Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala, cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.

Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe primul loc situandu-se cancerul sanului. Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in : a)factorii ce apartin mediului inconjurator ; b) factorii ce tin de gazda. Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.

Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,

au evidentiat rolul protector al beta carotenului. cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment.genitali Fiziologici . de asemenea. in schimb. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. Marschall si colab. gravidele. au esuat in gasirea acestui efect dar.intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul cervical.cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice.displazii severe ‡ Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere. cand aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina. A fost. cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. fie ca nu se practica un examen sistematic. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida. la care examenul citohormonal este obligatoriu. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc. asocierea chimioterapiei si in special cu cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. La Vecchia si colab. stabilit un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin. Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila. Patologici .CCU asociat cu sarcina Teoretic. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate. sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer. De aici. Insa. ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. nesuturate. Factori de risc locali . au determinat o asociere inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie.antecedente obstetricale . . Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985).stari precanceroase cervicale . necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni.

ulcerate. forma vegetanta. In concluzie. motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere LAS. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor. ‡ Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: . Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical. ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia. realizand adenomatoza cervicala difuza. ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar). urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocolendocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de endometru. discutate pe larg intr-un capitol urmator. existand pericolul aparitiei CCU. localizat la nivelul mucoasei endocervicale. starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient.‡ Leziuni inflamatorii : cervicitele acute. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse. ulcerovegetante. ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina. fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). indiferent de natura lor. ‡ Leziuni distrofice : displaziile. scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. dar in special cele cronice (erozive. Polipul mucos este un adenom.

Anamneza . Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa. care urmareste depistarea precoce a CCU sau chiar a leziunilor precursoare. In anumite conditii. Practic acest examen presupune: 1. declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a diagnosticului.va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune: . examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime cervicale de interes oncolgic.Diagnostic clinic Examenul clinic Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului uterin.

‡ femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii. 2. ‡ parteneri sexuali multipli. medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia). numarul avorturilor. ‡ nivel social scazut. Examinarea pe masa ginecologica. ‡ folosirea contraceptivelor. 6 . Inspectia mamara si palparea .prezinta o evaluare imediata. casatorii multiple. Prelevarea de secretii pentru examenul citologic. Biopsia . ‡ femei cu avorturi si/sau nasteri multiple. in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala. spontane sau la act sexual. ‡ risc crescut: ‡ viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani). Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o investigatie mai detaliata. leucoree si caracterul acesteia. care se situeaza intre 40-50 de ani. ‡ femei care prezinta ectropion cervical persistent. 4 . ‡ simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala. ‡ casatorii multiple. . etc. varsta la prima casatorie. Examinarea rectala.in cadrul leziunilor suspecte. colposcopice). Pentru stabilirea diagnosticului. infectii virale. Prin examinare. ‡ femei la care s-a practicat histerectomie totala. simptom tardiv in CCU. debutul activitatii sexuale. ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la cele care folosesc contraceptive orale hormonale. etc.‡ varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU. ‡ antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior. ‡ varsta menarhei. ‡ antecedente familiale de CCU. ‡ examinari profilactice oncologice (clinice. vizualizarea colului uterin prin aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de examinari. tratate sau nu. ‡ antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte tanara. 7 . in acest caz. ‡ antecedente patologice: infectii locale (trichomonas. ‡ risc mediu: ‡ femei cu activitate sexuala. citologice. 3. chlamydia. Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta o neoplazie cervicala: ‡ risc scazut: ‡ femei fara activitate sexuala. fara a avea o semnificatie patologica deosebita. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. Colposcopia . igiena sexuala defectuoasa.). Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala. ‡ varsta mai mare de 60 de ani. Din examenul clinic obiectiv. examenul vaginal cu valve. durere pelvina. 5 . La nulipare are un aspect punctiform.

leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic. care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. semnand astfel actul de nastere al examenului citologic. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau. dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie. Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928. Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata. Localizarea procesului neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului.este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. histiocite. Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber. Examenul Papanicolau Citologia exfoliativa cervico-vaginala ± Diagnostic morfologic Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei. etc. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. PMN. lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri. dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) . Palparea este necaracteristica. la Societatea de Giecologie din Bucuresti. limfocite. neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile precoce de carcinom. conizatie). in timp ce la femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare. chiar in absenta unor date clinice concludente. celularitatea frotiului citologic se poate prezenta in cinci clase.) CLASA III Citologie sugestiva. Suspectam o leziune canceroasa in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula. fiind caracterizate prin cresteri exofitice.

ca in eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale. numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei randuri. ce pot apare la nivelul colului uterin: ‡ hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative. intr-un alt tip de tesut bine diferentiat. se pot instala pe suprafata cervixului. ‡ Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma. ca raspuns al unor situatii normale. frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza. in stadiile tardive. celulele bazale sunt dispuse in unghi drept fata de suprafata. Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat. carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos. unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare. In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive. adult. leziuni cu o lunga durata de evolutie). intregul epiteliu este ingrosat. In vederea intelegerii secventei leziunilor. proliferarea se traduce prin unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila. ‡ hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar. discret vacuolizata. de un anumit tip. fara anomalii citologice. ‡ proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala. displazia severa sau un carcinom in situ. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor. cu nuclei ovali si cromatina fina. diagnosticabile prin mijloace paraclinice. Fenomenul trebuie . trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale.CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne in numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in placarde) Prin urmare.

Asa cum s-a aratat anterior. bipotentiala. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. Se pot pune in evidenta mitoze tipice si rar atipice. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: ‡ incompleta . Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare. descriindu-se mai multe grade de displazie.epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime. cu stratificare incompleta. cu cresterea numarului de celule de tip bazal. ‡ completa . dispuse pe mai multe straturi. acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. relativ frecvent. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom. Ele pot fi multa vreme reversibile. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala. care completeaza stratul celular columnar (cilindric). cu numeroase mitoze tipice si atipice. in aceasta forma. . Polaritatea celulara este absenta. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. Citoplasma este bazofila. Nucleii sunt hipercromi. cele superioare se orienteaza in paralel cu suprafata. Mitozele sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva. in general. rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase. in care tesutul normal este generat in urma unei erori de diferentiere. prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. Displazia severa (CIN III) .modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin. dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. localizate in 1/3 profunda a epiteliului. de la 1 la 3.diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia. foarte dificila. ‡ Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian. celule cu maturare bizara. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte. se gasesc celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu.peste celulele de rezerva hiperplaziate. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. De multe ori. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. Stratificarea se mentine la suprafata. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel. In straturile superficiale se remarca. Formarea epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este. fiind. care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. dar sunt potential maligne. mari. in faza de reparare. cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei. celulele fiind dispuse dezordonat. redusa cantitativ. CIN cervical intraepithelial neoplasia. uneori.

Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla. iradierea. Examenul colposcopic . ‡ HSIL .celule scuamoase atipice. ieftina. astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: ‡ Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas. ‡ HSIL. ‡ Alte neoplasme.analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV. expediativa. fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU. Totusi. Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: ‡ LSIL. avand nu numai o ridicata valoare intrinseca.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus.analog cu CIN II si CIN III. fungi. atrofia.leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt. ‡ LSIL. ‡ Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia. dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. virusuri). ‡ Modificari anormale ale celulelor epiteliale: ‡ ASCUS. ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic. certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic. DIV.Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea Papanicolau.

Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului. apare o zona alba cu contur net.dupa badijonarea colului cu solutie Lugol. continue sau punctate.colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah).reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara alte alterari evidente ale patului capilar. ‡ Aspecte colposcopice maligne: ‡ Epiteliu alb. datorita lipsei de glicogen. ‡ Zone iod-negative cu contur net . cu contur net. sticlos. ce mareste imaginea de 10-40 de ori. ‡ Mozaicul . ‡ Mozaic proeminent.apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie. cu margini reguate sau neregulate. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV. Se limiteaza la examenul colului. ‡ Leucoplazia (keratoza) . . aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in prezenta leziunilor intraepiteliale. ‡ Baza de leucoplazie (zona punctata) . fara pregatire prealabila. usor stralucitoare. Aspecte colposcopice normale: ‡ Epiteliu scuamos original . ‡ Epiteliu cilindric . dar precise. neregulat. ‡ examinare peretilor vaginului si a vulvei.ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie. cu ajutorul unor tampoane de vata.apare ca o zona rosie catifelata.Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol.termenul este folosit pentru a indica aspectele produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale. ‡ Epiteliul acidofil (alb-acetat) . neteda. Fazele examenului colposcopic: ‡ examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical. ombilicata.apare ca o supafata neteda. ‡ Zona de transformare normala . dupa testul la acid acetic. iod-pozitiva. dens. ‡ examinare fundurilor de sac vaginale. reprezentand vase pline de sange. dar si existenta unui CIN. incadrate de linii rosii. sugerand aspectul de carcinom. de culoare alb-galbuie. care se intretaie sub forma de retea.albicioasa. ‡ Baza de leucoplazie grosolana. aceste zone corespund leziunilor benigne. necaracteristica. ‡ Existenta vaselor sinuoase. neregulate. Aspecte colposcopice anormale (displazice): Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. ‡ Vase atipice (cu aspect verucos) . cu ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat). Este timpul esential al examenului colposcopic. ‡ al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. ci doar uscat. Timpii examenului colposcopic: ‡ primul timp: colposcopia directa simpla. multipla. roz-palida. ‡ Zona iod-negativa. largi.mucoasa apare roz. Cu ajutorul acidului acetic diluat. adesea in spirala. cu o distributie arborescenta a vaselor. ulcerata. In 90% din cazuri. ‡ al treile timp: testul Lahm. ‡ Leucoplazie verucoasa.

presupunand activitate larga. Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica. Importanta colposcopiei : indica cand. Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii existentei unei anumite boli. de biopsiat obligatoriu. fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU. in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita. inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exoendocol s-a retras in canalul cervical. unde si cum trebuie efectueta o biopsie. care este examenul citologic. Screening-ul . De asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari morfologice. Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia. colposcopia prezinta o serie de limite: ‡ Nu permite decat un diagnostic prezumptiv. cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular atipic. unele aspecte de colpita difuza sau focar. restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. pentru formele incipiente depaseste 80%. Ea permite divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte. de masa. rezultatul examenului colposcopic poate fi clasificat astfel: Grupa I: aspect normal.Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare. Cu toate aceste avantaje. dar face acest lucru cu o acuratete care. permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie tintita). Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate. zona de remaniere. Un screening complet are o durata de 3 ani. zonele iod-negative. dovada scaderea importanta a morbiditatii si mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa. la care se ridica suspiciunea unei neopazii mai mult sau mai putin incipiente. ‡ Nu poate vizualiza endocolul. Grupa IV: aspect de leziune neoplazica. formatiuni exofitice. unele formatiuni exofitice. . Screening-ul citologic este foarte valoros.depistarea precoce a CCU Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui grup de populatie a unui numar restrans de cazuri. screening). baza de leucoplazie. mozaicul. leucoplazia.

elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993. Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau . in mod consecutiv. Cervicografia nu poate inlocui insa testul Papanicolau in programele de detectie. se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic anticipat. ‡ Femei ce refuza examenul Recoltarea se poate face: ‡ La domiciliu. Sau obtinut rezultate bune. Florenta. ‡ Dupa 60 de ani. se poate avea aproape 100% certitudine ca diagnosticul a fost exact. ‡ Rezultate fals pozitive. ‡ In cadrul examenului oncologic sistematic. ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. ‡ La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte afectiuni). Cervicografia poate fi folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV. si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca. Italia in 1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie. se arata utilitatea cervicografiei. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic screening. elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica . cand se folosesc impreuna. de exemplu. ‡ Femei ce nu prezinta interes. dar poate mari valoarea screening a acestuia. daca nu s-au constatat elemente patologice. ‡ Incitare prin scrisori. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3 saptamani.Pentru realizare acestei actiuni: ‡ Se verifica cartografia populatiei feminine. in anumite conditii. Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare. In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri. 90% din frotiuri putand fi interpretate. O alta lucrare. Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat. cu acuratete de peste 98%. ‡ Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani. urmata de trimiterea prin posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). ‡ Populatia feminina se imparte in: ‡ Femei incluse in testare. ‡ Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o afectiune maligna). Insa metoda screeningului citologic prezinta limite: ‡ Rezultate fals negative posibile. cum ar fi femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. ‡ La locul de munca. ‡ Se continua apoi anual pana la 30 de ani. confirmata eventual si de colpomicroscopie. femeile pot fi rechemate mai rar. o displazie usoara). Raportul Walton 1981 propune ca: ‡ Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an interval.

Screening-ul prin cervicografie a fost sugerat ca un compromis. Pentru . De cele mai multe ori. au fost evaluate colposcopic. Asociatia Medicilor Generalisti . supervizat de institutii autorizate. In 1997. Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening efectuate dupa 1990. au fost prezentate rezultatele unui studiu national. dar folosirea ei ca test screening nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7. rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare.5-17%). Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia. Cele trei metode au fost comparate potrivit cu coeficientul de pozitivitate. examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici ginecologi. Proiectul din Cluj a mai aratat importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar disfunctii in acest proces. exista o lipsa a circuitelor standardizate si a unui sistem informational. majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate. care a avut loc in Romania in Poiana Brasov.a implementat acest proiect care a avut ca scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col. Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem de screening competent. in acest caz. ale carui obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de col.4% (cu diferente de la o zona la alta de 0. in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. indica o acoperire de 15-25% prin teste screening a populatiei feminine. Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de realitate. Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala. In Romania. FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot. aceasta metoda fiind mai putin costisitoare. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines). detectarea timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei.cervicoscopie anormala). A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza metode moderne sau corespunzatoare. In ambele cazuri. in judetul Cluj. printre altele si sistemul Bethesda). desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de planning familial. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA. prin investigatiile necesare si tratament. sau chiar deloc. Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara. ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne de diagnostic. care face ca numai detectarea unui nou caz sa fie urmarita. in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer . Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii. Proiectul a mai scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa de specialisti implicati in proiect.Filiala Cluj .

un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara. In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene. dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior. cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV. Cancerul de col uterin posibilitati de diagnostic precoce verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction). testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene. restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut). Astfel. metoda folosita in laboratoarele Synevo. In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV). din engl. Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie. poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt. decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii. apeleaza la investigatii suplimentare. Human Papillomavirus). nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective. . sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania. iar daca nu exista acest tip de HPV. va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp. acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate.moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone invecinate judetului Cluj.

ro Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. Simptome Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani. biochimie. imunologie si serologie. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Cancerul de col uterin si displazia Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului. Displazia nu duce intotdeauna la aparitia cancerului. Satu-Mare. ingusta a uterului. daca va exista o conlucrare intre medici si paciente. incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra. In plus.synevo. hematologie. medic generalist Laboratoarele Synevo Romania www. Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta. Displazia Celulele ce tapeteaza colul. toxicologie. apar simptome precum durerea pelviana. medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV. patologii asociate. Iasi. dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea cancerului. Ulterior. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din urmatoarele domenii: alergologie. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin. Cluj. Colul este partea inferioara de deschidere. dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta. Suceava Timis.In concluzie. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte. sufera. dar se poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani. este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome. biologie moleculara (PCR). MSc. durerea de spate si tumefierea (umflarea) membrelor inferioare. comportament sexual. Dr. Irina Miron. . ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina. microbiologie. de obicei. dar pot determina sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). modificari usoare spre severe pana devin canceroase. etc).

Varful incidentei pentru cancerul invaziv este intre 40-50 ani. 5.femeile cu parteneri sexuali multipli. Daca faceti dus local. Pregatirea pentru testul PapanicolauSus Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Nu folositi tampoane.Cuprins articol 1. sau au ajuns la varsta de 18 ani. 6. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de teste Papanicolau anual pentru toate femeile. 4. Eficienta Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. Testul PapanicolauSus In timpul unui test Papanicolau. 2. a trompelor uterine sau a ovarelor. El este mult mai putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru).femeile cu mai mult de 5 sarcini. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani consecutivi. nu vor fi suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete. medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de consult. Cancerul de col poate aparea la orice varsta. Indicatii Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand. testul Papanicolau poate fi facut mai rar. dupa revizuirea factorilor de risc. Scopul testului Papanicolau este detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col. . In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test Papanicolau. Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au ajuns in cavitatea uterina. Cancerul de col uterin si displazia Factori de risc Testul Papanicolau Pregatirea pentru testul Papanicolau Atitudinea in cazul unui test anormal Tratament Factori de riscSus Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ: . indiferent de ce s-a gasit la examinarile anterioare. celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. 3. dar cancerul in situ (limitat la locul de origine) are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. la indicatia medicului care o urmareste. apoi in colul uterin si in secretia vaginala.femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce .

medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop. Amandoua. Acesta ofera o imagine marita a colului. In timpul acestei examinari. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si altele nu. Alte examinari. Atitudinea in cazul unui test anormal Sus O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer. aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. In timpul acestei examinari se pot face si biopsii. De exemplu. desi persoana poate decide sa renunte la fumat. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc riscul de a dezvolta cancer. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie. vaporizare cu laser. care este un microscop. orice scade sansele de a dezvolta o boala se numeste factor protector. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie) si/sau radioterapie (iradiere). medicul specialist poate recomanda o colposcopie. De asemenea. fumatul si mostenirea unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar . precum tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a ganglionilor limfatici pot fi recomandate. Alte teste Inainte de inceperea tratamentului. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi nu. Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se numeste factor de risc. Profilaxia cancerului de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu. medicul va efectua o radiografie toracica.doua saptamani dupa prima zi a ultimei menstruatii. o pielografie intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Unele paciente pot necesita chimioterapie. nu poate alege genele mostenite de la parinti.Programati-va examinarea pentru perioada optima . TratamentSus Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie). Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie ii explice pacientului.

Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col uterin si despre eficienta acestora. multi oameni care prezinta un risc deosebit pentru cancer. celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana in zonele vecine.sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin. care face legatura dintre uter si vagin. Testele screening presupun cateva riscuri. De asemenea. Femeile care incep viata sexuala precoce si . Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si infecteaza cervixul. . Colul uterin este portiunea cea mai joasa. Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se transmite in primul rand prin contact sexual. mai ingusta a uterului. este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. Prevenirea unui cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii. Unii factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot. Profilaxie Informarea pacientuluiSus Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este: . numit Papanicolau. Se recomanda consultul medical pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea cancerului. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei tulpini frecvente de HPV.numai fumatul poate fi evitat.sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical. Unii oameni sunt mai sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. Inainte de aparitia cancerului. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin. celulele colului cervical se modifica. Desi multi factori de risc pot fi evitati. nu dezvolta de fapt cancer. Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru cancerul de col uterin. ProfilaxieSus Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti. Oricum. Generalitati 2. . Importanta cancerului de col cervical Datorita testului screening foarte cunoscut. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col uterin. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV). in care apar celule anormale in tesutul cervical. Mai tarziu. proces numit displazie. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada sansele de a dezvolta un cancer. infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si netratate vor face cancer de col uterin. Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. Cuprins articol 1. Informarea pacientului 3.sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia. numarul de decese datorate cancerului de col uterin a scazut. specifici.

"Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. . A invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici. Si astfel. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect. dar nu in limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut". ca lipsa educatiei naste victime. daca "somnul ratiunii naste monstrii". asa cum o traim cu totii. Femeile care nu fac teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Realitatea." ne declara doamna psiholog Aurora Liiceanu. am putea spune. jucandu-ne cu cuvintele. sanatate a-z consulta medicul online comunitate Pagina printabila Generalitati Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie.femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea cancerului de col uterin. dar pe care ne incapatanam sa nu o asimilam cu luciditatea necesara. chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal. Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui cancer de col uterin. Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin. Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce riscul de a face cancer cervical. in lume. albnegru. Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial despre cancerul de col uterin. seaca si chiar usor nedreapta. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. ci in termenii lui "informat corect si neinformat sau dezinformat". Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe) creste riscul unui cancer de col uterin. Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii cancerului de col uterin. o femeie moare de cancer de col uterin verifica-ti sanatatea Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv. dar nu a fost dovedit. poate fi pe alocuri dura. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS. Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin. La fiecare doua minute. intr-o varianta mai arida. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc riscul de a face cancer de col uterin.

cele mai frecvente fiind tipurile 16. De fapt. 58. incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de peste 35 de ani. 59 etc. Pe plan mondial. 35. iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de .Cuprins articol 1. 6. peste 66% din noile cazuri de cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70% dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45 si 70 de ani. au demonstrat in timp existenta unei legaturi cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99. 18. 52. Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de interes pentru ce se intampla si li se intampla. Conform datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara. o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. pentru ca femeia este totul. ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. 2. problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin fragilitatea nativa a speciei umane. dupa cancerul pulmonar si cel de san. infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin. acest tip de cancer fiind precedat de leziuni care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina. afirma Monica Tatoiu. In SUA. Asa cum spuneam si la inceput. 3.7% din cazuri. 45. cancerul de col uterin este a treia cauza de deces prin cancer la femei. In Romania. Generalitati Statistici ingrijoratoare De ce apare cancerul de col? Motive sociale De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra Statistici ingrijoratoareSus La fiecare doua minute. 33. care se adreseaza deopotriva femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in problema cancerului de col uterin. Motive socialeSus "Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact negativ asupra vietii de familie. 4. 70% din cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. clinice si de laborator. Progresia catre cancerul de col uterin este lenta. De ce apare cancerul de col?Sus Studiile epidemiologice. acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12 ani. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile tinere. In momentul in care ea se prabuseste. Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin. 5. active sexual. Informatiile oferite de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. 31. se prabuseste tot".

o datorie de ordin moral. confuzia si debusolarea. jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea suferintei sporeste tristetea si deprimarea. Este de datoria lor. "Trebuie sa ne implicam. medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a ascunde boala. ne indeamna Mihaela Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si nu numai la binele familiei. daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. Obstretica ginecologie Centrul Medical Biomedica Cancerul de col uterin . "Cancerul de col uterin este o amenintare reala. ne spune Cristina Simion. sportiva de performanta. pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar trebui sa le perfectioneze. avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii". spune Elisabeta Lipa. vom ajunge la o singura concluzie." Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea n oastraSus Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema. mamele. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan? Sus Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem da oare vina pe sentimentul de resemnare. Ana Maria Nastase Medic primar." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie.propagare a notiunilor necesare. Pasivitatea nu duce la nici un rezultat". Iar noi. Dana Jianu. directorul trustului Edipresse. Daca reusesti sa convingi un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa il tratezi. nu mai stii pe ce drum s-o iei. ce-i drept. dar nu e o fatalitate. Text: Irina Chelarescu Consultant: Dr. adevarat "accesoriu" al specificului national? Doamna dr. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in joc.

In fapt. Iata cateva dintre cele mai importante: .asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV.tipareste | trimite unui prieten | trimite prin Y!M Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada de timp) . Cauzele de aparitie Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical La inceput. Odata instalat procesul canceros. In cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala). In cadrul acestui proces fiziologic. exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni mortale: . in functie de menstruatie. afectiunea este asimptomatica. cauzat de infectia cu SIDA) . exista sanse ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii. sansele de dezvoltare a cancerului sporesc. exista o serie de simptome.infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit. excrescentele celulare survin la nivelul cervixului. La inceput. Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin. iar aceasta deoarece zona este supusa unor modificari ciclice constante.fumatul (se afla in topul listei.

prin: .inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani . sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual . Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col. stomacului.histerescopia .citoscopia . sunt necesare urmatoarele investigatii: .colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor canceroase) .proctoscopia ..scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani.sangerari vaginale anormale.contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de profil care se impun: . se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor.secretie vaginala anormala. . Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate. Odata cu instalarea metastazelor.comunicarea anormala dintre vagin si rect.durere in timpul actului sexual (dispareunia) .conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica. luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. a membrelor inferioare sau lombara . intestinelor.mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii .apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange . prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange . Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia.contacte sexuale neprotejate. rinichilor. astfel: . afectiune numita "fistula vaginala".biochimia sangelui . Unoeri poate degenera in metastaze osoase. simptomele se modifica.biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul canalului cervical) . care au ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros.homoleucograma completa .urografia .sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) .survine durerea pelviana. ficatului. care maresc riscul infectarii cu HPV .

folosita in tratamentul metastazelor Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora . folosite in tratarea cancerului cervical. Terapii complementare Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard. respectiv al ginecologului.. In cazul acesta.acupunctura . In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan. cancerul de col uterin poate fi abodat prin: . Tratamentul de intretinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele. in primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului . Iata cateva astfel de terapii complementare: . la fiecare 3 luni.radioscopia toracica Odata diagnosticat. tratamentul se poate amana pana dupa nas tere. menita sa indeparteze tumora . in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la alte organe.fitoterapia .meditatia .radioterapie.terapie chirurgicala.examene medicale anexe. Daca este vorba despre un cancer in faza incipienta.examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic . Inaintea demararii unui astfel de tratament. Pe langa recuperarea individuala. dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin cezariana.yoga .suplimente nutritive si vitamine dmin . Este nevoie sa controale medicale regulate. este bine sa se discute cu emdicul in legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii canceroase.examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau.chinioterapie. este posibila nasterea vaginala. femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog. si anume: . Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea.

ap rând doar în fazele avansate. Tardiv. sânger ri rectale. Primul semn caracteristic este o scurgere redus . . Primele semne sunt reprezentate de secretii apoase neluate in seama. sub ire. Pe m sur ce boala avanseaz sângerarea devine abundent . probleme la mictiune(disurie). In fazele incipiente de obicei apare o secre ie apoas . uneori mirositoare. dar care mai tarziu pot sa contina sange si puroi. i cu curabilitate redus . neluat în seam de pacient .Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt tardive. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. care apare de regul dup microtraumatisme (contact sexual. în fazele avansate se adaug durerea în partile laterale ale abdomenului sau membrele inferioare. hematurie(sange in urina). amestecat cu puroi i/sau detritusuri tisulare. iriga ii vaginale). nemirositoare. de obicei cu striuri sangvine.