P. 1
ALZHEIMER

ALZHEIMER

|Views: 358|Likes:
Published by psihomaster

More info:

Published by: psihomaster on Dec 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2014

pdf

text

original

TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei forme foarte problematice de demenţă. Abstract One century after the first patient was diagnosed with Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical review of the knowledge accumulated in the last years of clinical and experimental research in this field. The main pathogenetical mechanisms are described as well as the main treatment strategies together with the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully put in balance to make possible a quick and yet comprehensible and complete pass towards a better understanding of this extremely problematic form of dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2

demenţe de alte cauze 10%. Persoanele apropiate. de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput. desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. demenţă vasculară 7%. limbajul si comportamentul. capacitatea de judecata.următoarele valori: boală Alzheimer 60%. temporal. boală Parkinson cu corpi Lewy 23%. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet. inteligenta. de personalitate. cingulat şi parietal. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: : . De asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. in special daca boala a aparut la rudele de gradul I 3 . Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale.istoricul familial de Alzheimer. Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase. Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat de cortexul frontal. Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt: deficitele de plierea ale proteinelor excitotoxicitatea inflamaţia procesele apoptotic-like Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria. pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. FACTORI DE RISC Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important.

diabetul. CAUZE Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer. . in special la persoanele din rasa alba sau . Aceste teorii includ urmatorii factori: boala Alzheimer. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei.nivele crescute in sange de homocisteina. poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. tata. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic. .lovituri ale regiunii cefalice. . ce permit neuronilor sa functioneze normal . inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa. creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . dar ese posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina. . . .(mama. . o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . . Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. asiatici. dar aceste presupuneri nu au fost confirmate . Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei. . Alzheimer. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange.fumatul.prezenta genei pentru apolipoproteina E-4. deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.terapia hormonala de substitutie.sindromul Down. 4 . Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale. cani de aluminiu. o boala genetica ce determina retard mental.

Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.locului unde este parcata masina . Boala Alzheimer se insoteste de asemenea. dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. .numelui unei persoane. Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau 5 . riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.evenimentelor recente.evenimentelor din trecutul indepartat . . In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist. .unei experiente in totalitate . de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis . Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit.. SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. de modificari de comportament. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate.unor parti din anumite experiente . Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala. de exemplu cheile de la masina Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : . . .locului unde s-au pus anumite obiecte. . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. . . . Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: . Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii. Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari.interpretarii ceasului sau condusul masinii . . . de gandire sau de personalitate. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie.unei persoane in totalitate . dar care revine in minte mai tarziu . dar .

. ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva . .tulburari de judecata. Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.probleme in activitatile cotidiene. . suspiciune. ca inchisul sau deschisul unei posete. ce pot duce la actiuni nepotrivite . Simptome ce pot fi prezente. teama la dependenta de un . .dezorientare temporo-spatiala.punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite. ca prepararea unei mese .tulburari de limbaj.pierderi de memorie.tulburari ale dispozitiei. dar nu sunt intotdeauna prezente: (deziluzii) senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii) . nume sau numere de . uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite . Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala . cum ca cineva fura de la o persoana 6 . vizionarea la televizor toata ziua . ca imposibilitatea de interpretare a numerelor . de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. . Alzheimer. Acestea sunt: telefon .dificultati in indeplinirea indatoririlor.probleme cu gandirea abstracta. .sustinerea cu fermitate a unor credinte false.boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie . . .lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua. . impachetatul si despachetatul hainelor. ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si .imposibilitatea de a controla anumite impulsuri.activitati repetate fara un scop anume.modificari ale personalitatii. de la confuzie.agresiune fizica sau verbala . repetarea unor intrebari . uitarea adresei . . ca uitarea informatiilor memorate recent.

. Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de .depresia .dementa insotita de malnutritie . Boala Alzheimer progreseaza in timp. Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: . Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer.alte tipuri de dementa. Acestea includ .placi senile. ca dementa provocata de infarcte multiple . La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar 7 . ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. ca hipertiroidia sau hipotiroidia . . gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. MECANISM FIZIOPATOLOGIC Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. . Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. .nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale : . Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta.tulburarile vizuale sau auditive.boli ale glandei tiroide. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. . . . .O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. dementa. Simptomele se accentueaza progresiv.

se afla intr-un loc sau o situatie noua. Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva . . . nefamiliara. Faza intermediara In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .tulburari de dispoziie. suspiciuni (paranoia) si agitatie .pierde orientarea temporala Faza tardiva .pierde abilitatea de a initia anumite activitati .probleme de gandire si de logica ce a uitat . . O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.neliniste in special dupa-amiaza si seara . . iritabil sau nelinistit. . de mijloc sau tardiva. Faza initiala De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: .devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta . . . .greutati in a se imbraca singur . 8 .imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . . .credinte false (deziluzii). . .probleme de citire. se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare .necesita ingrijire permanenta . .poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat.are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor .are tulburari de judecata si ia decizii gresite .evita situatiile noi si nefamiliare . Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. scriere si interpretarea numerelor . .are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita .probleme in recunoasterea familiei si prietenilor . Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala. . .moarte. .vorbeste mai rar decat in trecut .

.nu-si mai amintesc cum sa se spele. in interval de zile sau ore. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc.la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . .pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii . pacientii: . .simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie.au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent. . In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer. tulburarile de memorie sau . problema poate fi delirium tremens.In faza tardiva. . . o boala ce necesita tratament de urgenta. sa se imbrace.devin extrem de confuze seara si au insomnii . Este indicat consultul de urgenta cand: . avansata a bolii Alzheimer. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . . CONSULT DE SPECIALITATE Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent.pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta). tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid. In anumite cazuri pot aparea crize. .simptomele de genul scurtarea atentiei. Se indica programarea pentru consult atunci cand: deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni . fara ajutor. .nu pot comunica prin cuvinte . 9 . in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. . . sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni.pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.

Medicul specialist va cauta alte cauze de dementa. Alte doua investigatii imagistice. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica. memoria acestuia si modificarile de personalitate. ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. . dar este destul de greu de recunoscut. Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. . 10 . Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului. ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului. . Investigatii.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI Medicul de medicina de familie Medicul internist Medicul de geriatrie Medicul neurolog Medicul psihiatru INVESTIGATII Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. tomografia cu . Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. . Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc.

teste functionale hepatice (ALT.hemoleucograma.teste functionale tiroidiene. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei. nivele anormale ale hormonilor tiroidieni. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt: . . probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. contractiile musculare si functionarea neuronilor) . AST. bilirubina) ce diagnosticheaza . . In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara. glucoza.concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii . se fac teste pentru determinarea lui. . Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac. .emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri.dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu. . Teste de laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. calciul). Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral. deoarece aceasta este o boala curabila 11 . dar nu sunt efectuate de rutina. potasiu. letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . Teste de laborator La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). confuzie.dozarea acidului folic (folatilor). creatinina. fosfataza alcalina. boli hepatice. .screeningul pentru sifilis. .

In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. SIDA netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer. Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. Autopsia este rar necesara.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer. . Depistare precoce In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale.. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate (Fig. Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 12 . Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. 1). Strategiile terapeutice prezente şi viitoare Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice.

Strategii intervenţionale în demenţe. Gingko Biloba) Antiinflammatoare Antihipertensive Neurotrofine şi terapie genică cu NGF Antiglutamatergice (antagonişti NMDA) (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine) CDK5/25) 13 .Fig. 1. Analiza strategiilor terapeutice Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în: simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii) modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice) preventive (vizând apariţia bolii) Tabel I. În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari. noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42. Principalele strategii trapeutice în demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI BOLII de SIMPTOMATIC Inhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antioxidanţi (Vitamina E.

anorexie greţuri.5 mg acetilcolinesterază 2x/zi 6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni diaree. 12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree. inhibitori de Terapie estrogenică γ and β secretază. pierdere ponderală. pasivă ** . acetilcolinesterază 2x/zi Memantina (Namenda) Antagonist NMDA 5 1x/zi mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni 14 . noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare ** Testat pe model experimental animal. incontinenţă. Donepezil (Aricept) Inhibitor de vărsături. imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti-Aβ Tratamentul simptomatic Tabel II. ameţeli agitaţie. ameţeli greţuri. acetilcolinesterază Rivastigmină Inhibitor (Exelon) de 1. 5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree. varsături. Galantamină Inhibitor (Razadyne) de 4 mg varsături.Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβimunizare activă *. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer Doză Medicament Mecanism Iniţială De întreţinere Interval de Efecte administrare adverse greţuri. * Trial suspendat. anorexie. crampe musculare.

. . poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. numit memantin. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. comportamentul şi scala daily living activities. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor.persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce 15 . Aceste substante. Tratament initial In prima faza. ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. printre care hidroclorhidrat de donazepil. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător (acetilcolina). galantamina si rivastigmina. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale pacientului.ingrijirea de care are nevoie pacientul .confuzie Tratementele actuale sunt în principal simptomatice. Un alt medicament. depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer. in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. De exemplu. In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie: . fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001). . dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.

cel putin pana cand boala devine severa. Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingrijirii optime. afectiuni ale glandei tiroide. ca tulburarile deviante si de somn. . . Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute.planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. detecteaza problemele nou aparute. Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. Tratament de intretinere Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. . Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. . Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. artrita. . . tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie.aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa . bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament. Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. Succesul ingrijirii 16 . Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. anxietate sau imposibilitate de comunicare. monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului.boala va avansa . Artrita face dificila deplasarea fara ajutor. . Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. Tulburarile de vedere si de auz.

asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. chiar daca la un nivel redus.depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. Tratament ambulator (la domiciliu) Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie. Desi boala evolueaza de-alungul timpului. indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani. pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. Tratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza. depresie. Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil. anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt: . Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat. Membrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina . Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta.masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. spaima. dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. 17 . Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.daca sa mai conduca masina sau nu. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Tratament in stadiile terminale Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. .

legume si cereale.realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. . Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil . ca ajutorul la cumparaturi. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe.inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga. Utilizarea de liste.asigurarea unei alimentatii sanatoase.In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: .pastrarea activitatii. iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina .modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. adresa si modul de intoarcere acasa. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. se recomanda alte activitati care sunt realizabile. De exemplu. . Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul .rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara.programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. in cazul in care exista probleme de memorie. etichete sau alte modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare . Se recomnada anumite schimbari. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua. punerea de suprafete nederapante in cada. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic . . De exemplu stabilizarea covoarelor cu ajutorul unor cuie. . in cazul in care gatitul devine o problema. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 18 . Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive.

mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare. . Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana. scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva. somn regulat. Intelegerea modificarilor comportamnetale. igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor. ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. . prin ordonarea camerelor. pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. incuietori la usi si la dulapuri. Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. . . Pot fi luate masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului.de vedere fizic cat si emotional. Un mediu sigur. alimentatie corespunzatoare. Maximizarea abilitatilor restante. . dar le fac mai usor de acceptat. dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire. In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer. Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. cat inca mai poate face acest lucru. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. Se pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de 19 . Realizarea unui mediu inconjurator sigur. utilizarea de . Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav. Tulburarile comportamentale pot aparea la .

Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia. galantamina si rivastigmina. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Realizarea unei bune comunicari. De asemenea. devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa.pacientii cu Alzheimer. deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Chiar si in cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer. . Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. . printre care hidroclorhidrat de donazepil. Tratament medicamentos In prima faza. Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment. usoare si familiale. pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Aceste substante. Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. pe masura ce boala progreseaza. Plasarea in camine Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple. Luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte greu de luat. scazut in discutiile cu bolnavul. persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. . . Abordarea agitatiei. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la 20 .

numit memantin. anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. poate fi necesar tratamentul medicamentos. In cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur. 21 . putin costisitor si eficient la unele persoane. ei nu incetinesc progresia bolii. dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect. poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale. ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. . simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie. Un alt medicament. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor. dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei. Studii recente au sugerat ca vitamina E poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului. . Cu toate astea.unii pacienti. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza. Un alt medicament. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. . Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase. deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. Tratamentul tulburarilor de comportament In unele cazuri.

Tratamentul dementei Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia . de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat . deziluziilor.bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere. Tratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct). Antidepresivele diminua simptomele . de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale. contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer.eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament. Memantin. Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. 22 . . Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Aromoterapia. agitatiei sau comportamentului ostil. Alte terapii de genul terapiei cu lumina. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. tulburarilor . Aceste medicamente sunt indicate atunci cand: . depresiei si imbunatatesc calitatea vietii. Tratament chirurgical Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de tranchilizante. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta .In cazul tulburarilor de comportament. Terapii alternative Tratamentul cu anumite plante. .comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav . un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer. dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. paranoiei si halucinatiilor. aromoterapia si exercitii fizice. Tranchilizante pentru tratarea anxietatii. de somn. pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. pot ajuta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei. afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson. Psihoza cauzeaza credinte false (deziluzii) sau halucinatii. .

. . . .statinele. cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. de exemplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii.terapie. atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale. De retinut! Terapiile alternative pentru boala Alzheimer. Terapia cu lumina.vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 doze zilnice. . Exercitiile fizice usoare de genul. . ca indometacinul. simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul PROFILAXIE Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer. mesei sau a baii. agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. 23 . poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. naproxenul sau aspirina in . . ibuprofenul. . Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. Poate fi util in tratarea depresiei.antiinflamatorii nesteroidiene.in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea . Aceste substante sunt: . Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer. . .

O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă exerciţii fizice la domiciliu. precum mersul pe jos. cartilor. a indicat profesorul Nicola Lautenschlager. revistelor. rezolvarea rebusurilor. principalul autor al acestei lucrări. CONCLUZII Exerciţiile fizice efectuate regulat. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei. timp de 24 de săptămâni. se pare. Desi aceasta teorie de "foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta. Cercetătorii au recomandat mai ales mersul pe jos. Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer. . de la Universitatea din Melbourne (Australia). La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani. activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului. maladia Alzheimer. potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. Obiectivul cercetătorilor a fost să încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie. fenomen care precede. pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. în general. ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie. dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. . "Acest studiu clinic este. primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează o scădere a funcţiilor cerebrale". contribuie la îmbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale. vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare. jucatul de carti sau alte jocuri. 24 .

au subliniat autorii studiului. au fost de părere cercetătorii. dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare". "Spre deosebire de medicamente. pe baza ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale). În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte. având în vedere speranţa de viaţă. în medie. o scară de referinţă elaborată în 1984 care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu. au spus cercetătorii.69 puncte pe scara ADAS în raport cu grupul sedentar. Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un an după încheierea studiului. este.2 milioane de cazuri mai puţin în lume".2 milioane până în 2.050.6 milioane. Chiar dacă diferenţa este modestă. "Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni. numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte. 142 de minute de exerciţii fizice. importantă. la 106. Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni. totuşi. vom înregistra cu 9. în medie. de la 26. având în vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut. în prezent. care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni. activitatea fizică nu numai că a permis o îmbunătţire uşoară în acest domeniu. participanţii au efectuat săptămânal.Totuşi. Bibliografie: 25 . 0.

Rainer M and Moessler H. 301-13. Winblad. 2000 – A double-blind. Unsal A. 48.. Cho H and Lee H.1. 239-45. Satou T. placebo-controlled study with Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Lee HS. Neurosci Lett. Ruether E. Booker L. J Neural Transm. A174. 04-E018-2. 2. Spatt J. 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer Disease.173-177. Masliah E. placebocontrolled. 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of Alzheimer’s disease. 1996 – Nerve growth factor and nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study. 2000 – Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from chicken embryo dorsal root ganglia. Siemers E. 1089-104. Barbour R. Ohde H. 26 .. 7. Baldassarre F. Koper D. Itoh T. Neurol. 62(suppl5). J Neural Transm. double-blind placebo-controlled trial with a neurotrophic agent. 253-63. Santaguida P.. 1253-62. Schenk D. Pharmacol Biochem Behav. 2002 – Cerebrolysin in Alzheimer’s disease: a randomized. 4. placebocontrolled study with the neurotrophic agent Cerebrolysin. et al. Nature. Bae CY. 59. Kaye J. multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. Hoon Oh B. 107. Francis-Turner L and Valouskova V. Int Clin Psychopharmacol. ciliary ganglia.. Jung SP. Mallory M and Samuel W. Kasper S. Rainer M and Moessler H. 6. double-blind. 2002 – Sustained improvement of cognition and global function in patients with moderately severe Alzheimer’s disease: a double-blind. Panisset M. 11. 3440.001. Tamai Y. 2004 – Pharmacological Treatment of Dementia. 193-6. 10. 1999 – Immunization with amyloidbeta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse. Schmidt R. Levine M. Anderson AJ and Hashimoto S.. Choi GD. Winterer W. 16.. 202. 265-75. Choi KG. Kinzler E. vol 15. Husmann R. Taneri Z. 2001 – A 28-week. Moessler H and Windisch M. 12. Ritter R. and neuronal damage in apolipoprotein E-deficient mice. KimDH. Lee S. Cowan D. J Am Geriatr Soc. Armasolo F. et al. 1566-71. 5. Raina P. B. Quinn J. Cho K. and sympathetic trunks. on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. 1999 – Cerebrolysin ameliorates performance deficits. J Neural Transm Suppl. 8. Cho CY. Alvarez XA.. Veinbergs I. Dunn W. 62. Patterson C. Abstract S17. AHRQ Publication No. a functional gamma-secretase inhibitor. Klingler D. 109. 3. 400. Gauld M. 2004 – Effect of LY450139. Windisch M.. J Neural Transm Suppl. suppl 1. Gauthier S. Ruether E. 9. Diabl E. Alzheimer Disease and Ass Disorders.

27 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->