Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin.genitali Fiziologici . cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate.antecedente obstetricale . Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. Factori de risc locali . A fost. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. La Vecchia si colab. au evidentiat rolul protector al beta carotenului. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere.stari precanceroase cervicale . fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. Patologici . De aici. .intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical. Insa. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. nesuturate. in schimb. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. gravidele. au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. Marschall si colab. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985).cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. la care examenul citohormonal este obligatoriu.CCU asociat cu sarcina Teoretic. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. au esuat in gasirea acestui efect dar. de asemenea. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila. fie ca nu se practica un examen sistematic. sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer.

ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. forma vegetanta. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient. In concluzie. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. discutate pe larg intr-un capitol urmator. urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Polipul mucos este un adenom. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . realizand adenomatoza cervicala difuza. dar in special cele cronice (erozive. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. existand pericolul aparitiei CCU. ulcerate. indiferent de natura lor.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. ulcerovegetante. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului.

examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare. Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. Anamneza . In anumite conditii. declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului. Practic acest examen presupune: 1.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: .

‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. leucoree si caracterul acesteia. simptom tardiv in CCU. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. etc. Din examenul clinic obiectiv. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. citologice. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. infectii virale. La nulipare are un aspect punctiform. debutul activitatii sexuale. 6 . vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. 5 . fara a avea o semnificatie patologica deosebita. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). Prin examinare. chlamydia. ‡ folosirea contraceptivelor.prezinta o evaluare imediata. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. 2. ‡ varsta menarhei. in acest caz. Examinarea pe masa ginecologica. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas.). examenul vaginal cu valve. Pentru stabilirea diagnosticului. durere pelvina. spontane sau la act sexual. Colposcopia . . Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. Inspectia mamara si palparea . tratate sau nu. ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. igiena sexuala defectuoasa. casatorii multiple. ‡ nivel social scazut. 4 . numarul avorturilor. Biopsia . Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. ‡ antecedente familiale de CCU. 3. varsta la prima casatorie. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. etc. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala. ‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. Examinarea rectala.in cadrul leziunilor suspecte. care se situeaza intre 40-50 de ani. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. colposcopice).‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. 7 . medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). ‡ parteneri sexuali multipli. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. ‡ casatorii multiple.

histiocite. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. Palparea este necaracteristica. leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. PMN. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri.) CLASA III Citologie sugestiva. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. limfocite.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. conizatie). Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului. chiar in absenta unor date clinice concludente. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. etc. in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. fiind caracterizate prin cresteri exofitice. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber.

carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. in stadiile tardive. se pot instala pe suprafata cervixului. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. intregul epiteliu este ingrosat. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. Fenomenul trebuie . numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. In vederea intelegerii secventei leziunilor. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. ca raspuns al unor situatii normale. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. displazia severa sau un carcinom in situ. cu nuclei ovali si cromatina fina. In stadiile initiale. de un anumit tip. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. leziuni cu o lunga durata de evolutie). ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale. adult. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. fara anomalii citologice. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. discret vacuolizata.

acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. cu numeroase mitoze tipice si atipice. celulele fiind dispuse dezordonat. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. foarte dificila. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. descriindu-se mai multe grade de displazie. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. Polaritatea celulara este absenta.modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. ‡ completa . dar sunt potential maligne. Stratificarea se mentine la suprafata. relativ frecvent. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. mari. Asa cum s-a aratat anterior. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu. fiind. bipotentiala. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. celule cu maturare bizara. . Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. in faza de reparare. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). Ele pot fi multa vreme reversibile. de la 1 la 3. in aceasta forma. CIN cervical intraepithelial neoplasia. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. In straturile superficiale se remarca. De multe ori. in general. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. Displazia severa (CIN III) . dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. cu stratificare incompleta. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala.peste celulele de rezerva hiperplaziate. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. uneori. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Nucleii sunt hipercromi.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. redusa cantitativ. dispuse pe mai multe straturi. Citoplasma este bazofila. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare.

ieftina. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca. Totusi.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau. Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. ‡ HSIL.celule scuamoase atipice. ‡ Alte neoplasme. fungi. expediativa. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. Examenul colposcopic . DIV. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. ‡ HSIL . iradierea. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. ‡ LSIL. atrofia.analog cu CIN II si CIN III. ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. virusuri). fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus.

‡ Leucoplazia (keratoza) . necaracteristica. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) .apare ca o zona rosie catifelata. care se intretaie sub forma de retea. . usor stralucitoare.albicioasa. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . neregulat. multipla. neteda. de culoare alb-galbuie. ulcerata.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol. cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). Se limiteaza la examenul colului. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original .mucoasa apare roz. ‡ Mozaicul . datorita lipsei de glicogen. Cu ajutorul acidului acetic diluat. ‡ al treile timp: testul Lahm. sugerand aspectul de carcinom. dens. ‡ Zona de transformare normala . aceste zone corespund leziunilor benigne.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah). ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%.Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. cu contur net. In 90% din cazuri.termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. dupa testul la acid acetic. neregulate. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . apare o zona alba cu contur net. iod-pozitiva. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. roz-palida. ‡ Leucoplazie verucoasa. continue sau punctate. dar precise. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. largi. incadrate de linii rosii. cu ajutorul unor tampoane de vata. ci doar uscat. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. cu o distributie arborescenta a vaselor. ‡ Zona iod-negativa. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei. Este timpul esential al examenului colposcopic.apare ca o supafata neteda. aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. ombilicata. ‡ Mozaic proeminent. fara pregatire prealabila. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale.reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. dar si existenta unui CIN. Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. ‡ Zone iod-negative cu contur net . ‡ Epiteliu cilindric .apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. adesea in spirala. reprezentand vase pline de sange. sticlos. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. cu margini reguate sau neregulate. ‡ Existenta vaselor sinuoase.

cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. dar face acest lucru cu o acuratete care. De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. Screening-ul citologic este foarte valoros. Importanta colposcopiei : indica cand. unele formatiuni exofitice. leucoplazia. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. unde si cum trebuie efectueta o biopsie.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. care este examenul citologic. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal. Cu toate aceste avantaje. Un screening complet are o durata de 3 ani. ‡ Nu poate vizualiza endocolul.Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. baza de leucoplazie. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). screening). de biopsiat obligatoriu. Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. presupunand activitate larga. Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. zona de remaniere. unele aspecte de colpita difuza sau focar. de masa. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. . Screening-ul . Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. pentru formele incipiente depaseste 80%. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. formatiuni exofitice. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. mozaicul. zonele iod-negative.

elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). ‡ La locul de munca. ‡ Incitare prin scrisori. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. in mod consecutiv. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. ‡ Dupa 60 de ani. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. O alta lucrare. femeile pot fi rechemate mai rar. ‡ Femei ce nu prezinta interes. confirmata eventual si de colpomicroscopie. o displazie usoara). Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. cu acuratete de peste 98%. cand se folosesc impreuna. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. se arata utilitatea cervicografiei. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. ‡ Rezultate fals pozitive. Florenta. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. Sau obtinut rezultate bune. de exemplu. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . 90% din frotiuri putand fi interpretate. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. dar poate mari valoarea screening a acestuia. In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. in anumite conditii.

In Romania. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov. in acest caz.Filiala Cluj . Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. In 1997. A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col. supervizat de institutii autorizate. Asociatia Medicilor Generalisti . printre altele si sistemul Bethesda). sau chiar deloc. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. Pentru . Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0.cervicoscopie anormala). Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. in judetul Cluj. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. au fost evaluate colposcopic. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . In ambele cazuri. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. De cele mai multe ori. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. prin investigatiile necesare si tratament. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi.5-17%). majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia. desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines).

cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. apeleaza la investigatii suplimentare. din engl. . Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. iar daca nu exista acest tip de HPV. un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. Astfel. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. metoda folosita in laboratoarele Synevo. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt.moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj. Human Papillomavirus). Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene.

Colul este partea inferioara de deschidere. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. Ulterior. apar simptome precum durerea pelviana. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. toxicologie.synevo. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare.In concluzie. Irina Miron. etc). dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului.ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. ingusta a uterului. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. de obicei. In plus. Iasi. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. sufera. Cluj. Satu-Mare. modificari usoare spre severe pana devin canceroase. Dr. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. comportament sexual. MSc. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). patologii asociate. Suceava Timis. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. biochimie. . hematologie. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. biologie moleculara (PCR). microbiologie. imunologie si serologie. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina.

. apoi in colul uterin si in secretia vaginala. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . Cancerul de col poate aparea la orice varsta.Cuprins articol 1. indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. 4. Daca faceti dus local. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru). Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. 2. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. Nu folositi tampoane.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce . 5. 6. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina.femeile cu parteneri sexuali multipli. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. a trompelor uterine sau a ovarelor. dupa revizuirea factorilor de risc. 3. sau au ajuns la varsta de 18 ani.femeile cu mai mult de 5 sarcini. la indicatia medicului care o urmareste.

precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. Alte examinari. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. care este un microscop. Unele paciente pot necesita chimioterapie. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. Acesta ofera o imagine marita a colului. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. In timpul acestei examinari. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. medicul specialist poate recomanda o colposcopie.Programati-va examinarea pentru perioada optima . nu poate alege genele mostenite de la parinti. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. De asemenea. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. vaporizare cu laser. De exemplu. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. Amandoua. medicul va efectua o radiografie toracica. medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie.

Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). Generalitati 2. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. .sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. De asemenea. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. Colul uterin este portiunea cea mai joasa. care face legatura dintre uter si vagin. proces numit displazie. Mai tarziu. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. Desi multi factori de risc pot fi evitati. Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine. mai ingusta a uterului.numai fumatul poate fi evitat. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. numit Papanicolau. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. Femeile care incep viata sexuala precoce si . Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. Cuprins articol 1. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. in care apar celule anormale in tesutul cervical. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. Informarea pacientului 3. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: .sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. . specifici. nu dezvolta de fapt cancer. celulele colului cervical se modifica. Testele screening presupun cateva riscuri. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Inainte de aparitia cancerului. Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. Oricum.

" ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. daca "somnul ratiunii naste monstrii". Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. Realitatea. . A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. asa cum o traim cu totii. poate fi pe alocuri dura. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". am putea spune. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. seaca si chiar usor nedreapta. dar nu a fost dovedit. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. intr-o varianta mai arida. "Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie. in lume. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. ca lipsa educatiei naste victime. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin. La fiecare doua minute. albnegru. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. jucandu-ne cu cuvintele. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. Si astfel.

Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. 52. 58. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin.Cuprins articol 1. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. 2. Pe plan mondial. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. 45. pentru ca femeia este totul. 3. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. 31. In momentul in care ea se prabuseste. 4. dupa cancerul pulmonar si cel de san. Asa cum spuneam si la inceput. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin.7% din cazuri. In Romania. 59 etc. 33. 5. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. clinice si de laborator. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de . ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. 35. 6. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. cele mai frecvente fiind tipurile 16. In SUA. se prabuseste tot". 18. De fapt. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. active sexual. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. afirma Monica Tatoiu.

Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. Dana Jianu. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. spune Elisabeta Lipa." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie. Iar noi. nu mai stii pe ce drum s-o iei. vom ajunge la o singura concluzie. "Trebuie sa ne implicam. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat"." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. directorul trustului Edipresse. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc. mamele. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin . Ana Maria Nastase Medic primar. ce-i drept.propagare a notiunilor necesare. dar nu e o fatalitate. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. ne spune Cristina Simion. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. confuzia si debusolarea. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. o datorie de ordin moral. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr. sportiva de performanta. Este de datoria lor.

Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. In fapt.fumatul (se afla in topul listei.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. in functie de menstruatie. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput.asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. cauzat de infectia cu SIDA) . favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante. fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. In cadrul acestui proces fiziologic. Iata cateva dintre cele mai importante: . Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. Odata instalat procesul canceros. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: . La inceput. exista o serie de simptome. afectiunea este asimptomatica. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii.

prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . stomacului. afectiune numita "fistula vaginala". sunt necesare urmatoarele investigatii: .conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. a membrelor inferioare sau lombara . astfel: .comunicarea anormala dintre vagin si rect.apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange . rinichilor.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii . Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.secretie vaginala anormala.rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) . care maresc riscul infectarii cu HPV . se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani .citoscopia .durere in timpul actului sexual (dispareunia) . ficatului.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) .histerescopia .biochimia sangelui . sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual .contacte sexuale neprotejate.sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.proctoscopia .homoleucograma completa . simptomele se modifica. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. prin: .survine durerea pelviana. Odata cu instalarea metastazelor.scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani.colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros.. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.urografia . luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: . . Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col. intestinelor.sangerari vaginale anormale.

folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea.acupunctura .chinioterapie. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta.radioscopia toracica Odata diagnosticat.terapie chirurgicala. respectiv al ginecologului. menita sa indeparteze tumora . in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe. Este nevoie sa controale medicale regulate.examene medicale anexe.fitoterapia . tratamentul se poate amana pana dupa nas tere.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic .yoga . si anume: . dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana.radioterapie. In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului .. Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele. Iata cateva astfel de terapii complementare: . este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase. In cazul acesta. Inaintea demararii unui astfel de tratament. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. Pe langa recuperarea individuala. folosite in tratarea cancerului cervical.examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard. este posibila nasterea vaginala. la fiecare 3 luni.meditatia . cancerul de col uterin poate fi abodat prin: .suplimente nutritive si vitamine dmin .

care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . Primul semn caracteristic este o scurgere redus . nemirositoare. Tardiv. . neluat în seam de pacient . Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. sub ire. Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. hematurie(sange in urina). probleme la mictiune(disurie). uneori mirositoare. sânger ri rectale. în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi.Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. i cu curabilitate redus . ap rând doar în fazele avansate. iriga ii vaginale). Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . de obicei cu striuri sangvine. amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful