de În WPW, după
bruscă úi tranzitorie a sportivi se înâlnesc mai picioarele ridicate, afecĠiuni pasagere curabile ablaĠia căii accesorii
stării de conútienĠă frecvent. permeabilizarea căilor – dureri violente, responsabilă de
însoĠită de scăderea S. vaso-vagalĄt la stimuli ca respiratorii, deshidratare, hipoxie, producere aritmiei
tonusului postural / frica, vederea de sânge, durere - se acĠionează în funcĠie de după imobilizări prelungite urmată de explorare
cădere cu afectarea puternică apare reflex un cauză, la pat, posthemoragice, electrofiziologică nu
funcĠiilor vitale în diverse răspuns simpatic cu tahicardie, - glucoză, după echilibrare completă mai este risc de

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

grade de aparentă greaĠă, slăbiciune, paliditate -antiaritmice etc. nu există contraindicaĠie aritmie, se reia
absenĠă tranzitorie urmată de răspuns vagal, pentru efortul de activitatea sportivă
Lipotimia = formă vasodilataĠie cu hTA, performanĠă. In bolile cu fără restricĠie.
avortată de sincopă cu bradicardie, pierderea stării de cauze vasculare,
diminuarea conútienĠă. neurologice, în tulburarea
marcată/pierderea stării S. hipoxicetîn efort la persistentă a
de conútienĠă, fără altitudini mari, aspiraĠie de corpi mecanismelor de reglare
afectarea funcĠiilor vitale. străini, neurocardiovasomotorie,
În caz de hipoglicemie, S. hiperexcitabilitatea
Posturală, după imobilizare sinusului carotidian,
prelungită, s. De cauze hipotensiune ortostatică
cardiace, stenoze aortice, idiopatică se contraindică
mixom atrial, cardiomiopatii, efortul sportiv.
sindromWPW, bradiaritmii, BAV
grIII, grd II avansat, cauze
neurologice: epilepsie, embolie
cerebrală, spondiloză cerebrală.

Paraclinic: glicemie, ex.


neurologic, EEG, TC craniană,
-EKG, monitorizare Holter, test
de efort, teste electrofiziologice
ce pot evidenĠia BNS, WPW,
- examen Eco cardiac, examen
cardiologic, pentru boli
organice, valvulopatii

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

grade de aparentă greaĠă, slăbiciune, paliditate -antiaritmice etc. nu există contraindicaĠie aritmie, se reia
absenĠă tranzitorie urmată de răspuns vagal, pentru efortul de activitatea sportivă
Lipotimia = formă vasodilataĠie cu hTA, performanĠă. In bolile cu fără restricĠie.
avortată de sincopă cu bradicardie, pierderea stării de cauze vasculare,
diminuarea conútienĠă. neurologice, în tulburarea
marcată/pierderea stării S. hipoxicetîn efort la persistentă a
de conútienĠă, fără altitudini mari, aspiraĠie de corpi mecanismelor de reglare
afectarea funcĠiilor vitale. străini, neurocardiovasomotorie,
În caz de hipoglicemie, S. hiperexcitabilitatea
Posturală, după imobilizare sinusului carotidian,
prelungită, s. De cauze hipotensiune ortostatică
cardiace, stenoze aortice, idiopatică se contraindică
mixom atrial, cardiomiopatii, efortul sportiv.
sindromWPW, bradiaritmii, BAV
grIII, grd II avansat, cauze
neurologice: epilepsie, embolie
cerebrală, spondiloză cerebrală.

Paraclinic: glicemie, ex.


neurologic, EEG, TC craniană,
-EKG, monitorizare Holter, test
de efort, teste electrofiziologice
ce pot evidenĠia BNS, WPW,
- examen Eco cardiac, examen
cardiologic, pentru boli
organice, valvulopatii

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Angina pectoralĄ = Clinic: durere retrosternală, - întreruperea efortului, Întreruperea efortului, Risc crescut
este criza dureroasă precordială, epigastrică, iradiată - administrarea de oxigen în transport la spital.
violentă, constrictivă în în axilă, mandibulă, umăr/braĠ timpul episodului dureros, ContraindicaĠie pentru
regiunea precordială, stâng; cu caracter constrictiv, de nitriĠi, sublingual sportul de performanĠă.
provocată de aport arsură, de presiune, durată de - realizarea ECG de urgenĠă,
insuficient de oxigen 3-5 minute, poate să fie însoĠită -între crize se administrează
(sânge) la muúchiul de dispnee, anxietate, inhibitori calcici, beta blocante,
cardiac. transpiraĠii, sincopă, greĠă, nitriĠi retard, antiagregante
Apare în boală vărsături. plachetare (Aspirină),
coronariană, FrecvenĠa cardiacă crescută, - în cazuri bine selectate se
ateroscleroză, leziuni Paraclinic: ECG ,ECO, practică revascularizare, by-
aortice, cardiomiopatie, scintigrafie, biologic (enzime pass, stenturi coronariene,
embolii coronariene, miocardice pentru excluderea angioplastie,
valvulopatii. unui infarct miocardic), RX,
 StabilĄ: apare la efort, Holter etc.
emoĠii, frig, prânzuri EKG în accesul anginos poate
bogate etc, să prezinte subdenivelarea ST,
 instabilĄ: este mult mai undeT negative, simetrice,
severă, intermediară între ascuĠite sau bifazice, intervalul
cea stabilă úi IM, apare în QT alungit discret. Între crize
repaus, durată>5’ până la aspect EKG poate să fie
max.30’, se agravează normal. Monitorizare Holter,
progresiv ca durată, EKG de efort poate ajuta la
frecvenĠă, intensitate, stabilirea diagnosticului în
cedează mai greu la aceste cazuri.
nitroglicerină. Investigarea pentru: anemie,
aritmie alte afecĠiuni viscerale

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Angina pectoralĄ = Clinic: durere retrosternală, - întreruperea efortului, Întreruperea efortului, Risc crescut
este criza dureroasă precordială, epigastrică, iradiată - administrarea de oxigen în transport la spital.
violentă, constrictivă în în axilă, mandibulă, umăr/braĠ timpul episodului dureros, ContraindicaĠie pentru
regiunea precordială, stâng; cu caracter constrictiv, de nitriĠi, sublingual sportul de performanĠă.
provocată de aport arsură, de presiune, durată de - realizarea ECG de urgenĠă,
insuficient de oxigen 3-5 minute, poate să fie însoĠită -între crize se administrează
(sânge) la muúchiul de dispnee, anxietate, inhibitori calcici, beta blocante,
cardiac. transpiraĠii, sincopă, greĠă, nitriĠi retard, antiagregante
Apare în boală vărsături. plachetare (Aspirină),
coronariană, FrecvenĠa cardiacă crescută, - în cazuri bine selectate se
ateroscleroză, leziuni Paraclinic: ECG ,ECO, practică revascularizare, by-
aortice, cardiomiopatie, scintigrafie, biologic (enzime pass, stenturi coronariene,
embolii coronariene, miocardice pentru excluderea angioplastie,
valvulopatii. unui infarct miocardic), RX,
 StabilĄ: apare la efort, Holter etc.
emoĠii, frig, prânzuri EKG în accesul anginos poate
bogate etc, să prezinte subdenivelarea ST,
 instabilĄ: este mult mai undeT negative, simetrice,
severă, intermediară între ascuĠite sau bifazice, intervalul
cea stabilă úi IM, apare în QT alungit discret. Între crize
repaus, durată>5’ până la aspect EKG poate să fie
max.30’, se agravează normal. Monitorizare Holter,
progresiv ca durată, EKG de efort poate ajuta la
frecvenĠă, intensitate, stabilirea diagnosticului în
cedează mai greu la aceste cazuri.
nitroglicerină. Investigarea pentru: anemie,
aritmie alte afecĠiuni viscerale

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

(ce pot duce la hipoxemie),


febră, infecĠii, dozările
hormonilor tiroidieni.
Infarctul miocardic (IM) Clinic: debut prin durere ECG în primele ore de la - dacă se suspicionează Risc crescut
= afecĠiune a vaselor precordială hiperalgică, cu apariĠia simptomatologiei IM se iîntrerupe imediat
coronare, de obicei localizare cel mai frecvent poate să arate: efortul, transportat de
aterosclerotică retrosternal, de intensitate 1. segmentul ST este urgenĠă la spital,
caracterizată prin foarte mare, constrictivă, ce nu supradenivelat , convex în sus - post IM este contrindicat
obstrucĠia completă a unei cedează la nitroglicerină, úi poate să în globeze unda T, definitiv sportul de
artere coronare sau un analgezice, durată >30’ 2. apre undaQ ( după 24-36 performanĠă.
ram al acesteia urmată de Pacient agitat, transpirat, poate ore),
ischemia úi necroza zonei prezenta greĠuri vărsături, 3.în IM vechi (după a 3-5 zile)
de miocard irigată de epigastralgii, oboseală, dispnee. ST coboară, undaT, se
acest vas. Poate să fie un debut úocogen negativează,
cu cianoză sau paloare intensă, 4.IM sechelar numai undaQ,
extremităĠi reci, agitaĠie - nitroglicerină sublingual, iv.
confuzie, puls filiform, scăderea - oxigenoterapie,
tensiunii arteriale sistolice - analgezie morfinică,
<80mmHg, tahipnee, moarte beteblocant, antiaritmic la
subită etc. nevoie,
Paraclinic: testele uzuale, - heparinizare sau tromboliză
dozarea enzimelor miocardice, dacă este posibil, dacă nu
EKG (segmentul ST proceduri urgente de
supradenivelat, apare unda Q revascularizare.
de necroză, unda T de ischemie Post IM proceduri de
este simetrică, adâncă, revascularizare tardivă, bz-
negativă). pass coronarian. IEC,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

(ce pot duce la hipoxemie),


febră, infecĠii, dozările
hormonilor tiroidieni.
Infarctul miocardic (IM) Clinic: debut prin durere ECG în primele ore de la - dacă se suspicionează Risc crescut
= afecĠiune a vaselor precordială hiperalgică, cu apariĠia simptomatologiei IM se iîntrerupe imediat
coronare, de obicei localizare cel mai frecvent poate să arate: efortul, transportat de
aterosclerotică retrosternal, de intensitate 1. segmentul ST este urgenĠă la spital,
caracterizată prin foarte mare, constrictivă, ce nu supradenivelat , convex în sus - post IM este contrindicat
obstrucĠia completă a unei cedează la nitroglicerină, úi poate să în globeze unda T, definitiv sportul de
artere coronare sau un analgezice, durată >30’ 2. apre undaQ ( după 24-36 performanĠă.
ram al acesteia urmată de Pacient agitat, transpirat, poate ore),
ischemia úi necroza zonei prezenta greĠuri vărsături, 3.în IM vechi (după a 3-5 zile)
de miocard irigată de epigastralgii, oboseală, dispnee. ST coboară, undaT, se
acest vas. Poate să fie un debut úocogen negativează,
cu cianoză sau paloare intensă, 4.IM sechelar numai undaQ,
extremităĠi reci, agitaĠie - nitroglicerină sublingual, iv.
confuzie, puls filiform, scăderea - oxigenoterapie,
tensiunii arteriale sistolice - analgezie morfinică,
<80mmHg, tahipnee, moarte beteblocant, antiaritmic la
subită etc. nevoie,
Paraclinic: testele uzuale, - heparinizare sau tromboliză
dozarea enzimelor miocardice, dacă este posibil, dacă nu
EKG (segmentul ST proceduri urgente de
supradenivelat, apare unda Q revascularizare.
de necroză, unda T de ischemie Post IM proceduri de
este simetrică, adâncă, revascularizare tardivă, bz-
negativă). pass coronarian. IEC,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Rx, ECO, CT, scintigrafie. antiagregante, statine.


Dietă hipolipidică, renunĠare la
cafea, Ġigări, alcool etc.
Tahicardia sinusalĄ (TS) Clinic: poate să apară în timpul Se opreúte efortul, se pot TS apărută la sportivi la Riscul este mediu.
= este o tulburare de ritm efortului cu ameĠeli, cefalee, încerca manevre vagale care creúterea tonusului
cardiac cu o palpitaĠii, pot să apară (compresie scurtă pe sinusul vagal ar trebui să dea
accelerare a transmiterii manifestări de anginĄ carotidian alternativ , se poate bradicardie impune
de la pectoralĄ, frecvenĠa cardiacă repeta de 2-3 ori, cu cântărirea cauzei, iar
nodulul sinusal, ritmul de aproximativ 100-160 bătăi/ ascultarea cordului) indicaĠia privind efortul
este regulat, scade treptat min. Se recomandă renunĠarea la depinde mult de aceasta.
la manevrele vagale. Paraclinic: modificările pe consumul de cofeină (cafea, Dacă este simptomatică
traseu EKG, se efectuează cola, ceai negru), tutun, se intrerupe efortul până la
teste pentru dozarea hormonilor alcool, somn fiziologic găsirea úi tratarea cauzei.
tiroidieni, determinarea unei odihnitor, eliminarea stresului
posibile anemii, spasmofilii, (sedative).
infecĠii. MediacĠie: beta blocante,
inhibitori de calciu.
Bradicardia sinusalĄ = Clinic: frecvenĠa pulsului este Asimptomatică- nu necesită Pentru bradicardia
tulburare de ritm cardiac sub 5o/ min, poate să fie tratament. fiziologică a
cu o asimptomatică (cea fiziologică), Tratamnetul factorilor cauzali, sportivului bine
încetinire a transmiterii de sau pot apare semne de debit atropină, efedrină, cofeină. antrenat riscul este
la periferic scăzut: lipotimie, vertij, nul.
nodulul sinusal. sincope, angor, fatigabilitate,
 la sportivi se agravarea insuficienĠei cardiace.
instalează fiziologic, Paraclinic: EKG pune
benefic, inima diagnosticul, teste
funcĠionează astfel electrofiziologice pt BNS,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Rx, ECO, CT, scintigrafie. antiagregante, statine.


Dietă hipolipidică, renunĠare la
cafea, Ġigări, alcool etc.
Tahicardia sinusalĄ (TS) Clinic: poate să apară în timpul Se opreúte efortul, se pot TS apărută la sportivi la Riscul este mediu.
= este o tulburare de ritm efortului cu ameĠeli, cefalee, încerca manevre vagale care creúterea tonusului
cardiac cu o palpitaĠii, pot să apară (compresie scurtă pe sinusul vagal ar trebui să dea
accelerare a transmiterii manifestări de anginĄ carotidian alternativ , se poate bradicardie impune
de la pectoralĄ, frecvenĠa cardiacă repeta de 2-3 ori, cu cântărirea cauzei, iar
nodulul sinusal, ritmul de aproximativ 100-160 bătăi/ ascultarea cordului) indicaĠia privind efortul
este regulat, scade treptat min. Se recomandă renunĠarea la depinde mult de aceasta.
la manevrele vagale. Paraclinic: modificările pe consumul de cofeină (cafea, Dacă este simptomatică
traseu EKG, se efectuează cola, ceai negru), tutun, se intrerupe efortul până la
teste pentru dozarea hormonilor alcool, somn fiziologic găsirea úi tratarea cauzei.
tiroidieni, determinarea unei odihnitor, eliminarea stresului
posibile anemii, spasmofilii, (sedative).
infecĠii. MediacĠie: beta blocante,
inhibitori de calciu.
Bradicardia sinusalĄ = Clinic: frecvenĠa pulsului este Asimptomatică- nu necesită Pentru bradicardia
tulburare de ritm cardiac sub 5o/ min, poate să fie tratament. fiziologică a
cu o asimptomatică (cea fiziologică), Tratamnetul factorilor cauzali, sportivului bine
încetinire a transmiterii de sau pot apare semne de debit atropină, efedrină, cofeină. antrenat riscul este
la periferic scăzut: lipotimie, vertij, nul.
nodulul sinusal. sincope, angor, fatigabilitate,
 la sportivi se agravarea insuficienĠei cardiace.
instalează fiziologic, Paraclinic: EKG pune
benefic, inima diagnosticul, teste
funcĠionează astfel electrofiziologice pt BNS,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

economicos, úi chiar la explorări pentru precizarea


valori de 34/ minut poate cauzei sugerată de examen
să fie asimptomatică. clinic.
 patologic apare în:
mixedem, intoxicaĠie
digitalică, hipertensiune
intracraniană, etc.
Extrasistolele atriale = Clinic: asimptomatice sau În general nu au o Când sunt rare, mai puĠin Extrasistole rare
contracĠii cardiace percepute ca úi palpitaĠii, bătăi semnificaĠie patologică, nu de 6/ minut, nu au substrat (mai puĠin de 6/
premature, survin în plus, opriri în ritmicitatea necesită tratament, organic, nu au minut) riscul este
intermitent, nu au bătăilor normale, urmate de sedativ, odihnă, corectarea contraindicaĠie penrtu scăzut.
semnificaĠie patologică pauze. calcemiei, evită excitantele efort.
deobicei, apar în acelaúi Paraclinic: EKG, examenele nervoase.
context ca úi tahicardia paraclinice uzuale, Tratamentul afecĠiunilor Când sunt frecvente úi au
sinusală, în emoĠii, stres, determinarea calcemiei etc. cardiovasculare care sunt substrat organic reprezintă Pentru extrasistolele
eforturi, extreme, EKG: apar complexe QRS de implicate în producerea lor. contraindicaĠie pentru efort frecvente cu
oboseală, spasmofilie, aspect identic cu ritmul de bază Dacă sunt frecvente: beta (reprezintă o stare substrat organic
cafea; dar pot să fie dar precedate de o undă P cu blocante, digitală. prefibrilatorie). riscul este mare.
expresia unei boli morfologie diferită faĠă de
cardiace organice. undele ritmului de bază, poate
să fie urmat de o pauză
compensatorie.
Tahicardie ventricularĄ Clinic: acuze nesusġinute ; sunt Tratament de urgenĠă cu
(TV) = un număr de peste asimptomatice,debutul brusc, conversie electrică 100-200-
3 complexe ventriculare palpitaĠii, ameĠeli, sincope, 300 W.
cu frecvenĠă>100/min. dispnee,angor, EPA, úoc, Tratament profilactic:
Apare la persoane moarte. FrecvenĠa cardiacă este prevenirea acceselor

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

economicos, úi chiar la explorări pentru precizarea


valori de 34/ minut poate cauzei sugerată de examen
să fie asimptomatică. clinic.
 patologic apare în:
mixedem, intoxicaĠie
digitalică, hipertensiune
intracraniană, etc.
Extrasistolele atriale = Clinic: asimptomatice sau În general nu au o Când sunt rare, mai puĠin Extrasistole rare
contracĠii cardiace percepute ca úi palpitaĠii, bătăi semnificaĠie patologică, nu de 6/ minut, nu au substrat (mai puĠin de 6/
premature, survin în plus, opriri în ritmicitatea necesită tratament, organic, nu au minut) riscul este
intermitent, nu au bătăilor normale, urmate de sedativ, odihnă, corectarea contraindicaĠie penrtu scăzut.
semnificaĠie patologică pauze. calcemiei, evită excitantele efort.
deobicei, apar în acelaúi Paraclinic: EKG, examenele nervoase.
context ca úi tahicardia paraclinice uzuale, Tratamentul afecĠiunilor Când sunt frecvente úi au
sinusală, în emoĠii, stres, determinarea calcemiei etc. cardiovasculare care sunt substrat organic reprezintă Pentru extrasistolele
eforturi, extreme, EKG: apar complexe QRS de implicate în producerea lor. contraindicaĠie pentru efort frecvente cu
oboseală, spasmofilie, aspect identic cu ritmul de bază Dacă sunt frecvente: beta (reprezintă o stare substrat organic
cafea; dar pot să fie dar precedate de o undă P cu blocante, digitală. prefibrilatorie). riscul este mare.
expresia unei boli morfologie diferită faĠă de
cardiace organice. undele ritmului de bază, poate
să fie urmat de o pauză
compensatorie.
Tahicardie ventricularĄ Clinic: acuze nesusġinute ; sunt Tratament de urgenĠă cu
(TV) = un număr de peste asimptomatice,debutul brusc, conversie electrică 100-200-
3 complexe ventriculare palpitaĠii, ameĠeli, sincope, 300 W.
cu frecvenĠă>100/min. dispnee,angor, EPA, úoc, Tratament profilactic:
Apare la persoane moarte. FrecvenĠa cardiacă este prevenirea acceselor

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

aparent sănătoase rar, la de 120-200/min, ritmică, uúor paroxistice prin îndepărtarea


tinerii atleĠi cu origine în neregulată, zgomote de galop, factorilor precipitanĠi la
VD cu aspect de BRS, hipotensiune arterială, pacienĠii cu risc crescut
mai frecvent pe cord compresiunea sinusului La pacientul instabil
bolnav, CIC, IMA, carotidian fără efect. hemodinamic cardioversie cu
valvulopatii, WPW, sdr Paraclinic: EKG cu ritm de 120- úoc electric sincron la 100-
QT prelungit, PVM, 200/min regulat/uúor neregulat, 200-360jouli,
insuficienĠă cariacă, complexe ventriculare largi Pacientul stabil–antiaritmic:
tulburări electrolitice, K, majoritatea cu origine în VS, Amiodaronă 150mg iv lent
Mg. ST, T în sens opus QRS,. continuat cu 300mg în
 nesusġinutĄ: durează Varianta de TV, torsada perfuzie.
<30 ‘’ vârfurilor poate să apară în sdr
 susġinutĄ: durează >30 QT prelungit.
‘’, impune conversie
datorită colapsului.
Tahicardia paroxisticĄ Clinic: debut brusc, palpitaĠii cu I. IniĠial se încearcă aplicarea Contraindicat efortul Risc crescut
atrialĄ ritm rapid, alura ventriculară manevrelor vagale de sportiv, poate da angină
(supraventricularĄ) este de 160-220 /min, anxietate, compresie a sinusului pectorală, insuficienĠă
TPSV manifestări vegetative (greĠuri, carotidian sau manevra cardiacă.
poate să apară pe fondul vărsături). Valsalva ce pot să oprescă de
unei afecĠiuni Paraclinic: EKG: frecvenĠa cele mai multe ori tahicardia.
cardiovasculare 160-220/min., ritm cardiac II. În caz de insucces:
(hipertensiune arterială, regulat, unde P preced, se se administrează iv rapid
sdr WPE, sdr LGL, suprapun sau urmează Fosfobion, insuccest
valvulopatie coplexelor QRS care sunt III. hemodinamic stabil:
reumatismală, etc.), sau asemănătoare cu ritmul de Verapamil, Amiodaronă, beta
pe cord normal. bază, investigaĠii pentru blocant, digoxin.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

aparent sănătoase rar, la de 120-200/min, ritmică, uúor paroxistice prin îndepărtarea


tinerii atleĠi cu origine în neregulată, zgomote de galop, factorilor precipitanĠi la
VD cu aspect de BRS, hipotensiune arterială, pacienĠii cu risc crescut
mai frecvent pe cord compresiunea sinusului La pacientul instabil
bolnav, CIC, IMA, carotidian fără efect. hemodinamic cardioversie cu
valvulopatii, WPW, sdr Paraclinic: EKG cu ritm de 120- úoc electric sincron la 100-
QT prelungit, PVM, 200/min regulat/uúor neregulat, 200-360jouli,
insuficienĠă cariacă, complexe ventriculare largi Pacientul stabil–antiaritmic:
tulburări electrolitice, K, majoritatea cu origine în VS, Amiodaronă 150mg iv lent
Mg. ST, T în sens opus QRS,. continuat cu 300mg în
 nesusġinutĄ: durează Varianta de TV, torsada perfuzie.
<30 ‘’ vârfurilor poate să apară în sdr
 susġinutĄ: durează >30 QT prelungit.
‘’, impune conversie
datorită colapsului.
Tahicardia paroxisticĄ Clinic: debut brusc, palpitaĠii cu I. IniĠial se încearcă aplicarea Contraindicat efortul Risc crescut
atrialĄ ritm rapid, alura ventriculară manevrelor vagale de sportiv, poate da angină
(supraventricularĄ) este de 160-220 /min, anxietate, compresie a sinusului pectorală, insuficienĠă
TPSV manifestări vegetative (greĠuri, carotidian sau manevra cardiacă.
poate să apară pe fondul vărsături). Valsalva ce pot să oprescă de
unei afecĠiuni Paraclinic: EKG: frecvenĠa cele mai multe ori tahicardia.
cardiovasculare 160-220/min., ritm cardiac II. În caz de insucces:
(hipertensiune arterială, regulat, unde P preced, se se administrează iv rapid
sdr WPE, sdr LGL, suprapun sau urmează Fosfobion, insuccest
valvulopatie coplexelor QRS care sunt III. hemodinamic stabil:
reumatismală, etc.), sau asemănătoare cu ritmul de Verapamil, Amiodaronă, beta
pe cord normal. bază, investigaĠii pentru blocant, digoxin.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

diagnosticul bolii de bază.  hemodinamic instabil:


cardioversie cu 100-200-
360jouli. In WPW se
administrează direct
Amiodaronăiv 150mg în 10’,
apoi perfuzie 300mg/1h
Profilaxia recidivelor cu
antiaritmice, sau fără răspuns
= implantarea unor
pacemakeri, intervenĠie
chirurgicală cu secĠionarea
fasciculului Hiss, excizia
focarului ectopic.
Flutterul atrial (FlA) = Clinic: rar apare pe cord normal,  la cei nedigitalizaĠi Este contraindicat sportul
tahicardie atrială regulată în relaĠie cu consumulde electroconversia este de chiar úi la cei cu cord Risc crescut.
cu frecvenĠă de 220-320/ cafea, fumat, stress, frecvent pe elecĠie la 25-50-100J. indemn pentru ca accesul
min, cu ritm ventricular cord patologic (CIC,  fără posibilitate de poate altera
regulat de obicei, cu o valvulopatie etc), apar palpitaĠii, electroconversie: hemodinamica.
frecvenĠă de 150/min cel ameĠeli, anxietate, lipotimie, - digitalizare rapidă până la
mai adesea corespunde sincope, dipnee, angor. RS/ FiA /FlA cu frecvenĠă 
unui bloc 2/1 rar 75 /min Ritmul este tahicardic, (75/min).
bloc 3/1. AV=150/min, mai rar 75/ min. - Amiodaronă
În cursul unor manevre vagale - în hipertiroidie propranolol iv.
ritmul se răreúte de la 150 la 75/ nu necesită tratament
min (scade în trepte) úi revine la anticoagulant.
frecvenĠa iniĠială la oprirea - preventiv post criză: Sotalol,
manevrei. Amiodaronă sau în caz sever

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

diagnosticul bolii de bază.  hemodinamic instabil:


cardioversie cu 100-200-
360jouli. In WPW se
administrează direct
Amiodaronăiv 150mg în 10’,
apoi perfuzie 300mg/1h
Profilaxia recidivelor cu
antiaritmice, sau fără răspuns
= implantarea unor
pacemakeri, intervenĠie
chirurgicală cu secĠionarea
fasciculului Hiss, excizia
focarului ectopic.
Flutterul atrial (FlA) = Clinic: rar apare pe cord normal,  la cei nedigitalizaĠi Este contraindicat sportul
tahicardie atrială regulată în relaĠie cu consumulde electroconversia este de chiar úi la cei cu cord Risc crescut.
cu frecvenĠă de 220-320/ cafea, fumat, stress, frecvent pe elecĠie la 25-50-100J. indemn pentru ca accesul
min, cu ritm ventricular cord patologic (CIC,  fără posibilitate de poate altera
regulat de obicei, cu o valvulopatie etc), apar palpitaĠii, electroconversie: hemodinamica.
frecvenĠă de 150/min cel ameĠeli, anxietate, lipotimie, - digitalizare rapidă până la
mai adesea corespunde sincope, dipnee, angor. RS/ FiA /FlA cu frecvenĠă 
unui bloc 2/1 rar 75 /min Ritmul este tahicardic, (75/min).
bloc 3/1. AV=150/min, mai rar 75/ min. - Amiodaronă
În cursul unor manevre vagale - în hipertiroidie propranolol iv.
ritmul se răreúte de la 150 la 75/ nu necesită tratament
min (scade în trepte) úi revine la anticoagulant.
frecvenĠa iniĠială la oprirea - preventiv post criză: Sotalol,
manevrei. Amiodaronă sau în caz sever

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Paraclinic: EKG cu unde ,,f’’ de electrofulguraĠie, curenĠi de


flutter în dinĠi de fierăstrău, în radiofrecvenĠă sau
locul undei P cu frecvenĠa de implantarea unui
250-350/min, complexe electrostimulator demand.
ventriculare de aspect normal
cu frecvenĠa de 150/min.

Fibrilaġia atrialĄ (FiA) = Clinic: poate să apară pe - conversia la RS, dacă nu Datorită riscului alterărilor Risc crescut.
contracĠii atriale - cord normal, de obicei forma sunt contraindicaĠii în FiA, hemodinamice este
ineficiente cu frecvenĠa de paroxistică (intoxicaĠie alcoolică, recentă imediat, mai veche de contraindicat sportul de
400-600/min, cu alură consum cafea, stări febrile, 5 zile după 2 săptămâni de performanĠă.
ventriculară complet tratament hipertiroidie, tratament anticoagulant.
neregulată, ritm de 120- substanĠe simpatomimetice); - la bolnavii instabili
160/ min, mediu sau lent - pe cord bolnav: CIC, IMA, SM, hemodinamic se încearcă
(la cei sub tratament), la HTA, boala nod sinusal, electroconversie cu úoc
vârstnici la care există úi cardiomiopatii, congenital. sincron 100W/s până la
un bav. Asimptomatică sau simptome 400W/s,
Există: uúoare, palpitaĠii, neliniúte, ..... - la cei stabili conversie
- FiA paroxistică; precordiale sau severe cu farmacologică: Chinidină,
- FiA cronică recurentă; dispnee, angină sincope, IVS. Amiodaronă, Propafenonă.
- FiA cronică Obiectiv: ritm neregulat, Dacă sunt CI pt conversie la
permanentă. zgomote cu intensităĠi diferite, RS se urmăreúte scăderea
deficit de puls. frecvenĠei cardiaceprin
Paraclinic:EKG: unde foarte digitalizare rapidă. După
mici neregulate, morfologie ritmului de întreĠinere
variată, cu frecvenĠă de 350- Digoxin 0,25mg 5 zile/s +
600/min înlocul undelor P. anticoagulant (sub control

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Paraclinic: EKG cu unde ,,f’’ de electrofulguraĠie, curenĠi de


flutter în dinĠi de fierăstrău, în radiofrecvenĠă sau
locul undei P cu frecvenĠa de implantarea unui
250-350/min, complexe electrostimulator demand.
ventriculare de aspect normal
cu frecvenĠa de 150/min.

Fibrilaġia atrialĄ (FiA) = Clinic: poate să apară pe - conversia la RS, dacă nu Datorită riscului alterărilor Risc crescut.
contracĠii atriale - cord normal, de obicei forma sunt contraindicaĠii în FiA, hemodinamice este
ineficiente cu frecvenĠa de paroxistică (intoxicaĠie alcoolică, recentă imediat, mai veche de contraindicat sportul de
400-600/min, cu alură consum cafea, stări febrile, 5 zile după 2 săptămâni de performanĠă.
ventriculară complet tratament hipertiroidie, tratament anticoagulant.
neregulată, ritm de 120- substanĠe simpatomimetice); - la bolnavii instabili
160/ min, mediu sau lent - pe cord bolnav: CIC, IMA, SM, hemodinamic se încearcă
(la cei sub tratament), la HTA, boala nod sinusal, electroconversie cu úoc
vârstnici la care există úi cardiomiopatii, congenital. sincron 100W/s până la
un bav. Asimptomatică sau simptome 400W/s,
Există: uúoare, palpitaĠii, neliniúte, ..... - la cei stabili conversie
- FiA paroxistică; precordiale sau severe cu farmacologică: Chinidină,
- FiA cronică recurentă; dispnee, angină sincope, IVS. Amiodaronă, Propafenonă.
- FiA cronică Obiectiv: ritm neregulat, Dacă sunt CI pt conversie la
permanentă. zgomote cu intensităĠi diferite, RS se urmăreúte scăderea
deficit de puls. frecvenĠei cardiaceprin
Paraclinic:EKG: unde foarte digitalizare rapidă. După
mici neregulate, morfologie ritmului de întreĠinere
variată, cu frecvenĠă de 350- Digoxin 0,25mg 5 zile/s +
600/min înlocul undelor P. anticoagulant (sub control

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

complexe ventriculare de INR- Trombostop), dacă


morfologie normală, ritm acesta este CI- aspirină .
nergulat. RX cardiomegalie, Dacă s-a convertit în RS
inflaĠie pulmonară. tratament antiaritmic
preventiv.

Extrasistole ventriculare Clinic: sunt percepute ca bătăi -evită excitantele nervoase, -EsV benigne se scade în $EsV benigne risc
(EsV.)= produse de precoce, urmate de pauze sau odihnă, intensitate antrenamentul scăzut dar poate
focare ectopice situate în opriri ale cordului (,,nod în gât”), - corectarea tulburărilor până la dispariĠia lor, dacă creúte în evoluĠie.
Ġesutul miocardic moarte subită. electrolitice, anemia, persistă úi nu sunt semne
ventricular. Au Au semnificaĠie patologică hipertiroidia, focarele de malignizare în evoluĠie,
semnificaĠie patologică, atunci când sunt peste 3 ExV infecĠioase. efortul se desfăúoară sub
apar în boli succesive ; se poate trece în - tratarea bolii cardiace de supraveghere la 1s-2s-1l
cardiovasculare, CIC, tahicardie paroxistică bază; în funcĠie de situaĠie
cardiomiopatii, IMA ventriculară (TPV). - antiaritmice doar pentru EsV (oricând se pot agrava) !
valvulopatii, cardiopatii Paraclinic: screeningul de bază cu manifestări clinice cu -EsV. maligne: repaus
congenitale, úoc (poate arăta modificări expresie hemodinamică sau sportiv până la dispariĠie,
cardiogen, hipotensiune electrolitice), EKG: complexe risc de moarte subită: antrenamentul se reia $EsV. maligne
arterială, QRS largi, deformate (aspect de Propafenonă, Disopiramid, gradat cu urmărirea riscul pentru efort
Nu au semnificaĠie BRS cele cu origine VD, sau Amiodaronă. evoluĠiei la 1s - 2s-1l. este crescut.
patologică când dispar BRD cele din VS), nu au unde -EsV. reapar la reluarea
după efortul fizic, P, undele T pot să lipsească antrenamentului sau nu
semnificaĠia lor poate să sau sunt modificate ischemic, dispar după repaus se
fie benignă (stări ECO cord, teste de inflamaĠie, impune întreruperea
fiziologice, intoxicaĠii ionogramă serică, Ca, Mg. efortului pe o perioadă mai
pasagere). lungă sau se contraindică
sportul de performanĠă.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

complexe ventriculare de INR- Trombostop), dacă


morfologie normală, ritm acesta este CI- aspirină .
nergulat. RX cardiomegalie, Dacă s-a convertit în RS
inflaĠie pulmonară. tratament antiaritmic
preventiv.

Extrasistole ventriculare Clinic: sunt percepute ca bătăi -evită excitantele nervoase, -EsV benigne se scade în $EsV benigne risc
(EsV.)= produse de precoce, urmate de pauze sau odihnă, intensitate antrenamentul scăzut dar poate
focare ectopice situate în opriri ale cordului (,,nod în gât”), - corectarea tulburărilor până la dispariĠia lor, dacă creúte în evoluĠie.
Ġesutul miocardic moarte subită. electrolitice, anemia, persistă úi nu sunt semne
ventricular. Au Au semnificaĠie patologică hipertiroidia, focarele de malignizare în evoluĠie,
semnificaĠie patologică, atunci când sunt peste 3 ExV infecĠioase. efortul se desfăúoară sub
apar în boli succesive ; se poate trece în - tratarea bolii cardiace de supraveghere la 1s-2s-1l
cardiovasculare, CIC, tahicardie paroxistică bază; în funcĠie de situaĠie
cardiomiopatii, IMA ventriculară (TPV). - antiaritmice doar pentru EsV (oricând se pot agrava) !
valvulopatii, cardiopatii Paraclinic: screeningul de bază cu manifestări clinice cu -EsV. maligne: repaus
congenitale, úoc (poate arăta modificări expresie hemodinamică sau sportiv până la dispariĠie,
cardiogen, hipotensiune electrolitice), EKG: complexe risc de moarte subită: antrenamentul se reia $EsV. maligne
arterială, QRS largi, deformate (aspect de Propafenonă, Disopiramid, gradat cu urmărirea riscul pentru efort
Nu au semnificaĠie BRS cele cu origine VD, sau Amiodaronă. evoluĠiei la 1s - 2s-1l. este crescut.
patologică când dispar BRD cele din VS), nu au unde -EsV. reapar la reluarea
după efortul fizic, P, undele T pot să lipsească antrenamentului sau nu
semnificaĠia lor poate să sau sunt modificate ischemic, dispar după repaus se
fie benignă (stări ECO cord, teste de inflamaĠie, impune întreruperea
fiziologice, intoxicaĠii ionogramă serică, Ca, Mg. efortului pe o perioadă mai
pasagere). lungă sau se contraindică
sportul de performanĠă.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Flutter ventricular = Clinic: Cădere, convulsii, oprirea Defibrilare (úoc electric Risc vital
tulburare de ritm respiraĠiei, cianoză, se poate asincron) + antiaritmic:
tranzitorie, precede de instala decesul după 5 -6 amiodaronă, apoi tratament
obicei fibrilaĠia minute prin alterări structurale asemănător FiV.
ventriculară (în care poate cerebrale.
trece) sau oprirrea Pulsul este absent, tensiunea
cordului. arterială nu se poate determina,
zgomotele cardiace dispar.
Paraclinic: EKG înregistrează
unde pulsatorii, ample,
sinusoide, cu o frecvenĠă de
200- 250 - 300/ min., fără linie
izoelectrică între ele,
complexele QRS deformate
aspect de ,,dinĠi de fierăstrău’’
duce spre stop cardiac.
Fibrilaġia ventricularĄ = Clinic: are semnificaĠie Perioada prespital : manevre Stop cardiorespirator,
aritmie ventriculară, patologică severă, este de resuscitare din moartea prognostic imediat grav.
contracĠiile ventriculare manifestarea unor stări subită (se începe cu o lovitură
sunt superficiale, terminale cu afectare cardiacă de pumn în zona precordială
ineficiente, incapabile să gravă. Nu are puls (lipsesc se continua cu resuscitarea
asigure fluxul normal contracĠiile ventriculare cardiorespiratorie),
sistemic (creier, coronare, eficciente), nu respiră, stop In spital : defibrilare- 3 úocuri
rinichi) úi puls periferic. cardiorespirator ! (úoc electric sincron) 200-200-
Cauze: hipoxie, acidoză, FrecvenĠa cardiacă este de 250- 300J,t apoi masaj +
hipokeliemie, úocuri de 400/min pe monitor. ventilaĠie 1’t defibrilare 3
diverse cauze, IMA, Paraclinic: EKG ritm haotic, cu úocuri 360J, masaj + ventilaĠie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Flutter ventricular = Clinic: Cădere, convulsii, oprirea Defibrilare (úoc electric Risc vital
tulburare de ritm respiraĠiei, cianoză, se poate asincron) + antiaritmic:
tranzitorie, precede de instala decesul după 5 -6 amiodaronă, apoi tratament
obicei fibrilaĠia minute prin alterări structurale asemănător FiV.
ventriculară (în care poate cerebrale.
trece) sau oprirrea Pulsul este absent, tensiunea
cordului. arterială nu se poate determina,
zgomotele cardiace dispar.
Paraclinic: EKG înregistrează
unde pulsatorii, ample,
sinusoide, cu o frecvenĠă de
200- 250 - 300/ min., fără linie
izoelectrică între ele,
complexele QRS deformate
aspect de ,,dinĠi de fierăstrău’’
duce spre stop cardiac.
Fibrilaġia ventricularĄ = Clinic: are semnificaĠie Perioada prespital : manevre Stop cardiorespirator,
aritmie ventriculară, patologică severă, este de resuscitare din moartea prognostic imediat grav.
contracĠiile ventriculare manifestarea unor stări subită (se începe cu o lovitură
sunt superficiale, terminale cu afectare cardiacă de pumn în zona precordială
ineficiente, incapabile să gravă. Nu are puls (lipsesc se continua cu resuscitarea
asigure fluxul normal contracĠiile ventriculare cardiorespiratorie),
sistemic (creier, coronare, eficciente), nu respiră, stop In spital : defibrilare- 3 úocuri
rinichi) úi puls periferic. cardiorespirator ! (úoc electric sincron) 200-200-
Cauze: hipoxie, acidoză, FrecvenĠa cardiacă este de 250- 300J,t apoi masaj +
hipokeliemie, úocuri de 400/min pe monitor. ventilaĠie 1’t defibrilare 3
diverse cauze, IMA, Paraclinic: EKG ritm haotic, cu úocuri 360J, masaj + ventilaĠie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

valvulopatii, WPW, mici contracĠii (mai mici decât la 1’, acces venos, intubaĠie
intoxicaĠie digitalică. flutter) inegale ca amplitudine orotraheală, administrare de
sau durată. droguri: adrenalină 1mg din 3
în 3 min.t defibrilare
Disecġia de aortĄ Clinic: durere toracică puternică, - Internare în serviciul ATI de Este contraindicat efortul Risc mare de
(hematom disecant al Ao) sfâúietoare retrosternală urgenĠă !! sportiv. mortalitate, chiar úi
= se formează prin iradiată în spate úi uneori - În HTA, seTA, dacă este după tratament.
ruperea tunicii medii a însoĠită de dispnee prin colaps tratament de Anevrismele cronice
peretelui aortic apare un insuficienĠă Ao, AVC, paraplegii, substituire a patului sanguin necomplicate pot
al doilea lumen fals prin monoplegii prin compresia circulant vascular, calmarea evolua oricând spre
care sângele pătrunde ramului arterial carotidian, durerii. ruptură.
lent, decolând intima de vertebral, prin tromboză - În disecĠiile proximale
medie; riscul este de arterială secundară, sindrom de tratament chirurgical
ruptură a aortei cu deces ischemie acută coronară sau a - În disecĠiile distale
brusc. unui membru; prin reflexe necomplicate - tratament
Cauza cea mai frecventă vasovagale date de durere: medical.
este HTA, la vârstnici cu transpiraĠii, greĠuri, vărsături,
ateromatoză de aortă, la paloare, lipotimie, sincopă, úoc
tineri se produce prin cardiogen.
traumatisme, colagenoze, Risc hemoragic prin ruperea
tardiv în evoluĠia unei sa în esofag (HDS), în pleură
aortite luetice, în (hemotorax), în arborele
spondilita anchilopoetică, traheobronúic (hemoptizie), în
boala Takayashu. pericard (tamponadă cardiacă)
sau moarte subită.
Obiectiv: HTA sau hTA în
sincopă, úoc, suflu diastolic,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

valvulopatii, WPW, mici contracĠii (mai mici decât la 1’, acces venos, intubaĠie
intoxicaĠie digitalică. flutter) inegale ca amplitudine orotraheală, administrare de
sau durată. droguri: adrenalină 1mg din 3
în 3 min.t defibrilare
Disecġia de aortĄ Clinic: durere toracică puternică, - Internare în serviciul ATI de Este contraindicat efortul Risc mare de
(hematom disecant al Ao) sfâúietoare retrosternală urgenĠă !! sportiv. mortalitate, chiar úi
= se formează prin iradiată în spate úi uneori - În HTA, seTA, dacă este după tratament.
ruperea tunicii medii a însoĠită de dispnee prin colaps tratament de Anevrismele cronice
peretelui aortic apare un insuficienĠă Ao, AVC, paraplegii, substituire a patului sanguin necomplicate pot
al doilea lumen fals prin monoplegii prin compresia circulant vascular, calmarea evolua oricând spre
care sângele pătrunde ramului arterial carotidian, durerii. ruptură.
lent, decolând intima de vertebral, prin tromboză - În disecĠiile proximale
medie; riscul este de arterială secundară, sindrom de tratament chirurgical
ruptură a aortei cu deces ischemie acută coronară sau a - În disecĠiile distale
brusc. unui membru; prin reflexe necomplicate - tratament
Cauza cea mai frecventă vasovagale date de durere: medical.
este HTA, la vârstnici cu transpiraĠii, greĠuri, vărsături,
ateromatoză de aortă, la paloare, lipotimie, sincopă, úoc
tineri se produce prin cardiogen.
traumatisme, colagenoze, Risc hemoragic prin ruperea
tardiv în evoluĠia unei sa în esofag (HDS), în pleură
aortite luetice, în (hemotorax), în arborele
spondilita anchilopoetică, traheobronúic (hemoptizie), în
boala Takayashu. pericard (tamponadă cardiacă)
sau moarte subită.
Obiectiv: HTA sau hTA în
sincopă, úoc, suflu diastolic,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

deficit de puls, semne de CPA


în tamponadă, insuficienĠă
cardiacă.
Anevrismele de Ao distală pot
evolua úi cronic, fără
complicaĠii, dar oricând există
riscul ruperii lor.
Paraclinic: Rx toracică -
bombarea umbrei Ao, ECO
transtoracică sau
transesofagiană cu Doppler de
urgenĠă, CT angiografic, RMN.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

deficit de puls, semne de CPA


în tamponadă, insuficienĠă
cardiacă.
Anevrismele de Ao distală pot
evolua úi cronic, fără
complicaĠii, dar oricând există
riscul ruperii lor.
Paraclinic: Rx toracică -
bombarea umbrei Ao, ECO
transtoracică sau
transesofagiană cu Doppler de
urgenĠă, CT angiografic, RMN.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

6. Examenul aparatului digestiv 6. Examenul aparatului digestiv

În cadrul antecedentelor heredocolaterale ne interesează prezenĠa În cadrul antecedentelor heredocolaterale ne interesează prezenĠa
colelitiazei, a ulcerului, rectocolitelor. Pentru antecedentele personale colelitiazei, a ulcerului, rectocolitelor. Pentru antecedentele personale
urmărim: urmărim:
- vârsta: în copilărie úi adolescenĠă întâlnim mai frecvent - vârsta: în copilărie úi adolescenĠă întâlnim mai frecvent
amigdalita úi apendicita, în decadele 3-4 ulcerul; amigdalita úi apendicita, în decadele 3-4 ulcerul;
- sexul: bărbaĠii fac frecvent ulcer úi cancer, în timp ce femeile - sexul: bărbaĠii fac frecvent ulcer úi cancer, în timp ce femeile
fac frecvent rectocolite, colecistite, diskinezii biliare. fac frecvent rectocolite, colecistite, diskinezii biliare.
- obiceiuri alimentare: excitante, mese neregulate, supra sau - obiceiuri alimentare: excitante, mese neregulate, supra sau
subalimentaĠie; subalimentaĠie;
- condiĠii de viaĠă: stările de stress pot fi factori de tip favorizant - condiĠii de viaĠă: stările de stress pot fi factori de tip favorizant
úi agravant. úi agravant.

Examenul începe cu examenul cavităĠii bucale. AfecĠiunile locale Examenul începe cu examenul cavităĠii bucale. AfecĠiunile locale
bucofaringiene pot avea sau nu răsunet general (RAA, scarlatină, boli renale). bucofaringiene pot avea sau nu răsunet general (RAA, scarlatină, boli renale).
Simptomatologia include: Simptomatologia include:
- durere (suferinĠe linguale - micoze, glosite; suferinĠe ale - durere (suferinĠe linguale - micoze, glosite; suferinĠe ale
mucoasei bucale - stomatite, gingivite; suferinĠe dentare, mucoasei bucale - stomatite, gingivite; suferinĠe dentare,
pulpite ); pulpite );
- modificări de gust; - modificări de gust;
- disfagia orofaringiană - dificultatea trecerii alimentelor din - disfagia orofaringiană - dificultatea trecerii alimentelor din
cavitatea bucofaringiană în esofagul cervical, manifestată prin cavitatea bucofaringiană în esofagul cervical, manifestată prin
dureri la deglutiĠie (faringite, amigdalite); dureri la deglutiĠie (faringite, amigdalite);
- salivaĠie abundentă (sialoree, ptialism) - stomatite, gingivite, - salivaĠie abundentă (sialoree, ptialism) - stomatite, gingivite,
gastrite, ulcer, erupĠii dentare, esofagite, parazitoze (ascarizi), gastrite, ulcer, erupĠii dentare, esofagite, parazitoze (ascarizi),
afecĠiuni neurologice (encefalite, turbare), graviditate, foame; afecĠiuni neurologice (encefalite, turbare), graviditate, foame;
- scăderea salivaĠiei (hiposialie) până la dispariĠie (xerostomie, - scăderea salivaĠiei (hiposialie) până la dispariĠie (xerostomie,
asialie) survine în deshidratări marcate, infecĠii acute (cu asialie) survine în deshidratări marcate, infecĠii acute (cu
febră), intoxicaĠii cu atropină. febră), intoxicaĠii cu atropină.
La sportivi examenul obiectiv poate evidenĠia diverse aspecte, sintetizate în La sportivi examenul obiectiv poate evidenĠia diverse aspecte, sintetizate în
cadrul tabelului următor : cadrul tabelului următor :
Tabel 6. Caracteristici evidenĠiate prin examenul obiectiv al cavităĠii Tabel 6. Caracteristici evidenĠiate prin examenul obiectiv al cavităĠii
bucale bucale

Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni


Mirosul gurii fetid -stomatita gangrenoasă, carii dentare; Mirosul gurii fetid -stomatita gangrenoasă, carii dentare;
úi al aerului úi al aerului
expirat expirat
aldehidic -alcoolici, diabetici; aldehidic -alcoolici, diabetici;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


84 84
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni


Buzele culoare -palidă (anemii) ; Buzele culoare -palidă (anemii) ;
-cianotică (stenoza mitrală, boli cardiace -cianotică (stenoza mitrală, boli cardiace
congenitale, BPCO, insuficienĠă cardiacă) ; congenitale, BPCO, insuficienĠă cardiacă) ;
volum -crescut în acromegalie, mixedem, volum -crescut în acromegalie, mixedem,
hemangiom; hemangiom;
erupĠii -herpes labial; erupĠii -herpes labial;
cruste, -stări febrile, deshidartări; cruste, -stări febrile, deshidartări;
uscăciune uscăciune
ulceraĠii -stomatită comisurală/zăbăluĠă (carenĠe de ulceraĠii -stomatită comisurală/zăbăluĠă (carenĠe de
fier, vitamina B2, infecĠii cu streptococ); fier, vitamina B2, infecĠii cu streptococ);
FaĠa internă a hiperemie, - stomatită eritematoasă; FaĠa internă a hiperemie, - stomatită eritematoasă;
obrajilor edem obrajilor edem
paloare -anemii; paloare -anemii;
roúie-cianotică -poliglobulii; roúie-cianotică -poliglobulii;
peteúii -sindroame hemoragipare; peteúii -sindroame hemoragipare;
plici pigmentare -boala Addison; plici pigmentare -boala Addison;
brune brune
ulceraĠii -cauză dentară, stomatite ulcero-membranoase ulceraĠii -cauză dentară, stomatite ulcero-membranoase
sau aftoase; sau aftoase;
enanteme -boli febrile eruptive; enanteme -boli febrile eruptive;
semn Koplik - rujeolă; semn Koplik - rujeolă;
(puncte mici (puncte mici
albicioase cu albicioase cu
aureolă roúie în aureolă roúie în
dreptul dreptul
molarilor molarilor
inferiori) inferiori)
Gingiile Paloare -anemii; Gingiile Paloare -anemii;
Eritem - gingivite, stomatite; Eritem - gingivite, stomatite;
TumefacĠii, -diabet; TumefacĠii, -diabet;
carii dentare carii dentare
Hipertrofii Diabet zaharat, tratament cu penicilină de Hipertrofii Diabet zaharat, tratament cu penicilină de
juvenile lungă durată; juvenile lungă durată;

DinĠii Carii dentare; DinĠii Carii dentare;


Planúeul Anomalii congenitale, abcese, flegmoane, Planúeul Anomalii congenitale, abcese, flegmoane,
bucal chist al glandei salivare; bucal chist al glandei salivare;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


85 85
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni Examinare Caracteristici Modificări/afecĠiuni


Bolta úi vălul Anomalii congenitale, ulceraĠii, afte, Bolta úi vălul Anomalii congenitale, ulceraĠii, afte,
palatin enanteme (boli eruptive) ; palatin enanteme (boli eruptive) ;
Limba dureri Tabagism, anemie Biermer Limba dureri Tabagism, anemie Biermer
Mărire de Acromegalie, mixedem, glosite; Mărire de Acromegalie, mixedem, glosite;
volum volum
(macroglosie) (macroglosie)
Atrofie Paralizii de nerv hipoglos; Atrofie Paralizii de nerv hipoglos;
(microglosie) (microglosie)
UlceraĠii Afte; UlceraĠii Afte;
Saburală Boli febrile, deshidratare; Saburală Boli febrile, deshidratare;
(încărcată) (încărcată)
Zmeurie Scarlatina; Zmeurie Scarlatina;
Neagră Abuz de tutun, tetraciclină; Neagră Abuz de tutun, tetraciclină;
Cu úanĠuri Foliacee sau scrotală; Cu úanĠuri Foliacee sau scrotală;
Geografică Zone roúii alternând cu zone descuamate; Geografică Zone roúii alternând cu zone descuamate;
Margăritărel Infestare cu Candida albicans, după tratament Margăritărel Infestare cu Candida albicans, după tratament
prelungit cu antibiotice; prelungit cu antibiotice;

Examenul faringelui: Examenul faringelui:

a) semne funcĠionale: dureri, tulburări de deglutiĠie, tulburări de auz în a) semne funcĠionale: dureri, tulburări de deglutiĠie, tulburări de auz în
afecĠiuni ale trompei lui Eustachio, tulburări de fonaĠie (voce nazonată) úi afecĠiuni ale trompei lui Eustachio, tulburări de fonaĠie (voce nazonată) úi
tulburări de salivaĠie în angine; tulburări de salivaĠie în angine;
b) examen obiectiv: inspecĠia directă sau rinoscopia posterioară; palparea b) examen obiectiv: inspecĠia directă sau rinoscopia posterioară; palparea
(tuúeu retrofarigian) poate evidenĠia un abces sau o vegetaĠie adenoidă. (tuúeu retrofarigian) poate evidenĠia un abces sau o vegetaĠie adenoidă.

Patologia faringelui. InflamaĠiile faringo-amigdaliene se numesc Patologia faringelui. InflamaĠiile faringo-amigdaliene se numesc
angine. Se manifestă clinic prin: febră, frison, cefalee, disfagie, alterarea angine. Se manifestă clinic prin: febră, frison, cefalee, disfagie, alterarea
stării generale úi uneori meningism. Exudatul faringian poate evidenĠia cauza. stării generale úi uneori meningism. Exudatul faringian poate evidenĠia cauza.
Tipuri de angină: Tipuri de angină:
- angina eritematoasă (catarală): virotică sau streptococică; - angina eritematoasă (catarală): virotică sau streptococică;
- angina pultacee (cripte úi foliculi) cu depozite purulente, - angina pultacee (cripte úi foliculi) cu depozite purulente,
determinate de o afecĠiune streptococică severă, asociată cu determinate de o afecĠiune streptococică severă, asociată cu
adenopatie regională dureroasă; adenopatie regională dureroasă;
- angina flegmonoasă (abces amigdalian) cu alterarea stării - angina flegmonoasă (abces amigdalian) cu alterarea stării
generale úi manifestări locale severe; generale úi manifestări locale severe;
- angina pseudomembranoasă în scarlatină, difterie; - angina pseudomembranoasă în scarlatină, difterie;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


86 86
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- angină ucero-membranoasă, de regulă unilaterală cu - angină ucero-membranoasă, de regulă unilaterală cu


pseudomembrane albicioase detaúabile, însoĠită de ulceraĠii úi pseudomembrane albicioase detaúabile, însoĠită de ulceraĠii úi
hemoragii; hemoragii;
- angină herpetică, cu vezicule esofagiene. - angină herpetică, cu vezicule esofagiene.

Examenul esofagului Examenul esofagului

Bolile esofagiene pot afecta organele din jur úi pot provoca afecĠiuni Bolile esofagiene pot afecta organele din jur úi pot provoca afecĠiuni
de vecinătate (tiroidă, bronhie stângă, trahee, ganglioni traheobronúici, aortă, de vecinătate (tiroidă, bronhie stângă, trahee, ganglioni traheobronúici, aortă,
pericard, canal toracic, nerv vag, recurent, diafragma); aceste boli la rândul pericard, canal toracic, nerv vag, recurent, diafragma); aceste boli la rândul
lor se pot însoĠi de manifestări esofagiene. lor se pot însoĠi de manifestări esofagiene.
Sindromul esofagian cuprinde 3 simptome principale: disfagia Sindromul esofagian cuprinde 3 simptome principale: disfagia
(dificultăĠi la deglutiĠie), durerea úi regurgitaĠia. (dificultăĠi la deglutiĠie), durerea úi regurgitaĠia.
Pirozisul reprezintă o senzaĠie de arsură retrosternală provocată de Pirozisul reprezintă o senzaĠie de arsură retrosternală provocată de
agenĠi fizici (alimente fierbinĠi) sau chimici (alcool, condimente), întâlnită de agenĠi fizici (alimente fierbinĠi) sau chimici (alcool, condimente), întâlnită de
regulă în refluxul gastroesofagian (esofagită de reflux, hernie hiatală). regulă în refluxul gastroesofagian (esofagită de reflux, hernie hiatală).
RegurgitaĠia reprezintă o eliminare fără efort úi în cantităĠi reduse a RegurgitaĠia reprezintă o eliminare fără efort úi în cantităĠi reduse a
alimentelor din esofag sau stomac, fără a fi precedată sau însoĠită de greĠuri. alimentelor din esofag sau stomac, fără a fi precedată sau însoĠită de greĠuri.
Explorarea esofagului cuprinde examen radiologic, examen Explorarea esofagului cuprinde examen radiologic, examen
endoscopic. endoscopic.

Patologia esofagului. Sindromul esofagian se întâlneúte în: Patologia esofagului. Sindromul esofagian se întâlneúte în:
- tulburări motorii esofagiene: achalazia cardiei (insuficientă - tulburări motorii esofagiene: achalazia cardiei (insuficientă
relaxare a segmentului esofagian inferior) duce la megaesofag relaxare a segmentului esofagian inferior) duce la megaesofag
secundar (simptom de bază - disfagia); spasmul difuz secundar (simptom de bază - disfagia); spasmul difuz
esofagian (disfagie pentru lichide úi solide de lungă durată úi esofagian (disfagie pentru lichide úi solide de lungă durată úi
durere retrosternală intermitentă); durere retrosternală intermitentă);
- reflux esofagian; reprezintă o returnare a conĠinutului gastric, - reflux esofagian; reprezintă o returnare a conĠinutului gastric,
determinată de o insuficienĠă a segmentului esofagin inferior determinată de o insuficienĠă a segmentului esofagin inferior
sau de o intrare oblică a esofagului în stomac. Principalele sau de o intrare oblică a esofagului în stomac. Principalele
simptome sunt pirozisul úi regurgitaĠia; simptome sunt pirozisul úi regurgitaĠia;
- hernia hiatală; reprezintă o protruziune a unei porĠiuni a - hernia hiatală; reprezintă o protruziune a unei porĠiuni a
stomacului prin hiatusul esofagian, produsă permanent sau stomacului prin hiatusul esofagian, produsă permanent sau
intermitent (în urma unui efort ce creúte presiune intra intermitent (în urma unui efort ce creúte presiune intra
abdominală); abdominală);
- esofagite; reprezintă o inflamaĠie acută sau cronică a mucoasei - esofagite; reprezintă o inflamaĠie acută sau cronică a mucoasei
esofagiene; esofagiene;
- stenoze esofagiene: peptice (disfagia progresivă) sau maligne - stenoze esofagiene: peptice (disfagia progresivă) sau maligne
(disfagie permanentă, scăderi în greutate); (disfagie permanentă, scăderi în greutate);
- diverticuli esofagieni. - diverticuli esofagieni.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


87 87
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examenul abdomenului Examenul abdomenului

Simptome funcĠionale: Simptome funcĠionale:


Durerea abdominală. Poate apare brusc, acut, intensitate mare Durerea abdominală. Poate apare brusc, acut, intensitate mare
(colică) sau este de intensitate mică si durată lungă (cronică). Cauzele sunt (colică) sau este de intensitate mică si durată lungă (cronică). Cauzele sunt
reprezentate de: reprezentate de:
- perforaĠia unui viscer abdominal úi iritaĠie peritoneală (durere - perforaĠia unui viscer abdominal úi iritaĠie peritoneală (durere
viscerală), constituie o urgenĠă medico-chirurgicală; viscerală), constituie o urgenĠă medico-chirurgicală;
- durere de origine vasculară produsă prin ischemie acută: - durere de origine vasculară produsă prin ischemie acută:
infarct mezenteric, infarcte de organ; infarct mezenteric, infarcte de organ;
- durere de cauză parietală, determinată de afecĠiuni ale coloanei - durere de cauză parietală, determinată de afecĠiuni ale coloanei
vertebrale úi ale nervilor rahidieni (discopatii, hernii de disc, vertebrale úi ale nervilor rahidieni (discopatii, hernii de disc,
spondiloze); spondiloze);
- durere de origine centrală în tabes úi tumori cerebrale; - durere de origine centrală în tabes úi tumori cerebrale;
- dureri de cauză extraparietală: dureri iradiate de la plămâni úi - dureri de cauză extraparietală: dureri iradiate de la plămâni úi
inimă. inimă.
Fiind foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului durerea Fiind foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului durerea
necesită o anamneză completă în vederea aprecierii principalelor caractere necesită o anamneză completă în vederea aprecierii principalelor caractere
redate în tabelul următor. redate în tabelul următor.

Tabel 7. Caracterele durerii abdominale Tabel 7. Caracterele durerii abdominale

Caracteristici Interpretare Caracteristici Interpretare


Localizare Epigastru-stomac Localizare Epigastru-stomac
Fosa iliacă dreaptă - apendice, cec Fosa iliacă dreaptă - apendice, cec
Intensitate Mare-colică, afecĠiuni acute, urgenĠe ; Intensitate Mare-colică, afecĠiuni acute, urgenĠe ;
Medie, mică-afecĠiuni cronice Medie, mică-afecĠiuni cronice
Caracterul Arsură-ulcer Caracterul Arsură-ulcer
TracĠiune dureroasă-ptoze TracĠiune dureroasă-ptoze
Presiune-perforaĠii viscerale Presiune-perforaĠii viscerale
Durata Ore-colici Durata Ore-colici
Săptămâni-ulcer, rectocolite Săptămâni-ulcer, rectocolite
Ritmicitatea Periodice (după mese)- ulcer gastric Ritmicitatea Periodice (după mese)- ulcer gastric
Sezoniere (ulcer duodenal) Sezoniere (ulcer duodenal)
Factori agravanĠi Abateri alimentare, excitante (alcool, cafea,iritante), Factori agravanĠi Abateri alimentare, excitante (alcool, cafea,iritante),
factori stresanĠi, efortul fizic (litiaza biliară) factori stresanĠi, efortul fizic (litiaza biliară)
Factori amelioranĠi Regim alimentar corect, administrare de alcaline în Factori amelioranĠi Regim alimentar corect, administrare de alcaline în
ulcer, antialgice, antispastice ulcer, antialgice, antispastice

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


88 88
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Simptomele care însoĠesc durerea sunt reprezentate de modificări de Simptomele care însoĠesc durerea sunt reprezentate de modificări de
apetit, greĠuri, vărsături, tulburări de tranzit intestinal (diaree, constipaĠie). apetit, greĠuri, vărsături, tulburări de tranzit intestinal (diaree, constipaĠie).

Cauzele durerii sunt multiple Cauzele durerii sunt multiple


A. Durerea acută: A. Durerea acută:
- gastro-intestinală; apare în ulcer gastro-duodenal, apendicită - gastro-intestinală; apare în ulcer gastro-duodenal, apendicită
acută, ocluzie intestinală, infarct mezenteric úi toxinfecĠii acută, ocluzie intestinală, infarct mezenteric úi toxinfecĠii
alimentare; alimentare;
- hepato-biliară; apare în colecistita acută, colica biliară - hepato-biliară; apare în colecistita acută, colica biliară
determinată de litiază; determinată de litiază;
- pancreatică; în pancreatita acută; - pancreatică; în pancreatita acută;
- alte cauze: colica reno-ureterală, sarcina ectopică ruptă; - alte cauze: colica reno-ureterală, sarcina ectopică ruptă;
- cauze rare: parazitoze, infarct splenic, rupturi de organe, - cauze rare: parazitoze, infarct splenic, rupturi de organe,
anevrism disecant de aortă, infarct miocardic, crize de anevrism disecant de aortă, infarct miocardic, crize de
hemoliză acută ; hemoliză acută ;
B. Durere cronică: B. Durere cronică:
- de cauză digestivă: în reflux gastro-esofagian, ulcer gastro- - de cauză digestivă: în reflux gastro-esofagian, ulcer gastro-
duodenal, pancreatită cronică, colecistopatie cronică, duodenal, pancreatită cronică, colecistopatie cronică,
apendicită cronică, diverticuli; apendicită cronică, diverticuli;
- de cauză extradigestivă: boli ale coloanei vertebrale, boli ale - de cauză extradigestivă: boli ale coloanei vertebrale, boli ale
peretelui abdominal. peretelui abdominal.
GreaĠa. Poate fi un simptom solitar sau poate preceda vărsăturile. GreaĠa. Poate fi un simptom solitar sau poate preceda vărsăturile.
Poate fi percepută ca senzaĠie de repulsie faĠă de alimente sau ca nevoia de a Poate fi percepută ca senzaĠie de repulsie faĠă de alimente sau ca nevoia de a
vărsa. Poate fi însoĠită de tulburări nervoase, tulburări vasomotorii (paloare, vărsa. Poate fi însoĠită de tulburări nervoase, tulburări vasomotorii (paloare,
transpiraĠii, tahicardie, hipotensiune arterială, senzaĠie de gol). transpiraĠii, tahicardie, hipotensiune arterială, senzaĠie de gol).
Cauzele cele mai frecvente sunt : Cauzele cele mai frecvente sunt :
- digestive: gastrite, duodenite, ulcer, colite, afecĠiuni hepato- - digestive: gastrite, duodenite, ulcer, colite, afecĠiuni hepato-
biliare, pancreatice, colici biliare; biliare, pancreatice, colici biliare;
- extradigestive: sarcină, colici reno-uretrale, migrene de diverse - extradigestive: sarcină, colici reno-uretrale, migrene de diverse
etiologii, boli renale, neurologice, etilism, hipercalcemii, rău etiologii, boli renale, neurologice, etilism, hipercalcemii, rău
de mare, intoxicaĠii medicamentoase (digitalice, unele de mare, intoxicaĠii medicamentoase (digitalice, unele
antibiotice - tetraciclină, negram, metronidazol). antibiotice - tetraciclină, negram, metronidazol).
Vărsăturile. Reprezintă eliminarea bruscă úi forĠată pe gură a Vărsăturile. Reprezintă eliminarea bruscă úi forĠată pe gură a
conĠinutului gastric úi intestinal, precedată sau nu de greaĠă. Pot fi de acuză conĠinutului gastric úi intestinal, precedată sau nu de greaĠă. Pot fi de acuză
centrală sau periferică. centrală sau periferică.
Vărsăturile periferice sunt frecvent întâlnite în boli digestive (gastrite, Vărsăturile periferice sunt frecvent întâlnite în boli digestive (gastrite,
duodenite, hepatite acute úi cronice, afecĠiuni biliare, pancreatite, peritonite), duodenite, hepatite acute úi cronice, afecĠiuni biliare, pancreatite, peritonite),
boli extradigestive (afectări ale urechii medii úi labirintice, sindroame boli extradigestive (afectări ale urechii medii úi labirintice, sindroame
febrile). febrile).
Vărsăturile centrale sunt spontane, explozive, fără efort úi neprecedate Vărsăturile centrale sunt spontane, explozive, fără efort úi neprecedate
de greaĠă; se întâlnesc în tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, de greaĠă; se întâlnesc în tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale,
traumatisme craniene. traumatisme craniene.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


89 89
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Hematemeza úi melena. Hematemeza este definită ca eliminarea Hematemeza úi melena. Hematemeza este definită ca eliminarea
prin vărsături de sânge proaspăt sau digerat (ca ,,zaĠul de cafea’’) provenit din prin vărsături de sânge proaspăt sau digerat (ca ,,zaĠul de cafea’’) provenit din
stomac úi duoden. Melena reprezintă eliminarea de sânge digerat prin scaun, stomac úi duoden. Melena reprezintă eliminarea de sânge digerat prin scaun,
având la origine o sângerare digestivă superioară (scaune lucioase, de culoare având la origine o sângerare digestivă superioară (scaune lucioase, de culoare
neagră ca păcura). neagră ca păcura).
Cauzele sunt multiple: ulcer gastric úi duodenal, rupturi ale varicelor Cauzele sunt multiple: ulcer gastric úi duodenal, rupturi ale varicelor
esogastrice la cirotici, gastrită acută hemoragică, polipoză gastrică, tumori esogastrice la cirotici, gastrită acută hemoragică, polipoză gastrică, tumori
maligne, hernie hiatală, uremie, TBC, parazitoze. maligne, hernie hiatală, uremie, TBC, parazitoze.
Hematemeza se diferenĠiază de hemoragia esofagiană, hemoptizie úi Hematemeza se diferenĠiază de hemoragia esofagiană, hemoptizie úi
epistaxis posterior. epistaxis posterior.
Melena se deosebeúte de scaunul închis la culoare indus de alimente Melena se deosebeúte de scaunul închis la culoare indus de alimente
(spanac), medicamente (fier, bismut, cărbune medicinal), hemoragii digestive (spanac), medicamente (fier, bismut, cărbune medicinal), hemoragii digestive
inferioare produse de ano sau rectoragii (sânge roúu), hemoroizi sângerânzi, inferioare produse de ano sau rectoragii (sânge roúu), hemoroizi sângerânzi,
tumori anorectale, rectocolită ulcero-hemoragică, dizenterie. tumori anorectale, rectocolită ulcero-hemoragică, dizenterie.

Tulburări ale apetitului: Tulburări ale apetitului:


- Hiperorexia (exagerarea apetitului) în ulcerul duodenal, - Hiperorexia (exagerarea apetitului) în ulcerul duodenal,
hipertiroidie, parazitoză intestinală, polifagie în diabet zaharat, hipertiroidie, parazitoză intestinală, polifagie în diabet zaharat,
bulimie (,,foame de lup") cu revenirea senzaĠiei de foame bulimie (,,foame de lup") cu revenirea senzaĠiei de foame
imediat după mese. Acoria sau absenĠa totală a senzaĠiei de imediat după mese. Acoria sau absenĠa totală a senzaĠiei de
saĠietate se poate instala în psihonevoze. saĠietate se poate instala în psihonevoze.
- Anorexia (inapetenĠa) reprezintă lipsa senzaĠiei de foame; - Anorexia (inapetenĠa) reprezintă lipsa senzaĠiei de foame;
pate fi totală, pentru orice fel de mâncare úi selectivă pentru pate fi totală, pentru orice fel de mâncare úi selectivă pentru
unele alimente. Se întâlneúte în afecĠiuni digestive sau unele alimente. Se întâlneúte în afecĠiuni digestive sau
extradigestive. La femei tinere cu tulburări endocrine sau în extradigestive. La femei tinere cu tulburări endocrine sau în
unele psihopatii se întâlneúte anorexia mentală. unele psihopatii se întâlneúte anorexia mentală.
- Sitofobia în care apetitul este păstrat, dar bolnavului îi este - Sitofobia în care apetitul este păstrat, dar bolnavului îi este
frică să mănânce pentru a nu-úi declanúa durerea (afecĠiuni frică să mănânce pentru a nu-úi declanúa durerea (afecĠiuni
bucale, faringiene, esofagiene, gastrice) sau pentru a slăbi. bucale, faringiene, esofagiene, gastrice) sau pentru a slăbi.
- Parorexia reprezintă o convertire a apetitului întâlnită în - Parorexia reprezintă o convertire a apetitului întâlnită în
sarcină úi în unele stări patologice, manifestându-se prin sarcină úi în unele stări patologice, manifestându-se prin
ingestie de var, cretă, lemne, pământ, coprofagie, etc. ingestie de var, cretă, lemne, pământ, coprofagie, etc.
- Meteorismul abdominal reprezintă o creútere a conĠinutului - Meteorismul abdominal reprezintă o creútere a conĠinutului
gazos al tubului digestiv. În condiĠii normale există aer, mai gazos al tubului digestiv. În condiĠii normale există aer, mai
ales în zona fundică gastrică úi în zona cecală. Se produce prin ales în zona fundică gastrică úi în zona cecală. Se produce prin
aerofagie úi prin procese bacteriene de fermentaĠie úi aerofagie úi prin procese bacteriene de fermentaĠie úi
putrefacĠie intestinală. Poate fi generalizat sau localizat. putrefacĠie intestinală. Poate fi generalizat sau localizat.
Cauzele de producere includ: tahifagie, hernie hiatală, colite Cauzele de producere includ: tahifagie, hernie hiatală, colite
de fermentaĠie úi putrefacĠie, eliminare insuficientă de gaze în de fermentaĠie úi putrefacĠie, eliminare insuficientă de gaze în
enterită, ocluzii, ileus paralitic, ciroză hepatică. enterită, ocluzii, ileus paralitic, ciroză hepatică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


90 90
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examenul fizic al abdomenului. Examenul fizic al abdomenului.


Cuprinde cele 4 metode: inspecĠia, palparea, percuĠia úi auscultaĠia. Cuprinde cele 4 metode: inspecĠia, palparea, percuĠia úi auscultaĠia.
Topografia clinică include epigastrul, mezogastrul, hipogastrul, hipocondrul, Topografia clinică include epigastrul, mezogastrul, hipogastrul, hipocondrul,
flanc úi fose iliace stângă úi dreaptă. flanc úi fose iliace stângă úi dreaptă.

InspecĠia. În mod normal abdomenul este plat. Modificările InspecĠia. În mod normal abdomenul este plat. Modificările
abdominale pot include bombări (generalizate sau segmentare) sau excavări. abdominale pot include bombări (generalizate sau segmentare) sau excavări.
Se apreciază cicatricea ombilicală, care normal este înfundată, aspectul Se apreciază cicatricea ombilicală, care normal este înfundată, aspectul
tegumentelor (cicatrici), eventual prezenĠa circulaĠiei colaterale. Zonele tegumentelor (cicatrici), eventual prezenĠa circulaĠiei colaterale. Zonele
herniare (linia albă, regiunea inghinală) sunt inspectate solicitând bolnavului herniare (linia albă, regiunea inghinală) sunt inspectate solicitând bolnavului
să tuúescă sau să efectueze manevra Valsalva. să tuúescă sau să efectueze manevra Valsalva.
Palparea. Este superficială úi profundă, investigând diverse structuri Palparea. Este superficială úi profundă, investigând diverse structuri
ale peretelui abdominal, viscere sau anumite formaĠiuni patologice. Se ale peretelui abdominal, viscere sau anumite formaĠiuni patologice. Se
palpează dinspre zonele nedureroase spre cele dureroase pentru a se evita palpează dinspre zonele nedureroase spre cele dureroase pentru a se evita
contracĠia musculară reflexă. Cu ajutorul palpării se constată elasticitatea, contracĠia musculară reflexă. Cu ajutorul palpării se constată elasticitatea,
mobilitatea tegumentelor pe planurile profunde, sensibilitatea acestora úi a mobilitatea tegumentelor pe planurile profunde, sensibilitatea acestora úi a
structurilor subiacente. Starea de nutriĠie se apreciază prin grosimea stratului structurilor subiacente. Starea de nutriĠie se apreciază prin grosimea stratului
adipos, care poate fi normal, crescut sau dispărut. adipos, care poate fi normal, crescut sau dispărut.
Peretele abdominal este suplu, elastic; el poate deveni rigid, sensibil Peretele abdominal este suplu, elastic; el poate deveni rigid, sensibil
cu apărare musculară - abdomen de lemn (în peritonite, semn de iritĠie cu apărare musculară - abdomen de lemn (în peritonite, semn de iritĠie
peritoneală). Ca semn de iritaĠie peritoneală se poate folosi semnul Blumberg peritoneală). Ca semn de iritaĠie peritoneală se poate folosi semnul Blumberg
(comprimare cu decomprimare bruscă în fosa iliacă dreaptă cu durere intensă (comprimare cu decomprimare bruscă în fosa iliacă dreaptă cu durere intensă
la decomprimare); pozitiv în peritonite cu punct de plecare apendicular. la decomprimare); pozitiv în peritonite cu punct de plecare apendicular.
PercuĠia. Se efectuează în decubit dorsal sau lateral. În mod normal PercuĠia. Se efectuează în decubit dorsal sau lateral. În mod normal
găsim hipersonoritate, uneori timpanică, datărită conĠinutului în aer al tubului găsim hipersonoritate, uneori timpanică, datărită conĠinutului în aer al tubului
digestiv. Patologic se poate găsi hipersonoritate (aerogastrie sau meteorism digestiv. Patologic se poate găsi hipersonoritate (aerogastrie sau meteorism
abdominal), submatitate, matitate (colite, cisturi, tumori, aderenĠe abdominal), submatitate, matitate (colite, cisturi, tumori, aderenĠe
postoperatorii, periviscerite, constipaĠie). postoperatorii, periviscerite, constipaĠie).
AuscultaĠia este mai rar utilizată în practică. AuscultaĠia este mai rar utilizată în practică.

Puncte úi zone abdominale dureroase. Puncte úi zone abdominale dureroase.


- punctul colecistic situat la unirea marginii externe a - punctul colecistic situat la unirea marginii externe a
muúchiului drept abdominal cu coasta X în dreapta; dureros în muúchiului drept abdominal cu coasta X în dreapta; dureros în
afecĠiuni colecistice (diskinezii, colecistite, litiază); afecĠiuni colecistice (diskinezii, colecistite, litiază);
- punctul epigastric situat la unirea 1/3 superioare cu 1/3 medie - punctul epigastric situat la unirea 1/3 superioare cu 1/3 medie
pe linia xifo-ombilicală; sensibil în ulcer gastric; pe linia xifo-ombilicală; sensibil în ulcer gastric;
- punctul solar, aflat la unirea 1/3 medii cu 1/3 inferioară; - punctul solar, aflat la unirea 1/3 medii cu 1/3 inferioară;
sensibil în iritaĠii de plex solar; sensibil în iritaĠii de plex solar;
- punctul xifoidian, la baza apendicelui xifoid; sensibil în boli - punctul xifoidian, la baza apendicelui xifoid; sensibil în boli
gastrice úi esofagiene; gastrice úi esofagiene;
- punctul duodenal, sub punctul colecistic, dureros în duodenite; - punctul duodenal, sub punctul colecistic, dureros în duodenite;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


91 91
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- puncte apendiculare: Mac Burney, la mijlocul liniei care - puncte apendiculare: Mac Burney, la mijlocul liniei care
uneúte ombilicul cu spina iliacă anterosuperioară dreaptă; uneúte ombilicul cu spina iliacă anterosuperioară dreaptă;
Moris, pe aceeaúi linie, la 2 cm de ombilic; Moris, pe aceeaúi linie, la 2 cm de ombilic;
- punctele mezenterice, paraombilical; - punctele mezenterice, paraombilical;
- punctele tubo-ovariene, la mijlocul liniilor care unesc - punctele tubo-ovariene, la mijlocul liniilor care unesc
ombilicul cu mijlocul arcadelor crurale. ombilicul cu mijlocul arcadelor crurale.

Explorările paraclinice includ explorarea radiologică a abdomenului, Explorările paraclinice includ explorarea radiologică a abdomenului,
pe gol; radioscopia sau radiografia gastrointestinală. pe gol; radioscopia sau radiografia gastrointestinală.

Examenul intestinului. Examenul intestinului.

AfecĠiunile intestinale se manifestă prin diferite simptome care nu AfecĠiunile intestinale se manifestă prin diferite simptome care nu
sunt patognomonice pentru o boală sau alta, iar pe de altă parte explorările sunt patognomonice pentru o boală sau alta, iar pe de altă parte explorările
paraclinice nu oferă întotdeauna date precise. paraclinice nu oferă întotdeauna date precise.
Din anamneză reĠinem prezenĠa unor afecĠiuni familiale (colită Din anamneză reĠinem prezenĠa unor afecĠiuni familiale (colită
ulceroasă, neoplasm intestinal, polipoza, diverticuli intestinali, constipaĠia), ulceroasă, neoplasm intestinal, polipoza, diverticuli intestinali, constipaĠia),
evidenĠierea unor boli ce pot afecta intestinul (toxinfecĠii alimentare, evidenĠierea unor boli ce pot afecta intestinul (toxinfecĠii alimentare,
dizenteria) ce pot determina tulburări secretorii digestive úi enterocolopatii. dizenteria) ce pot determina tulburări secretorii digestive úi enterocolopatii.
Parazitozele intestinale pot conduce la diaree sau fenomene ocluzive, iar Parazitozele intestinale pot conduce la diaree sau fenomene ocluzive, iar
afecĠiunile genitale la femei, tulburările hormonale, sarcina pot conduce la afecĠiunile genitale la femei, tulburările hormonale, sarcina pot conduce la
tulburări intestinale. tulburări intestinale.
Stressul úi emoĠiile reprezintă factori favorizanĠi în declanúarea Stressul úi emoĠiile reprezintă factori favorizanĠi în declanúarea
sindromului diareic, sedentarismul favorizează constipaĠia. Folosirea repetată sindromului diareic, sedentarismul favorizează constipaĠia. Folosirea repetată
a purgativelor, alimentaĠia dezechilibrată úi excesul de condimente úi a purgativelor, alimentaĠia dezechilibrată úi excesul de condimente úi
excitante duc la apariĠia de enterocolite úi colon iritabil. excitante duc la apariĠia de enterocolite úi colon iritabil.

Simptome funcĠionale: Simptome funcĠionale:


Se pot evidenĠia dureri, tulburări de defecaĠie (diaree, constipaĠie), Se pot evidenĠia dureri, tulburări de defecaĠie (diaree, constipaĠie),
meteorism úi tulburări în emisia gazelor (flatulenĠă). meteorism úi tulburări în emisia gazelor (flatulenĠă).
Durerile intestinale apar cel mai frecvent sub formă de colici (dureri Durerile intestinale apar cel mai frecvent sub formă de colici (dureri
vii, cu debut brusc úi caracter ondulant). Sunt produse de contracĠii spastice, vii, cu debut brusc úi caracter ondulant). Sunt produse de contracĠii spastice,
puternice ale intestinului (enterocolite acute, dizenterie), de intoxicaĠii cu puternice ale intestinului (enterocolite acute, dizenterie), de intoxicaĠii cu
plumb (colica saturnină) sau de distensia bruscă a intestinului în aerocolie plumb (colica saturnină) sau de distensia bruscă a intestinului în aerocolie
accentuată, tabes sau după mese copioase. Mai pot apare dureri violente, accentuată, tabes sau după mese copioase. Mai pot apare dureri violente,
bruúte, fără acalmie completă ce sugerează un abdomen acut (volvulus, bruúte, fără acalmie completă ce sugerează un abdomen acut (volvulus,
invaginaĠii intestinale, perforaĠii intestinale, infarct mezenteric sau apendicită invaginaĠii intestinale, perforaĠii intestinale, infarct mezenteric sau apendicită
acută. acută.
Tulburările de defecaĠie includ diaree sau constipaĠie. În stare normală Tulburările de defecaĠie includ diaree sau constipaĠie. În stare normală
evacuarea stercorală se realizează o dată la 24 de ore. Diareea se traduce prin evacuarea stercorală se realizează o dată la 24 de ore. Diareea se traduce prin
eliminări frecvente de materii fecale de consistenĠă moale, semilichide sau eliminări frecvente de materii fecale de consistenĠă moale, semilichide sau
lichide. Substratul fiziopatologic comun îl constituie tranzitul intestinal lichide. Substratul fiziopatologic comun îl constituie tranzitul intestinal

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


92 92
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

accelerat (hiperperistaltism úi hipersecreĠie intestinală). Scaunul poate fi accelerat (hiperperistaltism úi hipersecreĠie intestinală). Scaunul poate fi
seros, de culoare galbenă sau gleros, albicios, vâscos, ca albuúul de ou. seros, de culoare galbenă sau gleros, albicios, vâscos, ca albuúul de ou.
Scaunele pot prezenta următoarele aspecte: noroios-păstos de culoare Scaunele pot prezenta următoarele aspecte: noroios-păstos de culoare
negricioasă; lienteric cu resturi de alimente nedigerate (enterite, pancreatită negricioasă; lienteric cu resturi de alimente nedigerate (enterite, pancreatită
cronică); apos, uneori sanghinolent (dizenterie bacilară, holeră); steatoreice, cronică); apos, uneori sanghinolent (dizenterie bacilară, holeră); steatoreice,
decolorate, lucioase, voluminoase, conĠin grăsimi (în afecĠiuni biliare úi decolorate, lucioase, voluminoase, conĠin grăsimi (în afecĠiuni biliare úi
pancreatice). În dispepsia de putrefacĠie scaunele sunt moi, închise la culoare, pancreatice). În dispepsia de putrefacĠie scaunele sunt moi, închise la culoare,
urât mirositoare; în cea de fermentaĠie sunt abundente, spumoase, decolorate, urât mirositoare; în cea de fermentaĠie sunt abundente, spumoase, decolorate,
acide, cu eliminare explozivă. acide, cu eliminare explozivă.
Când consistenĠa scaunului este pietroasă se numeúte coprolit, când Când consistenĠa scaunului este pietroasă se numeúte coprolit, când
este dură, voluminoasă se numeúte fecalom. Aspectul este de creion sau este dură, voluminoasă se numeúte fecalom. Aspectul este de creion sau
panglică în cancerul intestinal. panglică în cancerul intestinal.
Culoarea poate fi galben deschis sau verzui (eliminare biliară Culoarea poate fi galben deschis sau verzui (eliminare biliară
crescută), scaun albicios (hepatită virală, icter mecanic), scaune neformate, crescută), scaun albicios (hepatită virală, icter mecanic), scaune neformate,
lucioase, decolorate (pancreatită); scaune închise la culoare (pleiocrome), lucioase, decolorate (pancreatită); scaune închise la culoare (pleiocrome),
exces de pigmenĠi biliari (anemie hemolitică); scaune închise, negre-verzui exces de pigmenĠi biliari (anemie hemolitică); scaune închise, negre-verzui
(alimentaĠie cu spanac, medicamente cu fier, bismur); scaune negre ca păcura, (alimentaĠie cu spanac, medicamente cu fier, bismur); scaune negre ca păcura,
melenă (hemoragii digestive superioare, ulcer úi ciroză); cu prezenĠă de melenă (hemoragii digestive superioare, ulcer úi ciroză); cu prezenĠă de
sânge (hemoroizi sângerânzi); mucusul cu sânge úi puroi (colită ulceroasă, sânge (hemoroizi sângerânzi); mucusul cu sânge úi puroi (colită ulceroasă,
cancer). cancer).
ConstipaĠia este reprezentată de stagnarea materiilor fecale úi ConstipaĠia este reprezentată de stagnarea materiilor fecale úi
eliminarea mai târzie a acestora (de regulă prin hiperdigestie). În colopatiile eliminarea mai târzie a acestora (de regulă prin hiperdigestie). În colopatiile
spastice sau în colonul iritabil eliminarea se face sub formă de bile (scibale). spastice sau în colonul iritabil eliminarea se face sub formă de bile (scibale).
Are caracter progresiv în tumori abdominale de colon sau megacolon. Este o Are caracter progresiv în tumori abdominale de colon sau megacolon. Este o
boală habituală úi apare secundar în boli digestivă úi extradigestive. boală habituală úi apare secundar în boli digestivă úi extradigestive.

Examenul obiectiv: Examenul obiectiv:


InspecĠia decelează meteorismul, retracĠia abdomenului, eventualele InspecĠia decelează meteorismul, retracĠia abdomenului, eventualele
cicatrici postoperatorii úi miúcările peristaltice. cicatrici postoperatorii úi miúcările peristaltice.
Palparea. În constipaĠia dreaptă, atonă, se palpează cecul, în timp ce Palparea. În constipaĠia dreaptă, atonă, se palpează cecul, în timp ce
în constipaĠia spastică se palpează colonul descendent úi sigmoidul ca o în constipaĠia spastică se palpează colonul descendent úi sigmoidul ca o
coardă. coardă.
PercuĠia evidenĠiază prezenĠa unor fecaloame, tumori intestinale sau PercuĠia evidenĠiază prezenĠa unor fecaloame, tumori intestinale sau
meteorism. meteorism.

Explorările paraclinice includ: Explorările paraclinice includ:


- examenul coprologic: coprocultură, coproparazitologic, proba - examenul coprologic: coprocultură, coproparazitologic, proba
de digestie úi proba Adler; de digestie úi proba Adler;
- examenul endoscopic: colonoscopia úi rectoscopia; - examenul endoscopic: colonoscopia úi rectoscopia;
- examenul radiologic: Rx intestinal, irigoscopia, irigografia. - examenul radiologic: Rx intestinal, irigoscopia, irigografia.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


93 93
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examenul ficatului Examenul ficatului

Copiii úi tinerii fac frecvent hepatită virală, la adulĠi este frecventă Copiii úi tinerii fac frecvent hepatită virală, la adulĠi este frecventă
hepatita cronică úi ciroza hepatică. Femeile pot face congestii hepatice înainte hepatita cronică úi ciroza hepatică. Femeile pot face congestii hepatice înainte
de ciclu prin hiperestrogenemism. ViaĠa în colectivităĠi (cămine, úcoli, de ciclu prin hiperestrogenemism. ViaĠa în colectivităĠi (cămine, úcoli,
internate) favorizează transmiterea hepatitei virale: condiĠiile de alimentaĠie internate) favorizează transmiterea hepatitei virale: condiĠiile de alimentaĠie
(alcoolismul cronic, noxele profesiomale, astenia fizică úi psihică), consumul (alcoolismul cronic, noxele profesiomale, astenia fizică úi psihică), consumul
unor medicamente (spre exemplu anabolizantele folosite de unii sportivi) pot unor medicamente (spre exemplu anabolizantele folosite de unii sportivi) pot
induce diverse boli hepatice. induce diverse boli hepatice.
Hepatita virală acută (în special cu virus B sau C) indică frecvent Hepatita virală acută (în special cu virus B sau C) indică frecvent
posibilităĠi de cronicizare, toxiinfecĠiile alimentare afectează secundar ficatul, posibilităĠi de cronicizare, toxiinfecĠiile alimentare afectează secundar ficatul,
leptospirozele, TBC-ul pot da afectări hepatice, intoxicaĠiile exogene leptospirozele, TBC-ul pot da afectări hepatice, intoxicaĠiile exogene
(ciuperci, tetraclorură de carbon, alcool, medicamente diverse) sau endogene (ciuperci, tetraclorură de carbon, alcool, medicamente diverse) sau endogene
(cu produúi intestinali), bolile căilor biliare úi ale colecistului, bolile (cu produúi intestinali), bolile căilor biliare úi ale colecistului, bolile
gastrointestinale (gastrită, ulcer, colită cronică, rectocolite), afecĠiunile gastrointestinale (gastrită, ulcer, colită cronică, rectocolite), afecĠiunile
cardiovasculare (insuficienĠă cardiacă, pericardită constrictivă) pot da cardiovasculare (insuficienĠă cardiacă, pericardită constrictivă) pot da
determinări hepatice. determinări hepatice.
Debutul bolii poate fi acut în hepatite acute sau în hepatoze (toxice) úi Debutul bolii poate fi acut în hepatite acute sau în hepatoze (toxice) úi
lent în hepatite cronice, ciroză. lent în hepatite cronice, ciroză.
Simptomele generale sunt reprezentate de febră cu alterarea stării generale în Simptomele generale sunt reprezentate de febră cu alterarea stării generale în
hepatita virală; astenie fizică úi psihică, sonmolenĠă postprandială în hepatite hepatita virală; astenie fizică úi psihică, sonmolenĠă postprandială în hepatite
cronice; manifestări hemoragice cutaneo-mucoase (gingivoragii, epistaxis, cronice; manifestări hemoragice cutaneo-mucoase (gingivoragii, epistaxis,
echimoze, peteúii, hematemeză úi melenă) în ciroză. echimoze, peteúii, hematemeză úi melenă) în ciroză.
Hepatalgia (durerea hepatică) are sediul în hipocondrul drept, sub Hepatalgia (durerea hepatică) are sediul în hipocondrul drept, sub
rebordul costal úi baza hemitoracelui drept. Este determinată de distensia rebordul costal úi baza hemitoracelui drept. Este determinată de distensia
capsulei Glisson úi afectarea peritoneului de înveliú (distensie úi inflamaĠie). capsulei Glisson úi afectarea peritoneului de înveliú (distensie úi inflamaĠie).
Manifestările extrahepatice includ: Manifestările extrahepatice includ:
- manifestări dispeptice (inapetenĠă, balonări abdomnale post - manifestări dispeptice (inapetenĠă, balonări abdomnale post
prandiale, epigastralgii, flatulenĠă), diaree sau constipaĠie, prandiale, epigastralgii, flatulenĠă), diaree sau constipaĠie,
hemoragii digestive (hematemeză úi melenă); hemoragii digestive (hematemeză úi melenă);
- manifestări neuropsihice în ciroze, datorită encefalopatiei - manifestări neuropsihice în ciroze, datorită encefalopatiei
hepatice : apatie, somnolenĠă, confuzie mentală, flapping hepatice : apatie, somnolenĠă, confuzie mentală, flapping
tremor sau manifestări de agitaĠie psihomotorie; tremor sau manifestări de agitaĠie psihomotorie;
- manifestări pleuro-pulmonare: reacĠii de vecinătate precum - manifestări pleuro-pulmonare: reacĠii de vecinătate precum
dureri la baza hemitoracelui drept, tuse seacă, dispnee dureri la baza hemitoracelui drept, tuse seacă, dispnee
moderată, sindrom lichidian drept moderat în ciroze, abces moderată, sindrom lichidian drept moderat în ciroze, abces
hepatic, hepatită cronică; hepatic, hepatită cronică;
- manifestări articulare: artralgii în debutul pseudoreumatic al - manifestări articulare: artralgii în debutul pseudoreumatic al
hepatitei virale, hepatita cronică agresivă. hepatitei virale, hepatita cronică agresivă.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


94 94
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Examenul obiectiv Examenul obiectiv


InspecĠia evidenĠiază modificări mai ales în hepatita cronică úi ciroza InspecĠia evidenĠiază modificări mai ales în hepatita cronică úi ciroza
hepatică (steluĠe vasculare, pilozitate toracică úi axilară redusă, ginecomastie, hepatică (steluĠe vasculare, pilozitate toracică úi axilară redusă, ginecomastie,
eritem palmo-plantar, unghii în sticlă de ceasornic - hipocratism digital, eritem palmo-plantar, unghii în sticlă de ceasornic - hipocratism digital,
manifestări hemoragice - peteúii, echimoze, coloraĠie icterică a tegumentelor manifestări hemoragice - peteúii, echimoze, coloraĠie icterică a tegumentelor
úi mucoaselor, edem). úi mucoaselor, edem).
Palparea oferă o serie de date privind volumul ficatului, consistenĠa, Palparea oferă o serie de date privind volumul ficatului, consistenĠa,
sensibilitatea, suprafaĠa, mobilitatea, marginea inferioară a ficatului. sensibilitatea, suprafaĠa, mobilitatea, marginea inferioară a ficatului.
În mod normal ficatul se palpează doar în epigastru (lobul stâng). În mod normal ficatul se palpează doar în epigastru (lobul stâng).
Volumul este moderat, suprafaĠa netedă, marginea inferioară rotunjită, Volumul este moderat, suprafaĠa netedă, marginea inferioară rotunjită,
consistenĠă moale, nedureros. Mărirea de volum (hepatomegalia) se consistenĠă moale, nedureros. Mărirea de volum (hepatomegalia) se
întâlneúte în hepatite, abces hepatic, amibiază, tumori hepatice úi trebuie întâlneúte în hepatite, abces hepatic, amibiază, tumori hepatice úi trebuie
interpretată alături de modificările celorlaĠi parametri. În ciroză marginea interpretată alături de modificările celorlaĠi parametri. În ciroză marginea
inferioară este ascuĠită úi ficatul devine mic în stadii avansate de boală. inferioară este ascuĠită úi ficatul devine mic în stadii avansate de boală.
PercuĠia se realizeză în decubit dorsal. Limita superioară se găseúte PercuĠia se realizeză în decubit dorsal. Limita superioară se găseúte
parasternal la marginea inferioară a coastei VI; axilar la nivelul coastei VII; parasternal la marginea inferioară a coastei VI; axilar la nivelul coastei VII;
paravertebral la nivelul vertebrei T11. Limita inferioară se percută de jos în paravertebral la nivelul vertebrei T11. Limita inferioară se percută de jos în
sus (locul unde timpanismul este înlocuit de matitate). DistanĠa dintre sus (locul unde timpanismul este înlocuit de matitate). DistanĠa dintre
marginile superioară úi inferioară măsoară 10-11 cm pe linia medioclaviculară marginile superioară úi inferioară măsoară 10-11 cm pe linia medioclaviculară
úi 7-8 cm pe linia axilară. úi 7-8 cm pe linia axilară.
Matitatea este redusă în meteorism abdominal, ciroză avansată, Matitatea este redusă în meteorism abdominal, ciroză avansată,
hepatite fulminante úi toxice, emfizem pulmonar, pneumotorax drept, hepatite fulminante úi toxice, emfizem pulmonar, pneumotorax drept,
interpunerea colonului); este crescută în hepatite, abces hepatic, chist hidatic, interpunerea colonului); este crescută în hepatite, abces hepatic, chist hidatic,
tumori hepatice, ficat de stază. tumori hepatice, ficat de stază.

Explorările paraclinice includ: Explorările paraclinice includ:


- Explorarea biologică: teste de inflamaĠie, teste de citoliză, - Explorarea biologică: teste de inflamaĠie, teste de citoliză,
teste de insuficienĠă hepato-celulară, teste de excreĠie biliară úi teste de insuficienĠă hepato-celulară, teste de excreĠie biliară úi
explorări imunologice; explorări imunologice;
- Arteriografia; - Arteriografia;
- Splenoportografia; - Splenoportografia;
- Ecotomografia; - Ecotomografia;
- Scintigrafia; - Scintigrafia;
- Laparascopia; - Laparascopia;
- PuncĠia biopsie hepatică. - PuncĠia biopsie hepatică.
- Ecografia/ecografia cu substanĠă de contrast; - Ecografia/ecografia cu substanĠă de contrast;
- Ecografia Doppler; - Ecografia Doppler;
- Scintigrafia prntru circulaĠia portală; - Scintigrafia prntru circulaĠia portală;
- Tomografia computerizată. - Tomografia computerizată.
Testele de inflamaĠie mezenchimală explorează creúterea fracĠiunilor Testele de inflamaĠie mezenchimală explorează creúterea fracĠiunilor
albuminice úi globulinice ale proteinelor plasmatice. Testul de floculare la albuminice úi globulinice ale proteinelor plasmatice. Testul de floculare la
timol úi ZnSo4 (N=0,4 u.ML) are valoare orientativă. timol úi ZnSo4 (N=0,4 u.ML) are valoare orientativă.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


95 95
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Electroforeza oferă date mai precise: Electroforeza oferă date mai precise:
- proteinograma: proteine totale: 6-8 g%; albumine 55% (4,4 g); - proteinograma: proteine totale: 6-8 g%; albumine 55% (4,4 g);
globuline 45% (3,4g); D1 5-7% ; D2 6-8%; E 10-12%; J 14- globuline 45% (3,4g); D1 5-7% ; D2 6-8%; E 10-12%; J 14-
18%; 18%;
- imunograma: IgG 700-1500 mg%; IgA 200-500 mg%; IgM - imunograma: IgG 700-1500 mg%; IgA 200-500 mg%; IgM
80-200 mg%. 80-200 mg%.
Imunoglobulinele cresc în hepatitele cronice agresive úi cirozele Imunoglobulinele cresc în hepatitele cronice agresive úi cirozele
biliare. Creúterea se datorează eliberării unor produúi din hepatocitele lezate biliare. Creúterea se datorează eliberării unor produúi din hepatocitele lezate
sau pătrunderii unor agenĠi bacterieni intestinali în circulaĠie datorită scăderii sau pătrunderii unor agenĠi bacterieni intestinali în circulaĠie datorită scăderii
funcĠiei celulelor Kupffer sau anastomozei patogene. funcĠiei celulelor Kupffer sau anastomozei patogene.
Testele de citoliză explorează markerii de necroză celulară: creúte Testele de citoliză explorează markerii de necroză celulară: creúte
concentraĠia de GPT, mai puĠin de GOT (inversarea raportului de Rittis); se concentraĠia de GPT, mai puĠin de GOT (inversarea raportului de Rittis); se
înregistrează creúterea Fe úi Cu, a vitaminei B12. Se întâlneste în hepatitele înregistrează creúterea Fe úi Cu, a vitaminei B12. Se întâlneste în hepatitele
acute virale úi toxice úi în perioadele active ale hepatitelor cronice. acute virale úi toxice úi în perioadele active ale hepatitelor cronice.
Testele de insuficienĠă hepato-celulară pun în evidenĠă scăderea Testele de insuficienĠă hepato-celulară pun în evidenĠă scăderea
capacităĠii funcĠionale a ficatului (sinteze proteice, lipidice, conjugarea capacităĠii funcĠionale a ficatului (sinteze proteice, lipidice, conjugarea
bilirubinei). bilirubinei).
Electroforeza proteinelor pune în evidenĠă scăderea serinelor (hepatita Electroforeza proteinelor pune în evidenĠă scăderea serinelor (hepatita
cronică, ciroză), scăderea proteinelor cu rol în coagulare (fibrinogen, cronică, ciroză), scăderea proteinelor cu rol în coagulare (fibrinogen,
protrombină). Colesterolul total este scăzut în hepatitele cronice avansate, în protrombină). Colesterolul total este scăzut în hepatitele cronice avansate, în
special forma esterificată. Bilirubinemia creúte în prezenĠa icterului, creând special forma esterificată. Bilirubinemia creúte în prezenĠa icterului, creând
urobilinogenul urinar. urobilinogenul urinar.
Testele de excreĠie biliară evidenĠiază creúterea bilirubinemiei, Testele de excreĠie biliară evidenĠiază creúterea bilirubinemiei,
creúterea fosfatazelor alcaline, a glutamiltranspeptidazei úi creúterea creúterea fosfatazelor alcaline, a glutamiltranspeptidazei úi creúterea
colesterolului. colesterolului.

1.7. Laborator – Explorarea biochimică a efortului. 1.7. Laborator – Explorarea biochimică a efortului.

Examenul veziculei úi căilor biliare. Examenul veziculei úi căilor biliare.

Anamneza pune în evidenĠă simptome atât din partea aparatului biliar Anamneza pune în evidenĠă simptome atât din partea aparatului biliar
cât úi extrabiliar (simptome neurovegetative). cât úi extrabiliar (simptome neurovegetative).
Durerea este un simptom important în patologia biliară. Are sediul în Durerea este un simptom important în patologia biliară. Are sediul în
hipocondrul drept úi epigastru úi iradiază de regulă în scapulă úi umărul drept. hipocondrul drept úi epigastru úi iradiază de regulă în scapulă úi umărul drept.
Colica biliară, datorată de obicei creúterii tensiunii în căile biliare prin Colica biliară, datorată de obicei creúterii tensiunii în căile biliare prin
inclavarea unui calcul, are intensitate mare, cu paroxisme, bolnavul fiind inclavarea unui calcul, are intensitate mare, cu paroxisme, bolnavul fiind
nevoit să adopte o poziĠie antalgică. Apare brusc, la câteva ore după masă, în nevoit să adopte o poziĠie antalgică. Apare brusc, la câteva ore după masă, în
special seara úi noaptea, după mese copioase (bogate în grăsimi), surmenaj, special seara úi noaptea, după mese copioase (bogate în grăsimi), surmenaj,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


96 96
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

emoĠii, premenstrual. Se însoĠeúte de greaĠă, vărsături alimentare sau bilioase, emoĠii, premenstrual. Se însoĠeúte de greaĠă, vărsături alimentare sau bilioase,
uneori febră sau ileus reflex. uneori febră sau ileus reflex.
Simptomatologia din dispepsia biliară de tip hipoton este reprezentată Simptomatologia din dispepsia biliară de tip hipoton este reprezentată
de balonare, greaĠă, gust amar, jenă în hipocondrul drept. de balonare, greaĠă, gust amar, jenă în hipocondrul drept.
Dipepsia biliară de tip hiperton determină apariĠia colicii biliare. Dipepsia biliară de tip hiperton determină apariĠia colicii biliare.
Durerea cronică este simĠită ca o senzaĠie de tensiune sau greutate în Durerea cronică este simĠită ca o senzaĠie de tensiune sau greutate în
hipocondrul drept, pe un fond permanent, accentuată în cursul inspiraĠiei, nu hipocondrul drept, pe un fond permanent, accentuată în cursul inspiraĠiei, nu
se calmează după mese sau administrare de alcaline. Apare în litiază biliară, se calmează după mese sau administrare de alcaline. Apare în litiază biliară,
diskinezie biliară, colecistite cronice. diskinezie biliară, colecistite cronice.
Pacientul mai poate prezenta intoleranĠă faĠă de unele alimente Pacientul mai poate prezenta intoleranĠă faĠă de unele alimente
(grăsimi, ouă, prăjeli, ciocolată, cafea, alcool, smântână) sau faĠă de unele (grăsimi, ouă, prăjeli, ciocolată, cafea, alcool, smântână) sau faĠă de unele
medicamente. Apar manifestări dispeptice (greĠuri, vărsături biliare, gust medicamente. Apar manifestări dispeptice (greĠuri, vărsături biliare, gust
amar, balonări postprandiale úi stări de disconfort). Frecvent aceste amar, balonări postprandiale úi stări de disconfort). Frecvent aceste
manifestări sunt prezente circa 2-3 zile (criza de 3 zile). manifestări sunt prezente circa 2-3 zile (criza de 3 zile).
La personele tinere se întâlnesc afecĠiuni diskinetice, litiaza biliară La personele tinere se întâlnesc afecĠiuni diskinetice, litiaza biliară
este mai frecventă după 40 de ani; afecĠiunile colecistului sunt mai întâlnite la este mai frecventă după 40 de ani; afecĠiunile colecistului sunt mai întâlnite la
femei (F/B=5/1). femei (F/B=5/1).
PrevalenĠa familială a litiazei biliare sugerează intervenĠia factorului PrevalenĠa familială a litiazei biliare sugerează intervenĠia factorului
genetic. AlimentaĠia neraĠională poate influenĠa prin abuzuri alimentare, genetic. AlimentaĠia neraĠională poate influenĠa prin abuzuri alimentare,
consum de grăsimi úi iritante, predispoziĠia pentru afecĠiuni biliare. consum de grăsimi úi iritante, predispoziĠia pentru afecĠiuni biliare.
Stressul poate determina, împreună cu alĠi factori favorizanĠi, apariĠia Stressul poate determina, împreună cu alĠi factori favorizanĠi, apariĠia
úi întreĠinerea unor diskinezii biliare. Există o corelaĠie între sedentarism, úi întreĠinerea unor diskinezii biliare. Există o corelaĠie între sedentarism,
supraalimentaĠie, obezitate, stări dislipidemice úi litiază biliară. supraalimentaĠie, obezitate, stări dislipidemice úi litiază biliară.

Examen fizic Examen fizic


InspecĠia poate evidenĠia prezenĠa icterului cutaneo-mucos, prezenĠa InspecĠia poate evidenĠia prezenĠa icterului cutaneo-mucos, prezenĠa
de xantelasme (depuneri colesterolice subcutanate) mai ales palpebral . de xantelasme (depuneri colesterolice subcutanate) mai ales palpebral .
Palparea oferă puĠine date. Bolile inflamatorii colecistice Palparea oferă puĠine date. Bolile inflamatorii colecistice
(colecistitele) prezintă durere la palparea punctului cistic úi manevra Murphy (colecistitele) prezintă durere la palparea punctului cistic úi manevra Murphy
pozitivă (dureri în punctul cistic palpat în cursul unui inspir profund). pozitivă (dureri în punctul cistic palpat în cursul unui inspir profund).
Punctele dureroase sunt: Punctele dureroase sunt:
- punctul cistic, la nivelul intersecĠiei marginii externe a - punctul cistic, la nivelul intersecĠiei marginii externe a
muúchiului drept abdominal cu coasta a X-a (corespunde zonei muúchiului drept abdominal cu coasta a X-a (corespunde zonei
fundice a veziculei biliare); fundice a veziculei biliare);
- zona pancreatico-coledociană situată la nivelul unghiului - zona pancreatico-coledociană situată la nivelul unghiului
format de o verticală ce trece prin ombilic úi o oblică în format de o verticală ce trece prin ombilic úi o oblică în
direcĠia axilei drepte; direcĠia axilei drepte;
- punctul subscapular la nivelul omoplatului drept. - punctul subscapular la nivelul omoplatului drept.

Examenele paraclinice includ: tubajul duodenal, examenul radiologic Examenele paraclinice includ: tubajul duodenal, examenul radiologic
(colecistografia, colangiografia, readiografia gastro-intestinală), scintigrafia (colecistografia, colangiografia, readiografia gastro-intestinală), scintigrafia
veziculei biliare, ecografia, colangiografia endoscopică, examenul sângelui veziculei biliare, ecografia, colangiografia endoscopică, examenul sângelui

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


97 97
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

(hemograma, VSH, hemoleucograma) examenul urinei, examenul materiilor (hemograma, VSH, hemoleucograma) examenul urinei, examenul materiilor
fecale, computer-tomografia, RMN. Odată cu apariĠia noilor metode de fecale, computer-tomografia, RMN. Odată cu apariĠia noilor metode de
examinare, mult mai performante: intubajul duodenal, colecistografia úi examinare, mult mai performante: intubajul duodenal, colecistografia úi
colangiografia úi-au pierdut importanĠa. colangiografia úi-au pierdut importanĠa.

Examenul pancreasului Examenul pancreasului

Se va insista asupra antecedentelor de boală ale organelor cu care Se va insista asupra antecedentelor de boală ale organelor cu care
pancreasul are legături funcĠionale: afecĠiuni hepato-biliare, parotidită pancreasul are legături funcĠionale: afecĠiuni hepato-biliare, parotidită
epidemică, febre eruptive, boli gastro-intestinale (ulcer gastroduodenal, epidemică, febre eruptive, boli gastro-intestinale (ulcer gastroduodenal,
diverticuli duodenali, enterocolite), boli metabolice (hiperlipoproteinemii), diverticuli duodenali, enterocolite), boli metabolice (hiperlipoproteinemii),
boli endocrine (hiperpartiroidism), consum de alcool. boli endocrine (hiperpartiroidism), consum de alcool.
În prima copilărie se întâlneúte mucoviscidoza (fibroza chistică a În prima copilărie se întâlneúte mucoviscidoza (fibroza chistică a
pancreasului), boală ereditară cu transmitere recesivă. La vârsta adultă apare pancreasului), boală ereditară cu transmitere recesivă. La vârsta adultă apare
pancreatita acută úi cronică. La vârstnici se întâlneúte cancerul pancreatic. pancreatita acută úi cronică. La vârstnici se întâlneúte cancerul pancreatic.
Pancreatita este frecvent întâlnită la indivizii cu obezitate úi etilism Pancreatita este frecvent întâlnită la indivizii cu obezitate úi etilism
cronic. Trebuie uneori acordată atenĠie úi factorilor nocivi de mediu úi cronic. Trebuie uneori acordată atenĠie úi factorilor nocivi de mediu úi
traumelor psihice, ce pot determina dereglări însoĠite de diskinezii biliare, traumelor psihice, ce pot determina dereglări însoĠite de diskinezii biliare,
disfuncĠii vasomotorii úi secretorii pancreatice. disfuncĠii vasomotorii úi secretorii pancreatice.
Sindromul pancreatic acut apare datorită digestiei pancreatice prin Sindromul pancreatic acut apare datorită digestiei pancreatice prin
obstacol pe căi biliare sau prin agresiune pancreatică directă prin infecĠie, obstacol pe căi biliare sau prin agresiune pancreatică directă prin infecĠie,
anorexie sau traumatism. Apare pe teren etilic, cu boli hepatobiliare, anorexie sau traumatism. Apare pe teren etilic, cu boli hepatobiliare,
hiperlipemie, diabet zaharat, graviditate, infecĠii virale, hepatite acute, hiperlipemie, diabet zaharat, graviditate, infecĠii virale, hepatite acute,
traumatism abdominal, tratamente prelungite cu Prednison sau alĠi traumatism abdominal, tratamente prelungite cu Prednison sau alĠi
glucocorticoizi, nefrix, antitiroidiene. Durerea este de intensitate violentă, cu glucocorticoizi, nefrix, antitiroidiene. Durerea este de intensitate violentă, cu
sediul în epigastru, irdiere în bară; apare brusc, în plină stare de sănătate, sediul în epigastru, irdiere în bară; apare brusc, în plină stare de sănătate,
după un exces etanolic sau alimentar. Se însoĠeúte de stare de anxietate, după un exces etanolic sau alimentar. Se însoĠeúte de stare de anxietate,
facies congestiv, sincopă, manifestări dispeptice úi fenomene subocluzive. facies congestiv, sincopă, manifestări dispeptice úi fenomene subocluzive.
Sindromul de pancreatită cronică este întâlnit în inflamaĠiile cronice Sindromul de pancreatită cronică este întâlnit în inflamaĠiile cronice
ale pancreasului úi include o serie se simptome úi semne clinice date de ale pancreasului úi include o serie se simptome úi semne clinice date de
scleroza interstiĠială a glandei, urmată de scăderea capacităĠii secretorii. În scleroza interstiĠială a glandei, urmată de scăderea capacităĠii secretorii. În
antecedente se noteză consum abuziv de alcool, abuzuri alimentare, carenĠe antecedente se noteză consum abuziv de alcool, abuzuri alimentare, carenĠe
nutriĠionale, hiperlipemie úi hiperparatiroidism. Durerea apare după mese úi nutriĠionale, hiperlipemie úi hiperparatiroidism. Durerea apare după mese úi
mai ales după abateri alimentare, cu sediul periombilical sau hipocondrial mai ales după abateri alimentare, cu sediul periombilical sau hipocondrial
drept în interesarea capului pancreasului, în bară úi în hipocondrul stâng. drept în interesarea capului pancreasului, în bară úi în hipocondrul stâng.
Când sunt interesate corpul úi coada pancreasului, uneori sunt adoptate poziĠii Când sunt interesate corpul úi coada pancreasului, uneori sunt adoptate poziĠii
antalgice, în anteflexie sau în cocoú de puúcă. Se asociază manifestări antalgice, în anteflexie sau în cocoú de puúcă. Se asociază manifestări
dispeptice (greaĠă, vărsături, tulburări de tranzit, meteorism abdominal) úi dispeptice (greaĠă, vărsături, tulburări de tranzit, meteorism abdominal) úi
uneori deficit marcat în greutate. uneori deficit marcat în greutate.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


98 98
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pe lângă durere, simptomele funcĠionale mai includ: Pe lângă durere, simptomele funcĠionale mai includ:
- simptome ce reflectă tulburarea funcĠiilor pancreatice - dispepsia - simptome ce reflectă tulburarea funcĠiilor pancreatice - dispepsia
pancreatică. Se întâlneúte mai frecvent în pancreatita cronică úi se pancreatică. Se întâlneúte mai frecvent în pancreatita cronică úi se
caracterizează prin anorexie selectivă faĠă de carne úi grăsimi; uneori poftă de caracterizează prin anorexie selectivă faĠă de carne úi grăsimi; uneori poftă de
mâncare exagerată prin hipoglicemie, cu digestie încetinită úi grea ce conduce mâncare exagerată prin hipoglicemie, cu digestie încetinită úi grea ce conduce
la flatulenĠă úi balonări. la flatulenĠă úi balonări.
Diareea este caracterizată de scaune frecvente, abundente, alb- Diareea este caracterizată de scaune frecvente, abundente, alb-
argiloase, păstoase sau moi, lucioase (conĠinut crescut de grăsimi), fetide în argiloase, păstoase sau moi, lucioase (conĠinut crescut de grăsimi), fetide în
steatoree sau cu prezenĠă de resturi de fibre musculare în creatoree. steatoree sau cu prezenĠă de resturi de fibre musculare în creatoree.
Datorită acestor tulburări de digestie apar secundar fenomene de Datorită acestor tulburări de digestie apar secundar fenomene de
malabsorbĠie, urmate de astenie fizică úi psihică, anemie, emaciere. malabsorbĠie, urmate de astenie fizică úi psihică, anemie, emaciere.
- simptome determinate de raporturile pancraesului cu organele vecine, - simptome determinate de raporturile pancraesului cu organele vecine,
respectiv compresiuni ce dau durere, icter úi produc deformări ale organelor respectiv compresiuni ce dau durere, icter úi produc deformări ale organelor
din jur (duoden, stomac). din jur (duoden, stomac).
Sindromul hiperglicemic (diabetic) este cauzat de insuficienĠa Sindromul hiperglicemic (diabetic) este cauzat de insuficienĠa
pancreasului endocrin (insulină) úi se caracterizează prin simptomele pancreasului endocrin (insulină) úi se caracterizează prin simptomele
diabetului zaharat: polifagie, polidipsie, poliurie, hiperglicemie, glicozurie, diabetului zaharat: polifagie, polidipsie, poliurie, hiperglicemie, glicozurie,
slăbire în greutate. Clinic se traduce printr-o senzaĠie de foame, transpiraĠii slăbire în greutate. Clinic se traduce printr-o senzaĠie de foame, transpiraĠii
intense, simptome generale úi nervoase: astenie, tremurături, agitaĠie, intense, simptome generale úi nervoase: astenie, tremurături, agitaĠie,
convulsii. convulsii.
Examenul fizic nu oferă relaĠii importante decât în cazul patologiei Examenul fizic nu oferă relaĠii importante decât în cazul patologiei
pancreatice, deoarece în mod normal pancresul nu se palpează. pancreatice, deoarece în mod normal pancresul nu se palpează.

Examenele paraclinice sunt de o importanĠă deosebită, mai ales în Examenele paraclinice sunt de o importanĠă deosebită, mai ales în
cazul bolnavilor cu pancreatopatii latente din punct de vedere clinic. Includ cazul bolnavilor cu pancreatopatii latente din punct de vedere clinic. Includ
examen coprologic (după administrarea unui regim alimentar complet timp examen coprologic (după administrarea unui regim alimentar complet timp
de 3 zile), determinarea enzimelor pancreatice în sânge úi urină ca marker al de 3 zile), determinarea enzimelor pancreatice în sânge úi urină ca marker al
fenomenelor de necroză pancreatică, examen radiologic, ecografie, fenomenelor de necroză pancreatică, examen radiologic, ecografie,
tomografia, scintigrama pancreatică. tomografia, scintigrama pancreatică.

Examenul splinei Examenul splinei


Delimitarea splinei úi aprecierea gradului unei splenomegalii se Delimitarea splinei úi aprecierea gradului unei splenomegalii se
realizează prin percuĠie úi palpare, cu bolnavul în decubit lateral drept realizează prin percuĠie úi palpare, cu bolnavul în decubit lateral drept
(genunchiul stâng semiflectat, membrul inferior drept întins, membrul (genunchiul stâng semiflectat, membrul inferior drept întins, membrul
superior drept de-a lungul corpului úi cel stâng ridicat deasupra capului). O superior drept de-a lungul corpului úi cel stâng ridicat deasupra capului). O
splină normală nu este palpabilă în inspir profund. splină normală nu este palpabilă în inspir profund.
Gradele splenomegaliilor (clasificare OMS) sunt: Gradele splenomegaliilor (clasificare OMS) sunt:
- I = splină palpabilă la rebordul costal în inspir profund; - I = splină palpabilă la rebordul costal în inspir profund;
- II = splină palpabilă pe linia medioclaviculară stângă în inspir - II = splină palpabilă pe linia medioclaviculară stângă în inspir
normal, dar fără să depăúescă o linie orizontală ce trece la normal, dar fără să depăúescă o linie orizontală ce trece la
jumătatea distanĠei dintre ombilic úi xifoid; jumătatea distanĠei dintre ombilic úi xifoid;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


99 99
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- III = splină ce depăúeúte această linie, dar fără a depăúi - III = splină ce depăúeúte această linie, dar fără a depăúi
orizontala ce trece prin ombilic; orizontala ce trece prin ombilic;
- IV = splenomegalie ce depăúeúte orizontala ce trece prin - IV = splenomegalie ce depăúeúte orizontala ce trece prin
ombilic; ombilic;
- V = splină ce coboară sub această linie. - V = splină ce coboară sub această linie.
Explorarea paraclinică ce oferă indicaĠiile cele mai exacte este ecografia. Explorarea paraclinică ce oferă indicaĠiile cele mai exacte este ecografia.

Rolul kinetoterapeutului constă în recuperarea complexă în Rolul kinetoterapeutului constă în recuperarea complexă în
diverse patologii digestive, pregătire kinetică pre úi post operatorie în diverse patologii digestive, pregătire kinetică pre úi post operatorie în
cazul unor intervenĠii chirurgicale, posturări, posturi facilitatoare, cazul unor intervenĠii chirurgicale, posturări, posturi facilitatoare,
gimnastică abdominală, kinetoterapie în diabetul zaharat, indicaĠii gimnastică abdominală, kinetoterapie în diabetul zaharat, indicaĠii
privind balneoterapia. privind balneoterapia.

NOğIUNI ANTERIOARE NOğIUNI ANTERIOARE


- Anatomia sistemului digestiv; disciplina ANATOMIE - Anatomia sistemului digestiv; disciplina ANATOMIE
- Fiziologia sistemului digestiv: disciplina FIZIOLOGIE - Fiziologia sistemului digestiv: disciplina FIZIOLOGIE
- Semiologia sistemului digestiv (explorări clinice úi paraclinice); - Semiologia sistemului digestiv (explorări clinice úi paraclinice);
disciplina SEMIOLOGIE disciplina SEMIOLOGIE
- Patologia abdomino-digestivă úi mijloace kinetice de recuperare; - Patologia abdomino-digestivă úi mijloace kinetice de recuperare;
disciplina KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR ABDOMINO- disciplina KINETOTERAPIA AFECğIUNILOR ABDOMINO-
GINECOLOGICE GINECOLOGICE
- MedicaĠia sistemului digestiv; disciplina FARMACOLOGIE - MedicaĠia sistemului digestiv; disciplina FARMACOLOGIE
- Modificări digestive în efort - Kinetoterapia în activităĠi sportive, vol I. - Modificări digestive în efort - Kinetoterapia în activităĠi sportive, vol I.

3. Examenul aparatului renal 3. Examenul aparatului renal

Datorită aúezării lor topografice rinichii beneficiază mai puĠin de Datorită aúezării lor topografice rinichii beneficiază mai puĠin de
mijloacele obiúnuite ale examenului fizic. Totodată afecĠiunile renale pot mijloacele obiúnuite ale examenului fizic. Totodată afecĠiunile renale pot
avea adeseori o simptomatologie atenuată sau să împrumute simptome avea adeseori o simptomatologie atenuată sau să împrumute simptome
generale comune úi altor boli, astfel că evoluĠia multor afecĠiuni renale duce generale comune úi altor boli, astfel că evoluĠia multor afecĠiuni renale duce
spre stadiul final de insuficienĠă renală cronică, stadiu deja ireversibil. Din spre stadiul final de insuficienĠă renală cronică, stadiu deja ireversibil. Din
acestă acuză reiese importanĠa unui interogatoriu amănunĠit, a unui examen acestă acuză reiese importanĠa unui interogatoriu amănunĠit, a unui examen
clinic atent úi competent, a examenelor paraclinice. clinic atent úi competent, a examenelor paraclinice.
La copii úi tineri predomină glomerulonefrita acută focală sau difuză, La copii úi tineri predomină glomerulonefrita acută focală sau difuză,
malformaĠiile renale. La adulĠi predomină glomerulonefrita úi pielonefrita malformaĠiile renale. La adulĠi predomină glomerulonefrita úi pielonefrita
cronică, litiaza renală. La vârstnici se înregistrează hipertrofia úi adenomul de cronică, litiaza renală. La vârstnici se înregistrează hipertrofia úi adenomul de
prostată, insuficienĠa renală cronică. prostată, insuficienĠa renală cronică.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


100 100
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

RepartiĠia pe sexe este următoarea: glomerulonefrita este mai RepartiĠia pe sexe este următoarea: glomerulonefrita este mai
frecventă la bărbaĠi, pielonefrita la femei (datorită particularităĠilor anatomice frecventă la bărbaĠi, pielonefrita la femei (datorită particularităĠilor anatomice
ale uretrei). ale uretrei).
Dintre factorii de mediu úi bolile ce pot provoca leziuni renale amintim Dintre factorii de mediu úi bolile ce pot provoca leziuni renale amintim
pe cele mai frecvente ce pot apare la persoanele ce practică activităĠi pe cele mai frecvente ce pot apare la persoanele ce practică activităĠi
sportive. sportive.
- deshidratarea produsă de eforturi intense la temperaturi - deshidratarea produsă de eforturi intense la temperaturi
ridicate; ridicate;
- frigul, umezeala sunt factori favorizanĠi; - frigul, umezeala sunt factori favorizanĠi;
- alimentaĠia bogată în sare, proteine, lactate, ciocolată - alimentaĠia bogată în sare, proteine, lactate, ciocolată
favorizează litiaza oxalică sau urică úi HTA; favorizează litiaza oxalică sau urică úi HTA;
- úocurile úi traumatismele cu zdrobiri de Ġesuturi pot determina - úocurile úi traumatismele cu zdrobiri de Ġesuturi pot determina
leziuni tubulare grave úi IRA; leziuni tubulare grave úi IRA;
- factorii toxici exogeni (ciuperci, săruri de aur, plumb, mercur) - factorii toxici exogeni (ciuperci, săruri de aur, plumb, mercur)
sau endogeni (disgravidie, acidoza, tulburări disbacteriene sau endogeni (disgravidie, acidoza, tulburări disbacteriene
intestinale în putrefacĠie) pot determina sau favoriza intestinale în putrefacĠie) pot determina sau favoriza
nefropatii; nefropatii;
- medicamente : fenacetina, sulfamidele, fenilbutazona, - medicamente : fenacetina, sulfamidele, fenilbutazona,
barbiturice, gentamicina, kanamicina, neomicina; barbiturice, gentamicina, kanamicina, neomicina;
- diabetul zaharat (sindrom nefrotic, pielonefrită cronică, - diabetul zaharat (sindrom nefrotic, pielonefrită cronică,
necroza papilară); necroza papilară);
- HTA (nefroangioscleroză, IRC, ATS) ; - HTA (nefroangioscleroză, IRC, ATS) ;
- boli digestive: enterocolitele cronice pot fi cauza unei pielo- - boli digestive: enterocolitele cronice pot fi cauza unei pielo-
nefrite sau a unui simdrom entero-renal prin E. colli; abcesele nefrite sau a unui simdrom entero-renal prin E. colli; abcesele
hepatice, hepatita acută, colecistita acută pot realiza hepato- hepatice, hepatita acută, colecistita acută pot realiza hepato-
nefrite; nefrite;
- boli ale căilor urinare: calculi vezicali, stricturi uretrale, cistite - boli ale căilor urinare: calculi vezicali, stricturi uretrale, cistite
cronice pot favoriza pielonefrita sau pielonefroza. cronice pot favoriza pielonefrita sau pielonefroza.
- boli infecĠioase sau parazitare. Scarlatina se asociază frecvent - boli infecĠioase sau parazitare. Scarlatina se asociază frecvent
cu glomerulonefrite sau nefrită interstiĠială. Erizipelul, cu glomerulonefrite sau nefrită interstiĠială. Erizipelul,
reumatismul articular acut, stafilocociile, colibaciloza, reumatismul articular acut, stafilocociile, colibaciloza,
leptospirozele, piodermitele pot conduce la pielonefrite acute. leptospirozele, piodermitele pot conduce la pielonefrite acute.
InfecĠiile acute streptococice úi infecĠiile de focar ocupă úi ele InfecĠiile acute streptococice úi infecĠiile de focar ocupă úi ele
un rol important (infecĠii dentare, amigdalite, angine, sinuzite un rol important (infecĠii dentare, amigdalite, angine, sinuzite
cronice). cronice).

Simptomatologia include: Simptomatologia include:


- simptome generale: alterarea stării generale, astenie, febră, - simptome generale: alterarea stării generale, astenie, febră,
frisoane, transpiraĠii, somnolenĠă. frisoane, transpiraĠii, somnolenĠă.
- simptome din partea altor organe: - simptome din partea altor organe:

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


101 101
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

i. nervoase: cefalee, astenie, tulburări vizuale, prurit, i. nervoase: cefalee, astenie, tulburări vizuale, prurit,
insomnie, agitaĠie psihomotorie, convulsii, precomă úi insomnie, agitaĠie psihomotorie, convulsii, precomă úi
comă; comă;
ii. cardiovasculare: HTA secundară renală. Apare în ii. cardiovasculare: HTA secundară renală. Apare în
afecĠiuni bilaterale (glomerulonefrită acută úi cronică, afecĠiuni bilaterale (glomerulonefrită acută úi cronică,
pilonefrită cronică, rinichi polichistic) sau unilaterale pilonefrită cronică, rinichi polichistic) sau unilaterale
(litiază renală, TBC renal, hidronefroză, cancer renal) ; (litiază renală, TBC renal, hidronefroză, cancer renal) ;
iii. respiratorii: tuse, expectoraĠie, junghi toracic (bronúite iii. respiratorii: tuse, expectoraĠie, junghi toracic (bronúite
cronice, pneumonii úi bronhopneumoniile din IRC); cronice, pneumonii úi bronhopneumoniile din IRC);
respiraĠie Cheyne-Stokes în uremie sau Kussmaul în respiraĠie Cheyne-Stokes în uremie sau Kussmaul în
acidoza metabolică din IRC; halenă amonicală în uremie; acidoza metabolică din IRC; halenă amonicală în uremie;
iv. digestive: anorexie, greĠuri, vărsături, hematemeză úi iv. digestive: anorexie, greĠuri, vărsături, hematemeză úi
melenă (IRC); melenă (IRC);
v. edeme nefritice (alb, moale, lasă godeu, piele lucioasă, v. edeme nefritice (alb, moale, lasă godeu, piele lucioasă,
iniĠial al pleoape úi retromaleolar); edem nefrotic (difuz, iniĠial al pleoape úi retromaleolar); edem nefrotic (difuz,
alb, foarte moale). alb, foarte moale).

Simptomele funcĠionale renale sunt reprezentate de: durere, tulburări Simptomele funcĠionale renale sunt reprezentate de: durere, tulburări
de diureză, tulburări de micĠiune. de diureză, tulburări de micĠiune.
Durerea poate fi localizată lombar, lombo-sacrat, lombo-abdominal sau Durerea poate fi localizată lombar, lombo-sacrat, lombo-abdominal sau
pelviperineal. Durerea reno-uretrală este de regulă violentă, dar poate fi úi pelviperineal. Durerea reno-uretrală este de regulă violentă, dar poate fi úi
surdă, continuă sau intermitentă, spontană sau provocată (efort, mers în surdă, continuă sau intermitentă, spontană sau provocată (efort, mers în
vehicule, sărituri); pate fi calmată de repaos sau tratament. vehicule, sărituri); pate fi calmată de repaos sau tratament.
Colica renală este o durere paroxistică, cu sediul în lombă, de intensitate Colica renală este o durere paroxistică, cu sediul în lombă, de intensitate
foarte mare, continuă, cu exacerbări, însoĠită de o mare stare de agitaĠie foarte mare, continuă, cu exacerbări, însoĠită de o mare stare de agitaĠie
(bolnavul îúi caută poziĠii antalgice). Iradiază pe flanc, în hipogastru, în (bolnavul îúi caută poziĠii antalgice). Iradiază pe flanc, în hipogastru, în
organele genitale, pe faĠa medială a coapsei. Are ca simptome de însoĠire organele genitale, pe faĠa medială a coapsei. Are ca simptome de însoĠire
tenesme vezicale, polakiurie, uneori febră (infecĠie urinară). Este determinată tenesme vezicale, polakiurie, uneori febră (infecĠie urinară). Este determinată
de distensia bazinetului úi calicelor renale, ca o consecinĠă a spasmului de distensia bazinetului úi calicelor renale, ca o consecinĠă a spasmului
ureteral apărut din cauza unui obstacol (calcul, cheag, stricturi, tumori, cuduri ureteral apărut din cauza unui obstacol (calcul, cheag, stricturi, tumori, cuduri
ureterale prin ptoză renală). ureterale prin ptoză renală).
Diureza (gr. disurein=a urina) se referă la procesul de formare úi Diureza (gr. disurein=a urina) se referă la procesul de formare úi
eliminare a urinei. Cantitatea de urină din 24 de ore variază în condiĠii eliminare a urinei. Cantitatea de urină din 24 de ore variază în condiĠii
fiziologice după sex (bărbaĠi 1500-2000 ml; femei 120-1500 ml), ingestia de fiziologice după sex (bărbaĠi 1500-2000 ml; femei 120-1500 ml), ingestia de
lichide úi eliminările prin transpiraĠie. Acestă cantitate variază cu poziĠia: lichide úi eliminările prin transpiraĠie. Acestă cantitate variază cu poziĠia:
creúte în clinostatism, scade în ortostatism. Tulburările de diureză includ: creúte în clinostatism, scade în ortostatism. Tulburările de diureză includ:
poliuria (creúterea volumului urinar peste 2000 ml/24 ore); oligurie (scăderea poliuria (creúterea volumului urinar peste 2000 ml/24 ore); oligurie (scăderea
volumului urinar sub 500 ml /24 ore), oligo-anurie (scăderea volumului volumului urinar sub 500 ml /24 ore), oligo-anurie (scăderea volumului
urinar sub 50 ml /24 ore) úi anurie (încetarea diurezei). urinar sub 50 ml /24 ore) úi anurie (încetarea diurezei).
Tulburările de micĠiune sunt reprezentate de: Tulburările de micĠiune sunt reprezentate de:
- polakiurie = frecvenĠă crescută a micĠiunilor, cauzată de - polakiurie = frecvenĠă crescută a micĠiunilor, cauzată de
afecĠiuni situate în special la nivelul căilor urinare; afecĠiuni situate în special la nivelul căilor urinare;

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


102 102
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- micĠiuni dureroase; disuria reprezintă o dificultate în micĠiune - micĠiuni dureroase; disuria reprezintă o dificultate în micĠiune
(cu sau fără dureri), conducând la micĠiuni prelungite, cu (cu sau fără dureri), conducând la micĠiuni prelungite, cu
scurgere lentă úi persistenĠă de reziduu vezical. scurgere lentă úi persistenĠă de reziduu vezical.
- MicĠiuni imperioase; - MicĠiuni imperioase;
- MicĠiuni incomplete; - MicĠiuni incomplete;
- MicĠiuni imposibile; - MicĠiuni imposibile;
- IncontinenĠa urinară (pierderea controlului conútient asupra - IncontinenĠa urinară (pierderea controlului conútient asupra
conĠinutului vezical). La copii se numeúte enurezis. conĠinutului vezical). La copii se numeúte enurezis.

Examenul obiectiv. Dintre cele 4 metode ale examenului fizic cea mai Examenul obiectiv. Dintre cele 4 metode ale examenului fizic cea mai
importantă este palparea. De obicei rinichii nu se pot palpa. La indivizii importantă este palparea. De obicei rinichii nu se pot palpa. La indivizii
slabi, cu peretele abdominal flasc, se palpează polul inferior al rinichiului slabi, cu peretele abdominal flasc, se palpează polul inferior al rinichiului
drept. Când rinichiul devine palpabil este vorba de un rinichi mare sau ptozat. drept. Când rinichiul devine palpabil este vorba de un rinichi mare sau ptozat.
Punctele dureroase renale úi uretrale sunt: Punctele dureroase renale úi uretrale sunt:
a) Anterioare: a) Anterioare:
- punctul ureteral superior sau sub costal, situat la intersecĠia - punctul ureteral superior sau sub costal, situat la intersecĠia
dintre orizontala dusă prin ombilic úi linia verticală dusă prin dintre orizontala dusă prin ombilic úi linia verticală dusă prin
punctul MacBurney, sensibil la afectarea bazinetului; punctul MacBurney, sensibil la afectarea bazinetului;
- punctul ureteral mijlociu, situat la încruciúarea cu marile vase; - punctul ureteral mijlociu, situat la încruciúarea cu marile vase;
- punctul supraintraspinos (spina iliacă anterosuperioară); - punctul supraintraspinos (spina iliacă anterosuperioară);
- punctul ureteral inferior, perceput rectal. - punctul ureteral inferior, perceput rectal.
b) Posterioare: b) Posterioare:
- costovertebral (coasta XII cu coloana); - costovertebral (coasta XII cu coloana);
- costomuscular (coasta XII cu muúchii paravertebrali). - costomuscular (coasta XII cu muúchii paravertebrali).
Sunt sensibile în litiaza renală, pielonefrita acută úi abcesul renal. Sunt sensibile în litiaza renală, pielonefrita acută úi abcesul renal.
Vezica urinară când este goală nu poate fi palpată. Când se umple Vezica urinară când este goală nu poate fi palpată. Când se umple
devine organ abdominal úi se palpează deasupra simfizei pubiene. RetenĠia de devine organ abdominal úi se palpează deasupra simfizei pubiene. RetenĠia de
urină cu distensie determină apariĠia globului vezical. urină cu distensie determină apariĠia globului vezical.
PercuĠia este utilizată prin manevra Giordano (percuĠia regiunii PercuĠia este utilizată prin manevra Giordano (percuĠia regiunii
lombare); pozitivă în colici renale, infecĠii renale acute, infarct renal, lombare); pozitivă în colici renale, infecĠii renale acute, infarct renal,
glomerulonefrită acută. glomerulonefrită acută.

1.7. Laborator – Explorarea biochimică a efortului. 1.7. Laborator – Explorarea biochimică a efortului.

Explorările paraclinice includ: Explorările paraclinice includ:


- examenul urinei. Recoltarea se realizeză dimineaĠa, în condiĠii - examenul urinei. Recoltarea se realizeză dimineaĠa, în condiĠii
de toaletă riguroasă a organelor genitale externe úi în de toaletă riguroasă a organelor genitale externe úi în
recipiente curate. Se realizează examenul macroscopic, pH-ul recipiente curate. Se realizează examenul macroscopic, pH-ul
urinar, prezenĠa proteinuriei, hematuriei, piuriei, glicozuriei, urinar, prezenĠa proteinuriei, hematuriei, piuriei, glicozuriei,

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


103 103
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

urobilinogenul úi urobilinuria, examenul sedimentului urinar urobilinogenul úi urobilinuria, examenul sedimentului urinar
(prezenĠa hematiilor, leucocitelor, cilinduriei, cristaluriei - (prezenĠa hematiilor, leucocitelor, cilinduriei, cristaluriei -
cristale de acid uric, cisteină úi oxalat de calciu), examenul cristale de acid uric, cisteină úi oxalat de calciu), examenul
bacteriologic (urocultura). bacteriologic (urocultura).
- examenul sângelui. Se realizează datorită rolului rinichiului în - examenul sângelui. Se realizează datorită rolului rinichiului în
depurarea organismului. Se dozează ureea sanguină, depurarea organismului. Se dozează ureea sanguină,
creatinina, acidul uric; se mai determină pH-ul sanguin, creatinina, acidul uric; se mai determină pH-ul sanguin,
ionograma. ionograma.
- probe de diluĠie úi concentraĠie; - probe de diluĠie úi concentraĠie;
- clearence-ul la creatinină; - clearence-ul la creatinină;
- examen radiologic pe gol; urografii; - examen radiologic pe gol; urografii;
- scintigramă úi ecografie renală; - scintigramă úi ecografie renală;
- puncĠie biopsie renală; explorări imunologice. - puncĠie biopsie renală; explorări imunologice.

NOğIUNI ANTERIOARE NOğIUNI ANTERIOARE


- Anatomia sistemului excretor renal; disciplina ANATOMIE - Anatomia sistemului excretor renal; disciplina ANATOMIE
- Fiziologia sistemului excretor renal: disciplina FIZIOLOGIE - Fiziologia sistemului excretor renal: disciplina FIZIOLOGIE
- Semiologia excretor renal (explorări clinice úi paraclinice); disciplina - Semiologia excretor renal (explorări clinice úi paraclinice); disciplina
SEMIOLOGIE SEMIOLOGIE
- MedicaĠia sistemului excretor renal; disciplina FARMACOLOGIE - MedicaĠia sistemului excretor renal; disciplina FARMACOLOGIE
- Modificări renale în efort - Kinetoterapia în acrivităĠi sportive, vol I. - Modificări renale în efort - Kinetoterapia în acrivităĠi sportive, vol I.

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


104 104
1.4. CABINETUL DE ANTROPOLOGIE ùI 1.4. CABINETUL DE ANTROPOLOGIE ùI
EVALUARE A STĂRII DE NUTRIğIE EVALUARE A STĂRII DE NUTRIğIE
DE CE? DE CE?

Obiectivele urmărite prin studiul dezvoltării fizice la sportivi sunt: Obiectivele urmărite prin studiul dezvoltării fizice la sportivi sunt:
- stabilirea gradului de dezvoltare fizică în raport cu vârsta úi sexul, - stabilirea gradului de dezvoltare fizică în raport cu vârsta úi sexul,
comparativ cu populaĠia nesportivă; comparativ cu populaĠia nesportivă;
- aprecierea vârstei fiziologice în raport cu gradul dezvoltării fizice; - aprecierea vârstei fiziologice în raport cu gradul dezvoltării fizice;
- orientarea sportivului spre ramura de sport cea mai indicată; - orientarea sportivului spre ramura de sport cea mai indicată;
- stabilirea exerciĠiilor cele mai convenabile pentru asigurarea unei - stabilirea exerciĠiilor cele mai convenabile pentru asigurarea unei
dezvoltări fizice armonioase; dezvoltări fizice armonioase;
- depistarea deficienĠelor fizice úI indicarea mijloacelor de corecĠie; - depistarea deficienĠelor fizice úI indicarea mijloacelor de corecĠie;
- urmărirea dezvoltării sub influenĠa practicării sistematice a exerciĠiilor - urmărirea dezvoltării sub influenĠa practicării sistematice a exerciĠiilor
fizice. fizice.

Rolul kinetoterapeutului – depistarea cât mai precoce a deficienĠelor Rolul kinetoterapeutului – depistarea cât mai precoce a deficienĠelor
fizice, profilaxie úi corecĠie; identificare factorilor favorizanĠi; intervenĠie în fizice, profilaxie úi corecĠie; identificare factorilor favorizanĠi; intervenĠie în
modelarea procesului de antrenament împreună cu antrenorul pentru modelarea procesului de antrenament împreună cu antrenorul pentru
eliminarea factorilor favorizanĠi. eliminarea factorilor favorizanĠi.

În cadrul acestui cabinet se utilizează metode somatometrice úi În cadrul acestui cabinet se utilizează metode somatometrice úi
somatoscopice în evaluarea dezvoltării fizice la sportivi. somatoscopice în evaluarea dezvoltării fizice la sportivi.

Examenul somatoscopic constă în inspecĠia vizuală a corpului Examenul somatoscopic constă în inspecĠia vizuală a corpului
subiectului, din faĠă, din spate úi profil, cercetându-se metodic caracterele subiectului, din faĠă, din spate úi profil, cercetându-se metodic caracterele
globale úi segmentare, în mod static úi dinamic. Deúi subiectivă în esenĠa sa, globale úi segmentare, în mod static úi dinamic. Deúi subiectivă în esenĠa sa,
somatoscopia efectuându-se predominant prin intermediul organelor de simĠ somatoscopia efectuându-se predominant prin intermediul organelor de simĠ
ale examinatorului, ea are o importanĠă deosebită în medicina sportivă, ale examinatorului, ea are o importanĠă deosebită în medicina sportivă,
constituind primul element component al examenului clinic, bogat în constituind primul element component al examenului clinic, bogat în
informaĠie, care, deúi nu se exprimă în unităĠi concrete de măsură, permite o informaĠie, care, deúi nu se exprimă în unităĠi concrete de măsură, permite o
apreciere globală úi segmentară, a cărei etichetare contribuie la diagnosticul apreciere globală úi segmentară, a cărei etichetare contribuie la diagnosticul
stării de sănătate, a dezvoltării fizice úi biomotrice. Somatoscopia va fi stării de sănătate, a dezvoltării fizice úi biomotrice. Somatoscopia va fi
completată cu examinarea subiectului la cadrul antropometric de simetrie, completată cu examinarea subiectului la cadrul antropometric de simetrie,
sau alte investigaĠii privind coloana vertebrală, planta, toracele, care sau alte investigaĠii privind coloana vertebrală, planta, toracele, care
măresc aria cunoaúterii úi cresc precizia úi fineĠea diagnosticului. măresc aria cunoaúterii úi cresc precizia úi fineĠea diagnosticului.

Examenul somatoscopic se efectuează de către medic sau kinetoterapeut, în Examenul somatoscopic se efectuează de către medic sau kinetoterapeut, în
prezenĠa profesorului de educaĠie fizică sau antrenorului. Se cercetează mai prezenĠa profesorului de educaĠie fizică sau antrenorului. Se cercetează mai
întâi caracterele globale úi anume: întâi caracterele globale úi anume:
- statura, care permite clasificarea subiecĠilor în normosomi; - statura, care permite clasificarea subiecĠilor în normosomi;
- hipersomi úi hiposomi; normolini, longilini úi brevilini; - hipersomi úi hiposomi; normolini, longilini úi brevilini;

105 105
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- starea de nutriĠie, care va conduce la etichetarea subiecĠilor ca: - starea de nutriĠie, care va conduce la etichetarea subiecĠilor ca:
normotrofici, hipertrofici úi hipotrofic (sau normoponderal, hiperponderal úi normotrofici, hipertrofici úi hipotrofic (sau normoponderal, hiperponderal úi
hipoponderal), deúi în mod obiectiv această clasificare poate fi atribuită după hipoponderal), deúi în mod obiectiv această clasificare poate fi atribuită după
determinarea greutăĠii corporale úi raportarea acesteia la valorile standard, determinarea greutăĠii corporale úi raportarea acesteia la valorile standard,
considerate ca valori medii pe Ġară ; considerate ca valori medii pe Ġară ;
- atitudinea globală a corpului, pe care o apreciem ca normală, sau - atitudinea globală a corpului, pe care o apreciem ca normală, sau
atitudine deficientă global sau segmentar (global cifotică, lordotică, scoliotică atitudine deficientă global sau segmentar (global cifotică, lordotică, scoliotică
sau plan rigidă; de asemenea, apreciem deficienĠele de atitudine segmentare: sau plan rigidă; de asemenea, apreciem deficienĠele de atitudine segmentare:
umeri aduúi, genunchi în flexie sau în hiperextensie etc.); umeri aduúi, genunchi în flexie sau în hiperextensie etc.);
- proporĠionalitatea dintre ansamblul somatic úi părĠile (segmentele) - proporĠionalitatea dintre ansamblul somatic úi părĠile (segmentele)
sale úI dintre acestea, între ele; sale úI dintre acestea, între ele;
- concordanĠa dintre vârsta biologică úi vârsta cronologică, prin - concordanĠa dintre vârsta biologică úi vârsta cronologică, prin
aprecierea nivelului creúterii úi dezvoltării somato-ponderale, comparativ cu aprecierea nivelului creúterii úi dezvoltării somato-ponderale, comparativ cu
dezvoltarea caracterelor endocrine úi a celor psiho-intelectuale (la care se pot dezvoltarea caracterelor endocrine úi a celor psiho-intelectuale (la care se pot
adăuga caractere ce definesc vârsta dentară úi vârsta osoasă); adăuga caractere ce definesc vârsta dentară úi vârsta osoasă);
- tegumentele úi fanerele, apreciindu-se modificările patologice ale - tegumentele úi fanerele, apreciindu-se modificările patologice ale
tegumentelor, mucoaselor, părului úi unghiilor; tegumentelor, mucoaselor, părului úi unghiilor;
- elemente ale sistemului limfatic, prin inspecĠia úi palparea - elemente ale sistemului limfatic, prin inspecĠia úi palparea
ganglionilor limfatici; ganglionilor limfatici;
- Ġesutul celular subcutanat, apreciindu-se grosimea stratului adipos - Ġesutul celular subcutanat, apreciindu-se grosimea stratului adipos
subcutanat, plica abdominală determinată manual sau prin aparate speciale. subcutanat, plica abdominală determinată manual sau prin aparate speciale.
Se apreciază ca normal plica abdominală de 1cm grosime la bărbaĠi úi până la Se apreciază ca normal plica abdominală de 1cm grosime la bărbaĠi úi până la
1.5 cm la femei. Se notează de asemenea caracterul distribuĠiei topografice a 1.5 cm la femei. Se notează de asemenea caracterul distribuĠiei topografice a
Ġesutului celular subcutanat; Ġesutului celular subcutanat;
- muúchii scheletici - se apreciază ca formă, relief, tonus, în funcĠie de - muúchii scheletici - se apreciază ca formă, relief, tonus, în funcĠie de
sex, vârstă, biotip somatic, profesiunea úi sportul practicat; sex, vârstă, biotip somatic, profesiunea úi sportul practicat;
- oasele, se apreciază ca dimensiuni (lungime, grosime), formă - oasele, se apreciază ca dimensiuni (lungime, grosime), formă
(normală sau cu abateri de la aceasta), eventuale sechele după rahitism, boli (normală sau cu abateri de la aceasta), eventuale sechele după rahitism, boli
sau traumatisme; sau traumatisme;
- articulaĠiile úi mobilitatea articulară se examinează prin testarea - articulaĠiile úi mobilitatea articulară se examinează prin testarea
activă úi pasivă a articulaĠiilor coloanei vertebrale, centurii scapulare úi activă úi pasivă a articulaĠiilor coloanei vertebrale, centurii scapulare úi
pelviene, membrelor superioare úi inferioare, apreciindu-se existenĠa úi pelviene, membrelor superioare úi inferioare, apreciindu-se existenĠa úi
amplitudinea miúcării, absenĠa sau limitarea acestora; amplitudinea miúcării, absenĠa sau limitarea acestora;
- motricitatea subiectului, spontană sau provocată, atitudinea sa în - motricitatea subiectului, spontană sau provocată, atitudinea sa în
timpul examinării, cooperarea sau necooperarea acestuia úi alte elemente timpul examinării, cooperarea sau necooperarea acestuia úi alte elemente
comportamentale, capabile să aducă informaĠii asupra tipului de sistem comportamentale, capabile să aducă informaĠii asupra tipului de sistem
nervos central. nervos central.

Somatoscopia globală urmăreúte úi depistarea deficienĠelor fizice Somatoscopia globală urmăreúte úi depistarea deficienĠelor fizice
globale, care, asociate cu cele fizice segmentare permit diagnosticarea formei globale, care, asociate cu cele fizice segmentare permit diagnosticarea formei
úI gradului deficienĠelor, respectiv dirijarea lor pentru corectarea sau úI gradului deficienĠelor, respectiv dirijarea lor pentru corectarea sau
recuperarea, la nivelul úcolii. DeficienĠele de gradul I úI II se recuperează la recuperarea, la nivelul úcolii. DeficienĠele de gradul I úI II se recuperează la

106 106
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

nivelul cabinetului de CFM úi a sălii de gimnastică medicală din policlinică nivelul cabinetului de CFM úi a sălii de gimnastică medicală din policlinică
pentru sportivi; deficienĠele de gradul III se îndrumă la nivelul instituĠiilor pentru sportivi; deficienĠele de gradul III se îndrumă la nivelul instituĠiilor
medicale specializate (ortopedie, chirurgie, endocrinologie etc.) ca úi medicale specializate (ortopedie, chirurgie, endocrinologie etc.) ca úi
deficienĠele de grad IV, în vederea tratamentului ortopedico-chirurgical sau deficienĠele de grad IV, în vederea tratamentului ortopedico-chirurgical sau
de altă specialitate necesar, precum úi pentru programul recuperator. de altă specialitate necesar, precum úi pentru programul recuperator.

Volum III Volum III


A.3. Deficiente fizice la sportivi A.3. Deficiente fizice la sportivi

Somatoscopia segmentară constă în cercetarea caracterelor morfo- Somatoscopia segmentară constă în cercetarea caracterelor morfo-
funcĠionale ale regiunilor, părĠilor úi segmentelor corpului, în mod metodic, funcĠionale ale regiunilor, părĠilor úi segmentelor corpului, în mod metodic,
de sus în jos, în următoarea succesiune: capul, faĠa úi gâtul, trunchiul, de sus în jos, în următoarea succesiune: capul, faĠa úi gâtul, trunchiul,
respectiv toracele úi abdomenul, membrele superioare, spatele, bazinul úi respectiv toracele úi abdomenul, membrele superioare, spatele, bazinul úi
membrele inferioare; membrele inferioare;

- capul, faĠa úi gâtul oferă elemente de particularizare psiho-individuală a - capul, faĠa úi gâtul oferă elemente de particularizare psiho-individuală a
subiectului normal úi posibilitatea identificării unor abateri de la normal, subiectului normal úi posibilitatea identificării unor abateri de la normal,
privind forma úi mărimea, asimetii, cicatrice, sechele de paralizie, privind forma úi mărimea, asimetii, cicatrice, sechele de paralizie,
malformaĠii congenitale, deformaĠii căpătate după boli sau traumatisme, malformaĠii congenitale, deformaĠii căpătate după boli sau traumatisme,
ticuri etc.; ticuri etc.;

- spatele se examinează somatoscopic în ansamblu úi pe zone, apreciindu- - spatele se examinează somatoscopic în ansamblu úi pe zone, apreciindu-
se coloana vertebrală, masele musculare, curburile vertebrale, forma úi se coloana vertebrală, masele musculare, curburile vertebrale, forma úi
dimensiunea lor, precum úi eventualele abateri de la normal ale acestuia, dimensiunea lor, precum úi eventualele abateri de la normal ale acestuia,
evidenĠiate úi prin examinarea cu firul cu plumb úi săgeata cervicală úi evidenĠiate úi prin examinarea cu firul cu plumb úi săgeata cervicală úi
lombară. lombară.
DeficienĠele fizice ale spatelui (spate rotund, spate cifotic, scoliotic, DeficienĠele fizice ale spatelui (spate rotund, spate cifotic, scoliotic,
plan) úi ale elementelor somatice asociate, sunt notate în fiúa subiectului, în plan) úi ale elementelor somatice asociate, sunt notate în fiúa subiectului, în
vederea tratamentului corectiv sau recuperator ce trebuie urmat; vederea tratamentului corectiv sau recuperator ce trebuie urmat;
- trunchiul, respectiv toracele úi abdomenul, dau informaĠii cu privire - trunchiul, respectiv toracele úi abdomenul, dau informaĠii cu privire
la forma úi funcĠiile lor sau la deformaĠiile úI deficienĠele morfo-funcĠionale; la forma úi funcĠiile lor sau la deformaĠiile úI deficienĠele morfo-funcĠionale;
Toracele normal conformat este simetric, cu claviculele uúor Toracele normal conformat este simetric, cu claviculele uúor
proeminente úi orizontale, fose supra- úi subclaviculare schiĠate, scapule lipite proeminente úi orizontale, fose supra- úi subclaviculare schiĠate, scapule lipite
de torace, formă de trunchi de con cu diametrul antroposterior mai mic decât de torace, formă de trunchi de con cu diametrul antroposterior mai mic decât
cel transversal, respiraĠii ritmice úi simetrice. cel transversal, respiraĠii ritmice úi simetrice.

107 107
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel 8 . Aspecte patologice ale toracelui Tabel 8 . Aspecte patologice ale toracelui

Aspecte patologice Caracteristici Aspecte patologice Caracteristici

A. DeformaĠii simetrice (bilaterale A. DeformaĠii simetrice (bilaterale


Torace emfizematos Diametru AP mai mare decât cel transversal, fose supra- Torace emfizematos Diametru AP mai mare decât cel transversal, fose supra-
(globulos, în butoi) úi subclaviculare úterse, coaste orizontalizate, dilatarea úi (globulos, în butoi) úi subclaviculare úterse, coaste orizontalizate, dilatarea úi
útergerea spaĠiilor intercostale, unghi epigastric obtuz, útergerea spaĠiilor intercostale, unghi epigastric obtuz,
torage rigid în inspir permanent torage rigid în inspir permanent
Torace astenic Reducerea marcată a maselor musculare, micúorarea Torace astenic Reducerea marcată a maselor musculare, micúorarea
(paralitic) diametrului anteroposterior, unghi xifoidian ascuĠit, (paralitic) diametrului anteroposterior, unghi xifoidian ascuĠit,
coaste înclinate cu spaĠiu intercostal micúorat, fose supra- coaste înclinate cu spaĠiu intercostal micúorat, fose supra-
úi subclaviculare evidente, scapule detaúate de torace , cu úi subclaviculare evidente, scapule detaúate de torace , cu
aspect de aripi (scapule alatae), torace alungit úi strâmt aspect de aripi (scapule alatae), torace alungit úi strâmt
Torace Cavitate cu deschiderea anterioară în jumătatea inferioară Torace Cavitate cu deschiderea anterioară în jumătatea inferioară
infundibuliform a sternului infundibuliform a sternului
(torace de pantofar) (torace de pantofar)
Torace conoid PorĠiunea inferioară dilatată iar cea superioară de aspect Torace conoid PorĠiunea inferioară dilatată iar cea superioară de aspect
(clopot) normal (clopot) normal
Torace adenopatic Dilatarea porĠiunii superioare Torace adenopatic Dilatarea porĠiunii superioare
(pâlnie) (pâlnie)
Torace rahitic Deformări la nivelul sternului (stern în carenă), la nivelul Torace rahitic Deformări la nivelul sternului (stern în carenă), la nivelul
coloanei vertebrale (cifoză), la nivelul articulaĠiilor coloanei vertebrale (cifoză), la nivelul articulaĠiilor
condrocostale bilaterale (mătănii costale) condrocostale bilaterale (mătănii costale)
Torace cifotic Accentuarea cifozei dorsale Torace cifotic Accentuarea cifozei dorsale
Torace lordotic Deschiderea posteriaoră a coloanei vertebrale Torace lordotic Deschiderea posteriaoră a coloanei vertebrale
Torace cifolordotic Asocierea cifozei cu lordoza Torace cifolordotic Asocierea cifozei cu lordoza
B. DeformaĠii toracice unilaterale B. DeformaĠii toracice unilaterale
De origine veretebrală Scolioze dextro úi sinistroconvexe De origine veretebrală Scolioze dextro úi sinistroconvexe
Dilatarea unui Pleurezii masive, tumori voluminoase, cardiomegalii Dilatarea unui Pleurezii masive, tumori voluminoase, cardiomegalii
hemitorace hemitorace
RetracĠia unui Atelectazie, simfize pleuropericardice, pahipleurită, RetracĠia unui Atelectazie, simfize pleuropericardice, pahipleurită,
hemitorace toracoplastii hemitorace toracoplastii

- bazinul se examinează ca formă, mărime úi poziĠie mai ales că aceasta - bazinul se examinează ca formă, mărime úi poziĠie mai ales că aceasta
reprezintă cheia poziĠiei coloanei vertebrale. Eventualele abateri ale reprezintă cheia poziĠiei coloanei vertebrale. Eventualele abateri ale
bazinului se examinează în corelare cu celelalte deficienĠe pe care le bazinului se examinează în corelare cu celelalte deficienĠe pe care le
poate induce sau care poate fi asociat (membre inferioare, coloana poate induce sau care poate fi asociat (membre inferioare, coloana
vertebrală); vertebrală);

- membrele superioare se examinează comparativ dreapta-stânga, - membrele superioare se examinează comparativ dreapta-stânga,
apreciindu-se normalitatea lor úi eventualele abateri de la normal. O apreciindu-se normalitatea lor úi eventualele abateri de la normal. O
atenĠie deosebită va fi acordată mâinii úi degetelor, integrităĠii atenĠie deosebită va fi acordată mâinii úi degetelor, integrităĠii
morfologice a acestora, mai ales la subiecĠii din ramurile sportive în care morfologice a acestora, mai ales la subiecĠii din ramurile sportive în care

108 108
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

aceútia au contact manual cu mingea, lucrează cu obiecte, aparate sau aceútia au contact manual cu mingea, lucrează cu obiecte, aparate sau
partener; partener;

- membrele inferioare, se examinează ca formă úi dimensiune (lungime, - membrele inferioare, se examinează ca formă úi dimensiune (lungime,
grosime) comparativ stânga-dreapta. Vom acorda o atenĠie deosebită grosime) comparativ stânga-dreapta. Vom acorda o atenĠie deosebită
genunchiului úi piciorului, punând subiectul să execute diferite miúcări genunchiului úi piciorului, punând subiectul să execute diferite miúcări
capabile să evidenĠieze integritatea morfologică úi funcĠională a acestora. capabile să evidenĠieze integritatea morfologică úi funcĠională a acestora.
Examinarea piciorului se va întregi prin examene complementare ca: Examinarea piciorului se va întregi prin examene complementare ca:
amprenta palmară (plantograma), presograma úi altele; amprenta palmară (plantograma), presograma úi altele;

Examenul somatoscopic, parĠial úi segmentar, se întregeúte cu alte Examenul somatoscopic, parĠial úi segmentar, se întregeúte cu alte
examinări paraclinice ca: radiografia, examenul cu fir de plumb al coloanei examinări paraclinice ca: radiografia, examenul cu fir de plumb al coloanei
vertebrale, plantograma, examenul subiectului la cadrul antropometric de vertebrale, plantograma, examenul subiectului la cadrul antropometric de
simetrie (CAS) din faĠă, din spate úi din profil, cu fotograma sau videograma simetrie (CAS) din faĠă, din spate úi din profil, cu fotograma sau videograma
acestuia, cu datarea úi menĠionarea tehnicilor video folosite, pentru acestuia, cu datarea úi menĠionarea tehnicilor video folosite, pentru
compararea cu alte examinări ulterioare. compararea cu alte examinări ulterioare.
Diagnosticul de postură ortostatică satisfăcătoare, bună sau foarte Diagnosticul de postură ortostatică satisfăcătoare, bună sau foarte
bună, trebuie pus în funcĠie de corectitudinea raporturilor dintre segmente, bună, trebuie pus în funcĠie de corectitudinea raporturilor dintre segmente,
echilibrul corpului în spaĠiu faĠă de poligonul de susĠinere, linia de gravitaĠie, echilibrul corpului în spaĠiu faĠă de poligonul de susĠinere, linia de gravitaĠie,
raportată de firul la punctul 0 al cadrului antropometric. În acest fel este raportată de firul la punctul 0 al cadrului antropometric. În acest fel este
permisă examinarea, prin vizualizarea subiectului în trei poziĠii: din faĠă, din permisă examinarea, prin vizualizarea subiectului în trei poziĠii: din faĠă, din
profil úi din spate, în poziĠie statică, dinamică úi în poziĠia specifică probei. profil úi din spate, în poziĠie statică, dinamică úi în poziĠia specifică probei.
CalităĠile posturii ortostatice sunt: bună verticalizare, capabilă de performanĠe CalităĠile posturii ortostatice sunt: bună verticalizare, capabilă de performanĠe
praxice stato úi telekinetice. praxice stato úi telekinetice.
Elementele care se remarcă se referă la simetria corporală, armonia în Elementele care se remarcă se referă la simetria corporală, armonia în
dezvoltare a unei jumătăĠi de corp faĠă de cealaltă, a regiunii inferioare a dezvoltare a unei jumătăĠi de corp faĠă de cealaltă, a regiunii inferioare a
corpului faĠă de cea superioară úi pun în evidenĠă asimetriile. De asemenea, corpului faĠă de cea superioară úi pun în evidenĠă asimetriile. De asemenea,
evidenĠiază prezenĠa curburilor normale fiziologice sau patologice úI permite evidenĠiază prezenĠa curburilor normale fiziologice sau patologice úI permite
examinarea comportării lor în poziĠia specifică a sportului respectiv, moment examinarea comportării lor în poziĠia specifică a sportului respectiv, moment
în care ele se pot úterge sau se pot accentua. în care ele se pot úterge sau se pot accentua.

Examenul antropometric are ca scop evaluarea nivelului de creútere Examenul antropometric are ca scop evaluarea nivelului de creútere
a gradului de dezvoltare fizică, elemente deosebit de importante în educaĠia a gradului de dezvoltare fizică, elemente deosebit de importante în educaĠia
fizică úI sport, în medicina sportivă, pediatrie, igienă úcolară úI alte discipline fizică úI sport, în medicina sportivă, pediatrie, igienă úcolară úI alte discipline
medicale sau paramedicale. medicale sau paramedicale.
Ca metodă de evaluare paraclinică a procesului biologic complex de Ca metodă de evaluare paraclinică a procesului biologic complex de
creútere úi dezvoltare, antropometria diferă de somatoscopie prin caracterul creútere úi dezvoltare, antropometria diferă de somatoscopie prin caracterul
său obiectiv, rezultatele fiind exprimate în unităĠi de măsură concrete (cm, kg său obiectiv, rezultatele fiind exprimate în unităĠi de măsură concrete (cm, kg
etc.). Caracterul analitic al antropometriei se adaugă celui de sinteză al etc.). Caracterul analitic al antropometriei se adaugă celui de sinteză al
somatoscopiei, completându-se úi întregindu-se reciproc. somatoscopiei, completându-se úi întregindu-se reciproc.
Examenul antropometric va oferi datele absolute principalelor Examenul antropometric va oferi datele absolute principalelor
caractere antropofiziometrice din următoarele grupe: caractere antropofiziometrice din următoarele grupe:

109 109
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

-dimensiuni longitudinale: statura, bustul, lungimea membrelor -dimensiuni longitudinale: statura, bustul, lungimea membrelor
superioare úi inferioare; superioare úi inferioare;
-dimensiuni transversale: diametrul biacromial, diametrul -dimensiuni transversale: diametrul biacromial, diametrul
transversal al toracelui, diametrul bitrohanterian úi anvergura; transversal al toracelui, diametrul bitrohanterian úi anvergura;
-dimensiuni circulare: perimetrul toracelui, abdomenului, braĠelor, -dimensiuni circulare: perimetrul toracelui, abdomenului, braĠelor,
antebraĠelor, coapselor úi gambelor; antebraĠelor, coapselor úi gambelor;
-dimensiuni sagitale: diametrul toracic anteroposterior; -dimensiuni sagitale: diametrul toracic anteroposterior;
-dimensiuni ale masei somatice: greutatea corporală; -dimensiuni ale masei somatice: greutatea corporală;
-date fiziometrice: forĠa dinamometrică a flexorilor mâinii úi a -date fiziometrice: forĠa dinamometrică a flexorilor mâinii úi a
musculaturii spatelui (forĠa scapulară úi lombară). musculaturii spatelui (forĠa scapulară úi lombară).

Acest examen furnizează date asupra dezvoltării, prin măsurare Acest examen furnizează date asupra dezvoltării, prin măsurare
directă a unor dimensiuni corporale. Aparatura de măsurat: taliometrul, directă a unor dimensiuni corporale. Aparatura de măsurat: taliometrul,
banda metrică, compasul, goniometrul, adipocentimetrul, miotonometrul, banda metrică, compasul, goniometrul, adipocentimetrul, miotonometrul,
dinamometrul, scăriĠa pentru mobilitate. dinamometrul, scăriĠa pentru mobilitate.

Statura este condiĠionată genetic, influenĠa ereditară fiind de 10 ori Statura este condiĠionată genetic, influenĠa ereditară fiind de 10 ori
mai puternică faĠă de cea a condiĠiilor de mediu. CondiĠiile de mediu dar si mai puternică faĠă de cea a condiĠiilor de mediu. CondiĠiile de mediu dar si
efortul incorect dozat o pot influenĠa în oarecare măsură. efortul incorect dozat o pot influenĠa în oarecare măsură.
SemnificaĠia măsurătorii staturii este următoarea: în ea sunt cuprinse SemnificaĠia măsurătorii staturii este următoarea: în ea sunt cuprinse
înălĠimea capului, a gâtului, a trunchiului úI a membrelor inferioare. Aceste înălĠimea capului, a gâtului, a trunchiului úI a membrelor inferioare. Aceste
componente variază independent în procesul de creútere, de exemplu, doi componente variază independent în procesul de creútere, de exemplu, doi
indivizi de aceeaúi statură pot avea proporĠii diferite - aspect foarte important indivizi de aceeaúi statură pot avea proporĠii diferite - aspect foarte important
în activitatea sportivă. În general, statura caracterizează destul de bine în activitatea sportivă. În general, statura caracterizează destul de bine
dezvoltarea individului úi este mărimea faĠă de care se pot raporta toate dezvoltarea individului úi este mărimea faĠă de care se pot raporta toate
celelalte măsurători antropometrice. celelalte măsurători antropometrice.
În somatoscopia lui Scheldon - toate valorile măsurate sunt raportate În somatoscopia lui Scheldon - toate valorile măsurate sunt raportate
procentual la statură. În specia umană scala taliilor normale se întinde pentru procentual la statură. În specia umană scala taliilor normale se întinde pentru
populaĠia adultă între 1.35-1.90m, cu variaĠii între staturi foarte înalte, mai populaĠia adultă între 1.35-1.90m, cu variaĠii între staturi foarte înalte, mai
mari de 2.00m úi foarte mici, sub 1.20m. În România, clasificarea este mari de 2.00m úi foarte mici, sub 1.20m. În România, clasificarea este
estimată astfel: estimată astfel:
- statura înaltă: bărbaĠi peste 180 cm, femei peste 170 cm; - statura înaltă: bărbaĠi peste 180 cm, femei peste 170 cm;
- statura medie: bărbaĠi 170 – 180 cm, femei 160 – 170 cm; - statura medie: bărbaĠi 170 – 180 cm, femei 160 – 170 cm;
- statura mică: bărbaĠi sub 160 cm, femei sub 150 cm. - statura mică: bărbaĠi sub 160 cm, femei sub 150 cm.
În sport, cerinĠele sunt extrem de diferite: de la staturi mici În sport, cerinĠele sunt extrem de diferite: de la staturi mici
(gimnastică artistică) la staturi foarte înalte (baschet). Este important de útiut, (gimnastică artistică) la staturi foarte înalte (baschet). Este important de útiut,
în ce categorie se încadrează sportivul nostru la momentul selecĠiei sportive. în ce categorie se încadrează sportivul nostru la momentul selecĠiei sportive.
De aceea s-au elaborat grafice privind evoluĠia staturii úi greutăĠii pe ani de De aceea s-au elaborat grafice privind evoluĠia staturii úi greutăĠii pe ani de
vârstă úi sexe, în funcĠie de care putem elabora răspunsul cerut. vârstă úi sexe, în funcĠie de care putem elabora răspunsul cerut.

Bustul măsurat din aúezat pe un scaun cuprinde distanĠa între planul Bustul măsurat din aúezat pe un scaun cuprinde distanĠa între planul
de sprijin al feselor úi creútetul capului, subiectul având spatele sprijinit de de sprijin al feselor úi creútetul capului, subiectul având spatele sprijinit de

110 110
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

taliometru. În medie, bustul reprezintă 52% din statură la bărbat úi 53% la taliometru. În medie, bustul reprezintă 52% din statură la bărbat úi 53% la
femeie, cu variaĠii între 51.6% úi 55% la ambele sexe. femeie, cu variaĠii între 51.6% úi 55% la ambele sexe.

RelaĠia bust-statură este foarte importantă la diverse categorii de RelaĠia bust-statură este foarte importantă la diverse categorii de
sportivi, unde cei de statură înaltă trebuie să aibă úi membre inferioare lungi sportivi, unde cei de statură înaltă trebuie să aibă úi membre inferioare lungi
(săritorii în înălĠime, alergătorii de 800-1500 m) sau membre inferioare mai (săritorii în înălĠime, alergătorii de 800-1500 m) sau membre inferioare mai
scurte cu poziĠionarea mai joasă a centrului de greutate (aruncătorii de scurte cu poziĠionarea mai joasă a centrului de greutate (aruncătorii de
ciocan) pentru asigurarea unei stabilităĠi crescute în execuĠia tehnică. În ciocan) pentru asigurarea unei stabilităĠi crescute în execuĠia tehnică. În
practică se foloseúte indicele Adrian Ionescu sub forma relaĠiei bust - practică se foloseúte indicele Adrian Ionescu sub forma relaĠiei bust -
statură/2, care la bărbaĠi are valori de 3-4, iar la femei 4-5. statură/2, care la bărbaĠi are valori de 3-4, iar la femei 4-5.

Anvergura reprezintă distanĠa între vârful mediusului drept úi cel Anvergura reprezintă distanĠa între vârful mediusului drept úi cel
stâng, cu braĠele întinse orizontal la nivelul claviculelor. Ea este utilizată în stâng, cu braĠele întinse orizontal la nivelul claviculelor. Ea este utilizată în
sportul de performanĠă în directă legătura cu finalizarea efortului sportiv. sportul de performanĠă în directă legătura cu finalizarea efortului sportiv.
Mărimea ei trebuie să fie cel puĠin egală cu statura (s-au înregistrat valori Mărimea ei trebuie să fie cel puĠin egală cu statura (s-au înregistrat valori
până la +14 cm faĠă de statură). până la +14 cm faĠă de statură).

Diametrul biacromial reprezintă distanĠa dintre punctele distale pe Diametrul biacromial reprezintă distanĠa dintre punctele distale pe
marginea externă a acromionului. Un diametru biacromial mare este peste 39 marginea externă a acromionului. Un diametru biacromial mare este peste 39
cm la femei úi peste 43 cm la bărbaĠi. cm la femei úi peste 43 cm la bărbaĠi.

Diametrul bitrohanterian - apreciază lărgimea bazinului úi se Diametrul bitrohanterian - apreciază lărgimea bazinului úi se
măsoară în plus transversal pe marginea anteroexternă a marilor trochantere. măsoară în plus transversal pe marginea anteroexternă a marilor trochantere.
Poate fi mai greu de măsurat la femei, unde stratul adipos îl poate masca. Poate fi mai greu de măsurat la femei, unde stratul adipos îl poate masca.
Este în general inferior diametrului biacromial cu 4-5cm, putând varia în Este în general inferior diametrului biacromial cu 4-5cm, putând varia în
limite destul de largi. limite destul de largi.
Din compararea cifrică a celor două diametre, rezultă alura atletică Din compararea cifrică a celor două diametre, rezultă alura atletică
(torace larg, bazin îngust); valorile maxime sunt de 10-12cm. Cele mai (torace larg, bazin îngust); valorile maxime sunt de 10-12cm. Cele mai
impresionante valori s-au întâlnit la culturiúti úi aruncători. La nataĠie s-a impresionante valori s-au întâlnit la culturiúti úi aruncători. La nataĠie s-a
calculat aúa-numitul indice hidrodinamic: calculat aúa-numitul indice hidrodinamic:
IH = ( y x 100 ) / statura în cm, cu valori bune peste 25 IH = ( y x 100 ) / statura în cm, cu valori bune peste 25
y = ( diametrul biacromial + diametrul bitrohanterian ) / 2 y = ( diametrul biacromial + diametrul bitrohanterian ) / 2

Diametrele toracice - sunt antero-posterioare úi transverse. Cele Diametrele toracice - sunt antero-posterioare úi transverse. Cele
transverse se măsoară în planul care trece la nivelul sternului úi a coastei a transverse se măsoară în planul care trece la nivelul sternului úi a coastei a
patra, în dinamică, adică în inspir úi expir prelungit, în dorinĠa realizării unei patra, în dinamică, adică în inspir úi expir prelungit, în dorinĠa realizării unei
diferenĠe cât mai mari. diferenĠe cât mai mari.
Diametrele antero-posterioare se recoltează, de asemenea, în Diametrele antero-posterioare se recoltează, de asemenea, în
dinamică, la nivelul sternului úi a corespondenĠei posterioare, la care dinamică, la nivelul sternului úi a corespondenĠei posterioare, la care
diferenĠiala trebuie să fie semnificativă. Valoarea diametrului transvers diferenĠiala trebuie să fie semnificativă. Valoarea diametrului transvers
trebuie să fie cel puĠin cu 8 cm mai mare decât a diametrului antero-posterior, trebuie să fie cel puĠin cu 8 cm mai mare decât a diametrului antero-posterior,
în caz contrar având un torace aplatizat sau cilindric. în caz contrar având un torace aplatizat sau cilindric.

111 111
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Perimetrul toracic: după statură úi greutate, aceste valori reprezintă Perimetrul toracic: după statură úi greutate, aceste valori reprezintă
rezultatul măsurătorilor folosite cel mai intens. Se înregistrează uúor, cu rezultatul măsurătorilor folosite cel mai intens. Se înregistrează uúor, cu
ajutorul unei bande metrice, dar este o măsurătoare de o precizie îndoielnică ajutorul unei bande metrice, dar este o măsurătoare de o precizie îndoielnică
datorită mai multor factori: datorită dezvoltării maselor musculare pectorale datorită mai multor factori: datorită dezvoltării maselor musculare pectorale
úI dorsale, care pot îngloba úi Ġesutul adipos, prin prezenĠa maselor mamare la úI dorsale, care pot îngloba úi Ġesutul adipos, prin prezenĠa maselor mamare la
femei, care pot avea o dezvoltare maximă úI prin lipsa reperelor osoase. femei, care pot avea o dezvoltare maximă úI prin lipsa reperelor osoase.
Perimetrul toracic se măsoară la bărbaĠi anterior sub areola mamară úi Perimetrul toracic se măsoară la bărbaĠi anterior sub areola mamară úi
posterior sub unghiul omoplatului. Se măsoară, de asemenea, în dinamică: în posterior sub unghiul omoplatului. Se măsoară, de asemenea, în dinamică: în
inspir profund úi expir prelungit, din calcul reieúind elasticitatea toracică, inspir profund úi expir prelungit, din calcul reieúind elasticitatea toracică,
care la sportivi trebuie să fie foarte bună, având valori de +9 - +12cm. Uneori care la sportivi trebuie să fie foarte bună, având valori de +9 - +12cm. Uneori
dezvoltarea foarte marcată cu inserĠii puternice a maselor musculare toracice, dezvoltarea foarte marcată cu inserĠii puternice a maselor musculare toracice,
poate duce la scăderea elasticităĠii toracice. De asemenea, anumite sporturi în poate duce la scăderea elasticităĠii toracice. De asemenea, anumite sporturi în
care efortul specific se face cu toracele blocat, pot să contribuie la scăderea care efortul specific se face cu toracele blocat, pot să contribuie la scăderea
elasticităĠii toracice (haltere, culturism, atletism-aruncări). elasticităĠii toracice (haltere, culturism, atletism-aruncări).
La vârsta a III-a elasticitatea toracică scade. RelaĠia perimetru toracic La vârsta a III-a elasticitatea toracică scade. RelaĠia perimetru toracic
- statură se exprimă prin indicele de armonie Erissman (perimetrul toracic - - statură se exprimă prin indicele de armonie Erissman (perimetrul toracic -
statura/2). statura/2).
La copii indicele are valori negative, se apropie de zero la 16-18 ani úi La copii indicele are valori negative, se apropie de zero la 16-18 ani úi
devine pozitiv la vârsta adultă. În general, indicele Erissman negativ devine pozitiv la vârsta adultă. În general, indicele Erissman negativ
caracterizează toracele insuficient dezvoltat la vârsta adultă, iar un indice caracterizează toracele insuficient dezvoltat la vârsta adultă, iar un indice
mare poate fi datorat unor depozite adipoase în exces pe trunchi, care sunt în mare poate fi datorat unor depozite adipoase în exces pe trunchi, care sunt în
limitele fiziologice. Perimetrul abdominal poate da indicaĠii valoroase privind limitele fiziologice. Perimetrul abdominal poate da indicaĠii valoroase privind
pregătirea sportivă; are variaĠii mari, fiind legat de starea de nutriĠie, de pregătirea sportivă; are variaĠii mari, fiind legat de starea de nutriĠie, de
procesele de hidratare úI deshidratare în sport ú.a. procesele de hidratare úI deshidratare în sport ú.a.

Perimetrele musculare Perimetrele musculare


Măsurarea perimetrelor membrelor traduce dezvoltarea unui complex Măsurarea perimetrelor membrelor traduce dezvoltarea unui complex
constituit din trei elemente distincte: oase, muúchi úi Ġesut gras subcutanat. constituit din trei elemente distincte: oase, muúchi úi Ġesut gras subcutanat.
Întrucât la vârsta adultă perimetrul oaselor nu se mai modifică, diferenĠele Întrucât la vârsta adultă perimetrul oaselor nu se mai modifică, diferenĠele
între perimetrele membrelor a doi indivizi de aceeaúi vârstă vor depinde între perimetrele membrelor a doi indivizi de aceeaúi vârstă vor depinde
integral de dezvoltarea maselor musculare úi a Ġesutului adipos, deci de starea integral de dezvoltarea maselor musculare úi a Ġesutului adipos, deci de starea
de nutriĠie a celor doi indivizi. Prin măsurarea acestor perimetre în timp la de nutriĠie a celor doi indivizi. Prin măsurarea acestor perimetre în timp la
acelaúi individ putem aprecia starea sa de nutriĠie în evoluĠie. Au intrat în acelaúi individ putem aprecia starea sa de nutriĠie în evoluĠie. Au intrat în
practică măsurătorile perimetrelor braĠelor drept úi stâng la mărimea cea practică măsurătorile perimetrelor braĠelor drept úi stâng la mărimea cea
mai mare, în relaxare úi contracĠie, perimetrele antebraĠelor sub articulaĠia mai mare, în relaxare úi contracĠie, perimetrele antebraĠelor sub articulaĠia
cotului, cu pumnul strâns pentru membrul superior úi perimetrele coapselor cotului, cu pumnul strâns pentru membrul superior úi perimetrele coapselor
în relaxare úi contracĠie, precum úi perimetrele gambelor. Interpretarea în relaxare úi contracĠie, precum úi perimetrele gambelor. Interpretarea
datelor se face prin estimarea valorilor absolute (un braĠ cu perimetrul de datelor se face prin estimarea valorilor absolute (un braĠ cu perimetrul de
35cm la femeie úi 40cm la bărbat este un braĠ bine dezvoltat, iar o coapsă cu 35cm la femeie úi 40cm la bărbat este un braĠ bine dezvoltat, iar o coapsă cu
perimetrul peste 60 cm este o coapsă puternică); se interpretează, de perimetrul peste 60 cm este o coapsă puternică); se interpretează, de
asemenea diferenĠa dintre relaxare-contracĠie care trebuie să fie cât mai mare asemenea diferenĠa dintre relaxare-contracĠie care trebuie să fie cât mai mare

112 112
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

(la culturiúti s-au întâlnit valori de 8-10 cm). Când se are în vedere (la culturiúti s-au întâlnit valori de 8-10 cm). Când se are în vedere
dezvoltarea osoasă, se pot face măsurători ale membrelor în vecinătatea dezvoltarea osoasă, se pot face măsurători ale membrelor în vecinătatea
articulaĠiilor, unde muúchii nu sunt reprezentaĠi decât de tendoane úi unde articulaĠiilor, unde muúchii nu sunt reprezentaĠi decât de tendoane úi unde
spinele osoase se evidenĠiază sub piele. Astfel au intrat în practica spinele osoase se evidenĠiază sub piele. Astfel au intrat în practica
antropometrică următoarele măsurători: antropometrică următoarele măsurători:
- perimetrul pumnului: la nivelul epifizelor radiale úi cubitale; - perimetrul pumnului: la nivelul epifizelor radiale úi cubitale;
- perimetrul genunchiului: la nivelul rotulei; - perimetrul genunchiului: la nivelul rotulei;
- perimetrul gleznei: la nivelul articulaĠiei tibio-tarsiene. - perimetrul gleznei: la nivelul articulaĠiei tibio-tarsiene.
Suma acestor trei perimetre raportată la statură constituie un indice cu Suma acestor trei perimetre raportată la statură constituie un indice cu
valoarea de circa 45 la bărbaĠi úi 44 la femei, ceea ce permite clasificarea valoarea de circa 45 la bărbaĠi úi 44 la femei, ceea ce permite clasificarea
indivizilor în trei clase: indivizilor în trei clase:
- cu statură redusă: indice osos sub 43; - cu statură redusă: indice osos sub 43;
- cu statură medie: indice osos între 43.5-46; - cu statură medie: indice osos între 43.5-46;
- cu statură puternică: indice osos peste 46. - cu statură puternică: indice osos peste 46.
De asemenea, cerinĠele în diverse sporturi pot justifica úi alte De asemenea, cerinĠele în diverse sporturi pot justifica úi alte
măsurători, cum ar fi: mărimea palmei la jocuri sportive (handbal, polo), măsurători, cum ar fi: mărimea palmei la jocuri sportive (handbal, polo),
grosimea gâtului úi diametrul bideltoidian în culturism. grosimea gâtului úi diametrul bideltoidian în culturism.
Pentru diverse corelaĠii úI interpretări se pot face mai multe Pentru diverse corelaĠii úI interpretări se pot face mai multe
măsurători la nivelul tuturor segmentelor, mai ales în cazul urmăririi măsurători la nivelul tuturor segmentelor, mai ales în cazul urmăririi
problemelor de recuperare ale afecĠiunilor aparatului locomotor. Atragem problemelor de recuperare ale afecĠiunilor aparatului locomotor. Atragem
atenĠia asupra necesităĠii de investigare a valorilor iniĠiale ale măsurătorilor, atenĠia asupra necesităĠii de investigare a valorilor iniĠiale ale măsurătorilor,
pentru a aprecia corect evoluĠia recuperărilor prin exerciĠii fizice a maselor pentru a aprecia corect evoluĠia recuperărilor prin exerciĠii fizice a maselor
musculare deficitare. Prin măsurătorile perimetrelor membrelor se pot pune musculare deficitare. Prin măsurătorile perimetrelor membrelor se pot pune
în evidenĠă asimetriile în dezvoltare. Un anumit grad de asimetrie corporală în evidenĠă asimetriile în dezvoltare. Un anumit grad de asimetrie corporală
este fiziologic prin aúezarea organelor interne úI prin folosirea cu precădere este fiziologic prin aúezarea organelor interne úI prin folosirea cu precădere
în activitatea motrică a braĠului úI membrului inferior drept. în activitatea motrică a braĠului úI membrului inferior drept.
Există ramuri de sport în care efortul specific intens asimetric poate Există ramuri de sport în care efortul specific intens asimetric poate
duce la asimetrii evidente care ies din limita celor fiziologice úi care se cer duce la asimetrii evidente care ies din limita celor fiziologice úi care se cer
evitate. Jucătorii de tenis úi aruncătorii de suliĠă reprezintă două grupe de evitate. Jucătorii de tenis úi aruncătorii de suliĠă reprezintă două grupe de
sportivi la care asimetriile erau evidenĠiate nu numai prin diferenĠe între sportivi la care asimetriile erau evidenĠiate nu numai prin diferenĠe între
perimetrele musculare (până la 6 cm la acelaúi segment), dar úi prin apariĠia perimetrele musculare (până la 6 cm la acelaúi segment), dar úi prin apariĠia
unor stări de disconfort cu dureri toracice asimetrice, unilaterale. De aceea unor stări de disconfort cu dureri toracice asimetrice, unilaterale. De aceea
examinarea antropometrică are un rol important pentru stabilirea simetriei examinarea antropometrică are un rol important pentru stabilirea simetriei
fiziologice a organismului uman. fiziologice a organismului uman.

Greutatea corporală úi starea de nutriĠie Greutatea corporală úi starea de nutriĠie


Greutatea individului este o mărime uúor de măsurat care dă, în Greutatea individului este o mărime uúor de măsurat care dă, în
general, informaĠii asupra stării de sănătate. Greutatea copului la naútere este general, informaĠii asupra stării de sănătate. Greutatea copului la naútere este
în medie de 3250 g la băieĠi úi 3000 g la fete, peste 4500 g la giganĠi úi sub în medie de 3250 g la băieĠi úi 3000 g la fete, peste 4500 g la giganĠi úi sub
2500g la prematuri. 2500g la prematuri.
EvoluĠia greutăĠii: EvoluĠia greutăĠii:
- la un an se triplează greutatea de la naútere; - la un an se triplează greutatea de la naútere;

113 113
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- de la 1 la 11 ani este o creútere lină de aproximativ 2kg pe an; - de la 1 la 11 ani este o creútere lină de aproximativ 2kg pe an;
- între 11 úI 16 ani creúterea este de 2-3kg pe an; - între 11 úI 16 ani creúterea este de 2-3kg pe an;
Greutatea reprezintă suma unor elemente variabile dintre care: o parte Greutatea reprezintă suma unor elemente variabile dintre care: o parte
relativ fixă care cuprinde greutatea scheletului, a sistemului nervos, a pielii úi relativ fixă care cuprinde greutatea scheletului, a sistemului nervos, a pielii úi
viscerelor úi o parte care prezintă un caracter foarte variabil reprezentată de viscerelor úi o parte care prezintă un caracter foarte variabil reprezentată de
muúchi, grăsime úi apa de infiltraĠie din Ġesuturi. muúchi, grăsime úi apa de infiltraĠie din Ġesuturi.
Cântărirea corectă a individului se face dimineaĠa pe nemâncate, Cântărirea corectă a individului se face dimineaĠa pe nemâncate,
subiectul fiind complet dezbrăcat. Pentru a aprecia dacă greutatea este în subiectul fiind complet dezbrăcat. Pentru a aprecia dacă greutatea este în
limite normale sau nu, se folosesc tabele de valori medii în raport cu statura, limite normale sau nu, se folosesc tabele de valori medii în raport cu statura,
vârsta úi sexul. Între statură úi greutate există relaĠii constante. vârsta úi sexul. Între statură úi greutate există relaĠii constante.
Formula de calcul cea mai utilizată pentru calcularea greutăĠii prin Formula de calcul cea mai utilizată pentru calcularea greutăĠii prin
raportare la statură este formula lui Broca: raportare la statură este formula lui Broca:
G = statura - 100 la bărbaĠi úI G = statura - 105 la femei, G = statura - 100 la bărbaĠi úI G = statura - 105 la femei,
formulă care se pretează la controverse pentru că dă valori uneori prea mari formulă care se pretează la controverse pentru că dă valori uneori prea mari
pentru omul normal, mai ales la staturile înalte. pentru omul normal, mai ales la staturile înalte.
Se mai poate folosi formula lui Brusch: Se mai poate folosi formula lui Brusch:
G = statura - 100 până la 165 cm; G = statura - 100 până la 165 cm;
G = statura - 105 între 165-175cm; G = statura - 105 între 165-175cm;
G = statura -110 peste 175cm. G = statura -110 peste 175cm.
Această formulă s-a dovedit a fi aplicabilă la nesportivi úi la sportivii Această formulă s-a dovedit a fi aplicabilă la nesportivi úi la sportivii
de valoare medie. de valoare medie.
În sportul de performanĠă, măsurarea greutăĠii corporale este În sportul de performanĠă, măsurarea greutăĠii corporale este
completată cu aprecierea stării de nutriĠie, care are în vedere calculul completată cu aprecierea stării de nutriĠie, care are în vedere calculul
procentului de Ġesut adipos subcutanat úi al masei active, aceasta din urmă procentului de Ġesut adipos subcutanat úi al masei active, aceasta din urmă
reprezentând efectorul exerciĠiului motric în activitatea sportivului. reprezentând efectorul exerciĠiului motric în activitatea sportivului.
Evaluarea compoziĠiei corporale a devenit o preocupare importantă Evaluarea compoziĠiei corporale a devenit o preocupare importantă
în cadrul programului de supraveghere medicală în procesul de ameliorare în cadrul programului de supraveghere medicală în procesul de ameliorare
a sănătăĠii fizice úi în probleme de recuperare medicală. Un scop major al a sănătăĠii fizice úi în probleme de recuperare medicală. Un scop major al
acestor programe este de a controla greutatea corporală úi procentul de acestor programe este de a controla greutatea corporală úi procentul de
Ġesut adipos cu ajutorul exerciĠiilor fizice practicate în mod sistematic, Ġesut adipos cu ajutorul exerciĠiilor fizice practicate în mod sistematic,
însoĠite de o dietă regulată; de aceea măsurătorile corecte ale compoziĠiei însoĠite de o dietă regulată; de aceea măsurătorile corecte ale compoziĠiei
corporale sunt necesare pentru elaborarea unei indicaĠii corecte. corporale sunt necesare pentru elaborarea unei indicaĠii corecte.
Aceste măsurători sunt foarte importante pentru sportivii de Aceste măsurători sunt foarte importante pentru sportivii de
performanĠă interesaĠi să-úi amelioreze performanĠele maximale. AtleĠii performanĠă interesaĠi să-úi amelioreze performanĠele maximale. AtleĠii
trebuie să-úi amelioreze masa musculară mai eficient úi mai repede în trebuie să-úi amelioreze masa musculară mai eficient úi mai repede în
numeroase sporturi. Excesiva acumulare de grăsime face să scadă abilitatea numeroase sporturi. Excesiva acumulare de grăsime face să scadă abilitatea
în sărituri, alergări de viteză úi capacitatea de anduranĠă. în sărituri, alergări de viteză úi capacitatea de anduranĠă.

Metoda de calcul a Ġesutului adipos procentual în IMS-Bucureúti se Metoda de calcul a Ġesutului adipos procentual în IMS-Bucureúti se
bazează pe recoltarea Ġesutului adipos prin măsurarea a 5 plici situate pe bazează pe recoltarea Ġesutului adipos prin măsurarea a 5 plici situate pe
abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps brahial úi abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps brahial úi
extremitatea superioară a coapsei, puncte situate pe partea dreaptă a corpului. extremitatea superioară a coapsei, puncte situate pe partea dreaptă a corpului.

114 114
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

În mod normal valorile plicilor nu trebuie să depăúească 15-20 mm. În În mod normal valorile plicilor nu trebuie să depăúească 15-20 mm. În
sportul de performanĠă, scara mărimii plicilor poate fi întâlnită după cum sportul de performanĠă, scara mărimii plicilor poate fi întâlnită după cum
urmează: 2 mm la culturism, 4-5mm la gimnastică artistică, 15-20 mm la urmează: 2 mm la culturism, 4-5mm la gimnastică artistică, 15-20 mm la
aruncători. aruncători.
Formula de calcul folosită este: Formula de calcul folosită este:
TA% = (suma a 5 plici * 0.15) + 5.8 + SC (suprafaĠa corporală). TA% = (suma a 5 plici * 0.15) + 5.8 + SC (suprafaĠa corporală).
SuprafaĠa corporală se calculează din raportul statură - greutate, prin SuprafaĠa corporală se calculează din raportul statură - greutate, prin
utilizarea nomogramei lui Du Bois utilizarea nomogramei lui Du Bois
TA% * G = TA kg (TA = Ġesut adipos) TA% * G = TA kg (TA = Ġesut adipos)
G - TA kg = MA kg (masă activă). G - TA kg = MA kg (masă activă).
Pentru obĠinerea unor date conforme realităĠii este necesară atenĠie úi Pentru obĠinerea unor date conforme realităĠii este necesară atenĠie úi
experienĠă în ceea ce priveúte utilizarea adipocentimetrului, folosirea experienĠă în ceea ce priveúte utilizarea adipocentimetrului, folosirea
presiunii constante la măsurarea plicii (investigaĠia nu trebuie să fie presiunii constante la măsurarea plicii (investigaĠia nu trebuie să fie
dureroasă) úi desprinderea ei de pe stratul muscular subiacent, pentru a fi dureroasă) úi desprinderea ei de pe stratul muscular subiacent, pentru a fi
măsurată. Valoarea optimă a Ġesutului adipos este de 11-12%. La bărbatul măsurată. Valoarea optimă a Ġesutului adipos este de 11-12%. La bărbatul
adult sportiv plica poate fi de 12 mm, la femeie de 20 mm, la copilul în adult sportiv plica poate fi de 12 mm, la femeie de 20 mm, la copilul în
creútere 20 mm. La un adult 2 mm Ġesut adipos reprezintă 1kg. creútere 20 mm. La un adult 2 mm Ġesut adipos reprezintă 1kg.
În sportul de performanĠă ne interesează ambele componente: masa În sportul de performanĠă ne interesează ambele componente: masa
activă úi Ġesutul adipos. Masa activă este cea care finalizează efortul, fiind activă úi Ġesutul adipos. Masa activă este cea care finalizează efortul, fiind
corelată cu forĠa dinamică înmagazinată pe cm2 de suprafaĠă musculară. corelată cu forĠa dinamică înmagazinată pe cm2 de suprafaĠă musculară.
Creúterea masei active trebuie să se reflecte în creúterea forĠei úi deci în Creúterea masei active trebuie să se reflecte în creúterea forĠei úi deci în
creúterea randamentului sportiv. Sportivul cu o masă activă bună poate creúterea randamentului sportiv. Sportivul cu o masă activă bună poate
suporta un procent crescut de Ġesut adipos subcutanat, dar această creútere nu suporta un procent crescut de Ġesut adipos subcutanat, dar această creútere nu
trebuie să fie exagerată, ea coroborându-se uneori cu creúterea lipidelor trebuie să fie exagerată, ea coroborându-se uneori cu creúterea lipidelor
sanguine úI a colesterolului. Dinamica evoluĠiei Ġesutului adipos ne dă date sanguine úI a colesterolului. Dinamica evoluĠiei Ġesutului adipos ne dă date
foarte importante privind procesul de pregătire sportivă, scăderea sau foarte importante privind procesul de pregătire sportivă, scăderea sau
creúterea lui fiind oglinda fidelă a gradului de pregătire sportivă. creúterea lui fiind oglinda fidelă a gradului de pregătire sportivă.

VOLUM I VOLUM I
.D.14. Greutatea corporală, compoziĠia corporală úi obezitatea ; recomandări pentru .D.14. Greutatea corporală, compoziĠia corporală úi obezitatea ; recomandări pentru
creúterea sau scăderea în greutate creúterea sau scăderea în greutate

Testarea calităĠilor fizice Testarea calităĠilor fizice

Dinamometria se măsoară cu aparate ce exprimă forĠa în kg úi Dinamometria se măsoară cu aparate ce exprimă forĠa în kg úi
înregistrează forĠa flexorilor degetelor la mâna dreaptă úi stângă, forĠa înregistrează forĠa flexorilor degetelor la mâna dreaptă úi stângă, forĠa
scapulară úi forĠa lombară. Indicele de forĠă segmentară se calculează după scapulară úi forĠa lombară. Indicele de forĠă segmentară se calculează după
formula: (Flexori dreapta + Flexori stânga)/2/G * 100, pentru forĠa flexorilor formula: (Flexori dreapta + Flexori stânga)/2/G * 100, pentru forĠa flexorilor
mâinii úă este 60-70 la bărbat úi 50 la femei (F1, F2). mâinii úă este 60-70 la bărbat úi 50 la femei (F1, F2).
Indicele de forĠa scapulară se calculează după cum urmează (F3): Indicele de forĠa scapulară se calculează după cum urmează (F3):

115 115
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ForĠa scapulară/G *100, este de 50-60 la bărbat úi 40 la femeie. ForĠa scapulară/G *100, este de 50-60 la bărbat úi 40 la femeie.
Indicele forĠei lombare (F4): ForĠa lombară/G * 100, valori de 120- Indicele forĠei lombare (F4): ForĠa lombară/G * 100, valori de 120-
150 la femei úi 180-200 la bărbaĠi. 150 la femei úi 180-200 la bărbaĠi.
Indicele global de forĠă (IF) se calculează cu formula: Indicele global de forĠă (IF) se calculează cu formula:
(F1 + F2 + F3 + F4 )/4/G = IF/G >1. (F1 + F2 + F3 + F4 )/4/G = IF/G >1.
Indicele global de forĠă raportat la masa activă este o măsurătoare Indicele global de forĠă raportat la masa activă este o măsurătoare
mai logică, întrucât masa activă este aceea care asigură forĠa necesară: mai logică, întrucât masa activă este aceea care asigură forĠa necesară:
(F1 + F2 + F3 + F4)/4/Ma = IF/Ma >1.2. (F1 + F2 + F3 + F4)/4/Ma = IF/Ma >1.2.
Paralel cu investigaĠia de forĠă segmentară ne putem da seama úi de Paralel cu investigaĠia de forĠă segmentară ne putem da seama úi de
starea de sănătate a diverselor articulaĠii úi a coloanei vertebrale. Mobilitatea starea de sănătate a diverselor articulaĠii úi a coloanei vertebrale. Mobilitatea
úi elasticitatea musculară se testează cu scara de mobilitate, care pune în úi elasticitatea musculară se testează cu scara de mobilitate, care pune în
valoare mobilitatea anterioară a coloanei dorso-lombare. valoare mobilitatea anterioară a coloanei dorso-lombare.

Elasticitatea musculară reiese din diferenĠa perimetrelor musculare Elasticitatea musculară reiese din diferenĠa perimetrelor musculare
în relaxare úI contracĠie la nivelul membrelor superioare úi inferioare, la în relaxare úI contracĠie la nivelul membrelor superioare úi inferioare, la
nivelul toracelui în inspiraĠie úi expiraĠie úi la nivelul abdomenului - abdomen nivelul toracelui în inspiraĠie úi expiraĠie úi la nivelul abdomenului - abdomen
supt úi relaxat. supt úi relaxat.

Mobilitatea articulară se apreciază la fiecare din articulaĠiile mari cu Mobilitatea articulară se apreciază la fiecare din articulaĠiile mari cu
ajutorul goniometrului; ea poate avea la sportivi valori foarte bune úi se ajutorul goniometrului; ea poate avea la sportivi valori foarte bune úi se
reduce în general cu vârsta. reduce în general cu vârsta.
PosibilităĠi de scădere a mobilităĠii articulaĠiilor la sportivi tineri apar PosibilităĠi de scădere a mobilităĠii articulaĠiilor la sportivi tineri apar
prin dezvoltarea masivă a maselor musculare din vecinătate, cu inserĠii prin dezvoltarea masivă a maselor musculare din vecinătate, cu inserĠii
puternice úi mai puĠin mobile pe articulaĠiile respective, cum sunt la haltere, puternice úi mai puĠin mobile pe articulaĠiile respective, cum sunt la haltere,
aruncări, lupte, atletism. aruncări, lupte, atletism.

Tonusul muscular Tonusul muscular


Acesta reflectă starea marilor grupe musculare ale membrelor în Acesta reflectă starea marilor grupe musculare ale membrelor în
repaus úi în contracĠie maximă. Miotonometrul Szirmayer aúezat în planul repaus úi în contracĠie maximă. Miotonometrul Szirmayer aúezat în planul
muscular înregistrează valori de 60-70 unităĠi în relaxare úi de 140-150 în muscular înregistrează valori de 60-70 unităĠi în relaxare úi de 140-150 în
contracĠie. InvestigaĠia miotonometrică este extrem de sensibilă, ea oferind contracĠie. InvestigaĠia miotonometrică este extrem de sensibilă, ea oferind
date foarte valoroase úi depistând cu precizie starea de oboseală, disconfort date foarte valoroase úi depistând cu precizie starea de oboseală, disconfort
sau prelezională clinic a unei grupe musculare. Precizăm că investigaĠia sau prelezională clinic a unei grupe musculare. Precizăm că investigaĠia
miotonometrică este o investigaĠie sensibilă, dependentă de temperatura miotonometrică este o investigaĠie sensibilă, dependentă de temperatura
mediului ambiant (temperatura din cabinetul de consultaĠie) care poate fi mediului ambiant (temperatura din cabinetul de consultaĠie) care poate fi
coroborată pentru completarea informaĠiei cu valorile calciului úi coroborată pentru completarea informaĠiei cu valorile calciului úi
magneziului sanguin obĠinute din analizele de laborator. magneziului sanguin obĠinute din analizele de laborator.

Una din problemele care au preocupat pe cercetători de-a lungul Una din problemele care au preocupat pe cercetători de-a lungul
timpului a fost aceea de clasificare a tipurilor umane. timpului a fost aceea de clasificare a tipurilor umane.
ExperienĠa de fiecare zi ne arată că există la subiecĠii adulĠi o mare ExperienĠa de fiecare zi ne arată că există la subiecĠii adulĠi o mare
diversitate a formelor úi a proporĠiilor. De mult s-a încercat să se pună ordine diversitate a formelor úi a proporĠiilor. De mult s-a încercat să se pună ordine

116 116
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

în această diversitate úi să se împartă infinita varietate a structurilor în această diversitate úi să se împartă infinita varietate a structurilor
individuale într-un anumit număr de grupe care să cuprindă subiecĠii cu un individuale într-un anumit număr de grupe care să cuprindă subiecĠii cu un
număr cât mai mare de puncte comune. Ceea ce determină interesul acestei număr cât mai mare de puncte comune. Ceea ce determină interesul acestei
probleme este faptul că s-a constatat empiric legătura dintre unele structuri probleme este faptul că s-a constatat empiric legătura dintre unele structuri
corporale úI unele predispoziĠii úi aptitudini determinate. Aceste fapte au dat corporale úI unele predispoziĠii úi aptitudini determinate. Aceste fapte au dat
naútere unor noĠiuni foarte vechi cum ar fi constituĠia sau temperamentul, naútere unor noĠiuni foarte vechi cum ar fi constituĠia sau temperamentul,
care se integrează astăzi în noĠiunea de tip constituĠional. Biotipologia care se integrează astăzi în noĠiunea de tip constituĠional. Biotipologia
constituĠională este de fapt istoria cunoaúterii formelor úi funcĠiilor corpului constituĠională este de fapt istoria cunoaúterii formelor úi funcĠiilor corpului
uman, în care numele lui Pende, Viola, Kretschemer, Sheldon - ca să-i uman, în care numele lui Pende, Viola, Kretschemer, Sheldon - ca să-i
numim decât pe cei mai importanĠi biotipologi - reprezintă date de referinĠă numim decât pe cei mai importanĠi biotipologi - reprezintă date de referinĠă
ale procesului de cunoaútere. ale procesului de cunoaútere.

Biotipul este un model conceput prin însumarea unui număr de Biotipul este un model conceput prin însumarea unui număr de
caractere, o abstracĠie servind ca imagine de referinĠă pentru cazurile caractere, o abstracĠie servind ca imagine de referinĠă pentru cazurile
individuale. Modelarea în sportul de performanĠă este o metodă de lucru, individuale. Modelarea în sportul de performanĠă este o metodă de lucru,
reprezentând un instrument extrem de eficient în selecĠia sportivă úi reprezentând un instrument extrem de eficient în selecĠia sportivă úi
orientarea individului spre ramura de sport cea mai indicată. orientarea individului spre ramura de sport cea mai indicată.
Ideea corelaĠiei dintre tipul constituĠional úi performanĠa sportivă Ideea corelaĠiei dintre tipul constituĠional úi performanĠa sportivă
datează de multă vreme. Ea a înregistrat într-o perioadă de timp o datează de multă vreme. Ea a înregistrat într-o perioadă de timp o
credibilitate mai mică în ochii specialiútilor, deoarece sportivii care nu se credibilitate mai mică în ochii specialiútilor, deoarece sportivii care nu se
încadrează în parametrii tipologici stabiliĠi, au obĠinut totuúi performanĠe încadrează în parametrii tipologici stabiliĠi, au obĠinut totuúi performanĠe
remarcabile. Acest fapt s-a datorat atât viziunii strict morfologice asupra remarcabile. Acest fapt s-a datorat atât viziunii strict morfologice asupra
tipului constituĠional, cât úi utilizării în determinarea tipologică a unui număr tipului constituĠional, cât úi utilizării în determinarea tipologică a unui număr
prea mic de parametri investigaĠi. Astăzi analizăm condiĠionarea morfologică, prea mic de parametri investigaĠi. Astăzi analizăm condiĠionarea morfologică,
funcĠională úi motrică a tipului constituĠional, astfel încât legătura dintre tipul funcĠională úi motrică a tipului constituĠional, astfel încât legătura dintre tipul
constituĠional úi performanĠa sportivă are o valoare deosebită în sportul de constituĠional úi performanĠa sportivă are o valoare deosebită în sportul de
performanĠă. performanĠă.
În acceptul modern biotipul constituĠional include obligatoriu: În acceptul modern biotipul constituĠional include obligatoriu:
componenta genetică, sanogenetică, antropologică, neuropsihică, funcĠională componenta genetică, sanogenetică, antropologică, neuropsihică, funcĠională
úI biochimică, ceea ce face ca modelul biologic al sportivului de performanĠă, úI biochimică, ceea ce face ca modelul biologic al sportivului de performanĠă,
către care tinde orice antrenor úi medic sportiv, să fie rezultanta atât a către care tinde orice antrenor úi medic sportiv, să fie rezultanta atât a
calităĠilor înăscute, receptate cu ocazia selecĠiei medico-biologice, cât úi a calităĠilor înăscute, receptate cu ocazia selecĠiei medico-biologice, cât úi a
procesului de antrenament cu toate efectele induse asupra organismului, în procesului de antrenament cu toate efectele induse asupra organismului, în
condiĠiile factorilor de mediu. condiĠiile factorilor de mediu.

117 117
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel 9. Indici antropometrici uzuali Tabel 9. Indici antropometrici uzuali


Vârsta Statură Greutate Bust Anvergură Perimetrul Vârsta Statură Greutate Bust Anvergură Perimetrul
Repaus Inspir Expir Repaus Inspir Expir
0 50.7+/-1.7 3.3+/-0.5 31.5 50 34.8 35 34 0 50.7+/-1.7 3.3+/-0.5 31.5 50 34.8 35 34
1 75.2+/-2.7 9.7+/-0.7 44 75 46 47.6 45 1 75.2+/-2.7 9.7+/-0.7 44 75 46 47.6 45
1.6-2.5 85.7+/-3.9 12.3+/-1.1 49 88 49 50 47 1.6-2.5 85.7+/-3.9 12.3+/-1.1 49 88 49 50 47
2.6-3.5 93+/-4.2 14.1+/-1.6 53 95 51 52 50 2.6-3.5 93+/-4.2 14.1+/-1.6 53 95 51 52 50
3.6-4.5 101.9+/-5 15.9+/-1.8 56 103 53 54 52 3.6-4.5 101.9+/-5 15.9+/-1.8 56 103 53 54 52
4.6-5.5 106.4+/- 19.1+/-2 58 108 56 57 54 4.6-5.5 106.4+/- 19.1+/-2 58 108 56 57 54
5.2 5.2
5.6-6.5 114.1+/- 21.6+/-2.4 62 118 57 59 56 5.6-6.5 114.1+/- 21.6+/-2.4 62 118 57 59 56
5.4 5.4
6.6-7.5 119.8+/- 23.5+/-2.7 65 125 59 62 58 6.6-7.5 119.8+/- 23.5+/-2.7 65 125 59 62 58
5.5 5.5
7.6-8.5 126.5+/- 25.1+/-3 68 132 63 65 62 7.6-8.5 126.5+/- 25.1+/-3 68 132 63 65 62
5.8 5.8
8.6-9.5 133.1+/-6 28.9+/-3.4 70.5 137 64 67 63 8.6-9.5 133.1+/-6 28.9+/-3.4 70.5 137 64 67 63
9.6-10.5 137+/-6.4 32.15+/-3.9 72.5 142 66 69 64 9.6-10.5 137+/-6.4 32.15+/-3.9 72.5 142 66 69 64
10.6-11.5 144+/-6.9 36.1+/-4.5 76 149 69 73 66 10.6-11.5 144+/-6.9 36.1+/-4.5 76 149 69 73 66
11.6-12.5 148.1+/-7 40.1+/-4.9 78 157 71.5 79 71 11.6-12.5 148.1+/-7 40.1+/-4.9 78 157 71.5 79 71
12.6-13.5 152.7+/-7 43.5+/-4 81 161 74 81 73 12.6-13.5 152.7+/-7 43.5+/-4 81 161 74 81 73
13.6-14.5 160.5+/-7 50.4+/-5.3 83 164 76 85 75 13.6-14.5 160.5+/-7 50.4+/-5.3 83 164 76 85 75
14.6-15.5 165.8+/-7 55.3+/-6.8 86 169 81 89 77 14.6-15.5 165.8+/-7 55.3+/-6.8 86 169 81 89 77
15.6-16.5 167.3+/-7 60.6+/-7.6 87 172 85.3 91 84 15.6-16.5 167.3+/-7 60.6+/-7.6 87 172 85.3 91 84
16.6-17.5 168.4+/-7 61.7+/-7.8 88 173 86 92 85 16.6-17.5 168.4+/-7 61.7+/-7.8 88 173 86 92 85
17.6-18.5 169.6+/-7 63.6+/-7.5 88.5 174 90 93 86 17.6-18.5 169.6+/-7 63.6+/-7.5 88.5 174 90 93 86
18.6-19.5 171.4+/-7 67.7+/-7.1 89 175 90 94 87 18.6-19.5 171.4+/-7 67.7+/-7.1 89 175 90 94 87
19.6-20.5 171.7+/-7 71.3+/-7.7 90 175 90 94 88 19.6-20.5 171.7+/-7 71.3+/-7.7 90 175 90 94 88
20.6-21.5 171.7+/-7 71.5+/-7.7 90 175 90 95 88 20.6-21.5 171.7+/-7 71.5+/-7.7 90 175 90 95 88

118 118
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Vârsta Abdom Bazin D. D I. I. I. Vârsta Abdom Bazin D. D I. I. I.


biacrom bitrohan. nutriĠie Eris. A.I. biacrom bitrohan. nutriĠie Eris. A.I.
35 32.1 11.8 9.7 66 8.5 6.7 35 32.1 11.8 9.7 66 8.5 6.7
0 46 43.2 17.3 14.3 129 10 7.5 0 46 43.2 17.3 14.3 129 10 7.5
1 48.6 47.6 19.1 16.2 143 6 6 1 48.6 47.6 19.1 16.2 143 6 6
1.6-2.5 50 51.1 20.7 17.6 151 4 5.5 1.6-2.5 50 51.1 20.7 17.6 151 4 5.5
2.6-3.5 51 53.5 22 18.2 157 1.5 5 2.6-3.5 51 53.5 22 18.2 157 1.5 5
3.6-4.5 52.4 55.9 23.2 18.9 183 1 5 3.6-4.5 52.4 55.9 23.2 18.9 183 1 5
4.6-5.5 53.4 58.2 24.3 19.8 190 0 5 4.6-5.5 53.4 58.2 24.3 19.8 190 0 5
5.6-6.5 54.3 60.5 25.2 20.4 198 -0.5 4.5 5.6-6.5 54.3 60.5 25.2 20.4 198 -0.5 4.5
6.6-7.5 55.2 62.7 26.4 21.2 200 -1 4.5 6.6-7.5 55.2 62.7 26.4 21.2 200 -1 4.5
7.6-8.5 56.3 64.7 27.1 22.1 217 -1.7 4.5 7.6-8.5 56.3 64.7 27.1 22.1 217 -1.7 4.5
8.6-9.5 57.9 67.3 28.5 22.9 235 -2 4 8.6-9.5 57.9 67.3 28.5 22.9 235 -2 4
9.6-10.5 58.7 68.7 29.3 23.8 254 -2.5 4 9.6-10.5 58.7 68.7 29.3 23.8 254 -2.5 4
10.6- 60.1 70.3 30.1 24.9 270 -3 4 10.6- 60.1 70.3 30.1 24.9 270 -3 4
11.5 11.5
11.6- 61.3 72.9 31.6 25.9 285 -3.5 4 11.6- 61.3 72.9 31.6 25.9 285 -3.5 4
12.5 12.5
12.6- 62.5 75.1 32.1 26.8 316 -4 4 12.6- 62.5 75.1 32.1 26.8 316 -4 4
13.5 13.5
13.6- 64.8 78.3 34.6 27.3 334 -2 3.5 13.6- 64.8 78.3 34.6 27.3 334 -2 3.5
14.5 14.5
14.6- 67.3 82.9 35.7 28.4 363 -0.5 3.5 14.6- 67.3 82.9 35.7 28.4 363 -0.5 3.5
15.5 15.5
15.6- 68.4 84.6 36.5 29.5 365 2 3.5 15.6- 68.4 84.6 36.5 29.5 365 2 3.5
16.5 16.5
16.6- 69.3 87.5 37.4 30 375 4 4 16.6- 69.3 87.5 37.4 30 375 4 4
17.5 17.5
17.6- 70 89.4 38 31 381 6 4 17.6- 70 89.4 38 31 381 6 4
18.5 18.5
18.6- 71 90.3 39 31.7 417 6 4 18.6- 71 90.3 39 31.7 417 6 4
19.5 19.5
19.6- 72 91.2 40 32.2 418 6 4 19.6- 72 91.2 40 32.2 418 6 4
20.5 20.5

F F

119 119
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

FORMULE PENTRU APRECIEREA GREUTĂğII CORPULUI UMAN FORMULE PENTRU APRECIEREA GREUTĂğII CORPULUI UMAN
ğesut adipos (%): Suma 5 plici (mm) * 0.15 + 5.8 + suprafaĠa corporală (m2); ğesut adipos (%): Suma 5 plici (mm) * 0.15 + 5.8 + suprafaĠa corporală (m2);
ğesut adipos (kg): Greutatea corporală (kg) * Ġesut adipos (%) ğesut adipos (kg): Greutatea corporală (kg) * Ġesut adipos (%)
Greutatea optimă a Ġesutului adipos : Masa slabă * 11% Greutatea optimă a Ġesutului adipos : Masa slabă * 11%
Masa slabă: Greutatea (kg) - Ġesut adipos (kg) Masa slabă: Greutatea (kg) - Ġesut adipos (kg)
Masa slabă optimă: Greutatea corporală (kg) * 89% Masa slabă optimă: Greutatea corporală (kg) * 89%
Greutatea apei: % Masa slabă * 73% Greutatea apei: % Masa slabă * 73%
Greutatea mineralelor: Masa slabă * 6.8% Greutatea mineralelor: Masa slabă * 6.8%
Greutatea proteinelor: Masa slabă * 20.2% Greutatea proteinelor: Masa slabă * 20.2%
Greutatea glicogenului: Masa slabă * 0.5% Greutatea glicogenului: Masa slabă * 0.5%
Greutatea corporală optimă: Masa slabă optimă + Ġesut adipos optim. Greutatea corporală optimă: Masa slabă optimă + Ġesut adipos optim.

De reĠinut De reĠinut

În urma efectuării examenului somatometric-somatoscopic se pot trasa În urma efectuării examenului somatometric-somatoscopic se pot trasa
INDICAğII: INDICAğII:
A. Privind deficienĠele fizice (cifoze, lordoze, scolioze) A. Privind deficienĠele fizice (cifoze, lordoze, scolioze)
B. Privind torace astenic, rahitism, elesticitate pulmonară redusă B. Privind torace astenic, rahitism, elesticitate pulmonară redusă
C. Privind mobilitatea redusă C. Privind mobilitatea redusă
D. Privind forĠa musculară; tonus muscular (variante) D. Privind forĠa musculară; tonus muscular (variante)
E. Privind regimul alimentar (variante) E. Privind regimul alimentar (variante)

Recomandări privind corectarea deficienĠelor fizice parĠiale Recomandări privind corectarea deficienĠelor fizice parĠiale

I. Corectarea atitudinilor deficiente ale capului úi gâtului: I. Corectarea atitudinilor deficiente ale capului úi gâtului:
a. Capul úi gâtul înclinate înainte (în flexie) reprezintă cea mai frecventă a. Capul úi gâtul înclinate înainte (în flexie) reprezintă cea mai frecventă
atitudine vicioasă, întâlnită mai ales la copii timizi, miopi sau cu cifoză atitudine vicioasă, întâlnită mai ales la copii timizi, miopi sau cu cifoză
toracală superioară sau totală. toracală superioară sau totală.
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- tonifierea simetrică, în condiĠii de scurtare (concentrică) a - tonifierea simetrică, în condiĠii de scurtare (concentrică) a
musculaturii cefei; musculaturii cefei;
- tonifierea simetrică, în condiĠii de alungire (excentrică) - tonifierea simetrică, în condiĠii de alungire (excentrică)
musculaturii regiunilor antero-laterale ale gâtului; musculaturii regiunilor antero-laterale ale gâtului;
- corectarea atitudinilor deficiente compensatorii de la nivelul - corectarea atitudinilor deficiente compensatorii de la nivelul
coloanei vertebrale, umerilor úi toracelui; coloanei vertebrale, umerilor úi toracelui;
- formarea deprinderii de atitudine corectă a capului úi gâtului. - formarea deprinderii de atitudine corectă a capului úi gâtului.
¾Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice: ¾Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice:
1. Mers cu mâinile pe úold, extensia capului la fiecare pas cu uúoară 1. Mers cu mâinile pe úold, extensia capului la fiecare pas cu uúoară
extensie a trunchiului extensie a trunchiului
2. Mers pe vârfuri: ducerea alternativă a braĠelor prin înainte în sus 2. Mers pe vârfuri: ducerea alternativă a braĠelor prin înainte în sus
cu arcuire. cu arcuire.

120 120
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

3. Mers cu bastonul Ġinut sub coate: extensia trunchiului úi a capului 3. Mers cu bastonul Ġinut sub coate: extensia trunchiului úi a capului
cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie.
4. Stând depărtat cu mâinile la spate: circumducĠia capului úi gâtului 4. Stând depărtat cu mâinile la spate: circumducĠia capului úi gâtului
în plan posterior. în plan posterior.
5. Stând în faĠa oglinzii: ridicarea capului úi gâtului în poziĠie 5. Stând în faĠa oglinzii: ridicarea capului úi gâtului în poziĠie
corectă, tragerea umerilor înapoi úi proiectarea toracelui înainte corectă, tragerea umerilor înapoi úi proiectarea toracelui înainte
(autocontrolul poziĠiei). (autocontrolul poziĠiei).
b. Capul úi gâtul înclinate lateral reprezintă o atitudine vicioasă datorată fie b. Capul úi gâtul înclinate lateral reprezintă o atitudine vicioasă datorată fie
obiúnuinĠei, fie unei scolioze locale, fie unor deficienĠe de văz sau auz. obiúnuinĠei, fie unei scolioze locale, fie unor deficienĠe de văz sau auz.
ExistenĠa sa este confirmată de diferenĠa morfologică úi de tonus între ExistenĠa sa este confirmată de diferenĠa morfologică úi de tonus între
muúchii laterali ai gâtului, de asimetria umerilor úi a toracelui. muúchii laterali ai gâtului, de asimetria umerilor úi a toracelui.
Obiectivele gimnasticii corective (pentru capul úi gâtul înclinate lateral Obiectivele gimnasticii corective (pentru capul úi gâtul înclinate lateral
spre stânga): spre stânga):
- tonifierea excentrică a musculaturii laterale a gâtului de partea - tonifierea excentrică a musculaturii laterale a gâtului de partea
afectată (din stânga); afectată (din stânga);
- tonifierea concentrică a musculaturii laterale a gâtului de - tonifierea concentrică a musculaturii laterale a gâtului de
partea opusă înclinării; partea opusă înclinării;
- corectarea deviaĠiilor compensatorii de la nivelul coloanei - corectarea deviaĠiilor compensatorii de la nivelul coloanei
vertebrale, omoplaĠilor, umerilor úi toracelui; vertebrale, omoplaĠilor, umerilor úi toracelui;
- formarea deprinderii de atitudine corectă a capului úi gâtului. - formarea deprinderii de atitudine corectă a capului úi gâtului.
Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice (pentru capul úi gâtul Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice (pentru capul úi gâtul
înclinate lateral spre stânga): înclinate lateral spre stânga):
1. Mers cu paúi încruciúaĠi spre dreapta, braĠul stâng ridicat lateral 1. Mers cu paúi încruciúaĠi spre dreapta, braĠul stâng ridicat lateral
sus, mâna dreaptă la spate. sus, mâna dreaptă la spate.
2. Mers pe vârfuri, braĠul drept lateral sus, mâna stângă pe úold. 2. Mers pe vârfuri, braĠul drept lateral sus, mâna stângă pe úold.
3. Mers cu braĠul drept sus, braĠul stâng pe lângă corp: îndoirea 3. Mers cu braĠul drept sus, braĠul stâng pe lângă corp: îndoirea
trunchiului spre dreapta la doi paúi. trunchiului spre dreapta la doi paúi.
4. Stând în faĠa oglinzii cu mâinile pe úolduri: înclinarea capului spre 4. Stând în faĠa oglinzii cu mâinile pe úolduri: înclinarea capului spre
dreapta – autocontrol. dreapta – autocontrol.

II. Corectarea atitudinilor deficiente ale membrelor superioare. II. Corectarea atitudinilor deficiente ale membrelor superioare.

Atitudinile deficiente ale membrelor superioare sunt fie Atitudinile deficiente ale membrelor superioare sunt fie
consecinĠa poziĠiilor defectuoase ale umerilor, omoplaĠilor úi trunchiului, consecinĠa poziĠiilor defectuoase ale umerilor, omoplaĠilor úi trunchiului,
fie secundare unor poziĠii adoptate necontrolat în timpul executării unor fie secundare unor poziĠii adoptate necontrolat în timpul executării unor
gesturi uzuale úi permanentizate. gesturi uzuale úi permanentizate.
a. Corectarea omoplaĠilor depărtaĠi úi desprinúi: a. Corectarea omoplaĠilor depărtaĠi úi desprinúi:
9Obiectivele gimnasticii corective: 9Obiectivele gimnasticii corective:
- tonifierea concentrică a grupelor musculare fixatoare ale - tonifierea concentrică a grupelor musculare fixatoare ale
scapulei de torace (muúchii romboizi, unghiularul scapulei, scapulei de torace (muúchii romboizi, unghiularul scapulei,
trapezul); trapezul);

121 121
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- formarea deprinderii de atitudine corectă a centurii scapulare. - formarea deprinderii de atitudine corectă a centurii scapulare.
9Mijloacele corective – exemple de exerciĠii fizice: 9Mijloacele corective – exemple de exerciĠii fizice:
1. Mers pe vârfuri cu ridicarea braĠelor prin lateral sus, simultan cu 1. Mers pe vârfuri cu ridicarea braĠelor prin lateral sus, simultan cu
îndoirea unui genunchi la piept. îndoirea unui genunchi la piept.
2. Mers ghemuit, mâinile prinse la spate, coatele trase mult înapoi. 2. Mers ghemuit, mâinile prinse la spate, coatele trase mult înapoi.
3. Stând pe vârfuri: ridicarea braĠelor prin lateral simultan cu 3. Stând pe vârfuri: ridicarea braĠelor prin lateral simultan cu
ducerea unui picior lateral úi ridicare pe vârfuri cu inspiraĠie, ducerea unui picior lateral úi ridicare pe vârfuri cu inspiraĠie,
revenire cu expiraĠie. revenire cu expiraĠie.
4. Stând depărtat cu un baston apucat la nivelul umerilor: întinderea 4. Stând depărtat cu un baston apucat la nivelul umerilor: întinderea
braĠelor în sus simultan cu extensia trunchiului. braĠelor în sus simultan cu extensia trunchiului.
5. Stând în faĠa oglinzii cu braĠele pe lângă corp: tragerea umerilor 5. Stând în faĠa oglinzii cu braĠele pe lângă corp: tragerea umerilor
spre înapoi. spre înapoi.
III. Corectarea deformaĠiilor globale ale toracelui: III. Corectarea deformaĠiilor globale ale toracelui:
a. Corectarea toracelui înfundat: a. Corectarea toracelui înfundat:
9Obiectivele gimnasticii corective: 9Obiectivele gimnasticii corective:
- dezvoltarea musculaturii inspiratorii úi expiratorii; - dezvoltarea musculaturii inspiratorii úi expiratorii;
- combaterea contracturilor musculaturii toracice úi creúterea - combaterea contracturilor musculaturii toracice úi creúterea
elasticităĠii cutiei toracice; elasticităĠii cutiei toracice;
- corectarea deficienĠelor centurii scapulare úi coloanei - corectarea deficienĠelor centurii scapulare úi coloanei
vertebrale; vertebrale;
- coordonarea miúcărilor respiratorii úi dezvoltarea respiraĠiei - coordonarea miúcărilor respiratorii úi dezvoltarea respiraĠiei
diafragmatice; diafragmatice;
- reeducare respiratorie. - reeducare respiratorie.
9Mijloacele corective – program de exerciĠii fizice: 9Mijloacele corective – program de exerciĠii fizice:
1. Mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, ducerea coatelor spre înapoi. 1. Mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, ducerea coatelor spre înapoi.
2. Mers cu circumducĠia braĠelor spre înapoi, având în fiecare mână 2. Mers cu circumducĠia braĠelor spre înapoi, având în fiecare mână
câte o ganteră. câte o ganteră.
3. Alergare pe loc úi cu deplasare cu mâinile sub axilă, cu ridicarea 3. Alergare pe loc úi cu deplasare cu mâinile sub axilă, cu ridicarea
alternativă a genunchilor la piept. alternativă a genunchilor la piept.
4. Stând cu un picior pe scara fixă, mâinile pe creútet: ducerea 4. Stând cu un picior pe scara fixă, mâinile pe creútet: ducerea
braĠelor lateral simultan cu răsucirea trunchiului spre dreapta cu braĠelor lateral simultan cu răsucirea trunchiului spre dreapta cu
inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. Idem spre stânga. inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. Idem spre stânga.
5. Decubit ventral apucat de glezne: ducerea trunchiului înapoi cu 5. Decubit ventral apucat de glezne: ducerea trunchiului înapoi cu
tracĠiunea braĠelor úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie tracĠiunea braĠelor úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie
b. Corectarea toracelui plat: b. Corectarea toracelui plat:
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- dezvoltarea musculaturii toracelui, în special a muúchilor - dezvoltarea musculaturii toracelui, în special a muúchilor
pectorali; pectorali;
- creúterea elasticităĠii toracelui; - creúterea elasticităĠii toracelui;

122 122
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

-corectarea deficienĠelor centurii scapulare (umeri úi omoplaĠi) -corectarea deficienĠelor centurii scapulare (umeri úi omoplaĠi)
úi coloanei vertebrale. úi coloanei vertebrale.
¾Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice: ¾Mijloacele corective –exemple de exerciĠii fizice:
1. Mers cu ducerea braĠelor în cerc prin înainte sus, privirea înainte, 1. Mers cu ducerea braĠelor în cerc prin înainte sus, privirea înainte,
spatele în uúoară extensie. spatele în uúoară extensie.
2. Mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe úolduri, ducerea 2. Mers cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe úolduri, ducerea
coatelor înapoi la fiecare pas. coatelor înapoi la fiecare pas.
3. Stând cu mâinile pe úolduri: genuflexiuni cu ducerea braĠelor 3. Stând cu mâinile pe úolduri: genuflexiuni cu ducerea braĠelor
lateral sus cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. lateral sus cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie.
4. ùezând turceúte cu braĠele sus, mâinile prinse deasupra capului: 4. ùezând turceúte cu braĠele sus, mâinile prinse deasupra capului:
inspiraĠii úi expiraĠii, învingând rezistenĠa opusă de kinetoterapeut inspiraĠii úi expiraĠii, învingând rezistenĠa opusă de kinetoterapeut
pe părĠile laterale ale toracelui. pe părĠile laterale ale toracelui.
5. Pe genunchi cu sprijin pe palme: alunecarea palmelor cu 5. Pe genunchi cu sprijin pe palme: alunecarea palmelor cu
depărtarea lor lateral úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. depărtarea lor lateral úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.

IV. Corectarea atitudinilor deficiente globale ale corpului: IV. Corectarea atitudinilor deficiente globale ale corpului:
Atitudinile deficiente globale (totale) ale corpului sunt abateri de la Atitudinile deficiente globale (totale) ale corpului sunt abateri de la
normal apărute fie prin insuficienĠă sau exces funcĠional, fie prin dezechilibru normal apărute fie prin insuficienĠă sau exces funcĠional, fie prin dezechilibru
sau asimetrie funcĠională a aparatului locomotor. sau asimetrie funcĠională a aparatului locomotor.
Ele se pot observa în plan sagital (atitudinile total lordotică sau total Ele se pot observa în plan sagital (atitudinile total lordotică sau total
cifotică) sau în plan frontal (atitudinile plană rigidă sau scoliotică). cifotică) sau în plan frontal (atitudinile plană rigidă sau scoliotică).
1. Atitudinea total lordotică se caracterizează printr-o uúoară 1. Atitudinea total lordotică se caracterizează printr-o uúoară
accentuare a curburii lombare a coloanei vertebrale, care poate cuprinde úi accentuare a curburii lombare a coloanei vertebrale, care poate cuprinde úi
vertebrele toracale sau spatele în întregime úi produce modificări vertebrele toracale sau spatele în întregime úi produce modificări
compensatorii ale poziĠiei celorlalte segmente ale corpului: compensatorii ale poziĠiei celorlalte segmente ale corpului:
- cap úi gât înclinate înainte; - cap úi gât înclinate înainte;
- umeri proiectaĠi posterior; - umeri proiectaĠi posterior;
- torace úi abdomen proeminente; - torace úi abdomen proeminente;
- bazin anteversat; - bazin anteversat;
- membre inferioare cu genunchii în hiperextensie. - membre inferioare cu genunchii în hiperextensie.
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- redresarea curburii lordotice a coloanei vertebrale; - redresarea curburii lordotice a coloanei vertebrale;
- tonifierea excentrică a muúchilor lombari scurtaĠi; - tonifierea excentrică a muúchilor lombari scurtaĠi;
- tonifierea concentrică a musculaturii peretelui abdominal; - tonifierea concentrică a musculaturii peretelui abdominal;
- corectarea deficienĠelor compensatorii ale poziĠiei celorlalte - corectarea deficienĠelor compensatorii ale poziĠiei celorlalte
segmente ale corpului. segmente ale corpului.
¾Mijloacele corective : ¾Mijloacele corective :
x exerciĠii statice: x exerciĠii statice:
- poziĠii corective (úezând, pe genunchi cu sprijin pe palme, - poziĠii corective (úezând, pe genunchi cu sprijin pe palme,
decubit dorsal, culcat rezemat cu genunchii flectaĠi); decubit dorsal, culcat rezemat cu genunchii flectaĠi);

123 123
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- efortul izometric; - efortul izometric;


x exerciĠii dinamice: x exerciĠii dinamice:
- exerciĠii de trunchi: flexii, îndoiri laterale, răsuciri executate - exerciĠii de trunchi: flexii, îndoiri laterale, răsuciri executate
simultan cu flexia trunchiului; simultan cu flexia trunchiului;
- exerciĠii ale membrelor superioare úi inferioare; - exerciĠii ale membrelor superioare úi inferioare;
- exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, suspensii echilibru; - exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, suspensii echilibru;
- exerciĠii de respiraĠie executate din poziĠii corective pentru - exerciĠii de respiraĠie executate din poziĠii corective pentru
prevenirea lordozei; prevenirea lordozei;
- exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate - exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate
pasivo- activ sau activ. pasivo- activ sau activ.
Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global lordotică Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global lordotică
1. ùezând cu spatele sprijinit înapoi pe sol: ducerea membrelor 1. ùezând cu spatele sprijinit înapoi pe sol: ducerea membrelor
inferioare în cerc; idem: forfecarea picioarelor în plan vertical úi inferioare în cerc; idem: forfecarea picioarelor în plan vertical úi
orizontal. orizontal.
2. ùezând cu sprijin înapoi pe antebraĠe: îndoirea genunchilor úi 2. ùezând cu sprijin înapoi pe antebraĠe: îndoirea genunchilor úi
inspiraĠie, întinderea lor úi expiraĠie. Miúcarea se poate executa inspiraĠie, întinderea lor úi expiraĠie. Miúcarea se poate executa
simultan sau alternativ cu ambii genunchi. simultan sau alternativ cu ambii genunchi.
3. Decubit dorsal cu braĠele întinse oblic în sus pe sol: ducerea 3. Decubit dorsal cu braĠele întinse oblic în sus pe sol: ducerea
membrului inferior drept spre mâna stângă. Idem: ducerea membrului inferior drept spre mâna stângă. Idem: ducerea
membrului inferior stâng spre mâna dreaptă. membrului inferior stâng spre mâna dreaptă.
4. Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe sol, genunchii uúor flectaĠi: 4. Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe sol, genunchii uúor flectaĠi:
ridicarea trunchiului la verticală cu ducerea braĠelor lateral úi ridicarea trunchiului la verticală cu ducerea braĠelor lateral úi
inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.
5. Decubit dorsal cu braĠele întinse pe lângă corp, genunchii îndoiĠi 5. Decubit dorsal cu braĠele întinse pe lângă corp, genunchii îndoiĠi
cu sprijin pe tălpi: contracĠia peretelui abdominal cu inspiraĠie, cu sprijin pe tălpi: contracĠia peretelui abdominal cu inspiraĠie,
revenire cu expiraĠie. revenire cu expiraĠie.

2. Atitudinea total cifotică se caracterizează prin accentuarea curburii 2. Atitudinea total cifotică se caracterizează prin accentuarea curburii
cifotice toracale a coloanei vertebrale, care poate cuprinde úi vertebrele cifotice toracale a coloanei vertebrale, care poate cuprinde úi vertebrele
lombare sau spatele în întregime úi produce modificări compensatorii ale lombare sau spatele în întregime úi produce modificări compensatorii ale
poziĠiei celorlalte segmente ale corpului: poziĠiei celorlalte segmente ale corpului:
- cap úi gât înclinate înainte; - cap úi gât înclinate înainte;
- umeri aduúi; - umeri aduúi;
- torace înfundat; - torace înfundat;
- abdomen supt; - abdomen supt;
- bazin retroversat; - bazin retroversat;
- membre inferioare cu genunchii în flexie. - membre inferioare cu genunchii în flexie.
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- redresarea curburii cifotice a coloanei vertebrale; - redresarea curburii cifotice a coloanei vertebrale;
- tonifierea concentrică a musculaturii alungite a spatelui; - tonifierea concentrică a musculaturii alungite a spatelui;
- tonifierea excentrică a musculaturii peretelui abdominal; - tonifierea excentrică a musculaturii peretelui abdominal;

124 124
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- corectarea deficienĠelor compensatorii ale poziĠiei celorlalte - corectarea deficienĠelor compensatorii ale poziĠiei celorlalte
segmente ale corpului. segmente ale corpului.
¾Mijloacele corective : ¾Mijloacele corective :
x exerciĠii statice: x exerciĠii statice:
- poziĠii corective (stând, pe genunchi cu sprijin pe palme, - poziĠii corective (stând, pe genunchi cu sprijin pe palme,
decubit dorsal úi ventral, atârnat cu faĠa sau spatele la scara decubit dorsal úi ventral, atârnat cu faĠa sau spatele la scara
fixă sau pe plan oblic); fixă sau pe plan oblic);
- efortul izometric; - efortul izometric;
x exerciĠii dinamice: x exerciĠii dinamice:
- exerciĠii de trunchi: extensii, îndoiri laterale, răsuciri, - exerciĠii de trunchi: extensii, îndoiri laterale, răsuciri,
circumducĠii executate în plan posterior; circumducĠii executate în plan posterior;
- exerciĠii ale membrelor superioare executate în plan posterior - exerciĠii ale membrelor superioare executate în plan posterior
úi deasupra liniei orizontale a umerilor; úi deasupra liniei orizontale a umerilor;
- exerciĠii ale membrelor inferioare executate în plan posterior; - exerciĠii ale membrelor inferioare executate în plan posterior;
- exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, alergare, suspensii, - exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, alergare, suspensii,
echilibru; echilibru;
- exerciĠii de respiraĠie executate din poziĠii corective pentru - exerciĠii de respiraĠie executate din poziĠii corective pentru
prevenirea cifozei; prevenirea cifozei;
- exerciĠii cu obiecte portative (minge medicinală, bastoane) úi - exerciĠii cu obiecte portative (minge medicinală, bastoane) úi
la aparate fixe (bancă, scara fixă); la aparate fixe (bancă, scara fixă);
- exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate - exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate
pasivo- activ sau activ. pasivo- activ sau activ.
Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global cifotică Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global cifotică
1. Mers pe vârfuri cu braĠele în sus pe lângă cap: extensia trunchiului 1. Mers pe vârfuri cu braĠele în sus pe lângă cap: extensia trunchiului
cu ducerea braĠelor alternativ înapoi. cu ducerea braĠelor alternativ înapoi.
2. Alergare uúoară cu aruncarea în sus úi prinderea unei mingi 2. Alergare uúoară cu aruncarea în sus úi prinderea unei mingi
medicinale. medicinale.
3. Stând depărtat: ducerea mâinilor la umeri, apoi întinderea braĠelor 3. Stând depărtat: ducerea mâinilor la umeri, apoi întinderea braĠelor
în sus cu arcuirea trunchiului úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. în sus cu arcuirea trunchiului úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.
4. Stând cu spatele la scara fixă, braĠele întinse sus, mâinile apucă de 4. Stând cu spatele la scara fixă, braĠele întinse sus, mâinile apucă de
sus: ducerea bazinului înainte úi extensia amplă a trunchiului cu sus: ducerea bazinului înainte úi extensia amplă a trunchiului cu
inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. inspiraĠie, revenire cu expiraĠie.
5. Stând: pas cu piciorul drept înainte, cumpăna înapoi, cu ducerea 5. Stând: pas cu piciorul drept înainte, cumpăna înapoi, cu ducerea
braĠelor oblic úi trunchiul în extensie. braĠelor oblic úi trunchiul în extensie.

3. Atitudinea plană rigidă prezintă următoarele caracteristici: 3. Atitudinea plană rigidă prezintă următoarele caracteristici:
- limitarea mobilităĠii trunchiului úi a tuturor articulaĠiilor; - limitarea mobilităĠii trunchiului úi a tuturor articulaĠiilor;
- coloana vertebrală dreaptă, uneori cu inversarea curburilor - coloana vertebrală dreaptă, uneori cu inversarea curburilor
fiziologice; fiziologice;
- membre superioare lipsite de coordonare în miúcare; - membre superioare lipsite de coordonare în miúcare;
- membre inferioare drepte, rigide; - membre inferioare drepte, rigide;

125 125
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- mers greoi; - mers greoi;


- corp lipsit de flexibilitate. - corp lipsit de flexibilitate.
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- formarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale úi - formarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale úi
prevenirea tendinĠei de inversare a acestora; prevenirea tendinĠei de inversare a acestora;
- corectarea atitudinilor deficiente ale toracelui úi creúterea - corectarea atitudinilor deficiente ale toracelui úi creúterea
elasticităĠii cutiei toracice; elasticităĠii cutiei toracice;
- combaterea rigidităĠii úi a lipsei de coordonare a miúcărilor - combaterea rigidităĠii úi a lipsei de coordonare a miúcărilor
corpului în general úi a membrelor superioare úi inferioare în corpului în general úi a membrelor superioare úi inferioare în
special. special.
¾Mijloacele corective : ¾Mijloacele corective :
x exerciĠii statice: x exerciĠii statice:
- poziĠii fundamentale úi derivate în care coloana vertebrală are - poziĠii fundamentale úi derivate în care coloana vertebrală are
mobilitatea crescută: pe genunchi cu sprijin pe palme, mobilitatea crescută: pe genunchi cu sprijin pe palme,
decubitul dorsal, ventral, lateral; sunt mai puĠin indicate decubitul dorsal, ventral, lateral; sunt mai puĠin indicate
poziĠiile derivate din stând, iar poziĠiile atârnat úi úezând sunt poziĠiile derivate din stând, iar poziĠiile atârnat úi úezând sunt
contraindicate deoarece determină útergerea curburilor contraindicate deoarece determină útergerea curburilor
coloanei vertebrale. coloanei vertebrale.
x exerciĠii dinamice: x exerciĠii dinamice:
- exerciĠii de trunchi executate pentru formarea cifozei dorsale - exerciĠii de trunchi executate pentru formarea cifozei dorsale
(flexii cervico-dorsale) úi a lordozei lombare (extensii (flexii cervico-dorsale) úi a lordozei lombare (extensii
lombare), îndoiri laterale, răsuciri, circumducĠii, care cresc lombare), îndoiri laterale, răsuciri, circumducĠii, care cresc
mobilitatea coloanei vertebrale; mobilitatea coloanei vertebrale;
- exerciĠii ale membrelor superioare executate în plan anterior, - exerciĠii ale membrelor superioare executate în plan anterior,
care amplifică miúcările toracelui, executate liber sau cu care amplifică miúcările toracelui, executate liber sau cu
ajutorul unor obiecte uúoare; ajutorul unor obiecte uúoare;
- exerciĠii ale membrelor inferioare prin care se urmăreúte - exerciĠii ale membrelor inferioare prin care se urmăreúte
redresarea bazinului úi amplificarea miúcărilor în regiunea redresarea bazinului úi amplificarea miúcărilor în regiunea
lombară, executate în plan posterior; lombară, executate în plan posterior;
- exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, alergare, căĠărări, - exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, alergare, căĠărări,
transportul unor obiecte uúoare; sunt contraindicate redresările transportul unor obiecte uúoare; sunt contraindicate redresările
úi suspensiile deoarece limitează mobilitatea coloanei úi suspensiile deoarece limitează mobilitatea coloanei
vertebrale úi îi redresează curburile fiziologice. vertebrale úi îi redresează curburile fiziologice.

Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea plană rigidă: Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea plană rigidă:
1. Alergare uúoară cu pas săltat, cu ducerea braĠelor alternativ prin 1. Alergare uúoară cu pas săltat, cu ducerea braĠelor alternativ prin
înainte în sus. înainte în sus.
2. Stând: ducerea braĠelor prin înainte sus simultan cu extensia 2. Stând: ducerea braĠelor prin înainte sus simultan cu extensia
trunchiului úi ridicarea pe vârfuri cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie. trunchiului úi ridicarea pe vârfuri cu inspiraĠie, revenire cu expiraĠie.
3. Stând cu faĠa la scara fixă, mâinile apucă o úipcă la nivelul umerilor: 3. Stând cu faĠa la scara fixă, mâinile apucă o úipcă la nivelul umerilor:
ridicarea piciorului stâng înapoi cu ducerea trunchiului în extensie úi ridicarea piciorului stâng înapoi cu ducerea trunchiului în extensie úi

126 126
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

ridicarea pe vârful piciorului drept, revenire; acelaúi exerciĠiu cu ridicarea pe vârful piciorului drept, revenire; acelaúi exerciĠiu cu
ridicarea piciorului drept. ridicarea piciorului drept.
4. Pe genunchi cu sprijin pe palmele aúezate lângă genunchi: ducerea 4. Pe genunchi cu sprijin pe palmele aúezate lângă genunchi: ducerea
unui picior înapoi sus cu arcuire úi marcarea miúcării, alternativ unui picior înapoi sus cu arcuire úi marcarea miúcării, alternativ
stânga-dreapta. stânga-dreapta.
5. Pe genunchi în faĠa scării fixe, apucat cu mâinile la nivelul umerilor, 5. Pe genunchi în faĠa scării fixe, apucat cu mâinile la nivelul umerilor,
aruncare uúoară a trunchiului cu ducerea unui picior înapoi úi aruncare uúoară a trunchiului cu ducerea unui picior înapoi úi
inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.

4. Atitudinea total asimetrică se datorează unei inegalităĠi funcĠionale în 4. Atitudinea total asimetrică se datorează unei inegalităĠi funcĠionale în
sprijin úi miúcare a membrelor inferioare care determină înclinarea sau sprijin úi miúcare a membrelor inferioare care determină înclinarea sau
translatarea de o parte úi de alta a bazinului, trunchiul înclinându-se într-o translatarea de o parte úi de alta a bazinului, trunchiul înclinându-se într-o
parte sau în alta; se întâlneúte frecvent la persoanele care în ortostatism se parte sau în alta; se întâlneúte frecvent la persoanele care în ortostatism se
sprijină mai mult pe unul din membrele inferioare, în timp ce celălalt este sprijină mai mult pe unul din membrele inferioare, în timp ce celălalt este
uúor flectat; de această parte bazinul coboară, iar trunchiul este deviat lateral uúor flectat; de această parte bazinul coboară, iar trunchiul este deviat lateral
compensator. compensator.
¾Obiectivele gimnasticii corective: ¾Obiectivele gimnasticii corective:
- formarea simĠului de simetrie la nivelul trunchiului prin - formarea simĠului de simetrie la nivelul trunchiului prin
corectarea poziĠiilor asimetrice ale umerilor, omoplaĠilor corectarea poziĠiilor asimetrice ale umerilor, omoplaĠilor
toracelui úi coloanei vertebrale; toracelui úi coloanei vertebrale;
- realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare; - realizarea unui sprijin simetric pe membrele inferioare;
- corectarea úi redresarea poziĠiei asimetrice a bazinului. - corectarea úi redresarea poziĠiei asimetrice a bazinului.
¾Mijloacele corective : ¾Mijloacele corective :
x exerciĠii statice: x exerciĠii statice:
- poziĠii corective úi hipercorective, derivate din poziĠiile - poziĠii corective úi hipercorective, derivate din poziĠiile
fundamentale prin dispunerea asimetrică a membrelor fundamentale prin dispunerea asimetrică a membrelor
superioare úi inferioare; superioare úi inferioare;
- efortul izometric; - efortul izometric;
x exerciĠii dinamice: x exerciĠii dinamice:
- exerciĠii de trunchi: extensii (pentru crearea simĠului de - exerciĠii de trunchi: extensii (pentru crearea simĠului de
simetrie a trunchiului), îndoiri laterale în sensul corectării simetrie a trunchiului), îndoiri laterale în sensul corectării
atitudinii scoliotice a coloanei vertebrale, răsuciri executate de atitudinii scoliotice a coloanei vertebrale, răsuciri executate de
partea opusă încurbării scoliotice (mai ales dacă se constată úi partea opusă încurbării scoliotice (mai ales dacă se constată úi
o torsionare a corpurilor vertebrelor); o torsionare a corpurilor vertebrelor);
- exerciĠii ale membrelor superioare executate mai ales - exerciĠii ale membrelor superioare executate mai ales
asimetric pentru corectarea poziĠiilor asimetrice ale umerilor úi asimetric pentru corectarea poziĠiilor asimetrice ale umerilor úi
omoplaĠilor; omoplaĠilor;
- exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, suspensii,echilibru; - exerciĠii aplicative: mers corectiv, târâre, suspensii,echilibru;
- exerciĠii de respiraĠie pentru dezvoltarea simetrică a celor două - exerciĠii de respiraĠie pentru dezvoltarea simetrică a celor două
hemitorace.; hemitorace.;

127 127
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate - exerciĠii de redresare a trunchiului úi a bazinului executate
pasiv (din decubit dorsal), pasiv- activ (din úezând) sau activ pasiv (din decubit dorsal), pasiv- activ (din úezând) sau activ
(din stând úi atârnat). (din stând úi atârnat).

Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global asimetrică spre Exemple de exerciĠii corective pentru atitudinea global asimetrică spre
stânga stânga
1. Mers pe vârfuri cu un baston la spate Ġinut între coate, cu ducerea 1. Mers pe vârfuri cu un baston la spate Ġinut între coate, cu ducerea
trunchiului înapoi úi arcuire la fiecare pas. trunchiului înapoi úi arcuire la fiecare pas.
2. Mers pe vârfuri cu un baston la spate Ġinut între coate, cu răsucirea 2. Mers pe vârfuri cu un baston la spate Ġinut între coate, cu răsucirea
trunchiului spre dreapta. trunchiului spre dreapta.
3. Mers pe vârfuri cu un baston Ġinut diagonal la spate, mâna dreaptă 3. Mers pe vârfuri cu un baston Ġinut diagonal la spate, mâna dreaptă
apucă de sus, stânga de jos: extensia trunchiului la fiecare pas. apucă de sus, stânga de jos: extensia trunchiului la fiecare pas.
4. Stând fandat lateral spre dreapta cu mâna stângă pe úold úi dreapta pe 4. Stând fandat lateral spre dreapta cu mâna stângă pe úold úi dreapta pe
creútet: îndoirea trunchiului spre stânga cu ducerea braĠului drept sus creútet: îndoirea trunchiului spre stânga cu ducerea braĠului drept sus
úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. úi inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.
5. Stând depărtat cu trunchiul răsucit dreapta, cu un baston la spate 5. Stând depărtat cu trunchiul răsucit dreapta, cu un baston la spate
aúezat diagonal, mâna dreaptă sus: ducerea trunchiului în extensie úi aúezat diagonal, mâna dreaptă sus: ducerea trunchiului în extensie úi
inspiraĠie, revenire úi expiraĠie. inspiraĠie, revenire úi expiraĠie.

128 128
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

1.5. CABINETUL DE TRAUMATOLOGIE- 1.5. CABINETUL DE TRAUMATOLOGIE-


ORTOPEDIE ORTOPEDIE

DE CE? DE CE?

În domeniul sportului întâlnim o gamă largă de efecĠiuni ce se produc atât În domeniul sportului întâlnim o gamă largă de efecĠiuni ce se produc atât
în timpul practicării exerciĠiilor fizice cât úi în sportul de performanĠă. Accidentele în timpul practicării exerciĠiilor fizice cât úi în sportul de performanĠă. Accidentele
în sport sunt în cea mai mare măsură traumatice, de aceea examenul ortopedico- în sport sunt în cea mai mare măsură traumatice, de aceea examenul ortopedico-
traumatologic este unul din cele mai importante din cadrul circuitului medico- traumatologic este unul din cele mai importante din cadrul circuitului medico-
sportiv, atât pentru depistarea úi tratamentul eventualelor afecĠuni, cât úi pentru sportiv, atât pentru depistarea úi tratamentul eventualelor afecĠuni, cât úi pentru
adoptarea unor măsuri eficiente pentru a scădea numărul accidentelor. adoptarea unor măsuri eficiente pentru a scădea numărul accidentelor.

Rolul kinetoterapeutului – activ în profilaxia úi recuperarea Rolul kinetoterapeutului – activ în profilaxia úi recuperarea
traumtismelor; identificarea factorilor favorizanĠi úi intervenĠia împreună cu traumtismelor; identificarea factorilor favorizanĠi úi intervenĠia împreună cu
antrenorul în procesul de antrenament pentru contracararea acestora. antrenorul în procesul de antrenament pentru contracararea acestora.

Examenul sportivului traumatizat cuprinde: Examenul sportivului traumatizat cuprinde:


x Anamneza. Aúa cum s-a arătat anterior aceasta metoda ne x Anamneza. Aúa cum s-a arătat anterior aceasta metoda ne
furnizeaza date privind antecedentele heredo-colaterale, furnizeaza date privind antecedentele heredo-colaterale,
antecedentele personale fiziologice úi patologice. În cadrul antecedentele personale fiziologice úi patologice. În cadrul
examenului ortopedico-traumatic ne vor interesa traumatisme examenului ortopedico-traumatic ne vor interesa traumatisme
produse anterior, localizarea, când au fost produse, tratamentul produse anterior, localizarea, când au fost produse, tratamentul
úi planul de recuperare urmat, dar úi alte afectiuni preexistente. úi planul de recuperare urmat, dar úi alte afectiuni preexistente.
De asemenea anamneza specifică ne furnizează date despre De asemenea anamneza specifică ne furnizează date despre
situaĠia actuală de pregatire sportivă. situaĠia actuală de pregatire sportivă.
O atenĠie specială se va accorda următoarelor date furnizate de anamneză: O atenĠie specială se va accorda următoarelor date furnizate de anamneză:
- vechimea traumatismului; - vechimea traumatismului;
- locul unde s-a produs (stradă, antrenament, competiĠie) ; - locul unde s-a produs (stradă, antrenament, competiĠie) ;
- mecanismul de producere (cădere, lovire, torsiune) ; - mecanismul de producere (cădere, lovire, torsiune) ;
- momentul când a survenit; - momentul când a survenit;
- forma sportivă (momentul calendaristic al curbei pregătirii sportive) ; - forma sportivă (momentul calendaristic al curbei pregătirii sportive) ;
- acuze subiective ( dureri, starea funcĠională a segmentului lezat, starea - acuze subiective ( dureri, starea funcĠională a segmentului lezat, starea
generală) ; generală) ;
- accidente anterioare pe segmentul respectiv sau alte segmente, evoluĠia - accidente anterioare pe segmentul respectiv sau alte segmente, evoluĠia
traumatismelor, tratament úi recuperare; traumatismelor, tratament úi recuperare;
- dacă utilizează sau nu profilaxia primară/secundară (tapping) ; - dacă utilizează sau nu profilaxia primară/secundară (tapping) ;
- aspecte privind viaĠa sportivă úi refacerea (excese, alcool, tutun, carenĠe - aspecte privind viaĠa sportivă úi refacerea (excese, alcool, tutun, carenĠe
alimentare sau vitaminice, vicii ale instruirii sportive) ; alimentare sau vitaminice, vicii ale instruirii sportive) ;
x Examenul clinic include: x Examenul clinic include:
- examen clinic general; examenul sistemului osteoarticular - examen clinic general; examenul sistemului osteoarticular
- examenul segmentului afectat: - examenul segmentului afectat:

129 129
E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

- la inspecĠie se va aprecia forma regiunii (normală, mărită asociat cu - la inspecĠie se va aprecia forma regiunii (normală, mărită asociat cu
semne de inflamaĠie, deformarea regiunii); aspectul regiunii (plăgi, semne de inflamaĠie, deformarea regiunii); aspectul regiunii (plăgi,
contuzii, echimoze); contuzii, echimoze);
- la palpare se va aprecia temperatura regiunii ( o temperatură crescută - la palpare se va aprecia temperatura regiunii ( o temperatură crescută
indică un proces inflamator activ), fluctuenĠa (hematom, edem, lichid indică un proces inflamator activ), fluctuenĠa (hematom, edem, lichid
intraarticular - hidro sau hemartroză); intraarticular - hidro sau hemartroză);
- prezenĠa úi localizarea punctelor dureroase (palpare în mai multe poziĠii); - prezenĠa úi localizarea punctelor dureroase (palpare în mai multe poziĠii);
- măsurarea cu centimetrul a perimetrelor segmentelor omoloage (mai ales - măsurarea cu centimetrul a perimetrelor segmentelor omoloage (mai ales
în cazul existenĠei unor traumatisme mai vechi). în cazul existenĠei unor traumatisme mai vechi).
- examenul funcĠional al segmentului lezat include: - examenul funcĠional al segmentului lezat include:
- efectuarea unor miúcări pasive úi active ale segmentului lezat, testare - efectuarea unor miúcări pasive úi active ale segmentului lezat, testare
comparativ cu segmentul simetric; comparativ cu segmentul simetric;
- măsurarea mobilităĠii articulare (goniometru); - măsurarea mobilităĠii articulare (goniometru);
- măsurarea temperaturii cutanate locală ca indice al recuperării funcĠionale - măsurarea temperaturii cutanate locală ca indice al recuperării funcĠionale
a segmentului; a segmentului;
- măsurarea tonusului muscular cu miotonometrul; - măsurarea tonusului muscular cu miotonometrul;
- măsurarea forĠei segmentare cu dinamometrul; - măsurarea forĠei segmentare cu dinamometrul;
- oscilometrie (deficit al circulaĠiei perferice). Toate aceste testări se vor - oscilometrie (deficit al circulaĠiei perferice). Toate aceste testări se vor
efectua comparativ cu segmentul simetric, de partea opusă. efectua comparativ cu segmentul simetric, de partea opusă.

3. Examene paraclinice 3. Examene paraclinice


- Radiografie din faĠă úi profil; se recomandă efectuarea Rx în regim de - Radiografie din faĠă úi profil; se recomandă efectuarea Rx în regim de
raze moi, care să evidenĠieze úi eventualele zmulgeri mici de fragmente raze moi, care să evidenĠieze úi eventualele zmulgeri mici de fragmente
osoase sau leziuni ale părĠilor moi osoase sau leziuni ale părĠilor moi
- Examene de laborator: - Examene de laborator:
- VSH úi hemoleucograma pentru evidenĠierea componentei infecĠioase sau - VSH úi hemoleucograma pentru evidenĠierea componentei infecĠioase sau
reumatismale; reumatismale;
- Transaminaze (GOT, GPT); cresc în afecĠiuni acute, rupturi musculare; - Transaminaze (GOT, GPT); cresc în afecĠiuni acute, rupturi musculare;
- Mucoproteinele (formează cimentul intercelular); în ser: acid sialic, - Mucoproteinele (formează cimentul intercelular); în ser: acid sialic,
seromucoid; în urină se efectuează testul Donaggio pentru evidenĠierea seromucoid; în urină se efectuează testul Donaggio pentru evidenĠierea
reacĠiei de stress metabolic indusă de corticosuprarenală. Mucoproteinele reacĠiei de stress metabolic indusă de corticosuprarenală. Mucoproteinele
cresc în afecĠiunile hiperfuncĠionale, precedând instalarea unor patologii cresc în afecĠiunile hiperfuncĠionale, precedând instalarea unor patologii
musculo-tendino-ligamentare. musculo-tendino-ligamentare.
- Calcemia; magnezemia; compuúi rezultaĠi din metabolismul proteic (uree, - Calcemia; magnezemia; compuúi rezultaĠi din metabolismul proteic (uree,
creatină, creatinină) ; creatină, creatinină) ;
- Electromiograma. - Electromiograma.

130 130
E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel 10. Principalele traumatisme întâlnite în practica sportivă

Grupa Tipul Atitudine Atitudine privind efortul Risc performanĠă;


Traumatismului traumatismului medicală sportiv prognostic
- contuzia Tratament în general poate continua Nul sau minor (calcificare/
medicamentos; efortul ; suprainfectare hematom)
crioterapie rezervat pentru contuzii
întinse
M
A - plăgile Tratament chirurgical în funcĠie de întinderea úi Imediat;
C (sutură) localizarea plăgii Minor
R
O - întinderi Tratament Repaos segmentar pănă la Tardiv; mediu
T -rupturi medicamentos sau vindecare (cicatrice musculară, miozite
R musculare chirurgical în rupturi mari kinetoterapie hiperfuncĠionale)
A +/-atelă gipsată încălzite corectă preefort
U Traumatisme -fizioterapie
M părĠi -întinderi Tratament Repaos segmentar pănă la Tardiv; mediu (cicatrizare,
-rupturi tendoane medicamentos sau vindecare tendinite hiperfuncĠionale)
A moi
chirurgical (rupturi) kinetoterapie;
T -atelă gipsată reluarea pregătirii specifice la
I -fizioterapie 30-40 zile de la accident
S (întinderi) sau la 3 luni
M (rupturi)
E - tendinita; Tratament Repaos segmentar Mediu ; forme trenante ;
tenosinovita medicamentos; 10-15 zile cicatrici aderenĠiale
crioterapie kinetoterapie tendon/sinovială
+/-atelă gipsată
-fizioterapie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Tabel 10. Principalele traumatisme întâlnite în practica sportivă

Grupa Tipul Atitudine Atitudine privind efortul Risc performanĠă;


Traumatismului traumatismului medicală sportiv prognostic
- contuzia Tratament în general poate continua Nul sau minor (calcificare/
medicamentos; efortul ; suprainfectare hematom)
crioterapie rezervat pentru contuzii
întinse
M
A - plăgile Tratament chirurgical în funcĠie de întinderea úi Imediat;
C (sutură) localizarea plăgii Minor
R
O - întinderi Tratament Repaos segmentar pănă la Tardiv; mediu
T -rupturi medicamentos sau vindecare (cicatrice musculară, miozite
R musculare chirurgical în rupturi mari kinetoterapie hiperfuncĠionale)
A +/-atelă gipsată încălzite corectă preefort
U Traumatisme -fizioterapie
M părĠi -întinderi Tratament Repaos segmentar pănă la Tardiv; mediu (cicatrizare,
-rupturi tendoane medicamentos sau vindecare tendinite hiperfuncĠionale)
A moi
chirurgical (rupturi) kinetoterapie;
T -atelă gipsată reluarea pregătirii specifice la
I -fizioterapie 30-40 zile de la accident
S (întinderi) sau la 3 luni
M (rupturi)
E - tendinita; Tratament Repaos segmentar Mediu ; forme trenante ;
tenosinovita medicamentos; 10-15 zile cicatrici aderenĠiale
crioterapie kinetoterapie tendon/sinovială
+/-atelă gipsată
-fizioterapie

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

întinderi rupturi Tratament Repaos segmentar Tardiv; mediu ; cicatrizare


aponevroze/ fascii medicamentos; 10-15 zile
crioterapie; kinetoterapie
+/-atelă gipsată;
-fizioterapie
M Traumatisme contuzii/ elongaĠii Specialist neurolog EvoluĠii trenante
A părĠi nervi
C moi traumatisme Tratament Repaus complet la pat Hematom, arterită, flebită,
R închise vene/ medicamentos; tromboflebită traumatică
O artere comprese umede
T entorse Tratament Repaus segmentar Tardiv; mediu; complicate ce
R medicamentos; Imobilizare fasă elastică (5-7 leziuni de ligamente/menisc;
A crioterapie;+/-atelă gipsată zile grad I) /gipsată ( 10-14 zile sechele
U -fizioterapie grad II; 21-30 zile III) Recuperare minim 2-3
M kinetoterapie săptămâni
luxaĠii Tratament Repaus segmentar Tardiv; mediu; complicate cu
A
medicamentos; Imobilizare gipsată 7-21 zile leziuni de ligamente/menisc;
T Traumatisme crioterapie kinetoterapie sechele
I articulare reducere; atelă gipsată
S fizioterapie
M bursite puncĠii evacuatoare; Repaus segmentar Mediu;
E infiltraĠii; bandaje Profilactic - utilizarea
compresive; fizioterapie apărătoarelor pentru zonele
tratamentul chirurgical. mai frecvent traumatizate (cot,
úold, genunchi)

Rupturi de Tratament chirurgical Repaus segmentar Mediu; sechele după


menisc/ligamente (artroscopic) kinetoterapie recuperare inadecvată

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

întinderi rupturi Tratament Repaos segmentar Tardiv; mediu ; cicatrizare


aponevroze/ fascii medicamentos; 10-15 zile
crioterapie; kinetoterapie
+/-atelă gipsată;
-fizioterapie
M Traumatisme contuzii/ elongaĠii Specialist neurolog EvoluĠii trenante
A părĠi nervi
C moi traumatisme Tratament Repaus complet la pat Hematom, arterită, flebită,
R închise vene/ medicamentos; tromboflebită traumatică
O artere comprese umede
T entorse Tratament Repaus segmentar Tardiv; mediu; complicate ce
R medicamentos; Imobilizare fasă elastică (5-7 leziuni de ligamente/menisc;
A crioterapie;+/-atelă gipsată zile grad I) /gipsată ( 10-14 zile sechele
U -fizioterapie grad II; 21-30 zile III) Recuperare minim 2-3
M kinetoterapie săptămâni
luxaĠii Tratament Repaus segmentar Tardiv; mediu; complicate cu
A
medicamentos; Imobilizare gipsată 7-21 zile leziuni de ligamente/menisc;
T Traumatisme crioterapie kinetoterapie sechele
I articulare reducere; atelă gipsată
S fizioterapie
M bursite puncĠii evacuatoare; Repaus segmentar Mediu;
E infiltraĠii; bandaje Profilactic - utilizarea
compresive; fizioterapie apărătoarelor pentru zonele
tratamentul chirurgical. mai frecvent traumatizate (cot,
úold, genunchi)

Rupturi de Tratament chirurgical Repaus segmentar Mediu; sechele după


menisc/ligamente (artroscopic) kinetoterapie recuperare inadecvată

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

M periostite Tratament medicamentos menajarea segmentului până la Mediu; evoluĠie trenantă


crioterapie, fizioterapie recuperarea totală.
A
C
fisuri Tratament medicamentos imobilizare gipsată 2-3 Mic
R atelă gipsată săptămâni
O -fizioterapie
T
R fracturi tratament medicamentos - repaus segmentar 21-30 zile - Mediu; sechele cu limitarea
A tratament ortopedic perioada imobilizării gipsate- mobilităĠii
U Traumatisme (reducerea/imobilizare gimnastică cu menajarea
M osoase gipsată) segmentului lezat.
A fizioterapia hidroterapia, - săptămâna II-III- mobilizarea
T balneoterapia marină segmentului cu miúcări pasive
I (după 6-12 luni) úi limitat active.
după scoaterea gipsului úi după
S
constatarea bunei consolidări a
M fracturii se continuă cu
E exerciĠiile de gimnastică
medicală generale úi
segmentare

MICROTRAUM. Miozite tratament medicamentos repaos segmentar Mediu; evoluĠie trenantă


Ligamentite fizioterapie kinetoterapie
Tedinite
Prin
Capsulite
suprasolicitare
Apofizite
Entezite

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

M periostite Tratament medicamentos menajarea segmentului până la Mediu; evoluĠie trenantă


crioterapie, fizioterapie recuperarea totală.
A
C
fisuri Tratament medicamentos imobilizare gipsată 2-3 Mic
R atelă gipsată săptămâni
O -fizioterapie
T
R fracturi tratament medicamentos - repaus segmentar 21-30 zile - Mediu; sechele cu limitarea
A tratament ortopedic perioada imobilizării gipsate- mobilităĠii
U Traumatisme (reducerea/imobilizare gimnastică cu menajarea
M osoase gipsată) segmentului lezat.
A fizioterapia hidroterapia, - săptămâna II-III- mobilizarea
T balneoterapia marină segmentului cu miúcări pasive
I (după 6-12 luni) úi limitat active.
după scoaterea gipsului úi după
S
constatarea bunei consolidări a
M fracturii se continuă cu
E exerciĠiile de gimnastică
medicală generale úi
segmentare

MICROTRAUM. Miozite tratament medicamentos repaos segmentar Mediu; evoluĠie trenantă


Ligamentite fizioterapie kinetoterapie
Tedinite
Prin
Capsulite
suprasolicitare
Apofizite
Entezite

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pumnul dureros tratament medicamentos repaus segmentar Mediu; cazurile netratate duc
al boxerului fizioterapie uneori imobilizare în final la artroze.
(necroze de tratament balnear cu băi
scafoid/semilunar) sulfuro-iodate (Govora,
M Herculane).
I Pubialgia tratament medicamentos Repaus 7-12 zile mediu
C fotbaliútilor
R (osteochondrită
O simfizo-pubiană)
T Cotul dureros al tratament medicamentos mediu
R Propriu-zise jucătorului de fizioterapie
A tenis câmp
U (epicondilită
M humerală)
A
Dorsalgia tratament medicamentos
T
caiaciútilor fizioterapie Mediu
I (apofizite
S interspinoase)
M
E Mâna dureroasă a tratament medicamentos
gimnaútilor fizioterapie Mediu
(artroze
piramidalo-
pisiforme)

Piciorul dureros tratament medicamentos


al alergătorului fizioterapie Mediu

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Pumnul dureros tratament medicamentos repaus segmentar Mediu; cazurile netratate duc
al boxerului fizioterapie uneori imobilizare în final la artroze.
(necroze de tratament balnear cu băi
scafoid/semilunar) sulfuro-iodate (Govora,
M Herculane).
I Pubialgia tratament medicamentos Repaus 7-12 zile mediu
C fotbaliútilor
R (osteochondrită
O simfizo-pubiană)
T Cotul dureros al tratament medicamentos mediu
R Propriu-zise jucătorului de fizioterapie
A tenis câmp
U (epicondilită
M humerală)
A
Dorsalgia tratament medicamentos
T
caiaciútilor fizioterapie Mediu
I (apofizite
S interspinoase)
M
E Mâna dureroasă a tratament medicamentos
gimnaútilor fizioterapie Mediu
(artroze
piramidalo-
pisiforme)

Piciorul dureros tratament medicamentos


al alergătorului fizioterapie Mediu

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Epifizita Tratament medicamentos Întreruperea pregătirii sportive, Sever


vertebrală Gimnastică medicală gimnastică medicală pentru
Scheuermmann alternând cu perioade de asuplizarea coloanei vertebrale
imobilizare úi corset din poziĠia atârnat
M ortopedic corectiv
I cură heliomarină.
C
R Apofizita tibială Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
O antero superioară imobilizarea cu atelă activităĠii sportive
T OSGOOD- gipsată 10-14 zile
R SCHLATTER Fizioterapie
A cură heliomarină.
U Copii/juniori
M
Apofizita Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
A
rotuliană repausul genunchiului activităĠii sportive
T SINDING cu atelă gipsată cruro-
I LARSEN gambieră
S JOHANSON
M
E
Apofizita Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
calcaneană imobilizare în cizmă activităĠii sportive
SEVER gipsată cu descărcare talonete ortopedice
calcaneeană 14-21 zile

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Epifizita Tratament medicamentos Întreruperea pregătirii sportive, Sever


vertebrală Gimnastică medicală gimnastică medicală pentru
Scheuermmann alternând cu perioade de asuplizarea coloanei vertebrale
imobilizare úi corset din poziĠia atârnat
M ortopedic corectiv
I cură heliomarină.
C
R Apofizita tibială Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
O antero superioară imobilizarea cu atelă activităĠii sportive
T OSGOOD- gipsată 10-14 zile
R SCHLATTER Fizioterapie
A cură heliomarină.
U Copii/juniori
M
Apofizita Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
A
rotuliană repausul genunchiului activităĠii sportive
T SINDING cu atelă gipsată cruro-
I LARSEN gambieră
S JOHANSON
M
E
Apofizita Tratament medicamentos întreruperea temporară a Mediu; recidive frecvente
calcaneană imobilizare în cizmă activităĠii sportive
SEVER gipsată cu descărcare talonete ortopedice
calcaneeană 14-21 zile

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

AFECğIUNI Artroze Tratament medicamentos Repaus segmentar pe durata Mediu/sever, fiind afecĠiuni
CRONICE Fizioterapie periadei acute cronice cu periooade de
acutizare ce scot frecvent
sportivul din activitate
Discopatii Tratament medicamentos Repaus segmentar pe durata Mediu/sever, fiind afecĠiuni
Fizioterapie periadei acute cronice cu periooade de
acutizare ce scot frecvent
sportivul din activitate

Exemplificare
Nume/ Vârsta Vechime Tipul úI Data Locul Mecanismul Factori Grupa traumatismului
Prenume sport localizarea producerii producerii producerii favorizanĠi,
perf. mediu,
observaĠii
P.A.M. 25 15 Hidartroză 15.09.1989 sală-meci cădere perioadă Macrotraumatism+afecĠiune
post- genunchi precom- cronică post-traumatică
traumatică petiĠională
genunchi +intensitate
stâng mare efort
sală- post- AfecĠiune cronică post-
Gonartroză 30.06.1992 antrenament traumatism traumatică
incipientă

Gonartroză 29.10.1993 sală-meci post- ASLO=625; AfecĠiune cronică post-


stg. traumatism+ reumatism traumatică
decompensată suprasolicitare secundar
algic genunchi stg. postinfecĠios

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

AFECğIUNI Artroze Tratament medicamentos Repaus segmentar pe durata Mediu/sever, fiind afecĠiuni
CRONICE Fizioterapie periadei acute cronice cu periooade de
acutizare ce scot frecvent
sportivul din activitate
Discopatii Tratament medicamentos Repaus segmentar pe durata Mediu/sever, fiind afecĠiuni
Fizioterapie periadei acute cronice cu periooade de
acutizare ce scot frecvent
sportivul din activitate

Exemplificare
Nume/ Vârsta Vechime Tipul úI Data Locul Mecanismul Factori Grupa traumatismului
Prenume sport localizarea producerii producerii producerii favorizanĠi,
perf. mediu,
observaĠii
P.A.M. 25 15 Hidartroză 15.09.1989 sală-meci cădere perioadă Macrotraumatism+afecĠiune
post- genunchi precom- cronică post-traumatică
traumatică petiĠională
genunchi +intensitate
stâng mare efort
sală- post- AfecĠiune cronică post-
Gonartroză 30.06.1992 antrenament traumatism traumatică
incipientă

Gonartroză 29.10.1993 sală-meci post- ASLO=625; AfecĠiune cronică post-


stg. traumatism+ reumatism traumatică
decompensată suprasolicitare secundar
algic genunchi stg. postinfecĠios

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Nr. Nume/ Denumirea úI ImpotenĠă Tratament Nr. zile în


Prenume localizarea funcĠională care se
traumatismului atinge cap.
Primele 24 de După 24 de ore Tardiv (după funcĠ. 100%
ore 5-6 zile)
01 P.A.M. Hidartroză post- 80% Fenilbutazonă Continuă tratam. - 21 zile
traumatică genunchi drept cp. III 5 zile
Fenilbutazonă Repaus
unguent segmentar - Redoare
articulară
Gonartroză incipientă 30% Diclofenac 5 úedinĠe persistentă
stângă supoz. III Continuă tratam. fizioterapie
Indometacin 5 zile (ionoforeză) 21 zile
unguent Efort fizic cu
solicitări reduse
pentru genunchi
Gonartroză stângă 75% Diclofenac 8 úedinĠe 21 zile
decom-pensată algic supoz. III Continuare 7 zile ionoforeză
Indometacin Ionoforeză cu hidrocortizon
unguent hidrocortizon 8 úedinĠe
ultrasunete
Tendinită achiliană 80%
dreaptă cu leziunea Fenilbutazonă
ligamentului lateral cp. III Continuare 5 zile
articular drept tibio- Fenilbutazonă
tarsian unguent

VOLUM III – A.4. Traumatologie sportivă

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive

E.T. Avramescu úi colaboratorii


Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

Nr. Nume/ Denumirea úI ImpotenĠă Tratament Nr. zile în


Prenume localizarea funcĠională care se
traumatismului atinge cap.
Primele 24 de După 24 de ore Tardiv (după funcĠ. 100%
ore 5-6 zile)
01 P.A.M. Hidartroză post- 80% Fenilbutazonă Continuă tratam. - 21 zile
traumatică genunchi drept cp. III 5 zile
Fenilbutazonă Repaus
unguent segmentar - Redoare
articulară
Gonartroză incipientă 30% Diclofenac 5 úedinĠe persistentă
stângă supoz. III Continuă tratam. fizioterapie
Indometacin 5 zile (ionoforeză) 21 zile
unguent Efort fizic cu
solicitări reduse
pentru genunchi
Gonartroză stângă 75% Diclofenac 8 úedinĠe 21 zile
decom-pensată algic supoz. III Continuare 7 zile ionoforeză
Indometacin Ionoforeză cu hidrocortizon
unguent hidrocortizon 8 úedinĠe
ultrasunete
Tendinită achiliană 80%
dreaptă cu leziunea Fenilbutazonă
ligamentului lateral cp. III Continuare 5 zile
articular drept tibio- Fenilbutazonă
tarsian unguent

VOLUM III – A.4. Traumatologie sportivă

Capitolul I . InvestigaĠii medico-sportive


E.T. Avramescu úi colaboratorii E.T. Avramescu úi colaboratorii
Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II Kinetoterapia în activităĠi sportive – volum II

1.6. CABINETE DE EVALUARE A STĂRII 1.6. CABINETE DE EVALUARE A STĂRII


FUNCğIONALE FUNCğIONALE

EXPLORĂRI NEURO-PSIHICE ùI NEURO- EXPLORĂRI NEURO-PSIHICE ùI NEURO-


MUSCULARE MUSCULARE
DE CE ? DE CE ?

"Deúi fiziologia desemnează limite circulatorii úi respiratorii pentru efortul "Deúi fiziologia desemnează limite circulatorii úi respiratorii pentru efortul
muscular, cel care stabileste graniĠa fragila dintre înfrangere úi victorie este muscular, cel care stabileste graniĠa fragila dintre înfrangere úi victorie este
factorul psihologic ce determină úi cât de aproape se apropie atletul de limitele factorul psihologic ce determină úi cât de aproape se apropie atletul de limitele
absolute ale performanĠei. " absolute ale performanĠei. "
Roger Bannister (1956) Roger Bannister (1956)
În ultima vreme a început să capete o semnificaĠie din ce în ce mai În ultima vreme a început să capete o semnificaĠie din ce în ce mai
mare urmărirea intraefort a comportamentului úi a unor calităĠi neuropshice mare urmărirea intraefort a comportamentului úi a unor calităĠi neuropshice
implicate cu prioritate în efort specific (atenĠia concentrată úi distributivă, implicate cu prioritate în efort specific (atenĠia concentrată úi distributivă,
psihoreactivitatea, rezistenĠa la stress, spiritul de cooperare úi de anticipare, psihoreactivitatea, rezistenĠa la stress, spiritul de cooperare úi de anticipare,
capacitatea de rezolvare a unei sarcini dificile, mai ales în condiĠii de stress). capacitatea de rezolvare a unei sarcini dificile, mai ales în condiĠii de stress).

Sistemul nervos are un rol deosebit în activitatea sportivă în Sistemul nervos are un rol deosebit în activitatea sportivă în
elaborarea, perfecĠionarea úi consolidarea deprinderilor motrice. De elaborarea, perfecĠionarea úi consolidarea deprinderilor motrice. De
asemenea SNC asigură substratul funcĠiilor psihice complexe, sfera asemenea SNC asigură substratul funcĠiilor psihice complexe, sfera
cunoaúterii (orientarea, gândirea, atenĠia, învătarea), sfera afectivă cunoaúterii (orientarea, gândirea, atenĠia, învătarea), sfera afectivă
(emoĠii, semtimente, pasiuni), sfera voliĠional - comportamentală (emoĠii, semtimente, pasiuni), sfera voliĠional - comportamentală
(hotărâririle, deciziile, caracterul, comportamentul). Patologia SN în (hotărâririle, deciziile, caracterul, comportamentul). Patologia SN în
practica sportivă include stările psihice limită, nevroze, psihoze, practica sportivă include stările psihice limită, nevroze, psihoze,
sindroame neuropatologice de cauza traumatică (comoĠia cerebrală, sindroame neuropatologice de cauza traumatică (comoĠia cerebrală,
contuzia cerebrală, sindrom de compresie cerebrală, fracturi craniene, contuzia cerebrală, sindrom de compresie cerebrală, fracturi craniene,
encefalopatia traumatică, traumatisme vertebromedulare) sau discopatii encefalopatia traumatică, traumatisme vertebromedulare) sau discopatii
vertebrale. vertebrale.
Evaluarea neuropsihică a sportivului începe cu examenul clinic Evaluarea neuropsihică a sportivului începe cu examenul clinic
neurologic úi psihic. O importanĠă deosebită trebuie acordată anamnezei neurologic úi psihic. O importanĠă deosebită trebuie acordată anamnezei<