TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. limbajul si comportamentul. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet. capacitatea de judecata. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : . demenţă vasculară 7%. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. Persoanele apropiate. de personalitate. Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior.următoarele valori: boală Alzheimer 60%. demenţe de alte cauze 10%. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.istoricul familial de Alzheimer. inteligenta. temporal. cingulat şi parietal. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria.

Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . . . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. asiatici.diabetul. dar ese posibil sa existe mai multe cauze. o boala genetica ce determina retard mental.(mama. . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. 4 . . poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu.sindromul Down. Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer.fumatul.nivele crescute in sange de homocisteina. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer.terapia hormonala de substitutie. cani de aluminiu. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. tata. . . o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . . ce permit neuronilor sa functioneze normal . in special la persoanele din rasa alba sau . Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. . Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina. . Alzheimer. deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.lovituri ale regiunii cefalice.prezenta genei pentru apolipoproteina E-4.

. dar care revine in minte mai tarziu .. Boala Alzheimer se insoteste de asemenea. . . de modificari de comportament. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. . de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate.locului unde s-au pus anumite obiecte.locului unde este parcata masina .evenimentelor recente. . Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. . . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii.evenimentelor din trecutul indepartat . Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. de gandire sau de personalitate. de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: . dar . dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. .numelui unei persoane. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.unor parti din anumite experiente . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 . Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit. dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer.interpretarii ceasului sau condusul masinii .unei persoane in totalitate . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. .unei experiente in totalitate . .

. . Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. . cum ca cineva fura de la o persoana 6 . .dezorientare temporo-spatiala. repetarea unor intrebari . ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . Acestea sunt: telefon . . Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala .sustinerea cu fermitate a unor credinte false.lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . ce pot duce la actiuni nepotrivite .probleme cu gandirea abstracta. . uitarea adresei . ca inchisul sau deschisul unei posete. . teama la dependenta de un . Alzheimer. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. suspiciune. de la confuzie.lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua.tulburari ale dispozitiei. nume sau numere de . impachetatul si despachetatul hainelor. ca imposibilitatea de interpretare a numerelor .activitati repetate fara un scop anume. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva . dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) . ca uitarea informatiilor memorate recent.imposibilitatea de a controla anumite impulsuri.tulburari de limbaj. de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. . vizionarea la televizor toata ziua .tulburari de judecata.dificultati in indeplinirea indatoririlor.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. Simptome ce pot fi prezente.modificari ale personalitatii. .probleme in activitatile cotidiene. .agresiune fizica sau verbala . uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . ca prepararea unei mese .boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.pierderi de memorie.

Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. . dementa. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Simptomele se accentueaza progresiv.dementa insotita de malnutritie .tulburarile vizuale sau auditive. .placi senile.depresia . Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. . . Acestea includ . ca hipertiroidia sau hipotiroidia . . . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta.nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : .boli ale glandei tiroide. .O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. Boala Alzheimer progreseaza in timp. ca dementa provocata de infarcte multiple .alte tipuri de dementa. Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de . MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer.

Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: . se afla intr-un loc sau o situatie noua. . . . nefamiliara. .evita situatiile noi si nefamiliare . . . suspiciuni (paranoia) si agitatie . . se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare . .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat.moarte. .probleme de citire. . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .probleme de gandire si de logica ce a uitat .pierde orientarea temporala Faza tardiva .greutati in a se imbraca singur .are tulburari de judecata si ia decizii gresite . . .devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta .probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . iritabil sau nelinistit. .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.vorbeste mai rar decat in trecut . Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala.neliniste in special dupa-amiaza si seara .credinte false (deziluzii).necesita ingrijire permanenta .pierde abilitatea de a initia anumite activitati .tulburari de dispoziie.are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita . .are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor . . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. scriere si interpretarea numerelor . . de mijloc sau tardiva. . 8 .

. .pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . sa se imbrace. in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc. . pacientii: . Este indicat consultul de urgenta cand: . problema poate fi delirium tremens. . .In faza tardiva. . tulburarile de memorie sau .simptomele de genul scurtarea atentiei.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . 9 .nu pot comunica prin cuvinte . . tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. . Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer. .la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . o boala ce necesita tratament de urgenta.simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie.pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective. In anumite cazuri pot aparea crize.devin extrem de confuze seara si au insomnii . Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . avansata a bolii Alzheimer.nu-si mai amintesc cum sa se spele. CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. . in interval de zile sau ore.

Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. . tomografia cu . Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. dar este destul de greu de recunoscut. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Investigatii. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. 10 . . Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. . ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. . memoria acestuia si modificarile de personalitate.

bilirubina) ce diagnosticheaza . contractiile musculare si functionarea neuronilor) . probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. fosfataza alcalina. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta.emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului.screeningul pentru sifilis. AST. care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . .hemoleucograma. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor .teste functionale tiroidiene. . potasiu. se fac teste pentru determinarea lui. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. calciul). . . .concentratia vitaminei B12 in sange. boli hepatice. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. dar nu sunt efectuate de rutina. . In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . deoarece aceasta este o boala curabila 11 . Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: . . confuzie. glucoza. boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral.dozarea acidului folic (folatilor). creatinina. nivele anormale ale hormonilor tiroidieni.teste functionale hepatice (ALT. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac.

. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). Autopsia este rar necesara. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. 1). Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. . dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer.

Strategii intervenţionale în demenţe. Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. 1. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42.Fig.

imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. ameţeli agitaţie. incontinenţă. ameţeli greţuri. * Trial suspendat. crampe musculare. anorexie. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. varsături. Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. anorexie greţuri. pasivă ** . Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree. pierdere ponderală. 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *.

Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. . Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. . . pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Tratament initial In prima faza. comportamentul şi scala daily living activities.ingrijirea de care are nevoie pacientul .persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . Un alt medicament. Aceste substante. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. ei nu incetinesc progresia bolii. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. galantamina si rivastigmina. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: . bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001). printre care hidroclorhidrat de donazepil. depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. De exemplu. numit memantin.

boala va avansa . Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. . . Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente.planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. . Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. . Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. detecteaza problemele nou aparute. bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. . Succesul ingrijirii 16 . Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. afectiuni ale glandei tiroide. anxietate sau imposibilitate de comunicare. Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie. . Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. Tulburarile de vedere si de auz.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. artrita. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. ca tulburarile deviante si de somn. . Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. cel putin pana cand boala devine severa.

Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. . dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. depresie. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. 17 . Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. spaima. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil.daca sa mai conduca masina sau nu. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. chiar daca la un nivel redus. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Desi boala evolueaza de-alungul timpului. Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate.

Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . Se recomnada anumite schimbari. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. adresa si modul de intoarcere acasa.inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. De exemplu. .programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. punerea de suprafete nederapante in cada. iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina .In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: . Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. Utilizarea de liste. in cazul in care exista probleme de memorie. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn.pastrarea activitatii. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare . In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul .realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. . mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic .rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. . se recomanda alte activitati care sunt realizabile. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil .modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. ca ajutorul la cumparaturi. legume si cereale. . etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. in cazul in care gatitul devine o problema. De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie.asigurarea unei alimentatii sanatoase. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil . Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua.

Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. incuietori la usi si la dulapuri. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. Realizarea unui mediu inconjurator sigur. . Maximizarea abilitatilor restante.de vedere fizic cat si emotional. utilizarea de . Intelegerea modificarilor comportamnetale. In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. Un mediu sigur. Tulburarile comportamentale pot aparea la . . . alimentatie corespunzatoare. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. . dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. . Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. dar le fac mai usor de acceptat. pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. prin ordonarea camerelor. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. somn regulat. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . cat inca mai poate face acest lucru.

Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. pe masura ce boala progreseaza. De asemenea. Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . scazut in discutiile cu bolnavul.pacientii cu Alzheimer. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. printre care hidroclorhidrat de donazepil. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Tratament medicamentos In prima faza. . galantamina si rivastigmina. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. . Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. Aceste substante. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. . deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. usoare si familiale. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. Abordarea agitatiei. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. . Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Realizarea unei bune comunicari.

Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. 21 . Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Cu toate astea.unii pacienti. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. ei nu incetinesc progresia bolii. . putin costisitor si eficient la unele persoane. numit memantin. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. . ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. . anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. poate fi necesar tratamentul medicamentos. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. Un alt medicament. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. Un alt medicament. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor.

. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta . dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Memantin. un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. 22 . Antidepresivele diminua simptomele . Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.In cazul tulburarilor de comportament. dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. Aromoterapia.bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). deziluziilor. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. de somn.eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament. dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. agitatiei sau comportamentului ostil. afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . aromoterapia si exercitii fizice. tulburarilor .un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. paranoiei si halucinatiilor.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . . pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Alte terapii de genul terapiei cu lumina. .

statinele. poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. . . mesei sau a baii. Poate fi util in tratarea depresiei. .antiinflamatorii nesteroidiene. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. . medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. . atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. . ibuprofenul. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. Terapia cu lumina. . simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. 23 . Aceste substante sunt: . ca indometacinul. . Exercitiile fizice usoare de genul. . cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei.terapie. . naproxenul sau aspirina in . Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei.

"Acest studiu clinic este.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. se pare. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. maladia Alzheimer. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. precum mersul pe jos. rezolvarea rebusurilor. jucatul de carti sau alte jocuri. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. principalul autor al acestei lucrări. . revistelor. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. fenomen care precede. . vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. timp de 24 de săptămâni. contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. în general. cartilor. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. 24 . O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. de la Universitatea din Melbourne (Australia). Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta.

2 milioane de cazuri mai puţin în lume". la 106.2 milioane până în 2. au subliniat autorii studiului.050. în prezent. Chiar dacă diferenţa este modestă. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. de la 26. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. au spus cercetătorii. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. importantă. participanţii au efectuat săptămânal. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. în medie. având în vedere speranţa de viaţă. au fost de părere cercetătorii. 142 de minute de exerciţii fizice. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. "Spre deosebire de medicamente. este. în medie. 0.Totuşi. totuşi. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. vom înregistra cu 9. Bibliografie: 25 .6 milioane. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte.

Satou T. Schenk D. Cho CY. J Neural Transm. Koper D. 26 .173-177. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Ruether E. Levine M. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. A174. Taneri Z. 5. 265-75. Baldassarre F. Anderson AJ and Hashimoto S. Santaguida P. 11. Cho H and Lee H. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. 2004 – Effect of LY450139. Kinzler E. placebocontrolled. Ritter R. et al. Siemers E.. 107. B. Pharmacol Biochem Behav. Gauthier S. vol 15. 2. Neurosci Lett... KimDH. 48.. Tamai Y. and sympathetic trunks. Winterer W. Schmidt R. 301-13. Unsal A. 400. Neurol. Dunn W. Kaye J. suppl 1. Kasper S. Panisset M. Spatt J. 04-E018-2. et al. Francis-Turner L and Valouskova V. Booker L. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. Diabl E. Alvarez XA. 1566-71. 2001 – A 28-week. 1089-104. 1253-62. 8. 16. 4. 193-6. 202. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. double-blind. 2000 – A double-blind. Veinbergs I. Raina P. Alzheimer Disease and Ass Disorders. Armasolo F. 253-63. Bae CY. Mallory M and Samuel W. AHRQ Publication No.. J Am Geriatr Soc. Rainer M and Moessler H. J Neural Transm Suppl. 109. Masliah E. 3440. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. Quinn J. Cowan D. 7.001. a functional gamma-secretase inhibitor. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. J Neural Transm. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Gauld M. Windisch M. Hoon Oh B. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent. Jung SP. Husmann R. 59. Lee S. Lee HS.. Moessler H and Windisch M. 62(suppl5). 10. Patterson C. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. Int Clin Psychopharmacol. 62. 6. Klingler D. Nature. Abstract S17. Choi GD. Itoh T. ciliary ganglia. 9. 3. 239-45. Ruether E. Winblad. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. Rainer M and Moessler H. Cho K. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice... J Neural Transm Suppl. Barbour R. Ohde H. Choi KG.1. 12.

27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful