Sunteți pe pagina 1din 61

Politici comerciale

Principalele aspecte abordate


• Politica comercială; abordări conceptuale; tipuri;
determinanţi; obiective; efecte; trasaturi; cererea si oferta
de protectie; argumente.
• Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei;
• Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin intermediul
politicii comerciale;
• Politica vamală;
• Politica netarifară şi paratarifară;
• Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor;
• Sisteme comerciale preferentiale;
• Comertul electronic
Tipuri de politică comercială
• Politică de liber schimb (liberalii)
• Protecţionism moderat şi compatibil conduitei
comerciale multilaterale
• Protecţionism derogatoriu
• Protecţionism agresiv (naţionaliştii)
• Politică comercială discriminatorie
• Politici comerciale punitive
• Politică comercială strategică
• Politici comerciale autarhice
Liberul schimb
• Pune accentul pe câştigurile obţinute ca urmare a
specializării internaţionale
• Reprezintă mai degrabă un deziderat decât o stare de fapt
• A fost promovat de ţările ce au cunoscut primele,
procesul de industrializare, fiind în avantajul lor comerţul
liber în condiţiile în care dispuneau de o puternică forţă
concurenţială
• Este o politică comercială interesantă numai dacă:
– Există o reciprocitate a pieţelor
– Este susţinut de o specializare determinată de condiţii obiective
de producţie
– Nu are mare importanţă independenţa economică şi dependenţa
tehnologică
Continuare
• Se dovedeşte inconsecvenţă în explicaţii;
• Se cultivă dihotomia:
 Adepţii liberului schimb sunt: realişti, dinamici, inteligenţi,
învingători;
 Opozanţii liberului schimb: învinşi, demodaţi, ancoraţi în
trecut
• Acreditează aserţiunea “ceea ce nu mă omoară, mă
face mai puternic;
• Se bazează pe prea multe fundamente non-
economice.
Continuare
• 10 limite ale teoriei liberului schimb
Ian Fletcher – AmericanEngineering Association
– Teoria comerţului liber se bazează pe abstractizări, nu pe
evidenţe empirice;
– Comerţul liber promite ceea ce nu poate genera;
– Foloseşte multe argumente “expirate”;
– Prevalează argumentele pe termen scurt în detrimentul
celor pe termen lung;
– S-a eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor promise;
– Sunt folosite comparaţii comentabile (chiar iraţionale
economic)
Continuare
• „Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform căruia
comerţul liber este cea mai bună dintre toate politicile posibile
face parte din cazul mai general, al laissez-faire-ului în
economia de piaţă şi porneşte de la premisa că pieţele sunt
eficiente. Totuşi, atunci când veniturile crescătoare de scară şi
competiţia imperfectă devin elemenete decisive în explicarea
comerţului internaţional, ne găsim într-o lume a optimului de
gradul doi în care intervenţia guvernamentală poate, în
principiu, să îmbunătăţească performanţele pieţei”.

• Paul Krugman - „Is Free Trade Paseé?”(Philip King,


Internaţional Economics and Internaţional Economic Policy,
McGraw-Hill, Inc., 1995);
Comerţ liber vs. Comerţ corect

• Accepţiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic-


George Washington Univ.)
Corectitudinea este distributivă;
Corectitudinea este nediscriminatorie;
“Regula de aur”
Reciprocitatea pozitivă;
Reciprocitatea negativă;
Corectitudinea prin autonomie;
Corectitudine pe fond de beneficii maxime.
Protectionismul
• Protecţionismul reprezintă ansamblul de măsuri de origine
etatistă care îşi propun limitarea, interzicerea, controlul sau
influenţarea fluxurilor comerciale internaţionale. Este
rezultatul unei capacităţi de constrângere publică care
interferează cu procesul de schimb fondat pe libertatea de
opţiune a celor direct implicaţi în tranzacţie. Astfel,
protecţionismul promovează discriminarea în ce priveşte
schimburile realizate între rezidenţii unei ţări şi tranzacţiile
realizate de aceştia cu rezidenţii unei alte ţări. Practic, se
poate afirma că protecţionismul este echivalent cu un
„naţionalism reglementar”.

Pascal Salin - „Libre-échange et protectionnisme”, Presses
Universitaires de France, Paris, 1991.
Protecţionism moderat şi compatibil
conduitei comerciale multilaterale
• Urmăreşte restricţionarea accesului produselor
străine pe piaţa internă la un nivel rezonabil
• Foloseşte măsuri tarifare şi netarifare la
niveluri ce nu induc distorsiuni majore în
cadrul economiei
• Uzează de intrumente compatibile conduitei
multilaterale
Politică comercială strategică
• Urmăreşte captarea rentelor create de o situaţie
comercială oligopolistă (statul practică politici ce
oferă avantaje de scară şi de gamă)
• Trebuie să asigure firmelor naţionale o cotă
semnificativă din marja de profit creat pe piaţa
internaţională ca urmare a unor avantaje create prin
subvenţionare şi/sau protectie comercială
• Condiţiile de reuşita a unei astfel de politici le
reprezintă
– Posibilitatea de a identifica sectoarele şi industriile de
interes
– Capacitatea de promovare a acestora
Politici Autarhice
• Reprezintă o stare de izolare economică, o
politică de orientare spre interior, prin
ignorarea voită a avantajelor ce decurg din
relaţiile economice internţionale.
• Se manifestă prin tendinţa de a dezvolta cu
orice preţ anumite ramuri economice şi prin
folosirea unor măsuri drastice de stopare a
importurilor
Obiectivele politicii comerciale
• Pe termen lung
• Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale în
condiţiile unui anumit nivel de expunere faţă de
concurenţa externă
• Pe termen mediu şi scurt
• Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor
• Îmbunătăţirea orientării geografice a fluxurilor
comerciale
• Redefinirea echilibrelor din balanţa comercială şi
balanţa de plăţi
• Îmbunătăţirea raportului de schimb
• Armonizarea structurilor economice productive
23.02.2009
Funcţii
• Promovarea relaţiilor comerciale (economice)
externe – (stimularea exporturilor)
• Protejarea economiei naţionale de concurenţa
externă – (reglementarea şi controlul
importurilor)
• Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele
comercială şi de plăţi – (concomitent cu sporirea
rezervei valutare a statului)
Influenţe fizice şi sociale asupra protecţionismului şi a
mediului de afaceri

STIMULĂRI
ŢARA A ŢARA B
Factori politici şi legali;  Factori politici şi legali;
Valori culturale, atitudini şi Valori culturale, atitudini şi
convingeri; convingeri;
RESTRICŢII
Forţe economice ; Forţe economice ;
Influenţe geografice Influenţe geografice

MEDIUL DE AFACERI AL COMPANIILOR

Ca răspuns la influenţele fizice şi sociale, guvernele adoptă măsuri


care stimulează sau restricţionează comerţul internaţional al
companiilor. Aceste măsuri afectează concurenţa prin potenţarea sau
diminuarea abilităţilor companiilor, precum şi a nevoilor acestora de a
concura pe plan internaţional.
Trăsături ale protecţei economiei prin
intermediul măsurilor de P.C.
• Reprezintă doar una dintre alternative
• Foloseşte intrumente specifice (tarifare,
netarifare, paratarifare)
• Trebuie să fie în strânsă corelaţie ci viabilitatea
ramurii, sectorului sau companiilor
• Trebuie să fie limitată în timp şi resurse
• Generează costuri şi efecte negative pentru toţi
cei implicaţi (exp., imp., cons., guv.)
• Trebuie să ţină cont de parteneriatul internaţional
Argumente care susţin oportunitatea folosirii
instrumentelor de politică comercială
• Argumente micro şi mezoeconomice

– Argumentul apărării suveranităţii naţionale


– Argumentul industriilor incipiente (infant
industries)
– Argementul menţinerii locurilor de muncă
– Argmente ce derivă din teoria comerţului strategic
Continuare
• Argumente macroeconomice

– Programele nationale de dezvoltare economică


– Politicile industriale
– Presiunea grupurilor de interese (public choice
analysis)
Alte tipuri de argumente
• Protejarea unui sector traditional sau mod de viaţă
tradiţional
• Egalizarea costurilor interne cu cele ale
concurenţilor externi
• Creştrea încasărilor bugetare
• Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea
veniturilor
• Asigurarea echlibrului dinamic al balanţei
comerciale
• Retorsiunea faţă de practicile neloiale
• Argumentul raportului de schimb
Din analiză se pot desprinde următoarele
concluzii
• Se poate observa inconsistenţa economică a tuturor
argumentelor;
• Practic toate costurile protecţionismului sunt
suportate direct sau indirect de către consumatori;
• Cauza influenţei exercitate de grupurile de presiune
protecţioniste rezidă în existenţa unui dezechilibru
structural între cei care beneficiază de pe urma
protecţiei şi cei care îi suportă costurile;
• Întregul sistem de valori din societate este astfel
structurat încât interesele producătorilor se bucură de
mai mare receptivitate decât cele ale consumatorilor.
Noul protecţionism are ca obiective
• Concentrarea activităţilor economice la nivel regional
nu la nivel global;
• Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei
locale şi regionale;
• Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate
esenţială pe agenda forurilor decizionale;
• Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi
a minimizării efectelor negative ca obiective cel puţin
la fel de importante ca şi îmbunătăţirea produselor în
sine;
Continuare
• Înţelegerea pe deplin a relaţiei producţie-consum;
• Maximizarea diversităţii locale şi regionale, de la cultură la
floră şi faună;
• Reducerea inegalităţilor atât din cadrul economiilor naţionale
cât şi în privinţa relaţiei dintre acestea;
• Îmbunătăţirea democraţiei locale şi a controlului procesului
decizional în diverse probleme de natură economică, în
special asupra CTN şi a instituţiilor internaţionale;
• Oferirea posibilităţii ca toţi indivizii să-şi satisfacă nevoile
fundamentale;
• Stabilirea unor standarde restrictive şi susţinerea categoriilor
care nu reuşesc să se supună condiţiilor acestora.
Principalele grupuri ale căror interese sunt
lezate de protecţionism
• Consumatorii,
• Industriile care folosesc input-uri provenite din
import;
• Comercianţii;
• Exportatorii;
• Companiile transnaţionale
Cererea de protecţie
• Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului
decizional (protecţionism legislativ, executiv,
atitudinal)
• Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de
palierul ales, reducându-se practic la vot şi lobby
• Sectoarele cu cifră foarte mare de afaceri, dar puţin
importante ca voturi desfăşoară acţiuni de lobby
• Sectoarele cu forţă de muncă numeroasă acţionează
sub incidenţa numărului de voturi pe care-l deţine
• Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează
asupra canalelor administrative
Principalii purtători ai cererii de
protecţie

• Companiile din sectoarele concurate de


importuri
• Grupurile sindicale
• Sectoarele intensive tehnologic
• Grupurile ce militeaza pt protejarea mediului
Cererea de protecţie – fact.de influenţă
• Starea economiei în ansamblu
• Nivelul şomajului
• Dimensiunile industriei
• Sindicalizarea industriei
• Localizarea regionala a sectorului
• Productivitatea muncii
• Intensitatea competiţiei externe
• Subutilizarea forţei de muncă şi a capacităţilor de
producţie
• Creşterea rapidă a importurilor
• Nevoile de retehnologizare
Elemente cu influenţă semnificativă
pentru obţinerea unei protecţii ridicate
• Numărul de firme implicate în sectorul
respectiv
• Gradul de concentrare şi ponderea în producţia
totală
• Rata de creştere a producţiei şi a ocupării forţei
de muncă
• Nivelul salariilor şi al calificării forţei de
muncă
• Gradul de exportabilitate a produselor şi
coeficientul de penetrare a ISD în acel sector
Oferta de protecţie
• Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali ce au
reponsabilităţi legate de elaborarea legislaţiei
protecţioniste, punerea în aplicare a acesteia şi negocierea
unor concesii cu alte guverne.
• Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului,
vârfurile executivului, iar pe palierul administrativ
regăsim funcţionarii publici
• Rolul primordial revine palierului politic, dar şi cel
administrativ poate dobândi o anumită autonomie
funcţională
• Acordarea unor favoruri protecţioniste generează
suţinători dar şi opozanţi
• Se ajunge uneori la “simularea” acordării protecţiei,
scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune şi nu
acordarea protecţiei
Costurile protecţionismului
• Diminuarea eficienţei cu care operează economia
protejată
• Efectele redistributive în detrimentul utilizatorilor
produselor protejate
• Costurile ridicate suportate de consumatori
• Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare
care folosesc input-uri importate
• Creşterea preţurilor la anumite produse, în special la
cele cu elasticitate redusă a cererii
• Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de
fapt, reducerea veniturilor reale din economie
Continuare
• Riscul apariţiei unei adevărate spirale
protecţioniste
• Forţarea alocării suboptimale a factorilor de
producţie
• Reducerea ritmului de creştere economică prin
majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească
echipamente industriale mai puţin performante
• Protecţionismul diminuează capacitatea de
absorţie a unor pieţe reducând oportunităţile de
export pentru o serie de companii.
Instrumentele politicii comerciale
• Instrumente tarifare
• Instrumente paratarifare
• Instrumente netarifare
• Măsuri promoţionale
• Măsuri de stimulare a exporturilor
Politică comercială versus politică în domeniul
concurenţei
• PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC
se ocupă de tranzacţiile interne;
• PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC
face acelaşi lucru dar în interiorul aceleiaşi pieţe;
• PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC
recurge la măsuri aplicabile în cadrul pieţei naţionale;
• Instrumentele cu care operează PC sunt legate de
produse, cele ale PDC sunt legate de producători;
• PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează
acţiuni ale firmelor.
Coordonarea PC cu PDC este necesară pentru că:

• Reducerea barierelor comerciale stimulează


actorii economici să distorsioneze în avantajul
lor relaţiile normale de concurenţă din două
motive:
– Autoprotecţia;
– Reglementarea schimburilor comerciale oferă
profituri sporite;
• Procesul de globalizare a producţiei oferă
posibilităţi sporite de manifestare a practicilor
anticoncurenţiale din partea operatorilor
economici;
Politica vamală
• Este o componetă a politicii comerciale a unui
stat, care cuprinde totalitatea reglementărilor
emise de autărităţile publice şi care vizează
intrarea şi ieşirea mărfurilor din teritoriul
vamal

• Teritoriul vamal este spaţiul geografic în


cadrul căruia se aplică un anumit regim vamal
şi o anumită legislaţie vamală
Continuare
• Aplicarea regimului vamal presupune:

– Controlul bunurilor şi amijloacelor de transport, cu


ocazia trecerii graniţei vamale
– Îndeplinirea formalităţilor vamale
– Împunerea vamală şi plata creanţelor vamale
– Alte formalităţi specifice reglementate prin acte
normative.
Instrumentele politicii vamale

• Legile, codurile şi regulamentele vamale

• Tarifele vamale

• Taxele vamale
Obiectivele sistemului vamal
• Protejarea intereselor economice ale statului
• Elaborarea de statistici adecvate cu privire la
activitatea de comerţ exterior
• Punerea în aplicare a politicii fiscale a statului
• Redefinirea activităţilor de export
Impunerea vamală
• Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul
tranzacţiei
• Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unităţi
de impunere sub formă specifică sau ad-valorem
• Declaraţia vamală în detaliu: documentul prin
care sunt furnizate informaţiile necesare realizării
obligaţiilor fiscale
• Termenul de plată: momentul validării declaraţiei
vamale, care coincide cu liberul de vamă,
permiţând declarantului vamal să dispună de
bunurile ce fac obiectul declarării.
Funcţiile impunerii vamale
• Funţia fiscală

• Funcţia protecţionistă

• Funcţia de negociere
Argumente în favoarea protecţiei vamale
• Divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale
şi cele private
• Protecţia tarifară susţine ramuri importante din
punct de vedere social, strategic sau economic
• Sunt protejate locurile de muncă la nivel intern
• Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor,
reduc importurile, stimulează producţia internă,
ocuparea forţei de muncă şi creşterea veniturilor
producătorilor
• Taxele vamale contribuie la diversificarea
structurii industriale
Protecţia nominală
• Vizează întreaga valoare a produsului supus
impunerii vamale
• Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale
înscrise în tarif
• Ca regulă generală, protecţia nominală este
direct proporţională cu gradul de prelucrare al
bunurilor importate.
Protecţia efectivă
• Vizează nivelul impunerii vamale asupra
valorii nou create încorporate în produs
• Măsoară sporul de valoare adăugată în
condiţiile unor diferite niveluri ale taxelor
vamale
• Se calculează după diferite formule
Tariful vamal
• Este un catalog care cuprinde nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale şi taxele
vamale aferente acestora.
• Este instrumentul clasic de reglementare a
schimburilor comerciale externe, fiind permis de
normele multilaterale de conduită.
• Principalele nomenclatoare de clasificare a
mărfurilor utilizate pe plan internaţional sunt:
– Standard International Trade Clasification
– Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles
– Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a
Mărfurilor
Criterii de clasificare a mărfurilor în
tarifele vamale

• Originea mărfurilor

• Gradul de prelucrare

• Combinaţie între cele două criterii


Criterii de origine
• Originea ≠ provenienţă;Ex: origine vegetală, animală
• Originea produselor este esenţială pentru stabilirea
cuantumului taxelor vamale şi natura formalităţilor vamale
• Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile
vamale
• De obicei un produs este considerat originar dintr-o ţară atunci
când este obţinut din materii prime, materiale şi componente
din acea ţară.
• Dacă un produs este rezulatul unor intervenţii productive în
mai multe ţări, se consideră originar din ţara în care a suferit
ultima transformare substanţială.
• Transformarea substanţială este determinată prin:
– Metoda saltului tarifar (schimbarea încadrării tarifare)
– Metoda valorii adăugate (bunul a suferit o transformare semnificativă
– 40-60% din valoarea produsului)
Reguli de incadrare tarifară conform
Sistemului Armonizat*
• Regula 1 – clasificarea mărfurilor este legal
determinată de termenii poziţiilor tarifare şi de notele
secţiunilor şi capitolelor
• Exemple:
– Când există cel puţin 2% metal preţios într-un aliaj, atunci
acesta este considerat un aliaj din metale preţioase
– Măslinele sunt cuprinse la categoria legume, deşi în botanică
sunt considerate fructe.

* Nota: Exemplele sunt realizate pe modelul Tarifului vamal al Romaniei in vigoare inainte de
momentul aderarii la UE. Alte exemple pe modelul actualului tarif vamal vor fi oferite
separat – la curs/seminar.
Regula 2 –
• 2.a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a poziţiilor tarifare
pentru a acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu condiţia
că acestea să cuprindă caracteristicile esenţiale ale produsului
complet sau finit; a doua parte clasează în aceeaşi poziţie cu
articolul montat, articolul complet prezentat în stare demontată
sau nemontată
• 2.b. extinde cuprinderea poziţiilor tarifare care menţionează o
singură materie determinată sau a produselor compuse dintr-o
materie determinată
• Exemplu:
– Un container cu 500 biciclete demontate fără şei şi 700 de şei
ambalate separat vor fi încadrate ca 500 biciclete echipate
complet şi 200 de şei ca şi componente.
Regula 3.
• Enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi
încadrate la mai multe poziţii tarifare. Marfa va fi clasificată
la poziţia specifică. Bunurile compuse din mateii diferite se
încadrează după natura articolului care le conferă caracterul
esenţial. Dacă nu pot să fie încadrate după regulile subsidiare
amintite, încadrarea se va face la poziţia tarifară cu numărul
cel mai mare dintre cele care pot să fie luate în considerare.
• Exemple: Ascuţitoare pe un suoport fantezie poate să fie
încadrată la:
• Ascuţitori (articole de tăiat) poz. 82.14
• Alte jucării – modele pentru divertisment poz. 95.03
• Încadrarea se face după caracterul esenţial – articole de tăiat -
poz. 82.14
• Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz.96.08) şi
10 creioane colorate (poz. 96.09). Se optează pentru poziţia
96.09.
Regula 4.
• Se aplică mărfurilor care în funcţie de
noutatea lor nu sunt reprezentate specific în
nici una dintre poziţiile S.A.
• Exemplu: Momentul imediat ulterior apariţiei
DVD-urilor, acestea au fost încadrate prin
analogie cu alte produse care serveau aceluiaşi
scop deoarece nu exista o poziţie specifică
unde să fie încadrate.
Regula 5
• Reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate
împreună cu mărfurile cărora le sunt destinate precum şi
a ambalajelor care conţin mărfuri. Această regulă nu se
aplică atunci când materialele de împachetat sunt
evident susceptibile utilizării repetate. Ele vor fi
clasificate la iniţiativa fiecărei ţări.
• Exemplu: Berea îmbuteliată în sticle şi lăzi returnabile
– Berea – poz. 22.03
– Sticlele – poz. 70.10
– Lada – poz. diferite în funcţie de material (de obicei la rticole
din mase plastice)
Regula 6.
• Prevede încadrarea produselor în subpoziţiile
unei poziţii tarifare, element care se determină
prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii
şi a notelor de subpoziţii cu care se află în
relaţie şi, bligatoriu cu respectarea regulilor
anterioare
Teritoriul vamal
• Forme de extindere:
– Zona de liber schimb
– Uniunea vamală
– Piaţa comună
– Uniunea economică
– Uniunea economică şi monetară ...
Efecte ale extinderii teritoriului vamal
• Crearea de comerţ
– Internă
– Externă

• Deturnarea de comerţ
Efecte statice ale extinderii teritoriului
vamal
• Atât crearea, cât şi deturnarea de comerţ generează
câştiguri pentru participanţi
• Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de
comerţ, pentru ţara care acordă preferinţe comerciale
atunci când nu implică sacrificarea unei unor sectoare
interne
• Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce
la creşterea eficienţei economice ca urmare a
efectelor pozitive ale economiei de scară.
Efecte dinamice ale extinderii
teritoriului vamal
• Economia de scară este stimulată prin creşterea
dimensiunilor pieţei atât pentru sectoarele productive,
cât şi pentru fiecare economie în parte care se situa
sub optimul productiv înaintea apariţiei grupării
integraţioniste
• Apare şi se amplifică efectul de polarizare
• Apar influenţe asupra volumului şi localizării
investiţiilor
• Apar efecte pozitive asupra eficienţei economice
Forme de restrângere a teritoriului
vamal
• Zonele libere
• Zonele economice speciale
• Perimetre libere (porturi, aeroporturi)
• Antrepozite vamale
– Reale şi nominale
– Industriale şi de stocaj
Tipuri de regimuri comerciale
• Definitive:
– Exportul
– Importul
– Introducerea sau scoaterea din ţară abunurilor de către
noncomercianţi
• Regimuri suspensive:
– Tranzitul
– Antrepozitarea vamală
– Perfecţionarea activă
– Transformarea mărfurilor sub control vamal
– Admiterea temporară a mărfurilor
– Perfectionarea pasivă a mărfurilor
Valoarea vamală este:
• Bază de calcul pentru drepturile vamale
• Măsură de control a fluxurilor comerciale
• Instrument de negociere internaţională
• Instrument prin intermediul căruia se
realizează o statistică eficientă de comerţ
exterior
• Instrument care permite efectuare calculelor de
eficientă în cadrul schimburilor comerciale
internaţionale.
Operaţiuni prealabile vămuirii
• Prezentarea la birourile vamale de frontieră sau
interne a mijloacelor de transport, a mărfurilor
şi adocumentelor însoţitoare
• Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de
transport
• Depunerea declaraţiei vamale şi instituirea
depozitului temporar necesar
Tipologia taxelor vamale
După obiectul impunerii
• De import
• De export
• De tranzit
 După scopul impunerii
• Protecţioniste
• Fiscale 18.03.2008
 După modul de percepere sau de aplicare
• Ad-valorem
• Specifice
• Mixte
 După modul de fixare sau de stabilire
 Autonome
 Convenţionale
 Preferenţiale
 De retorsiune (antidumping si compensatorii)
Tipuri de efecte ale aplicării taxelor
vamale
• Efecte de producţie;
• Efecte de consum;
• Efecte de bunăstare;
• Efecte asupra raportului de schimb;
• Efecte asupra balanţelor comercială şi de plăţi