TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

cingulat şi parietal.următoarele valori: boală Alzheimer 60%. capacitatea de judecata. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. temporal. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. inteligenta. de personalitate. demenţă vasculară 7%. demenţe de alte cauze 10%. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. Persoanele apropiate. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria. Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. limbajul si comportamentul. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : .istoricul familial de Alzheimer. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet.

nivele crescute in sange de homocisteina. 4 . . Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. . poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. . Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer.(mama. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. Alzheimer. dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. tata. inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.terapia hormonala de substitutie. Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei. in special la persoanele din rasa alba sau .fumatul. . Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina. .diabetul.lovituri ale regiunii cefalice. . .prezenta genei pentru apolipoproteina E-4. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. asiatici. creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. ce permit neuronilor sa functioneze normal .sindromul Down. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . . deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. o boala genetica ce determina retard mental. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. cani de aluminiu.

dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . de modificari de comportament.unei persoane in totalitate . In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. . Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. de gandire sau de personalitate. SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . . dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. dar .evenimentelor recente. .unei experiente in totalitate .unor parti din anumite experiente . . Boala Alzheimer se insoteste de asemenea. .numelui unei persoane.locului unde s-au pus anumite obiecte.. . . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala.interpretarii ceasului sau condusul masinii . Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. dar care revine in minte mai tarziu . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 . . Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.evenimentelor din trecutul indepartat .locului unde este parcata masina . . . In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.

. uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite .lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua.modificari ale personalitatii.sustinerea cu fermitate a unor credinte false. .dificultati in indeplinirea indatoririlor.tulburari de judecata. de la confuzie.tulburari de limbaj.boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil. ca prepararea unei mese . Acestea sunt: telefon .probleme cu gandirea abstracta.dezorientare temporo-spatiala. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva . uitarea adresei . repetarea unor intrebari . . . ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . vizionarea la televizor toata ziua . Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. ce pot duce la actiuni nepotrivite . Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala . cum ca cineva fura de la o persoana 6 . de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.agresiune fizica sau verbala .tulburari ale dispozitiei. .pierderi de memorie.lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . . . . nume sau numere de .activitati repetate fara un scop anume. Simptome ce pot fi prezente. ca uitarea informatiilor memorate recent.imposibilitatea de a controla anumite impulsuri. impachetatul si despachetatul hainelor. . ca imposibilitatea de interpretare a numerelor . Alzheimer. teama la dependenta de un . suspiciune. ca inchisul sau deschisul unei posete. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist.probleme in activitatile cotidiene.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) . .

. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . .placi senile. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. ca hipertiroidia sau hipotiroidia . Simptomele se accentueaza progresiv. . Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de .boli ale glandei tiroide. Boala Alzheimer progreseaza in timp. .alte tipuri de dementa.O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. . Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. dementa. gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare.dementa insotita de malnutritie . . .tulburarile vizuale sau auditive. Acestea includ . MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. ca dementa provocata de infarcte multiple . La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 .depresia .nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : .

. 8 . . . .evita situatiile noi si nefamiliare .credinte false (deziluzii).devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta . . . .are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor . .are tulburari de judecata si ia decizii gresite . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala. . suspiciuni (paranoia) si agitatie . nefamiliara. . .probleme de citire. . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.pierde abilitatea de a initia anumite activitati .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat.vorbeste mai rar decat in trecut .are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita .tulburari de dispoziie.neliniste in special dupa-amiaza si seara . . . de mijloc sau tardiva.probleme de gandire si de logica ce a uitat . scriere si interpretarea numerelor .moarte. Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: . . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .greutati in a se imbraca singur .probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva .necesita ingrijire permanenta . . se afla intr-un loc sau o situatie noua.pierde orientarea temporala Faza tardiva . . iritabil sau nelinistit. se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare .

9 . . sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . .pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective. . In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer.pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta). tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. . o boala ce necesita tratament de urgenta. .la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. in interval de zile sau ore. . avansata a bolii Alzheimer.nu pot comunica prin cuvinte .pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . .simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie. In anumite cazuri pot aparea crize. in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc.devin extrem de confuze seara si au insomnii . . Este indicat consultul de urgenta cand: .simptomele de genul scurtarea atentiei. bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. . CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. pacientii: . problema poate fi delirium tremens. . tulburarile de memorie sau . sa se imbrace. fara ajutor.In faza tardiva. .nu-si mai amintesc cum sa se spele.

De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Investigatii.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Alte doua investigatii imagistice. tomografia cu . 10 . dar este destul de greu de recunoscut. . . . . Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. memoria acestuia si modificarile de personalitate. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului.

Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. creatinina. boli hepatice. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). contractiile musculare si functionarea neuronilor) . deoarece aceasta este o boala curabila 11 . Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. calciul). In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. confuzie. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: . letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. . fosfataza alcalina. Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac. . . Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. dar nu sunt efectuate de rutina. AST.dozarea acidului folic (folatilor). nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. . bilirubina) ce diagnosticheaza .teste functionale hepatice (ALT. . care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. .concentratia vitaminei B12 in sange.hemoleucograma.dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. glucoza. probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12.emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. se fac teste pentru determinarea lui.screeningul pentru sifilis. . Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . potasiu.teste functionale tiroidiene.

exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. . Autopsia este rar necesara. Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. 1). Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 .testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante.. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer.

Fig. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari. Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . 1. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. Strategii intervenţionale în demenţe.

* Trial suspendat. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. varsături. incontinenţă. crampe musculare. Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. ameţeli greţuri.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree. pasivă ** . inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. pierdere ponderală. ameţeli agitaţie. anorexie. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. anorexie greţuri.

Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. Aceste substante. fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001). pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. numit memantin. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. comportamentul şi scala daily living activities. galantamina si rivastigmina. . Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. printre care hidroclorhidrat de donazepil.confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. . bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.ingrijirea de care are nevoie pacientul . Tratament initial In prima faza. . ei nu incetinesc progresia bolii.persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: . depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. De exemplu. Un alt medicament.

. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii.boala va avansa . . artrita. ca tulburarile deviante si de somn. Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. afectiuni ale glandei tiroide. tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. anxietate sau imposibilitate de comunicare. detecteaza problemele nou aparute. . bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Succesul ingrijirii 16 . Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. . Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. . monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. . Tulburarile de vedere si de auz. .planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. cel putin pana cand boala devine severa. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute.

Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. depresie.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. spaima. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . chiar daca la un nivel redus. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale.daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. 17 . Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. Desi boala evolueaza de-alungul timpului. . Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava.

Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe. De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. . adresa si modul de intoarcere acasa. ca ajutorul la cumparaturi.modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. se recomanda alte activitati care sunt realizabile. etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare . In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic .rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul . in cazul in care gatitul devine o problema.In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: .pastrarea activitatii. .programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. Utilizarea de liste. De exemplu. iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina . . Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil .inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. legume si cereale. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. . punerea de suprafete nederapante in cada.asigurarea unei alimentatii sanatoase. in cazul in care exista probleme de memorie. Se recomnada anumite schimbari.realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 .

prin ordonarea camerelor. . dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. incuietori la usi si la dulapuri. Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. dar le fac mai usor de acceptat. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. Intelegerea modificarilor comportamnetale. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. somn regulat.de vedere fizic cat si emotional. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. Un mediu sigur. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. utilizarea de . . alimentatie corespunzatoare. cat inca mai poate face acest lucru. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. Tulburarile comportamentale pot aparea la . . Realizarea unui mediu inconjurator sigur. . Maximizarea abilitatilor restante. scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. . In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer.

Realizarea unei bune comunicari. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. . Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. printre care hidroclorhidrat de donazepil. Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. . Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. usoare si familiale. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. galantamina si rivastigmina.pacientii cu Alzheimer. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. De asemenea. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. . pe masura ce boala progreseaza. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. Aceste substante. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Abordarea agitatiei. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. . Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. Tratament medicamentos In prima faza. scazut in discutiile cu bolnavul. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.

Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. . anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului.unii pacienti. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. putin costisitor si eficient la unele persoane. ei nu incetinesc progresia bolii. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. Un alt medicament. Cu toate astea. poate fi necesar tratamentul medicamentos. numit memantin. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. Un alt medicament. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. 21 . . Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. . Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer.

paranoiei si halucinatiilor.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . Alte terapii de genul terapiei cu lumina. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. agitatiei sau comportamentului ostil. de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. Antidepresivele diminua simptomele . contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. tulburarilor . Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. Aromoterapia. . Memantin. aromoterapia si exercitii fizice. de somn. dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. . Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). . deziluziilor. pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. depresiei si imbunatatesc calitatea vietii.un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer.bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza).eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. 22 .In cazul tulburarilor de comportament. dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta . de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat .

poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. . . cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . . . Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. . de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. Poate fi util in tratarea depresiei. . ca indometacinul. simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. . . Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. naproxenul sau aspirina in . Exercitiile fizice usoare de genul. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. 23 . .terapie. . ibuprofenul. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. mesei sau a baii.statinele. Terapia cu lumina. Aceste substante sunt: .antiinflamatorii nesteroidiene.

Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. . primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. 24 . Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. timp de 24 de săptămâni. cartilor. . se pare. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. de la Universitatea din Melbourne (Australia). maladia Alzheimer. în general. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. fenomen care precede. precum mersul pe jos. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. principalul autor al acestei lucrări. rezolvarea rebusurilor. "Acest studiu clinic este. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. jucatul de carti sau alte jocuri. dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. revistelor. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.

au subliniat autorii studiului. este. 0.050. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. 142 de minute de exerciţii fizice. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". "Spre deosebire de medicamente. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni. importantă. în medie. având în vedere speranţa de viaţă. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. au spus cercetătorii. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. în prezent. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. de la 26.2 milioane până în 2. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. la 106.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. totuşi. în medie. Bibliografie: 25 . Chiar dacă diferenţa este modestă.Totuşi. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. au fost de părere cercetătorii. participanţii au efectuat săptămânal. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale).2 milioane de cazuri mai puţin în lume".6 milioane. vom înregistra cu 9. numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte.

Masliah E.. Choi KG. 193-6. 253-63. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. 2. Baldassarre F. Ruether E. 26 ... Armasolo F. 5. 239-45. 1253-62. Choi GD. 400. 48. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. Itoh T.. J Neural Transm Suppl.173-177.. 1089-104. placebocontrolled. Cho CY. 265-75. 62. Alvarez XA. Siemers E. J Neural Transm. Panisset M. Kinzler E. 107. Francis-Turner L and Valouskova V. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. suppl 1. Taneri Z. Bae CY. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. 62(suppl5). and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice. Unsal A. 6. Alzheimer Disease and Ass Disorders. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Lee S. 2000 – A double-blind. J Neural Transm. AHRQ Publication No. Diabl E. Gauthier S. J Neural Transm Suppl. Schmidt R. Lee HS. Santaguida P. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. 301-13. et al. Ohde H. Moessler H and Windisch M. KimDH. 2001 – A 28-week. 202. 12.. 9. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. Neurosci Lett. 59. ciliary ganglia. Winterer W. Neurol. 11. Spatt J. et al. Int Clin Psychopharmacol. Kasper S. Raina P. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. Patterson C. Hoon Oh B. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. Levine M.1. Abstract S17. 16. double-blind. vol 15. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. B. 10. 1566-71. Husmann R.. Koper D. Rainer M and Moessler H. Barbour R. Ritter R. Klingler D. Rainer M and Moessler H. and sympathetic trunks. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent.001. J Am Geriatr Soc. Dunn W. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. Schenk D. Booker L. Kaye J. Gauld M. Cowan D. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. 109. 7. Pharmacol Biochem Behav. Winblad. Satou T. Veinbergs I. Mallory M and Samuel W. Quinn J. 04-E018-2. Cho H and Lee H. 2004 – Effect of LY450139. Jung SP. A174. a functional gamma-secretase inhibitor. 8. 3440.. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. Nature. 3. 4. Windisch M. Cho K. Tamai Y. Ruether E. Anderson AJ and Hashimoto S.

27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful