P. 1
Cancerul de Col Uterin Cervical

Cancerul de Col Uterin Cervical

|Views: 520|Likes:
Published by krauszlajos

More info:

Published by: krauszlajos on Dec 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Factori de risc locali .antecedente obstetricale .genitali Fiziologici .CCU asociat cu sarcina Teoretic.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). in schimb. Insa. au esuat in gasirea acestui efect dar. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. De aici. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Patologici . fie ca nu se practica un examen sistematic. au evidentiat rolul protector al beta carotenului. . Marschall si colab. de asemenea. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. la care examenul citohormonal este obligatoriu. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila. nesuturate. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU.stari precanceroase cervicale . cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. A fost. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. gravidele. sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. La Vecchia si colab.

fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). ‡ Leziuni distrofice : displaziile. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. ulcerate. realizand adenomatoza cervicala difuza.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Polipul mucos este un adenom. ulcerovegetante. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. indiferent de natura lor. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). forma vegetanta. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. In concluzie. existand pericolul aparitiei CCU. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. dar in special cele cronice (erozive. discutate pe larg intr-un capitol urmator.

declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. Practic acest examen presupune: 1. Anamneza . Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: . In anumite conditii.

2. ‡ antecedente familiale de CCU. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. Examinarea rectala. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. ‡ nivel social scazut.in cadrul leziunilor suspecte. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii.prezinta o evaluare imediata. 5 . Din examenul clinic obiectiv. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. simptom tardiv in CCU. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. debutul activitatii sexuale. casatorii multiple. ‡ folosirea contraceptivelor. numarul avorturilor. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. varsta la prima casatorie. infectii virale. Biopsia . ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. leucoree si caracterul acesteia. 6 . igiena sexuala defectuoasa. in acest caz. 7 . etc. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. Prin examinare. ‡ varsta menarhei. . care se situeaza intre 40-50 de ani. Pentru stabilirea diagnosticului. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. Inspectia mamara si palparea . spontane sau la act sexual. Colposcopia . Examinarea pe masa ginecologica. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice.). ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. colposcopice). medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). chlamydia. durere pelvina. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). citologice. La nulipare are un aspect punctiform. tratate sau nu. 3. 4 . ‡ casatorii multiple. ‡ parteneri sexuali multipli. examenul vaginal cu valve. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. etc.

care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. fiind caracterizate prin cresteri exofitice. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. histiocite. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. Palparea este necaracteristica. PMN. etc. conizatie). celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula.) CLASA III Citologie sugestiva. limfocite. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. chiar in absenta unor date clinice concludente.

In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. cu nuclei ovali si cromatina fina. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. discret vacuolizata. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. leziuni cu o lunga durata de evolutie). proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. se pot instala pe suprafata cervixului. Fenomenul trebuie . adult. in stadiile tardive. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. In vederea intelegerii secventei leziunilor. intregul epiteliu este ingrosat. ca raspuns al unor situatii normale.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. fara anomalii citologice. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. In stadiile initiale. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. displazia severa sau un carcinom in situ. de un anumit tip.

Ele pot fi multa vreme reversibile. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. relativ frecvent. bipotentiala. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. in faza de reparare. dar sunt potential maligne. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. descriindu-se mai multe grade de displazie. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . celule cu maturare bizara. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. Citoplasma este bazofila. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. Displazia severa (CIN III) . fiind. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. Stratificarea se mentine la suprafata. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. Nucleii sunt hipercromi. In straturile superficiale se remarca. uneori.peste celulele de rezerva hiperplaziate. mari. dispuse pe mai multe straturi. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Polaritatea celulara este absenta. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. cu numeroase mitoze tipice si atipice. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. celulele fiind dispuse dezordonat. De multe ori. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. foarte dificila. Asa cum s-a aratat anterior. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. in general. in aceasta forma. ‡ completa . redusa cantitativ. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. de la 1 la 3. . cu stratificare incompleta. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala.

analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. virusuri). expediativa.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau. fungi. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. Totusi. atrofia. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. DIV. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. ‡ HSIL . Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. Examenul colposcopic .celule scuamoase atipice. ‡ HSIL. iradierea. ieftina. ‡ LSIL. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia.analog cu CIN II si CIN III.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt. ‡ Alte neoplasme.

incadrate de linii rosii. ‡ Zone iod-negative cu contur net . cu contur net. roz-palida. dens. usor stralucitoare. datorita lipsei de glicogen.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. In 90% din cazuri.apare ca o zona rosie catifelata. multipla. Se limiteaza la examenul colului. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. cu o distributie arborescenta a vaselor. apare o zona alba cu contur net.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar. largi. neregulate. ‡ Zona de transformare normala . dar si existenta unui CIN. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . fara pregatire prealabila. adesea in spirala. ‡ Leucoplazia (keratoza) . aceste zone corespund leziunilor benigne. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. ‡ Existenta vaselor sinuoase.apare ca o supafata neteda. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. reprezentand vase pline de sange. neregulat. sticlos. continue sau punctate. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. de culoare alb-galbuie.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). necaracteristica. ‡ Epiteliu cilindric .Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. . ‡ Zona iod-negativa.mucoasa apare roz. neteda.albicioasa. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . cu ajutorul unor tampoane de vata. ci doar uscat. ombilicata. ‡ Leucoplazie verucoasa. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. ‡ al treile timp: testul Lahm. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. ulcerata. Cu ajutorul acidului acetic diluat. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . ‡ Mozaic proeminent.apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. care se intretaie sub forma de retea. iod-pozitiva. dupa testul la acid acetic. Este timpul esential al examenului colposcopic.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. sugerand aspectul de carcinom.termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. ‡ Mozaicul . cu margini reguate sau neregulate. Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. dar precise.

unele formatiuni exofitice. Cu toate aceste avantaje. presupunand activitate larga. formatiuni exofitice. baza de leucoplazie. Un screening complet are o durata de 3 ani. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). unele aspecte de colpita difuza sau focar. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. Screening-ul citologic este foarte valoros. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. zonele iod-negative. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. dar face acest lucru cu o acuratete care. Importanta colposcopiei : indica cand. screening). Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. unde si cum trebuie efectueta o biopsie. pentru formele incipiente depaseste 80%. Screening-ul . care este examenul citologic. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. de biopsiat obligatoriu. leucoplazia. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. de masa.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. mozaicul. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. .Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. zona de remaniere. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica.

In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. in mod consecutiv. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). ‡ Incitare prin scrisori. elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. ‡ Rezultate fals pozitive.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). in anumite conditii. ‡ La locul de munca. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. daca nu s-au constatat elemente patologice. femeile pot fi rechemate mai rar. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. de exemplu. ‡ Dupa 60 de ani. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . dar poate mari valoarea screening a acestuia. confirmata eventual si de colpomicroscopie. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. cu acuratete de peste 98%. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. Florenta. ‡ Femei ce nu prezinta interes. o displazie usoara). ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. Sau obtinut rezultate bune. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. 90% din frotiuri putand fi interpretate. cand se folosesc impreuna. In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. O alta lucrare. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . se arata utilitatea cervicografiei. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile.

care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. printre altele si sistemul Bethesda). in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. in judetul Cluj. In Romania.5-17%). indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. prin investigatiile necesare si tratament. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia. au fost evaluate colposcopic. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. sau chiar deloc. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . In ambele cazuri. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. Asociatia Medicilor Generalisti . FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect.Filiala Cluj . In 1997. supervizat de institutii autorizate. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. in acest caz. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. Pentru . Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. De cele mai multe ori. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare.cervicoscopie anormala).

. din engl. metoda folosita in laboratoarele Synevo. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. apeleaza la investigatii suplimentare. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. Human Papillomavirus). restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. Astfel. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. iar daca nu exista acest tip de HPV. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction).

microbiologie. Colul este partea inferioara de deschidere. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. de obicei. MSc. apar simptome precum durerea pelviana. Iasi.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. toxicologie. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. Suceava Timis. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. biochimie. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. biologie moleculara (PCR). Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia.In concluzie. comportament sexual. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. Dr. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. sufera. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. hematologie. Satu-Mare. imunologie si serologie. . etc). ingusta a uterului. Irina Miron. patologii asociate. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. Cluj. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. In plus. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin.synevo. Ulterior.

3. Daca faceti dus local. 2. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru).femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. a trompelor uterine sau a ovarelor. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. . se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. la indicatia medicului care o urmareste. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. 4. 5. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. Nu folositi tampoane.femeile cu parteneri sexuali multipli. dupa revizuirea factorilor de risc. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. apoi in colul uterin si in secretia vaginala.femeile cu mai mult de 5 sarcini. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. 6. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. sau au ajuns la varsta de 18 ani.Cuprins articol 1. Cancerul de col poate aparea la orice varsta. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau.

Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. care este un microscop. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. vaporizare cu laser. TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar .Programati-va examinarea pentru perioada optima . Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. nu poate alege genele mostenite de la parinti. De exemplu. desi persoana poate decide sa renunte la fumat.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. Unele paciente pot necesita chimioterapie. Amandoua. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. De asemenea. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). Alte examinari. In timpul acestei examinari. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. Acesta ofera o imagine marita a colului. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. medicul va efectua o radiografie toracica. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer.

Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. specifici.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Inainte de aparitia cancerului. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul.numai fumatul poate fi evitat. Cuprins articol 1. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. celulele colului cervical se modifica. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. De asemenea. numit Papanicolau. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. proces numit displazie. mai ingusta a uterului. care face legatura dintre uter si vagin. Generalitati 2. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. in care apar celule anormale in tesutul cervical. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. Informarea pacientului 3. Mai tarziu. . Femeile care incep viata sexuala precoce si . Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. Oricum. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. nu dezvolta de fapt cancer. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . . Testele screening presupun cateva riscuri. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut.

A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. jucandu-ne cu cuvintele. asa cum o traim cu totii. . ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Realitatea. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. poate fi pe alocuri dura. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. ca lipsa educatiei naste victime. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. intr-o varianta mai arida. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. Si astfel. dar nu a fost dovedit. La fiecare doua minute. seaca si chiar usor nedreapta. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. in lume. albnegru. daca "somnul ratiunii naste monstrii". chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. am putea spune.

Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. 45. 33. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. 18. 59 etc. 35. active sexual. 58. clinice si de laborator. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. dupa cancerul pulmonar si cel de san. 2.7% din cazuri. 52. In Romania. pentru ca femeia este totul. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. 3. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. In momentul in care ea se prabuseste. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. 4. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. In SUA. De fapt. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin.Cuprins articol 1. cele mai frecvente fiind tipurile 16. Asa cum spuneam si la inceput. 31. 5. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. Pe plan mondial. 6. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. se prabuseste tot". infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. afirma Monica Tatoiu.

avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". mamele. spune Elisabeta Lipa.propagare a notiunilor necesare. confuzia si debusolarea. o datorie de ordin moral. Este de datoria lor." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. directorul trustului Edipresse. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. ce-i drept. Ana Maria Nastase Medic primar. dar nu e o fatalitate. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. Iar noi. sportiva de performanta. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. Dana Jianu. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. nu mai stii pe ce drum s-o iei. "Trebuie sa ne implicam. ne spune Cristina Simion. vom ajunge la o singura concluzie. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin .

Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. in functie de menstruatie. In fapt. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. afectiunea este asimptomatica. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. cauzat de infectia cu SIDA) . fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. La inceput.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit.fumatul (se afla in topul listei. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: . Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. Odata instalat procesul canceros. In cadrul acestui proces fiziologic. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. exista o serie de simptome.asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. Iata cateva dintre cele mai importante: . favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc.

sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. care maresc riscul infectarii cu HPV .sangerari vaginale anormale.histerescopia . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros. intestinelor.durere in timpul actului sexual (dispareunia) . rinichilor. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. . Odata cu instalarea metastazelor. Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col.urografia . sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual .contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: .secretie vaginala anormala.biochimia sangelui .comunicarea anormala dintre vagin si rect.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii .colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) . afectiune numita "fistula vaginala".rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) . stomacului. a membrelor inferioare sau lombara . simptomele se modifica.proctoscopia . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . sunt necesare urmatoarele investigatii: .survine durerea pelviana.apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange .inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani . ficatului. luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) .citoscopia . astfel: .contacte sexuale neprotejate. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.homoleucograma completa . prin: .scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.

la fiecare 3 luni.examene medicale anexe. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic . In cazul acesta. folosite in tratarea cancerului cervical. dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: .fitoterapia .examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau.meditatia . femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog.radioterapie. respectiv al ginecologului. tratamentul se poate amana pana dupa nas tere.terapie chirurgicala.acupunctura .radioscopia toracica Odata diagnosticat. in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase. Pe langa recuperarea individuala. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard.yoga .chinioterapie. folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. si anume: . Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea. este posibila nasterea vaginala. Inaintea demararii unui astfel de tratament. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . menita sa indeparteze tumora . Este nevoie sa controale medicale regulate. Iata cateva astfel de terapii complementare: . In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan.suplimente nutritive si vitamine dmin ..

In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . uneori mirositoare. hematurie(sange in urina). Primul semn caracteristic este o scurgere redus . . în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. probleme la mictiune(disurie). i cu curabilitate redus . neluat în seam de pacient . Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. nemirositoare.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. ap rând doar în fazele avansate. de obicei cu striuri sangvine. Tardiv. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . iriga ii vaginale). amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. sub ire. care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. sânger ri rectale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->