Sunteți pe pagina 1din 3

PATOLOGIA FICATULUI HEPATITA ACUTA

DEFINITIE: proces inflamator acut, difuz, al parenchimului hepatic, asociat cu necroze hepatocitare.
ETIOLOGIE:
-infectioasâ: de obicei viralâ -toxicâ: alcoolicâ, medicamentoasâ
- ischemicâ: în hipotensiune arterialâ severâ
HEPATITA VIItALA ACUTA: produsâ de virusuri hepatotrope (A, B, C, D, E,G) sau de a(te virusuri
(Ebstein-Barr, citomegalovirus etc).
Transmiterea se face pe cale orala (in hepatita cu virus A), pe cale parenteralâ (transfuzii de sânge,
tratamente injectabile sau stomatologice), sau prin contact cu sânge sau secretii contaminate cu
virus.
Morfolopatologic: infiltrat inflamator cu celule mononucleare; balonizari si necroze hepatocitare; nuclei
hepatocitari picnotici (corpi acidofili).
Simptome:
-sd. dispeptic hepato-biliar
-sd. febril pseudo-gripal -sd. astenic
-sd. dureros abdominal (hepatalgv) Examen obiectiv:
• icter rubin, cu urini hipercrome si scaune hipocolice
• hepatomegalie dureroasa
• splenolegalie (20% de cazuri) Explorari paraclinice:
• sd hepatocitolitic: transaminaze serice > 100 UI;
• sd bilioexcretor: cresterea bilirubinei serice si a fosfatazei alkaline; cresterea bilirubinemiei
depaseste cresterea fosfatazei alcalin. • Markeri virali:
o Hepatita A: creste titrul anticorpilor antivirali ( in faza acuta - de tip IgM; dupa 2-3 luni - de tip
IgG).
o Hepatita B- cresterea anticorpilor anti-HBC, urmata de aparitia Ag HBs in ser.
o Hepatita C- tehnici care evidentiaza ARN viral.
o Hepatita Delta- cresterea anticorpilor anti-virus delta, de obicei asociata cu disparitia AgHBS din
ser.
o Hepatita E: teste serologice recent introduse.
Evolutie:
• V indecare
• Complicatii: hepatita acuta fulminanta, hepatita cronoca pesistenta, hepatita cronica activa, ciroza
hepatita.
HEPATITA CRONICA
DEFINITIE: boalâ inflamatorie difuzâ a parenchimului ficatului, cu durata de peste 6 luni,
demonstrabilâ prin teste functionale hepatice care se mentin alterate. CLASIFICARE ETIOLOGICA:
1. 90%: VIRALA ( tip HBV, HCV sau HDV)
2. AUTOIMUNA (IDIOPATICÂ) : cu auto-anticorpi 3. TOXICA:
-alcoolicâ
-profesionalâ (tetraclorura de carbon, insectofungicide) -medicamentoasâ: metildopa, oxifenisatin,
nitrofizrantoin, izoniazida. 4. CAUZE EREDITARE:
- tezaurismoze: hemocromatoza, boala Wilson; - deficitul de alpha-1 antitripsinâ.

CLASIFICARE EVOLUTIVA:
- HEPATITA CRONICA PERSISTENTA (30%)
- HEPATITA CRONICA AGRESIVA (70%), CU MARICERI VIRALI (HBV, HCV) PREZENlf I SAU
ABSENŢI.
HEPATITA CRONICA PERSISTENTA
DEFINITIE: formă benignă de evolutie a hepatitei cronice, care nu evoluează niciodată spre ciroza
hepatică.
ETIOLOGIE: de obicei virală sau toxică.. MORFOPATOLOGIC:
Macroscopic: ficat de dimensiuni normale sau usor crescute, cu suprafata neteda, culoarea
nemodificata.
Microscopic:
• Necroze hepatocitare izolate, leziuni distrofice moderate.
• Infiltrat inflamator exclusiv in spatiile portale; predomina limfocitele.
• Fibroza exclusiv in spatiile portale; este discreta.
• Arhitectonica lobulara: nemodificata. CLINIC:
SIMPTOME FUNCTIONALE: absente sau discrete • sd. astenic;
• sd. dispeptic hepato-biliar
EXAMEN OBIECTIV: date normale sau hepatomegalie discretă: • -consistentă normală sau usor
crescută
• -suprafata regulată
• -marginea inferioară rotunjită • -usor sensibilă
PROBE BIOLOGICE:
• -sd. hepatocitolitic: transaminazele serice crescute (de 2-5 orU valorile normale)
• -sd. hepatopriv: indice protrombină=70%, necorectat de test Koller • -sd.inflamator absent (VSH şi y
- globuline normale)
• -sd. bilio-excretor : valori normale ale bilirubinei
• -teste de explorare globală hepatică: Clearance BSP= 7-11%; retentia BSP= 5-10%
• -teste etiologice: Atg HBs (+) uneori în cele post-virale EXPLORARI PARACLINICE:
Ecografia abdominală: hepatomegalie cu structură omogenă
Scintigrama hepaticâ: hepatomegalie cu hipocaptare moderatâ, difuzâ, fărâ captare extrahepaticâ.
EVOLUTIE: benignâ (90-95%). Trecere spre hepatitâ cronicâ activâ (5-10%).
HEPATITA CRONICA ACTIVA Are 2 forme:
• forma Ag HBs pozitiva: apare in evolutia unei hepatite acute virale tip B si poate evolua spre
stabilizare sau ciroza hepatica.
• Forma Ag HBs negativa: apare mai ales la femei cu tulburari imunologice (auto-anticorpi): hepatita
cronica lupoida sau autoimuna. Clinic si morfopatologic se disting 2 tipuri:
Tip I (A): hepatita cronica moderat activa Tip II (B): hepatita cronica intens activa
Manifestari clinice: SIMPTOME FUNCTIONALE 1.Sd astenic
2.Sd dispeptic de tip hepatobiliar SEMNE OBIECTIVE
1. Sd icteric intermitent
2. Sd cutaneo-mucos (in forma intens activa): • Pete rubinii (rubisuri), acnee, urticarie • Limba rosie,
depapilata
• Eritemul buzelor ("carminate") si al palmelor
o Stelute vesculare, venectazii
3.Sd hepatosplenomegalic:
o Hepatomegalie moderata, de consistenta ferma, cu marginea inferioara rotunjita, uneori ascutita;
suprafata neteda; sensibilitate dureroasa usoara.
o Splenomegalie de grad I sau II, de consistenta ferma, suprafata neteda, nedureroasa.
PROBE BIOLOGICE
1. Sd hepatocitolitic : transaminaze serice crescute > lOx valorile normale. 2. Sd hepatopriv: indice
protrombina - 70%, necorectat de testul Koller. 3.Sd inflamator: y-globulinele crescute (25-30%)
4.Teste de explorare globala hepatica: clearance BSP=7-11%; retentia BSP la 45 min=5-10%.
S.Teste imunologice:
o Markeri virali: Ag HBs, Ac anti-HBs, anti-HCV.
o Forma autoimuna: auto-anticorpi anti-LSP, anti-fibre musculare netede, antinucleari,
antimitocondriali etc.
6.Sd hematologic- in formele cu hipersplenism: anemie, leucopenie, trombocitopenie (pancitopenie).
EXPLORARI PARACLINICE
Ecografia abdominala: hepatomegalie cu structura usor neomogena, splenomegalie (in tipul IIB).
Scintigrama hepatica: hepatomegalie cu hipocaptare hepatica neomogena si captare splenica.
Laparoscopia si punctia biopsie hepatica: importante pentru diagnostic. Hepatita cronica moderat
activa (tip IA) Hepatita cronica intens activa (tip IIB) Macroscopic
Ficat mare, albicios, cu suprafata neteda Ficat mare, pestrit, cu suprafata fin granulara
Macroscopic
I. Necroze hepatocitare la periferia lobulului I. Necroze hepatocitare la periferia hepatic: "piece-
meal necrosis" lobulului hepatic ("piece-meal necrosis) si intre sp porte si venele centro-lobulare
("bridging necrosis").
2. Activitate inflamatorie portala moderata, cu 2. Activitate inflamatorie intensa portala
mononucleare care distrug membrana limitanta a (> 40% pironinofile) care distrug limitanta
lobulului si patrund si in interiorul lobulului si patrund in interiorul lobulului hepatic. hepatic.
3. Fibroza portala moderata 3. Fibroza portala intense, cu septuri conjunctive care invadeaza
lobulul hepatic.
4. Arhitectonica lobulara pastrata 4. Arhitectonica lobulara dezorganizata
HEPATITA ACUTA MEDICAMENTOASA
DEFINITIE: afectiune inflamatorie cronica a ficatului, cu caracter persistent sau activ, datorita actiunii
nocive a unor medicamente. Reprezinta = 10% din totalul hepatitelor cronice.
ETIOLOGIE:
• Medicamente cu actiune togica directa: efect previzibil si in relatie directa cu doza
(Paracetemol, Tetraciclina). • Medicamente cu reactie de idiosincrazie: efect de hipersensibilizare
indiferent de doza administrata (evolueaza ca
o hepatita acuta): anestezice, tuberculostatice, AINS, Amiodarona etc.
• Medicamente cu efect colestatic (produc leziuni ale cailor biliare intrahepatice):
anticonceptionale orale, hormoni anabolizanti, antitiroidiene.
• Medicamente ce produc reactii de auto-imunizare: Methyldopa, sulfamide.
HEPATOPATIA ALCOOLICA
Riscul de hepatopatie alcoolica: la un consum zilnic de alcool > 40g/zi la barbati, >20g/zi la femei,
timp de peste 5 ani.
Modificari hepatice induse de alcool: • Steatoza hepatica • Hepatita alcoolica acuta sau cronica
• Ciroza hepatica
Markeri cGnici ai consumului de etanol: venectazii pe pometi, conjunctive congestiona-te, tremuraturi
ale extremitatilor.
Markeri biologici ale hepatopatiei etanolice: Y-glutamil transpeptidaza crescuta, IgA crescuta, anemie
macrocitara.
Markeri morfologici ai hepatopatiei alcoolice:
• Lipodistrofie (hepatocite balonizate, încărcate cu grăsime care impinge nucleul la
periferie:"inel cu pecete".
• Corpusculi hialini Mallory (material eozinofil perinuclear)
• Fibroza pericentrolobulara.