P. 1
Pateu cu branza

Pateu cu branza

|Views: 1,158|Likes:
Published by Dragut Costi

More info:

Published by: Dragut Costi on Dec 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/28/2012

pdf

text

original

PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor profesionale Nivelul ii DOMENIUL : INDUSTRIA ALIMENTARA CALIFICARE :BRUTAR PATISER PREPARATOR PRODUSE FAINOASe

2009 - 2010

TEMA PROIECTULUI PATEURI CU BRÂNZĂ CUPRINS 2 .

.......…………………………………………… 2.................2. 2................. 2....8 Modelare…………………………………………………………..2 Materii auxiliare…………….. …....……………………………… 1. 2....2..2 Ouăle……………………………………………………………… 1...……… 1.....1 Reţatar…………………………………..ARGUMENT…………………………………………………….....2...2 Descrierea operaţiilor tehnologice………..............2 Prelucrarea aluatului…………………………………………. 2...1Materia primă: Făina………………. 2..2. TRANSFORMĂRI CE AU LOC ÎN 3................………........2 Nome de protecţie şi securitate în muncă....1 Sarea……………………………………………………………… 1.………………………… 2...2.1 Dozarea………………………………….....2... ………………………………...2...... 11 3..5 Împachetare………………………………………………………......……………… 8 2.3 Grăsimea ………………………………………………………… 1.6 Turare ………………......3 Defecte de fabricaţie………………………………………………… 13 Capitolul 4 – MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI IGIENĂ 4.. 4......1 Măsuri de igienă în unitatea de fabricaţie... Capitolul 2 – PROCESUL DE FABRICAŢIE AL SORTIMENTULUI “PATEURI CU BRÂNZĂ” 4 5 6 6 7 7 7 2....2. Capitolul 1 – CARACTERISTICILE MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE 1........2...2.4 Oţetul……………………………………………..1 Proprietăţi senzoriale……………………………………………….....2.. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………… 14 16 17 19 3 .....2 Transformări ce au loc în procesul de prelucrare al foietajului……................ …………………………………..... ANEXE…………………………………………………………………. 2.2..4 Adăugare de grăsimi…..2.7 Porţionare………………………………………………………… 2..3 Creştere………………………..…………………………………………... 11 3..9 Coacere…………………………………………………………… PROCESUL DE FABRICARE 9 9 9 9 9 9 9 10 10 10 Capitolul 3 – PROPRIETĂŢI SENZORIALE..

4 . iar mirosul characteristic umpluturilor utilizate. protide. gem sau marmelada. toate avand o valoare energetica ridicata. Produsele din foietaj sunt produse complexe ce se obtin prin combinarea foietajului crud sau copt cu materii prime sau semipreparate diferite. Aceste produse au o tehnologie specifica in functie de grupa de aluat de patiserie din care fac parte atat aluatul nedospit cat si cel dospit. Preparatele din foietaj. datorita continutului ridicat de glucide.Produsele din patiserie constituie alimente ce se pot consuma zilnic alături de celelalte produse alimentare. in urma procesului de finisare. ce îi furnizează organismului uman o parte din substanţele necesare activităţii vitale. Produsele se prezinta sub diferite forme. alaturi de cele din aluat fraged sau oparit. cu foietajul bine desprins in foi. cu suprafata lucioasa. cu gustul dulce si placut.pateurile in branza telemea. din grupa produselor de patiserie cu adaos fac parte si produsele din foietaj. respectiv cu branza. Din aceste motive m-am decis sa aleg ca tema de proiect fabricarea unui produs in foietaj. dupa umplutura folosita. se pot fabrica intr-un numar mare de sortimente. crema de vanilie. legume si fructe. cu aspect exterior atragator. vitamine si saruri minerale. rezulta preparate cu valoare nutritive mare. la care se adauga si calitatile gustative deosebite si posibilitatea de a putea fi servite atat ca gustare cat si desert. aluat simplu sau cu adaos. lipide. Preparatele din foietaj cu umplutura din branza sunt apreciate atat ca valoare energetica ridicata furnizata de foietaj cat si pentru valoarea nutritiva datorata proteinelor in branza. cu o valoare nutritive ridicată.

cat si neteda. Prin umezire faina capata culoarea aluatului si asa se diferentiaza mai bine. dupa indepartatrea marginiilor si indepartarea fainii de prisos se preseaza cu o spatula si se diferentiaza mai bine cu taratele. Tipul fainii este reprezentat de continutul ce cenusa x100. Fainurile obtinute prin macinarea graului pot contine un continut diferit de tarate si de gradul de extractie. O alta metoda este metoda colorimetrica ce se bazeaza pe proprietatea fainii de a reflecta alumina.1 Materia primă: Faina Faina este materia prima principala si este de trei feluri:  neagra. b) FINETEA SI GRANULOZITATEA Faina poate fi fina. pe o lopetica de lemn se intinde 5g de faina de examinat intr-un strat dreptunghiular si alaturi o cantitate de faina etalon corespunzatoare fainii de examinat. moale sau grisata (aspra). deoarece gradul de finite al fainii influenteaza modul cum se desfasoara in aluat procesele 5 . atat in stare uscata.  alba. Comparatia se face atat la lumina confuza cat si la lumina directa. introducand lopetica usor inclinata intr-un vas cu apa rece aproximativ 1 minut pana cand nu se mai formeaza bule de aer. Aceasta proprietate a fainii este importanta pentru procesul de panificatie. Gradul de extractie reprezinta o cantitate de faina de un anumit fel ce se extrage din 100 kg de grau cu greutatea hectrolictica 75 kg. Proprietatile fizice ale fainii si determinarea lor este: a) CULOAREA-se determina prin metoda PEKAR. atat culoarea aluatului cat si diferitele impuritati.  semialba.CAPITOLUL 1 Caracteristicile materiilor prime si auxiliare ce intra in fabricarea sortimentului PATEURI 1.

o pentru a imbunatatii calitatea gluentului. 1. 6 . benzina). Mirosul se determina frecand in palma o cantitate de faina si apoi se miroase. characteristic de cereale. Astfel. nu opune rezistenta la rupere.2 Materii auxiliare 1. biochimice. dar se admit nuante cenusii si puncte negre. o umeda 15 %. sau se introduce intr-un pahar cu apa la 55-60 C se acopera 5 minute cu sticla de ceas si apoi se miroase.2. precum si proprietatile fizice ale aluatului. faina prea fina.fizico-chimice. putand depista si eventualele impuritati minerale prin scrasnetul caracteristic. daca este pastrata la un loc cu produse cu miros greu (ex. amestecata cu apa. calitatea si randamentul fainii. Pentru determinarea gustului se mesteca o cantitate mica de faina. o medie 14. placut dulceag.1 Sarea (NaCl) a ) SCOPUL o pentru imbunatatirea gustului. insa se inmoaie repede si are o porozitate redusa. c ) MIROSUL FAINII Faina normala are miros placut. e) UMIDITATEA Este importanta din punct de vedere al calitatii randamentului o uscata 14. coloidale. Daca este acru sau amarui arata ca faina este alterata.5-15 %. formeaza un aluat de consistenta tare. o o d) GUSTUL FAINII placut. Faina fiind un produs higroscopic. b) CULOAREA Sarea trebui sa fie alba. Aluatul fara sare este foarte moale si alifios.5 %. Mirosul de mucegai sau alt miros strain denota ca faina este alterata sin u se poate folosii.

imbogatirea valorii nutritive alimentare si a calitatii produselor Pentru grasimi se verifica: . gustul si culoarea. ouale cele proaspete raman la fund. 7 .c) GUSTUL Normal de sarat. Scopul folosirii grasimii este: .3 Grasimea • Ulei. In ultima vreme se tinde la inlocuirea grasimilor clasice cu unele sorturi speciale perntru panificatie sau cu emulsii concentrate de grasimi. • Margarina. Daca introducem in solutie de sare cu concentratie de 10 % sare. mirosul. 1.2 Ouale Greutatea unui ou se ridica la 53g.2.2. si daca se intuneca culoarea inseamna ca are substante organice in ea. iar impuritatra se verifica astfel: . o 59 % albus.4 Otetul Este folosit in cantitati mici si se adauga pentru a marii porozitatea aluatului. • Unt.aspectul.se incalzeste o cantitate de 100g sare. 1. o 15 % coaja. Daca sunt vechi plutesc la suprafata iar daca sunt foarte vechi se ridica imediat la suprafata.2. Proprietatile organoleptice ale grasimilor se confrunta cu normele de vigoare. 1. o 30 % galbenus.

se ung cu oul (1buc) la suprafata. Se impatureste foietajul in doua.1 REŢETA Sunt preparate din foietaj si umplutura de branza. realizand pateul. 8 . Se indeparteaza surplusul de faina si se taie cu cutitul incalzit direct la flacara. Umplutura se pregateste cu putin timp inainte de utilizare. sare 5g) preparatul se intinde in grosime de 0. Se servesc calde la gustare. 1 ou. Umplutura se obtine omogenizand branza telemea (100g). Se aseaza pe tava stropita cu apa. in 10 dreptunghiuri de 6x6cm.5cm. otet 5ml. 15g faina).CAPITOLUL 2 Procesul de fabricatie al sortimentului „Pateuri cu brânză” 2. In mijlocul fiecarei bucati se aseaza umplutura (telemea 100g. potrivind consistenta cu 15g faina. cu grisul (50g fiert si temperat) sau cu branza dulce de vaci (50g) si un ou. Foietajul ( unt 280g. si se coc la 250 C. branza de vaci 50g.

4 Adaugarea de grasimi: aluatul se intinde in forma de romb. lasandu-I mijlocul mai gros. care are aceiasi consistenta cu aluatul. cu temperature de 15-17 C si numai pe mese cu blat de lemn. timp in care se si subtiaza. Deasupra se aseaza grasimea. gluentul devine elastic. 2.2. asa incat fiecare4 bucata de aluat sa fie intinsa de patru ori si impaturita de fiecare data in patru. grasimea sa aiba aceiasi consistenta cu aluatul.2.2. 2. sa I se inlature complet apa sis a fie modelat cu ajutorul fainii in forma de paralelipiped. Aluatul sa se cresteze dupa omogenizare sis a se lase sufficient in repaus. la temperature de 0-4 C.2. acoperit cu un prosop umed. 9 . 2. indepartand surplusul de faina folosit la intindere si apoi se impatureste in patru (efectuand astfel prima turare). Sub actiunea enzemelor de faina.3 Cresterea: fiecare bucata de aluat se cresteaza la suprafata cu ajutorul cutitului (in forma de X).2 Descrierea operaţiilor tehnologice 2. pentru a usura procesul de turare.2. pentru repartizarea grasimii in strat uniform in interiorul aluatului. Repausul dureaza 20-30 minute (cand cedeaza cu usurinta la intindere). Aluatul sa se intinda in forma de romb.1 Dozarea inseamna cantarirea materiilor prime si auxiliare. Dupa prepararea aluatului urmeaza divizarea in bucati de maxim 1kg. 2. dupa care se repeat operatia de intindere si impaturire in patru inca de trei ori la intervale de 30 minute. Se acopera cu un tifon umed (pentru a nu prinde crusta) si se lasa in repaus pentru a-si recapata elasticitatea necesara procesului de prelucrare ce urmeaza. acoperind grasimea. fara a se lasa portiuni neacoperite. prin framantare normala.5 Impachetarea: colturile de romb se pliaza din sensuri opuse. avand mijlocul mai gros.2. Se intinde apoi cu merdeneaua sau se introduce la laminar pana se asigura grosimea de 1cm.2. Foaia obtinuta se perie bine cu borfasul la suprafata.2 Prelucrarea aluatului: sa se faca in camere speciale. Aluatul divizat se modeleaza in forma rotunda. 2.6 Turarea: aluatul format din coca si grasime se preseaza usor cu medeneaua. Se lasa la rece minimum 30 minute.

2. Se reduce apoi temperatura la 180 C.2.2. pentru a asigura topirea grasimii din aluat si taierea unuforma. mentinand in felul acesta grasimea in interiorul preparatului si formarea rapida a vaporilor necesari procesului de desprindere in foi. 2. in functie de natura preparatului.9 Coacerea: se realizeaza la inceput la temperatura de 220-250 C pentru a asigura gelificarea rapida a amidonului coagularea proteinelor aflate la exteriorul preparatului. 10 . se face cu cutitul bine incalzit direct la flacara. asezandu-se direct pe tava stropita cu apa rece. • mentinerea dimensiunilor preparatelor.2.7 Portionarea aluatului: indifferent de preparatul la care se utilizeaza.2. asigurand coacerea uniforma.8 Modelarea: se realizeaza manual. Stropirea tavii cu apa are ca scop: • grabirea procesului de desprindere a foii.

Este nedospit si se obtine printr-o tehnologie speciala. Afanarea aluatului se realizeaza sub presiunea vaporilor de apa ce se formeaza in timpul coacerii prin evaporarea apei incorporate in procesul de framantare. margarina. 11 . transformari ce au loc in procesul de prelucrare a foietajului 3. componentele solubile intra in procesul solubilizare.sub actiunea apei. are loc: A. plantol sau in amestec).ca urmare a combinarii fainii cu solutia care favorizeaza patrunderea apei intre particulele de faina. In timpul framantarii. elastic si deschis la culoare. Modificarea proteinelor. au loc o serie de transformari care incep inca din faza de obtinere a aluatului. 3. sa fie bine legat .  hidratarea substantelor proteice prin osmoza (75%) sau absortie (25%) .  solubilizarea componentelor .2 Transformari ce au loc in procesul de prelucrare a foietajului In procesul de obtinere al foietajului. FAINA utilizata trebuie sa aiba un grad de extractie de 30% si un continut de gluent umed intre 24-32%. Fragezimea aluatului trebui sa fie mare si se realizeaza daca se respecta fazele de obtinere si calitatea alimentelor.1 Proprietăţi senzoriale FOIETAJUL: Este aluatul in compozitia caruia sunt cuprinse un numar redus de componente: faina si grasime semisolida (unt.CAPITOLUL 3 Proprietăţi senzoriale. astfel: 1. Prin aceasta tehnologie se urmareste ca. dupa coacere aluatul sa se desprinda in mai multe foi suprapuse.

In procesul de coacere. aromei gustului. Formarea straturilor alternative de aluat si grasime.  bulele de aer inglobate in procesul de framantare si turare. Cresterea elasticitatii aluatului. Gelificarea amidonului.  prin framantare creste cantitatea de glucide solubile in apa. se dilate sub actiunea caldurii. etc. elasticitate necesara procesului de prelucrare. C.  stabilizarea elasticitatii si a rezistentei aluatului – umflarea suficienta a proteinelor depilierea lor.  sub influenta enzimelor din faina are loc cresterea elasticitatii gluentului. 4. 3. sub actiunea caldurii. Formarea culorii. Modificarea amidonului  cresterea cantitatii de glucide solubile. care impreuna formeaza gluentul. 12 .  prin procesul de turare. formarea gluentului – solubilizarea componentelor favorizeaza umflarea gliadinei si a gluteninei. D. are loc: A. ca urmare a framantarii. Cresterea in volum a foietajului.  Apa care se evapora lasa in locul ei spatii goale. favorizand departarea unei foi de cealalta. are loc suprapunerea repetata la aluat si grasimi. In timpul procesului de turare. are loc: A. asigura aluatului rezistenta si elasticitate. favorizand cresterea preparatului in volum. mentinerea formei . are loc: A. 2. Desprinderea aluatului in foi. B.  apa din aluat. influentand pozitiv cresterea in volum. Numarul acestor straturi depinde de felul impaturirii. favorizand ulterior gelificarea amidonului. Aluatul isi pierde plasticitatea si incepe fixarea structurii. In timpul repausului.  incalzirea foietajului creeaza conditii optime amidonului pentru a absorbi apa legata prin absortie in timpul framantarii si a celei eliberate din proteine. In aceste spatii se imbiba grasimea. se transforma lent in vapori care se elimina in mod treptat. B.

baclavalei. Inainte de servire suntasezate pe hartie alba groasa. grosimea nu repartizeaza uniform. pentru absorbi o parte din grasimea aflata in exces. dandu-i culoare Aroma si gustul se formeaza in urma transformarilor fizice si chimice care au loc pe parcursul intregului process tehnologic. se introduce din nou la copt. Grasimea are consistenta diferita de a se aluatului. etc. cu apa. Nu s-a asigurat racirea corespunzatoare. se Grasimea nu a fost omogenizata inainte de a se combina cu aluatul. Lasa urme de grasime pe Tava a fost unsa cu grasime si nu stropita mana. aluatul isi modifica consistenta La primul tur aluatul rupe. Se pot prevenii. Foietajul a fost ambalat in stare fierbinte. Daca defectul se poate observa inainte de racirea completa. CAUZE Faina nu a fost de calitate corespunzatoare.3 Defecte de fabricatie a “PATEULUI CU BRÂNZĂ” si masuri pentru prevenirea lor DEFECTE Dupa combinarea cu grasimea. 13 . nu s-a indepartat excesul de apa din grasime . Nu s-a asigurat temperatura de coacere (250 C) Dupa coacere prezinta aspect turtit insufficient crescut. Coacerea s-a facut la o temperature sub 250 C. Temperatura de coacere a fost prea mare in prima faza. Dextrinele se dizolva sub actiunea vaporilor de apa si se ridica la suprafata preparatului. Faina a avut un gluent slab. Se pot prevenii aceste defecte. Nu s-a indepartat excesul de faina folosita pentru turare. care nu a rezistat la presiunea vaporilor. sub influenta temperaturii se formeaza dextrina si caramelizarea glucidelor. Temperature camerei in care se lucreaza depaseste 20 C REMEDIERI Nu se poate remedia decat atunci cand este de vina temperature de lucru. in celelalte situatii se pot prevenii defectele. 3. Nu s-a respectat reteta. Alimentele de calitate necorespunzatoare. Un asemenea foietaj se foloseste numai pentru obtinerea foilor destinate prepararii cremsnitului milles feuilles. Insuficient copt la mijloc Nu s-a respectat timpul de coacere.

pentru o buna circulatie a aerului si prevenirea infestarii.5%) la temperature de 35-45 C. 14 . Materiile prime (drojdie. Ouale vor fi pregatite in camere separate. lapte.CAPITOLUL 4 Masuri de tehnica a securitatii muncii si masuri de igiena 4. fiind interzisa categoric folosirea celor de rata. oua) vor fi depozitate in camere frigorifice (+4 C). clorura de var 2% timp de 5 minute si apoi se clatesc. apoi se trec printr-o solutie. Toate materialele ambulate in saci vor fi depozitate pe gratare cu stive cu o distanta intre ele de minim 75cm. Regimul igenico-sanitar al procesului tehnologic si al produselor conform normelor tehnice de igena. trebuie sa fie asigurate conditii corespunzatoare de depozitare si de indepartare a rezidurilor. care se refera la urmatoarele:  materiile prime si materialele participante la procesul de productie trebuie sa corespunda prescriptiilor sanitare prevazute in standardele in vigoare. A. Se folosesc exclusive oua de gaina. a utilajelor si materialelor pentru producti:. In salile de fabricatie se vor folosii instalatii de aspiratie pentru eliminarea depunerilor de praf.  incaperile pentru depozitare trebuie sa fie bine uscate si neinfestate. Teritoriul unitatii trebui sa fie bine intretinut si in cea mai buna stare de curatenie. Intretinerea igenica a spatiilor tehnologice. Ouale se pun la inmuiat intr-un vas cu solutie alcalina (0. pentru asigurarea unor conditii de igiena speciale. grasime.1 Masuri de igienă: Pentru a prevenii dezvoltarea mustelor si a rozatoarelor. care pot fi in mod natural cu germeni capabili de productia toxiinfectiilor.

prepara.incaperile de productie trebuie sa fie amenajate in asa fel incat sa asigure un circuit continuu al produsului de la material primara la produsul finit. . C. . pentru a permite spalarea lor. . pardoseala va fi neteda.spalarea mainilor cu apa si sapun. in scopul asigurarii conditiilorigenice de fabricatie a produselor. fara incrucisari ale procesului tehnologic. . Personalul din unitatile de productie are obligatia de a se supune unor reguli stict obligatorii.2 PROTECTIA MUNCII 15 . Echipamentul de protectie sanitara a produselor purtat de muncitori trebui sa fie curat si bine ingrijit. B.spalarea se va face ori de cate ori este necesar si va fi urmata de o dezinfectie cu o solutie de var (5%). pentru a asigura scurgerea apei de spalare si a rezidurilor lichide.peretii se vor acoperii la o inaltime de 1.sanitare: .se va asigura o iluminare suficienta a incaperilor si o temperature si ventilatie corespunzatoare. taierea unghiilor scurt si strangerea parului sub boneta sau basma alba.6-1.1%. . impermeabila.intretinerea curateniei in spatiile social-sanitare se va asigura de alt personal de intretinere decat cel pentru intretinerea curateniei in sala de fabricatie. transporta sau ambaleaza produse alimentare sau vin in contact cu utilajele folosite. 4.Cerintele igenico-sanitare privind personalul: Personalul din unitatile de productie are obligatia sa se supuna unor reguli de ordin strict obligatoriu in scopul asigurarii conditiilor igenice de fabricarea produselor. Intretinerea spatiilor social. usor de spalat. cu inclinare corespunzatoare.cedarea componentilor chimici. Personalul din unitatile de productie care manipuleaza. urmata cu apa clorinata 0. este obligat sa respecte masurile de igiena personala. Angajarea si admiterea la locul de munca se va face numai dupa efectuarea examenelor medicale si de laborator.. fizico-chimice sau valoarea nutritive a produsului ambalat prin.8 m. . D. Intrtinerea igenica a ambalajelor si mijloacelor de transport: Ambalajele folosite in productie trebuie san u influenteze caracteristicile organoleptice.inlaturarea mirosurilor particulare.

iar stivuirea navetelor va asigura stabilitatea lor atat in stare de repaus cat mai ales pe timpul manipularilor.aszarea in stive a materiilor prime si auxiliare se va face respectand inaltimea ce asigura stabilitatea stivelor. ANEXE 16 . La depozitarea si pregatirea materiilor prime: . . .rzervarea culoarelor de latime corespunzatoare pentru efectuarea manipularilor in conditii de securitate a muncii. . .masina de divizat si de modelat se va curate numai la terminarea lucrului si scoaterea de sub tensiune. respective fiecarui loc de munca.Pentru ca oamenii sa-si desfasoare activitatea in bune conditiuni trebuie sa aiba conditii corespunzatoare.intalatia de topit grasimii. . .muncitorii vor purta halite sau bluze incheiate complet iar manecile stranse cu elastic sau nasturi si se va evita apropierea de organele in miscare ale masinilor ce nu pot fi protejate cu aparatori. incat sa fie prevenite accidentele si inbonlavirile profesionale. cuvele de malaxor se vor manipula numai prin impingere cu exceptia cazurilor cand se scot din dispozitivul de fixare la malaxor.ambalarea mecanizata a produselor se va face astfel incat sa se evite blocarea spatiului din jurul masinilor cu ambalaje sau produse ori alte obiecte. se va face astfel incat sa nu se depaseasca marginea acestora.arzatoarele si injectoarele trebuie sa fie numai de tipuri standardizate. In vederea asigurarii unor astfel de conditii s-au stabilit norme specifice procesului tehnologic. si nu necesita efort deosebit pentru manipulare. . si omologate si se vor exploata numai de catre personal calificat sau instruit in acest sens. . malaxoarele cu functionare periodica vor fi folosite numai cu aparatori impotriva accidentelor si dup ace cuva sa cuplat correct puse la sistemul de antrenare. .la prepararea aluatului.la depozitarea si livrarea produselor si asezarea produselor in navete.descongestionarea cailor de acces. . . Cablul de alimentare cu energie va avea invelisul exterior integru. de batut oua se vor folosii incat sa nu se produca scurgeri ale continutului pe pardoseala spre a evita accidentarea prin alunecare.cernatoarele vor supraveghea cu atentie si nu se va indeparta gratarul de protectie din palnia de alimentare.instalatiile de laminare vor functiona numai cu gratare de protectie incat muncitorii san u poata sa introduca mana intre tavalugi.

Utilaje folosite la obtinerea foilor de foietaj Cuptor Masina de laminat aluatul Malaxor 17 .

Realizarea preparatului “ Pateuri cu umplutura de branza” 18 .

PEDAGOGICA BUCURESTI 2003. ED.  “TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE PATISERIE” CLASELE a-X-a.ING. MANAILESCU ANGELA.  19 . EDITURA BUCURESTI 2003. a-XI-a. DR.“UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PANIFICATIEI SI PRODUSELOR FAINOASE”. MOLDOVEANU GHEORGHE. NICULAE EUGENIA. NICULESCU NICOLAE. NICULESCU NICOLAE. DRAGOI MARIANA. ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA 1990. a-XII-a.  “UTILAJUL SI TEHNOLOGIA PANIFICATIEI SI PRODUSELOR FAINOASE”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->