Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

de asemenea. . De aici. nesuturate. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal.genitali Fiziologici . fie ca nu se practica un examen sistematic. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. Patologici . Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului.stari precanceroase cervicale . Marschall si colab. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. gravidele. au evidentiat rolul protector al beta carotenului. Factori de risc locali . fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. La Vecchia si colab. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. in schimb.CCU asociat cu sarcina Teoretic. Insa. A fost. la care examenul citohormonal este obligatoriu. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. au esuat in gasirea acestui efect dar.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice.antecedente obstetricale . cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere.

indiferent de natura lor. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. discutate pe larg intr-un capitol urmator. dar in special cele cronice (erozive. ulcerate. Polipul mucos este un adenom. ulcerovegetante. realizand adenomatoza cervicala difuza. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . ‡ Leziuni distrofice : displaziile. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. forma vegetanta. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. existand pericolul aparitiei CCU. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). In concluzie. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS.

Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. In anumite conditii. Anamneza . declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: . Practic acest examen presupune: 1. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic.

Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata.in cadrul leziunilor suspecte. 7 . medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. Din examenul clinic obiectiv. igiena sexuala defectuoasa. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. 6 . Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. leucoree si caracterul acesteia. 5 . simptom tardiv in CCU. Pentru stabilirea diagnosticului. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. ‡ parteneri sexuali multipli. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). examenul vaginal cu valve. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. ‡ antecedente familiale de CCU. etc.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. citologice. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. tratate sau nu. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. Examinarea rectala. spontane sau la act sexual. ‡ casatorii multiple. . ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. etc. care se situeaza intre 40-50 de ani. 2. colposcopice). Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala.prezinta o evaluare imediata. ‡ varsta menarhei. varsta la prima casatorie. debutul activitatii sexuale. Inspectia mamara si palparea .). ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. 4 . ‡ nivel social scazut. Biopsia . Prin examinare. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. in acest caz. Examinarea pe masa ginecologica. durere pelvina. casatorii multiple. ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. 3. chlamydia. ‡ folosirea contraceptivelor. infectii virale. numarul avorturilor. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. Colposcopia . La nulipare are un aspect punctiform.

) CLASA III Citologie sugestiva. Palparea este necaracteristica. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. fiind caracterizate prin cresteri exofitice. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. conizatie). chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. etc. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. chiar in absenta unor date clinice concludente. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. PMN. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. histiocite. limfocite. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut.

diagnosticabile prin mijloace paraclinice. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. de un anumit tip. intregul epiteliu este ingrosat. ca raspuns al unor situatii normale.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. In vederea intelegerii secventei leziunilor. se pot instala pe suprafata cervixului. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. cu nuclei ovali si cromatina fina. discret vacuolizata. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. Fenomenul trebuie . displazia severa sau un carcinom in situ. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. fara anomalii citologice. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. adult. in stadiile tardive. leziuni cu o lunga durata de evolutie). proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie.

CIN cervical intraepithelial neoplasia. Citoplasma este bazofila. fiind. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. De multe ori. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. Ele pot fi multa vreme reversibile. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. cu stratificare incompleta. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . cu numeroase mitoze tipice si atipice. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. Stratificarea se mentine la suprafata.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. descriindu-se mai multe grade de displazie. celule cu maturare bizara. in general. Nucleii sunt hipercromi. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. in faza de reparare. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. ‡ completa . Displazia severa (CIN III) . Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. celulele fiind dispuse dezordonat. uneori. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. dar sunt potential maligne. mari.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. in aceasta forma. .peste celulele de rezerva hiperplaziate. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Asa cum s-a aratat anterior. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. redusa cantitativ. foarte dificila. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. dispuse pe mai multe straturi. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. relativ frecvent. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. bipotentiala. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). In straturile superficiale se remarca. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. de la 1 la 3. Polaritatea celulara este absenta.

Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. DIV. Examenul colposcopic . ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia.celule scuamoase atipice. Totusi. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. ‡ HSIL.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. virusuri). iradierea. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. fungi. ‡ LSIL.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. expediativa. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca.analog cu CIN II si CIN III. ‡ HSIL . ieftina. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. ‡ Alte neoplasme. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. atrofia.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.

‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. ‡ Mozaic proeminent. neregulate. usor stralucitoare. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. multipla. cu ajutorul unor tampoane de vata. sugerand aspectul de carcinom. Se limiteaza la examenul colului. ombilicata. de culoare alb-galbuie.apare ca o zona rosie catifelata.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). roz-palida. cu contur net. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. incadrate de linii rosii. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. ‡ Existenta vaselor sinuoase. adesea in spirala. sticlos. ulcerata.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. aceste zone corespund leziunilor benigne. care se intretaie sub forma de retea. fara pregatire prealabila. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. Este timpul esential al examenului colposcopic. cu margini reguate sau neregulate. continue sau punctate. Cu ajutorul acidului acetic diluat.mucoasa apare roz. ‡ Leucoplazie verucoasa. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. ‡ Mozaicul . Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare.apare ca o supafata neteda. largi.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. ‡ al treile timp: testul Lahm. dar si existenta unui CIN. In 90% din cazuri. ‡ Zona de transformare normala . cu o distributie arborescenta a vaselor. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. neregulat. . datorita lipsei de glicogen. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). neteda. ‡ Zona iod-negativa. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . iod-pozitiva. dens. reprezentand vase pline de sange.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. ‡ Leucoplazia (keratoza) . ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . necaracteristica. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) .apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. ‡ Epiteliu cilindric .albicioasa. dupa testul la acid acetic. ci doar uscat. apare o zona alba cu contur net. dar precise. ‡ Zone iod-negative cu contur net .termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale.

restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. pentru formele incipiente depaseste 80%. unele aspecte de colpita difuza sau focar. Un screening complet are o durata de 3 ani.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. Importanta colposcopiei : indica cand. mozaicul. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. presupunand activitate larga. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. care este examenul citologic. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv.Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. Screening-ul citologic este foarte valoros. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. . zona de remaniere. baza de leucoplazie. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. Cu toate aceste avantaje. de masa. dar face acest lucru cu o acuratete care. Screening-ul . formatiuni exofitice. zonele iod-negative. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. unde si cum trebuie efectueta o biopsie. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). leucoplazia. unele formatiuni exofitice. de biopsiat obligatoriu. screening). la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente.

Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. femeile pot fi rechemate mai rar. cu acuratete de peste 98%. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). dar poate mari valoarea screening a acestuia. elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. ‡ Femei ce nu prezinta interes. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. in mod consecutiv. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. confirmata eventual si de colpomicroscopie. ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. ‡ Rezultate fals pozitive. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. ‡ Dupa 60 de ani. in anumite conditii. se arata utilitatea cervicografiei. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. Sau obtinut rezultate bune. ‡ Incitare prin scrisori. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. cand se folosesc impreuna. ‡ La locul de munca. O alta lucrare. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. de exemplu. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. Florenta. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. daca nu s-au constatat elemente patologice. o displazie usoara). ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. 90% din frotiuri putand fi interpretate.

au fost prezentate rezultatele unui studiu national. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. In ambele cazuri. in judetul Cluj. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. au fost evaluate colposcopic. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect. Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. Asociatia Medicilor Generalisti . Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. In Romania. In 1997. De cele mai multe ori. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. in acest caz. indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine.cervicoscopie anormala). desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. prin investigatiile necesare si tratament. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. supervizat de institutii autorizate. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu.Filiala Cluj . printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. sau chiar deloc. printre altele si sistemul Bethesda). Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia.5-17%). care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer .4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. Pentru .

Astfel. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction).moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. . din engl. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. Human Papillomavirus). restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. metoda folosita in laboratoarele Synevo. apeleaza la investigatii suplimentare. testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt. stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. iar daca nu exista acest tip de HPV. nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp.

putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. In plus. ingusta a uterului. microbiologie. MSc. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. biochimie.synevo. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. toxicologie. hematologie. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. patologii asociate. de obicei. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului.In concluzie. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. Colul este partea inferioara de deschidere. sufera. etc). sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. Irina Miron. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. Cluj. apar simptome precum durerea pelviana. comportament sexual. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Suceava Timis. Dr. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. Iasi. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. Ulterior. Satu-Mare. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. biologie moleculara (PCR). imunologie si serologie. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). Displazia Celulele ce tapeteaza colul. . Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV.

Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. 3. 5. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. 4. dupa revizuirea factorilor de risc. apoi in colul uterin si in secretia vaginala. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi.femeile cu mai mult de 5 sarcini. . Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. Cancerul de col poate aparea la orice varsta. la indicatia medicului care o urmareste. sau au ajuns la varsta de 18 ani. 2. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani.femeile cu parteneri sexuali multipli. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Nu folositi tampoane. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. Daca faceti dus local. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. 6. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. a trompelor uterine sau a ovarelor. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau.Cuprins articol 1.

aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. nu poate alege genele mostenite de la parinti. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. Acesta ofera o imagine marita a colului. In timpul acestei examinari. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. Amandoua. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. De exemplu.Programati-va examinarea pentru perioada optima . vaporizare cu laser. Alte examinari. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. Unele paciente pot necesita chimioterapie. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. care este un microscop. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. De asemenea. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. medicul va efectua o radiografie toracica.

Oricum. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. Informarea pacientului 3. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. in care apar celule anormale in tesutul cervical. .sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora.numai fumatul poate fi evitat. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. numit Papanicolau. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. Mai tarziu. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. nu dezvolta de fapt cancer. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. celulele colului cervical se modifica. proces numit displazie. mai ingusta a uterului. De asemenea.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Femeile care incep viata sexuala precoce si . .sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. Inainte de aparitia cancerului. Testele screening presupun cateva riscuri. care face legatura dintre uter si vagin. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. specifici. Cuprins articol 1. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . Generalitati 2.

dar nu a fost dovedit. ." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. asa cum o traim cu totii. poate fi pe alocuri dura. A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. in lume. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". Si astfel. Realitatea. am putea spune. seaca si chiar usor nedreapta. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. intr-o varianta mai arida. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. La fiecare doua minute. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. jucandu-ne cu cuvintele. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. albnegru. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. daca "somnul ratiunii naste monstrii". ca lipsa educatiei naste victime.

45. 3. 6. 31. cele mai frecvente fiind tipurile 16. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . 33. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. Pe plan mondial. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. 58. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. dupa cancerul pulmonar si cel de san. se prabuseste tot". In Romania. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. afirma Monica Tatoiu. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. pentru ca femeia este totul. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. Asa cum spuneam si la inceput. De fapt. clinice si de laborator. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta.7% din cazuri. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. 4. In SUA. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. 2. In momentul in care ea se prabuseste. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. active sexual. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. 59 etc. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. 5.Cuprins articol 1. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. 18. 52. 35.

Este de datoria lor. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. confuzia si debusolarea. directorul trustului Edipresse. Ana Maria Nastase Medic primar. o datorie de ordin moral. nu mai stii pe ce drum s-o iei. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin . Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". "Trebuie sa ne implicam. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. dar nu e o fatalitate. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. Dana Jianu. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. ce-i drept. Iar noi. mamele. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii".propagare a notiunilor necesare. sportiva de performanta. ne spune Cristina Simion. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. vom ajunge la o singura concluzie. spune Elisabeta Lipa. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema.

tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. afectiunea este asimptomatica. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. Odata instalat procesul canceros. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: . adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. Iata cateva dintre cele mai importante: . fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . In fapt. In cadrul acestui proces fiziologic.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. exista o serie de simptome. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc.fumatul (se afla in topul listei. La inceput. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala).asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. cauzat de infectia cu SIDA) . in functie de menstruatie. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante.

Unoeri poate degenera in metastaze osoase.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii . stomacului. care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros.proctoscopia . .conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. rinichilor.urografia . care maresc riscul infectarii cu HPV . sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual .secretie vaginala anormala. prin: .durere in timpul actului sexual (dispareunia) . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange ..inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani . astfel: . simptomele se modifica.comunicarea anormala dintre vagin si rect. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: .apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange . luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate.survine durerea pelviana.citoscopia . a membrelor inferioare sau lombara .scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani. afectiune numita "fistula vaginala". Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col.sangerari vaginale anormale. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) . intestinelor.histerescopia . Odata cu instalarea metastazelor.homoleucograma completa .biochimia sangelui .contacte sexuale neprotejate. ficatului. sunt necesare urmatoarele investigatii: .rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) .biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) .

meditatia . In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan.acupunctura . folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic . menita sa indeparteze tumora . in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. respectiv al ginecologului. este posibila nasterea vaginala.yoga .terapie chirurgicala. Este nevoie sa controale medicale regulate. si anume: . in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului .. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea. dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana. tratamentul se poate amana pana dupa nas tere.examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau. este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase.radioterapie. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta. In cazul acesta. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. folosite in tratarea cancerului cervical.examene medicale anexe. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: . Iata cateva astfel de terapii complementare: . folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. la fiecare 3 luni.radioscopia toracica Odata diagnosticat. Inaintea demararii unui astfel de tratament. Pe langa recuperarea individuala.fitoterapia .chinioterapie.suplimente nutritive si vitamine dmin . Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele.

ap rând doar în fazele avansate. în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. Tardiv. care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. sânger ri rectale. probleme la mictiune(disurie). In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . i cu curabilitate redus . Primul semn caracteristic este o scurgere redus . Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . sub ire. uneori mirositoare. nemirositoare. . de obicei cu striuri sangvine. amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. hematurie(sange in urina). Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. iriga ii vaginale). neluat în seam de pacient .Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful