Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

in schimb. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila. fie ca nu se practica un examen sistematic. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. La Vecchia si colab. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. de asemenea. Insa. gravidele. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. . la care examenul citohormonal este obligatoriu. sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer.stari precanceroase cervicale . Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie.CCU asociat cu sarcina Teoretic.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate.genitali Fiziologici . fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. Marschall si colab. nesuturate. Patologici . Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. au esuat in gasirea acestui efect dar. A fost. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice.antecedente obstetricale . stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). Factori de risc locali . cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. au evidentiat rolul protector al beta carotenului. De aici.

indiferent de natura lor. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Polipul mucos este un adenom. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. forma vegetanta. ulcerovegetante. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. discutate pe larg intr-un capitol urmator. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. dar in special cele cronice (erozive. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. In concluzie. existand pericolul aparitiei CCU. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: .‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. ulcerate. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. realizand adenomatoza cervicala difuza.

declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. Practic acest examen presupune: 1. Anamneza . In anumite conditii. Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: .

‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. 2. ‡ casatorii multiple. ‡ parteneri sexuali multipli. ‡ folosirea contraceptivelor. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. leucoree si caracterul acesteia. infectii virale. 5 . Examinarea rectala. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. casatorii multiple. 6 . ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. La nulipare are un aspect punctiform. etc. 3. Inspectia mamara si palparea . varsta la prima casatorie. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala.in cadrul leziunilor suspecte. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. ‡ nivel social scazut. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. in acest caz. examenul vaginal cu valve. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. igiena sexuala defectuoasa. tratate sau nu. 4 . etc. citologice. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. Biopsia . Din examenul clinic obiectiv. Pentru stabilirea diagnosticului. medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). ‡ antecedente familiale de CCU. 7 . vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. chlamydia. numarul avorturilor. care se situeaza intre 40-50 de ani. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. durere pelvina. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata.). spontane sau la act sexual. Prin examinare. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. Colposcopia . simptom tardiv in CCU. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. colposcopice). debutul activitatii sexuale. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala.prezinta o evaluare imediata. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. Examinarea pe masa ginecologica. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). . ‡ varsta menarhei.

Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. chiar in absenta unor date clinice concludente. fiind caracterizate prin cresteri exofitice.) CLASA III Citologie sugestiva. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. PMN. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. etc. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. histiocite. Palparea este necaracteristica. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. conizatie). limfocite. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului.

intregul epiteliu este ingrosat. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. adult. discret vacuolizata. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. de un anumit tip. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. fara anomalii citologice. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. ca raspuns al unor situatii normale. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. displazia severa sau un carcinom in situ. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. In stadiile initiale. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. In vederea intelegerii secventei leziunilor. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. in stadiile tardive. cu nuclei ovali si cromatina fina. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. Fenomenul trebuie . se pot instala pe suprafata cervixului. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. leziuni cu o lunga durata de evolutie).

dar sunt potential maligne. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. In straturile superficiale se remarca. Citoplasma este bazofila. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. cu numeroase mitoze tipice si atipice. in aceasta forma.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. descriindu-se mai multe grade de displazie. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. foarte dificila. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. in faza de reparare. Polaritatea celulara este absenta. Nucleii sunt hipercromi.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. celulele fiind dispuse dezordonat. mari. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. Asa cum s-a aratat anterior. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. celule cu maturare bizara. dispuse pe mai multe straturi. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. De multe ori. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. de la 1 la 3. Displazia severa (CIN III) . Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. in general. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. . Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. relativ frecvent. Ele pot fi multa vreme reversibile. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta .peste celulele de rezerva hiperplaziate. Stratificarea se mentine la suprafata. fiind. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. cu stratificare incompleta. ‡ completa . redusa cantitativ. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). uneori. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. bipotentiala.

analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. DIV. expediativa.analog cu CIN II si CIN III.celule scuamoase atipice. Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. atrofia. Totusi. fungi.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. ieftina. virusuri). ‡ HSIL . ‡ Alte neoplasme. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. Examenul colposcopic . ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. ‡ LSIL. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. iradierea. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. ‡ HSIL. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau.

roz-palida. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei.apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. dens. cu o distributie arborescenta a vaselor. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. neregulate. sticlos. ombilicata. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. cu margini reguate sau neregulate. In 90% din cazuri. neteda. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. ‡ Epiteliu cilindric . cu ajutorul unor tampoane de vata.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. ‡ Leucoplazia (keratoza) .termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. Se limiteaza la examenul colului.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. de culoare alb-galbuie. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . ‡ Leucoplazie verucoasa. ‡ Zone iod-negative cu contur net . sugerand aspectul de carcinom. neregulat. Cu ajutorul acidului acetic diluat. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV.apare ca o zona rosie catifelata. ci doar uscat. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). usor stralucitoare. Este timpul esential al examenului colposcopic. .mucoasa apare roz. ‡ Existenta vaselor sinuoase.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. ‡ Mozaic proeminent. cu contur net. dar precise. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . dar si existenta unui CIN. ‡ Zona de transformare normala .colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah).albicioasa. continue sau punctate. apare o zona alba cu contur net. adesea in spirala. incadrate de linii rosii. multipla. ‡ Mozaicul . ce mareste imaginea de 10-40 de ori. reprezentand vase pline de sange. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. dupa testul la acid acetic. care se intretaie sub forma de retea. ‡ Zona iod-negativa. fara pregatire prealabila. iod-pozitiva.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. ulcerata. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. aceste zone corespund leziunilor benigne. ‡ al treile timp: testul Lahm. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. necaracteristica. largi. datorita lipsei de glicogen.apare ca o supafata neteda.

Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. unele aspecte de colpita difuza sau focar. formatiuni exofitice. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. zonele iod-negative. Un screening complet are o durata de 3 ani. zona de remaniere. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. unele formatiuni exofitice. . Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal.Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. Screening-ul citologic este foarte valoros. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. Importanta colposcopiei : indica cand. de masa. screening). Cu toate aceste avantaje. leucoplazia. pentru formele incipiente depaseste 80%. Screening-ul .depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. care este examenul citologic. de biopsiat obligatoriu. unde si cum trebuie efectueta o biopsie. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. dar face acest lucru cu o acuratete care. baza de leucoplazie. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. presupunand activitate larga. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. mozaicul.

de exemplu. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. in mod consecutiv. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. dar poate mari valoarea screening a acestuia. o displazie usoara). In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. ‡ Femei ce nu prezinta interes. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. femeile pot fi rechemate mai rar. ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. cand se folosesc impreuna. Sau obtinut rezultate bune. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. in anumite conditii. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. Florenta. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ Incitare prin scrisori. se arata utilitatea cervicografiei. O alta lucrare. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. ‡ Rezultate fals pozitive. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. cu acuratete de peste 98%.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. 90% din frotiuri putand fi interpretate. confirmata eventual si de colpomicroscopie. ‡ La locul de munca. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. ‡ Dupa 60 de ani. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat.

Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines).5-17%). indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate.Filiala Cluj . dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. in judetul Cluj. au fost evaluate colposcopic. prin investigatiile necesare si tratament. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. In 1997. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. printre altele si sistemul Bethesda). Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. sau chiar deloc. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. In ambele cazuri. supervizat de institutii autorizate. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. in acest caz. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. Asociatia Medicilor Generalisti .a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia. Pentru . In Romania. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces.cervicoscopie anormala). De cele mai multe ori. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate.

acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. din engl. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. . testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective.moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. iar daca nu exista acest tip de HPV. metoda folosita in laboratoarele Synevo. Human Papillomavirus). dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). Astfel. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. apeleaza la investigatii suplimentare. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate.

durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. microbiologie.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Irina Miron. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. Iasi.In concluzie. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. Dr. comportament sexual.synevo. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. etc). imunologie si serologie. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. Cluj. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. patologii asociate. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. de obicei. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. Satu-Mare. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. Suceava Timis. Ulterior. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. In plus. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. apar simptome precum durerea pelviana. biologie moleculara (PCR). Colul este partea inferioara de deschidere. . Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. hematologie. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. toxicologie. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. ingusta a uterului. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. biochimie. MSc. sufera.

Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. 3. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile.Cuprins articol 1. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. apoi in colul uterin si in secretia vaginala. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. 4. Nu folositi tampoane. Cancerul de col poate aparea la orice varsta.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . sau au ajuns la varsta de 18 ani. 2. dupa revizuirea factorilor de risc. se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. 6. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . . Daca faceti dus local. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. a trompelor uterine sau a ovarelor. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi.femeile cu parteneri sexuali multipli. la indicatia medicului care o urmareste.femeile cu mai mult de 5 sarcini. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. 5. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau.

care este un microscop. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. Amandoua. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. In timpul acestei examinari. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. nu poate alege genele mostenite de la parinti. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. vaporizare cu laser.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii.Programati-va examinarea pentru perioada optima . indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. Acesta ofera o imagine marita a colului. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. De exemplu. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. Unele paciente pot necesita chimioterapie. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. De asemenea. medicul va efectua o radiografie toracica. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Alte examinari. precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate.

nu dezvolta de fapt cancer. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Femeile care incep viata sexuala precoce si . Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. mai ingusta a uterului. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. . Mai tarziu. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV).sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Inainte de aparitia cancerului. specifici. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Informarea pacientului 3. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. in care apar celule anormale in tesutul cervical. Testele screening presupun cateva riscuri. Cuprins articol 1. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. celulele colului cervical se modifica. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. Oricum. Generalitati 2. De asemenea. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. numit Papanicolau.numai fumatul poate fi evitat. . care face legatura dintre uter si vagin. proces numit displazie.

Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. am putea spune. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. daca "somnul ratiunii naste monstrii". Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. dar nu a fost dovedit. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. albnegru. La fiecare doua minute. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. seaca si chiar usor nedreapta. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. ca lipsa educatiei naste victime. . intr-o varianta mai arida. Si astfel. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. asa cum o traim cu totii. poate fi pe alocuri dura. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. jucandu-ne cu cuvintele. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. in lume." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. Realitatea.

care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. 31. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . 58. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. In momentul in care ea se prabuseste. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. 45. Pe plan mondial. active sexual. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. 52. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. 4. afirma Monica Tatoiu. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute.Cuprins articol 1. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. Asa cum spuneam si la inceput. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. dupa cancerul pulmonar si cel de san. 35. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. De fapt. se prabuseste tot". Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. 18. In SUA.7% din cazuri. 5. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. pentru ca femeia este totul. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. 2. In Romania. 3. 59 etc. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. 6. clinice si de laborator. 33. cele mai frecvente fiind tipurile 16. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer.

" Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. ne spune Cristina Simion. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. Iar noi. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. mamele. ce-i drept. vom ajunge la o singura concluzie. nu mai stii pe ce drum s-o iei. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. "Trebuie sa ne implicam. directorul trustului Edipresse. "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. dar nu e o fatalitate. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. spune Elisabeta Lipa. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. sportiva de performanta. Dana Jianu. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze.propagare a notiunilor necesare. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. Este de datoria lor. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. confuzia si debusolarea. Ana Maria Nastase Medic primar. o datorie de ordin moral. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin .

In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau.fumatul (se afla in topul listei. exista o serie de simptome. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. afectiunea este asimptomatica. Odata instalat procesul canceros. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. Iata cateva dintre cele mai importante: . exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: .asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. La inceput. In fapt. cauzat de infectia cu SIDA) . In cadrul acestui proces fiziologic. in functie de menstruatie. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante.

simptomele se modifica.conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica.citoscopia .histerescopia .contacte sexuale neprotejate.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate. care maresc riscul infectarii cu HPV .rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) . ficatului. afectiune numita "fistula vaginala".inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani .biochimia sangelui . . Unoeri poate degenera in metastaze osoase.apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange .durere in timpul actului sexual (dispareunia) . rinichilor. a membrelor inferioare sau lombara .colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) .survine durerea pelviana. sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual .. prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . Odata cu instalarea metastazelor.urografia . sunt necesare urmatoarele investigatii: . Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col.homoleucograma completa .comunicarea anormala dintre vagin si rect. astfel: .secretie vaginala anormala. stomacului.scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani.sangerari vaginale anormale.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: . Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) . intestinelor. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.proctoscopia . luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. prin: .

respectiv al ginecologului. este posibila nasterea vaginala. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . la fiecare 3 luni. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: . dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana.suplimente nutritive si vitamine dmin .chinioterapie. Pe langa recuperarea individuala. Inaintea demararii unui astfel de tratament. in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. Este nevoie sa controale medicale regulate. este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta. Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele.terapie chirurgicala.examene medicale anexe. folosite in tratarea cancerului cervical. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea.. Iata cateva astfel de terapii complementare: .examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic .fitoterapia .meditatia .yoga . tratamentul se poate amana pana dupa nas tere. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. menita sa indeparteze tumora . si anume: . folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate.radioterapie. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard. In cazul acesta.acupunctura .radioscopia toracica Odata diagnosticat. In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan.examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau.

uneori mirositoare. hematurie(sange in urina). în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. Tardiv. neluat în seam de pacient . i cu curabilitate redus . care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. Primul semn caracteristic este o scurgere redus . sub ire. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. ap rând doar în fazele avansate. amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. nemirositoare. probleme la mictiune(disurie). de obicei cu striuri sangvine. . dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. iriga ii vaginale). Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . sânger ri rectale.