Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

de asemenea.antecedente obstetricale . Insa. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. au evidentiat rolul protector al beta carotenului. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985).CCU asociat cu sarcina Teoretic. La Vecchia si colab. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila. nesuturate. Patologici . la care examenul citohormonal este obligatoriu. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. in schimb.genitali Fiziologici . sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. au esuat in gasirea acestui efect dar.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. Marschall si colab. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. Factori de risc locali . De aici. fie ca nu se practica un examen sistematic.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. . A fost. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU.stari precanceroase cervicale . gravidele. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU.

fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. discutate pe larg intr-un capitol urmator. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. dar in special cele cronice (erozive. Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. Polipul mucos este un adenom. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. ulcerovegetante. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . indiferent de natura lor. realizand adenomatoza cervicala difuza. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. ulcerate. existand pericolul aparitiei CCU. In concluzie. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. localizat la nivelul mucoasei endocervicale.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. forma vegetanta. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar).

va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: . Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. Practic acest examen presupune: 1. examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare. Anamneza . In anumite conditii.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin.

examenul vaginal cu valve. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. Examinarea pe masa ginecologica. ‡ nivel social scazut. varsta la prima casatorie. chlamydia. citologice. casatorii multiple. leucoree si caracterul acesteia. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. etc.prezinta o evaluare imediata. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). Pentru stabilirea diagnosticului. 6 . durere pelvina. spontane sau la act sexual. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala.in cadrul leziunilor suspecte. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. Biopsia . ‡ parteneri sexuali multipli.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. 2. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. Prin examinare. 4 . ‡ casatorii multiple. debutul activitatii sexuale. ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala. ‡ folosirea contraceptivelor. ‡ antecedente familiale de CCU. Colposcopia . 5 . in acest caz. simptom tardiv in CCU. igiena sexuala defectuoasa. Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari.). ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. care se situeaza intre 40-50 de ani. Din examenul clinic obiectiv. etc. ‡ varsta menarhei. numarul avorturilor. Examinarea rectala. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. Inspectia mamara si palparea . fara a avea o semnificatie patologica deosebita. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. 3. infectii virale. tratate sau nu. medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). . colposcopice). ‡ varsta mai mare de 60 de ani. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. 7 . La nulipare are un aspect punctiform.

semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. fiind caracterizate prin cresteri exofitice. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. chiar in absenta unor date clinice concludente. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. Palparea este necaracteristica. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. conizatie).este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. etc. limfocite. histiocite. PMN. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului.) CLASA III Citologie sugestiva. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber.

‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. se pot instala pe suprafata cervixului. in stadiile tardive. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. leziuni cu o lunga durata de evolutie). In vederea intelegerii secventei leziunilor. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. ca raspuns al unor situatii normale. discret vacuolizata. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. In stadiile initiale. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. displazia severa sau un carcinom in situ. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. cu nuclei ovali si cromatina fina. intregul epiteliu este ingrosat. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. Fenomenul trebuie . ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. de un anumit tip. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. adult. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. fara anomalii citologice. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor.

acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Ele pot fi multa vreme reversibile. cu numeroase mitoze tipice si atipice. relativ frecvent. uneori. De multe ori. Polaritatea celulara este absenta. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. In straturile superficiale se remarca. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. in general. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. descriindu-se mai multe grade de displazie. Citoplasma este bazofila. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. mari. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. Stratificarea se mentine la suprafata. fiind. dar sunt potential maligne. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Nucleii sunt hipercromi.peste celulele de rezerva hiperplaziate. cu stratificare incompleta. celulele fiind dispuse dezordonat. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. Asa cum s-a aratat anterior. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. celule cu maturare bizara. Displazia severa (CIN III) . dispuse pe mai multe straturi. in faza de reparare. redusa cantitativ. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. in aceasta forma. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. foarte dificila. bipotentiala. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. ‡ completa . Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. de la 1 la 3. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. . Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin.

astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. atrofia. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. Totusi. expediativa.analog cu CIN II si CIN III.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU.celule scuamoase atipice. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca. Examenul colposcopic . certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. ‡ HSIL . Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. iradierea. ‡ Alte neoplasme. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. ieftina. virusuri). ‡ HSIL.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. ‡ LSIL. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. DIV. fungi.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV.

‡ Existenta vaselor sinuoase. ‡ Leucoplazie verucoasa. ‡ Mozaic proeminent. ‡ Leucoplazia (keratoza) . ‡ Mozaicul .mucoasa apare roz. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb.albicioasa. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. Cu ajutorul acidului acetic diluat. dar si existenta unui CIN. aceste zone corespund leziunilor benigne. cu ajutorul unor tampoane de vata. fara pregatire prealabila. sugerand aspectul de carcinom. ombilicata. ‡ Zona iod-negativa. incadrate de linii rosii. adesea in spirala. ‡ al treile timp: testul Lahm. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). ce mareste imaginea de 10-40 de ori. roz-palida. Este timpul esential al examenului colposcopic. dar precise.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . apare o zona alba cu contur net. . necaracteristica. continue sau punctate. largi. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . de culoare alb-galbuie. cu o distributie arborescenta a vaselor. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. iod-pozitiva.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare.apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. In 90% din cazuri.apare ca o supafata neteda. cu contur net. ci doar uscat. Se limiteaza la examenul colului. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. neregulat. reprezentand vase pline de sange.apare ca o zona rosie catifelata. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. dupa testul la acid acetic. usor stralucitoare.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar. neteda. ‡ Zone iod-negative cu contur net . cu margini reguate sau neregulate. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . neregulate. sticlos.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. care se intretaie sub forma de retea. ulcerata. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. datorita lipsei de glicogen. dens.termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. multipla.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. ‡ Epiteliu cilindric . Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. ‡ Zona de transformare normala .

rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. unele aspecte de colpita difuza sau focar. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. de masa. Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. mozaicul. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. unde si cum trebuie efectueta o biopsie.Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. zonele iod-negative. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. formatiuni exofitice. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). care este examenul citologic. Screening-ul citologic este foarte valoros. pentru formele incipiente depaseste 80%. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. unele formatiuni exofitice. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. de biopsiat obligatoriu. dar face acest lucru cu o acuratete care. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. presupunand activitate larga. Importanta colposcopiei : indica cand. Un screening complet are o durata de 3 ani. screening). zona de remaniere. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. Screening-ul . De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. . baza de leucoplazie. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. leucoplazia. Cu toate aceste avantaje.

dar poate mari valoarea screening a acestuia. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. ‡ Femei ce nu prezinta interes. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. ‡ Incitare prin scrisori. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. ‡ Rezultate fals pozitive. O alta lucrare. in anumite conditii. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. ‡ Dupa 60 de ani. se arata utilitatea cervicografiei. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. Sau obtinut rezultate bune. o displazie usoara). elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. ‡ La locul de munca. de exemplu. confirmata eventual si de colpomicroscopie. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. femeile pot fi rechemate mai rar. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. Florenta. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. 90% din frotiuri putand fi interpretate. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. cand se folosesc impreuna. cu acuratete de peste 98%. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . in mod consecutiv. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat.

indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. prin investigatiile necesare si tratament. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. In 1997. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. Pentru . O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara.5-17%). printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. In ambele cazuri. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. sau chiar deloc. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . au fost evaluate colposcopic. Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. In Romania.Filiala Cluj . detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. printre altele si sistemul Bethesda). Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. supervizat de institutii autorizate.cervicoscopie anormala). Asociatia Medicilor Generalisti . rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. in acest caz. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. in judetul Cluj. De cele mai multe ori. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate.

Human Papillomavirus). nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. iar daca nu exista acest tip de HPV. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). metoda folosita in laboratoarele Synevo. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. apeleaza la investigatii suplimentare. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). Astfel. din engl. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. . dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule.moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt.

In plus. biologie moleculara (PCR). Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. . imunologie si serologie. hematologie. sufera. apar simptome precum durerea pelviana. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. microbiologie. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. toxicologie. Satu-Mare. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului.synevo. Colul este partea inferioara de deschidere. Cluj. Iasi. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. Suceava Timis. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. patologii asociate. MSc. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. etc). Ulterior. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. Irina Miron. Dr. ingusta a uterului. comportament sexual. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. biochimie. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare.In concluzie. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. de obicei.

nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. Cancerul de col poate aparea la orice varsta.Cuprins articol 1. . 3. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. a trompelor uterine sau a ovarelor. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . 5. se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . apoi in colul uterin si in secretia vaginala. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. la indicatia medicului care o urmareste. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin.femeile cu parteneri sexuali multipli. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. Daca faceti dus local. 4. 2. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. dupa revizuirea factorilor de risc. Nu folositi tampoane. sau au ajuns la varsta de 18 ani. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). 6. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii.femeile cu mai mult de 5 sarcini.

orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. desi persoana poate decide sa renunte la fumat.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). care este un microscop. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. vaporizare cu laser. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. De asemenea. In timpul acestei examinari. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu.Programati-va examinarea pentru perioada optima . Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. medicul specialist poate recomanda o colposcopie. Acesta ofera o imagine marita a colului. Alte examinari. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. Unele paciente pot necesita chimioterapie. Amandoua. nu poate alege genele mostenite de la parinti. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. De exemplu. medicul va efectua o radiografie toracica.

Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii.numai fumatul poate fi evitat. Mai tarziu. mai ingusta a uterului. De asemenea. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. specifici.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Oricum. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. in care apar celule anormale in tesutul cervical. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. proces numit displazie. . celulele colului cervical se modifica. Testele screening presupun cateva riscuri. Generalitati 2. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. Informarea pacientului 3. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. nu dezvolta de fapt cancer. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. care face legatura dintre uter si vagin. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. numit Papanicolau. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Inainte de aparitia cancerului. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. Cuprins articol 1. Femeile care incep viata sexuala precoce si . . numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut.

poate fi pe alocuri dura. Si astfel. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. . ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". ca lipsa educatiei naste victime. daca "somnul ratiunii naste monstrii". dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". seaca si chiar usor nedreapta." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. albnegru. intr-o varianta mai arida. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. dar nu a fost dovedit. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. jucandu-ne cu cuvintele. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. am putea spune. La fiecare doua minute. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. in lume. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. Realitatea. asa cum o traim cu totii. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin.

clinice si de laborator. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. De fapt. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. 5. 45. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. In momentul in care ea se prabuseste. In SUA. active sexual. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. cele mai frecvente fiind tipurile 16. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. 33. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie.Cuprins articol 1. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. 59 etc. 6. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. se prabuseste tot". afirma Monica Tatoiu. 52. 2. 31. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. Asa cum spuneam si la inceput. 35. Pe plan mondial. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. dupa cancerul pulmonar si cel de san. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. pentru ca femeia este totul. In Romania. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. 58. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV.7% din cazuri. 18. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. 3. 4.

Iar noi. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei.propagare a notiunilor necesare. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". "Trebuie sa ne implicam. nu mai stii pe ce drum s-o iei. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. mamele. "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. vom ajunge la o singura concluzie. spune Elisabeta Lipa. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. sportiva de performanta. confuzia si debusolarea. Dana Jianu. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr. dar nu e o fatalitate. directorul trustului Edipresse. ce-i drept. o datorie de ordin moral. ne spune Cristina Simion. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. Este de datoria lor. Ana Maria Nastase Medic primar. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin ." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema.

exista o serie de simptome. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. afectiunea este asimptomatica. In cadrul acestui proces fiziologic.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. La inceput.asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. Odata instalat procesul canceros. Iata cateva dintre cele mai importante: . in functie de menstruatie.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante. cauzat de infectia cu SIDA) . Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) .fumatul (se afla in topul listei. In fapt. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: .

luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. . a membrelor inferioare sau lombara . intestinelor. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor. Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col.durere in timpul actului sexual (dispareunia) .scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani.inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani . afectiune numita "fistula vaginala". sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual . stomacului. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.homoleucograma completa .secretie vaginala anormala. astfel: .contacte sexuale neprotejate.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) ..sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. Unoeri poate degenera in metastaze osoase.biochimia sangelui .survine durerea pelviana. ficatului.rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) .citoscopia .apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange .colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) .proctoscopia . rinichilor.comunicarea anormala dintre vagin si rect. simptomele se modifica. Odata cu instalarea metastazelor. prin: .urografia . care maresc riscul infectarii cu HPV .histerescopia . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . sunt necesare urmatoarele investigatii: . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: .sangerari vaginale anormale. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii .

este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase. menita sa indeparteze tumora .examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau.suplimente nutritive si vitamine dmin ..examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic . tratamentul se poate amana pana dupa nas tere.chinioterapie. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . Pe langa recuperarea individuala. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: .fitoterapia . folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate.examene medicale anexe.yoga . folosite in tratarea cancerului cervical. dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard.meditatia . Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele.acupunctura .radioterapie. este posibila nasterea vaginala. la fiecare 3 luni. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. In cazul acesta. Inaintea demararii unui astfel de tratament. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . respectiv al ginecologului. si anume: . In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta. in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. Este nevoie sa controale medicale regulate.terapie chirurgicala.radioscopia toracica Odata diagnosticat. Iata cateva astfel de terapii complementare: .

Tardiv. ap rând doar în fazele avansate. care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . iriga ii vaginale). neluat în seam de pacient . Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . sub ire. i cu curabilitate redus . de obicei cu striuri sangvine. hematurie(sange in urina). Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. uneori mirositoare. . dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. probleme la mictiune(disurie). sânger ri rectale. în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. Primul semn caracteristic este o scurgere redus . amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. nemirositoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful