ALZHEIMER

TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%.istoricul familial de Alzheimer. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. cingulat şi parietal. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale. demenţă vasculară 7%. Persoanele apropiate. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : . apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. demenţe de alte cauze 10%. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. de personalitate. inteligenta. capacitatea de judecata. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. temporal. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. limbajul si comportamentul.următoarele valori: boală Alzheimer 60%.

. . asiatici. cani de aluminiu. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei.sindromul Down. inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. . Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer .(mama. Alzheimer. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. . o boala genetica ce determina retard mental. . tata.prezenta genei pentru apolipoproteina E-4. creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. dar ese posibil sa existe mai multe cauze.diabetul. . Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa.terapia hormonala de substitutie. . in special la persoanele din rasa alba sau . Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. . ce permit neuronilor sa functioneze normal . Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . . deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.nivele crescute in sange de homocisteina. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. 4 . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si .fumatul. o boala ce se insoteste de glicemie crescuta .lovituri ale regiunii cefalice.

.evenimentelor din trecutul indepartat . . Boala Alzheimer se insoteste de asemenea.numelui unei persoane.unei persoane in totalitate . dar . . de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. . .evenimentelor recente. . dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.unei experiente in totalitate . In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist. dar care revine in minte mai tarziu . Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. .unor parti din anumite experiente . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: .interpretarii ceasului sau condusul masinii . SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer.locului unde s-au pus anumite obiecte. de gandire sau de personalitate. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit. de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : .locului unde este parcata masina . Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. . In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. . de modificari de comportament. . dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 .

dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) .activitati repetate fara un scop anume.tulburari de judecata. . ca prepararea unei mese . ca uitarea informatiilor memorate recent.dificultati in indeplinirea indatoririlor.tulburari de limbaj. uitarea adresei . de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. de la confuzie. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.probleme in activitatile cotidiene. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva .dezorientare temporo-spatiala. suspiciune.modificari ale personalitatii. . . ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . teama la dependenta de un . .agresiune fizica sau verbala . Acestea sunt: telefon .tulburari ale dispozitiei.sustinerea cu fermitate a unor credinte false. vizionarea la televizor toata ziua .pierderi de memorie.lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua. .lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . . ca imposibilitatea de interpretare a numerelor . repetarea unor intrebari .punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. . ce pot duce la actiuni nepotrivite .boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil. ca inchisul sau deschisul unei posete. impachetatul si despachetatul hainelor. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. nume sau numere de . cum ca cineva fura de la o persoana 6 . Simptome ce pot fi prezente. Alzheimer.imposibilitatea de a controla anumite impulsuri. . . uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala .probleme cu gandirea abstracta. .

MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. .O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de . Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer.boli ale glandei tiroide. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.depresia . Boala Alzheimer progreseaza in timp.dementa insotita de malnutritie . ca hipertiroidia sau hipotiroidia . .tulburarile vizuale sau auditive.placi senile.alte tipuri de dementa. Acestea includ . . .nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : . . dementa. . dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Simptomele se accentueaza progresiv. ca dementa provocata de infarcte multiple . Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii.

.credinte false (deziluzii). .probleme de gandire si de logica ce a uitat . . nefamiliara.moarte.tulburari de dispoziie. . .evita situatiile noi si nefamiliare . .pierde abilitatea de a initia anumite activitati .are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita . . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva .vorbeste mai rar decat in trecut . iritabil sau nelinistit.are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor .pierde orientarea temporala Faza tardiva .probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. scriere si interpretarea numerelor .greutati in a se imbraca singur . . . Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala.neliniste in special dupa-amiaza si seara .devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta . 8 .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . . . . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: . . .are tulburari de judecata si ia decizii gresite .necesita ingrijire permanenta . suspiciuni (paranoia) si agitatie . de mijloc sau tardiva. .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat. Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: . se afla intr-un loc sau o situatie noua. . se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare . .probleme de citire.

nu pot comunica prin cuvinte .pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective. In anumite cazuri pot aparea crize. in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. .simptomele de genul scurtarea atentiei.pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . pacientii: . tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. . sa se imbrace.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. . . sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga .pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta). CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. fara ajutor. Este indicat consultul de urgenta cand: . . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . . In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc. . In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer. . Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. . 9 .la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . avansata a bolii Alzheimer.simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie. problema poate fi delirium tremens. o boala ce necesita tratament de urgenta. tulburarile de memorie sau .In faza tardiva.devin extrem de confuze seara si au insomnii . . in interval de zile sau ore.nu-si mai amintesc cum sa se spele. .

Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. 10 . Investigatii. . dar este destul de greu de recunoscut. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. . Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. . . Alte doua investigatii imagistice. ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. tomografia cu . Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. memoria acestuia si modificarile de personalitate. inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.

Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . . . nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. potasiu. letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral.teste functionale tiroidiene. In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. creatinina. confuzie.dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu.teste functionale hepatice (ALT. glucoza. fosfataza alcalina. deoarece aceasta este o boala curabila 11 . Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . .concentratia vitaminei B12 in sange. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: . Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. se fac teste pentru determinarea lui. .emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). contractiile musculare si functionarea neuronilor) . care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos .hemoleucograma. Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. dar nu sunt efectuate de rutina. bilirubina) ce diagnosticheaza . AST. .dozarea acidului folic (folatilor). . calciul). Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac. boli hepatice. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . .screeningul pentru sifilis.

testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. 1). Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Autopsia este rar necesara. in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer.. Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. .

noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42. 1. Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. Strategii intervenţionale în demenţe. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari.Fig.

pasivă ** . 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. incontinenţă. anorexie. pierdere ponderală. ameţeli greţuri.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. crampe musculare. ameţeli agitaţie. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. anorexie greţuri. * Trial suspendat. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. varsături.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *.

Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului. depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. . in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. numit memantin. comportamentul şi scala daily living activities. Tratament initial In prima faza.ingrijirea de care are nevoie pacientul .persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . De exemplu. ei nu incetinesc progresia bolii. bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). printre care hidroclorhidrat de donazepil. . galantamina si rivastigmina. Un alt medicament. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Aceste substante. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. . Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001).confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: .

detecteaza problemele nou aparute. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . . Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. . Succesul ingrijirii 16 . Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. anxietate sau imposibilitate de comunicare.boala va avansa . Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. Tulburarile de vedere si de auz. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. ca tulburarile deviante si de somn. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. . bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. cel putin pana cand boala devine severa. afectiuni ale glandei tiroide. . Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. artrita. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie. . .planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. . Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli.

Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. .daca sa mai conduca masina sau nu. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. spaima. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. 17 . Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. chiar daca la un nivel redus. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Desi boala evolueaza de-alungul timpului. depresie.

Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil . De exemplu. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara.inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. se recomanda alte activitati care sunt realizabile. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. punerea de suprafete nederapante in cada. . in cazul in care gatitul devine o problema. Se recomnada anumite schimbari. adresa si modul de intoarcere acasa. legume si cereale. De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic . ca ajutorul la cumparaturi. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul . Utilizarea de liste. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. in cazul in care exista probleme de memorie.realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile.In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: .asigurarea unei alimentatii sanatoase. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare .rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil .modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. . iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina . Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. . Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. .programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime.pastrarea activitatii. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe.

cat inca mai poate face acest lucru. Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. . prin ordonarea camerelor. . dar le fac mai usor de acceptat. . Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. alimentatie corespunzatoare. dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. utilizarea de . . ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . Realizarea unui mediu inconjurator sigur. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. Maximizarea abilitatilor restante.de vedere fizic cat si emotional. pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Un mediu sigur. somn regulat. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. incuietori la usi si la dulapuri. Tulburarile comportamentale pot aparea la . Intelegerea modificarilor comportamnetale. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. . scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.

De asemenea. Abordarea agitatiei. . Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. . devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. Tratament medicamentos In prima faza. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale.pacientii cu Alzheimer. usoare si familiale. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. Aceste substante. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. . Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. pe masura ce boala progreseaza. Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. galantamina si rivastigmina. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. . scazut in discutiile cu bolnavul. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. printre care hidroclorhidrat de donazepil.

numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. poate fi necesar tratamentul medicamentos. Un alt medicament. ei nu incetinesc progresia bolii. . Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. . putin costisitor si eficient la unele persoane. Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. . 21 . Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. numit memantin. ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur.unii pacienti. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Un alt medicament. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. Cu toate astea. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente.

pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . . Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta . Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. 22 . un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. . dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante.eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament. Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.In cazul tulburarilor de comportament. Alte terapii de genul terapiei cu lumina. paranoiei si halucinatiilor. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. de somn. Memantin. dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. deziluziilor. tulburarilor . Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. Antidepresivele diminua simptomele .bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). agitatiei sau comportamentului ostil. aromoterapia si exercitii fizice. de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. Aromoterapia. . Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer.un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia .

. mesei sau a baii. . Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. . cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei.statinele.terapie.antiinflamatorii nesteroidiene. atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale. . agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. . medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. naproxenul sau aspirina in . . ibuprofenul. Aceste substante sunt: . ca indometacinul. de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. . simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. . .vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. Poate fi util in tratarea depresiei. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. . mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Terapia cu lumina. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. Exercitiile fizice usoare de genul. 23 . Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer.

Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. maladia Alzheimer. O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. . dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. revistelor. 24 . "Acest studiu clinic este. jucatul de carti sau alte jocuri. La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. . principalul autor al acestei lucrări. în general. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. se pare. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. cartilor. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. timp de 24 de săptămâni. fenomen care precede. precum mersul pe jos. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. de la Universitatea din Melbourne (Australia). Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. rezolvarea rebusurilor. contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale.

vom înregistra cu 9. la 106.6 milioane. au spus cercetătorii. "Spre deosebire de medicamente. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. au subliniat autorii studiului. Bibliografie: 25 . de la 26. este.2 milioane de cazuri mai puţin în lume". 142 de minute de exerciţii fizice. importantă. în medie. în medie. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. au fost de părere cercetătorii. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". 0. totuşi. în prezent. Chiar dacă diferenţa este modestă. numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte.2 milioane până în 2. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. participanţii au efectuat săptămânal. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni.Totuşi. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). având în vedere speranţa de viaţă.050. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni.

6.. 202. suppl 1. 48. J Am Geriatr Soc. Pharmacol Biochem Behav. A174. Choi KG. Neurol. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent.. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. 2000 – A double-blind. Barbour R. Rainer M and Moessler H. J Neural Transm Suppl. Choi GD. Winterer W. vol 15. Booker L. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease.. 3440. Cowan D. Kaye J. and sympathetic trunks. Lee S. 9. 59.. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Patterson C. Veinbergs I. 10. Jung SP. Klingler D. Bae CY. Armasolo F. Ritter R. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. et al. 16. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. 253-63. Diabl E.001. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Koper D. Winblad. Spatt J. Cho CY. Gauthier S. Quinn J. Mallory M and Samuel W. Int Clin Psychopharmacol. J Neural Transm. 2001 – A 28-week. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. 193-6. 12. Ruether E. Gauld M. 107. Abstract S17. 2.. J Neural Transm Suppl. 239-45. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. 1089-104. Cho K. Alvarez XA.173-177. Neurosci Lett. 26 . Baldassarre F. 109. Husmann R. J Neural Transm. 8. Dunn W.. Unsal A. Alzheimer Disease and Ass Disorders. 7. Hoon Oh B. 4. 3. Raina P. Kinzler E. 11. 5. AHRQ Publication No. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease.. 301-13. Schmidt R. Siemers E. placebocontrolled. 62(suppl5). Nature. Ruether E.1. 265-75. 1253-62. Levine M. Schenk D. ciliary ganglia. Tamai Y. Rainer M and Moessler H.. Windisch M. Taneri Z. 62. Ohde H. 04-E018-2. Santaguida P. B. Lee HS. Masliah E. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice. et al. KimDH. Kasper S. 400. Moessler H and Windisch M. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. Satou T. Itoh T. double-blind. Panisset M. 2004 – Effect of LY450139. Cho H and Lee H. Anderson AJ and Hashimoto S. 1566-71. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. Francis-Turner L and Valouskova V. a functional gamma-secretase inhibitor.

27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful