TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . inteligenta. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. temporal.istoricul familial de Alzheimer. De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale. cingulat şi parietal. limbajul si comportamentul. de personalitate. Persoanele apropiate. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. demenţă vasculară 7%. demenţe de alte cauze 10%. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. capacitatea de judecata. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : . Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet.următoarele valori: boală Alzheimer 60%. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important.

Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina.nivele crescute in sange de homocisteina. dar ese posibil sa existe mai multe cauze. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . o boala genetica ce determina retard mental.sindromul Down.lovituri ale regiunii cefalice. cani de aluminiu. . Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. tata.terapia hormonala de substitutie. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei.(mama. ce permit neuronilor sa functioneze normal . . creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. asiatici.fumatul. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. . Alzheimer.diabetul. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. . Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer. . . . 4 . inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. in special la persoanele din rasa alba sau . . poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. . o boala ce se insoteste de glicemie crescuta .prezenta genei pentru apolipoproteina E-4.

dar care revine in minte mai tarziu . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer. . de modificari de comportament.locului unde este parcata masina . . . dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer.evenimentelor din trecutul indepartat . . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.unor parti din anumite experiente . Boala Alzheimer se insoteste de asemenea. de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . de gandire sau de personalitate.unei experiente in totalitate . Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: . Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie.evenimentelor recente. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. . . . de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 . dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit. .numelui unei persoane. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. dar .interpretarii ceasului sau condusul masinii .unei persoane in totalitate .locului unde s-au pus anumite obiecte. .

de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.imposibilitatea de a controla anumite impulsuri.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. ca prepararea unei mese . . .agresiune fizica sau verbala . . . . teama la dependenta de un .lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . .lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . .sustinerea cu fermitate a unor credinte false.tulburari de judecata.dificultati in indeplinirea indatoririlor. . ca imposibilitatea de interpretare a numerelor . dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) .activitati repetate fara un scop anume. .pierderi de memorie. Alzheimer. Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala . nume sau numere de .tulburari de limbaj.boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil. cum ca cineva fura de la o persoana 6 . ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . ca inchisul sau deschisul unei posete. suspiciune. .dezorientare temporo-spatiala. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva .probleme in activitatile cotidiene. vizionarea la televizor toata ziua .modificari ale personalitatii.tulburari ale dispozitiei.probleme cu gandirea abstracta. Acestea sunt: telefon . ce pot duce la actiuni nepotrivite . de la confuzie. repetarea unor intrebari . uitarea adresei . Simptome ce pot fi prezente. ca uitarea informatiilor memorate recent. impachetatul si despachetatul hainelor.

ca hipertiroidia sau hipotiroidia .depresia . Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: .O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. ca dementa provocata de infarcte multiple . . . Boala Alzheimer progreseaza in timp. . Simptomele se accentueaza progresiv. .boli ale glandei tiroide.dementa insotita de malnutritie .placi senile. . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ .nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : .alte tipuri de dementa. ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. dementa. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de . Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. .tulburarile vizuale sau auditive. .

vorbeste mai rar decat in trecut . de mijloc sau tardiva.necesita ingrijire permanenta . . . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva .credinte false (deziluzii). scriere si interpretarea numerelor .greutati in a se imbraca singur . se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare .pierde orientarea temporala Faza tardiva .probleme de gandire si de logica ce a uitat .are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita . . se afla intr-un loc sau o situatie noua.imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . . nefamiliara. suspiciuni (paranoia) si agitatie .are tulburari de judecata si ia decizii gresite . 8 .probleme de citire.probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . .neliniste in special dupa-amiaza si seara . .moarte. Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala.pierde abilitatea de a initia anumite activitati . . Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: .tulburari de dispoziie.are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta . .evita situatiile noi si nefamiliare . .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat. . . iritabil sau nelinistit. . . . . . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . . In anumite cazuri pot aparea crize.pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta). . sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . . . in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. avansata a bolii Alzheimer.la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer.pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . . problema poate fi delirium tremens.nu-si mai amintesc cum sa se spele. tulburarile de memorie sau .devin extrem de confuze seara si au insomnii . Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. . . pacientii: . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. . In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc.In faza tardiva. . sa se imbrace. .nu pot comunica prin cuvinte . fara ajutor. Este indicat consultul de urgenta cand: .simptomele de genul scurtarea atentiei.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. o boala ce necesita tratament de urgenta. in interval de zile sau ore. 9 . CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent.pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie. .

. Alte doua investigatii imagistice. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. . 10 . Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. . Investigatii.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. tomografia cu . ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. . Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. memoria acestuia si modificarile de personalitate. dar este destul de greu de recunoscut.

Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. dar nu sunt efectuate de rutina. calciul). Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . confuzie. Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. . boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.screeningul pentru sifilis. In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). fosfataza alcalina. boli hepatice.dozarea acidului folic (folatilor).teste functionale tiroidiene. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral. Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. . glucoza. care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . . Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . deoarece aceasta este o boala curabila 11 . Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac. contractiile musculare si functionarea neuronilor) . . . . AST. . letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. bilirubina) ce diagnosticheaza . se fac teste pentru determinarea lui.hemoleucograma.emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. potasiu.concentratia vitaminei B12 in sange. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: .dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. creatinina. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei.teste functionale hepatice (ALT.

Autopsia este rar necesara. dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. . In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV).. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer. Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. 1).

Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. Strategii intervenţionale în demenţe. 1. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42.Fig. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I.

pierdere ponderală. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. incontinenţă. anorexie greţuri. inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. crampe musculare. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. varsături. pasivă ** . acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. * Trial suspendat. ameţeli agitaţie. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . ameţeli greţuri. anorexie. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *. Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree.

comportamentul şi scala daily living activities. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. ei nu incetinesc progresia bolii. Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. galantamina si rivastigmina. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. . pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: . Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului.confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. numit memantin. printre care hidroclorhidrat de donazepil. Aceste substante. fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001).persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. De exemplu. . Tratament initial In prima faza. bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Un alt medicament. . poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer.ingrijirea de care are nevoie pacientul .

Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. . detecteaza problemele nou aparute. afectiuni ale glandei tiroide.boala va avansa . cel putin pana cand boala devine severa. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. artrita. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. . Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. ca tulburarile deviante si de somn. Succesul ingrijirii 16 . . . Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. anxietate sau imposibilitate de comunicare. bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. . Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii.planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. . Tulburarile de vedere si de auz. . tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie.

masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. 17 . Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. spaima. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . Desi boala evolueaza de-alungul timpului. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. chiar daca la un nivel redus.daca sa mai conduca masina sau nu. . Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . depresie. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.

adresa si modul de intoarcere acasa. mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati.pastrarea activitatii.modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. legume si cereale. punerea de suprafete nederapante in cada. ca ajutorul la cumparaturi. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. se recomanda alte activitati care sunt realizabile. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe. De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie. De exemplu.rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive.In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: . .programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime.realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . .asigurarea unei alimentatii sanatoase. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare . Se recomnada anumite schimbari. in cazul in care gatitul devine o problema. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul .inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. in cazul in care exista probleme de memorie. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . Utilizarea de liste. . etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic . . Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil . iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina .

pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. cat inca mai poate face acest lucru. . utilizarea de . . mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. Un mediu sigur. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. Maximizarea abilitatilor restante. somn regulat. Intelegerea modificarilor comportamnetale. . Tulburarile comportamentale pot aparea la . Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. prin ordonarea camerelor. . alimentatie corespunzatoare. . Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. incuietori la usi si la dulapuri. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. dar le fac mai usor de acceptat. Realizarea unui mediu inconjurator sigur. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva.de vedere fizic cat si emotional. Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer.

De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. Tratament medicamentos In prima faza. pe masura ce boala progreseaza. Realizarea unei bune comunicari. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. galantamina si rivastigmina. . printre care hidroclorhidrat de donazepil. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. . Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. .pacientii cu Alzheimer. . pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. De asemenea. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. scazut in discutiile cu bolnavul. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. usoare si familiale. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. Aceste substante.

poate fi necesar tratamentul medicamentos.unii pacienti. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. putin costisitor si eficient la unele persoane. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Un alt medicament. Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. . poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. ei nu incetinesc progresia bolii. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Un alt medicament. 21 . . . deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. numit memantin. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. Cu toate astea. simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii.

afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. . pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. 22 . agitatiei sau comportamentului ostil. de somn.un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . Tranchilizante pentru tratarea anxietatii.In cazul tulburarilor de comportament. Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. . Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta .bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. tulburarilor . Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. Memantin. Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. deziluziilor.eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament. un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . Alte terapii de genul terapiei cu lumina. de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. Antidepresivele diminua simptomele . . de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. aromoterapia si exercitii fizice. paranoiei si halucinatiilor. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . Aromoterapia.

. de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale. . poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. . Poate fi util in tratarea depresiei. . cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. . simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. . 23 . . Terapia cu lumina.antiinflamatorii nesteroidiene.terapie.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. naproxenul sau aspirina in . . Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. Exercitiile fizice usoare de genul.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. . Aceste substante sunt: . .statinele. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. mesei sau a baii. ibuprofenul. medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. ca indometacinul. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate.

timp de 24 de săptămâni. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. . Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. se pare. "Acest studiu clinic este. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. jucatul de carti sau alte jocuri. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. în general. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. 24 . O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. cartilor. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. principalul autor al acestei lucrări. . revistelor. dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. precum mersul pe jos. fenomen care precede. de la Universitatea din Melbourne (Australia). Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. maladia Alzheimer. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. rezolvarea rebusurilor. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

la 106. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. au fost de părere cercetătorii. în medie. având în vedere speranţa de viaţă.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. vom înregistra cu 9. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. "Spre deosebire de medicamente. totuşi.2 milioane până în 2. participanţii au efectuat săptămânal. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. au spus cercetătorii. Chiar dacă diferenţa este modestă. importantă.6 milioane. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni. 142 de minute de exerciţii fizice. numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte.Totuşi. de la 26. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). în medie. 0.050. Bibliografie: 25 . "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. au subliniat autorii studiului.2 milioane de cazuri mai puţin în lume". activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. în prezent. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". este.

AHRQ Publication No. Pharmacol Biochem Behav. a functional gamma-secretase inhibitor. Cho CY. Winblad. 3440.. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. Masliah E. 2. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. Alvarez XA. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. 48. Ruether E. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. 2001 – A 28-week. Kinzler E. Raina P. Cho H and Lee H. ciliary ganglia. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. Levine M. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. B. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. 4. and sympathetic trunks. J Am Geriatr Soc. Satou T. Ohde H. et al. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice.. 1253-62.. Int Clin Psychopharmacol. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Itoh T. 3. Rainer M and Moessler H. Tamai Y. 202. Winterer W. Choi KG. 265-75.. Ruether E. Gauld M. Neurol. J Neural Transm Suppl. Dunn W. Cowan D. Hoon Oh B. 8.. placebocontrolled. Windisch M. Santaguida P. Schenk D. Mallory M and Samuel W. 62(suppl5). Anderson AJ and Hashimoto S. 109. Quinn J. Taneri Z. Neurosci Lett.. Kasper S. double-blind.. Unsal A. 2000 – A double-blind. 2004 – Effect of LY450139. 59. J Neural Transm. Choi GD. 193-6. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse.001. 239-45. Kaye J. Cho K. Booker L. J Neural Transm Suppl. 253-63. 107. 6. Koper D. Jung SP. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. A174. J Neural Transm.1. Ritter R. KimDH. suppl 1. vol 15. 12. Barbour R. 62. 26 . Abstract S17. 16. 9. 400. Spatt J. 7. Husmann R. Schmidt R. et al. Patterson C.. Lee S. 1566-71. Francis-Turner L and Valouskova V. 10. Lee HS. Siemers E. 301-13. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. 5. 11. 04-E018-2. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent. Rainer M and Moessler H. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. Klingler D. Veinbergs I. Diabl E. Nature. 1089-104. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. Armasolo F.173-177. Alzheimer Disease and Ass Disorders. Moessler H and Windisch M. Bae CY. Panisset M. Gauthier S. Baldassarre F.

27 .