P. 1
tehnologii de depoluare

tehnologii de depoluare

|Views: 575|Likes:

More info:

Published by: Moldoveanu Andrei-claudiu on Dec 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2013

pdf

text

original

MEDIU-sistemul ce cuprine 3 componente:apa aer si sol .Pol.aerului: Poluarea repr.

orice activitate care,prin consecinţele sale, aduce modif echilibrelor biol, influenţând negativ ecosistemelecu urmări nefaste starea de sănătate şi confortul speciei umane.Prin pol aerului se înţelege prezenţa în atmosf a unor subst străine kre în funcţie de concentr şi timpul de acţiune provoacă tulburări în echilibrul nat,afectând sănătatea şi confortul omului sau mediul de viaţa al florei şi faunei.Princ subst ce contribuie la pol atmosf sunt:oxizii de sulf şi azot,clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon;aceştia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereaza în fiecare an dezvoltarea industriei,si kre afecteaza ecosist acvatice şi terestre în momentul în kre poluantii se dizolva în apa sau precipita sub forma de ploaie acida. Surse de pol: Reprez locul de producere si evacuare in m.înconj a unor emisii poluante.Sursele de pol sunt naturale si artificiale.S.naturale produc o pol accidentala kre se integreaza repede în ciclul ecologic.Vulcanii pot polua atmosf cu pulberi solide,gaze si vapori,subst toxice dat.continutului lor mare de compusi ai sulfului,ce rez in urma eruptiei.Furtunile de praf provocate de uragane,cicloane produc pol atmosf pe mari intinderi.Pulberea poate fi ridicata pâna la mare înalţime şi odata ajunsa întro zona anticiclonica,incepe sa se depuna..Cant mici de pulberi meteorice patrund în atmosf.Trasnetul şi temp ridicate sunt cauzele declansarii incendiilor din paduri,kre se intind pe supraf de sute de ha, formand nori de fum.Pol atmosf cu NH3,H2S,CO2 poate fi produsa şi de o serie de gaze rezult din descomp anaeroba/aeroba,a reziduurilor precum:deşeuri organice industriale sau alimentare,cadavre,dejecţii umane şi animale,frunze.Putrefacţia sau descomp anaeroba,elib în aer subst toxice,rau mirositoare si inflamabile.Particulele vegetale precum polenurile,sporii mucegaiurile,algele,ciupercile şi fermentii pot polua atmosf.Spre deoseb de praf,acestea sunt mai periculoase deoarece o sg particula poate provoca imbolnavirea unui organism viu.Aceste part veg alaturi de bacterii,microbi si virusi reprez princ pol patogeni ai aerului.S.artificiale sunt mai numeroase si cu emisii mult mai daunatoare,fiind întro dezvolt continua dat extinderii tehnologiei.Categ de materiale ce pot fi agenti poluanti sunt:materii prime (carbuni, minerale etc.),impuritaţi din materiile prime(sulf, plumb,mercur, arsen) produse finite(ciment,clor,negru de fum).Pol atmosf cu particule solide este cea mai veche şi mai evidenta categorie de pol artif.Dintre surse putem aminti procesele industriale si combustibilii. Pol industriala: Ind termoenergetica elimina în atmosf pol:praful,oxizii de sulf şi de azot,iar în cant mai mici hidrocarburi,funingine,sulfaţi şi ac.organici.Toţi combustibilii uzuali conţin cenuşa prov din subst solide necombustibile.Odata cu evoluţia capacitaţilor de productie de energ electr va creşte şi vol pol emişi în aer.Deasemenea şi dezv economica a combustibililor sup va duce la creşterea utiliz combustibililor inf şi odata cu aceştia şi a cant poluanţilor emişi.Ind siderurgica produce o imp pol a atmosf.In aceasta ind minereul de fier şi carbunele sunt materiile prime kre degaja în atmosf atât poluanţi solizi cât şi gazoşi.Princ pol sunt:prafurile,fumurile, în spec cele roşii ale oxidului de fier şi bioxidul de sulf.Ind met neferoase:contribuie la pol atmosf cu produse toxice.Multe dintre acestea poseda anumite prop fizicoch kre le fav rasp sub forma de aerosoli..Metalele nef utiliz în ind se împart în 2 grupe:grele şi uşoare.În afara de particulele solide,metalurgia nef produce şi imp emisii de gaze toxice,în spec vap de mercur şi compuşi de sulf.Dintre pol din metalurgia met nef grele cel mai imp este Pb,deosebit de toxic.Metalurgia met nef uşoare este caract în spec prin ind Al şi a beriliului.În cazul prelucrarii primului se emana în aer ac.fluorhidric şi fluoruri.Poluanţii atmosf rez din aceasta ind sunt:beriliul metalic,oxidul,sulfatul,fluorura hidroxidul şi clorura de beriliu.Ind mat de construcţie:are la baza prelucrarea,unor roci nat cele mai poluante fiind ind.cimentului,azbestului,Mg şi gipsului.Ind cimentului este una dintre cele mai imp în privinta poluarii atmosf.Ind Mg:este asemanatoare cu cea a cimentului. Ind gipsului are la baza prelucrarea sulfatului de calciu prin ardere şi macinare.Deasemenea este f. imp şi ind azbestului care,produce un praf cu o concentr ridicata şi f greu de reţinut în ap de epurare.Ind ch:are ca

poluanţi princ emisiile de gaze,ele fiind amestecate cu particule solide sau lichide..Prin interacţiunea ch a acestor subs din aer cu diversele forme fizice ale apei, şi prin intervenţia unor catalizari fiz-ch rezulta subst ch foarte toxice. Ind petrolului:este necesara deoarece creaza o sursa imp de energie,însa pe kt este de necesara,pe atât de periculoasa dpdv ecologic.Petrolul şi subst rezultate din prelucr acestuia contribuie la aparitia smogului.În afara dezastrului ecologic,evapor în atmosf este destul de intensa,astfel cca 25% din pelicula de petrol patrunde în aer sub forma de hidrocarburi.În concluzie,nu exista ramura industriala kre sa nu polueze cu:fum,pulberi,vapori,gaze,deşeuri toxice etc. Poluarea prin mijloacele de transport: O alta sursa imp de pol a aerului o constituie mijloacele de transport. În aceasta categ intra:autoveh,locomotivele,vapoarele,avioanele etc.Cea mai mare pondere de gaze ce pol aerul prov însa de la autoveh, dat nr f mare al acestora.Cum maj autoveh sunt concentrate în zonele urbane se poate înţelege rolul lor deosebit de imp în pol oraşelor.Indif de tipul motorului autoveh pol aerul cu oxizi de carbon şi de azot, hidrocarburi nearse,oxizi de sulf,aldehide,plumb,azbest,funingine etc.În prezent vehiculele polueaza de 8-10 ori mai puţin decât cele care au existat în circulaţie acum 30 de ani.Pol produsa de avioane prez caracteristici specifice combustiei şi extinderii zborului în stratosfera. Particularitaţile stratosf accentueaza pol, din cauza rarefierii aerului. Ag poluanţi au un timp mai lung de acţiune,iar vaporii de apa rez sunt solidificaţi în cristale fine de gheaţa,ce form o nebulozitate ce diminueaza rad.solara.Cu toate acestea avioanele produc o poluare mai redusă decât alte mijloace de transport, datorita utilizarii de turbine cu gaz şi a unui combustibil înalt rafinat.Vapoarele utiliz motoare cu ardere interna şi produc o pol asemenea autoveh, iar locomotivele fol motoare Diesel electrice care emit cei mai puţini poluanţi dintre toate vehiculele. Alte tipuri de poluare: Incinerarea deşeurilor:produce poluanti gazoşi urât mirositori şi particule solide ce polueaza neadmis atmosfera. Prin combustia ambalajelor din material plastic se elib ac clorhidric şi ag plastifianţi ca policlorobifenoli,deosebit de toxici.Arderea ierburilor uscate şi nefolositoare de pe câmpuri reprez o masura de distrugere a daunatorilor şi de mineralizare a terenurilor. Fumul de ţigara:prin arderea tutunului are loc o distilare uscata a acestuia,iar în fumul emis au fost identificaţi circa 3000 de subst,care sunt mutagene şi/sau cancerigene. Dintre acestea amintim:nicotina,oxidul de carbon,benzopirenul,acroleina,hidrocarburi, compuşi ai HCN şi ai ac organici,alcoolul metilic,fenolul,piridina,plumbul,plutoniul radioactiv etc.Acţiunile patogene ale fumului de ţigara pot fi:cardiovasculare,respiratorii şi cancerigene.Contaminarea radioactiva:a existat întotdeauna, dar sa accentuat at knd criza de hidrocarburi fosile a fost soluţionata cu energie electronucleara.Princ surse de polradioactiva sunt:mineritul uraniului şi plutoniului,uzinele de preparare a combustibilului nuclear,deşeurile centralelor nucleare,experienţele nucleare, avariile şi accidentele nucleare.Pol fonica:este o pol ce se produce dat unor zgomote sau emisii de sunete cu vibraţii de o anumita intensitate ce produce o senzaţie dezagreabila, jenanta şi chiar agresiva.Princ surse de poluare fonica sunt:transporturile terestre şi aeriene,şantierele de construcţii,complexele şi platformele industriale etc. Dispersia pol in atmsf: Din nefericire elem poluante nu ramân la locurile unde sunt produse, ci, dat unor fact influenţi,se departeaza. Aflate în concentr mare la sursa emitenta,pe masura ce se departeaza se împraştie şi dat unor fen fiz sau ch,cad sau se descompun realiz o autopurificare a atmosf.Princ fact kre contribuie la misc poluanţilor în atmosf sunt: temp,umiditatea,vântul,turbulenţa şi fen macrometeorologice.Temp aerului nu este o marime constanta,ea prez 2 feluri de variaţii:periodice şi accidentale. Variaţia aerului în funcţie de presiune şi de înalţime este un fact imp care intervine în deplasarea maselor de aer şi în raspândirea în atmosfera a impurifianţilor.Umidit crescuta duce la formarea ceţii,care produce concentrarea impuritaţilor. În zone poluate ceaţa se form dand naştere smogului.Vântul este

deoarece pe masura producerii de poluanţi aceştia se acumuleaza în vecinatatea sursei şi concentraţia lor creşte progresiv. Pol aerului si sanatatea omului: Dpdv al igienei.Studiile meteorologice au scos în evidenţa rolul maselor mari de aer ca factori de care depinde difuzia poluanţilor eliminaţi de surse aflate la sol. În astfel de condiţii de încalzire globala.ce se poate transmite omului în urma utilizarii acestuia ca hrana.aerul infl sănătatea atât prin compoz sa ch. Gazele şi vaporii care au un efect daunator asupra organismului se împart în: toxice respiratorii.olfactive. O creştere de 5°C a temperaturii pe totPamântul poate topi complet calotele arctice crescând astfel nivelul oceanelor şi inundând o mare parte din uscat. Efectele directe sunt repr de modif care apar in starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi Aceste modif sunt:creşterea mortalităţii. vânturi puternice şi umiditatea ridicata). ploile acide sunt din ce în ce mai frecvente.De asemenea modif patologice pot fi determ de impactul agentului nociv asupra anumitor organe sau sist. dar şi poluarea excesiva cu care ne confruntam în ultimul timp.Pol aerului cu aerosoli are ca efect o acţiune iritanta. recoltele nu vor mai putea creşte normal în unele zone.Gradul de perturbare poate merge de la un simplu inconfort pâna la o acţiune toxica evidenta. cât şi prin prop sale fiz.Agenţii poluanţi altereaza şi perturba relaţiile normale ale omului cu mediul înconj şi pe cele formate între ecosisteme. Manifestările patologice pot fi:intoxicaţii cronice. reducerea elasticitaţii şi rezistenţei unor compuşi organici. animalelor şi plantelor sunt de cele mai multe ori sub forma unui complex de substanţe toxice în compoziţia carora intra atât particule solide cât şi gaze.Poluanţii din aer pot determina degradarea şi deteriorarea ulterioara a unor obiecte.mutagene şi teratogene sau pot fi caract prin apariţia unor îmbolnăviri.sau indirect. spre ex din actiunea smogului produs de industrie. cancerigena. În unele situaţii acţiunea nociva este data însa numai de particule solide sau numai de gaze. decolorare şi spalare a unor materiale. Cele mai importante sunt fenomenele de coroziune. toxica.de o singura natura.mişcarea orizontala a aerului. diferite dupa natura poluanţilor şi a stratului material afectat.Reducerea vizibilitaţii poate fi favorizata de anumite fen meteorologice (stagnarea aerului..sonore etc. Calmul atmosferic este cea mai nefav cond meteorologica pt pol aerului. stratul de ozon se subţiaza.în situaţia poluanţilor cumulativi (plumb. iar datorita acestui fapt el este considerat cel mai imp factor ce contribuie la împraştierea poluanţilor. până când încărcarea atinge pragul toxic.apariţia unor modif fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agenţii poluanţi.În aşezarile urbane cu densitate crescuta.hepatice şi neuroleptice.Exista mai multe cai de deteriorare a confortului omului şi a senzatiilor sale vizuale.Agenţii nocivi eliminaţi în atmosfera care pot provoca efecte daunatoare asupra felului de viaţa al oamenilor. caderile de ploaie nu vor mai putea fi absorbite în timp util.în care .Smogul reduce vizibilitatea naturala şi adesea irita ochii şi caile respiratorii.alergii.sanguine. materiale şi substanţe cu care vin în contact prin fenomene fizicochimice complexe. fier).care determina o continua stare de agitaţie interna. Efectele pol:Omul poate suferi direct de pe urma agenţilor poluanţi.rata mortalitaţii poate sa creasca în timpul de expunere la smog.Turbulenta este un fen care rezulta din dif de temp.apariţia unor simptome sau modif fizio-patologice.Acest fen fav repede amestecurile şi de aceea difuzia impuritaţilor în masa de aer turbulent se face mai repede.efecte carcinogene.acţiunea toxica a petrolului deversat în oceane asupra peştilor.Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanţilor în organism.infectanta şi de scadere generala a rezistenţei organismului. iar plantele şi animalele vor migra sau vor avea mari greutaţi de adaptare. unele state insulare pot fi acoperite complet de apa. gheţurile veşnice se topesc.creşterea morbidităţii. Consecintele majore ale pol aerului: Pamântul începe sa se încalzeasca. Toate acestea au la baza nu numai fenomene naturale (care se integreaza în ciclurile normale ale naturii). nivelul oceanului planetar creşte. alergica.

convulsii şi moarte. bariu etc.trec prin placenta din corpul mamei în cel al fatului.În unele . Bronşita este o inflamare persistentă a bronhiilor şi bronhiolelor ce cauzează o tuse dureroasă.cancerigeni:cei mai răspândiţi sunt hidrocarburile policiclice aromatice ca benzopiren.responsabili de un nr f mare de alergii respiratorii sau cutanate.o boală pulmonară obstructivă şi ireversibilă ce constă în contractarea permanentă a căilor respiratorii şi deteriorarea sau chiar distrugerea alveolelor. Efectele pol asupra omului: Princ efecte asupra sănătăţii umane par a fi răni ale ţesuturilor delicate. cromul.precum şi o sumă de gaze şi vapori ca dioxidul de sulf. Pol.Aici intră pulberile netoxice. Poluanti ce trebuie sa ne ferim organismul: O2 poate infl sănătatea efectul fiind determ de scăderea pres la niv alveolei pulmonare.Cadmiul se presup k ar avea şi efecte teratogene şi cancerigene. alterarea schimbului de gaze şi a procesului de oxigenare a sângelui. decât în situaţiile în kre este împiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulm şi eliminarea lui prin aerul expirat.Pesticidele prez o acţiune toxică puternică a sist nervos modif transmiterea influxului nervos.fibrozanţi produc modif fibroase la nivelul ap respirator.Pb poate prov anemie şi intoxicaţii cronice ce duc la tulburarea sist nervos şi poate prov o boala num saturnism.Pulberile induc disconfort şi boli specifice numite conioze.benzontracen. benzofluoranten etc.asfixianţi sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului. cobaltul.Substanţa cancerigenă este cunoscută de multă vreme iar prezenţa în aer indică un risc crescut de cancer pulmonar. Tipuri de poluanti si actiunea lor: Pol.Efectele cronice ale intoxicaţiilor cu pesticide se obs asupra ficatului şi a sist nervos.respiraţia este blocată şi persoana se sufocă treptat.afect cel. Degenerescenţa fibroasă este numele dat acumulării de ţesut cicatrizat în plămân.Pol. arsenul.Astma este o boală supărătoare caract de insuficienţe respiratorii ce nu pot fi prevăzute.o mare producţie de salivă şi spasme musculare involuntare care contractă căile respiratorii.Apoi.anemii).Azotaţii şi azotiţi pot provoca efecte nocive asupra omului prin intoxicaţie. realizate de obicei prin deteriorarea membranelor celulare.Mercurul prov aberatii cromozomiale.Deoarece ficatul este organul cel mai imp care metabolizeaza pesticidele. prov grave afecţiuni(orbire.cauzate de episoade bruşte de spasme musculare în pereţii bronhiali.CO2 nu produce tulburări ale organismului uman. În contact cu sângele form sulfhemoglobina kre imprimă sângelui o culoare roşu-brună.Dintre poluanţii cancerigeni anorganici menţionăm azbestul. amoniacul etc.Printre cei mai răspândiţi sunt dioxidul de siliciu.iritanţi realiz efecte iritative asupra mucoasei oculare şi asupra ap resp.care form cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) şi împiedică astfel oxigenarea sângelui şi transportul de oxigen către ţesuturi.Pol. beriliul.acţiunea iritantă se manif asupra rinichiului prin congestii şi hemoragii.Fen kre apar sunt de hipoxie sau anoxie.rinichii şi maduva osoasa.fen care se produce prin interm alimentelor şi a apei de băut.Cel mai imp este oxidul de carbon. Unul dintre primele simptome ale inflamării este scurgerea de fluid (plasmă) din vasele de sânge. poate afecta sângele.Toxicitatea azotaţilor şi a compuşilor rez din metabolizarea acestora se manif în tubul digestiv prin efecte iritante şi congestive asupra mucoaselor digestive.Fosforul împreună cu fluorul au un efect iritant asupra mucoasei t. Bronşita severă poate conduce la emfizem.Dioxidul de sulf produce iritarea mucoaselor şi dilatarea bronhiolelor.Fosfaţii pot provoca efecte poluante ce se manif direct asupra omului prin apariţia intoxicaţiilor.acţionează toxic asupra măduvei osoase şi perturbă metabolismul.Pol.digestiv. la care se adaugă compuşii de cobalt.apărând spasme.moarte).azbestul şi oxizii de fier.ozonul şi subst oxidante.Cl. nichelul şi seleniul.Cadmiul are o puternica actiune toxica asupra organism vii.alergenici:in cazul pol nat (polen) precum şi a prafului din casă. În timp ce plămânul se umple cu ţesut fibrotic.dioxidul de azot.anomalii psihice.nervoase ale creierului.el este cel mai lezat.poluanţii să reprez unul dintre agenţii determinanţi sau agravanţi(boli respiratorii acute şi cronice.

Zn).prosoape)gradul de curăţenie fiind acela care poate diferenţia nr lor în locuinţa. care se realizeaza tot cu ajutorul microorganismelor (si a altor grupe de organisme).Tulpinile izolate sunt pastrate in colectii de microorganisme din care se realizeaza biopreparate bacteriene pentru aplicarea lor in actiunile de bioremediere. 50% din toate problemele noastre de sănătate sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului interior.depunanduse odată cu praful.mobilier.Fe.Mo.odată introduse in organism produc alergii.Toate acestea.emisii de ozon de la aparatura electronică)microorganisme(bacterii.Activitatile de bioremediere a solurilor se pot desfasura in situ cat si ex situ.ap de aer condiţionat care.Ca.Alergenii repr suma subst straine care.fum de ţigară.de biodegr.chimicale.macroelemente(N.perdele.Mn.Cancerul de plămân este deseori mortal.de 8-10 ori mai poluat decât cel din exterior”. Cum pastram aerul curat ? Factori poluanti: Azi asistăm la o modificare importantă a habitatului. specialiştii în domeniul studiului mediului înconjurător au arătat recent că cca.plus unele modif de comportament(fumatul .acarienii vieţuiesc în toate casele (în covoare.care ocupă vol unei linguri de supă pot trăi câteva mii de acarieni.co-metaboliti. aceştia pot produce până la o jumătate de milion de cocoloaşe de excremente.declansand reactia acestuia.mirosuri(în bucătărie)etc.gaze(radon.Tulpinile bacteriene sunt izolate si selectionate din microflora autohtona a solurilor puternic poluate cu titei .microelemente(S.pe lângă elem benefice cunoscute(păstrarea temp si umiditătii aerului). spori de ciuperci.monoxid de carbon.In incinta sa produs o activare a circulaţiei aerului interior. Modalit.aşternuturi.Parametri optimizati sunt: aport O2.sunt „vânturaţi” şi inhalati de catre ocupantii incaperilor.Cei mai frecventi poluanti intâlniti în încăperile noastre:aerosoli (praf.microorganisme hidrocarbon-oxidante.Cu.În plus.Aplicarea metodologiei de detoxificare prin bioremediere in situ a solurilor poluate cu compusi organici proveniti din titei necesita realizarea de biopreparate alcatuite din bacterii specifice.De regulă. Acarienii: Denumiti şi „căpuşe de praf” acarienii sunt un fel de micropurici kre sunt purtati aleator prin spatiul unei incaperi.Cercetări recente au arătat că „aerul din interiorul incintelor noastre este.cazuri creşterea celulară determinată de prezenţa materialelor străine din plămân poate cauza formarea unor tumori.fie în locuinţa noastră.Aglomerările de acarieni pot fi găsite în crăpăturile de mobilă şi fisuri de materiale de construcţie.introducerea animalelor în locuinte)au marit nr agenţilor care agreseaza corpul uman.K.a petrolului din solurile poluate: Biodegradarea produselor petoliere este un process natural pe care microorganismele (si alte grupe de organisme) existente in sol il realizeaza. drept unica sursa de carbon si energie.introduc in spaţiul de locuit un element nou:activarea miscarii aerului in incapere.nutrienti.O alergie se declanseaza knd sist imunitar „consideră” unele subst inofensive k fiind periculoase generand anticorpi pentru apararea organismului în cauză.locuri în care curăţarea profundă şi .polen).Mg.P). strănuturile etc.în special de prezenţa aici a alergenilor.Na.În acelaşi timp.adica majoreaza sensibilitatea organismului.In aceste cond toti poluantii „cuibăriţi” in acest spatiu.Tulpinile izolate sunt testate în laborator pentru evidentierea capacitatii de degradare a hidrocarburilorpetroliere de catre microorganisme prin însamântarea acestora pe medii minerale la care s-a adaugat titei.Odată cu activarea sistemului imunitar împotriva „intruşilor” apar şi efectele secundare atât de cunoscute precum: nasul care „curge”.in doze crescute.Se estimează ca întro grămadă de praf.Bioremedierea solului poluat cu produse petroliere este un process dirijat de catre om.raport echilibrat.In procesul de bioremediere a solurilor poluate cu produse petroliere o serie de factori implicati in acest process sunt adusi in conditii optime pentru marire vitezei acestui process.Co.păr de animale.fie la locul de muncă:există un adevărat asalt de materii si materiale noi fol in acest scop. acarieni). ochii inflamaţi.in zonele ferite de curenţii de aer.

filtrarea mecanică pt reţinerea particulelor cupr între 1025 de microni. pasări de colivie etc. bacterii.Împrăştierea unor aerosoli cu mare capacitate fungicidă.se răspândeşte în aerul din incintă odată cu părul eliminat.Există o serie de măsuri care pot fi luate pentru limitarea influenţei fact alergenici asociaţi cu răspândirea părului animalelor ca de ex:desprăfuirea şi aspirarea prafului păstrarea pardoselilor de lemn fără covoare.ci anumite reziduuri produse de către acestea.dar apa barbotată de către aerul poluat este un excelent reţinător de agenţi poluanţi. Influenţa animalelor de companie: Sunt cunoscute rolul şi importanţa existenţei animalelor de companie(câini.Cercetările au arătat că în cazul acestora nu animalele sau păsările.pt reţinerea particulelor mai mari de 25 de microni.Aceste măsuri se iau în special în cazurile în care oamenii au fost declaraţi sensibili la alergii sau au malformaţii ale sistemului respirator.Folos unor purificatoare de aer cu încărcare energetică ridicată pentru distrugerea aerosolilor alergenici (viruşi. biocidă pentru echipamentele de aer condiţionat ale clădirii.sunt alergenice.pt distrugerea amestecurilor volatile organice.) în viaţa oamenilor.evitarea mochetelor. folosirea unor aspiratoare performante pentru curăţenia incintelor..este vizibilă camera de spălare cu apă (în centru) şi priza de aer viciat în care se introduce tubul flexibil de captare.evitarea tapiţeriilor acumulatoare de praf.Hrana uzuală a acarienilor provine din descuamarea pielii umane.trb fol aspiratoare care utilizează: .ptdistrugerea bio-aerosolilor.prin respiraţie şi transpiraţie.strănut.iar apa şio iau din vaporii de apă furnizaţi tot de om. ciuperci...apa ca element de filtrare şi spălare a aerului aspirat din încăpere. .îşi îmbibă blana cu propria salivă care. ca şi folosirea unor substanţe de protecţie anti-microbiană a suprafeţelor curăţate. Aspiratoarele de praf În cazul aspiratoarelor de praf.filtre de înaltă eficienţă (HEPA) pe circuitul de aer care reîntoarce aerul aspirat în încăpere.. .nu se poate spune că aceste animale sunt complet no-alergenice.).completă se face cu dificultate.În ceea ce priveşte pisicile studiile ne reamintesc de faptul că aceste animale „autocurăţindu-se” continuu. tuşit sau respiraţie grea)la cele mai grave (astm bronşic. păr).acestea fol princ epuratoarelor de gaze(scrubbers).Fol echipamentelor de aer condiţionat cu lămpi ultraviolete germicide pentru păstrarea suprafeţelor bateriilor de răcire neinfectate de ciuperci.Utiliz unor tratamente de şoc cu ozon pentru distrugerea ciupercilor şi bacteriilor. germicidă.. ulterior. .Nu în ultimul rând. .Chiar dacă există anumite rase de câini sau pisici care produc mai puţine descuamări (mătreaţă.-trecerea prin raze UV.Aspiratoarele cu spălare cu apă sunt ceva mai voluminoase.îmbăierea frecventă a animalelor. spori etc. astfel:-prefiltrarea mecanică.Pentru persoanele mai sensibile alergic putem explica în acest fel reacţiile tipice în caz de infestare:de la simptome mai uşoare (ochi înroşiţi.eczeme sau rinite alergice). pisici. Echipamentele de aer condiţionat Tendinţele actuale în domeniul ventilării caselor noastre arată necesitatea realizării până la patru trepte de filtrare şi purificare a aerului exterior introdus sau recirculat în încăperi de către aparatele de aer condiţionat cu care ne-am dotat. Mijloace tehnice antialergice -Tratamente specifice de curăţare profundă a covoarelor şi cuverturilor.spălând aerul poluat cu apă prin barbotar (amestecare cu vânturare).generarea de oxidare fotocatalitică cu UV.

asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor naturale. rapide. asupra mediului (1972). Combaterea poluarii mediului ambiant este una din problemele de mare actualitate ale intregii omeniri. Sol . Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului. grosimea stratului de ozon a scazut. prin care poluarea semnifica: "modificarea componentelor naturale sau prezenta unor componente straine. ca mijloc de creştere a resurselor de sol. una din temele fundamentale ale epocii contemporane si nerezolvarea ei poate avea efecte dezastruoase pentru omenire. poluarea solurilor si poluarea apei Asigurarea protecţiei calităţii solurilor. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat. prevede printre altele utilizarea unor procedee şi tehnologii de depoluare menite să neutralizeze sau să blocheze fluxul de poluanţi şi care să asigure eficienţa dorită şi aplicarea legislaţiei privind protecţia calităţii solului. realizarea unor planuri de gestionare a deseurilor. si anume eliminarea produselor toxice introduse de om in mediul inconjurator. ca urmare a activitatii omului si care provoaca prin natura lor. Pe plan mondial se observă tendinţa de dezvoltare a unor metode simple. creaza disconfort sau impieteaza asupra diferitelor utilizari ale mediului la care aceasta putea servi in forma sa anterioara" Depoluarea este exact procesul invers. Aplicarea principiilor “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului trebuie rectificate la sursa” Aplicarea principiului “ viitorul nostru comun. Exista mai multe tipuri de poluare si anume: poluarea atmosferei. punand intr-o stare critica intreaga planeta.N. utilizarea durabila a resurselor naturale. in special a apelor. cât şi pentru protecţia mediului înconjurător. prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cât actioneaza.mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile.U. distrugerea poluanţilor şi refacerea cadrului natural. care să asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrării poluanţilor din zona deversării de produs petrolier în subteran sau alte zone învecinate. MECANIS Tehnologii de depoluare 1. In definitiv. Obiective relevante pentru protectia mediului: Aer : . Politici de mediu UE - - protectia si imbunatatirea calitatii mediului. sansa noastra – respectiv prevenirea poluarii mediului.DEPOLUARE Def a poluarii formulata la Conferinta Mondiala O. protejarea sanatatii umane. efecte nocive asupra sanatatii.limitarea poluarii punctiforme si difuze a bazinelor acvatice si mentinerea functiilor ecologice ale ecosistemelor acvatice. Ape : . de felul in care este mentinuta integritatea mediului depind practic sanatatea omului si calitatea vietii acestuia . I. ieftine şi eficiente.

propagarea infrastructurilor la nivel planetar. 2. Europa produce 340 milioane tone/an din care sunt reciclate 14% 54% sunt depozitate si restul este incinerat.4 miliarde tone. proclamandu-se era masinii cu abue si revolutia industriala.Evitarea activitatilor cu impact asupra biodiversitatii . in 24 ore se produc : 70 mil tone de dioxid de carbon.limitarea fenomenului de eroziune .colectarea selective si reciclare Sanatate: .Conservarea si protectia ecosistemelor acvative Deseuri: . . . faunei si habitatelor din ariile protejate . 2 Evolutia ecosistemelor naturale 3.exploziei demografice. productia de deseuri creste proportional cu productia consumerista si numai o cantitate minima de materie prima este recuperate. Consumul creste fara limite : 1950 – 463 tone petrol. 3.modelului consumerist de dezvoltare.Riscuri naturale Constientizarea populatiei Peisajul si mostenirea culturala Turism/ recreere. .pierderi energetice si de mediu. Poluarea fara limite se datoreaza : .limitarea poluarii solului . Un zgarie nor consuma cat un oras de cca. protejarea si reabilitarea zonei costiere a Marii Negre Paduri – limitarea reducerii suprafetelor impadurite Biodiversitate – Conservarea diversitatii naturale a florei. 1998 ..3.000 locuitori. 150. Factori (driveri) cu impact major asupra ecosistemelor -cresterea populatiei globului -Poluarea.conservarea. In Anglia din anul 1700 se inlocuieste lemnul (energie regenerabila) cu carbunele (neregenerabil). .sanatatea ca element al sigurantei nationale Managementul riscurilor de mediu . deseuri 1. cu cat economia produce mai mult cu atat polueaza mai tare.

În sol. • alegerea şi aplicarea metodei de remediere potrivita Microorganismele capabile să degradeze substanţele xenobiotice sunt prezente. De aceea. în respectivele medii poluate. Epurarea apelor uzate Consideratii privind poluarea Una din problemele majore ale omenirii o constituie in prezent poluarea. fie prin intermediul precipitatiilor care le antreneaza (datorita mobilitatii mari a atmosferei. iar înlăturarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerată BIOREMEDIERE Adoptarea unei decizii privind alegerea unei anume metode de remediere trebuie să ţină seama de următoarele etape: • identificarea tuturor poluanţilor prezenţi în zonă. Ea inseamna. meteorice sau vantului. poluarea secundara a atmosferei (prin transmiterea in atmosfera a substantelor volatile sau a celor . Pe langa deteriorarea suprafetelor excavate creaza probleme secundare cum ar fi transportul de material in cursurile de apa. in functie de substanta poluanta. • analiza proceselor fizice.MUL BIOREMEDIERII Orice compus chimic a cărui acumulare în natură devine periculoasă pentru mediu poate fi considerat drept POLUANT. Sunt de mentionat mai multe aspecte si anume: .35%). a efectelor si implicatiilor include o stricta interdependenta intre partile componente ale mediului.poluarea atmosferei cu aerosoli si substante chimice nu este nociva numai pentru respiratie. • analiza cost-eficienţă pentru toate metodele propuse. . microorganismele au o importanţă esenţială. Controlul eroziunii solului Lucrarile de controlul eroziunii solului sunt lucrari specifice de protejare a suprafetelor de sol proaspat decopertate sau unde vegetatia a disparut.poluarea primara a solurilor (depozitarea deseurilor pe sol) nu inseamna numai afectarea locala a solurilor respective. prin intermediul vanturilor. deşi reprezintă o fracţiune minusculă din greutatea totală (0. cunoaşterea comportării şi efectelor substanţelor chimice introduse în sol asupra ecosistemului selectarea unor microorganisme cu abilităţi degradative superioare. peste plantatiile agricole. depunandu-se pe sol sau pe frunzele plantelor fie direct (in perioade de calm). actiunea unuia antrenand implicit influenta asupra celorlalti (cu efect local sau la distanta). fiind „motorul funcţiilor de fertilitate a solului . în general. lucrari agricole si in general unde solul este expus direct actiunii apelor de suprafata. chimice sau biochimice de degradare sau atenuare • calcularea duratei proceselor de remediere pentru toate metodele propuse. canalizari. O analiza a mecanismelor poluarii. s-au elaborat diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoaşterea căilor de optimizare a condiţiilor biodegradării. Eroziunea solului este cauza principala a deteriorarii siteurilor proaspete de constructii. deopotriva. • evaluarea riscului pentru mediu şi populaţie luând în considerare toţi poluanţii. procesele de revenire pe pamant se pot realiza la mari distante de locul unde ele au fost degajate in mediu). • estimarea volumului poluanţilor din zonă. atragand astfel costuri suplimentare. • investigarea reacţiei sociale pentru metodele propuse. Substantele respective ajung pe pamant. • investigarea spectrului hidrodinamic al curgerii subterane. însă biodegradarea naturală are loc cu rate foarte scăzute.

dejectii umane si animale . radioactiva. poluarea apelor superficiale si subterane (prin dizolvarea si antrenarea substantelor respective din sol si subsol). fie asupra solului si plantelor (prin straturile freatice alimentate de apa respectiva sau prin intermediul irigatiilor).E. dupa natura lor : .planificarea masurilor de protectie a calitatii resurselor de apa la nivelul bazinelor sau subbazinelor hidrografice. la care se poate adauga in unele cazuri (prin poluarea cu substante petroliere).poluarea primara a apelor (introducerea deseurilor direct in ape). Cernavoda) . materiale plastice. sulfului. fie direct asupra omului.pesticide si ingrasaminte rezultate din activitati agricole .reziduuri vegetale (agricole sau forestiere. -agricultura si zootehnia . cu influente asupra florei si faunei marine si cu reactii consecutive din partea acestora . prin intermediul precipitatiilor). . iar din apele subterane influentarea dezvoltarii plantelor. bacterii si virusuri infectioase etc.poluarea directa a marilor. -ponderea mare pe care o are si poluarea difuza. . etc. caldura reziduala (mai ales din industria energetica – ex. . Incheierea ciclului hidric. .sedimente rezultate din eroziunea solului. respectiv gospodarirea calitatii resurselor de apa . etc. Principalele activitati si aglomerari umane care participa la poluarea apelor sunt: -industria. respectiv adoptarea de tehnologii fie neconsumatoare.masuri ajutatoare la nivelul surselor de poluare.materii radioactive . recircularea apelor uzate.masuri ajutatoare epurarii apelor uzate. care presupune trecerea de la un model sociocultural la altul . mult peste aportul de saruri si suspensii rezultate din ciclul natural. materii organice. .epurarea apelor uzate. etc. respectiv utilizarea la irigatii a apelor uzate. Tipuri de poluanti Poluarea sau poluantii care afecteaza sursele de apa pot fi clasificati : a). . chimica. fie mici consumatoare de apa. pentru imbunatatirea dilutiei si a gradului de amestec. poate avea efecte multiple. etc.poluarea chimica (derivati ai carbonului si hidrocarburilor. Cernavoda. .poluarea fizica (termica – ex. Componentele principale ale activitatii de protectie a calitatii apelor sunt urmatoarele : . . pesticide. sau poluarea lor secundara (fie direct din atmosfera.. considerata ca avand in prezent ponderea cea mai mare. C. la invadarea acestora cu substante poluante. -transporturile . -cresterea continua a cantitatii de deseuri.poluarea biologica (dejectii organice. . . de asemenea. cu particule solide) . -concentrarea punctelor de evacuare in mediu datorita aglomerarilor industriale si urbanizarii. fie din sol. in valoare absoluta si pe cap de locuitor. metalurgica. fluoruri. pentru diminuarea debitelor si incarcarilor. b). dupa provenienta : .dejectii si reziduuri industriale (industria alimentara. agenti patogeni. diminuarea intensitatii evaporatiei si deci a reciclarii (circuitului) apei in natura. C. injectarea in straturile subterane etc. .N. dirijarea fenomenelor de autoepurare. . -aglomerarile urbane . care pot avea o actiune directa asupra sanatatii omului . nutrienti vegetali.) . reaerarea artificiala. dezvoltarea in numar mare a unor alge provoaca fenomenul de inflorire a apei cu consecinte destul de grave a ecosistemului.interventii pe cursurile de apa receptoare ale apelor uzate.perfectionarea legislatiei in domeniul protectiei calitatii apelor. . EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE SI DEZVOLTAREA DURABILA EVOLUTIA ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE 1. . .Criza dezvoltarii: . prin apa folosita pentru baut.dezvoltarea este un proces discontinuu. .E. . etc. datorita intensificarii poluarii globale a factorilor de mediu. lichide sau solide) .N.) . azotului. . prin varsarea apelor dulci in mare duce.antrenabile de vanturi). tehnologii nepoluante sau mai putin poluante. metale grele. respectiv sporirea debitelor de dilutie prin acumulare sau derivatie.) .supravegherea ( monitoringul ) dinamicii calitatii resurselor de apa . cu aceleasi efecte mentionate mai sus.criza globala actuala este o criza a dezvoltarii . Sursele de poluare Poluarea ce se manifesta in prezent se remarca prin : -diversificarea deseurilor (gaze.

perioadele de criza sunt fertile si benefice.Rezolvarea crizei societatii agricole inseamna inventia modelului industrial si societatii capitaliste. . 2. cu efect major asupra mediului .o noua politica de cooperare internationala. vizand cooperarea. din mers .. civilizatiile industriale clasice (sec. la cea de tip industrial (Europa occidentala). iar perioadele intercrize presupun schimbari in cadrul aceluiasi model. Satisfacerea nevoilor de hrana si a exigentelor sporite ale oamenilor.Conceptul de resurse naturale exprima masura in care o bogatie naturala devine apta de utilizare.Intre o societate si resursele proprii trebuie sa existe un echilibru permanent . marfuri. au determinat cresterea numarului de unitati de productie industriala si agricola. Au aparut noi tipuri de asezari umane .Societatea industriala si crizele actuale ale dezvoltarii Din punct de vedere tehnico-economic.reducerea impactului industriei Asupra mediului. -productia de bunuri artificiale. 4. globala si sistematica. 6. biosferei. tehnologice.Trecerea la societatea industriala nu s-a produs automat peste tot. -economice – fundamentarea valorii eficientei si pretului acesteia. . .Societatile ecologice si primele crize ale resurselor naturale : .Nici o societate umana nu poate fundamenta dezvoltarea fara resurse regenerabile . Au fost afectate pe rand calitatea aerului. mari consumatoare de energie. . vantului. avand ca efect expansiunea in mediu. etc) . interesat si motivat in inovare. Anglia a avut conditiile socioculturale favorabile noului tip de activitate . pentru crearea premizelor de trecere de la un model la altul. .Trecerea de la societatea agricola (dezvoltata in special in Asia). . -procese tehnologioce create de stiinta. Apare modelul de viata bazat pe produse artificiale si utilizari noi de resurse naturale din subsol. . apei. -modificari ample si ireversibile ale mediului.rezolvarea problemei energetice. Dezvoltarea durabila implica o noua conceptie filozofica (armonia om–societate–natura). financiare. datorita unei politici de dezvoltare lipsita de responsabilitate si coerenta . cu urmatoarele aspecte: -politice – stat-societate-economie. intreprinzator capitalist. 3. -morale – individ-colectivitate. presupune o deplasare a centrului de promovare a dezvoltarii. promovarea si asigurarea unei dezvoltari care sa permita satisfactia generatiei prezente. .promovarea agriculturii ecologice. 5.asigurarea necesarului de hrana – combaterea foamei. modernizate rapid. . .evolutia oraselor spre securitate sociala. solului.realizarea unui sistem economic echitabil . Definirea si implementarea in Romania a conceptului de dezvoltare durabila prezinta aspecte particulare care maresc dificultatea acestei actiuni. ci numai in societatile care au sesizat problema si au avut capacitatea de a gasi solutii prin mobilizaqrea resurselor umane. . -procese tehnologice dinamice. .Evolutia ecosistemelor antropizate si dezvoltarea durabila Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala. 18-20). zonal si la scara planetara.Evolutia ecosistemelor antropizate si noi concepte ale dezvoltarii Lucrarea considera ca principiile ecologice ale dezvoltarii trebuie integrate in procesele socioeconomice prin : . sunt bazate pe urmatoarele : -utilaje de forta. apa. A crescut traficul de pasageri.asigurarea unei bune politici a resurselor umane. inainte si dupa 1989. .O dezvoltare bazata in exclusivitate pe consum nu poate supravietui . .Societatile agricole si noile crize .Dezvoltarea presupune capacitatea de a gasi permanent noi resurse. fara a afecta satisfactia generatiei viitoare. aer (forta apei.

4. . 2. precum viermi.Dezvoltarea economica – motor al progresului . sunt abandonate din cauza proceselor de saraturare. Driverii indirecti afecteaza ecosistemele influentand driverii directi. are o grosime de numai 25 de centimetri.Stabilirea prioritatilor si coordonarea. substanţe organice (rămăşiţe putrezite de plante şi animale) care acţionează asemenea unui „liant” care leagă granulele rocilor sfărâmate.-ecologice – etc. odată ce vegetaţia iniţială a fost îndepărtată. cca. cresterii eficientei si utilizarea inlocuitorilor pentru serviciile ecosistemelor. Care sunt cei mai critici factori care produc schimbari ale ecosistemelor 1. 20 milioane ha. solul este spălat uşor. 8. cu soluri adânci şi fertile. 7. factorii sociopolitici si culturali. EROZIUNEA SOLULUI Solul este materialul fragil şi afânat. Fortele driverilor sunt intotdeauna multiple si interactive. activitatile economice. Fără el. 7.Democratia – cadrul favorabil de desfasurare a actiunilor. De exemplu populatia globului s-a dublat in ultimii 40 de ani iar cresterile importante s-au produs in tarile aflate in curs de dezvoltare. Cea mai gravă formă de degradare a solului este eroziunea. Modificarile de habitat si supraexploatarea sunt driveri directi. care transformă mineralele. intelegerea si consensul – instrumente de realizare a dezvoltarii durabile. Aproximativ două cincimi din compoziţia lor este apă sau aer.. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau păşunate prea intens. continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei şi florei. Aceasta se datoreaza schimbarilor structurilor economice. Dezvoltarea durabila se bazeaza pe abordari legate de reducerea degradarii mediului. .permite extinderea bazei de resurse. -stratul de ozon – aparitia gaurilor care permit trecerea radiatiilor ultraviolete. care acoperă într-un strat subţire mare parte a scoarţei terestre. 35% din terenul cultivat se afla in stadii avansate de desertificare. aflată dedesubt. Principalii driveri indirecti sunt schimbarile in populatia globului.Pacea ca fundament al deazvoltarii – optiuni pace – conflicte.multiplica posibilitatile de optiune umana. 6. · Calitatea solului poate fi afectată şi de panta terenului. Solul este un amestec de trei componente principale: mineralele. -degradarea solului – cca. Presiunea asupra ecosistemelor a crescut in termeni absoluti dar cresterea a fost mai mica decat cresterea PIB. organisme vii nevertebrate. bacteriile şi ciupercile care descompun substanţele organice. aflat în zone care nu sunt supuse catastrofelor naturale.Informarea. · Eroziunea solului. tehnologii. roca-mamă. La nivel global exista trei probleme majore : -reducerea biodiversitatii – se estimeaza ca 5-10% din numarul total al speciilor vor dispare in urmatoarele decenii.Principii ale implementarii dezvoltarii durabile: 1. De pe un teren cu pantă abruptă. Grosimea solului variază între câţiva centimetri şi câţiva metri. 5. 3. stratul superior. Eroziunea solului este provocată de întrebuinţarea incorectă şi nu trebuie confundată cu eroziunea naturală.Cooperarea internationala. . Pământul de cea mai bună calitate este de obicei plat. conservarea resurselor si asigurarea unor venituri decente tuturor. apare. 2. iar împreună cu aceasta sunt îndepărtate şi rădăcinile care fixau granulele de sol. dar nu se face fertilizarea şi substanţele nutritive nu sunt reintroduse în sol. alcalinizare. Factorii naturali si antropici care modifica ecosistemele se numesc driveri. 3. în timp ce stratul cel mai productiv.Justitia – pilon al coeziunii societatii. Suprasolicitarea solului. formate prin sfărâmarea rocilor de bază. care afecteaza procesele ecosistemelor explicit. în condiţiile în care anumite plante sunt cultivate an de an.

de degradare a mediului. eroziune fluvială.reprezintă procesul de desprindere. eroziune pluvială . Acest fenomen are loc în condiţiile în care. tasează solul formându-se o crustă compactă la suprafaţă acestuia. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.topirea unor bucăți de gheață încorporate în sedimentele de mal sau de albie. a solului și a altor materiale de către ghețari. Eroziunea de .definiţie . transport şi depunere a particulelor de sol sau rocă. caracterizată prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului. ce antrenează Eroziunea solului . în sensul că. între rata de desprindere. Crustele împiedică infiltrarea apei de ploaie în sol şi în rocile de bază. arată că fenomenul erozional este un proces mecanic. apei sau gheții sau ca urmare a acțiunii unor organisme vii (bioeroziune). nu sunt modificaţi de intervenţia factorului uman (în consecinţă.îndepărtarea treptată a materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare. procesul de acumulare.reprezintă procesul prin care. · Eroziunea accelerată . deoarece în situaţia în care. poate conduce la dispariţia orizontului de sol. materializat prin: defrişări masive. fără a se lua măsuri de prevenire şi conservare a solului.îndepartarea progresivă a rocilor de bază. Eroziunea normală . se formează un dezechilibru. Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafața uscatului prin acțiunea vântului.Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit. Prin eroziune se înțelege degradarea solului sau a rocilor. Eroziunea accelerată. la desprinderea şi transportul (depăşirea rezistenţei particulei de sol. de acumulare a materiei organice. volumul transportat (cantitatea de sol sau de rocă transportată) depăşeşte volumul de acumulare (cantitatea de materie organică).fenomenul de eroziune a solului face parte din procesele de degradare a terenului. nu se iau măsurile corespunzătoare de atenuare a fenomenelor. Eroziunea solului . admisibile. fie sub aspectul reducerii fenomenului respectiv şi a materializării lui. păşunat abuziv şi excesiv. procesele de solificare. Eroziunea poate fi combătută prin lucrări hidrotehnice. se formează solul nou. odată cu această uzură naturală. de către picăturile de ploaie. eroziune termică . ce are loc în condiţiile în care. Forţa izbiturilor picăturilor de ploaie. împăduriri etc. al apariţiei rocilor şi fundamentării procesului de deşertificare biologică. de transport şi rata de formare. este o consecinţă a intervenţiei brutale. respectiv la atenuarea forţelor respective). care implică acţiunea unor forţe care să conducă. În consecinţă. transport. de acumulare a materiei organice şi procesele de desprindere şi transport (de dislocare a particulelor de sol) include şi o discordanţă. Deci. de vegetaţie. spălare.eroziune areolară incipientă. în limitele (normale). este predominat faţă de procesul distructiv al solului. fenomenul de eroziune ce acţionează asupra terenurilor (a solurilor) reprezintă un proces distructiv. Oamenii de ştiinţă au estimat că durata de erodare şi îndepărtare naturală a unui metru pătrat de pământ este aproximativ de 30. în sensul că. predomină elementele de acumulare). neraţională a factorului uman asupra mediului de existenţă a acestuia. descoperit de vegetatie. de formare a solului.distrugerea progresivă a materialului din albia și din malurile unui râu. factorii de mediu. fenomenul respectiv situându-se pe primul loc în ceea ce priveşte totalitate proceselor de degradare a solului. Dar. De aceea. cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafaţa pământului. transport şi depunere. luarea în cultură a terenurilor cu pante necorespunzătoare. eroziune glaciară . rezultată prin izbirea solului. din cele trei componente : desprindere.000 ani.este acţiunea de desprindere. Eroziunea este de mai multe feluri: eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a fragmentelor de sol și roci prin acțiunea vântului. eroziune marină . pe de o parte. sub acţiunea factorilor subaerieni (factori exogeni).

Exista circa 720 de variatii de sol. suportate de argile la adimcimea de 150-200 cm. Solurile cenusii albice (denumirea precedenta – cenusii deschise de padure) se intilnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase. neinfluientate de om. biologice). carbonatic si vertic.aceasta apare în urma scurgerilor concentrate. Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de relief. precum si a celor humice carbonate este neinsemnata. Un alt factor extrem de necesar in formarea solului este clima. In aceasta provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate – circa 30 %. desecari.carpinete. Cel mai important factor in formarea solului este alterarea rocilor. · Eroziunea de adâncime . bine humificat (la adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afinat (molic). levigat. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %. Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete. ingrasaminte. Ea depinde de aplicarea corecta a tehnicilor agricole corespunzatoare (lucrari agrotehnice. care este conditionata de existenta atmosferei. apa si aer necesare dezvoltarii normale in perioada de vegetatie. Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ. . tipic. pe roci argiloase grele. Suprafata solurilor hidromorfe. cit si din substante minerale. Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele). chimice. Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. irigatii. Fertilitatea naturala (potentiala). Caracteristica fundamentală a eroziunii de adâncime.suprafaţă . a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri – argiloiluvial. S-au format sub padure in majoritate carpinete-quarcete Solurile cenusii molice (denumirea precedenta –cenusii inchise de padure) s-au format in conditiile padurilor de stejar cu invelis ierbos dezvoltat. fiecare din ele avind ceva caracteristic. Deci.este un proces erozional ce se produce sub acţiunea scurgerilor superficiale (de la suprafaţa pământului). de conditiile de clima si relief si se manifesta prin capacitatea de reproducere spontana a vegetatiei. Ea se dezvolta continuu si este determinata de compozitia fizica si biochimica a solului. Fertilitatea economica (antropogena) a solurilor apare ca urmare a unor activitati modificatoare a omului. Ea conditioneaza formarea diferitor tipuri de soluri. solul este format atit din substante organice. . Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. Republica Moldova a fost impartita in patru provincii: Provincia de silvostepa ce ocupa 38.8 % din teritoriul republicii.este forma cea mai avansată de manifestare a eroziunii solului şi este cea mai distructivă. este: . Formarea profilului este influientata de componenta rocii materne. Fertilitatea este si ea de doua tipuri: fertilitate naturala si fertilitate economica.

Planificarea operatiunilor de interventie. deseuri. limitarea pe cat posibil a poluarii zonelor sensibile (economice. . constand in: . a pelor de scurgere. .Concentrarea si colectarea petrolului pe suprafata apei. Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice. Insa ingrasamintele minerale. . tine de vegetatia de stepa.Protejarea tarmului. . eruptiilor de gaze. . diferite substante numite fertilizanti. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice.).Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti. .Degradarea naturalã (nu se intervine). Aplicarea metodelor de interventie este conditionatã de: .7 % din teritoriul republicii. rezervatii etc. dar si in imprejurimile localitatii in care traim -respectarea cantitatilor de ingrasaminte minerale sau naturale PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI. care nimerescin solurile prelucrate. la acumularea in sol a substantelor toxice si modificarea componentei chimice initiale a solurilor. . coordonatori. in sol se introduc ingrasaminte minerale si organice. S-a majorat cu mult volumul de deseuri de diferita natura. .Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri provenite in urma poluarii.Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din punct de vedere ecologic acestea sa redevina la faza initiala.Transferul poluantului din tankurile avariate în barje. o strategie nationala de interventie. SURSE DE POLUARE Poluarea mediului inconjurator se produce de regula pe doua cai: Artificiala – se datoreaza activitatilor umane Naturala – survine in urma activitatii vulcanice.Personal specializat si antrenat.Formarea echipelor de interventie. operatiuni Obiectivele principale ale interventiei sunt: . Folosirea nechibzuita a ingrasamintelor minerale. .Dispersarea chimicã în masa apei. iar gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice.Echipamente specializate si fiabile.Existenta unui organism de coordonare si de organizare national (legal). Genetic.Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate in mediul acvatic.Supravegherea evolutiei poluantului . . specialisti. Poluarea solului cu materiale dure are loc datorita difuzarii.Plan national de contingentã. . turistice. etc.Procesele care actioneaza asupra peliculei de hidrocarburi deversate pe sol.pe alocuri se intilnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.Ardearea in situ. mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul balast ). nave de stocare. Metodele de interventie in cazul unei poluãri marine constau în: . Elementele esentiale care stau la baza interventiei în caz de poluare marinã cu hidrocarburi sunt: . -pastrarea curateniei nu numai in apropierea locuintei noastre. POLUAREA SOLULUI -In scopul restabilirii si sporirii productivitatii.Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34. . care se deosebesc de componenta chimica a solului. trebuie sa respectam niste reguli extrem de importante: -sairea a cator mai multi pomi si arbusti. . raspindirii diferitelor substante toxice. de rind cu elemntele nutritive. conduce la poluarea chimica a solurilor. Faza de pregãtire a interventiei este esentialã pentru limitarea rapidã si eficientã a pagubelor si a impactului ecologic. precum si a pesticidelor. Pentru a putea trai intr un mediu ambient curat si nepoluat.

oilterminale. . pierderea personalului specializat. . directia si intensitatea vântului. inexistenta unor norme clare de comunicare radio. timp pierdut. bunkeraj. desfiintarea unor societati. activitatile de foraj si extractie – poluarea in zona poate duce la stoparea productiei si oprirea intregului lant economic(transport. unica sursa de venit si hrana pentru populatia respectiva. zonele de plaja turistica (Vama-Veche-2Mai. .Dispersia hidrocarburii în masa apei.Evapoarare: . Informatiile puse la dispozitie de aceste materiale sunt utilizate in faza stabilirii strategiei de interventie. Toate aceste activitati care se constituie in factori economici de risc. Midia).Cantitatea si tipul poluantului deversat. operatiuni portuare. rafinarii. sunt cuantificati din punct de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori. pierderea locurilor de munca. rafinare. etc. hoteliere. salinitatea apei. . falimentul unor societati. Nivelul de risc mediu (II) a fost evidentiat in zonele traseelor navale. etc. . alimentatie publica. alte facilitati polurea acestor zone. imense daune materiale. etc. adancimea apei.Penetrare în adâncime. activitati industriale. disparitia unicei surse de venit in anumite zone. agrement. economice. . Factorii care contribuie la cresterea numarului de accidente insotite de poluari majore sunt: . . constând în: . . a unor ocupatii profesionale. devierea acestuia in alte zone. vizibilitatea. Procesele care actioneazã asupra hidrocarburilor deversate pe sol sunt complexe constând în: .) legat de aceasta activitate. Neptun .conditiile hidro-meteo.Eforie Nord) si zona rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (Corbu .. santiere navale. . directia si intensitatea -curentului.Lipsa sistemelor de avertizare/alarmare in caz de accident naval. activitati de pescuit industrial si sportiv – poluarea in zona poate duce la disparitia unor rezeve piscicole.Evaporare.Rãspândire pe suprafatã. poate bloca total sau partial activitatile.Bratul Musura). . etc in cazul unei poluari. Impactul economic se refera la efectele negative induse activitatilor industriale. Procesele care actioneazã asupra unei pete de petrol în mediul acvatic sunt complexe. Ca si activitati economice sunt cuprinse: activitati turistice. Constanta. activitati de transport naval de marfuri si persoane – poluarea in zona duce la suspendarea traficului. este evidentiat in porturile litorale si zonele adiacente (Mangalia.Biodegradare.Cresterea cantitatii de petrol transportat.Conditiile hidro-meteo: starea de agitatie a mãrii.Fotooxidare. Nivel maxim de risc (I) in cazul litoralului romanesc. nivelul I fiind apreciat ca nivel maxim de risc. . Hartile de evaluare a riscului sunt necesare in faza decizionala. . .Sedimentare. se evidentiaza trei nivele.Caracteristicile locale defectuase de navigatie: densitatea traficului. consumuri marite de combustibili. In urma determinarii indecsilor de risc de poluare.Organizarea defectuasa a operatiunilor de: intrare /iesire din port.Fotooxidare. a stabilirii mijloacelor si traseelor de actiune.Emulsionare apã în petrol. . temperatura aerului si a apei.Deplasarea hidrocarburii pe suprafata apei. a prioritatilor de dotare si monitorizare zonala. Nivelul redus de risc(III) se aflã situat in zonele de evacuare ale statiilor de epurare (atunci cand acestea nu se varsa in porturi). daune materiale deosebite. vizibilitate. incarcare descarcare marfa. a ancorajelor. a conductei de transport hidrocarburi si a platformelor de foraj si extractie apartinand PETROMAR Constanta.Biodegradare. – poluarea plajelor turistice si a zonelor de agrement provoaca daune pe termen lung afectand activitatea. .Rãspândirea hidrocarburii pe suprafata apei.

scurt). Clasificarea in ceea ce priveste gradul de vulnerabilitate : Zonele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate sunt considerate cele cuprinse intre Midia Bratul Musura ( in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative majore asupra ecosistemului pe termen lung. Relatiile existente intre doua state riverane pot avea de suferit in cazul in care intre ele nu exista o strategie comuna de reactie in caz de poluare. efectele poluarii marine cu hidrocarburi se caracterizeaza prin manifestari complexe pe termene diferite( lung.Impactul ecologic se refera la efectele negative induse ecosistemului in cazul unei poluari. prin mijloacele mass-media. sensibilitatea ecosistemului. a bancurilor de peste. Din punct de vedere biologic. exista pericolul penetrarii in adancime si a raspandirii poluantului pe suprafete intinse.zonele economice in ordinea potentialului lor economic. aceasta trebuie evacuata din zona. distanta de la baza de interventie este mare). necesita o atentie deosebita in faza de stabilire a strategiei de interventie. In acest scop litoralul este analizat evidentiindu-se: . destituiri. Impactul politic se refera la efectele negative induse de o poluare pe plan politic. turistic. Totodata existenta rezervatiilor din zona litorala amplifica vulnerabilitatea acestuia. se constituie in factori ecologici de risc. Zonele cu grad de vulnerabilitate medie sunt cele cuprinse intre Constanta -Mamaia si zona Vama Veche (in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative asupra potentialului economic. schimbari in structurile de conducere ale societatii afectate. gradul de vulnerabilitate al zonei fiind invers proportional cu cel de organizre al societatii. care constituie baza de date necesara stabilirii strategiei de interventie in caz de poluare a unei zone litorale. zona economica. Poluarea unei zone populate poate produce efecte negative de imagine asupra comunitatii respective. Existenta zonelor de reproducere. Toate aceste informatii sunt clasificate. perioada din an in care se produce si amploarea.zonele ecologice/rezervatii in ordinea importantei si incarcarii lor pe specii si anotimpuri. efectele negative pot fi deosebit de grave pe termen lung afectand efectivul de pasari si peste prin distrugerea oualelor si respectiv a larvelor si puietului de peste din stratul de suprafata. Factorii sociali de risc tin seama de aspectele prezentate urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori.zonele de frontiera. tarmul este neprotejat cu inaltime redusa. a coloniilor de pasari. In functie de localizarea poluarii. gradul de incarcare biologica. apele teritoriale. Impactul social se refera la efectele negative induse societatii civile in cazul unei poluari. sanatate. Impactul politic este mai accentuat in cazul in care tarile respective nu sunt nu au aderat. constructii hidrotehnice si . . demiteri. nu exista trasee navale si terestre de interventie. in schimb tarmul inalt cu faleze. a celor protejate. gazele inhalate in doze peste limita admisa avand un efect cancerigen. Uneori in cazul unei poluari deosbit de grave. Studierea tipurilor de impact posibil a se produce pe un anumit tip de litoral este necesara in vederea calcularii gradului de vulnerabilitate zonal. care sunt cuantificati din punct de vedere valoric pentru fiecare zona in parte urmand a fi luati in calcul impeuna cu ceilalti factori. sistemelor internationale de asigurare care sa le acorde asistenta tehnica.nisipos/mlastinos. in scopul protejarii poulatiei. din partea autoritatilor locale. cuantificate si reprezentate grafic pe harti speciale. Existenta unor specii rare de plante si animale in zonele cu risc de poluare contribuie la cresterea gradului de vulnerabilitate a zonei. conventiilor. ajutor financiar. Poluarea cu hidrocarburi a zonelor locuite poate avea efecte negative asupra starii de sanatate a organismului uman. nu sunt membre membre ale organizatiilor. In functie de gradul de organizare al societatii din zona afectata. piscicol. . In cazul in care poluarea depaseste granite/frontiere apar pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau mai multe state implicate.zonele locuite in ordinea incarcarii demografice. protectie juridica in caz de poluare. Exista cazuri in care datorita gestionarii defectuase a dezastrului. sa se produca tensiuni sociale. raspunsul este mai eficient sau nu. .

. in comparatie. De regula titeiul cu densitate mica are vascozitatea redusa si contine un procent ridicat de fractii volatile. un titei distileaza in timp pe un palier de temperaturi destul de larg. Ca si un termen de comparatie temperatura de evaporare (punctul de fierbere) al apei are valoarea de 100°C. Asfaltenele: gudroane cu punct de fierbere foarte ridicat continand: sulf. deansitatea apei=1000kg/mc. majoritatea hidrocarburilor au densitatea mai mica decat cea a apei. traseele de acces terstru si naval permit deplasarea echipamentelor). De exemplu titeiul Bonny Light la o temperatura de peste 30°C are o vascozitate de circa 7 cSt. Caracteristicile de distilare se refera la capacitatea compusilor din titei de a se volatiliza odata cu cresterea temperaturii (evaporarea incepe cu compusii care au punctul de fierbere cel mai scazut). * Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie. vascozitatea acestuia creste la 9 cSt.titeiul Gloria L2 distileaza procentual pe un palier de temperaturi cuprins intre 100-300°C. se solidifica) se realizeaza cu tankuri prevazute cu instalatii de incalzire a marfii in scopul mentinerii acesteia in stare lichida. Benzene: hidrocarburi aromatice cu punctul de fierbere scazut. motorina=2-4 cSt. Zonele cu grad de vulnerabilitate scazut Mangalia . ex. Atunci cand temperatura scade parafinele din compunenta titeiului cristalizeaza.plaje cu nisip poate fi protejat partial cu baraje antipetrol. In functie de tipurile si procentajul de compusi. intre 30-20°C. tarmul cu faleze inalte si plaje inguste la baza nu permite patrunderea poluantului in adancime. vanadiu. Naftene: hidrocarburi saturate.conditiile hidro-meteo.Constanta(in caz de poluare majora cu hidrocarburi apar efecte negative asupra activitatii piscicole.evolutia probabila/posibila a peliculei de hidrocarburi COMPORTAMENTUL SI DEGRADAREA/MODIFICARILE CARE APAR IN STRUCTURA POLUANTULUI DEVERSAT IN MEDIUL ACVATIC Proprietatile hidrocarburilor Greutatea specifica/unitate de masura= g/cc sau °API: reprezinta densitatea. urmand ca la temperaturi sub 20°C sa creasca logaritmic. Rasinile: compusi pe baza de molecule cu un continut bogat de atomi de oxigen. Aceste componente sunt responsabile de fenomenul de emulsionare a petrolului. Punctul de curgere: reprezinta temperatura sub care poluantul nu mai curge avand valori cuprinse intre -35°+40°C. oxigenul sau sulful. rasini : influentaeaza tendinta de emulsionare fiind direct proportionale (continutul in asfaltene. compusi care nu distileaza nici la temperaturi destul de inalte. Continutul in asfaltene. volatilizare foarte pronuntata. Grupe de compusi care intra in componenta titeiurilor Parafine: hidrocarburi saturate cu punct de fierebere ridicat si volatolizare diminuata. . degradarea naturala desfasurandu-se pe o perioada lunga de timp(ani). rasini creste odata cu evaporarea). Transportul titeiurilor cu peste 10% parafine si un punct de curgere ridicat. In cazul atingerii Pc poluantul devine persistent. azot. (care la temperatura mediului ambiant +20 +25 °C. turism. atomii de hidrogen putand fi inlocuiti de alte elemente cum ar fi azotul. avand la 12 °C (care este Pc) o vascozitate de circa 10. Unele titeiuri au in componenta asfaltene sau parafine. vascozitatea creste astfel incat atunci cand se atinge temperatura Pc se ajunge la o stare semisolida. odata cu scaderea temperaturii. Aceste tipuri de titeiuri sunt foarte persistente. Vascozitatea cinematica / unitate de masura = cSt : reprezinta rezistenta la curgere (vascozitatea apei=1 cSt. bazele de interventie sunt in apropiere. oxigen si metale cum ar fi nichel. uleiul de motor tip 80w/90=500cST) Vascozitatea este in stransa relatie cu temperatura mediului fiind invers proportionala cu aceasta. toxicitate ridicata/cancerigene. avand tendinta de volatilizare. traseele de acces terestru si naval permit deplasarea echipamentelor in zona) Informatiile existente in acest capitol sunt utilizate la: * Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie. * Stabilirea strategiei de interventie tinand cont si ceilalti factori cum ar fi: .azot sau sulf. .000cSt (nu mai curge). bazele de interventie fiind amplasate in zona.cantitatea si tipul hidrocarburilor.

In consecintã procesul de emulsionare mãreste densitatea.Volumul produsului emulsionat este cu 70-80% superior celui initial. schimbandu-i culoarea. Pasul urmator consta in evaluarea situatiei. a nutrientilor si deasemeni de tipul hidrocarburii. Componentele mai usoare se degradeazã mai rapid. Observarea se realizeaza cu personal specializat. ultraviolet. temperatura aerului.Toxicitatea pe grupe de compusi se manifesta dupa cum urmeaza: parafine<naftene<asfaltene<benzene Dispersia hidrocarburilor în masa apei este un fenomen amplificat de starea de agitatie a acesteia. cu volumul de hidrocarburi deversate si invers proportionalã cu vâscozitatea acestora. temperatura apei. de disponibilitatea O2. 3. scanare cu infrarosu. Vâscozitatea si densitatea produsului emulsionat este superioarã produsului petrolier deversat initial. Fotooxidarea. marfa.5% în asfaltene produsul petrolier tinde sã emulsioneze). Coeficientul de degradare este dependent de temperaturã. etc. Primul pas care se intreprinde in cazul unei deversari de produs petrolier consta in salvarea vietilor omenesti aflate in pericol imediat. Procesul de evaporare produce schimbãri rapide în ceea ce priveste compozitia petrolului deversat. necesitind echipamente cum ar fi : camere video/foto. 2. conditii hidro-meteo. statii de comunicare. vâscozitatea si volumul produsului petrolier rãmas pe suprafata apei. a cantitatii si tipului de echipamente. impact. Biodegradarea petrolului consta in descompunerea acestuia sub actiunea bacteriilor si a ciupercilor si transformarea în produse oxidate. acumularea a cat mai multor informatii legate de accident. Procesul de combinare chimicã a hidrocarburilor cu oxigenul constituie fenomenul de oxidare.(procentul de fractii volatile). scanere. Sedimentarea este definitã ca fiind un proces de aderare a particulelor de petrol la particulele solide din masa apei. produsul rãmas pe suprafata apei se poate reduce cantitativ la circa 60% în timp ce densitatea si vâscozitatea acestuia cresc atingând valori de circa 990 ÷ 1000kg/m3 si respectiv circa 10. fotoxidarea favorizeazã reactiile de polimerizare care sunt defavorabile tratamentului de degradare ulterioarã. zona.000 cSt sau mai ridicate. rupe particulele moleculare în unele mai mici. Monitorizarea la fata locului se desfasoara cu ajutorul navelor. mijloacelor aeriene. Viteza de evaporare a fractiilor volatile este direct proportionalã cu viteza vântului. Principalele strategii de interventie Monitorizarea si evaluarea 1. Emulsionarea – starea continuã de agitatie a mãrii creazã mici picãturi de apã care în prezenta hidrocarburilor se amestecã cu acestea formând o emulsie de apã în petrol. in vederea stabilirii strategiei optime de interventie. Monitorizarea/evaluarea situatiei se realizeaza atat la fata locului cat si prin modelarea fenomenelor pe PC. suprafata poluata si este dependentã de tipul hidrocarburii deversate. Procesul de dispersie este influentat de energia valurilor. La acest proces concurã fractiile grele din petrol si anume asfaltenele si rasinile (la un continut >0. etc. prin urmarire vizuala. temperaturile cele mai favorabile dezvoltãrii microorganismelor se situeazã deasupra valorii de +250C. astfel încât în câteva ore de la accident procentul de rãsini si asfaltene creste semnificativ. Evaporarea survine în primele ore ale deversãrii produsului petrolier. Prin evaporarea fractiilor volatile. volumul de petrol deversat/unitatea de volum de apã si de valoarea vâscozitãtii produsului petrolier. Radiatiile solare ultraviolete accelereazã procesul de oxidare. fapt care produce o mãrire a suprafetei poluate. . dar nu în aceeasi mãsurã ca dispersia sau evaporarea. Viteza de dispersie este direct proportionalã cu starea de agitatie a mãrii. In cazul hidrocarburilor grele sau care au pierdut compusii usori. si a personalului care trebuie deplasat in zona. Sedimentarea este un proces care reduce volumul de produs de pe suprafata apei.

In aceste conditii. Ca o regula generala. faleza. Echipamente de interventie Trei sisteme utilizate in operatiunile de concentrare/recuperare. 19 – 34. . cantitatile de poluant ce pot fi recuperate sunt mai mari. -Despre predictiile hidro – meteo. distanta de tarm la care pot opera este mai mare. etc ). evaluarea impactului. rezistente la apa.truse de prim ajutor. în larg. coroziune.limitarea extinderii si concentrarea peliculei de petrol. In aceste conditii se produce o degradare naturalã accentuatã prin dispersie în masa apei. Rezultatele obtinute in cadrul procesului de monitorizare trebuie sa cuprinda urmatoarele date : -Despre poluant : cantitate. pelicula de poluant fiind însã monitorizatã permanent. 37. Poluantul se biodegradeaza natural. -Despre zona de impact cu tarmul. Degradarea naturalã Existã anumite cazuri în care nu se justificã interventia în momentul aparitei unei poluãri majore si anume: Starea de agitatie a mãrii peste 5-60Beaufort. stancoasa. Cu cat aceste caracteristici sunt mai ridicate cu atat conditiile limta in care sistemele pot functiona sunt mai dure. neafectând zona de coastã. grosimea peliculei. tip tarm. accidentata. care trebuie sa functioneze continuu. echipament pentru prelevat probe. Activitatea de recuperare mecanicã cu ajutorul skimerelor necesitã un set de echipamente specializate pe operatiuni. modul de acoperire in spatiu) suprafata poluata. cantitate de poluant conditii hidrometeo. 36. Modelarea fenomenelor pe PC se realizeaza cu ajutorul unor programe care functioneaza pe baza unor date de intrare culese din teren: tip. in conditii dure (eforturi variabile. tipul. se realizeaza in prealabil un traseu de monitorizare pe care se va deplasa echipa de specialisti. sedimentare si evaporare. Prin survolare se poate evaluarea dupa aspect (culoare.Suprafata de poluata se poate calcula daca stim viteza aeronavei si timpii parcursi pe anumite directii. Mijloacele de transport navale si echipamentele de interventie nu pot fi utilizate in aceste conditii. 6. zona fiind monitorizata permanent. Pelicula de poluant ajunge intr-o zona mlastinoasa. cu o bogata flora si fauna. Caracteristicile tehnico/functionale specifice fiecarui tip. harti cu zonele vulnerabile. tip. Pelicula de poluant este deplasatã. in unele cazuri. vectorul deplasarii. datoritã conditiilor hidro-meteo. Evaluarea dupa aspect si culoare ne poate da informatii despre stadiul de degradare. evolutia /degradarea peliculei in timp. In concluzie nu se intervine. caracteristici. Pelicula de poluant este deplasata spre coasta intr-o zona periculoasa.Observatii aeriene. temperaturi extreme.recuperarea mecanicã a produsilor petrol si apãpetrol. suprafata. grosime.stocarea si separarea petrolului. evaluarea/ monitorizarea este obligatorie in orice caz de poluare atat in faza initiala cat si in fazele de inetrventie si dupa terminarea recuperarii poluantului. in orice moment la parametrii propusi. vectorul deplasarii. In aceste conditii pelicula se va degrada natural în timp sub actiunea factorilor de mediu. 11 – 18. 4 – 5. limiteaza utilizarea lor in anumite conditii. exista pericolul amplificarii degradarii mediului prin interventie cu mijloace mecanice sau chiar manuale. 35. . . In continuare sunt prezentate echipamentele necesare desfasurarii fiecarei operatiuni : . notebook. locatia si momentul producerii accidentului. cantitatea de poluant. grosimea peliculei si volumul acesteia. expunere indelungata la UV. socuri repetate. latimea frontului de deplasare.Pe baza informatiilor primare si a predictiilor meteo. creioane. umiditate. 7 – 10.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->