P. 1
Caiet de Practica - Primaria Comunei Ruginoasa Judetul Iasi - Serviciul de ate

Caiet de Practica - Primaria Comunei Ruginoasa Judetul Iasi - Serviciul de ate

|Views: 3,760|Likes:
Published by Saulea Sebastian

More info:

Published by: Saulea Sebastian on Dec 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2013

pdf

text

original

Universitatea “Al.I.

Cuza” Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

CAIET DE PRACTICĂ
Primaria Comunei Ruginoasa Judetul Iaşi Serviciul de Contabilitate

Student : Nr. matricol An : II-zi Administraţie publică

CUPRINS

1. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice Scurt istoric Locul în sistemul administraţiei publice Obiect de activitate Organigrama Relaţii funcţionale interne şi externe

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora

pe care îl conduce şi controlează.Secretarul comunei Ruginoasa. cu persoanele fizice sau juridice române sau străine. . Primarul. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice a comunei Ruginoasa. împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă. Totodată. Primăria comunei Ruginoasa este o instituţie publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local. denumită Primaria Comunei Ruginoasa care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local al comunei Ruginoasa şi dispoziţiile primarului comunei Ruginoasa.Viceprimarul. Ca aşezare. consiliile locale sunt autorităţi deliberative. De asemenea. care reprezintă o autoritate executivă. Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale. Organizarea şi funcţionarea autorităţii publice 1.1. Primarul reprezintă localitatea Ruginoasa în relaţiile cu alte autorităţi publice. Primarul comunei Ruginoasa este şeful administraţiei publice locale a localităţii Ruginoasa şi al aparatului propriu de specialitate. 66(1) din Legea 215/2001. Primaria comunei Ruginoasa – respectiv Consiliul Local al comunei Ruginoasa este înregistrată la Registrul Comerţului şi are codul fiscal 4145378 deschis la Trezoreria Paşcani. conform art.1 Scurt istoric Primăria comunei Ruginoasa este o autoritate locală cu putere executivă având ca scop satisfacerea cerinţelor colectivităţii locale. Spre deosebire de primării. în conditiile legii. precum şi în justiţie. comuna Ruginoasa este atestată din anul 1596. Primaria Comunei Ruginoasa este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.Primăria a fost înfiinţată în anul 1959. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al comunei Ruginoasa privind aprobarea organigramei şi numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.

gestionarea resurselor de care dispune comuna.2 Locul în sistemul administraţiei publice Structura administraţiei publice desemnează atât componentele instituţionale ale sistemului administrativ . În relaţiile dintre Consiliul Local Ruginoasa. 1. . după specialitatea lor.cât şi compartimentele funcţionale ale fiecarei instituţii.Consiliul Local al comunei Ruginoasa reprezintă autoritatea deliberativă în cadrul Primariei Comunei Ruginoasa.  Administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate domeniile cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice.  Primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează. Structura nu este identică pentru toate organele administraţiei deoarece ea este determinată de sarcinile mari ce revin fiecareia şi care sunt diferite. taxele locale şi taxele speciale. Între Prefectul Judetului Iaşi. Prin urmare. în calitate de reprezentant al Guvernului. Pentru aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se stabilesc impozitele. Consiliul Local al comunei Ruginoasa şi Primarul comunei Ruginoasa nu există raporturi de subordonare.3 Obiect de activitate Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabileşte principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi financiară exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege) :  Primăria are ca principală atribuţie. ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare. ca autoritate deliberativă şi Primarul comunei Ruginoasa. primăria Ruginoasa face parte din administraţia publică locală. 1.

subordonat secretarului şi care are în subordine următoarele compartimente: o Compartiment autoritate tutelară şi protecţie socială prin care se urmăreşte rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale. restul fiind cu contract de muncă. 3 funcţii de conducere 18 funcţii de execuţie.. întocmeşte şi aprobă dosarele care beneficiază de ajutor social. protecţie socială. aplicarea prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat. relaţii cu publicul  Consilier juridic  Auditor intern  Birou stare civilă şi resurse umane  Compartimentul financiar – contabil  Consilier juridic al consiliului local  Biroul de urbanism şi agricol  Biroul buget. În cadrul primăriei comunei Ruginoasa există următoarele compartimente : -Biroul administraţiei publice locale şi compartiment juridic. ordonanţa 81/2003 privind ajutorul pentru încălzire. Din totalul de 21 salariaţi sunt doar 12 de funcţionari publici. achiziţii publice şi informatizare  Bibliotecă  Casa de cultură Primăria comunei Ruginoasa are 21 salariaţi din care: • • • demnitari (primar şi viceprimar).1.4 Organigrama Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei comunei Ruginoasa sunt următoarele:  Consiliul local  Primar  Viceprimar  Autoritate tutelară. ajutor de urgenţă etc. Are relaţii cu: compartimentul financiar .

o Camin Cultural – organizează spectacole. certificate de urbanism etc. o Birou urbanism ( subordonat viceprimarului) – acordă avize pentru construcţii. regularitate şi juridic asupra activităţii tuturor celorlalte compartimente. o Compartiment impozite şi taxe locale (viceprimar) – urmăreşte încasarea impozitelor şi taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea necesarului de credite bugetare. căsătorie. o Audit intern – realizează un control de legalitate. o Biblioteca – gestionează fondul de carte. compartiment resurse umane ( furnizează numărul de persoane beneficiare de indemnizaţie de însoţitor pentru persoane cu handicap). . o Compartiment administrativ (subordonat viceprimarului) – format din femeia de serviciu şi doi conducători auto. oficiază căsătorii. o Compartiment resurse – umane şi salarizare (subordonat primarului) – ţine evidenţa tuturor persoanelor angajate în cadrul primăriei. serate etc. Relaţii financiare cu compartimentul financiar contabil şi urbanism.. modul de angajare a creditelor bugetare. întocmeşte registrul cărţilor de muncă.. baluri. decesului etc. o Starea civilă (subordonat secretarului) . deces. compartimentul juridic. o Compartiment agricol ( subordonat secretarului) – urmăreşte evidenţa terenului intravilan şi extravilan. organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante etc. realizarea statelor de plată. o Compartimentul financiar – contabil – urmăreşte evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice. o Sala de sport – organizează activităţi sportive. întocmeşte titlurile de proprietate în cazul moştenirii.eliberează certificate de naştere. Acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de produse agricole.contabil. ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor. discoteci. În cadrul acestui compartiment este organizată execuţia bugetară.

lichidarea.5 Relaţii funcţionale interne şi externe Fluxul financiar al informaţiilor este dat de ordinul 1792/ 2002 privind aprobarea normelor metodologice privind angajarea. acorduri de împrumut. regularitatea şi legalitatea prin semnătura şefului de compartiment sau responsabilului cu achiziţii publice. sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale. acte de control. convenţii. . contracte de muncă. Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament care se prezintă.1. Angajamentul trebuie să aibă viza privind realitatea. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. Fluxul informaţional între compartimente : COMPARTIMENT DE SPECIALITATE COMPARTIMENT JURIDIC COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE Fig. Acest angajamente se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice. nr 1. Fluxul informaţiilor între compartimente 1. comenzi.

Consiliului Judeţean Dambovita. 3. Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile legale. De la Consiliul Judeţean Dâmboviţa se primesc la începutul anului toate informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs. care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere al legalităţii.primăria orasului Fieni este subordonată Consiliului Judeţean Dambovita. 4. având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii. nr. Sume defalcate din impozitul pe venit. încasat la bugetul de stat (se alocă lunar. Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin însuşire şi avizare. este ordonatorul principal de credite. 2.2. iar principalele relaţii. regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat. care este şi ordonatorul principal de credite. în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) 2 . Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ţine cont de sumele repartizate de CJD sub forma: 1. În ceea ce priveşte relaţiile externe . 5. Prezentarea documentului spre analiză şi aprobare de către ordonatorul principal de credite. pe linie financiară. angajamentul trebuie să aibă şi viza de control financiar preventiv. Relaţiile cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa 1. dintre CJD şi Primaria Fieni sunt următoarele : Consiliul Judeţean Dambovita 1 Primăria Fieni Fig. Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite.

I-VIII). Şcoala generală Rediu cu cl. I-VIII şi Şcoala generală Dumbrăviţa cu cl. actualizarea planurilor urbanistice.  burse şcolare(Şcoala generală Ruginoasa cu cl. Şcoala generală Rediu cu cl. 45/2003 primăria virează în conturile de venituri ale C. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:      Din aceste sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. • sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local. Sume defalcate din cote TVA pentru:  cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat( Şcoala generală Ruginoasa cu cl. De exemplu: pentru contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap. retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare. 1 şi 3 din OG nr. 457/2000.pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind: • protecţia socială privind asigurarea ajutorului social. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi conform art. 3. alin. I-VIII şi Şcoala generală Dumbrăviţa cu cl. Iaşi: . 4. pentru fiecare obiectiv în parte. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale. Pe baza informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. dezvoltarea sistemului energetic. o parte sunt cu destinaţie. 31. I-IX. lucrări de cadastru imobiliar. combustibil pentru licee agricole etc. nr. 1. HG nr. I-VIII). I-IX. Aceste sume sunt defalcate pe trimestre.J. 2. contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord – Est.  subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei. reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă.

457/2000. rambursabile sau nerambursabile pentru realizarea unor obiective publice ( retehnologizarea centralelor termice.. modernizarea străzilor din oraş.)   Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici.  Contribuţia la Agenţia de dezvoltare Nord Est. apă. ajutor de urgenţă. executări lucrări etc.EST PRIMǍRIA DEBITORII TREZORERIA MEMBRII COMUNITǍŢII . Primăria mai are relaţii cu:  Furnizorii de utilităţi ( iluminat public.G.) ŞCOLI FURNIZORII DE UTILITǍŢI AGENŢIA DE DEZVOLTARE NORD .  Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social. persoane fizice etc). de materiale. nr.  Agenţia Română de dezvoltare Nord – est. Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. prestări servicii. obiecte de inventar. Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor. furnituri de birou.  Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite dispoziţii bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale bugetului local).  40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone. telefon). filiala Piatra Neamţ cu care există relaţii de colaborare privind proiecte de credite externe sau interne. H. modernizarea canalizărilor etc. ajutor de încălzire etc.

3.Fig. Relaţiile externe ale primăriei . nr.

cheltuieli speciale. Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri. la nivel naţional sau al colectivităţilor locale. Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din fondul bugetar. sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli bugetare.2. inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat. adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau locale. concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora Contabilitatea din cadrul instituţiei publice reprezintă procesul de inregistrare a operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată instituţia. pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public. cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat. La rândul lor cheltuielile bugetare.  Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat. se structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora. Din punct de vedere juridic. în cadrul bugetului public naţional. care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice. noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de funcţionarea instituţiilor publice şi. În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă. . noţiunea de cheltuială publică. Din punct de vedere economic. dintre care se disting cel juridic şi cel economic. în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public.  Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale. pe următoarele categorii:  Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale. cheltuieli extrabugetare. exprimă procese economice de repartiţie a produsului intern brut.

finanţate din fondurile bugetare ale entităţilor administrativ teritoriale  Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat. se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale. distincte. În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare. iniţiatorii trebuie să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. în principiu nu se reflectă în bugetul de stat şi deci nu sunt cheltuieli bugetare. în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective. programe.Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi utilizate direct de către instituţiile publice în cadrul propriei activităţi. fără a mai fi înscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat. estimate a se realiza. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public şi sunt finanţate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale. extrabugetare şi speciale. pe destinaţii. nota de fundamentare care însoţeşte expunerea de motive. inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat  Cheltuieli ale administraţiei locale. finanţate din fonduri bugetare. În acest scop iniţiatorii trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate. acestea se compun din:  Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat. dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale. În această . Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale. pe ordonatori de credite. activităţi. Cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale. dar. regionale etc. obiective. fac parte de asemenea din sistemul cheltuielilor publice. respectiv pe acţiuni. cu priorităţile stabilite de acestea. Fundamentarea. Dacă avem în vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli publice. administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat. proiecte.

pensiile.  propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor.  Împrumuturi acordate. După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor publice acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente.notă de fundamentare.  Fonduri de garantare şi redistribuire.  Cheltuieli de capital( de investiţii).  Transferuri. care trebuie să aibă în vedere:  schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani. potrivit Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: . cheltuieli de investiţii. indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.  Operaţiuni financiare. în cazul acţiunilor multianuale. fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică. Fundamentarea cheltuielilor de personal În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor. În primăria Ruginoasa există următoarele tipuri de cheltuieli:  Cheltuieli curente(de funcţionare).  eşalonarea anuală a creditelor bugetare.  Acţiuni economice. se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat.  Alte acţiuni.  Servicii de dezvoltare publică. Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:  Serviciile publice generale. ajutoarele de şomaj. În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa. locuinţă.  Cheltuieli social – culturale. mediu şi apă. cheltuieli de transfer.

Art. 10 Cheltuieli cu salariile: 10. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor de personal se mai ţine cont de: .04 Spor de vechime. 10. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar. 10. Art.01 Fond aferent salariilor de bază.02 Salarii de merit. Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul.03 Indemnizaţii de conducere. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se cont de statele de funcţii care cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante).06 Alte sporuri. 10. stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal pentru anul în curs.2 Deplasări . 10. 10. 10. 10. Deplasări în străinătate. 10. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate.11 Fond aferent plăţii cu ora. transferuri. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale. 10. Art.05 Sporuri pentru condiţii de muncă. 10. 15 Tichete de masă. 14. salariul de bază şi alte sporuri pentru fiecare persoană în parte.12 Fond pentru convenţii civile. 10. 10.08 Fond de premii. transferuri în ţară.07 Ore suplimentare.Art. detaşări.14 Deplasări.14 Alte drepturi salariale. 10. Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat. Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj. Art. Statele de funcţii.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii.1 14.09 Prima de vacanţă. detaşări.

De exemplu: număr personal = 150 salariaţi. Sporuri pentru condiţii de muncă. Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere. salariul de merit = 150 * 15% = 22. Ore suplimentare -calculul sporului pentru ore suplimentare foloseşte numărul de ore efectuate în plus pe zi.  peste 20 ani ---------25% Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%. Salariul de merit reprezintă 15% din personalul unităţii. în funcţie de complexitatea muncii.se acordă lunar cu aprobarea ordonatorului principal de credite. în perioada 5 – 15 a fiecărei luni. pentru luna precedentă. pentru care se acorda spor ore suplimentare I şi peste care se acordă spor ore suplimentare II. Sporul de vechime se acordă astfel:  3 – 5 ani --------. Fondul de premii . Este de 10% şi se acordă salariatului care asigură curăţenia oraşului.  premiile de 10% pentru funcţionarii publici. Salariile se plătesc o dată pe lună. pentru ordonatorii principali de credite şi . Fondul aferent salariilor de bază se stabileşte conform legislaţiei în vigoare ( OG nr.  ore suplimentare.5 trebuie cerut acordul Consiliului Local.  10 – 15 ani ---------15%.  15 – 20 ani ---------20%. premiile de 2% pentru personalul contractual. peste normă. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale fucţionarilor publici pentru anul 2005).5 – deci se vor acorda 22 de salarii de merit.  premiul anual. Eşalonarea plăţilor pe zile.  5 – 10 ani ----------10%. iar pentru 0.5%. şi este cuprins între 0 – 10%. Salariul de merit reprezintă 15% din salariul de bază.

conformitate şi regularitate. 2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare. se face de către Direcţia Generală a Finanţelor publice. la propunerea ordonatorilor principali de credite. 4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre aprobare. 5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate . Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal 1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată. Nr.instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora. FLUX INFORMAŢIONAL AL CHELTUIELILOR DE PERSONAL COMPARTIMENT PERSONAL 1 STATE DE PLATǍ 2 CIRCUMSCRIPŢIA FISCALǍ 9 COMPARTIMENT CONTABILITATE 3 5 CONTROL FINANCIAR PREVENTIV 4 PRIMAR 6 ORDIN DE PLATǍ 8 TREZORERIE 7 Fig. 4. statele de plată sunt trimise controlului financiar preventiv pentru legalitate. 3 – De la compartimentul contabilitate.

alte materiale şi prestări servicii necesare primăriei. din venituri funcţie de programul de activitate al acestora. potrivit Ordinului 1954/2005 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: . 9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale. cheltuieli de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Primăria comunei Ruginoasa. fax. telefon. fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii se face pe articole şi aliniate de cheltuieli. Cheltuielile materiale şi de servicii sunt. potrivit legii. Sunt aici cuprinse cheltuieli care privesc: încălzirea. 7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi avizare. combustibilului. în principal. obiectelor de inventar. Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări servicii se asigură.6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative. poştă. instalaţiilor. energiei. 8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorc la compartimentul contabilitate. care sunt cuprinse în Titlul II din clasificaţia economică. telex. Conform metodologiei. televizor. analizându-se oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli asigurându-se condiţiile normale de funcţionare pentru fiecare instituţie. mijloacelor de transport ş. necesare consumului curent sau înzestrării cu active fixe corporale a întreprinderilor sau instituţiilor de stat. bugetul asigurării sociale de sănătate etc. apa. utilizându-se şi de această dată formularele întocmite de Ministerul Finanţelor Publice. furnituri de birou. iluminatul.a. salubritate. materiale pentru curăţenie. telefon. În cadrul Primăriei comunei Ruginoasa. fundamentarea acestor cheltuieli se va face în raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni. canal. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea materiilor prime şi materialelor. care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe luna în curs la Circumscripţia Fiscală.

telex. perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor. studenţi. Art. 30 Alte cheltuieli: 30. 24. Art. telefax. 26. 21.03 Apă. 24.Art.04 Drepturi pentru donatorii de sânge. 22.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor. radio.02 Echipament.01 Hrană pentru oameni. 21 Drepturi cu caracter social: 21.07 Alte materiale şi prestări de servicii. 24.02 Iluminat şi forţă motrică.03 Alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată. salubritate 24. 24. 26. bolnavi. Art. Art. 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire: 24.04 Poştă. asistaţi. canal. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Art. 26. 21. 23 Medicamente şi materiale sanitare: 23. invalizi şi însoţitorii lor.01 Încălzit.01 Rechizite şcolare. 29 Cărţi şi publicaţii.01 Lenjerie şi accesorie de pat.05 Furnituri de birou. 21. 24.06 Drepturi în natură pentru elevi.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale.02 Materiale sanitare. televizor. telefon.06 Materiale pentru curăţenie.01 Medicamente. 28 Reparaţii capitale.02 Hrană pentru alimente Art. 27 Reparaţii curente. Art. 21.02 Transport elevi. şomeri. Art. . Art. 21. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament.01 Calificarea. 22 Hrană 22. 23.

02 Protocol.număr ore încălzire. Actul normativ care stă la baza acestui tip de cheltuială este Hotărârea Guvernului nr.30. .număr corpuri de iluminat.număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură. 1 al H.consum de energie electrică. 30. gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.total suprafaţă radiantă.239/1997 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia termică poate fi livrată populaţiei.tarif pentru 1 KW. . se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie electrică. nr. Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie: Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore de încălzire * tarif gigacalorie b) Iluminat şi forţă motrică.tarif pentru o gigacalorie.G. evaluate conform devizului ţinându-se cont de următorii indicatori: . Relaţia de calcul pentru cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică este: Cheltuielile pentru iluminat = consum energie electrică * tarif KW şi forţă motrică . . 1. . Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori: . . . 386/1999 pentru modificarea art.consum agent termic.03 Protecţia muncii. 30. cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind: a) Cheltuieli pentru încălzit.

canal. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se va ţine cont de următorii indicatori: . salubritate se vor lua în calcul următorii indicatori: consum apă potabilă (mc). tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece. . canal. gunoi: tone. telex. Astfel vom avea: apă rece menajeră: mc * tarif/mc. canal. tarif pentru servicii de canalizare. radio. alte servicii. telefon. Relaţia de calcul a acestui tip de cheltuială este următoarea: Cheltuieli apă. televizor. Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă. canal: mc. a convorbirilor telefonice. salubritate = consum apă(mc) * tarif/mc * tarif canalizare + tarif servicii salubritate d) Poştă. salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor de apă rece menajeră. radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale. . .tarif pentru abonament radio şi TV.număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice. Qi = numărul mediu de scrisori expediate.cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă. telex.c) Apă. . achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului.tariful pentru abonament servii telefonice. a abonamentelor telefonice. tarif pentru servicii de salubritate. consum de apă caldă (mc). Cantitatea exactă consumată de către instituţie se ia de la furnizorii acestor utilităţi şi se înmulţeşte cu tariful în vigoare. telex. Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impuls Cheltuieli poştale = ∑pi * qi unde: Pi = preţul unei scrisori. corectat eventual cu indicele de inflaţie. fax.

cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou. obiecte de inventar. Relaţia de calcul este următoarea: Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material g) Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie. .*cheltuiala medie/persoană/lună * număr de luni f) Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale de curăţenie. Asemenea cheltuieli se apreciază în funcţie de execuţia bugetară a anului precedent. perii găleţi etc). specifice fiecărui domeniu de activitate. Astfel în dimensionarea acestor cheltuieli se va ţine seama de: .e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului.numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate.tipul de materiale de curăţenie necesare (detergenţi. În această categorie sunt incluse: . cheltuieli de transport privind materialele.preţ unitar.cantitate. 2. materiale pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi. Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este: Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere următorii indicatori: . Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art.număr de birouri. servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou. . materiale pentru prevenirea incendiilor. precum şi la alte cheltuieli cu caracter funcţional. . Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent. . 25) se referă la cheltuielile cu procurarea materialelor. combustibili. etc. care asigură funcţionarea în bune condiţii a activităţii primăriei comunei Ruginoasa. .suprafaţa de curăţat. dezinfectanţi.

5. Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea ce are la bază: cantitatea şi preţul unitar. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli: . inclusiv costul devizelor. instalaţii. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament vizează fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional sau de uz administrativ gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat. reviste de specialitate din ţară sau străinătate). echipament ( sector – echipament de protecţie). pardoseli etc). . 2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului. revopsirea tâmplăriei. acoperiş. Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi exterioare.costul abonamentelor la Monitorul Oficial. mobilier. . costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi la clădire. echipamente de lucru.plăţile făcute în scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă. instalaţii utilaje. etc. Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială: Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar 4.3. ce se află în subordinea primăriei. Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar. reparaţii la zidărie. de cantitate şi preţul unitar al acestora. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii: 1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită materiale/obiecte de inventar. Colecţia de acte normative utilizate în activitate.costul abonamentelor la publicaţii (ziare. . utilaje. feţe de masă ( în cadrul creşei care se află în subordinea primăriei). mobilier.

anexă la factură. 14 – Trezoreria efectuează plata. 4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar. 6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor. 9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie 10 – N. 5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice. 13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei. care trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei. 7 – Mărfurile sunt livrate către magazie. 8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar.3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil. . 11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum.I.R. 12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată .I. Compartiment de specialitate 1 Referat de necesitate 2 Primar / Viceprimar 3 11 Bon consum 8 Factură 8 6 Furnizor 14 7 Magazin 11 Responsabil achiziţii publice 4 5 Compartiment financiar Ordin de plată N.

Termoserv S. 35. Subvenţii: 35. Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.02 Subvenţii pe produse şi activităţi. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii Subvenţii În cadrul Primăriei Ruginoasa.C. 5.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif. 35.A S. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată. 35. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor publice. 2. care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică: Art. . fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi aliniate de cheltuieli. Consiliul Judeţean Iaşi 1 7 Primăria Ruginoasa 2 6 Ordin de plată Trezoreria Pascani în contul S. Nr.12 10 9 13 Trezoreria Pascani Fig.C.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice. Termoserv S.A. ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor. 1.

C. ca urmare este . Termoserv S.A.C. Termoserv S. 2.R. În condiţiile în care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate şi resursele statutului nu sporesc la fel de rapid se crează un decalaj de ritm care duce la o stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare. 5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S. 3– Primăria comunei Ruginoasa întocmeşte ordinul de plată pe care-l depune la trezorerie.A. Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile 1 – Consiliul Judeţean Iaşi comunică Primăriei Ruginoasa cuantumul subvenţiilor pe trimestru. 5% din valoarea ordinului de plată. Termoserv S. Nr. Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele financiare publice sunt limitate şi deci ele trebuie să fie optimizate maximal.Depăşirea gradului de suportabilitate ale resurselor bugetului de stat şi a celor locale descurajează plata contribuţiilor bugetare şi încurajează frauda şi evaziunea fiscală.Trezoreria efectuează plata S.3 4 5 Trezorerie B. aprobate pentru anul în curs. 4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în contul ESCROW. a investiţiilor sau a cheltuielior curente privind serviciile publice. Fig.A. informează Primăria comunei Ruginoasa cu privire la cuantumul subvenţiei lunare pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică. 7 – S. 6 .D.Aprecierea eficienţei cheltuielilor publice este de competenţa factorilor de decizie politică şi a celor executivi. optenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat.Pe parcursul procesului de utilizare a fondurilor alocate pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor .C. Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau estimative. 6.

Creşterea eficienţei cheltuielilor publice este rezultatul folosirii analizei costbeneficiu . în raport cu numarul de unităţi de produse finite care se pot obţine prin exploatarea normală a capacităţii de producţie . competenţa profesională . salariile sunt corelate cu calitatea muncii. combustibili. În analiza eficienţei economice a cheltuielilor publice se folosesc indicatori ai utilizarii efective. cu nivelul preţurilor şi tarifelor.Cu ajutorul acestor indicatori se compara rezultatele obţinute în perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează analiza.necesară folosirea eficientă a resurselor bugetare alocate pentru a se putea acoperi cât mai multe nevoi sociale. energie . se stabilesc indici ai consumurilor specifice şi ai gradului de utilizare a acestora . Aceasta presupune : definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse identificarea resurselor posibile şi a mijloacelor tehnice necesare realizării obiectivelor determinarea costurilor şi a avantajelor pe care le prezintă soluţiile alternative proiectate compararea costurilor şi a avantajelor mijloacelor luate în calcul.Se folosesc instrumente specifice de normare . .astfel: pentru cheltuieli cu materii prime . canal şi transporturi. pentru cheltuieli cu salariile se folosesc normele de muncă . Este o metodă frecvent folosită în deciziile de infrastructură publică referitoare la apă. cheltuielile cu dobânzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minim necesare. identificându-se cauzele care au determinat rezultatele obţinute şi măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea acestor rezultate. care presupune o abordare mai obiectivă şi măsurabilă a acţiunilor care trebuie întreprinse în interes public. materiale .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->