TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

următoarele valori: boală Alzheimer 60%. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. de personalitate. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. demenţă vasculară 7%. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. limbajul si comportamentul. Persoanele apropiate. cingulat şi parietal. temporal. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. capacitatea de judecata. inteligenta.istoricul familial de Alzheimer. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet. demenţe de alte cauze 10%. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : .

. ce permit neuronilor sa functioneze normal . Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina.prezenta genei pentru apolipoproteina E-4. . . .nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. asiatici.terapia hormonala de substitutie. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Alzheimer. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala .(mama.lovituri ale regiunii cefalice. . inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.sindromul Down. tata.diabetul. creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. . Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei. in special la persoanele din rasa alba sau . . . Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. o boala genetica ce determina retard mental. cani de aluminiu. 4 . deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. .fumatul.

.numelui unei persoane.interpretarii ceasului sau condusul masinii .unei persoane in totalitate .locului unde s-au pus anumite obiecte. . Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit. de modificari de comportament. . de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. . .evenimentelor din trecutul indepartat . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer. dar . Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. de gandire sau de personalitate. . . In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.unor parti din anumite experiente . SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . Boala Alzheimer se insoteste de asemenea.locului unde este parcata masina . Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 ..unei experiente in totalitate . dar care revine in minte mai tarziu . dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. . Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari. .evenimentelor recente. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. . Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: .

nume sau numere de .tulburari de limbaj. cum ca cineva fura de la o persoana 6 . ca inchisul sau deschisul unei posete. ca prepararea unei mese . .imposibilitatea de a controla anumite impulsuri. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.tulburari de judecata.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite.dezorientare temporo-spatiala. vizionarea la televizor toata ziua . Acestea sunt: telefon .agresiune fizica sau verbala .sustinerea cu fermitate a unor credinte false. . trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. .lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua.pierderi de memorie. Alzheimer. uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . impachetatul si despachetatul hainelor.activitati repetate fara un scop anume. ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si . Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala . repetarea unor intrebari . de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. .lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . . ca imposibilitatea de interpretare a numerelor . .tulburari ale dispozitiei. ce pot duce la actiuni nepotrivite . .boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil. suspiciune. ca uitarea informatiilor memorate recent. dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) . de la confuzie. teama la dependenta de un .dificultati in indeplinirea indatoririlor. . . uitarea adresei . Simptome ce pot fi prezente.probleme in activitatile cotidiene. .modificari ale personalitatii.probleme cu gandirea abstracta. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva .

. ca dementa provocata de infarcte multiple .dementa insotita de malnutritie .nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. Boala Alzheimer progreseaza in timp.depresia .tulburarile vizuale sau auditive. . . . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de .O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. . Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. ca hipertiroidia sau hipotiroidia . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Simptomele se accentueaza progresiv.alte tipuri de dementa.boli ale glandei tiroide.placi senile. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . . . Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. dementa. Acestea includ . dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. .

probleme in recunoasterea familiei si prietenilor .evita situatiile noi si nefamiliare . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva . . scriere si interpretarea numerelor . Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: . .are tulburari de judecata si ia decizii gresite .probleme de citire.vorbeste mai rar decat in trecut . Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: .moarte.greutati in a se imbraca singur . .probleme de gandire si de logica ce a uitat .tulburari de dispoziie. .credinte false (deziluzii). iritabil sau nelinistit.devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta .necesita ingrijire permanenta . . . . se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . .are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor .neliniste in special dupa-amiaza si seara .pierde orientarea temporala Faza tardiva . 8 . se afla intr-un loc sau o situatie noua. .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat. . de mijloc sau tardiva. .pierde abilitatea de a initia anumite activitati . . . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor. . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza.are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita . . . Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala. suspiciuni (paranoia) si agitatie . . nefamiliara.

in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. fara ajutor. pacientii: . . sa se imbrace.la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . .pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective. . in interval de zile sau ore. In anumite cazuri pot aparea crize. Este indicat consultul de urgenta cand: . Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . problema poate fi delirium tremens.In faza tardiva.simptomele de genul scurtarea atentiei.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. . 9 . CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. . Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. .nu pot comunica prin cuvinte . tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc.devin extrem de confuze seara si au insomnii . . Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni .simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie. . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni.nu-si mai amintesc cum sa se spele. sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . avansata a bolii Alzheimer. . .pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . o boala ce necesita tratament de urgenta. . tulburarile de memorie sau .

tomografia cu . ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. .MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. memoria acestuia si modificarile de personalitate. . 10 . inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. . Alte doua investigatii imagistice. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. . De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc. Investigatii. dar este destul de greu de recunoscut.

dar nu sunt efectuate de rutina. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . contractiile musculare si functionarea neuronilor) . . care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . creatinina. AST. glucoza.teste functionale tiroidiene. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). .dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: . . nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. fosfataza alcalina. confuzie. .dozarea acidului folic (folatilor). . probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. se fac teste pentru determinarea lui. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral. letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. potasiu. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. deoarece aceasta este o boala curabila 11 . boli hepatice. Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac.hemoleucograma. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. . boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. bilirubina) ce diagnosticheaza .teste functionale hepatice (ALT.concentratia vitaminei B12 in sange.screeningul pentru sifilis. Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. .emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri. calciul).

Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer. Autopsia este rar necesara. . Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.. exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. 1). in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii.

Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 . 1. Strategii intervenţionale în demenţe. Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E. noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari.Fig.

Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. pasivă ** . 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. crampe musculare. noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. ameţeli greţuri. pierdere ponderală. ameţeli agitaţie. anorexie greţuri. acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *. anorexie. inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. * Trial suspendat.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. incontinenţă. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături. varsături.

De exemplu. numit memantin. galantamina si rivastigmina. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala.persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului. Un alt medicament. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Aceste substante. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. Tratament initial In prima faza. ei nu incetinesc progresia bolii. printre care hidroclorhidrat de donazepil. poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. . Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. comportamentul şi scala daily living activities. Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. . fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001). dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. . In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: .ingrijirea de care are nevoie pacientul .confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina).

. anxietate sau imposibilitate de comunicare. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie. Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. detecteaza problemele nou aparute. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament.boala va avansa . . Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. . Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . ca tulburarile deviante si de somn. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. artrita. afectiuni ale glandei tiroide. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. . Tulburarile de vedere si de auz. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. . Succesul ingrijirii 16 . Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime.planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. . cel putin pana cand boala devine severa. .

Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: .depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. spaima. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. 17 . pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Desi boala evolueaza de-alungul timpului. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. chiar daca la un nivel redus. depresie. . Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.daca sa mai conduca masina sau nu. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina .

Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Utilizarea de liste. mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie. ca ajutorul la cumparaturi. adresa si modul de intoarcere acasa. iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina . se recomanda alte activitati care sunt realizabile.rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue.asigurarea unei alimentatii sanatoase. De exemplu. Se recomnada anumite schimbari. . Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. .realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile.programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. in cazul in care gatitul devine o problema. . Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil .In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: . Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul . asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara.modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic .inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare . in cazul in care exista probleme de memorie. . punerea de suprafete nederapante in cada. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati.pastrarea activitatii. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn.

utilizarea de . dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului. incuietori la usi si la dulapuri. . igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. alimentatie corespunzatoare. cat inca mai poate face acest lucru. somn regulat. mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. . Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Realizarea unui mediu inconjurator sigur. Un mediu sigur. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. . scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. . Tulburarile comportamentale pot aparea la . pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. dar le fac mai usor de acceptat. In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. prin ordonarea camerelor. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. Intelegerea modificarilor comportamnetale.de vedere fizic cat si emotional. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . .

pe masura ce boala progreseaza. galantamina si rivastigmina. usoare si familiale. Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. scazut in discutiile cu bolnavul. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. De asemenea. . Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. . . Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 . printre care hidroclorhidrat de donazepil. .pacientii cu Alzheimer. Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. Aceste substante. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. Abordarea agitatiei. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. Tratament medicamentos In prima faza.

simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. poate fi necesar tratamentul medicamentos. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. . 21 . . De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. . ei nu incetinesc progresia bolii. Un alt medicament. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. putin costisitor si eficient la unele persoane. Cu toate astea. Un alt medicament.unii pacienti. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. numit memantin. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor.

de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. . Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta . dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . de somn.bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. agitatiei sau comportamentului ostil. Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante.In cazul tulburarilor de comportament. .un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . . Aromoterapia. Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Memantin. deziluziilor. Antidepresivele diminua simptomele . tulburarilor . depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante. Alte terapii de genul terapiei cu lumina. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos.comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. paranoiei si halucinatiilor. 22 . un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. aromoterapia si exercitii fizice.eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament.

ca indometacinul. . Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. . Aceste substante sunt: . .statinele. . mesei sau a baii. . simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Terapia cu lumina. Poate fi util in tratarea depresiei. cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. Exercitiile fizice usoare de genul. . ibuprofenul. naproxenul sau aspirina in . poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. 23 . .terapie. agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. . Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.antiinflamatorii nesteroidiene. . De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. . atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea .

maladia Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. revistelor. principalul autor al acestei lucrări. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. jucatul de carti sau alte jocuri. în general. precum mersul pe jos. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. cartilor. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. . dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. rezolvarea rebusurilor. 24 . contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. timp de 24 de săptămâni. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". de la Universitatea din Melbourne (Australia). se pare. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. . fenomen care precede. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. "Acest studiu clinic este. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu.

69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. este. "Spre deosebire de medicamente. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului.2 milioane până în 2. totuşi. 0. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). în medie. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. au subliniat autorii studiului.Totuşi. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. în prezent. Chiar dacă diferenţa este modestă. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. Bibliografie: 25 . o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. participanţii au efectuat săptămânal. importantă. au fost de părere cercetătorii. la 106. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. în medie. au spus cercetătorii. 142 de minute de exerciţii fizice. vom înregistra cu 9.2 milioane de cazuri mai puţin în lume".6 milioane. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni.050. de la 26. având în vedere speranţa de viaţă.

Ruether E.1. Gauthier S. Hoon Oh B. Francis-Turner L and Valouskova V. Choi KG. Ohde H. Mallory M and Samuel W. J Neural Transm Suppl. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice.. Dunn W. 193-6. Levine M. 4. Panisset M. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. 2001 – A 28-week. 239-45. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Klingler D. 62. Neurosci Lett. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. a functional gamma-secretase inhibitor. Santaguida P. Spatt J. 3. 7. Taneri Z. 5. J Neural Transm. 48. 16. 6. Int Clin Psychopharmacol. et al. Moessler H and Windisch M. et al. 301-13. 400. 04-E018-2. Cho CY. 1253-62. Kaye J. KimDH. 3440. Barbour R. 26 . Anderson AJ and Hashimoto S.. Alvarez XA. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. Ruether E. 10. double-blind. 2004 – Effect of LY450139. placebocontrolled. J Neural Transm Suppl. Neurol. Bae CY. 11. Winblad. Kinzler E. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. Cowan D. AHRQ Publication No. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. Masliah E. Winterer W. ciliary ganglia. 107. Quinn J. Ritter R. Husmann R. 265-75. vol 15. Raina P.. 253-63. 59. Armasolo F. 62(suppl5). Abstract S17. Choi GD. Itoh T. and sympathetic trunks. 2000 – A double-blind. Pharmacol Biochem Behav.001. Booker L. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease. 202.. Jung SP. Cho K.. suppl 1. Veinbergs I. Rainer M and Moessler H. Kasper S. 1566-71. Lee S. Diabl E.. Tamai Y. Windisch M. Schenk D. Patterson C. Baldassarre F. Gauld M. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Lee HS. 2. Alzheimer Disease and Ass Disorders.173-177. 8. 1089-104. Satou T. 109. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. 9.. J Neural Transm. J Am Geriatr Soc. Cho H and Lee H. Schmidt R. Rainer M and Moessler H. Unsal A. B. Siemers E. 12. Nature. Koper D. A174..

27 .