Boboteaza: semnificatii, traditii si obiceiuri

Boboteaza sau ziua botezului Domnului este, alaturi de Sfantul Ioan, una dintre
sarbatorile care incheie sirul sarbatorilor religioase de care romanii se bucura inca
din Ajunul Craciunului. Pe langa semnificatiile crestine (botezul lui Iisus Hristos de
catre Ioan Botezatorul), Boboteaza este o sarbatoare religioasa ale carei traditii si
obiceiuri difera de la o zona la alta. An de an, crestinii ortodocsi respecta traditiile si
obieceiurile din dorinta de a le transmite cat mai intacte generatiilor urmatoare.
Cum sa intampinam Boboteaza
A sasea zi din An, ziua de Boboteaza, este plina de traditii si obiceiuri, mostenite din
generatii in generatii, pe care romanii continua sa le respecte cu sfintenie. Fiind una
dintre cele mai importante sarbatori religioase din an, in acesta zi nu se spala
rufe si nu se face curatenie. In aproape toate zonele de Boboteaza se colinda, se fac
farmece, se afla ursitul pentru fetele necasatorite, se afla daca anul va fi imbelsugat
sau se crede ca in aceasta zi se deschide cerul si animalele pot vorbi. Bineinteles ca
fiecare comunitate a impus acestei zile semnificatii proprii, incercand sa mentina
traditii si obiceiuri strabune.
In Bucovina obiceiurile cer sa se pregateasca o masa ca in Ajunul Craciunului pe
care sa se astearna o fata de masa special aleasa, sub care sa se puna fan, iar pe
fiecare colt cate un bulgare cu sare. Pe masa se aseaza douaspazece feluri de
mancare de care nu se atinge nimeni pana la sosirea preotului cu Iordanul. Dupa ce
bucatele au fost sfintite, din mancare se da si la animale pentru ca acestea sa fie
ferite de rele tot anul. Fanul si bulgarii de sare se pun in hrana animalelor pentru a-i
feri de farmece. In dimineata din Ajun, inainte de a se face focul, se strange cenusa
care se pastreaza pana in primavara cand se presara pe straturile de legume. Se
spune ca acestea vor fi mai roditoare.
Traditiile si obiceiurile difera de la o zona la alta ca la toate sarbatorile religioase.
De exemplu, in Moldova in noaptea de 5 spre 6 ianuarie se strang grupuri de fete si
baieti care pleaca la colindat. Colindatul in Ajunul Bobotezii consta in strigatul de
trei ori Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa! Colindatorii sunt rasplatiti cu nuci, mere si
prajituri.
In Bucovina preotul care vine cu Iordanul este insotit de sateni care au lumanari
aprinse si colinda din casa in casa. Gazda ii primeste in casa si ii serveste cu bucate
de post dupa ce au fost stropiti cu agheasma. Pe crucea preotului, gospodinele din
Bucovina asaza cel mai frumos fuior de canepa. Traditia spune ca de firele acestuia
se vor prinde toate relele.
Boboteaza este sarbatoarea purificarii naturii. Acum este momentul in care preotii
sfintesc apele. In localitatile asezate pe malul lacurilor si raurilor, preotii obisnuiesc
sa arunce in apele reci si inghetate crucea dupa care se arunca cativa flacai pentru a
o aduce inapoi. In toate bisericile se prepara agheasma despre care se spune ca are
puteri miraculoase. Cu ea se ung oamenii, animalele, casele si se boteaza apele. Pe
langa aceste traditii si obiceiuri au aparut altele cum ar fi afumarea grajdurilor si
a vitelor, aprinderea focurilor pe camp insotite de strigaturi si zgomote, obicei
cunoscut sub numele de Ardeasca. Toate acestea au ca scop alungarea spiritelor
rele.
Traditia spune ca in acesta zi trebuie sa se manance piftie, grau fiert si sa se bea
vin rosu. Daca in Ajunul Bobotezii pomii sunt incarcati cu promoroaca, inseamna ca
va fi un an bogat si roditor. In noaptea dinspre Boboteaza, se crede ca animalele
vorbesc despre locuri in care sunt ascunse comori. Pentru fetele nemaritate,
noaptea de 5 spre 6 este o ocazie in care isi pot afla ursitul. Traditia spune ca, daca
se pune busuioc sfintit sub perna, se viseaza ursitul. De asemenea, in ziua de
Boboteaza nu este voie se se certe nimeni in casa si nu se da nimic cu imprumut.