MEDIU-sistemul ce cuprine 3 componente:apa aer si sol

.Pol.aerului:

Poluarea repr.orice activitate care,prin consecinţele sale, aduce modif echilibrelor biol,
influenţând negativ ecosistemelecu urmări nefaste starea de sănătate şi confortul speciei
umane.Prin pol aerului se înţelege prezenţa în atmosf a unor subst străine kre în funcţie de
concentr şi timpul de acţiune provoacă tulburări în echilibrul nat,afectând sănătatea şi confortul
omului sau mediul de viaţa al florei şi faunei.Princ subst ce contribuie la pol atmosf sunt:oxizii de
sulf şi azot,clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon;aceştia fiind doar o parte din
miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereaza în fiecare an dezvoltarea
industriei,si kre afecteaza ecosist acvatice şi terestre în momentul în kre poluantii se dizolva în
apa sau precipita sub forma de ploaie acida.

Surse de pol:
Reprez locul de producere si evacuare in m.înconj a unor emisii poluante.Sursele de pol sunt
naturale si artificiale.S.naturale produc o pol accidentala kre se integreaza repede în ciclul
ecologic.Vulcanii pot polua atmosf cu pulberi solide,gaze si vapori,subst toxice dat.continutului lor
mare de compusi ai sulfului,ce rez in urma eruptiei.Furtunile de praf provocate de
uragane,cicloane produc pol atmosf pe mari intinderi.Pulberea poate fi ridicata pâna la mare
înalţime şi odata ajunsa întro zona anticiclonica,incepe sa se depuna..Cant mici de pulberi
meteorice patrund în atmosf.Trasnetul şi temp ridicate sunt cauzele declansarii incendiilor din
paduri,kre se intind pe supraf de sute de ha, formand nori de fum.Pol atmosf cu NH3,H2S,CO2
poate fi produsa şi de o serie de gaze rezult din descomp anaeroba/aeroba,a reziduurilor
precum:deşeuri organice industriale sau alimentare,cadavre,dejecţii umane şi
animale,frunze.Putrefacţia sau descomp anaeroba,elib în aer subst toxice,rau mirositoare si
inflamabile.Particulele vegetale precum polenurile,sporii mucegaiurile,algele,ciupercile şi fermentii
pot polua atmosf.Spre deoseb de praf,acestea sunt mai periculoase deoarece o sg particula
poate provoca imbolnavirea unui organism viu.Aceste part veg alaturi de bacterii,microbi si virusi
reprez princ pol patogeni ai aerului.S.artificiale sunt mai numeroase si cu emisii mult mai
daunatoare,fiind întro dezvolt continua dat extinderii tehnologiei.Categ de materiale ce pot fi
agenti poluanti sunt:materii prime (carbuni, minerale etc.),impuritaţi din materiile prime(sulf,
plumb,mercur, arsen) produse finite(ciment,clor,negru de fum).Pol atmosf cu particule solide este
cea mai veche şi mai evidenta categorie de pol artif.Dintre surse putem aminti procesele
industriale si combustibilii.

Pol industriala:
Ind termoenergetica elimina în atmosf pol:praful,oxizii de sulf şi de azot,iar în cant mai mici
hidrocarburi,funingine,sulfaţi şi ac.organici.Toţi combustibilii uzuali conţin cenuşa prov din subst
solide necombustibile.Odata cu evoluţia capacitaţilor de productie de energ electr va creşte şi vol
pol emişi în aer.Deasemenea şi dezv economica a combustibililor sup va duce la creşterea utiliz
combustibililor inf şi odata cu aceştia şi a cant poluanţilor emişi.Ind siderurgica produce o imp pol
a atmosf.In aceasta ind minereul de fier şi carbunele sunt materiile prime kre degaja în atmosf
atât poluanţi solizi cât şi gazoşi.Princ pol sunt:prafurile,fumurile, în spec cele roşii ale oxidului de
fier şi bioxidul de sulf.Ind met neferoase:contribuie la pol atmosf cu produse toxice.Multe dintre
acestea poseda anumite prop fizicoch kre le fav rasp sub forma de aerosoli..Metalele nef utiliz în
ind se împart în 2 grupe:grele şi uşoare.În afara de particulele solide,metalurgia nef produce şi
imp emisii de gaze toxice,în spec vap de mercur şi compuşi de sulf.Dintre pol din metalurgia met
nef grele cel mai imp este Pb,deosebit de toxic.Metalurgia met nef uşoare este caract în spec prin
ind Al şi a beriliului.În cazul prelucrarii primului se emana în aer ac.fluorhidric şi fluoruri.Poluanţii
atmosf rez din aceasta ind sunt:beriliul metalic,oxidul,sulfatul,fluorura hidroxidul şi clorura de
beriliu.Ind mat de construcţie:are la baza prelucrarea,unor roci nat cele mai poluante fiind
ind.cimentului,azbestului,Mg şi gipsului.Ind cimentului este una dintre cele mai imp în privinta
poluarii atmosf.Ind Mg:este asemanatoare cu cea a cimentului. Ind gipsului are la baza
prelucrarea sulfatului de calciu prin ardere şi macinare.Deasemenea este f. imp şi ind azbestului
care,produce un praf cu o concentr ridicata şi f greu de reţinut în ap de epurare.Ind ch:are ca
poluanţi princ emisiile de gaze,ele fiind amestecate cu particule solide sau lichide..Prin
interacţiunea ch a acestor subs din aer cu diversele forme fizice ale apei, şi prin intervenţia unor
catalizari fiz-ch rezulta subst ch foarte toxice. Ind petrolului:este necesara deoarece creaza o
sursa imp de energie,însa pe kt este de necesara,pe atât de periculoasa dpdv ecologic.Petrolul şi
subst rezultate din prelucr acestuia contribuie la aparitia smogului.În afara dezastrului
ecologic,evapor în atmosf este destul de intensa,astfel cca 25% din pelicula de petrol patrunde în
aer sub forma de hidrocarburi.În concluzie,nu exista ramura industriala kre sa nu polueze
cu:fum,pulberi,vapori,gaze,deşeuri toxice etc.

Poluarea prin mijloacele de transport:

O alta sursa imp de pol a aerului o constituie mijloacele de transport. În aceasta
categ intra:autoveh,locomotivele,vapoarele,avioanele etc.Cea mai mare pondere de gaze ce pol
aerul prov însa de la autoveh, dat nr f mare al acestora.Cum maj autoveh sunt concentrate în
zonele urbane se poate înţelege rolul lor deosebit de imp în pol oraşelor.Indif de tipul motorului
autoveh pol aerul cu oxizi de carbon şi de azot, hidrocarburi nearse,oxizi de
sulf,aldehide,plumb,azbest,funingine etc.În prezent vehiculele polueaza de 8-10 ori mai puţin
decât cele care au existat în circulaţie acum 30 de ani.Pol produsa de avioane prez caracteristici
specifice combustiei şi extinderii zborului în stratosfera. Particularitaţile stratosf accentueaza pol,
din cauza rarefierii aerului. Ag poluanţi au un timp mai lung de acţiune,iar vaporii de apa rez sunt
solidificaţi în cristale fine de gheaţa,ce form o nebulozitate ce diminueaza rad.solara.Cu toate
acestea avioanele produc o poluare mai redusă decât alte mijloace de transport, datorita utilizarii
de turbine cu gaz şi a unui combustibil înalt rafinat.Vapoarele utiliz motoare cu ardere interna şi
produc o pol asemenea autoveh, iar locomotivele fol motoare Diesel electrice care emit cei mai
puţini poluanţi dintre toate vehiculele.

Alte tipuri de poluare:

Incinerarea deşeurilor:produce poluanti gazoşi urât mirositori şi particule solide ce polueaza
neadmis atmosfera. Prin combustia ambalajelor din material plastic se elib ac clorhidric şi ag
plastifianţi ca policlorobifenoli,deosebit de toxici.Arderea ierburilor uscate şi nefolositoare de pe
câmpuri reprez o masura de distrugere a daunatorilor şi de mineralizare a terenurilor. Fumul de
ţigara:prin arderea tutunului are loc o distilare uscata a acestuia,iar în fumul emis au fost
identificaţi circa 3000 de subst,care sunt mutagene şi/sau cancerigene. Dintre acestea
amintim:nicotina,oxidul de carbon,benzopirenul,acroleina,hidrocarburi, compuşi ai HCN şi ai ac
organici,alcoolul metilic,fenolul,piridina,plumbul,plutoniul radioactiv etc.Acţiunile patogene ale
fumului de ţigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii şi cancerigene.Contaminarea radioactiva:a
existat întotdeauna, dar sa accentuat at knd criza de hidrocarburi fosile a fost soluţionata cu
energie electronucleara.Princ surse de polradioactiva sunt:mineritul uraniului şi plutoniului,uzinele
de preparare a combustibilului nuclear,deşeurile centralelor nucleare,experienţele nucleare,
avariile şi accidentele nucleare.Pol fonica:este o pol ce se produce dat unor zgomote sau emisii
de sunete cu vibraţii de o anumita intensitate ce produce o senzaţie dezagreabila, jenanta şi chiar
agresiva.Princ surse de poluare fonica sunt:transporturile terestre şi aeriene,şantierele de
construcţii,complexele şi platformele industriale etc.

Dispersia pol in atmsf:

Din nefericire elem poluante nu ramân la locurile unde sunt produse, ci, dat unor
fact influenţi,se departeaza. Aflate în concentr mare la sursa emitenta,pe masura ce se
departeaza se împraştie şi dat unor fen fiz sau ch,cad sau se descompun realiz o autopurificare a
atmosf.Princ fact kre contribuie la misc poluanţilor în atmosf sunt:
temp,umiditatea,vântul,turbulenţa şi fen macrometeorologice.Temp aerului nu este o marime
constanta,ea prez 2 feluri de variaţii:periodice şi accidentale. Variaţia aerului în funcţie de
presiune şi de înalţime este un fact imp care intervine în deplasarea maselor de aer şi în
raspândirea în atmosfera a impurifianţilor.Umidit crescuta duce la formarea ceţii,care produce
concentrarea impuritaţilor. În zone poluate ceaţa se form dand naştere smogului.Vântul este
mişcarea orizontala a aerului, iar datorita acestui fapt el este considerat cel mai imp factor ce
contribuie la împraştierea poluanţilor. Calmul atmosferic este cea mai nefav cond meteorologica
pt pol aerului, deoarece pe masura producerii de poluanţi aceştia se acumuleaza în vecinatatea
sursei şi concentraţia lor creşte progresiv.Turbulenta este un fen care rezulta din dif de temp,care
determina o continua stare de agitaţie interna.Acest fen fav repede amestecurile şi de aceea
difuzia impuritaţilor în masa de aer turbulent se face mai repede.Studiile meteorologice au scos în
evidenţa rolul maselor mari de aer ca factori de care depinde difuzia poluanţilor eliminaţi de surse
aflate la sol.

Efectele pol:Omul poate suferi direct de pe urma agenţilor poluanţi, spre ex din actiunea smogului
produs de industrie,sau indirect,acţiunea toxica a petrolului deversat în oceane asupra peştilor,ce
se poate transmite omului în urma utilizarii acestuia ca hrana.Agenţii poluanţi altereaza şi
perturba relaţiile normale ale omului cu mediul înconj şi pe cele formate între ecosisteme.Gradul
de perturbare poate merge de la un simplu inconfort pâna la o acţiune toxica evidenta.Exista mai
multe cai de deteriorare a confortului omului şi a senzatiilor sale vizuale,olfactive,sonore
etc..Agenţii nocivi eliminaţi în atmosfera care pot provoca efecte daunatoare asupra felului de
viaţa al oamenilor, animalelor şi plantelor sunt de cele mai multe ori sub forma unui complex de
substanţe toxice în compoziţia carora intra atât particule solide cât şi gaze. În unele situaţii
acţiunea nociva este data însa numai de particule solide sau numai de gaze,de o singura
natura.Pol aerului cu aerosoli are ca efect o acţiune iritanta, toxica, cancerigena,
alergica,infectanta şi de scadere generala a rezistenţei organismului. Gazele şi vaporii care au un
efect daunator asupra organismului se împart în: toxice respiratorii,sanguine,hepatice şi
neuroleptice.Smogul reduce vizibilitatea naturala şi adesea irita ochii şi caile respiratorii.În
aşezarile urbane cu densitate crescuta,rata mortalitaţii poate sa creasca în timpul de expunere la
smog.Reducerea vizibilitaţii poate fi favorizata de anumite fen meteorologice (stagnarea aerului,
vânturi puternice şi umiditatea ridicata).Poluanţii din aer pot determina degradarea şi deteriorarea
ulterioara a unor obiecte, materiale şi substanţe cu care vin în contact prin fenomene fizico-
chimice complexe, diferite dupa natura poluanţilor şi a stratului material afectat. Cele mai
importante sunt fenomenele de coroziune, decolorare şi spalare a unor materiale, reducerea
elasticitaţii şi rezistenţei unor compuşi organici.

Consecintele majore ale pol aerului:

Pamântul începe sa se încalzeasca, gheţurile veşnice se topesc, nivelul oceanului planetar
creşte, stratul de ozon se subţiaza, ploile acide sunt din ce în ce mai frecvente. Toate acestea au
la baza nu numai fenomene naturale (care se integreaza în ciclurile normale ale naturii), dar şi
poluarea excesiva cu care ne confruntam în ultimul timp. O creştere de 5°C a temperaturii pe
totPamântul poate topi complet calotele arctice crescând astfel nivelul oceanelor şi inundând o
mare parte din uscat; unele state insulare pot fi acoperite complet de apa. În astfel de condiţii de
încalzire globala, recoltele nu vor mai putea creşte normal în unele zone, caderile de ploaie nu
vor mai putea fi absorbite în timp util, iar plantele şi animalele vor migra sau vor avea mari
greutaţi de adaptare.

Pol aerului si sanatatea omului:

Dpdv al igienei,aerul infl sănătatea atât prin compoz sa ch, cât şi prin prop sale fiz.
Efectele directe sunt repr de modif care apar in starea de sănătate a populaţiei ca urmare a
expunerii la agenţi poluanţi Aceste modif sunt:creşterea mortalităţii,creşterea morbidităţii,apariţia
unor simptome sau modif fizio-patologice,apariţia unor modif fiziologice directe şi/sau încărcarea
organismului cu agenţii poluanţi.Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanţilor în
organism,în situaţia poluanţilor cumulativi (plumb, fier), până când încărcarea atinge pragul
toxic.De asemenea modif patologice pot fi determ de impactul agentului nociv asupra anumitor
organe sau sist. Manifestările patologice pot fi:intoxicaţii cronice,alergii,efecte
carcinogene,mutagene şi teratogene sau pot fi caract prin apariţia unor îmbolnăviri,în care
poluanţii să reprez unul dintre agenţii determinanţi sau agravanţi(boli respiratorii acute şi
cronice,anemii).

Tipuri de poluanti si actiunea lor:

Pol.iritanţi realiz efecte iritative asupra mucoasei oculare şi asupra
ap resp.Aici intră pulberile netoxice,precum şi o sumă de gaze şi vapori ca dioxidul de
sulf,dioxidul de azot,ozonul şi subst oxidante,Cl, amoniacul etc.
Pol.fibrozanţi produc modif fibroase la nivelul ap respirator.Printre cei mai răspândiţi sunt dioxidul
de siliciu,azbestul şi oxizii de fier, la care se adaugă compuşii de cobalt, bariu etc.Pol.asfixianţi
sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului.Cel mai imp este oxidul
de carbon,care form cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) şi împiedică
astfel oxigenarea sângelui şi transportul de oxigen către ţesuturi.Pol.alergenici:in cazul pol nat
(polen) precum şi a prafului din casă,responsabili de un nr f mare de alergii respiratorii sau
cutanate.Pol.cancerigeni:cei mai răspândiţi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca
benzopiren,benzontracen, benzofluoranten etc.Substanţa cancerigenă este cunoscută de multă
vreme iar prezenţa în aer indică un risc crescut de cancer pulmonar.Dintre poluanţii cancerigeni
anorganici menţionăm azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul şi seleniul.

Poluanti ce trebuie sa ne ferim organismul:

O2 poate infl sănătatea efectul fiind determ de scăderea pres la niv alveolei pulmonare, alterarea
schimbului de gaze şi a procesului de oxigenare a sângelui.Fen kre apar sunt de hipoxie sau
anoxie.CO2 nu produce tulburări ale organismului uman, decât în situaţiile în kre este împiedicată
trecerea gazului din sângele venos în alveola pulm şi eliminarea lui prin aerul expirat.Dioxidul de
sulf produce iritarea mucoaselor şi dilatarea bronhiolelor. În contact cu sângele form
sulfhemoglobina kre imprimă sângelui o culoare roşu-brună.Azotaţii şi azotiţi pot provoca efecte
nocive asupra omului prin intoxicaţie,fen care se produce prin interm alimentelor şi a apei de
băut.Toxicitatea azotaţilor şi a compuşilor rez din metabolizarea acestora se manif în tubul
digestiv prin efecte iritante şi congestive asupra mucoaselor digestive.Apoi,acţiunea iritantă se
manif asupra rinichiului prin congestii şi hemoragii.Fosfaţii pot provoca efecte poluante ce se
manif direct asupra omului prin apariţia intoxicaţiilor.Fosforul împreună cu fluorul au un efect
iritant asupra mucoasei t.digestiv,acţionează toxic asupra măduvei osoase şi perturbă
metabolismul.Pesticidele prez o acţiune toxică puternică a sist nervos modif transmiterea
influxului nervos,apărând spasme,convulsii şi moarte.Efectele cronice ale intoxicaţiilor cu
pesticide se obs asupra ficatului şi a sist nervos.Deoarece ficatul este organul cel mai imp care
metabolizeaza pesticidele,el este cel mai lezat.Mercurul prov aberatii cromozomiale,trec prin
placenta din corpul mamei în cel al fatului,afect cel.nervoase ale creierului, prov grave
afecţiuni(orbire,anomalii psihice,moarte).Pb poate prov anemie şi intoxicaţii cronice ce duc la
tulburarea sist nervos şi poate prov o boala num saturnism, poate afecta sângele,rinichii şi
maduva osoasa.Cadmiul are o puternica actiune toxica asupra organism vii.Cadmiul se presup k
ar avea şi efecte teratogene şi cancerigene.Pulberile induc disconfort şi boli specifice numite
conioze.

Efectele pol asupra omului:

Princ efecte asupra sănătăţii umane par a fi răni ale ţesuturilor delicate, realizate de obicei prin
deteriorarea membranelor celulare. Unul dintre primele simptome ale inflamării este scurgerea de
fluid (plasmă) din vasele de sânge. Bronşita este o inflamare persistentă a bronhiilor şi
bronhiolelor ce cauzează o tuse dureroasă,o mare producţie de salivă şi spasme musculare
involuntare care contractă căile respiratorii. Bronşita severă poate conduce la emfizem,o boală
pulmonară obstructivă şi ireversibilă ce constă în contractarea permanentă a căilor respiratorii şi
deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor.Astma este o boală supărătoare caract de
insuficienţe respiratorii ce nu pot fi prevăzute,cauzate de episoade bruşte de spasme musculare
în pereţii bronhiali.
Degenerescenţa fibroasă este numele dat acumulării de ţesut cicatrizat în plămân. În timp ce
plămânul se umple cu ţesut fibrotic,respiraţia este blocată şi persoana se sufocă treptat.În unele
cazuri creşterea celulară determinată de prezenţa materialelor străine din plămân poate cauza
formarea unor tumori.Cancerul de plămân este deseori mortal.

Modalit.de biodegr.a petrolului din solurile poluate:

Biodegradarea produselor petoliere este un process natural pe care microorganismele (si alte
grupe de organisme) existente in sol il realizeaza.Bioremedierea solului poluat cu produse
petroliere este un process dirijat de catre om, care se realizeaza tot cu ajutorul microorganismelor
(si a altor grupe de organisme).In procesul de bioremediere a solurilor poluate cu produse
petroliere o serie de factori implicati in acest process sunt adusi in conditii
optime pentru marire vitezei acestui process.Parametri optimizati sunt: aport
O2,nutrienti,macroelemente(N,P),microelemente(S,K,Mg,Ca,Mn,Fe,Na,Co,Cu,Mo,Zn),raport
echilibrat,co-metaboliti,microorganisme hidrocarbon-oxidante.Aplicarea metodologiei de
detoxificare prin bioremediere in situ a solurilor poluate cu compusi organici proveniti din titei
necesita realizarea de biopreparate alcatuite din bacterii specifice.Tulpinile bacteriene sunt
izolate si selectionate din microflora autohtona a solurilor puternic poluate cu titei .Tulpinile
izolate sunt testate în laborator pentru evidentierea capacitatii de degradare a
hidrocarburilorpetroliere de catre microorganisme prin însamântarea acestora pe medii minerale
la care s-a adaugat titei, drept unica sursa de carbon si energie.Tulpinile izolate sunt pastrate in
colectii de microorganisme din care se realizeaza biopreparate bacteriene pentru aplicarea lor in
actiunile de bioremediere.Activitatile de bioremediere a solurilor se pot desfasura in situ cat si ex
situ.

Cum pastram aerul curat ?

Factori poluanti:
Azi asistăm la o modificare importantă a habitatului,fie în locuinţa noastră,fie la locul de
muncă:există un adevărat asalt de materii si materiale noi fol in acest scop.Toate acestea,plus
unele modif de comportament(fumatul ,introducerea animalelor în locuinte)au marit nr agenţilor
care agreseaza corpul uman.În plus,ap de aer condiţionat care,pe lângă elem benefice
cunoscute(păstrarea temp si umiditătii aerului),introduc in spaţiul de locuit un element
nou:activarea miscarii aerului in incapere.In incinta sa produs o activare a circulaţiei aerului
interior.In aceste cond toti poluantii „cuibăriţi” in acest spatiu,sunt „vânturaţi” şi inhalati de catre
ocupantii incaperilor,in doze crescute.Cei mai frecventi poluanti intâlniti în încăperile
noastre:aerosoli (praf,fum de ţigară,polen),păr de
animale,gaze(radon,monoxid de carbon,emisii de ozon de la aparatura
electronică)microorganisme(bacterii, spori de ciuperci, acarieni),chimicale,mirosuri(în
bucătărie)etc.Cercetări recente au arătat că „aerul din interiorul incintelor noastre este,de 8-10 ori
mai poluat decât cel din exterior”.În acelaşi timp, specialiştii în domeniul studiului mediului
înconjurător au arătat recent că cca. 50% din toate problemele noastre de sănătate sunt cauzate
sau favorizate de poluarea aerului interior,în special de prezenţa aici a alergenilor.Alergenii repr
suma subst straine care,odată introduse in organism produc alergii,adica majoreaza sensibilitatea
organismului,declansand reactia acestuia.O alergie se declanseaza knd sist imunitar „consideră”
unele subst inofensive k fiind periculoase generand anticorpi pentru apararea organismului în
cauză.Odată cu activarea sistemului imunitar împotriva „intruşilor” apar şi efectele secundare atât
de cunoscute precum: nasul care „curge”, ochii inflamaţi, strănuturile etc.

Acarienii:
Denumiti şi „căpuşe de praf” acarienii sunt un fel de micropurici kre sunt purtati aleator prin
spatiul unei incaperi,depunanduse odată cu praful,in zonele ferite de curenţii de aer.De
regulă,acarienii vieţuiesc în toate casele (în covoare,mobilier,aşternuturi,perdele,prosoape)gradul
de curăţenie fiind acela care poate diferenţia nr lor în locuinţa.Se estimează ca întro grămadă de
praf,care ocupă vol unei linguri de supă pot trăi câteva mii de acarieni; aceştia pot produce până
la o jumătate de milion de cocoloaşe de excremente.Aglomerările de acarieni pot fi găsite în
crăpăturile de mobilă şi fisuri de materiale de construcţie,locuri în care curăţarea profundă şi
completă se face cu dificultate.Hrana uzuală a acarienilor provine din descuamarea pielii
umane,iar apa şio iau din vaporii de apă furnizaţi tot de om,prin respiraţie şi transpiraţie.Pentru
persoanele mai sensibile alergic putem explica în acest fel reacţiile tipice în caz de infestare:de la
simptome mai uşoare (ochi înroşiţi,strănut, tuşit sau respiraţie grea)la cele mai grave (astm
bronşic,eczeme sau rinite alergice).

Influenţa animalelor de companie:

Sunt cunoscute rolul şi importanţa existenţei animalelor de companie(câini, pisici, pasări de
colivie etc.) în viaţa oamenilor.Cercetările au arătat că în cazul acestora nu animalele sau
păsările,sunt alergenice,ci anumite reziduuri produse de către acestea.Chiar dacă există anumite
rase de câini sau pisici care produc mai puţine descuamări (mătreaţă, păr),nu se poate spune că
aceste animale sunt complet no-alergenice.În ceea ce priveşte pisicile studiile ne reamintesc de
faptul că aceste animale „autocurăţindu-se” continuu,îşi îmbibă blana cu propria salivă care,
ulterior,se răspândeşte în aerul din incintă odată cu părul eliminat.Există o serie de măsuri care
pot fi luate pentru limitarea influenţei fact alergenici asociaţi cu răspândirea părului animalelor ca
de ex:desprăfuirea şi aspirarea prafului păstrarea pardoselilor de lemn fără covoare,evitarea
tapiţeriilor acumulatoare de praf,evitarea mochetelor,îmbăierea frecventă a animalelor.Aceste
măsuri se iau în special în cazurile în care oamenii au fost declaraţi sensibili la alergii sau au
malformaţii ale sistemului respirator.

Mijloace tehnice antialergice

-Tratamente specifice de curăţare profundă a covoarelor şi cuverturilor, ca şi folosirea unor
substanţe de protecţie anti-microbiană a suprafeţelor curăţate;
- Fol echipamentelor de aer condiţionat cu lămpi ultraviolete germicide pentru păstrarea
suprafeţelor bateriilor de răcire neinfectate de ciuperci;
- Utiliz unor tratamente de şoc cu ozon pentru distrugerea ciupercilor şi bacteriilor;- Folos unor
purificatoare de aer cu încărcare energetică ridicată pentru distrugerea aerosolilor alergenici
(viruşi, bacterii, ciuperci, spori etc.);
- Împrăştierea unor aerosoli cu mare capacitate fungicidă, germicidă, biocidă pentru
echipamentele de aer condiţionat ale clădirii;- Nu în ultimul rând, folosirea unor aspiratoare
performante pentru curăţenia incintelor.

Aspiratoarele de praf
În cazul aspiratoarelor de praf,trb fol aspiratoare care utilizează:
- filtre de înaltă eficienţă (HEPA) pe circuitul de aer care reîntoarce aerul aspirat în încăpere;- apa
ca element de filtrare şi spălare a aerului aspirat din încăpere;acestea fol princ epuratoarelor de
gaze(scrubbers),spălând aerul poluat cu apă prin barbotar (amestecare cu vânturare);este vizibilă
camera de spălare cu apă (în centru) şi priza de aer viciat în care se introduce tubul flexibil de
captare.Aspiratoarele cu spălare cu apă sunt ceva mai voluminoase,dar apa barbotată de către
aerul poluat este un excelent reţinător de agenţi poluanţi.

Echipamentele de aer condiţionat

Tendinţele actuale în domeniul ventilării caselor noastre arată necesitatea realizării până la patru
trepte de filtrare şi purificare a aerului exterior introdus sau recirculat în încăperi de către
aparatele de aer condiţionat cu care ne-am dotat, astfel:-prefiltrarea mecanică,pt reţinerea
particulelor mai mari de 25 de microni;- filtrarea mecanică pt reţinerea particulelor cupr între 10-
25 de microni;-trecerea prin raze UV,ptdistrugerea bio-aerosolilor;- generarea de oxidare foto-
catalitică cu UV,pt distrugerea amestecurilor volatile organice.
DEPOLUARE
Def a poluarii formulata la Conferinta Mondiala O.N.U. asupra mediului (1972), prin care poluarea
semnifica: "modificarea componentelor naturale sau prezenta unor componente straine, ca
urmare a activitatii omului si care provoaca prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si
prin timpul cât actioneaza, efecte nocive asupra sanatatii, creaza disconfort sau impieteaza
asupra diferitelor utilizari ale mediului la care aceasta putea servi in forma sa anterioara"

Depoluarea este exact procesul invers, si anume eliminarea produselor toxice introduse de om in
mediul inconjurator. Combaterea poluarii mediului ambiant este una din problemele de mare
actualitate ale intregii omeniri, una din temele fundamentale ale epocii contemporane si
nerezolvarea ei poate avea efecte dezastruoase pentru omenire. In definitiv, de felul in care este
mentinuta integritatea mediului depind practic sanatatea omului si calitatea vietii acestuia

. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat,
grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea
au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.

Exista mai multe tipuri de poluare si anume: poluarea atmosferei, poluarea solurilor si poluarea
apei

Asigurarea protecţiei calităţii solurilor, ca mijloc de creştere a resurselor de sol, cât şi pentru
protecţia mediului înconjurător, prevede printre altele utilizarea unor procedee şi tehnologii de
depoluare menite să neutralizeze sau să blocheze fluxul de poluanţi şi care să asigure eficienţa
dorită şi aplicarea legislaţiei privind protecţia calităţii solului.

Pe plan mondial se observă tendinţa de dezvoltare a unor metode simple, rapide, ieftine şi
eficiente, care să asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrării poluanţilor din zona deversării
de produs petrolier în subteran sau alte zone învecinate, distrugerea poluanţilor şi refacerea
cadrului natural.

I. MECANIS Tehnologii de depoluare

1. Politici de mediu UE

- protectia si imbunatatirea calitatii mediului;

- protejarea sanatatii umane;
- asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor naturale.
- Aplicarea principiilor “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului trebuie
rectificate la sursa”
- Aplicarea principiului “ viitorul nostru comun, sansa noastra – respectiv prevenirea
poluarii mediului, in special a apelor, realizarea unor planuri de gestionare a
deseurilor, utilizarea durabila a resurselor naturale.

Obiective relevante pentru protectia mediului:

Aer :
- mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile;

Ape :
- limitarea poluarii punctiforme si difuze a bazinelor acvatice si mentinerea functiilor ecologice ale
ecosistemelor acvatice;

Sol
 - limitarea poluarii solului
- limitarea fenomenului de eroziune
- conservarea, protejarea si reabilitarea zonei costiere a Marii Negre

Paduri
– limitarea reducerii suprafetelor impadurite

Biodiversitate
– Conservarea diversitatii naturale a florei, faunei si habitatelor din ariile protejate
- Evitarea activitatilor cu impact asupra biodiversitatii
- Conservarea si protectia ecosistemelor acvative

Deseuri:
- colectarea selective si reciclare

Sanatate:
- sanatatea ca element al sigurantei nationale

Managementul riscurilor de mediu

- Riscuri naturale

Constientizarea populatiei

Peisajul si mostenirea culturala

Turism/ recreere.

2 Evolutia ecosistemelor naturale

3. Factori (driveri) cu impact major asupra ecosistemelor

-cresterea populatiei globului

-Poluarea, deseuri

1. In Anglia din anul 1700 se inlocuieste lemnul (energie regenerabila) cu carbunele

(neregenerabil), proclamandu-se era masinii cu abue si revolutia industriala.
2. Consumul creste fara limite :

- 1950 – 463 tone petrol;

- 1998 - 3,4 miliarde tone.
- Un zgarie nor consuma cat un oras de cca. 150.000 locuitori;

3. Poluarea fara limite se datoreaza :

- exploziei demografice;
- modelului consumerist de dezvoltare;
- propagarea infrastructurilor la nivel planetar;
- pierderi energetice si de mediu.

- cu cat economia produce mai mult cu atat polueaza mai tare;

- in 24 ore se produc : 70 mil tone de dioxid de carbon;
- productia de deseuri creste proportional cu productia consumerista si numai o cantitate
minima de materie prima este recuperate;
- Europa produce 340 milioane tone/an din care sunt reciclate 14% 54% sunt depozitate si
restul este incinerat.
MUL BIOREMEDIERII
Orice compus chimic a cărui acumulare în natură devine periculoasă pentru mediu poate fi
considerat drept POLUANT, iar înlăturarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerată
BIOREMEDIERE

Adoptarea unei decizii privind alegerea unei anume metode de remediere trebuie să ţină seama
de următoarele etape:

• identificarea tuturor poluanţilor prezenţi în zonă;

• evaluarea riscului pentru mediu şi populaţie luând în considerare toţi poluanţii;
• investigarea spectrului hidrodinamic al curgerii subterane;
• estimarea volumului poluanţilor din zonă;
• analiza proceselor fizice, chimice sau biochimice de degradare sau atenuare
• calcularea duratei proceselor de remediere pentru toate metodele propuse;
• analiza cost-eficienţă pentru toate metodele propuse;
• investigarea reacţiei sociale pentru metodele propuse;
• alegerea şi aplicarea metodei de remediere potrivita

Microorganismele capabile să degradeze substanţele xenobiotice sunt prezente, în general, în

respectivele medii poluate, însă biodegradarea naturală are loc cu rate foarte scăzute. De aceea,
s-au elaborat diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoaşterea căilor de optimizare
a condiţiilor biodegradării, cunoaşterea comportării şi efectelor substanţelor chimice introduse în
sol asupra ecosistemului selectarea unor microorganisme cu abilităţi degradative superioare.

În sol, deşi reprezintă o fracţiune minusculă din greutatea totală (0,35%), microorganismele au o
importanţă esenţială, fiind „motorul funcţiilor de fertilitate a solului .

Controlul eroziunii solului

Lucrarile de controlul eroziunii solului sunt lucrari specifice de protejare a suprafetelor de sol
proaspat decopertate sau unde vegetatia a disparut, lucrari agricole si in general unde solul este
expus direct actiunii apelor de suprafata, meteorice sau vantului.
Eroziunea solului este cauza principala a deteriorarii siteurilor proaspete de constructii. Pe langa
deteriorarea suprafetelor excavate creaza probleme secundare cum ar fi transportul de material
in cursurile de apa, canalizari, peste plantatiile agricole, atragand astfel costuri suplimentare.

Epurarea apelor uzate

Consideratii privind poluarea
Una din problemele majore ale omenirii o constituie in prezent poluarea. O analiza a
mecanismelor poluarii, a efectelor si implicatiilor include o stricta interdependenta intre partile
componente ale mediului, actiunea unuia antrenand implicit influenta asupra celorlalti (cu efect
local sau la distanta).
Sunt de mentionat mai multe aspecte si anume:
- poluarea atmosferei cu aerosoli si substante chimice nu este nociva numai pentru respiratie.
Substantele respective ajung pe pamant, depunandu-se pe sol sau pe frunzele plantelor fie direct
(in perioade de calm), fie prin intermediul precipitatiilor care le antreneaza (datorita mobilitatii mari
a atmosferei, prin intermediul vanturilor, procesele de revenire pe pamant se pot realiza la mari
distante de locul unde ele au fost degajate in mediu).
- poluarea primara a solurilor (depozitarea deseurilor pe sol) nu inseamna numai afectarea locala
a solurilor respective. Ea inseamna, deopotriva, in functie de substanta poluanta, poluarea
secundara a atmosferei (prin transmiterea in atmosfera a substantelor volatile sau a celor
antrenabile de vanturi), poluarea apelor superficiale si subterane (prin dizolvarea si antrenarea
substantelor respective din sol si subsol), iar din apele subterane influentarea dezvoltarii
plantelor.
- poluarea primara a apelor (introducerea deseurilor direct in ape), sau poluarea lor secundara
(fie direct din atmosfera, fie din sol, prin intermediul precipitatiilor), poate avea efecte multiple, fie
asupra solului si plantelor (prin straturile freatice alimentate de apa respectiva sau prin
intermediul irigatiilor), fie direct asupra omului, prin apa folosita pentru baut. Incheierea ciclului
hidric, prin varsarea apelor dulci in mare duce, de asemenea, la invadarea acestora cu substante
poluante, mult peste aportul de saruri si suspensii rezultate din ciclul natural, cu influente asupra
florei si faunei marine si cu reactii consecutive din partea acestora
- poluarea directa a marilor, cu aceleasi efecte mentionate mai sus, la care se poate adauga in
unele cazuri (prin poluarea cu substante petroliere), diminuarea intensitatii evaporatiei si deci a
reciclarii (circuitului) apei in natura.
Sursele de poluare
Poluarea ce se manifesta in prezent se remarca prin : -diversificarea deseurilor (gaze, lichide sau
solide) ; -cresterea continua a cantitatii de deseuri, in valoare absoluta si pe cap de locuitor;
-concentrarea punctelor de evacuare in mediu datorita aglomerarilor industriale si urbanizarii;
-ponderea mare pe care o are si poluarea difuza, datorita intensificarii poluarii globale a factorilor
de mediu.
Principalele activitati si aglomerari umane care participa la poluarea apelor sunt: -industria,
considerata ca avand in prezent ponderea cea mai mare; -transporturile ; -aglomerarile urbane ;
-agricultura si zootehnia ;
Tipuri de poluanti
Poluarea sau poluantii care afecteaza sursele de apa pot fi clasificati :
a). dupa natura lor : - poluarea fizica (termica – ex. C.N.E. Cernavoda, radioactiva, cu particule
solide) ; - poluarea chimica (derivati ai carbonului si hidrocarburilor, sulfului, azotului, materiale
plastice, pesticide, fluoruri, metale grele, materii organice, etc.) ; - poluarea biologica (dejectii
organice, agenti patogeni, bacterii si virusuri infectioase etc. care pot avea o actiune directa
asupra sanatatii omului ; dezvoltarea in numar mare a unor alge provoaca fenomenul de inflorire
a apei cu consecinte destul de grave a ecosistemului.
b). dupa provenienta : - dejectii umane si animale ; - dejectii si reziduuri industriale (industria
alimentara, chimica, metalurgica, etc.) ; - reziduuri vegetale (agricole sau forestiere, nutrienti
vegetali, etc.) ; - pesticide si ingrasaminte rezultate din activitati agricole ; - materii radioactive ; -
caldura reziduala (mai ales din industria energetica – ex. C.N.E. Cernavoda) ; - sedimente
rezultate din eroziunea solului.
Componentele principale ale activitatii de protectie a calitatii apelor sunt urmatoarele :
- supravegherea ( monitoringul ) dinamicii calitatii resurselor de apa ; - planificarea masurilor de
protectie a calitatii resurselor de apa la nivelul bazinelor sau subbazinelor hidrografice, respectiv
gospodarirea calitatii resurselor de apa ; - masuri ajutatoare la nivelul surselor de poluare, pentru
diminuarea debitelor si incarcarilor, respectiv adoptarea de tehnologii fie neconsumatoare, fie
mici consumatoare de apa, tehnologii nepoluante sau mai putin poluante, recircularea apelor
uzate, etc. ; - masuri ajutatoare epurarii apelor uzate, respectiv utilizarea la irigatii a apelor uzate,
injectarea in straturile subterane etc.; - epurarea apelor uzate; - interventii pe cursurile de apa
receptoare ale apelor uzate, pentru imbunatatirea dilutiei si a gradului de amestec, respectiv
sporirea debitelor de dilutie prin acumulare sau derivatie, reaerarea artificiala, dirijarea
fenomenelor de autoepurare, etc. ; - perfectionarea legislatiei in domeniul protectiei calitatii
apelor.

EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE SI DEZVOLTAREA DURABILA

EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

1.Criza dezvoltarii:
- criza globala actuala este o criza a dezvoltarii ;
- dezvoltarea este un proces discontinuu, care presupune trecerea de la un model sociocultural la
altul ;
- perioadele de criza sunt fertile si benefice, pentru crearea premizelor de trecere de la un model
la altul, iar perioadele intercrize presupun schimbari in cadrul aceluiasi model.

2.Societatile ecologice si primele crize ale resurselor naturale :

- Nici o societate umana nu poate fundamenta dezvoltarea fara resurse regenerabile ;
- Dezvoltarea presupune capacitatea de a gasi permanent noi resurse;
- O dezvoltare bazata in exclusivitate pe consum nu poate supravietui ;
- Intre o societate si resursele proprii trebuie sa existe un echilibru permanent ;
- Conceptul de resurse naturale exprima masura in care o bogatie naturala devine apta de
utilizare.

3.Societatile agricole si noile crize

- Trecerea la societatea industriala nu s-a produs automat peste tot, ci numai in societatile care
au sesizat problema si au avut capacitatea de a gasi solutii prin mobilizaqrea resurselor umane,
financiare, tehnologice.
- Rezolvarea crizei societatii agricole inseamna inventia modelului industrial si societatii
capitaliste. Apare modelul de viata bazat pe produse artificiale si utilizari noi de resurse naturale
din subsol, apa, aer (forta apei, vantului, etc) ;
- Trecerea de la societatea agricola (dezvoltata in special in Asia), la cea de tip industrial (Europa
occidentala), presupune o deplasare a centrului de promovare a dezvoltarii. Anglia a avut
conditiile socioculturale favorabile noului tip de activitate ; intreprinzator capitalist, interesat si
motivat in inovare.

4.Societatea industriala si crizele actuale ale dezvoltarii

Din punct de vedere tehnico-economic, civilizatiile industriale clasice (sec. 18-20), sunt bazate pe
urmatoarele :
-utilaje de forta, mari consumatoare de energie, cu efect major asupra mediului ;
-procese tehnologice dinamice, modernizate rapid, din mers ;
-procese tehnologioce create de stiinta;
-productia de bunuri artificiale;
-modificari ample si ireversibile ale mediului.
Satisfacerea nevoilor de hrana si a exigentelor sporite ale oamenilor, au determinat cresterea
numarului de unitati de productie industriala si agricola, avand ca efect expansiunea in mediu. Au
aparut noi tipuri de asezari umane ;
A crescut traficul de pasageri, marfuri. Au fost afectate pe rand calitatea aerului, apei, solului,
biosferei, zonal si la scara planetara.

5.Evolutia ecosistemelor antropizate si noi concepte ale dezvoltarii

Lucrarea considera ca principiile ecologice ale dezvoltarii trebuie integrate in procesele socio-
economice prin : - realizarea unui sistem economic echitabil ; - asigurarea unei bune politici a
resurselor umane; - asigurarea necesarului de hrana – combaterea foamei; - evolutia oraselor
spre securitate sociala; - rezolvarea problemei energetice; - reducerea impactului industriei
Asupra mediului; - promovarea agriculturii ecologice; - o noua politica de cooperare
internationala.
Definirea si implementarea in Romania a conceptului de dezvoltare durabila prezinta aspecte
particulare care maresc dificultatea acestei actiuni, datorita unei politici de dezvoltare lipsita de
responsabilitate si coerenta , inainte si dupa 1989.

6.Evolutia ecosistemelor antropizate si dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala, globala si sistematica, vizand cooperarea,
promovarea si asigurarea unei dezvoltari care sa permita satisfactia generatiei prezente, fara a
afecta satisfactia generatiei viitoare. Dezvoltarea durabila implica o noua conceptie filozofica
(armonia om–societate–natura), cu urmatoarele aspecte:
-politice – stat-societate-economie;
-morale – individ-colectivitate;
-economice – fundamentarea valorii eficientei si pretului acesteia;
-ecologice – etc,
Dezvoltarea durabila se bazeaza pe abordari legate de reducerea degradarii mediului,
conservarea resurselor si asigurarea unor venituri decente tuturor.
La nivel global exista trei probleme majore :
-reducerea biodiversitatii – se estimeaza ca 5-10% din numarul total al speciilor vor dispare in
urmatoarele decenii;
-degradarea solului – cca. 35% din terenul cultivat se afla in stadii avansate de desertificare, cca.
20 milioane ha. sunt abandonate din cauza proceselor de saraturare, alcalinizare;
-stratul de ozon – aparitia gaurilor care permit trecerea radiatiilor ultraviolete.

7.Principii ale implementarii dezvoltarii durabile:

1.Pacea ca fundament al deazvoltarii – optiuni pace – conflicte.
2.Dezvoltarea economica – motor al progresului
- permite extinderea bazei de resurse;
- multiplica posibilitatile de optiune umana.
3.Justitia – pilon al coeziunii societatii.
4.Democratia – cadrul favorabil de desfasurare a actiunilor.
5.Informarea, intelegerea si consensul – instrumente de realizare a dezvoltarii durabile.
6.Stabilirea prioritatilor si coordonarea.
7.Cooperarea internationala.

8.. Care sunt cei mai critici factori care produc schimbari ale ecosistemelor
1. Factorii naturali si antropici care modifica ecosistemele se numesc driveri. Modificarile de
habitat si supraexploatarea sunt driveri directi, care afecteaza procesele ecosistemelor explicit.
Driverii indirecti afecteaza ecosistemele influentand driverii directi.
2. Principalii driveri indirecti sunt schimbarile in populatia globului, activitatile economice,
tehnologii, factorii sociopolitici si culturali. De exemplu populatia globului s-a dublat in ultimii 40 de
ani iar cresterile importante s-au produs in tarile aflate in curs de dezvoltare. Presiunea asupra
ecosistemelor a crescut in termeni absoluti dar cresterea a fost mai mica decat cresterea PIB.
Aceasta se datoreaza schimbarilor structurilor economice, cresterii eficientei si utilizarea
inlocuitorilor pentru serviciile ecosistemelor.
3. Fortele driverilor sunt intotdeauna multiple si interactive.

EROZIUNEA SOLULUI
Solul este materialul fragil şi afânat, care acoperă într-un strat subţire mare parte a scoarţei
terestre. Fără el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei şi florei. Solul este un amestec de
trei componente principale: mineralele, formate prin sfărâmarea rocilor de bază, roca-mamă,
aflată dedesubt, substanţe organice (rămăşiţe putrezite de plante şi animale) care acţionează
asemenea unui „liant” care leagă granulele rocilor sfărâmate,
organisme vii nevertebrate, precum viermi, care transformă mineralele, bacteriile şi ciupercile
care descompun substanţele organice. Aproximativ două cincimi din compoziţia lor este apă sau
aer. Grosimea solului variază între câţiva centimetri şi câţiva metri, în timp ce stratul cel mai
productiv, stratul superior, are o grosime de numai 25 de centimetri.
· Calitatea solului poate fi afectată şi de panta terenului. De pe un teren cu pantă abruptă,
solul este spălat uşor, odată ce vegetaţia iniţială a fost îndepărtată, iar împreună cu aceasta sunt
îndepărtate şi rădăcinile care fixau granulele de sol. Pământul de cea mai bună calitate este de
obicei plat, cu soluri adânci şi fertile, aflat în zone care nu sunt supuse catastrofelor naturale.
· Eroziunea solului. Cea mai gravă formă de degradare a solului este eroziunea. Eroziunea
solului este provocată de întrebuinţarea incorectă şi nu trebuie confundată cu eroziunea naturală.
. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau păşunate prea intens.
Suprasolicitarea solului, apare, în condiţiile în care anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu
se face fertilizarea şi substanţele nutritive nu sunt reintroduse în sol.
 Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit. Dar, odată cu această uzură
naturală, se formează solul nou. Oamenii de ştiinţă au estimat că durata de erodare şi
îndepărtare naturală a unui metru pătrat de pământ este aproximativ de 30.000 ani.

Forţa izbiturilor picăturilor de ploaie, tasează solul formându-se o crustă compactă la

suprafaţă acestuia. Crustele împiedică infiltrarea apei de ploaie în sol şi în rocile de bază. În
consecinţă, cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafaţa pământului.
Eroziunea solului - definiţie - fenomenul de eroziune a solului face parte din procesele de
degradare a terenului; fenomenul respectiv situându-se pe primul loc în ceea ce priveşte totalitate
proceselor de degradare a solului.

Prin eroziune se înțelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizată prin desprinderea
particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului. Eroziunea poate fi
combătută prin lucrări hidrotehnice, împăduriri etc.

Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafața uscatului prin acțiunea
vântului, apei sau gheții sau ca urmare a acțiunii unor organisme vii (bioeroziune).

Eroziunea este de mai multe feluri:

eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a fragmentelor de sol și roci prin acțiunea vântului.
eroziune fluvială- distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu.
Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.
eroziune glaciară - îndepartarea progresivă a rocilor de bază, a solului și a altor materiale de
către ghețari.
eroziune marină - îndepărtarea treptată a materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare.
eroziune pluvială - eroziune areolară incipientă, rezultată prin izbirea solului, descoperit de
vegetatie, de către picăturile de ploaie.
eroziune termică - topirea unor bucăți de gheață încorporate în sedimentele de mal sau de albie,
ce antrenează
Eroziunea solului - este acţiunea de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sau
rocă, sub acţiunea factorilor subaerieni (factori exogeni). Deci, din cele trei componente :
desprindere, transport şi depunere, arată că fenomenul erozional este un proces mecanic, care
implică acţiunea unor forţe care să conducă, pe de o parte, la desprinderea şi transportul
(depăşirea rezistenţei particulei de sol, respectiv la atenuarea forţelor respective), fie sub
aspectul reducerii fenomenului respectiv şi a materializării lui, în limitele (normale), admisibile.

Eroziunea normală - reprezintă procesul de desprindere, spălare, transport, ce are loc în

condiţiile în care, procesele de solificare, de acumulare a materiei organice şi procesele de
desprindere şi transport (de dislocare a particulelor de sol) include şi o discordanţă, în sensul că,
procesul de acumulare, de formare a solului, este predominat faţă de procesul distructiv al
solului. Acest fenomen are loc în condiţiile în care, factorii de mediu, de vegetaţie, nu sunt
modificaţi de intervenţia factorului uman (în consecinţă, predomină elementele de acumulare).

· Eroziunea accelerată - reprezintă procesul prin care, între rata de desprindere, de transport
şi rata de formare, de acumulare a materiei organice, se formează un dezechilibru, în sensul că,
volumul transportat (cantitatea de sol sau de rocă transportată) depăşeşte volumul de acumulare
(cantitatea de materie organică). De aceea, fenomenul de eroziune ce acţionează asupra
terenurilor (a solurilor) reprezintă un proces distructiv, de degradare a mediului, deoarece în
situaţia în care, nu se iau măsurile corespunzătoare de atenuare a fenomenelor, poate conduce
la dispariţia orizontului de sol, al apariţiei rocilor şi fundamentării procesului de deşertificare
biologică.
Eroziunea accelerată, este o consecinţă a intervenţiei brutale, neraţională a factorului uman
asupra mediului de existenţă a acestuia, materializat prin: defrişări masive, păşunat abuziv şi
excesiv, luarea în cultură a terenurilor cu pante necorespunzătoare, fără a se lua măsuri de
prevenire şi conservare a solului. Eroziunea de
suprafaţă - este un proces erozional ce se produce sub acţiunea scurgerilor superficiale (de la
suprafaţa pământului).

· Eroziunea de adâncime - este forma cea mai avansată de manifestare a eroziunii solului şi
este cea mai distructivă.
Caracteristica fundamentală a eroziunii de adâncime, este:
- aceasta apare în urma scurgerilor concentrate;

Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de
relief.
Cel mai important factor in formarea solului este alterarea rocilor, care este conditionata de
existenta atmosferei.
Un alt factor extrem de necesar in formarea solului este clima. Ea conditioneaza formarea
diferitor tipuri de soluri.
Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive
(compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii
normale in perioada de vegetatie. Deci, solul este format atit din substante organice, cit si din
substante minerale.
Fertilitatea este si ea de doua tipuri: fertilitate naturala si fertilitate economica.

Fertilitatea naturala (potentiala), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice,
biologice), neinfluientate de om. Ea se dezvolta continuu si este determinata de compozitia fizica
si biochimica a solului, de conditiile de clima si relief si se manifesta prin capacitatea de
reproducere spontana a vegetatiei.

Fertilitatea economica (antropogena) a solurilor apare ca urmare a unor activitati modificatoare a

omului. Ea depinde de aplicarea corecta a tehnicilor agricole corespunzatoare (lucrari
agrotehnice, ingrasaminte, irigatii, desecari,

. Exista circa 720 de variatii de sol, fiecare din ele avind ceva caracteristic.

Solurile cenusii albice (denumirea precedenta – cenusii deschise de padure) se intilnesc

fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la adimcimea de 150-200 cm. S-au format
sub padure in majoritate carpinete-quarcete
Solurile cenusii molice (denumirea precedenta –cenusii inchise de padure) s-au format in
conditiile padurilor de stejar cu invelis ierbos dezvoltat.
Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete- carpinete, pe roci argiloase grele.
Formarea profilului este influientata de componenta rocii materne.
Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adincimea de 80-100
cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afinat (molic).
Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri – argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.
Republica Moldova a fost impartita in patru provincii:

Provincia de silvostepa ce ocupa 38,8 % din teritoriul republicii. In aceasta provincie predomina
cernoziomurile tipice si cele lavigate. Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. Suprafata
solurilor hidromorfe, precum si a celor humice carbonate este neinsemnata.

Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. Suprafata
solurilor de padure constituie 40 %, a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate – circa 30 %.
Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, tine de vegetatia de
stepa. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice,pe alocuri se intilnesc
cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.

Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice.

POLUAREA SOLULUI -In scopul restabilirii si sporirii productivitatii, in sol se introduc

ingrasaminte minerale si organice, diferite substante numite fertilizanti. Insa ingrasamintele
minerale, de rind cu elemntele nutritive, mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul
balast ), iar gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice. Poluarea solului cu
materiale dure are loc datorita difuzarii, raspindirii diferitelor substante toxice, deseuri, care se
deosebesc de componenta chimica a solului. S-a majorat cu mult volumul de deseuri de diferita
natura, care nimerescin solurile prelucrate. Folosirea nechibzuita a ingrasamintelor minerale,
precum si a pesticidelor, a pelor de scurgere, conduce la poluarea chimica a solurilor, la
acumularea in sol a substantelor toxice si modificarea componentei chimice initiale a solurilor.

Pentru a putea trai intr un mediu ambient curat si nepoluat, trebuie sa respectam niste reguli
extrem de importante:
-sairea a cator mai multi pomi si arbusti;
-pastrarea curateniei nu numai in apropierea locuintei noastre, dar si in imprejurimile localitatii in
care traim
-respectarea cantitatilor de ingrasaminte minerale sau naturale

PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU

HIDROCARBURI. SURSE DE POLUARE
Poluarea mediului inconjurator se produce de regula pe doua cai:
Artificiala – se datoreaza activitatilor umane
Naturala – survine in urma activitatii vulcanice, eruptiilor de gaze.
Elementele esentiale care stau la baza interventiei în caz de poluare marinã cu hidrocarburi
sunt:
- Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal);
- Personal specializat si antrenat;
- Echipamente specializate si fiabile;
- Plan national de contingentã, o strategie nationala de interventie.
Faza de pregãtire a interventiei este esentialã pentru limitarea rapidã si eficientã a pagubelor si
a impactului ecologic, constand in:
- Supravegherea evolutiei poluantului
- Planificarea operatiunilor de interventie;
- Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;
- Formarea echipelor de interventie, coordonatori, specialisti, operatiuni
Obiectivele principale ale interventiei sunt:
- Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice, turistice,
rezervatii etc.).
- Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.
- Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din punct de vedere ecologic acestea sa redevina la
faza initiala.
Metodele de interventie in cazul unei poluãri marine constau în:
- Degradarea naturalã (nu se intervine);
- Transferul poluantului din tankurile avariate în barje, nave de stocare, etc.
- Ardearea in situ;
- Dispersarea chimicã în masa apei;
- Concentrarea si colectarea petrolului pe suprafata apei.
Aplicarea metodelor de interventie este conditionatã de:
- Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate in mediul acvatic;
- Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate pe sol.
- Conditiile hidro-meteo: starea de agitatie a mãrii, directia si intensitatea vântului, directia si
intensitatea -curentului, temperatura aerului si a apei, vizibilitate, salinitatea apei.
- Cantitatea si tipul poluantului deversat.
Procesele care actioneazã asupra unei pete de petrol în mediul acvatic sunt complexe,
constând în:
- Dispersia hidrocarburii în masa apei;
- Evaporare;
- Emulsionare apã în petrol;
- Fotooxidare;
- Biodegradare;
- Sedimentare.
- Rãspândirea hidrocarburii pe suprafata apei;
- Deplasarea hidrocarburii pe suprafata apei.
Procesele care actioneazã asupra hidrocarburilor deversate pe sol sunt complexe constând în:
- Evapoarare:
- Fotooxidare;
- Penetrare în adâncime;
- Biodegradare;
- Rãspândire pe suprafatã.
Factorii care contribuie la cresterea numarului de accidente insotite de poluari majore sunt:
- Cresterea cantitatii de petrol transportat,
- Caracteristicile locale defectuase de navigatie: densitatea traficului,conditiile hidro-meteo,
adancimea apei, vizibilitatea, inexistenta unor norme clare de comunicare radio,
- Organizarea defectuasa a operatiunilor de: intrare /iesire din port, incarcare descarcare marfa,
bunkeraj,
- Lipsa sistemelor de avertizare/alarmare in caz de accident naval.
In urma determinarii indecsilor de risc de poluare, se evidentiaza trei nivele, nivelul I fiind
apreciat ca nivel maxim de risc.
Nivel maxim de risc (I) in cazul litoralului romanesc, este evidentiat in porturile litorale si zonele
adiacente (Mangalia, Constanta, Midia).
Nivelul de risc mediu (II) a fost evidentiat in zonele traseelor navale, a ancorajelor, a conductei
de transport hidrocarburi si a platformelor de foraj si extractie apartinand PETROMAR Constanta.
Nivelul redus de risc(III) se aflã situat in zonele de evacuare ale statiilor de epurare (atunci cand
acestea nu se varsa in porturi); zonele de plaja turistica (Vama-Veche-2Mai, Neptun - Eforie
Nord) si zona rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (Corbu - Bratul Musura).
Hartile de evaluare a riscului sunt necesare in faza decizionala. Informatiile puse la
dispozitie de aceste materiale sunt utilizate in faza stabilirii strategiei de interventie, a
stabilirii mijloacelor si traseelor de actiune, a prioritatilor de dotare si monitorizare zonala.
Impactul economic se refera la efectele negative induse activitatilor industriale, economice, etc
in cazul unei poluari.
Ca si activitati economice sunt cuprinse:
activitati turistice, hoteliere, agrement, alimentatie publica, etc. – poluarea plajelor turistice si a
zonelor de agrement provoaca daune pe termen lung afectand activitatea, pierderea locurilor de
munca, falimentul unor societati, imense daune materiale, disparitia unicei surse de venit in
anumite zone.
activitati industriale, santiere navale, oilterminale, operatiuni portuare, rafinarii, alte facilitati -
polurea acestor zone, poate bloca total sau partial activitatile, pierderea personalului specializat,
desfiintarea unor societati, a unor ocupatii profesionale, daune materiale deosebite.
activitati de pescuit industrial si sportiv – poluarea in zona poate duce la disparitia unor rezeve
piscicole, unica sursa de venit si hrana pentru populatia respectiva.
activitati de transport naval de marfuri si persoane – poluarea in zona duce la suspendarea
traficului, devierea acestuia in alte zone, consumuri marite de combustibili, timp pierdut, etc.
activitatile de foraj si extractie – poluarea in zona poate duce la stoparea productiei si oprirea
intregului lant economic(transport, rafinare, etc.) legat de aceasta activitate.
Toate aceste activitati care se constituie in factori economici de risc, sunt cuantificati din punct
de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori.
Impactul ecologic se refera la efectele negative induse ecosistemului in cazul unei poluari.
Din punct de vedere biologic, efectele poluarii marine cu hidrocarburi se caracterizeaza prin
manifestari complexe pe termene diferite( lung, scurt).
In functie de localizarea poluarii, perioada din an in care se produce si amploarea, efectele
negative pot fi deosebit de grave pe termen lung afectand efectivul de pasari si peste prin
distrugerea oualelor si respectiv a larvelor si puietului de peste din stratul de suprafata.
Totodata existenta rezervatiilor din zona litorala amplifica vulnerabilitatea acestuia. Existenta unor
specii rare de plante si animale in zonele cu risc de poluare contribuie la cresterea gradului de
vulnerabilitate a zonei, necesita o atentie deosebita in faza de stabilire a strategiei de interventie.
Existenta zonelor de reproducere, a celor protejate, a coloniilor de pasari, a bancurilor de peste,
gradul de incarcare biologica, sensibilitatea ecosistemului, se constituie in factori ecologici de
risc, care sunt cuantificati din punct de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi
luati in calcul impeuna cu ceilalti factori.
Impactul social se refera la efectele negative induse societatii civile in cazul unei poluari.
Poluarea cu hidrocarburi a zonelor locuite poate avea efecte negative asupra starii de sanatate a
organismului uman, gazele inhalate in doze peste limita admisa avand un efect cancerigen.
Uneori in cazul unei poluari deosbit de grave, in scopul protejarii poulatiei, aceasta trebuie
evacuata din zona.
Exista cazuri in care datorita gestionarii defectuase a dezastrului, din partea autoritatilor locale,
sa se produca tensiuni sociale, demiteri, destituiri, schimbari in structurile de conducere ale
societatii afectate,
Poluarea unei zone populate poate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii
respective, prin mijloacele mass-media.
In functie de gradul de organizare al societatii din zona afectata, raspunsul este mai eficient sau
nu, gradul de vulnerabilitate al zonei fiind invers proportional cu cel de organizre al societatii.
Factorii sociali de risc tin seama de aspectele prezentate urmand a fi luati in calcul impeuna cu
ceilalti factori.
Impactul politic se refera la efectele negative induse de o poluare pe plan politic. In cazul in care
poluarea depaseste granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai
multe state implicate.
Relatiile existente intre doua state riverane pot avea de suferit in cazul in care intre ele nu exista
o strategie comuna de reactie in caz de poluare.
Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt nu au aderat, nu sunt
membre membre ale organizatiilor, conventiilor, sistemelor internationale de asigurare care sa le
acorde asistenta tehnica, ajutor financiar, protectie juridica in caz de poluare.
Studierea tipurilor de impact posibil a se produce pe un anumit tip de litoral este necesara in
vederea calcularii gradului de vulnerabilitate zonal.
In acest scop litoralul este analizat evidentiindu-se:
- zonele economice in ordinea potentialului lor economic,
- zonele locuite in ordinea incarcarii demografice,
- zonele de frontiera, apele teritoriale, zona economica,
- zonele ecologice/rezervatii in ordinea importantei si incarcarii lor pe specii si anotimpuri.
Toate aceste informatii sunt clasificate, cuantificate si reprezentate grafic pe harti
speciale, care constituie baza de date necesara stabilirii strategiei de interventie in caz de
poluare a unei zone litorale.

Clasificarea in ceea ce priveste gradul de vulnerabilitate :

Zonele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate sunt considerate cele cuprinse intre Midia -
Bratul Musura ( in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative majore asupra
ecosistemului pe termen lung, tarmul este neprotejat cu inaltime redusa- nisipos/mlastinos, exista
pericolul penetrarii in adancime si a raspandirii poluantului pe suprafete intinse, nu exista trasee
navale si terestre de interventie, distanta de la baza de interventie este mare).
Zonele cu grad de vulnerabilitate medie sunt cele cuprinse intre Constanta -Mamaia si zona
Vama Veche (in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative asupra potentialului
economic, turistic, piscicol, sanatate; in schimb tarmul inalt cu faleze, constructii hidrotehnice si
plaje cu nisip poate fi protejat partial cu baraje antipetrol, bazele de interventie fiind amplasate in
zona, traseele de acces terstru si naval permit deplasarea echipamentelor).
Zonele cu grad de vulnerabilitate scazut Mangalia - Constanta(in caz de poluare majora cu
hidrocarburi apar efecte negative asupra activitatii piscicole, turism, tarmul cu faleze inalte si plaje
inguste la baza nu permite patrunderea poluantului in adancime, bazele de interventie sunt in
apropiere, traseele de acces terestru si naval permit deplasarea echipamentelor in zona)
Informatiile existente in acest capitol sunt utilizate la:
* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;
* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;
* Stabilirea strategiei de interventie tinand cont si ceilalti factori cum ar fi: - cantitatea si
tipul hidrocarburilor; - conditiile hidro-meteo; - evolutia probabila/posibila a peliculei de
hidrocarburi

COMPORTAMENTUL SI DEGRADAREA/MODIFICARILE CARE APAR IN STRUCTURA

POLUANTULUI DEVERSAT IN MEDIUL ACVATIC
Proprietatile hidrocarburilor

Greutatea specifica/unitate de masura= g/cc sau °API: reprezinta densitatea, in comparatie,

deansitatea apei=1000kg/mc, majoritatea hidrocarburilor au densitatea mai mica decat cea a
apei. De regula titeiul cu densitate mica are vascozitatea redusa si contine un procent ridicat de
fractii volatile, avand tendinta de volatilizare.
Vascozitatea cinematica / unitate de masura = cSt : reprezinta rezistenta la curgere
(vascozitatea apei=1 cSt, motorina=2-4 cSt, uleiul de motor tip 80w/90=500cST) Vascozitatea
este in stransa relatie cu temperatura mediului fiind invers proportionala cu aceasta.
Caracteristicile de distilare se refera la capacitatea compusilor din titei de a se volatiliza odata
cu cresterea temperaturii (evaporarea incepe cu compusii care au punctul de fierbere cel mai
scazut).
Unele titeiuri au in componenta asfaltene sau parafine, compusi care nu distileaza nici la
temperaturi destul de inalte. Aceste tipuri de titeiuri sunt foarte persistente, degradarea naturala
desfasurandu-se pe o perioada lunga de timp(ani). Ca si un termen de comparatie temperatura
de evaporare (punctul de fierbere) al apei are valoarea de 100°C. In functie de tipurile si
procentajul de compusi, un titei distileaza in timp pe un palier de temperaturi destul de larg,
ex.titeiul Gloria L2 distileaza procentual pe un palier de temperaturi cuprins intre 100-300°C.
Punctul de curgere: reprezinta temperatura sub care poluantul nu mai curge avand valori
cuprinse intre -35°+40°C. Atunci cand temperatura scade parafinele din compunenta titeiului
cristalizeaza, vascozitatea creste astfel incat atunci cand se atinge temperatura Pc se ajunge la o
stare semisolida. De exemplu titeiul Bonny Light la o temperatura de peste 30°C are o
vascozitate de circa 7 cSt, odata cu scaderea temperaturii, intre 30-20°C, vascozitatea acestuia
creste la 9 cSt, urmand ca la temperaturi sub 20°C sa creasca logaritmic, avand la 12 °C (care
este Pc) o vascozitate de circa 10.000cSt (nu mai curge). In cazul atingerii Pc poluantul devine
persistent.
Transportul titeiurilor cu peste 10% parafine si un punct de curgere ridicat, (care la temperatura
mediului ambiant +20 +25 °C, se solidifica) se realizeaza cu tankuri prevazute cu instalatii de
incalzire a marfii in scopul mentinerii acesteia in stare lichida.
Continutul in asfaltene, rasini : influentaeaza tendinta de emulsionare fiind direct
proportionale (continutul in asfaltene, rasini creste odata cu evaporarea).
Grupe de compusi care intra in componenta titeiurilor
Parafine: hidrocarburi saturate cu punct de fierebere ridicat si volatolizare diminuata.
Naftene: hidrocarburi saturate, atomii de hidrogen putand fi inlocuiti de alte elemente cum ar fi
azotul, oxigenul sau sulful.
Benzene: hidrocarburi aromatice cu punctul de fierbere scazut, volatilizare foarte pronuntata,
toxicitate ridicata/cancerigene.
Asfaltenele: gudroane cu punct de fierbere foarte ridicat continand: sulf, azot, oxigen si metale
cum ar fi nichel, vanadiu.
Rasinile: compusi pe baza de molecule cu un continut bogat de atomi de oxigen,azot sau sulf.
Aceste componente sunt responsabile de fenomenul de emulsionare a petrolului.
Toxicitatea pe grupe de compusi se manifesta dupa cum urmeaza:
parafine<naftene<asfaltene<benzene

Dispersia hidrocarburilor în masa apei este un fenomen amplificat de starea de agitatie a

acesteia.
Procesul de dispersie este influentat de energia valurilor, volumul de petrol deversat/unitatea
de volum de apã si de valoarea vâscozitãtii produsului petrolier.
Viteza de dispersie este direct proportionalã cu starea de agitatie a mãrii, cu volumul de
hidrocarburi deversate si invers proportionalã cu vâscozitatea acestora.
Evaporarea survine în primele ore ale deversãrii produsului petrolier.
Viteza de evaporare a fractiilor volatile este direct proportionalã cu viteza vântului,
temperatura aerului, temperatura apei, suprafata poluata si este dependentã de tipul
hidrocarburii deversate.(procentul de fractii volatile).
Prin evaporarea fractiilor volatile, produsul rãmas pe suprafata apei se poate reduce
cantitativ la circa 60% în timp ce densitatea si vâscozitatea acestuia cresc atingând valori
de circa 990 ÷ 1000kg/m3 si respectiv circa 10.000 cSt sau mai ridicate.
Emulsionarea – starea continuã de agitatie a mãrii creazã mici picãturi de apã care în
prezenta hidrocarburilor se amestecã cu acestea formând o emulsie de apã în petrol. La
acest proces concurã fractiile grele din petrol si anume asfaltenele si rasinile (la un continut
>0,5% în asfaltene produsul petrolier tinde sã emulsioneze).
Procesul de evaporare produce schimbãri rapide în ceea ce priveste compozitia petrolului
deversat, astfel încât în câteva ore de la accident procentul de rãsini si asfaltene creste
semnificativ.
Vâscozitatea si densitatea produsului emulsionat este superioarã produsului petrolier deversat
initial.Volumul produsului emulsionat este cu 70-80% superior celui initial, fapt care produce o
mãrire a suprafetei poluate.
In consecintã procesul de emulsionare mãreste densitatea, vâscozitatea si volumul
produsului petrolier rãmas pe suprafata apei, schimbandu-i culoarea.
Fotooxidarea. Procesul de combinare chimicã a hidrocarburilor cu oxigenul constituie
fenomenul de oxidare. Radiatiile solare ultraviolete accelereazã procesul de oxidare, rupe
particulele moleculare în unele mai mici. In cazul hidrocarburilor grele sau care au pierdut
compusii usori, fotoxidarea favorizeazã reactiile de polimerizare care sunt defavorabile
tratamentului de degradare ulterioarã.
Biodegradarea petrolului consta in descompunerea acestuia sub actiunea bacteriilor si a
ciupercilor si transformarea în produse oxidate. Coeficientul de degradare este dependent de
temperaturã, de disponibilitatea O2, a nutrientilor si deasemeni de tipul hidrocarburii.
Componentele mai usoare se degradeazã mai rapid, temperaturile cele mai favorabile dezvoltãrii
microorganismelor se situeazã deasupra valorii de +250C.
Sedimentarea este definitã ca fiind un proces de aderare a particulelor de petrol la
particulele solide din masa apei. Sedimentarea este un proces care reduce volumul de
produs de pe suprafata apei, dar nu în aceeasi mãsurã ca dispersia sau evaporarea.

Principalele strategii de interventie

Monitorizarea si evaluarea
1. Primul pas care se intreprinde in cazul unei deversari de produs petrolier consta in salvarea
vietilor omenesti aflate in pericol imediat. Pasul urmator consta in evaluarea situatiei, acumularea
a cat mai multor informatii legate de accident, zona, marfa, conditii hidro-meteo, impact,
etc, in vederea stabilirii strategiei optime de interventie, a cantitatii si tipului de
echipamente, si a personalului care trebuie deplasat in zona.
2. Monitorizarea/evaluarea situatiei se realizeaza atat la fata locului cat si prin modelarea
fenomenelor pe PC. Monitorizarea la fata locului se desfasoara cu ajutorul navelor, mijloacelor
aeriene, etc.
3. Observarea se realizeaza cu personal specializat, prin urmarire vizuala, scanare cu infrarosu,
ultraviolet, necesitind echipamente cum ar fi : camere video/foto, scanere, statii de comunicare,
truse de prim ajutor, harti cu zonele vulnerabile, echipament pentru prelevat probe, creioane,
notebook, rezistente la apa.
4 – 5.Pe baza informatiilor primare si a predictiilor meteo, se realizeaza in prealabil un traseu de
monitorizare pe care se va deplasa echipa de specialisti. Prin survolare se poate evaluarea dupa
aspect (culoare, modul de acoperire in spatiu) suprafata poluata, grosimea peliculei, vectorul
deplasarii, cantitatea de poluant.
6.Suprafata de poluata se poate calcula daca stim viteza aeronavei si timpii parcursi pe anumite
directii.
7 – 10.Observatii aeriene.
11 – 18. Evaluarea dupa aspect si culoare ne poate da informatii despre stadiul de degradare,
tipul, grosimea peliculei si volumul acesteia.
19 – 34. Modelarea fenomenelor pe PC se realizeaza cu ajutorul unor programe care
functioneaza pe baza unor date de intrare culese din teren: tip, cantitate de poluant conditii hidro-
meteo, locatia si momentul producerii accidentului.
Ca o regula generala, evaluarea/ monitorizarea este obligatorie in orice caz de poluare atat
in faza initiala cat si in fazele de inetrventie si dupa terminarea recuperarii poluantului.
35. Rezultatele obtinute in cadrul procesului de monitorizare trebuie sa cuprinda urmatoarele
date :
-Despre poluant : cantitate, tip, suprafata, grosime, caracteristici, evolutia /degradarea peliculei in
timp, vectorul deplasarii, latimea frontului de deplasare;
-Despre zona de impact cu tarmul, tip tarm, evaluarea impactului;
-Despre predictiile hidro – meteo;
36. Degradarea naturalã Existã anumite cazuri în care nu se justificã interventia în momentul
aparitei unei poluãri majore si anume: Starea de agitatie a mãrii peste 5-60Beaufort.
In aceste conditii se produce o degradare naturalã accentuatã prin dispersie în masa apei,
sedimentare si evaporare. Mijloacele de transport navale si echipamentele de interventie nu pot fi
utilizate in aceste conditii. In concluzie nu se intervine, pelicula de poluant fiind însã monitorizatã
permanent.
Pelicula de poluant este deplasatã, datoritã conditiilor hidro-meteo, în larg, neafectând
zona de coastã. In aceste conditii pelicula se va degrada natural în timp sub actiunea factorilor
de mediu.
37. Pelicula de poluant este deplasata spre coasta intr-o zona periculoasa, accidentata,
stancoasa, faleza.
Pelicula de poluant ajunge intr-o zona mlastinoasa, cu o bogata flora si fauna. In aceste
conditii, in unele cazuri, exista pericolul amplificarii degradarii mediului prin interventie cu mijloace
mecanice sau chiar manuale. Poluantul se biodegradeaza natural, zona fiind monitorizata
permanent.
Echipamente de interventie
Trei sisteme utilizate in operatiunile de concentrare/recuperare. Caracteristicile
tehnico/functionale specifice fiecarui tip, limiteaza utilizarea lor in anumite conditii.
Cu cat aceste caracteristici sunt mai ridicate cu atat conditiile limta in care sistemele pot functiona
sunt mai dure, cantitatile de poluant ce pot fi recuperate sunt mai mari, distanta de tarm la care
pot opera este mai mare.
Activitatea de recuperare mecanicã cu ajutorul skimerelor necesitã un set de echipamente
specializate pe operatiuni, care trebuie sa functioneze continuu, in orice moment la parametrii
propusi, in conditii dure (eforturi variabile, socuri repetate, umiditate, coroziune, temperaturi
extreme, expunere indelungata la UV, etc ).
In continuare sunt prezentate echipamentele necesare desfasurarii fiecarei operatiuni : - limitarea
extinderii si concentrarea peliculei de petrol; - recuperarea mecanicã a produsilor petrol si apã-
petrol; - stocarea si separarea petrolului.