47579697.

doc Seria 1- Cursul II ,Fiziologie

Cursul II
9 Octombrie 2007
Plasma

Separarea plasmei de elementele figurate se face dupa recoltarea sangelui pe o substanta

anticoagulanta (citrat si oxalat de Na) si centrifugarea lui. Plasma este un lichid usor galbui
opalescent. Devine –tulbure - postprandial (mai ales dupa un pranz bogat in lipide)
- in perioadele de inanitie datorita mobilizarii lipidelor
- la bolnavii cu hiperlipemie si diabet zaharat
-incolora -la bolnavii cu anemie
-bruna - la bolnavii cu icter
-rosie - la bolnavii cu hemoliza
Compozitie chimica:
90% apa
10% reziduu uscat-9%- substante organice
- azotate proteice-proteine plasmatice (8g%) -albumine 3g%
-globuline 4.5g%
-fibrinogen 0.3%
-azotate neproteice (25-35%) -uree
-acid uric
-creatina si creatinina
-amoniac
-indican
-aminoacizi si polipeptide
-neazotate- glucide (0.1g%)
- lipide (0.6g%)
-acid lactic (10-20mg%)
-acid citric si acid oxalic
-acid etilic (3-4mg%)
-1% substante anorganice
-cloruri
-fosfati de Na+ ,K+ ,Ca+2 ,Mg+2
-bicarbonati

Substante organice azotate proteice (proteine pasmatice)

Separarea proteinelor plasmatice se face : 1) prin metode fizice - metoda densimetrica

-metoda refractometirca
-metoda absortiei in UV

1
 2) prin metode chimice –reactia BIURETULUI
(cu hidroxid de cupru)
Valoarea normala = euproteinemia(7-8g%)
Hiperproteinemie = cresterea proteinelor peste 8g%
-1) aparenta -fiziologice = transpiratii abundente
= ingestie redusa de apa
-patologice = varsaturi
=diarei
=diureza crescuta
-2) reala -infectii cornice (sunt crescute γ globulinelor)
-plasmocitom=tumora cu plasmocite(celule ce sintetizeaza
anticorpi)
=proteinemia creste peste 21g%
Hipoproteinemie = se face mai des decat hiperproteinemia si consta in scaderea `
proteinelor sub 6,5g%
-1) aparenta -ingestie crescuta de lichide
-2) reala - a) insuficienta de aport
b) deficiente de digestie si\sau de absortie
c) tulburari de sinteza = in toate afectiunile hepatice
d) pierdere excesiva = supuratii cornice
= hemoragii repetate
=arsuri extinse
=in bolile renale = nefroze
Rolul proteine;or plasmatice

1. ajuta la realizarea presiunii coloid-osmotice a plasmei (PCO)

2. realizarea unei curgeri continue a sangelui = transforma curgerea
intermitenta determinata de inima intr-una continua, prin asigurarea
vascozitatii sangelui
3. nutritiv = deposit de aminoacizi si proteine pentru organism
4. transporta: ioni, metale, metabolite, hormoni si medicamente
5. mentin constant ph-ul intrand in compozitia sistemelor tampon
6. apararea organismului prin intermediul imunoglobulinelor (anticorpi)
7. au rol in coagulare si fibrinoliza

Fractionarea proteinelor plasmatice

Proteinele plasmatice sunt o clasa heterogena de substante. Ele pot fi fractionate prin:
1. precipitare cu saruri neutre (NH4)2SO4 (sulfat de amoniu)
2. precipitare la rece su etanol = metoda Cohn = se obtin 5 fractiuni inclusiv γ
globuline
3. ultracentrifugare = separare in funtie de greutatea moleculara
4. cromatografie pe coloana cu rasini schimbatoare de ioni
5. electroforeza – se bazeaza pe migrarea proteinelor in camp electric continuu
- viteza depinde de:

2
 a) intensitatea curentului
b) incarcatura electrica a particulei dependenta de PH si
punctual izoelectric al proteinei
c) forma moleculei
Cu cat punctual izoelectric al proteinei e mai indepartat de PH-ul mediului proteina se
incarca mai electro negative. Albuminele au puctul cel mai indepartat si se vor incarca
negative migrand primele spre catod.

In clinica electroforeza se face pe gel de – agar

- amidon
- acrilamida
6. imunelectroforeza – deriva din electroforeza
- combina electroforeza cu reactia de imunoprecipitare bazandu-
se pe proprietatile antigenice ale proteinelor

Albuminele – 56-60 %
- se sintetizeaza in ficat si au rol in :
1. transportul de hormone, proteine de metabolism (bilirubina),
medicamente (antibiotice din clasa penicilinei, cardiotonicele)
2. nutritive = rezerva de proteine si aminoacizi
3. realizeaza peste 80% din presiunea coloid-osmotica a sangelui

α 1 globuline – 3-5%
- includ gligoproteine, lipoproteine, mucoproteine, proteina transportoare a
vitaminei B12 si a hormonilor tiroidieni, eritropoetina

3
α 2 globuline - 7-9%
include-1. α 2 macroglobulina cu rol de antiproteaza
2. kininogen – este sintetizat ficat

3. angiotensinogen - sintetizat in ficat

- in prezenta unei enzime secretate de rinichi in
ischemia renala, numita renina, angiotensinogenul se transforma in angiotensina1, care
sub influienta enzimei de conversie se transforma in angiotensina2 (vasoconstrictor
puternic natural ce actioneaza inegal – vasoconstrctie crescuta in teritoriul subcutanat si
vasoconstrictie redusa in muschi, creier si miocard). Angiotensina2 stimuleaza secretia de
aldosteron.
4. ceruloplasmina - 30-32mg%
- sintetizata in ficat, transporta Cu
- cantitatea creste – dupa estrogeni in timpul
sarcinii sau dupa
anticonceptionale cu estrogen
- in toate procesele inflamatorii
acute
- in afectiuni care evolueaza cu
distructii (leziuni tisulare)
- cantitatea scade - Cu se pierde pe cale
renala
- Cu nefixat se fixeaza in
tesuturi, ficat si creier (corpi bazali), devenind
toxic aparand astfel degenerescenta tesuturilor
(degenerescenta hepatolenticulara = boala
Wilson)

4
Rolul celuloplasmidei = feroxidaza = transforma Fe+2 (feros) in Fe+3 (ferric) , astfel ca ferul
poate fi incaract pe transferina si transportat la organele de
depozit si transformare(utilizare)
= indeparteaza radicalii superoxid eliberati de leucocite in timpul
reactiilor inflamatorii astfel ca ceruloplasmina este implicata in
reactiile de faza acuta (proteina de faza acuta)

5. haptoglobina = proteina de faza acuta

= in plasma, in urma hemolizei intravasculare se
elibereaza hemoglobina care se scindeaza in 2
dimeri (α β) care avand molecula mica s-ar pierde
prin urina. Hemoglobina reactionand cu dimerii
formeaza un complex macromolecular care este
captat de ficat (hepatocitele prezinta receptori pt
complex) si este degradat de enzimele lizozomale.
Astfel se imiedica pierderea hemoglobinei prin rinichi unde la Ph acid
aceasta ar precipita in tubii renali determinand aparitia insuficientei renale si deasemenea
astfel sunt aparate depozitele de Fe.
In plasma =valoare normala = 40 180mg%
=hemoliza= hemoglobina creste in plasma peste 135-150mg% iar
haptoglobina este saturate iar hemoglobina se pierde
pe cale renala

=hemoliza intravasculara =in plasma hemul se oxideaza rapid la metHem

care se pierde prin urina. MetHemul se fixeaza pe o
hemopepsina formand un complex macromolecular
captat de hepatocite. Cand concentratia de metHem
e crescuta acesta se leaga si de albumine .Astfel prin
cele 2 mecanisme are loc protectia rinichilor si
apararea depozitelor de Fe

5
β-globulinele-10-12% = β1-blobulinele = proteina cu rol de metaloproteina
=TRANSFERINA care poate fixa si transforma
Fe2+ si Cu
SIDEREMIA=cantitatea de Fe= 80-120 µg%
ROL=transporta Fe de la organele de absortie si depozit la cele de
utilizare
=doar de pe transferina celulele precursoare ale eritrocitelor
Pot capta Fe
=Fe liber in lichidul interstitiar nu poate fi captat de celulele
precursoare ale eritrocitelor
=cantitatea de transferina scade in -infectii cornice
-tulburari de-transport
-fixare

ANEMIE
Primul caz de atransferinemie si anemie severa a fost descries la Cluj in 1961 de
academicianul Baciu.
= β2-globulinele = include lipoproteine

γ-globulinele -16-18%
La nou-nascutul la termen anticorpii se gasesc in aceeasi proportie ca si la
mama. In primele doua luni de viata nivelul scade iar din lunile 4 5 creste progresiv astfel
ca la 2 ani atinge nivelul adultului. In primele doua luni plasmocitele se gasesc numai la
nivelul splinei si nu au ocupat si organele limfoide periferice9maduva rosie si intestinul).
Dupa saptamana 4-8 plasocitele migreaza in maduva si intestine, incepand sinteza de
anticorpi.
Alimentatia saraca de proteine in primele saptamani si nivelul crescut al
bilirubinei inhiba sinteza de γ-globuline.
La varstinci γ-globulinele sunt crescute datorita trecerii prin mai multe
infectii in timpul vietii.
Aγ-GLOBINEMIA= congenitala
=dobandita => tratament substitutive

scade rezistenta la infectii microbiene fara a fi afectata rezistenta

la infectii virale.
In plasma se descriu 4 sisteme proteolitice majore:
1.sistemul coagularii
2.sistemul fibrinolizei →in consecinta in plasma
3.sistemul kininoformator trebuie sa existe
4.sistemul complementului antiproteaze

ANTIPROTEAZE
α1 Antitripsina- prezenta in plasma
-aceasta inhiba trombina, plasmina cat si sistemele coagularii

6
si kininoformator
-inhiba si enzimele proteolitice eliberate de leucocite in timpul reactiilor inflamatorii

Deficitul de antitripsina duce la aparitia emfizemului pulmonar ce consta in

distrugerea structurilor alveolare. In procesele inflamatorii leucocitele elibereaza elastaza
(enzima proteolitica) ce determina distrugerea structurilor alveolare
α2 Macroglobina –inhiba plasmina deci inhiba fibrinoliza
-se fixeaza la suprafata endoteliului vascular si protejeaza
celulele endoteliale de proteazele existente in sange.

REACTIA INFLAMATORIE =reactie de raspuns a organismului la intrarea intr-un tesut

sanatos a unui agent pathogen bacterian virus
=se caracterizeaza pe langa manifestareile locale si prin
manifestari generale (febra,leucocitoza, intensificarea fagocitozei, si se modifica raportul
intre proteinele plasmatice)

PROTEINELE DE FAZA ACUTA=proteine din plasma a caror concentratie cresc cu 50%

peste valoarea normala in timpul proceselor inflamatorii
=sinteza acestora la nivelul ficatului este stimulate de
un factor umoral =INTERLEUCHINA1 din macrofage
activate in timpul proceselor inflamatorii.
EXEMPLE: 1. CERULOPLASMINA 4. α1 ANTITRIPSINA
2. HAPTOGLOBINA 5. α2 ANTICHININOTRIPSINA
3. FIBRINOGENUL 6. PROTEINA C REACTIVA
Acestea cresc la un interval de 3 -4 zile de la declansare atingand nivelul
maxim la 13-14 zile.
7. SERUM AMILOIDUL A 8. FRAGM. C AL COMPLEMENT
Acestea cresc la 3-4 ore de la disparitia unui process inflamator si ating un
nivel maxim la 2-3 zile.

In plasma pe langa proteinela simple mai exista si combinatii ale lor cu lipidele si glucidele
rezultane GLICOPROTEINE si LIPOPROTEINE.
GLICOPROTEINELE- se evidentiaza pe electroforeza prin colorare in rosu
cu reactive Schif. Acestea migreaza pe fractiunile α si β.
LIPOPROTEINELE- se evidentiaza pe electroforeza in negru prin colorare
cu reactive Sudan.Aceste migreaza pe fractiunile α si β.(acestea nu trebuie sa depaseasca
80% din totalul proteinelor).
Din 1965 se utilizeaza lipidograma care evidentiaza mai multe lipoproteine
1. α-lipoproteine = au densitate mare si au rol de a transporta colesterolul de la
periferie la organele de metabolizare
2. β-lipoproteine rapide =au densitate foarte mica si sunt reprezentate de
trigliceride(TG)
3. β-lipoproteine =au densitate scazuta si sunt reprezentate de fosfolipide si cantitati
mici de cholesterol
4. chilomicroni =contin trigliceride si proteine
Modificarea raportului intre diferitele lipoproteine determina aparitia dislipidemiilor.

7
 Substante organice azotate neproteice (25-35mg%)

Provenienta =1.din procesele de catabolism proteic =uree, NH3, acid uric, creatina,
creatinina indicant
2.din absortia intestinala =aminoacizi
3.a) eliberate in sange de glande endocrine =hormonii polipeptidici
b)substante biologice =kinine ,angiotensina
UREEA=se obtine in ficat din reactia NH3+CO2=uree=> functia urogenetica
=25mg%
In boli heptice cronice NH3 nu e convertit in uree devenind toxic explicandu-se astfel
fenomenele toxice ce insotesc insuficienta hepatica

ACIDUL URIC=din metabolismul acizilor nucleici si bazelor purinice

=3-5mg%
Creste la persoanele care consuma regimuri carnate (vanat, viscere de animale),la cele cu
guta, leucemie, poliglobulie, unele anemiisi in unele boli cu distructie tisulara.

CRATINA SI CREATININA = din metabolismul muscular

INDICAN = substanta toxica din metabolismul acizilor aromatici
Concluzie =substantele organice azotate neproteice au molecula mica si se elimina renal.In
insuficienta renala aceste substante nu se mai elimina iar concentratia lor in sange crestea
aparand UREMIA (fenomenele toxice din uremia nu se datoreaza ureei aceasta fiind
netoxica, ci celorlalti produsi ) Deasemenea acestea cresc in sange ori de cate ori se
intensifica catabolismul proteic (in stari febrile, hemoragii digestive, hipertiroidism).

ERITROCITELE

-celule incomplete, fara nucleu, nu pot sintetiza proteine, nu isi pot mentine forma si se
distrug usor.
-se evidentiaza sub forma unui disc cu marginile colorate si mijlocul transparent iar din
profil sub forma unui disc biconcav cu diametru de 7.2-7.4 microni.

Numararea -1.metode optice

2.metode electronice cu celoscopul

Valori normale -barbat-5-5.5 mil\mm3

-femeie-4.5-4.8 mil\mm3
-la nou-nascut-5-5.5 mil\mm3

Variatii fiziologice –cresteri-la barbat > ca la femeie→datorita interventiei hormonilor

sexuali masculini=testosteronul=anabolizant proteic ce determina
cresterea sintezei de proteine si implicit de eritropoetina ce stimuleaza
erittropoeza. Dovada acestui fapt este ca aceasta diferenta apare doar

8
 la pubertate.
-la nou-nascutul la termen= poliglobulia fiziologica ce apare
in primele zile cand copilul se alimenteaza putin si pierde lichide prin
transpiratii si urina( incapacitatea rinichiului de a concentra urina).
Dupa ziua 14 apare o anemie deoarece la nou-nascut persista
hemoglobina fetala ce are o afinitate > pentru oxigen decat cea
adulta. In luna 5-6 dupa nastere scade sinteza de Hb-fetala anemia
corectandu-se.
-la altitudine=hipoxia determina intensificarea eritropoezei
-in efort fizic=se antreneaza hematiile din organel de depozit
=vasodilatatie periferica=> creste permeabilitatea
vaselor pentru apa =>creste volumul globular
=>scade volumul plasmatic
-scaderi –dupa administrare de cantitati mari de lichide

Variatii patologice -cresteri-in poliglobulii(peste 6mil\mm3)-primare

-secundare –determinate de
boli ce induc hipoxie tisulara
-scaderi-in anemii(sub 4 mil\mm3)
-in functie de capacitatea functionala a maduvei rosii exista:
1.anemii regenerative(maduva intacta functional)
=induse de hemoragii si hemoliza
2.anemii hiporegenerative(maduva cu functionalitate redusa)
=a).substante ce afecteaza maduva(medicamente,solventi)
=b).carenta de Fe, proteine, vitamine
=c).dupa actiunea unor radiatii ionizante(rad X, radioterapie)

COMPOZITIA ERITROCITULUI
-62-64% apa
-36-38% reziduu uscat-28-32% hemoglobina
-restul = substante prezente in stroma eritrocitului

HEMOGLOBINA-are rol de transport -oxigen de la plamani la tesuturi

-CO2 de la tesuturi la plamani
-fragmenteaza sub actiunea substantelor acide sau bazice=> o molecula
de Hb este rupta in 4 fragmente, fiecare avand un Hem si un lant
polipeptidic=globina. Lantul poate fii de mai multe feluri(α,β,γ,Δ,ε,zeta)
-la adult HBa –are 2 lanturi α si 2 β (α2,β2)
-HB fetala –are 2 lanturi α si 2 γ (α2, γ2).Aceasta difera de cea adulta
prin faptul ca are o afinitate mai mare pt O2, are o rezistenta mai mare
la substantele alcaline si migreaza diferit. La nastere 80-90% este Hb
fetala. In luna 3-4 scade sinteza de lanturi γ si creste cea de lanturi β. In
jurul varstei de 1 an Hb fetala va reprezenta doar 1 % din total.
Persistenta Hb fetale toata voata da nastere unei boli numita talasemie
intalnita frecvent in tarile riverane Mediteranei (eritrocitele se distrug
usor determinand aparitia anemiei).

9
 CIRCUITUL Fe IN ORGANISM

Aportul zilnic de Fe=12-25 mg\24 ore din care se absoarbe -la barbat 0.6 mg\24ore
-la femeie 1.2mg\24ore
In alimente se gaseste sub forma Fe+3(feric) sau de hidroxid ferric, forme sub care
nu se poate absorbii. In prezenta HCl (dar si a acidului ascorbic si a cisteinei) in stomac
Fe+3 se desprinde din compusii ferici si este transformat in Fe +2(feros) forma sub care acesta
se poate absorbii in prima portiune a jejunului.
Factori -ce stimuleaza absortia - Fe+2 combinat cu - aminoacizi
- fructoza
- glucoza
-ce inhiba absortia -- Fe+2 combinat cu - H3PO4
- acid oxalic
- acid fitic
Absortia Fe este accelerata atunci cand se intensifica eritropoeza.

10
11
12
 - alta parte este transferata in mitocondrii
-iar alta parte este depozitata sub forma de feritina
In celulele mucoasei intestinale(cat si la nivelul ficatului) se gaseste o proteina
=apoferitina(cu rol de feroxidaza) care fixeaza Fe si se transforma in feritina.Cand toata
apoferirtina e saturate in eritrocit apar vezicule cu feritina =corpusculi feritinici. Prin
descuamarea enterocitului se pierd corpuscului prin materiile fecale.

Fe+2 ajuns in sange este rapid oxidat de ceruloplasmina si transfomat in Fe +3 singura forma
in care poate fii incarcat si transportat de transferina la organelle de depozit ( ficat splina
maduva rosie) si la organelle de utilizare ( maduva rosie hematoformatoare).

O parte din Fe de pe transferina este cedat macrofagelor din maduva, care il cedeaza
eritroblastilor, ce au la suprafata membranei receptorii si pot capta Fe (inclusiv de pe
transferina)

CARENTELE de Fe duc la anemie hipocroma

NECESITATILE - crescute la copil mic = necesar procesului de crestere
= necesar in sinteza de enzime care contin Fe
=necesar in sinteza de hemoglobina si mioglobina
- crescute la fete in timpul pubertatii
- crescute la persoanele care sufera sangerari repetate
In administrarea orala sau parenterala necontrolata de Fe cantitatea de feritina creste si
totodata se satureaza astfel ca excesul de Fe se depoziteaza sub forma de oxid
coloidal=HEMOSIDERINA. Acumulare de feritina si hemosiderina duce la aparitia
tezaurismozelor = HEMOCROMATOZA

13