Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

Insa.CCU asociat cu sarcina Teoretic. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. Patologici .genitali Fiziologici .antecedente obstetricale . au esuat in gasirea acestui efect dar. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. La Vecchia si colab. la care examenul citohormonal este obligatoriu. fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. gravidele. nesuturate. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. de asemenea. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. A fost.stari precanceroase cervicale . De aici. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. in schimb. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. Factori de risc locali . au evidentiat rolul protector al beta carotenului. fie ca nu se practica un examen sistematic. sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. Marschall si colab. . Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate.

urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. realizand adenomatoza cervicala difuza. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). indiferent de natura lor. discutate pe larg intr-un capitol urmator. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. ulcerate. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . ulcerovegetante.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. existand pericolul aparitiei CCU. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. In concluzie. Polipul mucos este un adenom. dar in special cele cronice (erozive. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. forma vegetanta. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor.

Practic acest examen presupune: 1. In anumite conditii. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic. Anamneza . declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: .Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare.

Biopsia . etc. in acest caz.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. 6 . ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. durere pelvina. infectii virale. ‡ antecedente familiale de CCU. examenul vaginal cu valve. simptom tardiv in CCU. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber.). Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. Examinarea rectala. 2. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. Prin examinare. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). 5 . 7 . ‡ nivel social scazut. 4 . Pentru stabilirea diagnosticului. citologice. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. ‡ casatorii multiple. varsta la prima casatorie. ‡ folosirea contraceptivelor. ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). ‡ varsta menarhei. numarul avorturilor. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala.prezinta o evaluare imediata. igiena sexuala defectuoasa. chlamydia. . leucoree si caracterul acesteia. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. etc. Din examenul clinic obiectiv. colposcopice). Examinarea pe masa ginecologica. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala.in cadrul leziunilor suspecte. spontane sau la act sexual. debutul activitatii sexuale. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. Colposcopia . La nulipare are un aspect punctiform. care se situeaza intre 40-50 de ani. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. tratate sau nu. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. Inspectia mamara si palparea . casatorii multiple. 3. ‡ parteneri sexuali multipli.

Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. fiind caracterizate prin cresteri exofitice.) CLASA III Citologie sugestiva. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. limfocite. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. conizatie). histiocite.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. PMN. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. chiar in absenta unor date clinice concludente. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. etc. Palparea este necaracteristica. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula.

celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. In stadiile initiale. in stadiile tardive. leziuni cu o lunga durata de evolutie). frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. de un anumit tip. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. ca raspuns al unor situatii normale. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. discret vacuolizata. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. se pot instala pe suprafata cervixului. Fenomenul trebuie . In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. cu nuclei ovali si cromatina fina. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. intregul epiteliu este ingrosat. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. adult.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. In vederea intelegerii secventei leziunilor. fara anomalii citologice. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. displazia severa sau un carcinom in situ.

. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. cu numeroase mitoze tipice si atipice. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. celulele fiind dispuse dezordonat. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Asa cum s-a aratat anterior. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. Ele pot fi multa vreme reversibile. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. mari. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. in faza de reparare. cu stratificare incompleta. dar sunt potential maligne. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. Displazia severa (CIN III) . in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. celule cu maturare bizara. de la 1 la 3. Stratificarea se mentine la suprafata. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. foarte dificila. In straturile superficiale se remarca. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. fiind. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. dispuse pe mai multe straturi. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. redusa cantitativ. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. Nucleii sunt hipercromi. De multe ori.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. Citoplasma este bazofila. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. ‡ completa . bipotentiala. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta .modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. Polaritatea celulara este absenta. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. in aceasta forma. relativ frecvent. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. uneori.peste celulele de rezerva hiperplaziate. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. descriindu-se mai multe grade de displazie. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. in general. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu.

ieftina. ‡ LSIL. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. Examenul colposcopic . Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. Totusi. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. expediativa.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. ‡ Alte neoplasme. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. ‡ HSIL . atrofia. fungi.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. iradierea.analog cu CIN II si CIN III. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. ‡ HSIL. DIV.celule scuamoase atipice. virusuri). dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei.

Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. iod-pozitiva. . cu o distributie arborescenta a vaselor. dar precise.apare ca o zona rosie catifelata. usor stralucitoare. dens. apare o zona alba cu contur net. ‡ Mozaic proeminent. ci doar uscat. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. reprezentand vase pline de sange. cu ajutorul unor tampoane de vata. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . necaracteristica. ombilicata. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . ‡ Zona iod-negativa.apare ca o supafata neteda. neregulate. ‡ Leucoplazie verucoasa. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. incadrate de linii rosii. ‡ Baza de leucoplazie grosolana.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. Este timpul esential al examenului colposcopic. ‡ Existenta vaselor sinuoase. Cu ajutorul acidului acetic diluat. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) .albicioasa. cu contur net. sugerand aspectul de carcinom. care se intretaie sub forma de retea. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. adesea in spirala. roz-palida.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. In 90% din cazuri. sticlos. continue sau punctate. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. ‡ Mozaicul .apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie.mucoasa apare roz. Se limiteaza la examenul colului. ‡ Leucoplazia (keratoza) . aceste zone corespund leziunilor benigne.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. ulcerata. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. de culoare alb-galbuie. fara pregatire prealabila. dar si existenta unui CIN. largi. ‡ Zone iod-negative cu contur net . cu margini reguate sau neregulate. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. ‡ Epiteliu cilindric . dupa testul la acid acetic. ‡ al treile timp: testul Lahm.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) .termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. neregulat. neteda. ‡ Zona de transformare normala . multipla. datorita lipsei de glicogen. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat).

unde si cum trebuie efectueta o biopsie. zonele iod-negative. dar face acest lucru cu o acuratete care. care este examenul citologic. Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. baza de leucoplazie. de masa. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). Screening-ul . inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. pentru formele incipiente depaseste 80%. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. de biopsiat obligatoriu. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. Screening-ul citologic este foarte valoros. screening). Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. leucoplazia. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. presupunand activitate larga. formatiuni exofitice. Un screening complet are o durata de 3 ani. unele formatiuni exofitice. .Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. zona de remaniere. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. mozaicul. unele aspecte de colpita difuza sau focar. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. Importanta colposcopiei : indica cand. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. Cu toate aceste avantaje.

Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. se arata utilitatea cervicografiei. elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. dar poate mari valoarea screening a acestuia. cand se folosesc impreuna. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). cu acuratete de peste 98%. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. de exemplu. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ Rezultate fals pozitive. In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. O alta lucrare. ‡ Incitare prin scrisori. ‡ Dupa 60 de ani. ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. Sau obtinut rezultate bune. in mod consecutiv. confirmata eventual si de colpomicroscopie. ‡ La locul de munca. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. Florenta. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. femeile pot fi rechemate mai rar. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. ‡ Femei ce nu prezinta interes. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . 90% din frotiuri putand fi interpretate. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca).Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. o displazie usoara). in anumite conditii. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie.

Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. au fost evaluate colposcopic. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. printre altele si sistemul Bethesda). Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. De cele mai multe ori. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. In Romania. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate. Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. Pentru . Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. sau chiar deloc. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. in acest caz. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. In 1997. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. prin investigatiile necesare si tratament. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7.cervicoscopie anormala). examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). supervizat de institutii autorizate. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. In ambele cazuri. detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. in judetul Cluj. Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis.5-17%). printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei.Filiala Cluj . Asociatia Medicilor Generalisti . Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect.

restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. Astfel. nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. Human Papillomavirus). decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. din engl. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. . iar daca nu exista acest tip de HPV.moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. metoda folosita in laboratoarele Synevo. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. apeleaza la investigatii suplimentare. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt.

Ulterior. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. Dr. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. In plus. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. etc). modificari usoare spre severe pana devin canceroase. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. toxicologie. MSc. comportament sexual. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. Satu-Mare. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. hematologie. biologie moleculara (PCR). medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. apar simptome precum durerea pelviana. Irina Miron. sufera. Cluj. Iasi. .ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.In concluzie. imunologie si serologie. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. biochimie. Suceava Timis. microbiologie. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie.synevo. patologii asociate. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. de obicei. ingusta a uterului. Colul este partea inferioara de deschidere.

se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. sau au ajuns la varsta de 18 ani. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. a trompelor uterine sau a ovarelor. dupa revizuirea factorilor de risc. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). 6.femeile cu mai mult de 5 sarcini.femeile cu parteneri sexuali multipli. apoi in colul uterin si in secretia vaginala. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. 5. . dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . Cancerul de col poate aparea la orice varsta. 4. 2. la indicatia medicului care o urmareste. 3. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. Daca faceti dus local.Cuprins articol 1. Nu folositi tampoane. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare.

Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. De asemenea. care este un microscop. Unele paciente pot necesita chimioterapie. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. De exemplu. precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. In timpul acestei examinari. Alte examinari. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. vaporizare cu laser. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. Acesta ofera o imagine marita a colului. medicul va efectua o radiografie toracica. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. Amandoua. nu poate alege genele mostenite de la parinti. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului.Programati-va examinarea pentru perioada optima . o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer.

numai fumatul poate fi evitat. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. . Cuprins articol 1. in care apar celule anormale in tesutul cervical. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. . Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. celulele colului cervical se modifica. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. Informarea pacientului 3. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. Generalitati 2. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. Mai tarziu. Oricum. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. Inainte de aparitia cancerului. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. mai ingusta a uterului. Testele screening presupun cateva riscuri.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. proces numit displazie. numit Papanicolau. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV).sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. specifici. Femeile care incep viata sexuala precoce si . care face legatura dintre uter si vagin. De asemenea. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. nu dezvolta de fapt cancer.

seaca si chiar usor nedreapta. intr-o varianta mai arida. in lume. dar nu a fost dovedit. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. jucandu-ne cu cuvintele. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. albnegru. poate fi pe alocuri dura. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. . asa cum o traim cu totii. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". am putea spune. A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. Realitatea. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. daca "somnul ratiunii naste monstrii". ca lipsa educatiei naste victime. Si astfel. La fiecare doua minute. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti.

45. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . 33. 4. se prabuseste tot". 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. 18. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. 52. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. 58. afirma Monica Tatoiu. 3. 35. pentru ca femeia este totul. 59 etc. clinice si de laborator. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. 2. In SUA. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. De fapt. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. 5. In momentul in care ea se prabuseste. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. cele mai frecvente fiind tipurile 16. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. Asa cum spuneam si la inceput. active sexual.7% din cazuri. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. Pe plan mondial. 31.Cuprins articol 1. In Romania. 6. dupa cancerul pulmonar si cel de san. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta.

"Cancerul de col uterin este o amenintare reala. ce-i drept. nu mai stii pe ce drum s-o iei. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr.propagare a notiunilor necesare. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. mamele. sportiva de performanta. Dana Jianu. Iar noi. Este de datoria lor. o datorie de ordin moral. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. dar nu e o fatalitate. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. confuzia si debusolarea. spune Elisabeta Lipa. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. "Trebuie sa ne implicam. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". Ana Maria Nastase Medic primar. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin . avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii"." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. ne spune Cristina Simion. vom ajunge la o singura concluzie. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. directorul trustului Edipresse." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie.

iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante. La inceput. favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . In fapt. Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin.fumatul (se afla in topul listei. exista o serie de simptome. afectiunea este asimptomatica. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: . Odata instalat procesul canceros.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. in functie de menstruatie. cauzat de infectia cu SIDA) .infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc.asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. Iata cateva dintre cele mai importante: . In cadrul acestui proces fiziologic. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului.

survine durerea pelviana.sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin. Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col. care maresc riscul infectarii cu HPV . Unoeri poate degenera in metastaze osoase. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.contacte sexuale neprotejate. ficatului.citoscopia . luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: . Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) . sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual . simptomele se modifica.inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani .conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica.homoleucograma completa . intestinelor.rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) . .scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia..urografia .histerescopia .mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii .apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange .proctoscopia . Odata cu instalarea metastazelor. afectiune numita "fistula vaginala". rinichilor.biochimia sangelui . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . prin: . stomacului.sangerari vaginale anormale.secretie vaginala anormala.colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) . a membrelor inferioare sau lombara . sunt necesare urmatoarele investigatii: .comunicarea anormala dintre vagin si rect.durere in timpul actului sexual (dispareunia) . astfel: .

examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau. Iata cateva astfel de terapii complementare: . Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta.meditatia .examene medicale anexe. Este nevoie sa controale medicale regulate. menita sa indeparteze tumora .suplimente nutritive si vitamine dmin . Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea.terapie chirurgicala. in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . Pe langa recuperarea individuala.fitoterapia . este posibila nasterea vaginala. respectiv al ginecologului. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . si anume: .acupunctura . dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana. In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic . folosite in tratarea cancerului cervical. tratamentul se poate amana pana dupa nas tere.chinioterapie. este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase.yoga . In cazul acesta. la fiecare 3 luni. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: . folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate.radioterapie. Inaintea demararii unui astfel de tratament. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard.. Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele.radioscopia toracica Odata diagnosticat.

de obicei cu striuri sangvine. iriga ii vaginale). nemirositoare. hematurie(sange in urina). i cu curabilitate redus . în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. uneori mirositoare. . ap rând doar în fazele avansate. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. sânger ri rectale. amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. neluat în seam de pacient . Tardiv. probleme la mictiune(disurie). Primul semn caracteristic este o scurgere redus . sub ire. care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful