Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE

Retele de senzori fara fir


in domeniul medical

Proiect
Sisteme Distribuite si Senzori Inteligenti

Student:
Adelina Vig
Master SIAPS - An 1
Timisoara
2010

CUPRINS

1. Introducere ............................................................................................................. 3
2. Caracteristici ale retelelor de senzori fara fir ......................................................... 5
3. Aplicatii ale retelelor de senzori fara fir ................................................................ 8
4. Retele de senzori fara fir folosite in domeniul medical ....................................... 10
4.1 Context .......................................................................................................... 10
4.2 Perspective de dezvoltare .............................................................................. 11
4.3 Scenariu mobil in domeniul medical ............................................................ 12
4.4 Beneficiile solutiilor mobile in domeniul sanatatii ....................................... 13
5. WWBAN – retea de senzori fara fir atasata utilizatorului ................................... 14
5.1 Arhitectura WWBAN ................................................................................... 14
5.2 Scenarii tipice pentru utilizarea WWBAN ................................................... 15
6. Caracteristici necesare pentru senzorii medicali fara fir ...................................... 17
7. Retele de senzori wireless pentru un sistem inteligent de monitorizare si ingrijire
la domiciliu .......................................................................................................... 18
7.1 Necesitati ale modelelor medicale aplicate in practica ................................. 19
7.2 Caracteristicile generatiilor viitoare de siteme de ingrijire la domiciliu ....... 19
7.3 Exemple de situatii in care WSN aduce contributii majore .......................... 20

Bibliografie .......................................................................................................... 22

2
1. Introducere

Retelele de senzori fara fir (WSN) vor constitui o parte integranta a vietii noastre
in viitorul apropiat. Se pot dezvolta o larga diversitate de aplicatii, bazate pe capacitatea
mecanismelor de a extrage informatii din mediul inconjurator, de a le procesa si de a le
utiliza. Dincolo de motivatia proiectelor de cercetare initiale, interesul pentru retelele de
senzori devine din ce in ce mai mare si varietatea domeniilor in care isi gasesc aplicatii
este imensa. Un set de trasaturi cheie ale acestor retele il constituie necesitatea
autoconfigurarii si autointretinerii, precum si lipsa extrema a resurselor in ceea ce
priveste energia, puterea procesorului, memoria etc. In acest context, devine destul de
dificila furnizarea de solutii eficiente, datorita constrangerilor severe. [1]
O retea de senzori este compusa din elemente dotate cu capacitati de masurare,
computationale si de comunicare, oferind posibilitatea unui administrator de a
instrumenta, observa si reactiona la evenimente si fenomene detectate intr-un anumit
mediu.
Antrenate de dezvoltarile din domeniile microsenzorilor si retelelor fara fir,
retelele de senzori fara fir devin disponibile pentru foarte multe aplicatii comerciale si
militare cum ar fi monitorizarea mediului si factorilor inconjuratori (trafic, securitate),
detectia si diagnosticarea in domeniul industrial (fabrici, instalatii), monitorizarea
infrastructurilor (retele de putere, distributia apei, deozitare de deseuri) si culegerea
datelor de pe teatrele de operatiuni.
Domeniul retelelor de senzori fara fir deschide de fapt noi directii de cercetare
care includ: controlul senzorilor, functiile acestora, urmarirea si localizarea, fuziunea
datelor manipulate, baze de date distribuite, protocoale de comunicatie, date despre zona
de acoperire, conectivitatea retelei, resursele energetice critice, capacitatea si timpul de
viata a retelei, arhitectura si metodologia de proiectare hardware si software. Mai mult,
trebuie luate in considerare eficienta, costul, robustetea, autoconfigurarea, toleranta la
avarii, oportunitatea utilizarii, durata de exploatare a retelei.
Mediile inteligente reprezinta urmatorul pas evolutiv de dezvoltare in constructii,
utilitati, industrie, automatizarea sistemelor de transport, precum si a locuintelor proprii.
Ca orice organism dotat cu sensibilitate, mediul inteligent se bazeaza in primul rand pe
date din lumea reala obtinute prin intermediul senzorilor. [2]
Provocari: detectarea cantitatile relevante, monitorizarea si colectarea datelor,
evaluarea informatiilor, afisarea rezultatelor, stabilirea deciziilor si a functiilor de alarma.
Informatiile necesare sunt furnizate de retelele distribuite de senzori fara fir, care sunt
responsabile de detectie, precum si pentru primele etape ale ierarhiei de prelucrare.
Figura 1 arata complexitatea retelelor de senzori fara fir, care in general consta
dintr-o retea de achizitie de date si o retea de distributie de date, monitorizate si
controlate de un centru de management.

3
Figura 1. Retele de senzori fara fir
(Sursa [2])

In martie 2006, Agentia Europeana pentru Monitorizare, Evaluarea Structurala


si Control (European Network for Structural Assessment Monitoring and Control) a
organizat o intalnire in care si-a manifestat interesul in cercetarile in retelele de senzori
fara fir, planificand un calendar de cercetare, cu obiective ambitioase: crearea unei retele
de monitorizare structurala si a infrastructurii integrata la nivel european pana in anul
2020. S-au luat in considerare urmatoarele: [1]
 Elementele constitutive vor fi dezvoltate din sisteme izolate catre retele de senzori
integrate catre sisteme complet integrate. Senzori robusti, fiabili si ieftini vor
putea fi integrati oriunde;
 Metodologia se va dezvolta pornind de la metodele izolate, curente, spre metode
armonizate care permit integrarea mai multor surse de informare ajungandu-se in
final la metode standardizate deschise unei clase largi de utilizatori;
 Utilizarea tehnologiei, in prezent rezervata expertilor, va evolua spre utilizarea
uneltelor soft comune si va ajunge la software integrat open-source in fiecare
aplicatie care suporta luarea de decizii;
 Aplicatiile vor evolua de la proiecte izolate cu interese punctuale catre o integrare
interdisciplinara, ajungandu-se in final la o integrare completa, sistemul SAMCO
ajungand o parte a vietii cotidiene.
Prioritatile agentiei europene sunt: senzorii si retelele de senzori, cadrul
computational, structuri inteligente, siguranta si securitate, monitorizarea ciclului de
viata, evaluarea si analiza riscurilor.

4
Obiectivul de cercetare pentru retelele de senzori este realizarea de hardware
standardizat, pentru a se putea obtine informatie comparabila. Proiectul va dezvolta o
metodologie standard de aplicatie care va permite comparatia structurilor diferite.
Bazandu-se pe hardware-ul existent, conceptii inovatoare vor fi proiectate si testate, fiind
alese cele suficient de flexibile sa scaleze dezvoltarile ulterioare. Se doreste ca o unealta
digitala de verificare sa inlocuiasca verificarea vizuala actuala.
In plus se doreste dezvoltarea de infrastructuri fara fir cu o durata de viata indefinita,
capabila sa reziste in medii dure, de precizie mare, eventual fara necesitatea unei surse
interne epuizabile de energie pentru captarea de informatii si transmiterea acestora.

2. Caracteristici ale retelelor de senzori fara fir

Cercetarile initiale in domeniul retelelor de senzori fara fir au fost motivate, in


principal de aplicatii militare. Mai recent au fost identificate aplicatii civile numeroase
care pot beneficia de acestea: monitorizarea mediului inconjurator, agricultura, productia
si livrarea, sanatatea. Retelele pot fi construite si din noduri eterogene si mobile;
topologia poate fi la fel de simpla, asemeni topologiei stea; retelele pot folosi
infrastructuri de comunicatie deja existente. [1]
Dimensiunile importante ale spatiului de proiectare a retelelor de senzori fara fir:
Amplasarea retelei: amplasarea nodurilor senzor in spatiul fizic al mediului
inconjurator poate lua cateva forme. Nodurile pot fi amplasate aleator (de ex. parasutate
din avion) sau instalate deliberat in anumite puncte. Desfasurarea poate avea loc intr-o
singura faza initiala, sau poate fi un proces continuu, noduri senzor fiind amplasate pe
toata durata de functionare a retelei (pentru inlocuirea senzorilor defecti sau pentru
imbunatatirea rezolutiei).
Tipul de amplasare afecteaza de fapt proprietati importante, cum ar fi densitatea
de noduri de retea, localizarea acestora, dinamica retelei etc.
Mobilitatea: nodurile senzor isi pot schimba pozitia dupa desfasurarea initiala.
Mobilitatea poate fi rezultatul influentelor mediului inconjurator, cum ar fi vantul si apa.
Nodurile pot fi amplasate pe entitati mobile si chiar pot avea capacitatea de a se
autodeplasa. Poate fi deci un efect accidental sau intentionat (activ - autodeplasarea sau
pasiv – plasarea pe obiecte in miscare). Mobilitatea se poate aplica tuturor nodurilor sau
unor subseturi din retea. Gradul de mobilitate poate varia de la o miscare ocazionala cu
perioade lungi de imobilitate, la o miscare periodica sau constanta.
Mobilitatea are un puternic impact asupra gradului asteptat al dinamicii retelei, si
deci proiectarea protocoalelelor si algoritmilor de repartizare.viteza efectiva a miscarii
are impact asupra intervalului de timp in care nodurile sunt la o distanta la care
comunicatia e fiabila.
Cost, dimensiune, resurse si energie: in functie de cerintele particulare ale
aplicatiei, forma si dimensiunea poate varia foarte mult, de la dimensiunile relative ale
unei cutii de pantofi (pentru aplicatii meteo) pana la senzori MEMS, microscopici, pentru
aplicatii militare. Similar, costul unui nod poate varia de la cateva sute/mii de euro,
pentru retele cu numar redus de noduri extrem de capabile, pana la cativa centi pentru
retele cu noduri foarte simple.

5
Nodurile senzor sunt dispozitive autonome, iar energia disponibila alaturi de alte
resurse sunt limitate de dimensiuni si costuri. Dimensiunea variabila si constrangerile
legate de costuri rezulta direct din limitele intre care variaza energia disponbila (de
exemplu, dimensiunea, costul si densitatea energetica a bateriilor sau a dispozitivelor de
captare a energiei din exterior), resursele computationale, de stocare si de comunicatie.
Prin urmare, energia si alte resurse disponibile unui nod senzorpot varia de la un sistem la
altul. Resursele energetice pot fi stocate (de exemplu in baterii), ori pot fi captate din
mediul inconjurator.
Eterogenitatea: viziunile timpurii asupra retelelor de senzori au anticipat ca
acestea se vor constitui, in general, din dispozitive omogene, identice in mare masura din
punct de vedere hardware si software. Unele proiecte chiar au admis ca diferentele dintre
nodurile senzor sunt absolut imperceptibile, adica ele nu aveau nici macar adrese unice
sau ID-uri in implementarea lor hardware. Acest punct de vedere se baza pe observatia
conform careia nu se pot produce vaste cantitati de noduri senzor la costuri mici in alta
situatie decat cea precizata mai sus.
Cu toate acestea, in multe din sistemele prototip disponibile in zilele noastre,
retelele de senzori se constituie dintr-o mare varietate de dispozitive. Nodurile pot sa
difere in ceea ce priveste tipul si numarul senzorilor atasati; unele dintre ele pot avea o
putere computationala mai mare si astfel pot colecta, procesa si ruta date de la mai multe
alte noduri cu capabilitati mai limitate; unele noduri senzor pot fi echipate cu dispozitive
hardware speciale, cum ar fi sistemele de pozitionare globala (GPS - Global Positioning
System) care se comporta ca niste balize de localizare pentru alte noduri, deducand,
astfel, pozitiile acestora; alte noduri se pot comporta asemeni unor pasaje de trecere
pentru retelele de comunicatii cu raza mare de actiune (de exemplu, retelele GSM,
retelele satelitare sau internetul). Gradul de eterogenitate al unei retele de senzori este un
factor important din moment ce afecteaza complexitatea software-ului realizat pentru
nodurile de senzori si managementul intregului sistem.
Modalitati de comunicatie: pentru comunicatia fara fir intre nodurile senzor se
pot folosi cateva tehnici care au la baza undele radio, lumina difuza, undele laser,
cuplajele inductive sau capacitive si chiar sunetul.
Poate cea mai comuna modalitate pentru o astfel de comunicatie o reprezinta
undele radio, din moment ce acestea nu necesita un camp de vizibilitate directa, si
comunicatiile de raze peste medie pot fi implementate cu un consum de putere redus si cu
ajutorul unor antene de dimensiuni relativ mici (cativa centimetri in benzile de frecventa
uzuale de cativa gigahertzi). Utilizarea fasciculelor de lumina pentru comunicatii necesita
camp de vizibilitate directa si acestea pot interfera cu lumina ambientala sau lumina zilei,
dar permit folosirea unor transceivere de dimensiuni mai mici si cu un consum energetic
mai eficient decat in cazul comunicatiilor radio. "Smart Dust", de exemplu, foloseste
fasciculele laser in comunicatii. Cuplajele inductive sau capacitive functioneaza doar pe
distante mici, dar pot fi folosite pentru alimentarea unor noduri senzor. Cele mai multe
din sistemele pasive de identificare in radiofrecventa (RFID - Radio Frequency
Identification Systems) folosesc, de exemplu, cuplaje inductive. Sunetul sau ultrasunetul
sunt folosite, in general, in comunicatiile sub apa sau pentru masurarea distantelor bazate
pe dimensionarea timpilor de propagare. Uneori, un singur sistem de senzori, o retea de
senzori poate folosi modalitati diferite de comunicatie.

6
Modalitatile de comunicatie folosite influenteaza, desigur, proiectarea nivelului
MAC (Medium Access Control) si a protocoalelor de comunicatii, dar si alte proprietati
relevante pentru aplicatii.
Infrastructura: variatele metode de comunicatie pot fi folosite in diferite feluri
in scopul implementarii unei retele de comunicatii. Putem spune ca exista doua tipuri de
retele: pe de o parte, retelele care se bazeaza pe infrastructura, iar pe de alta parte, retelele
ad-hoc. in retelele bazate pe infrastructura, nodurile senzor pot comunica doar direct cu
device-uri care au functii de statii de baza. Comunicatia intre nodurile senzor se
realizeaza prin intermediul statiilor de baza. Daca exista mai multe statii de baza, acestea
trebuie sa fie capabile sa comunice intre ele. Numarul statiilor de baza depinde de raza de
comunicatie si de aria de acoperire a nodurilor de senzori. Retelele de telefonie mobila
constituie un exemplu pentru acest tip de retea.
In retelele ad-hoc, nodurile pot comunica unele cu altele direct, fara aportul
infrastructurii. Nodurile se pot comporta ca routere, transmitand mesaje, prin salturi
multiple, mai departe in numele altor noduri.
Din moment ce desfasurarea unei infrastructuri este un proces costisitor si
instalarea ei poate fi, deseori, greu realizabila, retelele ad-hoc sunt preferate in
majoritatea aplicatiilor. Cu toate acestea, daca o infrastructura este deja disponibila (de
exemplu, reteaua GSM), aceasta poate fi, de asemenea, utilizata pentru anumite aplicatii
ale retelelor de senzori.
Combinarea celor doua tipuri de retele, ad-hoc si bazate pe infrastructura, este
folosita, uneori, unde grupuri de noduri senzor sunt interconectate printr-o retea intinsa,
bazata pe infrastructura.
Topologia: o importanta proprietate a retelelor de senzori o reprezinta diametrul
fizic, care reprezinta numarul maxim de salturi dintre oricare doua noduri din retea. In
forma ei simplificata, o retea de senzori formeaza o retea cu un singur salt, in care fiecare
comunica direct cu oricare alt nod din sistem. Reteaua bazata pe infrastructura, cu o gura
statie de baza, formeaza o retea stea cu diametrul doi. Reteaua cu salturi multiple poate
forma un graf arbitrar, dar de cele mai multe ori ea este construita sub forma unei
structuri arborescente sau asemeni unei inlantuiri de topologii stea.
Topologia afecteaza multe din caracteristicile unei retele, cum ar fi timpul de
latenta, robustetea si capacitatea. Complexitatea routarii datelor si a procesarii depinde,
de asemenea, de topologie.
Acoperirea: raza efectiva de actiune a senzorilor atasati unui nod senzor
defineste aria de acoperire a acestuia. Acoperirea retelei masoara gradul de acoperire a
ariei de interes corespunzatoare nodurilor senzor. Cu o acoperire imprastiata, razletita,
doar unele parti din zona de interes vor fi acoperite. Dar cu o acoperire densa, zona de
interes va fi complet (aproape complet) acoperita de senzorii respectivi. Cu o acoperire
redundanta, insa, mai multi senzori acopera aceeasi locatie fizica. Gradul efectiv de
acoperire este, in principal, determinat de acuratetea observarii si de redundanta necesara.
Acoperirea poate varia in interiorul retelei. De exemplu, nodurile senzor pot fi
desfasurate mai dens in locatiile fizice de interes.
Gradul de acoperire influenteaza, de asemenea, algoritmii de procesare a
informatiilor. O buna acoperire este cheia catre sistemele robuste si poate fi exploatata
pentru a extinde timpul de viata a retelei prin trecerea nodurilor redundante in stare de
repaus ("sleep mode"), in scopul conservarii resurselor.

7
Conexiunile: raza de comunicatie si locatiile fizice ale fiecarui nod senzor in
parte definesc conexiunile unei retele. Daca exista permanent o conexiune in retea
(posibil cu salturi multiple) intre doua noduri oarecare, se spune ca este vorba despre o
retea conectata. Conexiunile pot fi discontinue sau intermitente daca reteaua este
ocazional partitionata. Daca nodurile sunt izolate in cea mai mare parte a timpului si intra
in raza de comunicatie a altor noduri, doar ocazional, vorbim despre o conexiune
sporadica. De notat ca, in ciuda existentei partitiilor, mesajele pot fi transportate peste
acestea cu ajutorul nodurilor mobile.
Conexiunile influenteaza, in principal, proiectarea protocoalelor de comunicatii si
a metodelor de colectare a datelor.
Dimensiunea retelei: numarul nodurilor constituiente ale unei retele de senzori
este, in general, determinat de cerintele relative la conexiunile retelei, la aria ei de
acoperire si la zona de interes. Marimea retelei poate varia de la cateva noduri senzor la
cateva mii sau chiar mai mult. Dimensiunea ei determina cerintele de scalare cu privire la
protocoale si algoritmi.
Timpul de viata: in functie de aplicatie, timpul de viata a unei retele poate varia
de la cateva ore la cativa ani. Necesitatea unui timp de viata cat mai lung are un mare
impact asupra gradului de eficienta energetica si asupra robustetii nodurilor retelei.
Alte cerinte asupra calitatii serviciilor: functie de aplicatii, o retea de senzori
trebuie sa fie capabila sa satisfaca anumite proprietati in ceea ce priveste calitatea
serviciilor (QoS - Quality of Service), aspecte cum ar fi cele legate de: functionarea in
timp real (ex. producerea unui eveniment trebuie raportata intr-un anumit interval de
timp), robustetea retelei (ex. reteaua ar trebui sa ramana operationala chiar daca anumite
erori, binedefinite, apar in functionarea ei), rezistenta la atacuri (ex. reteaua trebuie sa
ramana functionala in pofida unor atacuri deliberate), impotrivirea contra tentativelor de
acces nepermis (ex. entitati externe trebuie oprite in incercarea lor de a obtine accesul la
traficul pe retea), secretizarea prezentei (ex. prezenta retelei trebuie sa fie greu de
detectat). Aceste cerinte pot avea influente si asupra altor dimensiuni ale spatiului de
proiectare, cum ar fi acoperirea sau resursele retelelor.

3. Aplicatii ale retelelor de senzori fara fir

Pe langa necesitatea de a construi platforme pentru senzori ieftine, usor de


programat si de interconectat intr-o topologie de retea, este crucial pentru dezvoltarea de
aplicatii capacitatea platformei de a integra diferitele modele de senzori existenti pentru a
se putea forma nodul de colectare.
Pentru multi parametri fizici exista tehnologie de achizitie ce se poate adapta si
integra intr-un nod al unei retele de senzori wireless. Unele din cele mai populare
traductoare sunt cele de temperatura, umiditate, lumina din spectrul vizibil sau infrarosu,
acustice, de vibratie (de exemplu pentru detectarea perturbatiilor seismice), presiune,
senzori pentru diversi compusi chimici (gaze sau chiar solide – compozitia solului),
pentru tensiunile mecanice, traductoare de camp magnetic (pentru detectia vehiculelor),
potential chiar si radar. Exista, de asemenea si traductoare mai complexe ce se pot
imagina (ca o asociere de mai multe platforme integrate pe acelasi support).

8
Actionarile electrice (actuatoare) controlate prin intermediul unei retele wireless
de senzori nu au o gama la fel de larga de aplicatii. Tipic cu ajutorul lor se controleaza
dispozitive mecanice (servo mecanisme) sau contacte electrice prin intermediul unui
releu.
Pe baza acestor platforme care suprapun capabilitatile traductoarelor si
actionarilor cu un nucleu de procesare de date si transmitere a acestora se pot construi
multe aplicatii.
O scurta prezentare de scenarii ce pot beneficia de implementari ale unor retele
wireless de senzori va face evidenta dimensiunea vasta a spatiului de proiectare cat si
cerintele foarte diferite, dupa locatia retelei si destinatia acesteia:
 Reactie la dezastre:
Un scenariu tipic este detectia incendiilor din medii extraurbane: nodurile echipate cu
senzori de temperatura si cu software adecvat care le permite sa poata determina pozitia
proprie. Unele din aplicatiile de monitorizare a incidentelor au puncte comune cu aplicatii
de tip militar, senzorii din componenta nodurilor fiind proiectati sa detecteze miscarile de
trupe (in loc de incendii). Intr-o astfel de aplicatie, senzorii trebuie sa fie proiectati pentru
un cost minim, putand fi considerati de unica folosinta (numarul lor este mare, deci pretul
trebuie sa fie redus pentru a face sistemul fezabil). In aceste conditii, cerintele de
proiectare privind durata de viata a acumulatorului nu sunt foarte dure.
 Controlul mediului si evaluarea biodiversitatii:
Retelele wireless de senzori pot fi utilizate in controlul calitatii mediului. Un exemplu
legat de poluantii chimici este monitorizarea unei rampe de gunoi. Se poate da si
exemplul monitorizarii platoului marin (intelegerea fenomenelor de eroziune a acestuia
sunt importante pentru constructia de ferme eoliene maritime). Legat de controlul
ecologic este utilizarea retelelor de senzori pentru evaluarea numarului de specii de plante
si animale dintr-un habitat (maparea biodiversitatii)
 Cladiri inteligente:
Cladirile risipesc cantitati foarte mari de energie prin utilizarea ineficienta a surselor de
aer conditionat, ventilatie si controlul umiditatii (HVAC). Un sistem de inalta rezolutie,
in timp real pentru monitorizarea temperaturii, fluxului de aer, umiditatii si alti parametri
ai unei cladiri prin intermediul unei retele de senzori wireless pot creste semnificativ
confortul si scadea consumul de energie.
 Managementul locatiilor:
In managementul unor amplasamente ce cuprind mai multe cladiri, retelele de senzori
wireless au o larga gama de aplicatii. Exemple simple includ sisteme de identificare/acces
fara fir, personalul autorizat purtand cartele ce permit identificarea de catre retea (de cele
mai multe ori prin verificarea unei baze de date centrale). Acest exemplu se poate extinde
la detectia intrusilor: o retea de senzori pe o arie extinsa poate detecta si localiza pozitia
unui potential intrus si transmite pozitia acestuia personalului specializat (aceasta
aplicatie are multe in comun cu aplicatiile militare de urmarire). Un alt exemplu il
reprezinta folosirea unei retele de senzori intr-o fabrica chimica, pentru a sesiza eventuale
scurgeri potential periculoase.

9
 Supravegherea masinilor si mentenanta preventiva:
Exista mai multe directii investigate: Fixarea de noduri cu senzori in zone dificil de
investigat ale angrenajelor (de exemplu pe osiile trenurilor sau diferite sisteme
robotizate), senzori ce pot detecta modele de vibratie care indica necesitatea unor
reparatii. Se pot imagina usor si alte aplicatii asemanatoare.
 Agricultura de precizie:
Utilizarea retelelor wireless de senzori in agricultura permite irigarea si fertilizarea
precisa a culturilor prin plasarea de senzori de umiditate si compozitie a solului in lanuri.
Se considera ca este in general nevoie de un numar scazut de senzori (in jur de 1 la 100
m2). In mod similar se pot utiliza pentru controlarea daunatorilor sau pentru
monitorizarea sanatatii animalelor domestice.
 Medicina:
In mod similar se pot utiliza retele de senzori wireless in medicina. Exemple de aplicatii
se pot da de la monitorizarea pacientilor in unitatile de terapie intensiva, senzorii fiind
direct atasati de pacient (lipsa firelor fiind un avantaj considerabil), pana la
supravegherea pe termen lung a pacientilor si administrarea automata de medicamente,
sisteme de urmarire a cadrelor medicale si a pacientilor in spitale etc.
 Logistica:
In mai multe aplicatii de logistica, este convenabila echiparea diverselor marfuri cu
senzori simpli ce permit urmarirea lor in timpul transportului si faciliteaza indentificarea
inventarului in depozite.
 Telematica:
Aplicatiile de telematica sunt partial legate de aplicatiile logisticii, tratand insa
problemele asociate traficului rutier. Se doreste crearea unor “sosele inteligente” capabile
sa urmareasca conditiile de trafic si chiar sa interactioneze cu vehiculele transmitand
informatii despre accidente sau blocaje in trafic.

4. Retele de senzori fara fir folosite in domeniul medical

4.1 Context

Sistemele actuale de asistenta medicala – structurate si optimizate pentru a


reactiona la criza si pentru a gestiona bolile – se confrunta cu noi provocari: o crestere
rapida a persoanelor in varsta si o crestere a cheltuielilor de ingrijire a sanatatii. O suma
de peste 3000 de miliarde de USD este investita anual in sectorul medical la nivelul
intregului glob. Aceasta inseamna nu mai putin de 8% din PIB-ul insumat al tuturor
statelor de pe glob, in domeniul medical lucrand nu mai putin de 60 de milioane de
persoane. Rolul important jucat de tehnologiile informatice in domeniul medical este
ilustrat de cresterea pietei acestor solutii.

10
Potrivit firmei de cercetare Research & Markets, retele de senzori fara fir (WSN)
reprezinta un set de tehnologii emergente care vor avea efecte profunde intr-o serie de
aplicatii medicale, industriale, stiintifice si guvernamentale. Evolutiile recente in
domeniul tehnologiilor fara fir si fabricarea semiconductoarelor pentru senzori miniatura,
permit realizarea de retele de senzori fara fir mai mici si mai eficiente din punct de vedere
al costului, pentru un numar tot mai mare de utilizari. [3]
Perspectivele tehnologie WSN sunt puternice. Piata sistemelor de senzori fara fir
ar trebui sa creasca rapid in urmatorii 5 pana la 10 ani. Vanzarile de sisteme de senzori
fara fir ar putea ajunge la 5 - 7 miliarde dolari. Deoarece aceasta piata se dezvolta,
vanzarile se vor multiplica de la an la an, cu o rata de crestere preconizata de 40 sau 50 de
percent. Principalul motor din spatele cresterii viitoare a WSN este numarul extins de
aplicatii care sunt prevazute cu aceasta tehnologie.
Forrester Research estimeaza ca piata dispozitivelor destinate bolilor cronice din
SUA va creste pana la 3,8 miliarde dolari in 2010 si pana la 26 de miliarde de dolari
pana in 2015.

Figura 2. Dispunerea nodurilor WSN pe piata de asistenta medicala


(Sursa [3])

Graficul de mai sus arata cifrele prognozate de catre ON World cu privire la


desfasurarea de noduri WSN pe piata de asistenta medicala. Cele 2.3 milioane de noduri
estimate pentru anul 2010 reprezinta o acoperire de 5% a populatiei varstnice din
America de Nord si Japonia. In cazul in care piata potentiala include America de Nord,
Uniunea Europeana si Japonia, piata potentiala totala ar fi 87.8 milioane de oameni.

4.2 Perspective de dezvoltare

Se doreste restructurarea sistemului de sanatate prin gestionarea proactiva a


sanatatii, mai degraba decat a boalii, bazata pe prevenirea si depistarea precoce a bolii.
Sistemele portabile de monitorizare continua a sanatatii sunt o tehnologie cheie in
sprijinirea tranzitiei la asistenta medicala mai proactiva si la preturi accesibile.

11
Usor de purtat, sistemele de monitorizare a sanatatii permit unei persoane sa isi
monitorizeze indeaproape semnele sale vitale si datele obtinute in acest mod sa fie
folosite pentru a ajuta la a mentinea unei stari optime de sanatate. Daca sunt integrate
intr-un sistem telemedical, aceste sisteme pot alerta personalul medical atunci cand apar
schimbari care pun viata unui pacient in pericol.
Scenarii posibile:
- pacientii pot beneficia de monitorizare continua, pe termen lung, ca parte a unei
proceduri de diagnosticare
- se pot implementa scenarii optime de intretinere in cazul unei afectiuni cronice
- pacientii pot fi supravegheati in timpul de recuperare dupa o procedura
chirurgicala
Monitorizarea pe termen lung a starii de sanatate poate inregistra variatiile 24
ore din 24 a semnalelor fiziologice. De exemplu, aceste variatii sunt un indicator de
recuperare foarte bun la pacientii cardiaci care au suferit un infarct miocardic. In plus,
monitorizarea pe termen lung poate contribui la urmarirea efectelor terapiei cu
medicamente, urmarirea procesul de reabilitare fizica dupa accidente, reabilitarea dupa
traume ale creierului sau atac cerebral.
Sistemele cu senzori folosite pentru reabilitarea fizica contin fire intre senzori si
sistemul de monitorizare. Aceste fire pot limita activitatea pacientului si pot diminua
nivelul de confort al acestuia, astfel, influenteaza negativ rezultatele masurate. In plus,
senzorii individuale opereaza adesea ca sisteme de sine statatoare si de obicei nu ofera
flexibilitate si integrare cu alte dispozitive. Cel mai mare dezavantaj este faptul ca
sistemele existente sunt la preturi inaccesibile.
Progresele tehnologice recente din domeniul integrarii si miniaturizarii senzorilor
fizici, microcontrolerele integrate, interfetele radio pe un singur cip, crearea de retele fara
fir si fabricarea elementelor micro au permis crearea unei noi generatii de retele de
senzori wireless potrivita pentru multe aplicatii.

4.3 Scenariu mobil in domeniul medical

Luam in considerare urmatorul scenariu: un pacient intra intr-un spital dupa ce in


prealabil isi programeaza consultatia prin intermediul unui laptop mobil. In spital este
preluat de o asistenta medicala, dotata cu PDA (Personal Digital Asistent) si care aduna
informatiile referitoare la starea de sanatate a pacientului la fata locului.
Apoi, acestuia ii este montat un sistem de senzori care monitorizeaza toate
functiile vitale ale organismului, sistemul fiind conectat wireless la reteaua spitalului.
Informatiile furnizate de acesta pot fi consultate de medicii din spital, cat si de alti
specialisti din alte spitale, de oriunde s-ar afla, chiar si de acasa. Doctorul isi foloseste
PDA-ul pentru a analiza datele primite si a efectua teste si diverse investigatii, precum si
pentru a determina tratamentul. In cazul razelor X, acestea pot fi trimise prin sistemul
informational wireless la departamentul de radiologie, observate si analizate acolo pe
ecrane mari. Pacientul intra mai apoi in sala de operatii unde fiecare obiect are un cod de
bare si este scanat de cate ori este folosit. Noile obiecte sunt inventariate automat in baza
de date computerizata. Dupa operatie, pacientul se poate externa, iar cu ajutorul
senzorilor va putea fi monitorizat de acasa.

12
Figura 3. Scenariu pentru monitorizarea sanatatii
(Sursa [6])

Acest scenariu nu este science fiction. Aceste lucruri exista si sunt pe cale sa se
extinda in multe spitale sau clinici din lumea intreaga, chiar si in Romania. Cu un
asemenea ”scenariu” functional, nu este de mirare ca utilizarea tehnologiei de ultima ora
incepe sa fie folosita pe scara larga in domeniul medical. Conform unui studiu efectuat de
Forrester Research, la nivelul anului 2004, unul din doi medici din Statele Unite detin si
utilizeaza PDA-ul. Explozia folosirii echipamentelor electronice in mediul spitalicesc se
datoreaza sprijinului important si noilor facilitati pe care acestea il ofera medicilor.
Aceste echipamente au abilitatea sa furnizeze doctorilor informatii despre pacienti,
precum date, rezultate de laborator, resurse medicale informative, diagnostic si
prescriptii.

4.4 Beneficiile solutiilor mobile in domeniul sanatatii

Sistemul informatic si de management al spitalelor consta nu numai din informatii


clinice despre pacienti, ci include tehnici computerizate de observatie a acestora si tehnici
de interventii chirurgicale asistate de computer. Tehnologiile medicale mobile, cand sunt
integrate intr-o infrastructura IT, servesc la cresterea eficientei si profesionalismului
medicilor, ajutandu-i sa gandeasca, cerceteze si sa ia masurile critice mai repede, aducand
un vast volum de informatii relevante si indispensabile.
Printre beneficii, enumeram:
• Sistemul medical devine mai sigur, mai eficient. Avand informatiile si baza de date
disponibile in retea, doctorii au in permanenta la dispozitie datele pacientilor, fiind
astfel mai usor sa se ia o decizie cand vine vorba de tratamentul unui pacient sau cind
se inmaneaza fisa acestuia altui medic sau lucrator medical.

13
• Reducerea pierderilor si asigurarea unui flux de munca excelent. PDA-urile
impreuna cu aplicatiile Voip reduc mare parte din timpii morti, asigurand o
comunicare in timp real.
• Mai putine erori medicale si umane. Traditionalul efort uman de a trata si vindeca
diverse boli va fi imbunatatit si va evolua cu ajutorul echipamentelor digitale si a
inteligentei artificiale. O data cu dezvoltarea medicinei, (gasirea unor noi tipuri de
medicamente si a unor noi ramuri precum medicina genetica), efortul specialistilor de
a gasi simptomele unei boli si de a gasi antidotul, va fi inlocuit de colaborarea intre
medicina de maine si inteligenta artificiala.
In mod cert, noile tehnologii din domeniul comunicatiilor si IT joaca un rol din ce
in ce mai important in domeniul sanatatii, remodeland practicile medicale, imbunatatind
competentele medicilor si conditiile de viata ale pacientilor, ajutand la diagnosticarea
si tratarea corespunzatoare inca din primele clipe.

5. WWBAN – retea de senzori fara fir atasata utilizatorului

WWBAN (Wearable Wireless Body/Personal Area Network) integreaza intr-un


tot unitar un numar de senzori fizici care monitorizeaza semnelele vitale, senzori de
mediu (temperatura, umiditate, luminozitate) si un senzor de localizare. WWBAN
contine senzori miniaturali, usori si ieftini care permit monitorizarea starii de sanatate a
pacientului in mod ambulator, pe termen lung, fara a incomoda utilizatorul, oferind
raspuns in timp real cu privire la starea lui de sanatate. Un astfel de sistem poate fi folosit
pentru supervizarea procesului de reabilitare a pacientilor sau pentru detectia unor boli
din starea lor incipienta. [4]
Daca WWBAN este integrat intr-un sistem telemedical si exista acces la toate
inregistrarile medicale ale pacientului, atunci datele colectate pot fi folosite in metoda
„data mining”, ducand la o revolutie in cercetarea din domeniul medical. Cuantumul
mare de informatii colectate va permite realizarea unor analize cantitative si determinarea
unor modele. Daca cercetatorii vor alege, pentru realizarea studiului, un numar adecvat
de pacienti, ei vor putea cuantifica contributia pe care o are un anumit parametru intr-o
boala si vor putea determina relatiile care exista intre diferiti parametrii.

Exemplu
Consideram un WWBAN format din cativa senzori de miscare care monitorizeaza
intreaga activitate a pacientului si un senzor ECG care monitorizeaza activitatea inimii.
Sunt prezentate platformele hardware si software necesare, solutiile pentru sincronizarea
in timp, pentru procesarea eficienta a semnalului senzorului si pentru un protocol de
comunicare eficient.

5.1 Arhitectura WWBAN

WWBAN este o parte centrala a unui sistem telemedical multi-tier dupa cum este
ilustrat in figura.

14
Stratul 1 (Tier 1) contine un numar de noduri de senzori medicali fara fir care
sunt integrati intr-un WWBAN. Fiecare nod poate detecta, esantiona si procesa unul sau
mai multe semnale fizice. De exemplu, un senzor ECG (electrocardiograma) poate fi
folosit pentru a monitoriza activitatea inimii, un senzor EMG (electromiograma) pentru a
monitoriza activitatea musculara, un senzor EEG (electroencefalograma) pentru a
monitoriza activitatea creierului, un senzor pentru a monitoriza presiunea sangvina, un
senzor de panta pentru a monitoriza pozitia coloanei, un senzor pentru a monitoriza
respiratia si un senzor de miscare pentru a monitoriza nivelul de activitate al
utilizatorului.

Figura 4. WWBAN integrat intr-un sistem telemedical pentru monitorizarea sanatatii


(Sursa [4])

Stratul 2 (Tier 2) contine un o aplicatie server (PS – Personal Server) care


ruleaza pe un PDA (Personal Digital Assistant), un telefon mobil si un computer personal
al utilizatorului. PS este responsabil pentru o serie de task-uri, oferind o interfata
transparenta cu senzorii medicali fara fir, o interfata cu utilizatorul si o interfata cu
serverul medical. Interfata cu reteaua WWBAN include configurarea si gestionarea
retelei. Configurarea retelei cuprinde: inregistrarea nodurilor senzor (tipul si numarul de
senzori), initializarea (precizarea frecventei de esantionare si a modului de operare),
customizarea (incarcarea procedurii specifice utilizatorului pentru procesarea semnalului)
si instalarea unui canal de comunicare securizat. Dupa configurarea retelei WWBAN,
aplicatia PS va gestiona reteaua, partajarea canalului, sincronizarea timpului, colectarea si
procesarea datelor. Pe baza datelor colectate de la mai multi senzori medicali, aplicatia
PS trebuie sa determine starea de sanatate a utilizatorului si sa puna la dispozitia lui
informatii cu privire la starea sa de sanatate printr-o interfata grafica si audio intuitiva,
prietenoasa. Daca exista un canal de comunicare cu serverul medical, atunci PS poate
stabilii o legatura securizara cu serverul, transmitand rapoarte care pot fi integrate in
arhiva medicala a pacientului. Altfel, datele sunt stocate local si sunt incarcate pe server
atunci cand se stabileste o conexiune.
Stratul 3 (tier 3) include serverul medical care poate fi accesat printr-o
conexiune Internet. In acest ultim strat sunt inclusi furnizorii de servicii medicale,
serverele de urgenta. Serverul medical ruleaza un serviciu care stabileste un canal de

15
comunicatie cu PS, colecteaza rapoartele de la utilizatori si integreaza datele in arhiva
medicala a utilizatorului. Serviciul poate oferi recomandari sau poate declansa alerte in
cazul in care rapoartele indica conditii abnormale.

5.2 Scenarii tipice pentru utilizarea WWBAN

Figura de mai jos ilustreaza trei scenarii tipice pentru utilizarea WWBAN.
Primul scenariu poate fi realizat la domiciliul pacientului, la locul de munca al
pacientului sau in spitale. Senzorii medicali fara fir atasati utilizatorului trimit datele la
PDA formand o retea wireless (IEEE 802.15.1 sau IEEE 802.15.3/4). PDA-ul echipat cu
o interfata WLAN (IEEE 802.11a/b/g) transmite datele la serverul personal. Acest server
este conectat la Internet si stabileste un canal securizat cu serverul medical, transmitand
periodic actualizari catre acesta.
Al doilea scenariu este optimizat pentru monitorizarea sanatatii la domiciliu.
Coordonatorul de retea nc este atasat serverului personal care ruleaza aplicatia PS. Prin
excluderea PDA-ului se reduc costurile, dar datorita pierderilor de calitate sunt necesare
retransmisii frecvente.
Al treilea scenariu ilustreaza monitorizarea ambulatorie si poate fi aplicat oricand
si oriunde – aplicatia PS ruleaza pe un PDA / telefon mobil (2G, 3G) cu WWAN activ,
conectandu-se direct la serverul medical.

Figura 5. Scenarii posibile de implementare


(Sursa [4])

16
Legenda:

A – sezor de activitate;
E – senzor pentru inima;
WBAN – retea fara fir pentru regiunea corpului;
WAN – retea de calculatoare extinsa pe o arie mare;
PS – server personal;
WLAN – retea locala fara fir;
HS – server personal;
MS – server medical;
nc – coordonator de retea WBAN

6. Caracteristici necesare pentru senzorii medicali fara fir

- Portabilitate:
Senzorii de monitorizare a sanatatii trebuie sa satisfaca nevoia de intimitate a pacientiilor, sa
fie mici si usori. Dimensiunea si greutatea senzorilor sunt deteminate cu precadere de baterii,
iar capacitatea unei baterii este direct proportionala cu dimensiunea ei. Avansul tehnologic in
ceea ce priveste miniaturalizarea si integrarea circuitelor si bateriilor, va duce la imbunatatirea
portabilitatii si implicit la un confort sporit pentru pacienti.
- Comunicare fiabila:
Este caracteristica cea mai importanta pentru aplicatiile medicale care se bazeaza pe
WWBAN. Cerintele de comunicare pentru diferiti senzori medicali variaza in functie de rata
de esantionare dorita (de la 1 la 1000 Hz). Fiabilitatea se poate imbunatatii prin realizarea
procesarii semnalului pe senzor si transmiterea informatiei dupa procesare.
- Securitate:
Securitatea sistemului ca intreg este importanta. Problemele de securitate intervin la toate cele
trei straturi ale unui sistem telemedical bazat pe WWBAN. La nivelul cel mai scazut, senzorii
medicali fara fir trebuie sa satisfaca cerintele impuse de lege legate de securitate in cazul
dispozitivelor medicale si trebuie sa garanteze integritatea datelor.
- Interoperabilitate:
Senzorii medicali fara fir trebuie sa poata fii integrati intr-o retea WWBAN care sa
corespunda necesitatiilor utilizatorilor.
Figura 6. Senzori wireless
(Sursa [6])

7. Retele de senzori wireless pentru un sistem inteligent


de monitorizare si ingrijire la domiciliu

Sistemele de monitorizare si ingrijire extind procesul de ingrijire de la spital sau


clinica, permitand ingrijirea la distanta, la domiciliul pacientului, fara costuri prohibitive. [5]
In momentul de fata, pacientii merg la doctor in mod regulat si le explica problemele
si simptomele pe care le au. Doctorii supun pacientii la o varietate de teste in urma carora pun
un diagnostic, urmand perioada de tratament in care este necesara monitorizarea pacientilor
pentru a constata reatia la tratament.
In sistemele inteligente de ingrijire a sanatatii, WSN (Wireless Sensor Networks)
colecteaza datele conform specificatiilor unui medic, fara a intervenii factorul uman subiectiv
(util mai ales in cazul persoanelor varstnice care sufera de pierderi de memorie), si ofera o
monitorizare continua.
Aceste sisteme ofera o gama mare de optiuni:
- controlul la distanta a dispozitivelor
- atentionari pentru administrarea medicamentelor la momentele de timp stabilite
- localizarea spatiala
- stabilirea comunicarii in caz de urgenta
Arhitectura este multi-tier avand componente mobile usoare si dispozitive stationare
puternice, senzorii sunt eterogeni.
Figura 7. Senzori wireless folositi pentru monitorizarea sanatatii personale
(Sursa [3])

7.1 Necesitati ale modelelor medicale aplicate in practica

- Securitatea datelor:
In cazul datelor colectate de reteaua de senzori wireless se pune problema dreptului de
proprietate. Astfel posesorul sistemului de ingrijire a sanatatii detine senzorii si dispozitivele
de retea, dar datele colectate apartin pacientului. Trebuie sa se asigure intimitatea pacientului
prin implementarea unui mecanism de protectie a datelor care sa permita insa accesarea
datelor in cazuri de urgenta.
- Controlul accesului pe baza de roluri:
Doctorii pot delega privilegii de acces pentru alti doctori sau asistente; membrii familiei pot
monitoriza calitatea ingrijiriilor in cazul persoanelor supravegheate la domiciliu. Pentru a
evita frauda in procesul de colectare a datelor se folosesc sisteme DRM (Digital Rights
Management): drept de citire dar nu de scriere, drept de citire dar nu de copiere, drept de
vizualizare dar nu de salvare etc.
- Mod de operare "invizibil":
In cazul aplicatiilor de monitorizare si ingrijire la domiciliu, senzorii “invizibili” sunt preferati
pentru ca ofera un confort sporit pentru pacienti. De asemenea se doreste obtinerea unor
costuri cat mai mici.

7.2 Caracteristicile generatiilor viitoare de sisteme de ingrijire la domiciliu

Arhitectura retelei de senzori wireless pentru un sistem inteligent de monitorizare si


ingrijire la domiciliu, are urmatoarele caracteristici esentiale pentru o aplicatie medicala:
- integrarea cu tehnologia si practicile medicale existente
- monitorizarea la distanta, in timp real si pe termen lung
- miniaturizarea senzorilor
- asistenta pentru pacientii varstnici si cronici
Sistemele inteligente de ingrijirea sanatatii sunt avantajoase atat pentru furnizori cat si
pentru pacienti. Pentru furnizori aceste sisteme sunt avantajoase pentru urmatoarele motive:
- diminueaza timpul de munca al personalului responsabil cu monitorizarea fizica a
pacientilor (24 -> 7)
- senzorii atasati corpului uman inregistreaza chiar si cele mai mici modificari ale
semnelor vitale pe care personalul uman le-ar trece cu vederea (bataile inimii, nivelul
de oxigen din sange); notificarea, in timp real, a doctorilor de aceste schimbari poate
salva vieti umane
- datele colectate de la reteaua de senzori fara fir pot fi stocate si folosite ulterior de
catre doctori pentru a stabili un diagnostic corect; este posibil ca procesul de analiza,
diagnosticare si stabilire a tratamentului pentru un pacient sa se realizeze semi-
automat, astfel medicul uman sa fie asistat de un “medic electronic”
Pacientii care folosesc un astfel de sistem beneficiaza de servicii mai rapide de
diagnosticare si tratament. Intervin elemente legate de calitatea vietii, cum ar fi intimitate,
demnitate, confort, obtinute prin oferirea de servicii la domiciliul pacientului. Membrii
familiei impreuna cu reteaua de senzori fara fir devin parte a sistemului de ingrijire a sanatatii.

7.3 Exemple de situatii in care WSN aduce contributii majore

- Apnee in somn:
In fiecare noapte sunt monitorizate oxigenarea sangelui, respiratia, bataile inimii,
EEG, EOG, folosind senzori pozitionati pe corp. Reteaua de la domiciliul pacientului
monitorizeaza agitatia (miscarea), stocheaza si raporteaza datele de la senzori.
Daca nivelul oxigenarii scade sub un anumit nivel se produc alerte in retea.
Monitorizarea poate continua si in timpul tratamentului pentru a stabili eficienta acestuia.

(1) (2) (3)


Figura 8. Senzori wireless (Sursa [6])
(1) oximetru – monitorizarea nivelul oxigenului din sange
(2) EKG – monitorizarea stresului cardiac, bataile inimii
(3) accelerometru, gyroscop si electromiograma (EMG) –
monitorizarea pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral

- Jurnal:
Un jurnal medical este recomandat pentru pacientii care au dureri (ex. boli reumatice),
pentru a-i ajuta pe medici sa stabileasca un diagnostic. Sunt inregistrate modificari in
functionalitatea corpului ( distanta parcursa, durere, oboseala, somnolenta, dureri de cap etc.)
si se incearca corelarea lor cu modificari ale mediului, ale comportamentului sau
farmaceutice.
Reteaua de la domiciliu poate ajuta pacientii prin: oferirea unui canal sincronizat in
timp pentru inregistrarea si transmiterea jurnalului (PC, PDA, butonul de alerta); inregistrarea
datelor de mediu sau a stimulilor externi (temperatura, presiune, expunere la soare, orarul
medicamentatiei); masurarea cantitativa a modificarilor simptomelor (durere, bataile inimii,
intreruperi de somn).
- Sanatatea cardiaca:
Aritmia cardiaca reprezinta orice modificare a bataii normale a inimii. Batai
abnormale ale inimii pot cauza functionarea mai putin eficienta a inimii si pot provoca
ameteala, stare de lesin sau oboseala. Deoarece aceste fenomene sunt de cele mai multe ori de
scurta durata, ele sunt greu de caracterizat.
Testele pentru a determina stresul cardiac se bazeaza pe inducerea evenimetului in
laborator, in timp ce pacientul poarta senzori. In sistemele de ingrijire a sanatatii, exista
senzori EKG, pozitionati pe corpul pacientului, care monitorizeaza continuu conditiile, cateva
zile sau chiar saptamani, pana cand evenimentul are loc. Datele inregistrate sunt transmise
medicului pentru a fi analizate. Daca evenimentul este grav atunci se poate folosii canalul de
comunicatii in caz de urgente pentru a chema ajutoare in mod automat. Alti senzori pot
inregistra date de mediu pentru a identifica cauza (efecte secundare ale unor medicamente,
somn insuficient etc.).
Bibliografie

[1] Murineanu Victor, Tehnici de rutare in retelele de senzori wireless ,


Bucuresti, 2009

[2] F. L. Lewis, Wireless sensor networks


http://arri.uta.edu/acs/networks/WirelessSensorNetChap04.pdf

[3] ZigBee Wireless Sensor Applications for Health, Wellness and Fitness
http://www.scribd.com/doc/13627506/WSN-for-Healthcare

[4] Aleksandar Milenkovic, Chris Otto, Emil Jovanov,


Wireless sensor networks for personal health monitoring: Issues and an implementation
http://www.ece.uah.edu/~milenka/docs/milenkovic_compcomm06.pdf

[5] J. A. Stankovic, Q. Cao, T. Doan, L. Fang, Z. He, R. Kiran, S. Lin, S. Son, R. Stoleru, A.
Wood, Department of Computer Science, University of Virginia,
Wireless Sensor Networks for In-Home Healthcare: Potential and Challenges
http://www.cs.virginia.edu/papers/wlsn_health_HCMDSS05.pdf

[6] Matt Welsh, David Malan, Breanne Duncan, and Thaddeus Fulford-Jones, Harvard
University; Steve Moulton, Boston University School of Medicine;
Wireless Sensor Networks for Emergency Medical Care
http://www.eecs.harvard.edu/~mdw/talks/ge-codeblue.pdf