REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei, între România (vest) şi Ucraina (est). Graniţa cu
România urmează aproape în întregime râul Prut şi pe o distanţă foarte scurtă Dunărea. Republica Moldova are ieşire la
Dunăre pe o fâşie de 600 m la extremitatea sa sudică (Giurgiuleşti). Teritoriul Rep. Moldova este o parte a Estului statului
românesc Moldova (creat în evul mediu), care a fost anexată de imperiul ţarist în urma păcii ruso-turce din 16/28 mai
1812, semnată la Bucureşti. Practic, partea de est a Moldovei (Basarabia) a trecut atunci, de la statutul de vasală a Turciei
(Moldova era vasală Turciei), prin anexare frauduloasă, la statutul de provincie a imperiului ţarist rus.
Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta Basarabie stăpânită de ruşi, şi Transnistria, un
teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice. Transnistria este locuită în majoritate de moldoveni (40% după
recensământul din 1989 şi 31.9% după cel din 2004), şi în proporţii relativ egale de ruşi şi ucraineni. Acest teritoriu
(transnistrian) este o rămăşiţă a RSSA Moldoveneşti din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din
Transnistria, autorităţile Republicii Moldova de la Chişinău au pierdut controlul acestei regiuni, care şi-a autoproclamat
independenţa - nerecunoscută internaţional - cu numele de Republica Moldovenească Nistreană, şi are în administrare în
dreapta Nistrului oraşul Tighina şi încă câteva localităţi.
Republica Moldova este un potenţial, aspirant si eligibil candidat la aderarea în Uniunea Europeană, în care
aceste două structuri politice vecine au stabilit un acord de cooperare, menit să îmbunătăţească şi extindă relaţiile dintre
ele.

Împărţire administrativă

Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Comrat) şi două regiuni cu
statut special - Găgăuzia şi Transnistria (cu statut în dispută). La sfârşitul anului 2006 prin legea privind dezvoltarea
regională în Republica Moldova au fost înfiinţate 5 regiuni de dezvoltare fără personalitate
juridică care vor avea scopul de a asigura o dezvoltare durabilă şi de a stimula
atragerea de fonduri şi investiţii.
Transnistria este de iure o parte a Moldovei deşi, în realitate, regiunea nu este
controlată de guvernul acesteia. Teritoriul Moldovei de la est de râul Nistru, (cu o populaţie
formată din moldoveni (32%), ucraineni (29%) şi ruşi (30%), şi-a autoproclamat
independenţa în 1990 sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, dar aceasta nu
i-a fost recunoscută de nici un stat. Oraşul Tiraspol este considerat capitală a Transnistriei.
Distribuţia populaţiei în profil teritorial relevă faptul că 21% din locuitorii ţării
(fiecare al cincilea) trăiesc în mun. Chişinău, 4,6% în U.T.A. Găgăuzia, 3,8% în mun. Bălţi.
Raioanele cu o populaţie de peste 100 mii locuitori sunt – Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni.
Cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Basarabeasca (29 mii), Dubăsari (34 mii), Şoldăneşti (42 mii) şi Taraclia
(43 mii).

Geografie

Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinându-se cu România la

vest şi Ucraina la nord, est şi sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu
România şi 939 km cu Ucraina Se răspândeşte între 45º28' şi 18º28' N de longitudine
geografică (aproximativ 350 km) şi între 26º40' şi 30º6' E de latitudine geografică
(aproximativ 150 km). Ţara ocupă o suprafaţă de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape —
mai ales fluviile Dunăre şi Nistru, râurile Prut şi Răut şi lacurile Beleu, Bic şi Dracele. Deşi
Republica Moldova nu are drept ieşire la mare, portul pe Dunărea în Giurgiuleşti asigură
servirea transportului maritim.
Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt
punct fiind Dealul Bălăneşti). Partea centrală şi nordică a ţării se află pe Podişul Codru, iar
cea sudică — pe Câmpia Bugeacului. Zonele arabile ocupă 53% de suprafeţei ale Republicii
Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, păşunile — 13%, pădurile — 9%. Alte
zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. Solurile
sunt în general de calitate medie, se pot găsi atât cernoziomuri cât şi podzoluri.
 Se pot găsi 2.300 de specii de plante sălbatice, spre exemplu stejar, fag, jugastru şi tei. Sunt 68 de specii de
mamiferi (spre exemplu vulpe, căprior, cerb, mistreţ), 270 de specii de păsări şi 10 mii de specii de animale nevertebrate.
Principalele oraşe ale ţării sunt capitala — Chişinău, Bălţi în nord, Tiraspol şi Tighina în est, Cahul şi Comrat la
sud.

Climă
Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, la aproximativ jumătate din distanţă între
Ecuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidenţiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mişcarea generală a
maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest şi Sud-Vest. Temperatura
medie a aerului din nord spre sud variază între 7,5 °C şi 10 °C, iar a solului între 10 °C şi 12 °C. În Republica Moldova
sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an,
precipitaţiile variază între 370-560 mm/an şi aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se topeşte de câteva ori
pe iarnă.
Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate
să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Primăvara este un
anotimp instabil când se măreşte numărul zilelor cu soare şi temperatura medie a aerului este în creştere. În mai
temperatura se stabileşte în jurul gradaţiei 15 °C şi scade pericolul îngheţurilor târzii. Vara este călduroasă şi de lungă
durată, cu perioade mari lipsite de precipitaţii. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate
atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte şi abundente, provocând uneori inundaţii
locale. Toamna este şi ea caldă şi lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C şi pot începe primele
ninsori şi îngheţuri.
Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă şi suferă din cauza resurselor limitate de apă.

Demografie
Scăderea populaţiei în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5%. În perioada dintre cele două recensăminte,
dintre 1989 şi 2004 , populaţia R. Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca fiind plecate în
străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu anual de scădere a populaţiei este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul
populaţiei stabile a RM era de 3,95 milioane persoane.
Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989).
Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1755643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul bărbaţilor.
Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane de sex masculin, faţă de 912 în 1989.
În pofida faptului că scăderea numărului populaţiei feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a
populaţiei masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani.
În numărul total al populaţiei ţării, ponderea persoanelor sub vârsta de 15 ani a constituit 21%, micşorându-se cu
8,6 puncte procentuale faţă de 1989.
Populaţia în vârstă aptă de muncă (bărbaţi 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9  % din
total populaţie pe ţară, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale faţă de 1989. Această majorare a fost cauzată de
completarea acestei categorii de populaţie cu persoane născute în anii optzeci, caracterizaţi printr-un înalt nivel de
natalitate şi de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin
reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului populaţiei vârstnice
(de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii de populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar
în 2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensământul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din
acestea fiind femei, iar 79 persoane locuiau la ţară.

Naţionalităţi

Harta etnică a Republicii Moldova - 2004 Conform datelor oficiale ale

recensământului din 2004 din Republica Moldova şi autoproclamata RMN

Conform Constituţiei republicii Moldova, numele de Moldoveni nu se aplică

tuturor cetăţenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii daco-române, numită în
această ţară limba moldovenească (sunt exceptaţi acei dintre vorbitori, care s-au
declarat Români, şi sunt număraţi separat).
Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul
controlat de guvernul moldovean şi în Transnistria, situaţia este:
 Ponderea populaţiei de naţionalitate găgăuză s-a majorat în această perioadă cu 0,3% iar a populaţiei de origine
românească cu 2,1%, plasându-se respectiv pe al patrulea şi al cincilea loc în total populaţie.
Notă: Autorităţile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de
persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul persoanelor din Transnistria care s-ar fi
declarat drept "români" n-a fost publicat, fiind inclus inclus în categoria "alţii".
Despre recensământul din 2004
Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 , un grup de experţi internaţionali în
recensăminte a declarat că "în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă", dar au
remarcat faptul că "au fost câteva subiecte mai problematice". Printre subiectele probelmatice:
1. Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la
momentul organizării recenzării.
2. Subiectele din chestionare ce ţin de naţionalitate şi limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea
răspunsurilor de "moldovean" sau "român" şi de aceea a conclus că o atenţie deosebită va trebui să fie acordată la
utilizarea acestor date.
Grupul recomandă cu insistenţă Biroului Naţional de Statistică să desfăşoare un studiu de evaluare a rezultatelor
recensământului (în special cele referitoare la grupurile etnice) oferindu-şi asistenţa sa în această măsură şi a indicat că
intenţionează să aprofundeze problema el însuşi.

Compoziţie lingvistică
Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 60% din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova
(fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă şi că aceasta este limba în care vorbesc de
obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă şi că aceasta este limba în care
vorbesc de obicei. Potrivit datelor culese la recensământul din 2004, în pofida cazurilor înregistrate de către observatorii
străini privind descurajarea subiecţilor de a se declara „români” şi nu „moldoveni”, numărul celor care au declarat limba
română ca limbă vorbită de obicei în mediul urban a crescut relativ,
intrând într-un raport de 2:3 faţă de cei care au declarat limba
moldovenească ca limbă vorbită de obicei.
Majoritatea ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca
limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză şi
bulgară, pentru care nu există mai multe denumiri oficiale ca în cazul
limbii române. Însă limba rusă fiind de facto limba de comunicare
interetnică, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al
patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din
moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.
Dacă circa 380.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova declară limba rusă
ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o
folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparaţie cu
recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigraţiei multor ruşi din
republică, precum şi din cauza diminuării politicii de rusificare, în administraţie fiind mult mai mulţi români (moldoveni).

Arcul de Triumf din Chişinău

Turism

Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniţi în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând
25 000 în 2004, majoritatea proveniţi din Rusia, Ucraina şi România. Totodată, numărul moldovenilor plecaţi peste hotare
în 2004, aproape că s-a dublat faţă de anul 1997, depăşind cifra de 67 000. Dintre aceştia, cei mai mulţi au vizitat Ucraina,
Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.[51]
Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferinţe internaţionale, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova
(OPEM) a anunţat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu
sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în şapte state: România, Italia, Germania, Regatul
Unit, Elveţia, Franţa şi Polonia.