DIBETUL ZAHARAT

• Cea mai frecventa şi mai gravă boală

metabolică
• Caracterizată prin tulburări metabolice
induse hormonal de deficitul absolut sau
relativ de insulină
 DIBETUL ZAHARAT
• Sindromul clinic complet include:
– Hiperglicemie marcată
– Complicaţii acute (coma diabetică)
– Complicaţii cronice (micro- şi
macroangiopatie, neuropatie)
 DIBETUL ZAHARAT
• Etiologie (eterogenă):
• Alterarea determinată genetic a funcţiei sau
numărului celulelor β pancreatice
• Factori de mediu care alterează integritatea şi
funcţia celulelor β pancreatice
• Tulburări imunologice
– Reacţii autoimune faţă de celulele β pancreatice,
insulină şi/sau receptori
• Tulburări în structura şi activitatea insulinei
şi/sau a receptorilor pentru insulină
 DIBETUL ZAHARAT
• Determinarea genetică
• DZ tip I: ↑/↓ Ag HLA →răspuns imun anormal cu
manifestări autoimune
• DZ tip II:
– agregare familială
– Predispoziţia genetică ↑ susceptibilitatea faţă de
acţiunea factorilor de mediu
• Infecţii virale
• Obiceiuri alimentare
• Obezitate
• sarcină
 Clasificarea DZ
• DZ primar
– Insulinodependent – tip I
– Insulinoindependent – tip II
• DZ secundar
– Pancreatită cronică
– Endocrin (acromegalie, feocromocitom,
tireotoxicoză, S. Cushing)
– Medicamentos sau substanţe chimice
– Anomalii ale receptorilor insulinici
 DZ insulinodependent tip I
• Apare la tineri (<40 de ani) – DZ juvenil
• Deficit marcat sau absenţa insulinei în
pancreas şi sânge
• ↑Glucagonul
• Tratamentul cu insulină este obligatoriu
(insulinodependent)
• Duce la emacierea organismului
• Se complică cu coma cetoacidozică
 DZ tip II
• Apare după 40 de ani
• Se asociază cu obezitatea (>70% - gras)
• Insulinemia bazală N sau ↑
• Raportată la glicemie, este ↓ (deficit relativ)
• Insulinorezistenţa ţesuturilor periferice
– ↓numărului receptorilor
– Defecte postreceptor
• Administrarea insulinei nu este obligatorie
(insulinoindependent)
• Se complică cu coma hiperosmolară
 Insulina
• Hormon secretat de celulele β pancreatice
• Secreţia este stimulată de
• ↑glicemiei
• ↑AA
• Lipide
 Faza anabolică
• Stocarea excesului de substrat sub formă de
glicogen, lipide, şi proteine structurale iniţiată de:
• Exces de substanţe energetice
• ↑insulinemiei
• Activarea captării şi utilizării G
– Glicogenogeneza
– Glicoliza
• Activarea sintezei şi depozitarea lipidelor
– Lipogeneza
• Activarea captării AA şi
– Sinteza de proteine
 Faza catabolică
• Indusă de:
• ↓aportului exogen (inaniţie)
• Deficit absolut sau relativ de insulină
• Declanşarea mecanismelor
hormonale→hormoni de contrareglare:
– Glucagon (secretat de celulele ά pancreatice)
– Epinefrina (MSR)
– Cortizol (CSR)
– STH (hipofiză)
 Faza catabolică
• ↑producţiei de glucoză prin activarea
– Glicogenolizei (↓insulinei, ↑glucaonului şi epinefrinei)
– Neoglucogenezei (↓insulinei, ↑glucagonului,
epinefrinei, cortizolului, STH)
• Lipoliza (↓insulinei, ↑epinefrinei)
• Activarea β oxidaţiei AGL, cu cetogeneza
accelerată (↓insulina, ↑glucagonul)
• Catabolism proteic – eliberarea AA (cortizol,
STH)
 Cetoacidoza diabetică
• Complicaţie majoră a DZ tip I
• Implică
– Deficit de insulină
– ↑concentraţiei glucagonului

• ↑marcată a glicemiei
– ↓utilizării glucozei (deficit de insulină)
– Activarea glicogenolizei
– Activarea gluconeogenezei
• Hiperglicemie → glicozurie → diureză osmotică →
depleţie de volum, deshidratare extracelulară de tip
hiperton → deshidratare globală
 Cetoacidoza diabetică
• Activarea cetogenezei
• Substratul pentru cetogeneză:
• AGL eliberaţi din ţesutul adipos(↑lipoliza)
→ ↑AGL plasmatici şi captarea lor de către
ficat → oxidarea AGL intramitocondrial →
↑β oxidaţia AGL → formare în exces de
acetil-CoA → Cetogeneza → Ac.
Acetilacetic; Ac. Β Hidroxibutiric; Acetonă
→ Acidoză metabolică
 Cetoacidoza diabetică
• Deficitul de insulină
↓
• Activarea lipolizei
↓
• ↑AGL – sinteza TG → ficat gras, ↑VLDL
↓
• ↑oferta AGL în ficat
↓
• Cetogeneza accelerată
↑
• Exces de glucagon → ↑Carnitina (AGL sunt transportaţi
prin sistemul carnitinic)
 Coma hiperosmolară
• Complicaţie majoră a DZ tip II
• Are la bază deshidratare profundă prin diureză osmotică
(glicozurie)
• Apare la diabeticii în vârstă
• Instalarea e precipitată de
– Infecţii intercurente
– Stres
– Steroizi, diuretice
– Dializă
– Perfuzii cu soluţii hipertone
• Absenţa cetogenezei
• Glicemia ↑↑↑ (>1000mg%) →glicozurie →deshidratare hipertonă
(datorită hiperglicemiei) → azotemie prerenală →acidoză lactică în
stările grave, cu colaps
 Tulburări sistemice în DZ
• Cardiace – miocardopatie diabetică
• Vasculare – macro- şi microangiopatie diabetică
• Nervoase – neuropatie diabetică
• Tesutul osos – osteopatie
• Ţesutul conjunctiv – modificări trofice cutanate,
↓mobilităţii articulaţiilor
• Ţesutul muscular - ↓forţei, atrofii
• Ţesut adipos – tipI-deficit ponderal; tip II-exces
• Hepatice – încărcae grasă
• Sistemul de apărare - ↓rezistenţa la infecţii
 Hiperglicemia
• Factor patogenic esenţial în inducerea
leziunilor anatomice în diferite organe
• Forţarea unor căi metabolice anormale
• Modificări metabolice secundare
hiperglicemiei
– Glicozilarea proteinelor
– Acumularea intermediarilor căii “POLIOL”
– Producerea excesivă a radicalilor oxizi
 Glicozilarea proteinelor
• Neenzimatică, proporţional cu
concentraţia G şi durata hiperglicemiei
• Toate proteinele pot fi glicozilate →
modificări structurale şi funcţionale ale
proteinelor din vase, nervi, ficat, piele şi
alte organe
• Glicozilarea lipoproteinelor →
↓catabolismul LDL; ↑catabolismul HDL →
macroangiopatie
 Glicozilarea proteinelor
• Enzimatică:
• Glicoproteinele şi proteoglicanii (componente importante
ale proteinelor structurale, vasculare, nervoase,
colagenice) sunt sintetizate pe cale enzimatică, cu
participarea glucozei
• Hiperglicemia → ↑ sinteza şi ↓degradarea colagenului
• Glicozilarea moleculelor de colagen din piele →
îngroşarea pielii, tulburări trofice,
• Gingii → parodontopatii
• Muşchi, tendoane → ↓perfuzia fiziologică; ↓mobilitatea
articulaţiilor
• Inima → miocardopatie
 Glicozilarea proteinelor
• Glicozilarea proteinelor conţinând ac.
Sialic → ↓ electronegativităţii
• Glomerular → albuminurie
• Endoteliul vascular → ↑ adezivitatea
fosfolipidelor şi proteinelor (fibrinogen,
factorii coagulării) → modificări
degenerative micro- şi macrovasculare
• Glicolizarea proteinelor din nervi, cristalin,
ficat → neuropatie, cataractă, hepatopatie
 Activarea căii “POLIOL”
• Mediată de aldozo reductază şi sorbitoldehidrogenază, în prezenţa
sistemului NADPH/NADH
↓
• Producţie excesivă de sorbitol şi fructoză
↓
• Hiperosmolaritate intracelulară
↓
• Efecte negative asupra altor intermediari metabolici
↓ ↓ ↓
• ↓concentraţiei de eliminarea radicalilor modificări ale
mioinozitol oxizi (datorită ↓ potenţialului
(componentă glutation, vit. C, E) de oxidoreducere
structurală (depleţie de NAD)
importantă)
 Activarea căii “POLIOL”
• La nivelul nervului:
– ↓vitezei de conducere
– Demielinizare
– Distrucţii axonale
• Retinopatie, cataractă
– Acumulare de intermadiari ai căii poliol în celulele
retinei, cristalin, asociat cu
• ↑Na intracelular
• ↓K intracelular
• ↓glutation
 Stresul oxidativ
• Hiperglicemia → activarea autooxidării
glucidelor → formare de radicali liberi OH-,
foarte reactivi → distrugerea acizilor
nucleici, fragmentarea proteinelor,
peroxidarea lipidelor
• Peroxidarea LDL → leziuni
macrovasculare în DZ şi ATS
• Se asociază ↓ capacităţii antioxidante
naturale
 Hipoglicemia
• ↓glicemiei < 60 mg % prin:
• ↑ excesivă a utilizării periferice
• ↓ producţiei hepatice (tulburări hormonale,
tulburări enzimatice, deficit de substrat)
 Hipoglicemia - tulburări
• Tulburări vegetative, determinate de secreţia excesivă de
catecolamine
– Sudoraţie excesivă
– Tremurături
– Anxietate
– Tahicardie, palpitaţii
– Foame imperioasă
• Suferinţe nervoase determinate de deficitul cerebral de
glucoză
– Cefalee
– Tulburări de comportament
– Tulburări vizuale
– Convulsii epileptiforme→comă
 Hipoglicemii postprandiale
• Hiperinsulinismul alimentar la pacienţii
cu gastrectomie, jejunostomie,
vagotomie
• Evacuare gastrică rapidă → absorbţie
masivă de glucoză → eliberare axcesivă
de insulină → dezechilibru insulină –
glucoză
• Intoleranţa ereditară la fructoză sau
galactoză
 Hipoglicemii de foame
• ↓producţiei hepatice de glucoză
• Deficienţe hormonale (insuficienţă hipofizară, boala
Addison, deficit de STH) →↓glicogenoliza;
↓neoglucogeneza
• Enzimopatii (glicogenoze) → blocarea neoglucogenezei
sau glicogenolizei
• Afecţiuni hepatice → ↓neoglucogeneza; deficit de
inactivare a insulinei
• Deficit de substrat (malnutriţii) → deficit de alanină
• Alcoolism → ↓depozitele de glicogen; ↓neoglucogeneza
(deficit de oxalacetat)
• Propranolol → blocarea eliberării epinefrinei
 Hipoglicemii de foame
• Utilizarea excesivă a glucozei
• Hiperinsulinemia (insulinom, administrare
de insulină)→↑glicogenogeneza; ↑glicoliza
• Tumori masive → consum crescut de
glucoză la nivelul tumorii
• Caşexie cu depleţie de volum → deficit de
AGL, ca substrat energetic