TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. de personalitate. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. limbajul si comportamentul. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. inteligenta. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : .istoricul familial de Alzheimer. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. Persoanele apropiate. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. cingulat şi parietal. demenţă vasculară 7%. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale.următoarele valori: boală Alzheimer 60%. temporal. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. demenţe de alte cauze 10%. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . capacitatea de judecata. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria.

fumatul. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. 4 . Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina. . . . tata.sindromul Down. . o boala genetica ce determina retard mental.prezenta genei pentru apolipoproteina E-4. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . . Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. in special la persoanele din rasa alba sau . dar ese posibil sa existe mai multe cauze. inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. asiatici. . Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. . Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala .nivele crescute in sange de homocisteina.terapia hormonala de substitutie.diabetul. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. Alzheimer. . o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei.(mama. . cani de aluminiu. poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer.lovituri ale regiunii cefalice. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. ce permit neuronilor sa functioneze normal . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.

evenimentelor recente. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: . Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. . .unor parti din anumite experiente .interpretarii ceasului sau condusul masinii . dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.numelui unei persoane. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 . . de modificari de comportament. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit.unei persoane in totalitate . . de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. . .unei experiente in totalitate .evenimentelor din trecutul indepartat . Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. dar . .locului unde s-au pus anumite obiecte. riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer. dar care revine in minte mai tarziu . .. . dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . de gandire sau de personalitate. Boala Alzheimer se insoteste de asemenea.locului unde este parcata masina .

probleme cu gandirea abstracta. .tulburari de limbaj. impachetatul si despachetatul hainelor. ca inchisul sau deschisul unei posete.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. ca uitarea informatiilor memorate recent.dificultati in indeplinirea indatoririlor.probleme in activitatile cotidiene. suspiciune. uitarea adresei . teama la dependenta de un . . cum ca cineva fura de la o persoana 6 . uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . . nume sau numere de . Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. Simptome ce pot fi prezente. repetarea unor intrebari . .dezorientare temporo-spatiala. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.modificari ale personalitatii.imposibilitatea de a controla anumite impulsuri.tulburari de judecata. ce pot duce la actiuni nepotrivite . vizionarea la televizor toata ziua . . .lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua. dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) .activitati repetate fara un scop anume.pierderi de memorie. Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala . ca prepararea unei mese . de la confuzie. Alzheimer. ca imposibilitatea de interpretare a numerelor .agresiune fizica sau verbala .tulburari ale dispozitiei. . . Acestea sunt: telefon . . . ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva .sustinerea cu fermitate a unor credinte false.lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie .boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.

. dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. . .tulburarile vizuale sau auditive. MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. ca hipertiroidia sau hipotiroidia . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer.dementa insotita de malnutritie . . Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar.alte tipuri de dementa. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. ca dementa provocata de infarcte multiple . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . . Boala Alzheimer progreseaza in timp. . Simptomele se accentueaza progresiv. .depresia . Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase.nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : .boli ale glandei tiroide. . Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de .placi senile. dementa.O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. Acestea includ .

.are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor . suspiciuni (paranoia) si agitatie . . se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.probleme de citire.pierde orientarea temporala Faza tardiva .moarte. .necesita ingrijire permanenta . .neliniste in special dupa-amiaza si seara .probleme de gandire si de logica ce a uitat . iritabil sau nelinistit.poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat. .credinte false (deziluzii). . . se afla intr-un loc sau o situatie noua. . .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . .vorbeste mai rar decat in trecut .probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . nefamiliara. . Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: . . . Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala. Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva .are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita . . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. . .are tulburari de judecata si ia decizii gresite .pierde abilitatea de a initia anumite activitati . de mijloc sau tardiva.evita situatiile noi si nefamiliare .devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta .greutati in a se imbraca singur .tulburari de dispoziie. . 8 . scriere si interpretarea numerelor . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .

. sa se imbrace. problema poate fi delirium tremens. .pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . In anumite cazuri pot aparea crize.la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele .simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie. . in interval de zile sau ore. In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer. CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent.pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).nu-si mai amintesc cum sa se spele. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. fara ajutor. .In faza tardiva.pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. avansata a bolii Alzheimer. tulburarile de memorie sau .devin extrem de confuze seara si au insomnii . in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. . . Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . . . .nu pot comunica prin cuvinte . pacientii: . o boala ce necesita tratament de urgenta. tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. . . 9 . Este indicat consultul de urgenta cand: . In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc.simptomele de genul scurtarea atentiei.

Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. Alte doua investigatii imagistice.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. . inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. Investigatii. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. tomografia cu . Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. . Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. dar este destul de greu de recunoscut. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. memoria acestuia si modificarile de personalitate. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. . . ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. 10 . deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.

teste functionale hepatice (ALT. boli hepatice. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. fosfataza alcalina. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. AST. bilirubina) ce diagnosticheaza . boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . glucoza. contractiile musculare si functionarea neuronilor) . Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. dar nu sunt efectuate de rutina. Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. confuzie.hemoleucograma. . potasiu. probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. .emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. . Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: .dozarea acidului folic (folatilor). . care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . calciul). creatinina. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral.teste functionale tiroidiene.dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. deoarece aceasta este o boala curabila 11 .screeningul pentru sifilis. se fac teste pentru determinarea lui. . In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. .concentratia vitaminei B12 in sange. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. .

Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. 1). Autopsia este rar necesara. . Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer.. exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.

Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari. 1.Fig. noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42. Strategii intervenţionale în demenţe.

Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. pasivă ** . Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. ameţeli greţuri.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. incontinenţă. 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. anorexie greţuri. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. * Trial suspendat.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *. varsături. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. anorexie. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. crampe musculare. ameţeli agitaţie. pierdere ponderală. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri.

numit memantin. De exemplu. ei nu incetinesc progresia bolii. poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001). Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. printre care hidroclorhidrat de donazepil. Aceste substante. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor.ingrijirea de care are nevoie pacientul . Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului.confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). . Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. Un alt medicament. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: . galantamina si rivastigmina. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. . . dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. Tratament initial In prima faza. comportamentul şi scala daily living activities. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer.

Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. . Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. . bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Tulburarile de vedere si de auz. detecteaza problemele nou aparute. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie. . Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. . anxietate sau imposibilitate de comunicare. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. . Succesul ingrijirii 16 . cel putin pana cand boala devine severa. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. . . Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. afectiuni ale glandei tiroide.planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. ca tulburarile deviante si de somn. artrita. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii.boala va avansa .

Desi boala evolueaza de-alungul timpului. anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . depresie. spaima. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. 17 . Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. . Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament.daca sa mai conduca masina sau nu. chiar daca la un nivel redus.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate.

Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina . se recomanda alte activitati care sunt realizabile. etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Se recomnada anumite schimbari. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . . . De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie.asigurarea unei alimentatii sanatoase.rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. adresa si modul de intoarcere acasa. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. De exemplu. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare .modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. in cazul in care exista probleme de memorie. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil . legume si cereale. punerea de suprafete nederapante in cada.In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: . mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. ca ajutorul la cumparaturi. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. . in cazul in care gatitul devine o problema. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic . Utilizarea de liste.pastrarea activitatii. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn.inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. .realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul .programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime.

Realizarea unui mediu inconjurator sigur. Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva.de vedere fizic cat si emotional. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. . ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Maximizarea abilitatilor restante. dar le fac mai usor de acceptat. scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. Un mediu sigur. . In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. . . dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. prin ordonarea camerelor. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. utilizarea de . mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. Intelegerea modificarilor comportamnetale. cat inca mai poate face acest lucru. somn regulat. Tulburarile comportamentale pot aparea la . . Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. alimentatie corespunzatoare. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . incuietori la usi si la dulapuri. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor.

Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. pe masura ce boala progreseaza. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. . galantamina si rivastigmina. Tratament medicamentos In prima faza. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Realizarea unei bune comunicari. Abordarea agitatiei. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. scazut in discutiile cu bolnavul. Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa.pacientii cu Alzheimer. Aceste substante. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. usoare si familiale. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. printre care hidroclorhidrat de donazepil. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. . . De asemenea. .

Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. Un alt medicament. . ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase.unii pacienti. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. putin costisitor si eficient la unele persoane. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. ei nu incetinesc progresia bolii. simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. 21 . Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. numit memantin. . Cu toate astea. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. poate fi necesar tratamentul medicamentos. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. . Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. Un alt medicament.

Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii.In cazul tulburarilor de comportament. Antidepresivele diminua simptomele .eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante.un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . Alte terapii de genul terapiei cu lumina. aromoterapia si exercitii fizice. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . tulburarilor . Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta . paranoiei si halucinatiilor. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Memantin. Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. Aromoterapia. afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. agitatiei sau comportamentului ostil. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. 22 . pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. . contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. . deziluziilor. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. . pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante. de somn. dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct).bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza).

Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. . ca indometacinul.terapie. Poate fi util in tratarea depresiei. simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. . Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. naproxenul sau aspirina in . ibuprofenul. Exercitiile fizice usoare de genul. . Aceste substante sunt: . Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. . agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. . medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.statinele. mesei sau a baii.antiinflamatorii nesteroidiene. . . cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. 23 . . De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. . Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. . Terapia cu lumina. atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei.

Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. . La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. 24 . "Acest studiu clinic este. de la Universitatea din Melbourne (Australia). principalul autor al acestei lucrări. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. timp de 24 de săptămâni. în general. rezolvarea rebusurilor. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. cartilor. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. . maladia Alzheimer. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. fenomen care precede. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. revistelor. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. se pare. dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. jucatul de carti sau alte jocuri. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. precum mersul pe jos. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale".

numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. participanţii au efectuat săptămânal.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. Bibliografie: 25 . au subliniat autorii studiului. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. în medie. având în vedere speranţa de viaţă. este. au fost de părere cercetătorii. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. au spus cercetătorii. 0. Chiar dacă diferenţa este modestă. la 106.Totuşi. totuşi.6 milioane.2 milioane până în 2. de la 26. în medie. "Spre deosebire de medicamente.050. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. în prezent. vom înregistra cu 9. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". importantă.2 milioane de cazuri mai puţin în lume". care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni. 142 de minute de exerciţii fizice. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte.

Jung SP. Husmann R. Kinzler E.. 6. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. 5. Alzheimer Disease and Ass Disorders. Unsal A. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. Schenk D. J Am Geriatr Soc. Barbour R. Masliah E. 2004 – Effect of LY450139. Choi GD. Alvarez XA. KimDH. Veinbergs I. Int Clin Psychopharmacol. Booker L. J Neural Transm Suppl. Neurol. and sympathetic trunks. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice.. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease.. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. J Neural Transm. 7.. Kaye J. Nature. Cho CY. vol 15. a functional gamma-secretase inhibitor. 107. B. 2000 – A double-blind. Pharmacol Biochem Behav. Winterer W. 59.001. suppl 1. 48.. Klingler D. A174. 1566-71. Moessler H and Windisch M. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. Ohde H. 3. 3440. Itoh T. 8. Cho K. Choi KG. 10. Tamai Y. Gauld M. Taneri Z. Levine M. 4. 16. Cowan D. et al. Lee HS. 202. Armasolo F. Hoon Oh B. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. 193-6. 1089-104. Francis-Turner L and Valouskova V. 11. AHRQ Publication No. Schmidt R. Koper D. 253-63. Cho H and Lee H. 1253-62. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. 301-13. et al. 400. Anderson AJ and Hashimoto S. Siemers E. 2001 – A 28-week. Patterson C. Raina P. Panisset M. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease.1. placebocontrolled. ciliary ganglia. Ruether E. J Neural Transm Suppl. 62. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study.. Bae CY. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Santaguida P. Abstract S17. J Neural Transm. Diabl E. Rainer M and Moessler H. Satou T. Quinn J.. 239-45. Dunn W. 2. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. Rainer M and Moessler H. 04-E018-2. Gauthier S. Ritter R. Lee S. Kasper S. 12. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent.173-177. 109. Windisch M. 265-75. Baldassarre F. double-blind. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Mallory M and Samuel W. 62(suppl5). Ruether E. 9.. Spatt J. Winblad. 26 . Neurosci Lett.

27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful