Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

la care examenul citohormonal este obligatoriu. Insa. au esuat in gasirea acestui efect dar. de asemenea. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. .antecedente obstetricale . cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. fie ca nu se practica un examen sistematic. gravidele. au evidentiat rolul protector al beta carotenului.CCU asociat cu sarcina Teoretic. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment. in schimb. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. Factori de risc locali . La Vecchia si colab. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina.genitali Fiziologici . Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. De aici.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. Patologici . Marschall si colab. A fost.stari precanceroase cervicale . nesuturate. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila.

realizand adenomatoza cervicala difuza. ulcerovegetante. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. discutate pe larg intr-un capitol urmator. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. ulcerate. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. localizat la nivelul mucoasei endocervicale.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. In concluzie. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. indiferent de natura lor. Polipul mucos este un adenom. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. existand pericolul aparitiei CCU. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. forma vegetanta. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. dar in special cele cronice (erozive. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient.

In anumite conditii.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic. Anamneza . care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: . declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. Practic acest examen presupune: 1.

‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). tratate sau nu. varsta la prima casatorie.). ‡ varsta mai mare de 60 de ani. igiena sexuala defectuoasa. 2. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. leucoree si caracterul acesteia. in acest caz. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. colposcopice). Din examenul clinic obiectiv. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. Inspectia mamara si palparea . ‡ casatorii multiple. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. infectii virale. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. ‡ nivel social scazut. Colposcopia . ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. examenul vaginal cu valve. debutul activitatii sexuale. La nulipare are un aspect punctiform. 6 . casatorii multiple.prezinta o evaluare imediata. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. etc. 4 . Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. ‡ folosirea contraceptivelor. Biopsia . . 7 . ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic.in cadrul leziunilor suspecte. simptom tardiv in CCU. ‡ antecedente familiale de CCU. Examinarea pe masa ginecologica. durere pelvina. Pentru stabilirea diagnosticului. ‡ parteneri sexuali multipli. chlamydia. Examinarea rectala. citologice. etc. care se situeaza intre 40-50 de ani. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. spontane sau la act sexual. ‡ varsta menarhei. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. numarul avorturilor. medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). 3. 5 . Prin examinare.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU.

histiocite. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. limfocite. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. conizatie).este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. etc. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. chiar in absenta unor date clinice concludente. fiind caracterizate prin cresteri exofitice. Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. PMN. Palparea este necaracteristica.) CLASA III Citologie sugestiva. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic.

se pot instala pe suprafata cervixului. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. adult. Fenomenul trebuie . carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. In vederea intelegerii secventei leziunilor. cu nuclei ovali si cromatina fina.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. de un anumit tip. displazia severa sau un carcinom in situ. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. intregul epiteliu este ingrosat. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. In stadiile initiale. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. leziuni cu o lunga durata de evolutie). ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. in stadiile tardive. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. discret vacuolizata. ca raspuns al unor situatii normale. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. fara anomalii citologice. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale.

epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. bipotentiala. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Asa cum s-a aratat anterior. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. cu stratificare incompleta. celulele fiind dispuse dezordonat. Nucleii sunt hipercromi. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. In straturile superficiale se remarca. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. descriindu-se mai multe grade de displazie. in faza de reparare. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. in general. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. De multe ori. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. mari. Displazia severa (CIN III) . Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. Ele pot fi multa vreme reversibile. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. Polaritatea celulara este absenta. redusa cantitativ. . localizate in 1/3 profunda a epiteliului. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. celule cu maturare bizara. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. Stratificarea se mentine la suprafata. de la 1 la 3.peste celulele de rezerva hiperplaziate. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. Citoplasma este bazofila. foarte dificila. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. dispuse pe mai multe straturi. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. dar sunt potential maligne. cu numeroase mitoze tipice si atipice. relativ frecvent. ‡ completa . Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. fiind. in aceasta forma. uneori. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic.

‡ HSIL. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. iradierea. Totusi. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. atrofia.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. expediativa.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.analog cu CIN II si CIN III. ieftina. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. ‡ LSIL. fungi.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. ‡ HSIL .celule scuamoase atipice. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca. DIV. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. virusuri). Examenul colposcopic . ‡ Alte neoplasme.

‡ Zona iod-negativa. cu ajutorul unor tampoane de vata.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. In 90% din cazuri. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) .reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale.apare ca o zona rosie catifelata. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . neteda. necaracteristica. Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. ‡ Baza de leucoplazie grosolana.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. usor stralucitoare. roz-palida. ci doar uscat. neregulate. care se intretaie sub forma de retea. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. largi.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. ulcerata. incadrate de linii rosii. reprezentand vase pline de sange. cu o distributie arborescenta a vaselor. ‡ Existenta vaselor sinuoase. ‡ Mozaic proeminent. continue sau punctate. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. sugerand aspectul de carcinom. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%.albicioasa.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). adesea in spirala. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . aceste zone corespund leziunilor benigne. fara pregatire prealabila. dupa testul la acid acetic. datorita lipsei de glicogen. . sticlos. ‡ Leucoplazia (keratoza) . ‡ Leucoplazie verucoasa. Se limiteaza la examenul colului. ombilicata. neregulat. Este timpul esential al examenului colposcopic. cu contur net.apare ca o supafata neteda. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. iod-pozitiva. ‡ Zone iod-negative cu contur net . dar precise. multipla. ‡ Zona de transformare normala .termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. dar si existenta unui CIN.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. cu margini reguate sau neregulate. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . apare o zona alba cu contur net. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. Cu ajutorul acidului acetic diluat. ‡ al treile timp: testul Lahm. dens. ‡ Mozaicul .mucoasa apare roz. ‡ Epiteliu cilindric . de culoare alb-galbuie.apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie.

Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. care este examenul citologic. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. pentru formele incipiente depaseste 80%. Importanta colposcopiei : indica cand. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. Screening-ul . presupunand activitate larga. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. zonele iod-negative. . zona de remaniere. Screening-ul citologic este foarte valoros. de biopsiat obligatoriu. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. Cu toate aceste avantaje. dar face acest lucru cu o acuratete care. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. unde si cum trebuie efectueta o biopsie. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. Un screening complet are o durata de 3 ani. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. mozaicul. de masa. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. baza de leucoplazie. leucoplazia. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. unele formatiuni exofitice. unele aspecte de colpita difuza sau focar. screening). Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. formatiuni exofitice. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU.

Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. cu acuratete de peste 98%. ‡ La locul de munca. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. in mod consecutiv. Sau obtinut rezultate bune. se arata utilitatea cervicografiei. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. ‡ Incitare prin scrisori. O alta lucrare. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. Florenta. 90% din frotiuri putand fi interpretate. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. in anumite conditii.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. dar poate mari valoarea screening a acestuia. femeile pot fi rechemate mai rar. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). ‡ Dupa 60 de ani. ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . ‡ Femei ce nu prezinta interes. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). de exemplu. cand se folosesc impreuna. o displazie usoara). confirmata eventual si de colpomicroscopie. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. ‡ Rezultate fals pozitive. In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau.

ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia. in judetul Cluj. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. In ambele cazuri. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect. Asociatia Medicilor Generalisti . detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. au fost evaluate colposcopic. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. in acest caz. Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. prin investigatiile necesare si tratament. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. printre altele si sistemul Bethesda).4% (cu diferente de la o zona la alta de 0.cervicoscopie anormala). In Romania.5-17%). In 1997.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate.Filiala Cluj . sau chiar deloc. De cele mai multe ori. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. Pentru . Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. supervizat de institutii autorizate.

moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. iar daca nu exista acest tip de HPV. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). din engl. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. . apeleaza la investigatii suplimentare. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. Astfel. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. Human Papillomavirus). testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. metoda folosita in laboratoarele Synevo.

sufera. de obicei. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. .In concluzie. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. apar simptome precum durerea pelviana. microbiologie. Irina Miron. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome.synevo. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. Dr. In plus. biochimie. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. Suceava Timis. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. comportament sexual. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. hematologie. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. etc). dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. Colul este partea inferioara de deschidere. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. biologie moleculara (PCR). Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. MSc. Ulterior. Iasi. patologii asociate. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. toxicologie. ingusta a uterului. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. imunologie si serologie. Satu-Mare. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. Cluj. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri).

indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare. 6. 4. la indicatia medicului care o urmareste. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. Cancerul de col poate aparea la orice varsta. Daca faceti dus local. . Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test.femeile cu parteneri sexuali multipli. Nu folositi tampoane. dupa revizuirea factorilor de risc. 5. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . 3. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. 2. a trompelor uterine sau a ovarelor. testul Papanicolau poate fi facut mai rar.femeile cu mai mult de 5 sarcini. apoi in colul uterin si in secretia vaginala. se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. sau au ajuns la varsta de 18 ani. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: .Cuprins articol 1. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin.

care este un microscop. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . In timpul acestei examinari. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). nu poate alege genele mostenite de la parinti. precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. Amandoua. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. vaporizare cu laser. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. De asemenea. Unele paciente pot necesita chimioterapie. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. De exemplu.Programati-va examinarea pentru perioada optima . Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). medicul va efectua o radiografie toracica. Acesta ofera o imagine marita a colului. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. Alte examinari. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu.

specifici. nu dezvolta de fapt cancer. Testele screening presupun cateva riscuri.numai fumatul poate fi evitat. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Femeile care incep viata sexuala precoce si . care face legatura dintre uter si vagin. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Informarea pacientului 3. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Cuprins articol 1. celulele colului cervical se modifica. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. numit Papanicolau. . Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. proces numit displazie. De asemenea. Inainte de aparitia cancerului. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). mai ingusta a uterului.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. Mai tarziu. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. Desi multi factori de risc pot fi evitati. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Oricum. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. Generalitati 2. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. . Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . in care apar celule anormale in tesutul cervical.

Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. poate fi pe alocuri dura. . dar nu a fost dovedit." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. am putea spune. daca "somnul ratiunii naste monstrii". La fiecare doua minute. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. albnegru. Realitatea. ca lipsa educatiei naste victime. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. in lume. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. asa cum o traim cu totii. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Si astfel. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. jucandu-ne cu cuvintele. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. seaca si chiar usor nedreapta. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. intr-o varianta mai arida.

45. 6. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. 31. 33. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. 2.7% din cazuri. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. 35. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. 5. 59 etc. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. active sexual. In SUA. In momentul in care ea se prabuseste. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. 18. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina.Cuprins articol 1. Pe plan mondial. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. Asa cum spuneam si la inceput. afirma Monica Tatoiu. De fapt. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. 3. clinice si de laborator. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. se prabuseste tot". Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. 4. cele mai frecvente fiind tipurile 16. 52. dupa cancerul pulmonar si cel de san. In Romania. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. pentru ca femeia este totul. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. 58.

confuzia si debusolarea. Ana Maria Nastase Medic primar." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin . medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. Iar noi. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. ce-i drept. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. directorul trustului Edipresse. nu mai stii pe ce drum s-o iei. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. spune Elisabeta Lipa. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr. dar nu e o fatalitate. o datorie de ordin moral. sportiva de performanta. Este de datoria lor. "Trebuie sa ne implicam. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. mamele. vom ajunge la o singura concluzie. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. Dana Jianu. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc.propagare a notiunilor necesare." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. ne spune Cristina Simion.

Odata instalat procesul canceros. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. afectiunea este asimptomatica. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. cauzat de infectia cu SIDA) . fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) .fumatul (se afla in topul listei.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. In cadrul acestui proces fiziologic. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante. La inceput. exista o serie de simptome.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc.asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. In fapt. Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. Iata cateva dintre cele mai importante: . in functie de menstruatie. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: .

sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual .urografia .sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: . ficatului. simptomele se modifica.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii . luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate.rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) .homoleucograma completa . rinichilor.scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani. . care maresc riscul infectarii cu HPV .secretie vaginala anormala.inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani .contacte sexuale neprotejate. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia. Odata cu instalarea metastazelor.conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. sunt necesare urmatoarele investigatii: .durere in timpul actului sexual (dispareunia) .citoscopia .histerescopia .colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) .survine durerea pelviana. a membrelor inferioare sau lombara . Unoeri poate degenera in metastaze osoase. prin: .biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros. Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col.apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange .sangerari vaginale anormale. afectiune numita "fistula vaginala". intestinelor. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.proctoscopia .comunicarea anormala dintre vagin si rect. astfel: .. stomacului. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.biochimia sangelui . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange .

femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. menita sa indeparteze tumora . Este nevoie sa controale medicale regulate.radioterapie.terapie chirurgicala.yoga . in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. este posibila nasterea vaginala. In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan. In cazul acesta. si anume: .radioscopia toracica Odata diagnosticat. tratamentul se poate amana pana dupa nas tere. Pe langa recuperarea individuala. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta. Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea. Iata cateva astfel de terapii complementare: .fitoterapia .. este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase.examene medicale anexe.meditatia . cancerul de col uterin poate fi abodat prin: . folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . folosite in tratarea cancerului cervical.examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau. folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic .chinioterapie. dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana. respectiv al ginecologului. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard.suplimente nutritive si vitamine dmin .acupunctura . la fiecare 3 luni. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . Inaintea demararii unui astfel de tratament.

Tardiv. hematurie(sange in urina). . i cu curabilitate redus . iriga ii vaginale). neluat în seam de pacient . Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . de obicei cu striuri sangvine. amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . Primul semn caracteristic este o scurgere redus . sub ire.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. probleme la mictiune(disurie). care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. sânger ri rectale. ap rând doar în fazele avansate. uneori mirositoare. nemirositoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful