Manual Tranzit

MANUAL DE TRANZIT
Prefaţă
Planul de acţiune pentru tranzit în Europa1 chema la elaborarea unui manual

practic care să conţină o descriere detaliată a regimurilor de tranzit comun şi
comunitar şi să clarifice rolul, atât al administraţiei, cât şi ale operatorilor.
Acest manual trebuie să servească la promovarea unei mai bune înţelegeri
a funcţionării regimului de tranzit şi a rolului diferiţilor intervenienţi. El va
permite, de asemenea, garantarea unei aplicări armonizate a regulilor de
tranzit şi egalitatea de tratament între toţi operatorii.
Manualul cuprinde cinci mari părţi: introducere generală, statutul mărfurilor,

garanţii, procedura normală de tranzit şi simplificări.
Manualul va fi adus la zi pe măsură ce evoluţia regimurilor de tranzit comun

şi comunitar o va necesita.
Trebuie să se sublinieze că manualul de faţă nu are forţă de lege şi că el nu

are decât un rol explicativ. El furnizează totodată o interpretare a regulilor de
tranzit comun tuturor autorităţilor vamale, care aplică regimul de tranzit
comun/comunitar. Dispoziţiile juridice asupra tranzitului, precum şi celelalte
elemente de legislaţie vamală primează faţă de conţinutul manualului şi ele
trebuie întotdeauna să fie consultate. Textele convenţiilor şi instrumentelor
juridice comunitare care sunt de bază sunt publicate la adresa următoare:
the Official Journal of the European Union. Fiind vorba de decizii ale Curţii
de Justiţie a Comunităţii Europene, textele care sunt de bază sunt cele care
figurează în Culegerea de Jurisprudenţă a Curţii de Justiţie şi Tribunalul de
primă instanţă.
Eventualele instrucţiuni naţionale sau note explicative care există în plus în

manual pot fi integrate la punctul 6 al fiecărui capitol din manual, în afara
publicării sale în ţara despre care este vorba sau publicate separat. Pentru
mai ample informaţii, consultaţi administraţia dumneavoastră vamală.
Bruxelles, 1 mai 2004
Manualul este disponibil pe format electronic şi poate fi trimis pe internet

(pentru adresă, a se vedea ” Surse de informaţii generale”)
1
COM(97) 188 final, 30.4.1997
2
Tablă de materii*
Prefaţă
Tablă de materii generală

Partea I: Introducere generală
Partea a II-a: Statutul mărfurilor
Partea a III-a: Garanţii
Partea a IV-a: Procedura normală de tranzit
Partea a V-a: Simplificări
Partea a VI-a: Datorie şi Recuperare
Listă de abrevieri curente
Listă de definiţii
Surse de informaţii generale
*Prezentul Manual cuprinde:

- versiunea de baza – Documentul TAXUD/801/2004
- Modificarea nr.1 din 10.09.2004;
- Modificarea nr.4 din 29.03.2005
- Modificarea nr.5 din 25.11.2005
3
PARTEA I – INTRODUCERE GENERALĂ ....................................... 21
4
1. Scurt istoric al tranzitului ..………….…………......……………
2. Statutul mărfurilor ………………………………….....………… 25
3. Tranzit comun ………………………………………….......……
3.1 Legislaţie……...................……………………………...........…
3.2 Descrierea regimului .……………………...................……..… 26
4. Tranzit în interiorul Comunităţii ...……………………………...
4.1 Tranzit comunitar .………....................…………………………
4.1.1. Legislaţie .........……………………………………..
4.1.2. Descrierea regimului ..…………………………….
4.1.2.1. Tranzit comunitar extern ...………………………..
4.1.2.2. Tranzit comunitar intern ...…………………...……
4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) ….
4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în
cursul unei operaţiuni NCTS ..............................
4.1.3.2. Birou de plecare ..………………………………….
4.1.3.3. Birou de destinaţie …………………………………
4.1.3.4. Birou de tranzit . ……………………………………
4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinaţie
4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat şi
destinatar agreat .................................…………..
4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană 36
4.2.1. Introducere ....………………………………………
4.2.2. TIR (Transport Internaţional Rutier) .…………….
4.2.2.1. Context şi legislaţie ..... ...…………………………
4.2.2.2. Descrierea regimului TIR .………………………...
4.2.3. ATA (Admitere Temporară) ..…...........…………..
4.2.3.1. Context şi legislaţie .........…………………………
4.2.3.2. Descrierea regimului ………………………………
4.2.4. Manifestul Rinului ………………………………….
4.2.4.2. Descrierea regimului ...…………………………….
4.2.5. Transporturi N.A.T.O ...……………………………
4.2.6. Colete poştale .……………………………………..
5. Excepţii (pro memoria) ...……………………………………….. 44
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 44
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale .….......... 45
8. Anexe ..…………………………………………………………… 45
8.1. Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei
referitoare la tranzitul comunitar şi comun ............................. 45
PARTEA a II a – STATUTUL MĂRFURILOR ................................... 56
1. Introducere .....…………………………………………………… 56
2. Principii generale şi legislaţie ..........………………...………… 57
3. Dovada statutului comunitar al mărfurilor .….....…………… 57
3.1. Linie regulată …………….....................………………………..
3.1.1. Definiţie .…………………………………………….
3.1.2. Proceduri de autorizare a liniei regulate ............
5
3.1.3. Navlosire parţială ………………..…………………
3.1.4. Linie regulată şi linie neregulată ……………….
4. Dovada statutului comunitar al mărfurilor ……....……..…..… 64
4.1. Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat ...
4.2. Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim ................
4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării .....………
4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de
transport .................................................................................
4.5. T2L ......................................................................................... 73
5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit
maritim şi alte produse maritime ............................................ 74
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …...................……. 77
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ..........…… 78
8. Anexe .............…………………………………………………… 78
8.1. Exemplu de contract de navlosire cu contractare de servicii
de transport ........................................................................… 79
8.2. Manifest maritim – TC 12 Procedură şi autorizare …..…...… 84
8.3. Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor .. 94
8.4. Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată ..... 107
8.5. Lista autorităţilor competente pentru serviciile navale 108
regulate
PARTEA a III a - GARANŢII …………..........................................…. 114
1. Introducere ............……………………………………………… 114
1.1. Scopul garanţiei …………………….............................……...
1.2. Forme de garantare ………......…………………………………
1.3. Scutirea de la garantare………...……………………………….
1.4. Validitatea geografică ……………..............…………………..
1.5. Tabel de garanţii ...……......……………………………………..
2. Dispoziţii generale ………………………………………………. 118
2.1. Necesitatea unei garanţii ………………………………………..
2.1.1. Introducere ……………………......………………..
2.1.2. Excepţii .................…......………………………….
2.2. Calculul sumei garanţiei ………..........…………………...........
2.2.1. Introducere …………….......……………………….
2.2.2. Calcul………………………………………………..
2.3. Garantul……..…………………………………………………….
2.3.1. Introducere ………...……………………………….
2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului) ……....…….
2.3.3. Responsabilităţi ………………………....………..
2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau
rezilierii.................................................................
3. Garanţia izolată ………………………….....……………….. …. 123
3.1. Depozit în numerar …….............................……………………
3.1.1. Introducere .......…………………………………….
3.1.2. Rambursare …………………....…………………..
3.2. Garanţie izolată prin garant .............................……………….
3.3. Garanţia izolată prin titluri (TC 32) …………….....……………
3.2.1. Responsabilitate şi agreere . ……….....…………
3.3.2. Notificarea …………………………………...........
3.3.3. Titlu .....………………………………………………
4. Garanţia globală şi dispensa de garanţie .....…………………. 126
6
4.1. Dispoziţii generale ……………………………......……………..
4.1.1. Introducere ....………………………………………
4.1.2. Condiţii generale ………………......………………
4.1.3. Calculul sumei de referinţă ....…………………….
4.1.4. Cuantumul garanţiei …………….………………...
4.1.5. Certificatul de garanţie .………………….......…...
4.1.6. Obligaţiile principalului obligat ………………....…
4.1.7. Reexaminarea anuală ..…………....……………..
4.1.8. Revocarea şi anularea autorizaţiei ……...........
4.2. Reducerea sumei garanţiei şi dispensa de garanţie .............. 131
4.2.1. Introducere ……………………........................…..
4.2.2. Criterii de reducere …………………......…………
4.2.3. Cereri referitoare la mărfurile care prezintă
riscuri ridicate de fraudă cât şi la alte mărfuri ......
5. Scutirea de la garanţie prevăzută de reglementări ...... 134
………
5.1. Transportul pe calea aeriană ...………………………………..
5.2. Transportul pe Rin şi apele sale …………………………........
5.3. Transportul pe calea ferată sau prin containere
mari .............
5.4. Instituţii publice şi organizaţii internaţionale …....……..……...
6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ….........……… 136
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 137
8. Anexe ……….........……………………………………………… 137
8.1. Lista de garanţi autorizaţi să furnizeze garanţie izolată TC 137
32 ...........................................................................................
8.2. Lista căilor navigabile interioare………....…………………….. 137
PARTEA a IV a - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT ......……. 143
CAPITOLUL I – Declaraţie normală de tranzit …….…………………. 144
1. Introducere ……..........................………………………………. 144
2. Principii generale şi legislaţie ...........…….....…………………. 145
3. Procedura de declarare …………………..…………………….. 145
3.1. Încărcarea ……………………………………..…………………
3.2. Declaraţia de tranzit ……………….…………………………….
3.2.1. Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit .
3.2.2. Exemplarele DAU BIS …....……………………….
3.2.3. Lista de încărcătură, formular şi completare …...
3.2.4. Trimiteri mixte ......……………………………........
3.2.5. Semnarea declaraţiei de tranzit ….......................
4. Situaţii particulare (pro memoria) ..……………………………. 158
5. Excepţii (pro memoria) …………………………………....……. 167
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………………..…… 168
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 169
8. Anexe ....………………..………………………………………… 169
8.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU .............. 170
8.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra 180
cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară
prin procedeu autocopiant ...............
8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra
căruia informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară
prin procedeu autocopiant.................................................….
7
CAPITOLUL 2 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE PLECARE …...... 182
1. Introducere ........…………………………………………………. 182
2. Principii generale şi reglementare ...…………………....…….. 183
3. Descrierea procedurii la biroul de plecare ……...………...….. 183
3.1. Prezentarea DAU …………………………....…………………..
3.2. Constituirea unei garanţii ……………………....……………….
3.3. Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit …………….
3.4. Rectificarea declaraţiei de tranzit ………………………………
3.5. Verificarea declaraţiei de tranzit ………………………………..
3.6. Itinerariu şi itinerariu obligatoriu ………………………………..
3.7. Termene …………...........…...………………………………......
3.8. Mijloace de identificare ………………………………………….
3.8.1. Introducere ……….......…………………………….
3.8.2. Metode de sigilare …………...…………………….
3.8.3. Caracteristicile sigiliilor ……………….........……..
3.8.4. Utilizarea sigiliilor de un model special …...……..
3.9. Eliberarea mărfurilor ........................................……………….
4. Situaţii particulare (pro memoria) …………………….……….. 194
5. Excepţii (pro memoria) ……………………………….....……… 194
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………………..… 195
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ……......... 196
8. Anexe ……………………………………................................... 196
8.1. Menţiunea ,,Dispensă” ………….......………………………….. 197
8.2. Menţiunea ,,Conform” ………………….……………………….. 198
8.3. Nota de informare………………….………………………......... 199
8.4. Menţiunea ,,Număr în cifre” .....……….……………………….. 208
CAPITOLUL III – FORMALITĂŢI ŞI INCIDENTE PE PARCURSUL
TRANSPORTULUI ............................................................................ 209
1. Introducere ........………………………………………………….
2. Principii generale şi reglementări .......………………....……...
3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului şi la 211
biroul de tranzit.. ............................................................
3.1. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului ........ 211
3.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……..........................…………
3.2.1. Biroul de tranzit …………...............……………...
3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……….....………..
3.2.3. Avizul de tranzit (TC 10) ……………......………...
3.2.4. Schimbarea biroului de tranzit ……....…………..
3.2.5. Acţiuni în cazul unor nereguli minore ..................
4. Situaţii particulare (pro memoria) ……..................…………… 217
5. Excepţii (pro memoria) ………………..................……………. 217
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 218
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ............… 219
8. Anexe (pro memoria) ..............…………………………………. 219
CAPITOLUL 4 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE DESTINAŢIE ...... 220
1. Introducere ….........……………………………………………… 220
2. Principii generale şi legislaţie ...........…………………….……. 221
3. Formalităţi la biroul de destinaţie ……………....……………… 222
3.1. Încheierea operaţiunii de tranzit …………….………………….
3.2. Controlul încheierii operaţiunii ……………………...…………..
4. Situaţii particulare …….........…………………………………… 228
8
4.1. Eliberarea unei recipise …………………………………...…….
4.2. Eliberarea unei probe alternative …………....…………………
4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi
orelor de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie ......
4.4. Nereguli .........………………………..............................………
4.4.1. Nereguli privind sigiliile ……......................………
4.4.2. Alte nereguli .. …………………....………………..
4.4.3. Anchetă asupra neregulilor ....……………...........
4.5. Schimbarea biroului de destinaţie ………….………….....……
5. Prezentarea după expirarea termenului .........................……. 238
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………….…………. 239
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …........… 240
8. Anexe ........………………………………………………………. 240
8.1. Menţiunea ,,Conform” ……………..........………………
8.2. Menţiunea ,,Exemplarul T5 prezentat” ………......…………..
8.3. Menţiunea ,,Probă alternativă” ……………………......………
8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea
exemplarelor nr. 5 …...............................................................
8.5. Menţiunea ,,Diferenţe”: …………………………………….......
8.6. Menţiunea: ,,Nereguli: …” ………....……….......………..........
8.7. Menţiunea ,,Anchetă în curs” ………………………………......
8.8. Menţiune ,,Taxe încasate” ………………………….....….
8.9. Menţiunea ,,Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul … (nume
şi ţară)” .............................................................................
8.10 Menţiunea ,,Ieşire din ….. supusă restricţiilor sau impozitelor
prin Regulamentul/Directiva/Decizia nr. ...” …........................
CAPITOLUL V – ÎNCHEIEREA REGIMULUI .........………………..... 265
1. Introducere ……….........………………………………………… 265
2. Principii generale şi reglementări .………………………....….. 266
3. Descărcarea regimului …………………………………….…….
3.1. Condiţii de încheiere …………………………….....……………
3.2. Forme de încheiere ………………………………………….…..
3.3. Efectele încheierii ………………………….......................…….
3.4. Informarea principalului obligat şi dovezi alternative ale
încheierii regimului ..............................................................…
3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul obligat .....
3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii …………..………....
3.4.1.2. Procedura generală de solicitare de
informaţii .....…..
3.4.1.3. Procedura cererii de informaţii în cazul
procedurilor simplificate proprii anumitor moduri
de transport ………………................................…
3.4.2. Proba alternativă a încheierii regimului de tranzit
…………………....................................................
3.4.2.1. Proba alternativă că mărfurile au fost prezentate
la biroul de destinaţie sau la un destinatar agreat
………......................…………..............................
3.4.2.2. Proba alternativă că mărfurile în cauză au fost
plasate sub un regim vamal într-o ţară terţă ......
4. Procedura de cercetare .. …………….....................…………. 275
4.1. Introducere ………………………………………………....…….
9
4.2. Autoritatea competentă şi termen pentru a declanşa
procedura de cercetare .........................................................
4.3. Începutul procedurii de cercetare – ţara de plecare ...…...
…..
4.4. Răspunsul ţării de destinaţie la avizul de cercetare ...............
4.5. Răspunsul ţării de tranzit la avizul de cercetare ....…………..
4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 ……….…....…………………....
4.7. Consecinţele procedurii de cercetare .......…………………….
5. Procedura de control ulterior ......……………......…………….. 285
5.1. Obiective şi modalităţi de control ulterior ..... ………………....
5.2. Documente supuse controlului ulterior ......…………………....
5.2.1. Declaraţia de tranzit pe formularul DAU ……......
5.2.2. Manifest cu valoare de declaraţie de tranzit …....
5.2.3. Proba alternativă ……….....……………………....
5.2.4. Documente T2L ………..…………………………..
5.2.5. Documente comerciale cu valoare de document
T2L ......................................................................
5.3. Consecinţele controlului ulterior ......……..…………………….
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………....……….. 290
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 291
8. Anexe ……………………........................……………………… 291
8.1. Lista autorităţilor competente ………....………………………..
8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat ……..
8.3. TC 20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare …………...….
8.4. Model de scrisoare de revenire TC 22 ………........…………..
8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare ......…….........
8.6. Formularul TC 21 – Cerere de control ulterior .............………
8.7. Formularul TC 21A – Cerere de control ulterior .......………...
CAPITOLUL 6 – ANDORA, SAN MARINO ŞI TERITORIILE UNDE
NU SE APLICĂ DIRECTIVA TVA ….............................…….. 324
1. Introducere ………………………………………….....………… 324
2. Andora .......………………………………………………………. 325
2.1. Context şi legislaţie .....………...……………………………….
2.2. Formalităţi ...………………………………………………………
2.2.1. Mărfuri prevăzute la capitolele 1 la 24 din SH ….
2.2.2. Mărfuri prevăzute la capitolele 25 – 97 din SH …
3. San-Marino ………………....……………………………………. 332
3.1. Context şi legislaţie ........... ………………………………….....
3.2. Formalităţi ………………………………...………………………
4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA ………....………….. 335
4.1. Context şi legislaţie ...........………....…………………………..
4.2. Regimul de tranzit comunitar intern ………….....…………......
4.3. Documente referitoare la statutul vamal ………………..……..
5. Excepţii (pro memoria) ………........……………………………. 338
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ….....………………. 338
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 339
8. Anexe (pro memoria) ……………...............................……….. 339
PARTEA a V a - SIMPLIFICĂRI ......…………………………………… 340
1. Introducere …………………...………………………………….. 340
2. Principii generale şi legislaţie ............…………………....…..
2.1. Condiţii generale privind simplificările ....... …....……………..
10
2.2. Procedura de autorizare …………………........………………..
2.3. Revocarea şi modificarea autorizaţiei …….….……………….
3. Descrierea simplificărilor ………….……………………………. 347
3.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie …………….....……. 348
3.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale ………………........ 349
3.3. Utilizarea sigiliilor cu model special ….....………......………… 350
3.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu ..…………....………………. 351
3.5. Expeditor agreat ………………………………...………………. 352
3.5.1. Introducere ………………………………………....
3.5.2. Autorizare ………………………………......………
3.5.3. Proceduri ……………………..…………………….
3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU) ..….
3.5.3.2. Măsuri de identificare ……………………......……
3.5.3.3. Expedierea mărfurilor ……………………......……
3.6. Destinatar agreat …..........……………………………………… 360
3.6.1. Introducere ………………..………………………..
3.6.2. Autorizare ………………………………......………
3.6.3. Proceduri ……………………...……………………
3.6.3.1. Recipisă ………………………...………………….
3.6.3.2. Sosirea mărfurilor …………………….……………
3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere mari 365
3.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană ……………….....………. 366
3.8.1. Introducere ………………….......………………….
3.8.2. Procedura simplificată de nivel 1 …………...……
3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ..
3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 …......
3.8.2.3. Cazuri particulare – nivelul 1 …………………......
3.8.3. Procedură simplificată de nivel 2 ……...…………
3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 .....
3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea codului
C) ........................................................................
3.8.3.4 Situaţia specifică nivelului 2 (reintroducerea
mărfurilor transbordate pe teritoriul Comunităţii)
3.8.4. Cazuri particulare (Nivel 1/Nivel 2) .....…………..
3.8.4.1. Grupaj („consolidare”) .………………………......
3.8.4.2. Navlosire aeriană pe rută (transport de
suprafaţă) ............................................................
3.8.4.3. Transport efectuat de companii de curierat
expres .................................................................
3.9. Mărfuri transportate pe cale maritimă …......………………….. 395
3.9.1. Introducere ………........……………………………
3.9.2. Procedura simplificată de nivel 1 …………..........
3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ......
3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 ….….
3.9.2.3. Exemple ………....………………………………….
3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2 …………...……
3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ......
3.9.3.3. Exemple ………………....………………………….
3.9.4. Cazuri particulare ........................ …………....….
11
3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel) ...........................................
3.9.4.2 Transportul maritim al mărfurilor pe nave care
oferă alte servicii decât cele de transport naval
regulat .................................................................
3.10 Transporturi prin conducte (pro memoria) …………………… 421
3.11 Proceduri simplificate în baza articolului 6 al 422
Convenţiei/articolul 97, paragraf 2 din CVC .................…......
4. Cazuri particulare (pro memoria) ………………….........…….. 422
5. Excepţii (pro memoria) …………………..........……………….. 422
6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ....…………….. 422
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …............. 423
8. Anexe ……………………..……………………………………… 423
8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură
speciale .................................................................................
8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar
agreat .....................................................................................
8.3. Ştampila specială ………………………………....……………..
8.4. Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia) ………....….
8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale de control ……….....
8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2 .
8.7. Schema explicativă a grupajului aerian ………….....…………
8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime -
nivelele 1 şi 2 ........................................................................
8.9. Schema explicativă a grupajului maritim …...…………………
8.10 Formular de notificare pentru procedurile simplificate ……....
PARTEA a VI-a: Datorie si recuperare........................................... 481
1. Scopul prevederilor referitoare la datorie si recuperare in 481
cadrul procedurii de tranzit comun/comunitar.........................
2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorilor............................ 482
3. Recuperarea datoriei............................................................... 490
4. Situaţii particulare (pro memoria)............................................
5. Excepţii (pro memoria) ...........................................................
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ...............................
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ….............
8. Anexe
8.1 Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare
8.2 TC24 notă de informare
8.3 TC30 solicitare de adrese
12
Lista de abrevieri curente
AELS Asociaţia europeană a liberului schimb

AT AUSTRIA
ATA Carnet ATA (admitere temporară)
BE Belgia
CVC Cod vamal comunitar, (regulament (CE) nr. 2913/92
din 12 octombrie 1992, JO L 302 din 19.10.1992 şi
modificările sale)
CH Elveţia
CIM Contract de transport internaţional feroviar al
mărfurilor
CMR Contract de transport internaţional al mărfurilor pe căi
rutiere
Convenţie Convenţia privind regimul de tranzit comun din 20 mai
1987
Convenţia DAU Convenţia privind simplificarea formalităţilor în
comerţul cu mărfuri, din 20 mai 1987
CS Cehia
CY Cipru
CZ Republica cehă
DA Danez
DAI Document administrativ de însoţire
DAU Document administrativ unic
DE Germania/German
DK Danemarca
EDI Schimb electronic de date (Electronic Data
Interchange)
EE Estonia/Estonian
EL Grec
EN Englez
ES Spania/Spaniol
FI Finlanda/Finlandez
FR Franţa/Francez
GB Marea Britanie
GR Grecia
HU Ungaria/Ungar
IE Irlanda
IRU Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere
(International Road Union)
13
IS Islanda/Islandez
IT Italia/Italian
JO/MoF Jurnal Oficial/Monitor Oficial
LT Lituania/Lituanian
LU Luxemburg
LV Letonia/Leton
MT Malta/Maltez
NL Olanda/Olandez
NO Norvegia/Norvegian
NCTS Noul sistem computerizat de tranzit
PAC Politică agricolă comună
PL Polonia/Polonez
PT Portugalia/Portughez
RVC Regulamentul Vamal Comunitar – (regulamentul CE
nr. 2454/93 din 2 iulie 2993, JO L 293 din 11.10.1993
şi modificările sale)
SE Suedia
SH Sistem armonizat de descriere şi de codificare a
mărfurilor
SI Slovenia
SK Republica Slovacă/Slovac
SL Sloven
SV Suedez
TVC Tarif vamal comun (CE)
TAD Document de însoţire a tranzitului (Transit
Accompanying Document)
TIR Carnet TIR (Transport Internaţional Rutier)
UK Regatul Unit
14
Listă de definiţii
Asociaţia Grup de ţări ce reuneşte Elveţia, Islanda,

europeană a Liechtenstein şi Norvegia
liberului schimb
(AELS)
Autoritate Autoritatea vamală sau orice altă autoritate
competentă însărcinată cu aplicarea reglementărilor vamale.
Birou de plecare Biroul vamal unde sunt acceptate declaraţiile de
plasare a mărfurilor în regim de tranzit.
Birou de destinaţie Biroul vamal unde trebuie prezentate mărfurile
plasate în regim de tranzit pentru a se încheia
regimul.
Birou de garanţie Biroul unde autorităţile competente ale fiecărei ţări
decid că, trebuie să se constituie o garanţie printr-un
garant
Birou de tranzit Birou vamal situat la:
Tranzit comun Tranzit comunitar

Punct de intrare - într-o parte - pe teritoriul vamal al
contractantă comunităţii în cazul în
care mărfurile au
traversat teritoriul unei
ţări terţe în cursul
operaţiunii de tranzit
Punct de ieşire - teritoriul unei părţi - pe teritoriului vamal al
contractante atunci Comunităţii atunci când
când o trimitere o trimitere părăseşte
părăseşte acest acest teritoriu în cursul
teritoriu în cursul unei unei operaţiuni de tranzit
operaţiuni de tranzit, printr-o frontieră între un
printr-o frontieră între stat membru şi o ţară
partea contractantă în terţă, alta decât o ţară
cauză şi o ţară terţă AELS
Carnet ATA Document vamal utilizat pentru exportul temporar,

tranzitul şi admiterea temporară a mărfurilor destinată
utilizării specifice, cum ar fi prezentări, expoziţii sau
târguri, cu titlu de material profesional sau mostre
comerciale
15
Comunitatea Statele membre sunt Austria, Belgia, Danemarca,
europeană (CE) Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Republica
Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit,
Spania, Suedia şi Ţările de Jos.
Începând cu 1 mai 2004, Comunitatea europeană
cuprinde de asemenea Republica Cehă, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica
Slovacă , Slovenia şi Ungaria.
*Incepand cu 01 ianuarie 2007 Comunitatea
europeana cuprinde de asemenea Romania si
Bulgaria.
Destinatar agreat Persoana autorizată pentru a primi în locaţiile sale
sau în orice alt loc stabilit, mărfurile plasate sub
regimul de tranzit, fără a prezenta aceste mărfuri şi
declaraţia de tranzit la biroul de destinaţie.
Document Formular format din mai multe exemplare care este

administrativ unic utilizat în Comunitate şi în ţările AELS pentru
(DAU) controlul importurilor, exporturilor şi al mărfurilor în
tranzit.
Este vorba de un document în opt părţi ce cuprinde
următoarele exemplare:
- Exemplarul nr. 1, care este păstrat de autorităţile

ţării unde sunt îndeplinite formalităţile de export
(expediţie) sau de tranzit;
- Exemplarul nr. 2 care este utilizat în scopuri

statistice de către ţara exportatoare (în anumite
cazuri, el poate fi , de asemenea, utilizat de către
ţara de expediţie);
- Exemplarul nr. 3, care revine exportatorului după

ce a fost vizat de către autorităţile vamale;
- Exemplarul nr. 4 care este păstrat de către biroul

de destinaţie după îndeplinirea operaţiunii de
tranzit sau care poate servi drept document T2L
sau T2LF care permit atestarea statutului
comunitar al mărfurilor;
- Exemplarul nr. 5 care este exemplarul de

returnare pentru regimul de tranzit;
- Exemplarul nr. 6, care este păstrat de autorităţile

ţării unde sunt îndeplinite formalităţile la sosire;
- Exemplarul nr. 7 : Exemplarul care este utilizat în

scopuri statistice de către ţara de destinaţie
16
(formalităţi la sosire)
Exemplarul nr. 8, care revine destinatarului după ce a

fost vizat de către autorităţile vamale.
Autorităţile naţionale vamale pot furniza diverse

combinaţii ale acestor 8 exemplare, în funcţie de tipul
operaţiunii urmărite.
A se vedea de asemenea: documentul de însoţire a
tranzitului
DAU BIS Formular destinat pentru completarea exemplarelor

DAU în cazul declarării mai multor articole
Declaraţie de Act prin care o persoană manifestă, în forma şi după
tranzit modalităţile prescrise, voinţa sa de a plasa mărfurile
sub un regim de tranzit
Document Document de control ce acoperă circulaţia mărfurilor
administrativ de supuse accizelor, între două puncte ale Comunităţii
însoţire (DAI)
Document de Document ce însoţeşte mărfurile atunci când
însoţire a tranzitului declaraţia de tranzit este întocmită în NCTS la biroul
(TAD) de plecare.
Exemplarele A şi B ale TAD înlocuiesc exemplarele
4 şi 5 ale DAU. Modelul şi completarea acestui
document figurează în apendicele III al anexelor D3
şi D4 ale Convenţiei/anexa 45 bis ale RVC.
Referinţele exemplarelor nr. 4 şi 5 ale DAU se aplică
mutatis mutandis la exemplarele A şi B ale
documentului de însoţire a tranzitului.
A se vedea de asemenea: DAU

Exemplar de Declaraţia şi angajamentul utilizate pentru acoperirea
control T5 mărfurilor importate sau exportate în/din teritoriul
vamal al Comunităţii, sau care circulă pe acest
teritoriu, pentru care trebuie dovedit că ele respectă
condiţiile de utilizare şi/sau de destinaţie prevăzute
sau prescrise de către o regulă comunitară
Expeditor agreat Persoana autorizată să efectueze operaţiuni de
tranzit fără a prezenta mărfurile şi declaraţia de
tranzit la biroul de plecare.
Garanţie Acoperire financiară destinată să garanteze
încasarea drepturilor şi a altor taxe, constItuită de
către principalul obligat
Listă de încărcătură Document administrativ sau comercial care poate fi
utilizat în locul unui DAU – BIS atunci când mai multe
articole sunt transportate sub regimul de tranzit.
Manifest În cazul transportului maritim sau aerian, document
ce prezintă lista mărfurilor încărcate la bordul
mijlocului de transport. Acest document poate fi
17
utilizat în scopuri vamale, în baza unei autorizaţii
prealabile, în măsura în care conţine informaţiile
necesare, în special cele privind statutul mărfurilor şi
identificarea lor.
Mărfuri comunitare Mărfuri care sunt:
- în întregime obţinute pe teritoriul vamal al
Comunităţii în condiţiile vizate la articolul 23 al
codului, fără a include mărfuri importate din ţările
sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal
al Comunităţii. Mărfurile obţinute din mărfurile
plasate sub un regim suspensiv nu sunt
considerate ca având statut comunitar, în cazuri
speciale, de importanţă economică, stabilite în
conformitate cu procedura comitetului;
- importate din ţările sau teritoriile care nu fac parte
din teritoriul vamal al Comunităţii şi care au fost
puse în liberă circulaţie (importate);
- obţinute, pe teritoriul vamal al Comunităţii fie
numai din mărfurile vizate la alineatul 2, fie
pornind de la mărfurile vizate la primul şi al doilea
alineat.
Mărfuri ne- Mărfuri altele decât cele comunitare

comunitare
Parte contractantă Parte semnatară a Convenţiei privind regimul de
tranzit comun din 20 mai 1997 şi a Convenţiei privind
simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri din
20 mai 1987. Părţile contractante sunt în număr de
opt: Comunitatea Europeană, Elveţia, Islanda, si
Norvegia.
*începând cu data de 01 ianuarie 2006 Romania a

devenit parte semnatara a Conventiei iar din 01
ianuarie 2007 stat membru al Comunitatii europene.
Persoană stabilită – în cazul unei persoanei fizice, orice persoană care
într-o Parte are domiciliul într-o parte contractantă/în
Contractantă/în comunitate,
Comunitate – în cazul unei persoane juridice sau unei asociaţii
de persoane, orice persoană care are sediul
social, administraţia centrală sau un sediu
permanent stabil într-o parte contractantă/în
comunitate.
Principal obligat Persoana care, direct sau printr-un reprezentant
abilitat, plasează mărfurile în regim de tranzit.
Ţările AELS În sensul tranzitului comun ţările următoare sunt
considerate ţări AELS: Islanda, Liechtenstein,
Norvegia, Elveţia şi România*
*
Începând cu data de 01 ianuarie 2006
Reprezentare Orice persoană poate desemna un reprezentant pe
lângă autorităţile vamale pentru îndeplinirea actelor şi
18
formalităţilor prevăzute de legislaţia vamală (a se
vedea art. 5 din CVC)2
Statut vamal Statutul unei mărfi ca marfă comunitară sau
necomunitară
Teritoriul vamal al Teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde:
Comunităţii - Austria
- Belgia
- Danemarca, cu excepţia insulelor Feroe şi
Groelanda,
- Germania, cu excepţia insulei Heligoland şi
teritoriul Buesingen
- Grecia,
- Finlanda (cu insulele Aland)
- Franţa (cu Monaco şi departamentele de peste
mări: Guadeloupa, Martinica, Guyana şi Reunion)
cu excepţia teritoriilor de peste mări şi de Saint-
Pierre şi Miquelon şi Mayotte,
- Irlanda,
- Italia, cu excepţia comunelor Livigno şi Campione
d’Italia cât şi apele naţionale ale lacului Lugano
cuprinse între ţărm şi frontiera politica a zonei
situată între Ponte Treza şi Porto Ceresio
- Luxemburg,
- Ţările de Jos în Europa,
- Portugalia,
- Spania, cu excepţia Ceuta şi Melilla
- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, şi
insulele anglo-normande şi insula Man
- Suedia
Începând cu 1 mai 2004, teritoriul vamal al
Comunităţii cuprinde de asemenea:
- Cipru,
- Estonia,
- Ungaria,
- Letonia,
- Lituania,
- Malta
- Polonia,
- Republica Slovacă,
- Republica Cehă,
- Slovenia
Teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde apele
teritoriale, apele maritime interioare şi spaţiul aerian
al statelor membre, cât şi teritoriul Principatului
Monaco, cu excepţia apelor teritoriale, apelor
maritime interioare şi spaţiul aerian al acelor teritorii
care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii
vizat mai sus.
2
Atunci când manualul face referinţă la condiţia ca solicitantul să fie stabilit în Comunitate,
această condiţie poate fi îndeplinită pe baza regulilor în materie de reprezentare .
19
*Începând cu 1 ianuarie 2007 teritoriul vamal al
Comunităţii cuprinde de asemenea: Romania si
Bulgaria.
Teritorii unde nu se Teritorii care fac parte din teritoriul vamal al

aplică directiva TVA Comunităţii, dar cărora nu li se aplică dispoziţiile
(cunoscute totodată directivei 77/388/CEE (TVA). Este vorba de insulele
sub denumirea Aland, insulele Canare, insulele anglo-normande,
„teritorii nefiscale” Guyana franceză, Guadeloupe, Martinica, Muntele
sau „teritorii Athos şi Reunion.
speciale”)
Tranzit comun Regim vamal ce permite transportul mărfurilor între
Comunitate şi ţările AELS, sau între ţările AELS
Tranzit comunitar Regim vamal ce permite mărfurilor să circule de la un
punct la altul al Comunităţii
Surse de informaţii generale

Uniunea Europeană
http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/ind/en_analytical_index_02.html
- Legislaţia vamală
http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs/transit/index_en.htm
- Manualul de tranzit
- Lista birourilor de tranzit vamal
- Anuar al reţelei de tranzit
- Noi sisteme de tranzit vamal pentru Europa (broşură)
- Legislaţie
- Consultări cu comerţul
Site-uri de internet ale administraţiilor vamale internaţionale
Germania http://www.Zoll-D.de/
Austria http://www.bmf.gv.at/
Belgia http://www.minfin.fgov.be/index.html
Bulgaria http://www.customs.government.bg
Cipru http://www.mof.gov.cy/ce
Danemarca http://www.toldskat.dk/
Spania http://www.aeat.es/incio.htm
Estonia http://www.emta.ee3
Finlanda http://www.tullfi.fi/
Franţa http://www.douane.gouv.fr
Grecia http://www.gsis.gov.gr/
Ungaria http://www.vam.hu/
Irlanda http://www.revenue.ie
Islanda http://www.tolur.is/english/default.htm
Italia http://www.finanze.it/dogane/
3
Inlocuit prin Modificarea 1 din 2004, document TAXUD nr.801 din 10.09.2004
20
Letonia http://www.vid.gov.lv
Lituania http://www.cust.lt
Luxemburg http://www.etat.lu/DO/
Malta http://www.business-line.com/depofcus/
Norvegia http://www.toll.no/
Ţările de Jos http://www.belastingdienst.nl
Polonia http://www.guc.gov.pl
Portugalia http://www.dgaiec.min-financas.pt/sitdgaiec.nsf?Open
Republica Slovacă http://www.colnasprava.sk/
Republica Cehă http://www.cs.mfcr.cz
România http://www.customs.ro
Regatul Unit http://www.hmce.go.uk/
Slovenia http://carina.gov.si/angl/index.htm
Suedia http://www.tullverket.se
Elveţia http://www.zoll.admin.ch/
Turcia http://www.gumruk.gov.tr/
Diverse:
Organizaţia Mondială a Vămilor http://www.wcoomd.org/ie/index.html
Naţiunile Unite – http://www.unece.org/trans/bcf/welcome.html
Convenţia TIR
21
PARTEA I - INTRODUCERE GENERALĂ
Prima parte a prezentului manual conţine

descrierea contextului istoric şi o scurtă
prezentare a sistemelor de tranzit.
Punctul 1 explică natura şi scopul regimului de

tranzit şi un scurt istoric al acestuia.
Punctul 2 prezintă statutul vamal al mărfurilor.
Punctul 3 oferă o prezentare a regimul de

tranzit comun.
Punctul 4 prezintă regimul de tranzit comunitar

precum şi alte regimuri de tranzit aplicabile în
cadrul Comunităţii europene.
Punctul 5 se referă la excepţii.
Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

specifice.
Punctul 7 este rezervat pentru uzul

administraţiilor vamale.
Punctul 8 conţine anexele la Partea I a

manualului.
22
1. Scurt istoric al tranzitului
Circulatia La intrarea marfurilor intr-o tara/teritoriu, serviciile

mărfurilor vamale percep plata drepturilor vamale la import
sau alte taxe si,daca este cazul, aplică masurile de
politica comerciala (de exemplu taxe antidumping).
Aceste reguli se aplica chiar daca marfurile
traversează (tranzitează) aceasta ţara sau teritoriu.
In anumite conditii, drepturile şi taxele percepute
pot fi rambursate atunci când marfurile parasesc
ţara/teritoriul. Aceasta procedura poate fi repetata
in tara sau pe teritoriul următor.In felul acesta
marfurile pot face obiectul unei serii de proceduri
administrative la trecerea frontierelor inainte de a
ajunge la destinatia finala.
Functiile Tranzitul este o facilitate vamala care permite

principale operatorilor transportul marfurilor peste frontiere
ale tranzitului sau teritorii vamale fara sa achite taxele datorate in
principiu la intrarea (sau la iesirea) din acest
teritoriu, neefectuând decât o singură formalitate
vamală. Raportat la situatia descrisa mai sus, se
poate vorbi de un regim mai simplu la nivel
administrativ si mai economic pentru circulatia
marfurilor peste mai multe teritorii vamale. Tranzitul
este relevant in mod particular în Comunitate, care
cuprinde un teritoriu vamal unic dar o multitudine
de teritorii fiscale:marfurile pot circula sub regimul
de tranzit de la punctul de intrare în Comunitate
pina la punctul de vamuire unde, in momentul
incheierii tranzitului vor trebui sa îndeplinească
obligatiile vamale si fiscale locale şi mărfurile sunt
plasate în liberă circulaţie sau sub un nou regim
suspensiv. Totodată, un regim suspensiv poate fi
de asemenea terminat prin plasarea marfurilor
23
necomunitare sub regimul de tranzit,de exemplu
prin reexportul din teritoriul vamal comunitar.
Evolutia La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial,

sistemului de schimburile de marfuri au cunoscut o dezvoltare
tranzit rapida in Europa. In acest context, procedurile
vamale complicate de fiecare data cind marfurile
treceau o frontiera, constituiau un impediment
asupra schimburilor. Intr-un climat de cooperare
din ce in ce mai bun intre natiuni, s-au initiat
negocieri sub auspiciile Comisiei economice pentru
Europa din cadrul ONU, având ca obiectiv
incheierea unui acord international pentru
facilitarea circulatiei marfurilor in Europa.
Acordul TIR Primul Acord T.I.R a fost incheiat in 1949 si

prevedea introducerea intr-un anumit numar de
tari europene a unui sistem de garantare care sa
acopere drepturile vamale si alte taxe susceptibile
de a fi percepute asupra marfurilor care circulau
in Europa in cadrul schimburilor internationale.
Succesul Acordului TIR din 1949 a condus la
elaborarea Conventiei TIR adoptata in 1959.
Aceasta conventie a fost revizuita in 19754 si, în
ianuarie 2002, numără 64 de parti contractante.
CE Paralel cu dezvoltarea globala a schimburilor

internationale, s-a constatat faptul că
Comunitatea Europeană nou creată si in plina
expansiune avea nevoie de un regim de tranzit
specific, pentru facilitarea circulatiei marfurilor si a
formalitatilor vamale in interiorul şi între statele
membre.
Comunitatea europeana
Tratatul de instituire a Comunitatii europene a fost încheiat

in 1957 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. Statele
membre fondatoare au fost: Germania, Belgia, Franta,
Italia, Luxemburg si Tarile de Jos.
Danemarca, Irlanda si Regatul Unit au aderat la
Comunitatea europeana in 1973. Grecia s-a alaturat in
1981, urmata in 1986 de Portugalia si Spania, apoi in 1995
de Austria, Finlanda si Suedia.
4
Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR
(Convenţia TIR din 1975, manual TIR ECE/TRANS/TIR/5, publicaţii ale Naţiunilor Unite
24
Regimul de Necesitatea de a dispune de un regim de tranzit
tranzit comunitar specific Comunitatii europene a devenit presanta in
1968, odata cu introducerea tarifului vamal comun.
Regimul de tranzit comunitar a fost introdus in
1968 si a facilitat circulaţia mărfurilor comunitare şi
ne-comunitare, in cadrul Comunitatii Europene.
Pentru prima dată s-au folosit siglele T1 pentru
marfurile necomunitare si T2 pentru marfurile
comunitare.
Circulatia Ţinând seama de creşterea volumului

intracomunitara schimburilor şi pentru facilitarea circulaţiei
a mărfurilor via mărfurilor, în Europa regimul de tranzit comunitar
ţările A.E.L.S. a fost extins în 1972 prin doua acorduri destinate
sa faciliteze schimburile comerciale cu Austria si
Elveţia. Aceste tări cu o pozitie geostrategica
importanta in Europa, făceau parte din Asociatia
Europeana a Liberului Schimb (AELS).
Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.)
Acordul de constItuire a A.E.L.S. a fost incheiat in 1959 si a

intrat in vigoare in 1960. Statele membre fondatoare erau
Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit,
Suedia si Elvetia. La asociaţie au aderat ulterior Islanda si
Finlanda. Austria, Danemarca, Finlanda, Portugalia, Regatul
Unit si Suedia nu mai fac parte din A.E.L.S. din momentul in
care au devenit membri ai Comunitatii Europene.
Tranzit comun Acordurile din 1972 cu cele doua tari A.E.L.S.,

Elvetia si Austria au fost inlocuite in 1987 prin
doua conventii stabilite intre Comunitatea
europeana si toate tările A.E.L.S. Aceste conventii
vizau facilitarea importurilor si exporturilor de
marfuri cu destinatia sau provenind din
Comunitate sau din statele membre A.E.L.S. sau
circulaţia lor între ţările A.E.L.S. Una din
conventii stabilea un regim de tranzit comun5, în
timp ce alta permitea simplificarea formalitatilor de
import, export si tranzit, prin introducerea
documentului administrativ unic (DAU)6. Aceste
conventii sunt cunoscute sub denumirea de
„Conventie”, respectiv „Conventia DAU”.
5
Conventia CE-AELS privind un regim de tranzit comun, din 20 mai 1987, J.O.L 226, 18.08.1987 +
modificările ulterioare
6
Conventia C.E.-AELS privind simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri (care prevedea
utilizarea unui document administrativ unic.) ( JOL 134 din 22. 5. 1987) + modificări
25
Ţările Vişegrad La 1 iulie 1996, la cele doua conventii au aderat
cele patru state Vişegrad, respectiv: Republica
Cehă, Polonia, Ungaria şi Republica Slovacă.
Ţările Vişegrad şi toate viitoarele parti

contractante sunt considerate „ţări A.E.L.S.” în
Ţări candidate sensul celor doua conventii.
Numeroase alte state si-au exprimat dorinta de a
beneficia de regimul de tranzit comun.
Reforma Constituirea pietei unice in 1993 si modificarea

tranzitului contextului politic in Europa centrala si de est
impun ca o necesitate obiectiva reformarea
regimului de tranzit.
2. STATUTUL MĂRFURILOR
Din momentul introducerii tranzitului comunitar in

1968, statutul vamal al marfurilor este principalul
factor care determină plasarea acestor mărfuri
sub o declaratie de tranzit T1 sau T2. În anumite
cazuri trebuie făcută dovada acestui statut al
marfurilor.
Partea a II-a a prezentului manual furnizeaza
explicatii mai ample privind statutul vamal al
marfurilor.
3. TRANZIT COMUN
3.1. Legislatie
Baza legală pentru procedura de tranzit comun

este Conventia privind regimul de tranzit comun
din 20 mai 1987 (vezi nota de subsol nr.5). Partile
contractante la aceasta conventie sunt Uniunea
Europeana si cele trei tari A.E.L.S. (Islanda,
Norvegia si Elvetia). Conventia se aplica si
Principatului Liechtenstein, in masura in care
acesta formeaza o uniune vamala cu Elveţia.
Baza legală pentru simplificarea formalitatilor în

comerţul cu marfuri între comunitate si ţările
A.E.L.S. precum si intre ţările A.E.L.S. este
conventia DAU din mai 1987(vezi nota de subsol
nr.6).
In sensul celor doua conventii, tarile candidate
sunt considerate state A.E.L.S.
26
Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual
detaliaza regulile si principiile privind adoptarea
reglementarilor referitoare la tranzitul comun.
3.2 Descrierea regimului
Regimul de tranzit comun prevede suspendarea

platii drepturilor vamale, accizelor,T.V.A.-ului,si a
altor taxe aplicabile marfurilor, in timpul
transportului acestora de la biroul vamal de
plecare la biroul vamal de destinatie. El poate fi
utilizat de operatorii economici pentru a facilita
circulatia marfurilor de la o parte contractanta la o
alta parte contractanta. Cu toate acestea
utilizarea sa nu este obligatorie.
Regimul de tranzit comun este gestionat de

administratiile vamale din diferitele parti
contractante prin intermediul unei retele de birouri
vamale, denumite birouri de plecare, birouri de
tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie.
Procedura incepe la biroul de plecare si ia sfirsit

atunci cind marfurile si declaratia de tranzit sunt
prezentate la biroul de destinatie, conform
dispozitiilor aplicabile in materie de tranzit. Un
exemplar al declaratiei de tranzit vizat
corespunzător este remis de serviciile vamale
către biroul de plecare (sau la un birou
centralizator din tara de plecare).
La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din

ţara de plecare descarcă regimul de tranzit si il
eliberează de responsabilitate pe principalul
obligat, sub rezerva ca nici o iregularitate sa nu fi
fost constatata.
Principalul Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de

obligat în tranzitul plecare, principalul obligat solicita plasarea
comun marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de
titular al operatiunii de tranzit, el este, după
27
acordarea liberului de vamă în tranzit, responsabil
de prezentarea mărfurilor (cu sigiliile intacte, după
caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la
biroul vamal de destinatie si in cadrul termenului
acordat. Există totodată alte persoane
responsabile de prezentarea marfurilor la biroul
de destinaţie. Principalul obligat este, de
asemenea, responsabil pentru plata drepturilor si
taxelor exigibile in cazul unui eveniment sau al
constatării unei nereguli. Principalul obligat trebuie
sa constituie o garantie destinata sa acopere
cuantumul drepturilor si altor taxe suspendate pe
timpul circulatiei marfurilor (în cazul in care nu a
Articolul 2 fost scutit prin lege sau printr-o autorizatie).
Convenţie Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în
numerar sau a unui angajament furnizat de o
institutie financiara care acţionează în calitate de
garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual,
care furnizeaza informaţii mai ample privind
garanţiile şi garantorii).
Regimul de tranzit comun comporta o procedura

T1 si o procedura T2, utilizate in functie de
statutul marfurilor in cauza.
T1 Procedura T1 permite circulatia marfurilor ne-

comunitare cu suspendarea masurilor, care sunt
in mod normal aplicabile acestora la import.
T2 Procedura T2 permite circulatia marfurilor

comunitare cu suspendarea masurilor care ar fi in
mod normal aplicabile acestora, la importul intr-o
tara A.E.L.S.
Procedura In anumite circumstante si sub rezerva autorizării

simplificata de către autorităţile vamale competente,
procedura de tranzit comun poate fi simplificata
(vezi Partea a V-a din prezentul manual
consacrata procedurilor simplificate de tranzit).
(Informaţii mai ample referitoare la procedura de

tranzit comun se regăsesc în Părţile IV şi V)
4.TRANZIT ÎN INTERIORUL COMUNITATII
Prezentul punct este împărţit după cum urmează:

- informaţii privind Tranzitul comunitar (punctul
4.1)
- informaţii privind alte sisteme de tranzit
aplicabile in cadrul Comunitatii Europene
28
(punctul 4.2)
4.1 Tranzit comunitar
4.1.1. Legislaţie
Tranzitul comunitar are ca baza juridica codul

vamal comunitar(regulamentul CEE nr 2913/92 al
consiliului) si regulamentul său de aplicare
(regulamentul Comisiei CEE nr 2454/93).
Reglementările privind tranzitul comunitar au fost
extinse pentru a include schimbul de mărfuri si cu
principatul Andorra in cadrul uniunii vamale
formate intre Comunitate şi principat. O extensie
similară există pentru schimburile între
Comunitate şi San Marino în cadrul uniunii
vamale formată cu acest stat. (vezi Partea a IV-a,
capitolul 6 al manualului prezent pentru informatii
mai ample in legatura cu Andorra si San Marino).
Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual

detaliaza regulile si principiile referitoare la
adoptarea legislaţiei privind tranzitul comunitar.
4.1.2. Descrierea regimului
Prezentul punct descrie regimul de tranzit

comunitar dupa cum urmeaza:
- tranzit comunitar extern (punctul 4.1.2.1.)
- tranzit comunitar intern (punctul 4.1.2.2.)
Sistemul de tranzit comunitar se aplica pentru

Utilizarea circulatia marfurilor ne-comunitare si in anumite
regimul cazuri pentru marfuri comunitare intre doua
ui de puncte ale Comunitatii (vezi punctul 4.2. referitor
tranzit
la alte regimuri de tranzit aplicabile in
comuni
tar Comunitatea europeana).
Regimul de tranzit comunitar este gestionat de

administratiile vamale din diferitele State Membre
prin intermediul unei retele de birouri vamale,
denumite birouri de plecare, birouri de tranzit,
birouri de destinatie si birouri de garantie.
29
Regimul de tranzit comunitar incepe la biroul de
plecare si se încheie atunci când marfurile si
declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de
destinatie. Un exemplar al declaratiei de tranzit
vizat corespunzător, este returnat de serviciile
vamale la biroul de plecare (sau la un birou
centralizator din Statul Membru de plecare).
La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din
statul membru de plecare descarcă declaraţia de
tranzit si il eliberează de responsabilitate pe
principalul obligat, sub rezerva ca nici o neregulă
sa nu fi fost constatata.
Principalul obligat Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de

in tranzitul plecare, principalul obligat solicita plasarea
comunitar marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de
titular al operatiunii de tranzit, el este responsabil
după acordarea liberului de vamă în tranzit, de
prezentarea mărfurilor intacte (cu sigiliile intacte
după caz), insotite de declaratia vamala de tranzit,
la biroul vamal de destinatie, in cadrul termenului
acordat. Există totodată alte persoane
responsabile de prezentarea mărfurilor la biroul
de destinaţie. Principalul obligat este de
asemenea responsabil pentru plata drepturilor si
altor taxe exigibile in cazul unor evenimente sau
constării unor nereguli. Principalul obligat trebuie
sa constituie o garantie destinata sa acopere
cuantumul drepturilor si taxelor suspendate pe
timpul circulatiei marfurilor (când nu a fost
exceptat prin lege sau printr-o autorizaţie).
Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în
numerar sau a unui angajament furnizat de o
institutie financiara care acţionează în calitate de
garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual
pentru mai multe informatii despre garanţi şi
garanţii).
Tranzit extern si Exista doua tipuri de proceduri de tranzit

intern comunitar: T1 (tranzit extern) si T2 (tranzit intern)
Art.91 şi 163 care în general reflectă statutul mărfurilor aflate în
CVC circulatie.
In anumite circumstante si sub rezerva autorizării

Procedura de către biroul vamal competent, procedura de
simplifi tranzit comunitar poate fi simplificata (vezi Partea
cata a V-a din prezentul manual pentru informaţii
privind procedurile simplificate de tranzit).
(Părţile a IV si a V-a ale prezentului manual

30
furnizeaza informatii mai ample despre regimul de
tranzit comunitar.)
4.1.2.1.Tranzit comunitar extern
T1 Regimul de tranzit comunitar extern (T1)se aplica

in principal pentru circulatia marfurilor ne-
comunitare.El suspenda drepturile si alte taxe
aplicabile pina in momentul in care marfurile ajung
la destinatia lor din Comunitate.
Articolul 340 (3) Cu toate acestea regimul de tranzit comunitar

RVC extern(T1) este, de asemenea, obligatoriu pentru
circulatia marfurilor comunitare care ar trebui
transportate in mod normal sub un regim de
tranzit (T2) atunci cind sunt exportate catre sau
traversează, una sau mai multe tari A.E.L.S.cu
aplicarea conventiei referitoare la un regim de
tranzit comun, si daca aceste marfuri:
♦ au facut obiectul formalitatilor vamale de
export în vederea acordării de restituri la
export, catre terte tari in cadrul politicii agricole
comune (PAC),sau
♦ provin din stocuri de interventie , sunt supuse
masurilor de control al utilizarii, si/sau al
destinatiei si au facut obiectul formalitatilor
vamale de export catre tari terte in cadrul
politicii agricole comune (PAC), sau
♦ beneficiaza de restituiri sau rambursari de
drepturi de import cu condiţia ca ele sa fie
exportate in afara teritoriului vamal al
Comunitatii, sau
♦ se prezinta sub forma de produse
compensatoare sau de mărfuri în aceeaşi
stare şi care au făcut obiectul formalităţilor
vamale la export către ţări terţe lichidând
regimul de perfecţionare activă, sistemul
drawback, în vederea restituirii sau rambursării
drepturilor vamale.
4.1.2.2. Tranzitul comunitar Intern
T2 Regimul de tranzit comunitar intern (T2) se aplica

marfurilor comunitare atunci când acestea sunt
expediate de la un punct la altul al teritoriului
31
vamal al Comunitatii, cu traversarea teritoriilor
uneia sau mai multor ţări A.E.L.S. El nu se aplica
atunci când mărfurile sunt transportate exclusiv pe
cale maritima sau aeriana.
T2F Regimul de tranzit comunitar intern (T2F) se

aplica circulaţiei marfurilor comunitare care sunt
expediate către, din sau între zone nefiscale ale
teritoriului vamal al Comunitatii. Prin zone
nefiscale se înţelege teritoriul vamal al Comunităţii
în ale cărei zone nu sunt aplicabile dispoziţiile
directivei 77/388/CEE directiva TVA.
Acestea sunt: Insulele Canare, Guyana franceza,

Guadelupe, Martinica. Insulele Aland, Insulele
anglo-normande, Muntele Athos şi Reunion.
4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS)
In zilele noastre administratiile vamale trebuie sa

se adapteze cu rapiditate si flexibilitate la
exigentele comertului şi să urmărească evoluţia
permanentă a mediului de afaceri, NCTS serveste
ca instrument de gestiune si de supraveghere a
sistemului de tranzit. Bazat pe utilizarea
sistemelor informatice sofisticate si procesării
electronice a datelor, va permite o gestionare mai
moderna si eficientă decat sistemul bazat pe
suport hartie, cu lacunele dovedite.
Principalele obiective ale NCTS sunt:

• sporirea eficientei si eficacitatii operatiunilor de
tranzit,
• ameliorarea prevenirii si detectarii fraudelor ,
• accelerarea tranzactiilor derulate sub regimul
de tranzit si asigurarea unui grad mai ridicat de
securitate.
Ca regulă generală NCTS va fi utilizat atât pentru

tranzitul comunitar, intern si extern cât si pentru
tranzitul comun, in situaţiile in care în prezent se
utilizează documentul administrativ unic (DAU), ca
document T1 sau T2.
Din acest motiv, intr-o prima faza, sistemul

informatizat nu va trata procedurile simplificate
sub care circula marfurile transportate pe cale
ferată, aeriana, maritima sau prin conducte si
pentru care în esenţă, se utilizează documentele
32
proprii ale transportatorului.
În prezent sunt implicate în acest proiect 24 de tari

si se estimeaza ca in timp sistemul informatizat va
face legătură între aproximativ 3000 de birouri
vamale europene.
4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în cursul unei

operaţiuni NCTS
Înainte de a intra în detalii este util să se indice

care sunt principalele elemente şi mesaje utilizate
într-o operaţiune NCTS:
• declaratia de tranzit, prezentata sub forma
unui document pe suport de hirtie sau în
format electronic,
• numarul de referinta al operaţiunii (MRN) care
este un numar de inregistrare unic atribuit de
sistem pentru fiecare declaratie, în vederea
identificării circulaţiei,
• documentul de insotire a tranzitului (TAD) care
insoteste marfurile de la plecare pana la
destinatie,
• mesajul ”aviz anticipat de sosire” (AAR) care
este trimis de biroul de plecare catre biroul de
destinatie mentionat in declaratie
• mesajul „aviz anticipat de tranzit” (ATR) care
este trimis de biroul de plecare catre biroul
(birourile) de tranzit declarate, pentru a notifica
frontiera anticipată de trecerea transportului,
• mesajul „notificare de trecere a frontierei”
(NCF) care este trimis de biroul de tranzit real
dupa verificarea transportului,
• Mesajul „aviz de sosire” care este trimis de
biroul de destinatie real, biroului de plecare, la
sosirea marfurilor,
• Mesajul „rezultatele controlului” care este
trimis de biroul de destinatie real, biroului de
plecare (dupa verificarea marfurilor, după caz).
În plus, este important de retinut ca sistemul

acopera toate combinatiile posibile de proceduri
normale si simplificate, atât la plecare (expeditor
agreat) cât si la sosire (destinatar agreat).
4.1.3.2. Biroul de plecare

33
Declaratia de tranzit este prezentata la biroul de
plecare fie sub forma unui document pe suport
hârtie fie in format electronic. Declararea
electronica poate fi efectuata la biroul de plecare
sau de la sediul operatorilor.
Indiferent de forma de prezentare, declaratia
trebuie sa contina toate datele necesare si sa
respecte specificaţiile sistemului, deoarece
sistemul codifica si valideaza datele in mod
automat.
Dacă se descoperă o incoerenţă a datelor,
sistemul semnalează acest lucru. Agentul
economic este informat pentru a putea aduce
corectările necesare înainte ca declaraţia să fie
definitiv acceptată.
De îndată ce corectările sunt introduse şi

declaraţia este acceptată, sistemul atribuie
declaraţiei un număr de înregistrare unic, care
este numărul de referinţă al operaţiunii.
Apoi, dupa ce verificările au fost efectuate, fie la

biroul de plecare fie la sediul expeditorului agreat,
şi garanţiile sunt acceptate, marfurile vor fi
plasate sub regimul de tranzit. Sistemul tipăreşte
documentul de insotire a tranzitului si daca este
cazul, lista articolelor, fie la biroul de plecare, fie la
sediul expeditorului agreat. Aceste documente
trebuie sa insoteasca marfurile si sa fie prezentate
la toate birourile de tranzit si la biroul de
destinatie.
Atunci când tipăreşte aceste documente, biroul

de plecare trimite simultan un aviz anticipat de
sosire la biroul de destinatie declarat. Acest mesaj
contine în principal informatiile extrase din
declaratie, pentru a permite biroului de destinatie
verificarea marfurilor, în momentul sosirii
acestora. Biroul de destinatie trebuie să dispună
de toate informatiile posibile, privind operatiunea
de tranzit pentru a fi in masura sa ia o decizie
corectă asupra acţiunilor care trebuie întreprinse
la sosirea mărfurilor.
Daca marfurile trebuie sa tranziteze printr-un birou

de tranzit, biroul de plecare trimite ,de asemenea
un aviz anticipat de tranzit, astfel incât biroul de
tranzit sa fie informat in avans de sosirea
34
transportului si sa poata verifica trecerea
marfurilor.
4.1.3.3. Biroul de destinatie
La sosire, marfurile trebuie sa fie prezentate la

biroul de destinatie (sau la destinatarul agreat)
impreună cu documentul de insotire si lista
articolelor (daca este cazul). Autoritatea vamală,
care a primit deja avizul anticipat de sosire,
cunoaşte toate detaliile operatiunii si va putea
decide in avans ce metode de control vor fi
necesare.
La introducerea numarului de referinta unic (MRN)

în sistem, acesta va identifica automat avizul
anticipat de sosire corespunzator operatiunii de
tranzit, aviz pe baza căruia se va decide o
eventuală acţiune sau un control, şi va trimite
mesajul „aviz de sosire” la biroul de destinatie.
Dupa aplicarea procedurilor de control adecvate,

biroul de destinatie informeaza biroul de plecare
despre rezultatele controlului cu ajutorul mesajului
„rezultatele controlului”, indicind eventualele
nereguli constatate.
Acest mesaj este obligatoriu pentru descărcarea

operatiunii de tranzit la biroul de plecare si
deblocarea garantiilor constituite pentru
operaţiune.
4.1.3.4. Biroul de tranzit
Atunci când marfurile sosesc la un birou de tranzit

ele trebuie prezentate autorităţii vamale împreuna
cu documentul de insotire a tranzitului si daca
este cazul cu lista de articole. Avizul anticipat de
tranzit ,deja disponibil in sistem este găsit automat
la introducerea numarului de referinta şi trecerea
marfurilor poate fi aprobată. O notificare de
trecere a frontierei este trimisă catre biroul de
plecare.
4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinatie
35
Daca marfurile tranziteaza printr-un birou de
tranzit altul decit cel declarat , mesajul iniţial trimis
către biroul de tranzit declarat nu este de nici o
utilitate. În acest caz biroul real de tranzit va
trimite un mesaj la biroul vamal de plecare pentru
a-i cere avizul anticipat de tranzit, astfel încât să
poată avea acces la informatiile privind
transportul.
După ce a efectuat verificările corespunzătoare,
acesta va trimite notificarea de trecere a frontierei
la biroul de plecare.
La fel, marfurile pot fi prezentate la un alt birou de

destinatie decit cel declarat. Biroul real de
destinatie solicită biroului de plecare sa-i trimita
avizul anticipat de sosire pentru a dispune de
informatiile necesare privind operatiunea de
tranzit.
In cazul modificarii biroului de tranzit sau de

destinatie, mesajele trimise birourilor declarate
sunt inutile şi rămân deschise. În acest sens,
sistemul trimite in mod automat acestor birouri un
mesaj pentru a le indica unde si cind au fost
prezentate birourilor declarate marfurile pentru a
putea închide aceste mesaje.
4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat si destinatar agreat
Recurgerea la cele doua proceduri simplificate

reprezinta utilizarea optima a resurselor
disponibile in cadrul NCTS. Posibilitatea de a
efectua toate procedurile de la sediile proprii si de
a schimba informatii cu autoritatea vamală pe cale
electronica, este in mod clar, procedura cea mai
rapida, cea mai practica, mai sigura si mai
economica.
În mod evident, în afară de faptul că el trebuie să

corespundă criteriilor impuse pentru a deveni
expeditor agreat sau destinatar agreat în cadrul
procedurii de tranzit cu DAU, operatorul va trebui
să aibă un sistem informatic adecvat pentru
schimbul de informaţii cu biroul vamal
corespunzător. Acesta nu poate funcţiona decât
dacă birourile respective sunt conectate la NCTS.
In masura în care aceste criterii sunt indeplinite,

NCTS permite expeditorilor agreati să:
36
• întocmească declaratiile de tranzit folosind
propriul lor sistem informatic;
• trimita electronic, mesajul conţinând declaratia,
la biroul de plecare fara a fi necesara
prezentarea marfurilor;
• trimita si sa primeasca pe cale electronica
mesajele ulterioare, in special cererile de
corectare a declaratiei vamale, notificarea
acceptarii sale si notificarea eliberării
marfurilor în tranzit.
In ceea ce priveste destinatarii agreati, NCTS le

permite să:
• primeasca marfurile si documentul de insotire
direct la sediile lor;
• trimita mesajul „aviz de sosire” la biroul de
destinatie competent, pe cale electronica;
• primeasca si sa trimita autorităţii vamale, pe
cale electronica, mesajele ulterioare privind
permisiunea de descarcare a marfurilor si
notificarea rezultatelor descarcarii.
4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană
4.2.1 Introducere
Articolul 91, para. In afara de regimurile de tranzit comun si

2 si articolul 163, comunitar intern/extern se utilizeaza si alte
para. 2 din CVC regimuri care vor fi descrise mai departe. Contrar
regimurilor de tranzit comun şi comunitar, regimul
TIR are la baza un sistem internaţional de
garantie care se bazează pe un lanţ de asociaţii
naţionale de garanţi (vezi punctul 4.2.2 pentru
informatii mai ample despre acest regim).
Regimul A.T.A. este similar regimului T.I.R, dar

este limitat pentru anumite tipuri de mărfuri (vezi
punctul 4.2.3 pentru informatii mai ample despre
acest regim).
Regimul manifestul Rinului se aplica transportului

fluvial de marfuri necomunitare pe Rin si afluentii
sai (vezi punctul 4.2.4 pentru informatii mai ample
despre acest regim).
Regimul NATO se aplica marfurilor destinate

fortelor NATO (vezi punctul 4.2.5 pentru informatii
37
mai ample despre acest regim).
Regimul postal se aplica marfurilor expediate pe

cale postala(vezi punctul 4.2.6 pentru informatii
mai ample despre acest regim).
4.2.2.TIR (Transport Internaţional Rutier)
4.2.2.1 Context si legislaţie
Articolele 91 şi Principala reglementare privind regimul TIR este

163 din CVC Conventia TIR din 1975 elaborata sub auspiciile
Comisiei economice pentru Europa a Natiunilor
Unite(CEE/ONU)7. Ea a fost adoptata de
Comunitatea europeana in numele statelor
membre prin regulamentul (CEE) nr.2112/78 din
25 iulie 19788. Articolele 451-457 din RVC prevăd
circulaţia mărfurilor în Comunitate sub
acoperirea carnetelor TIR. Conventia TIR a fost
modificata cu regularitate. Cea de-a douazeci si
doua modificare a intrat in vigoare la 12 mai 2002.
La 1 ianuarie 2002 conventia TIR continea 64 de

parti contractante, in special Comunitatea
europeana cu cele 15 state membre, cele 4 tari
Visegrad, ca si Elvetia si Norvegia. Aplicarea
regimului TIR este posibila numai in statele in care
exista asociatii garante agreate (52 de tari la 1
ianuarie 2002). Conform reglementarilor
comunitare regimul TIR nu poate fi utilizat in
Comunitate decat pentru un transport care incepe
si se sfarseste la exteriorul Comunitatii, sau care
este efectuat intre doua puncte ale Comunitatii cu
traversarea teritoriului unei tări terte.
Administrarea conventiei TIR cuprinde un anumit

număr de părţi.
Un comitet de gestiune compus din toate partile
contractante supravegheaza aplicarea conventiei.
Un numar mare de activitati sunt sustinute si
pregatite de grupul de lucru pentru problemele
vamale privind transporturile (WP30), din cadrul
7
vezi nota 4
8
JO L 252 din 14.9.1978, p.1.
38
CEE/ONU. Comitetul si grupul de lucru se
reunesc regulat la Geneva.
4.2.2.2. Descrierea regimului TIR
Sistemul TIR are cinci principii de baza:
• transportul marfurilor in vehicule sau containere

agreate sub sigiliu vamal;
• suspendarea, pe durata transportului TIR a

drepturilor si taxelor aplicate marfurilor si
garantarea plăţii acestora printr-un lant de garantii
valabile la nivel international. Asociatia garanta
nationala din fiecare tara garanteaza plata tuturor
drepturilor sau taxelor susceptibile de a deveni
exigibile in cazul aparitiei unor nereguli survenite
în acea ţară, in derularea operatiunii TIR. Fiecare
tara fixeaza limita de garantie, dar suma maximă
care poate fi cerută fiecărei asociaţii naţionale în
caz de neregulă este de 50000 USD, (iar pentru
Comunitate 60000 EUR sau suma echivalentă în
moneda naţională).
• existenta unui document de insotire a marfurilor

recunoscut la nivel international, carnetul TIR,
care atesta existenta garantiei si serveste ca
document de control vamal in tarile de plecare, de
trecere si de destinatie. Carnetele TIR sunt tipărite
de Uniunea Internationala a transportatorilor
rutieri (I.R.U.) si distribuite asociatiilor garante
nationale. Un carnet TIR este valabil pentru un
singur transport TIR; El este deschis în ţara de
plecare şi serveşte ca document pentru controlul
vamal în ţările de plecare, tranzit şi destinaţie.
• masurile de control vamal luate de tara de plecare

sunt recunoscute de către ţările de trecere si de
destinatie. In consecinta marfurile transportate
sub regim TIR in vehicule sau containere sigilate,
ca regulă generală, nu vor fi controlate la birourile
vamale de trecere;
• pentru a exista un control al accesului la regimul

TIR, asociatiile nationale care doresc sa elibereze
carnete TIR pentru persoanele care doresc să le
utilizeze, au obligaţia de a respecta anumite
conditii si obligatii minimale şi trebuie autorizate
39
de către autoritatile competente (in general
autoritatea vamală).
Un transport TIR este compus dintr-o serie de

operatiuni TIR. In fiecare parte contractanta
operatiunea TIR începe la biroul vamal de plecare
sau de intrare si se termina la biroul vamal de
destinatie sau de iesire.
Fiecare operatiune TIR este controlata in acelasi mod
ca si in cadrul regimului de tranzit comunitar sau
comun prin intermediul voletelor 1 şi 2 din carnetul
TIR. Biroul vamal de plecare sau de intrare al unei
parti contractante detaseaza voletul nr 1 al carnetului.
Biroul vamal de destinatie sau de iesire al aceleiasi
parti contractante detaseaza voletul nr 2 si il trimite la
biroul vamal de plecare sau la un birou centralizator,
pentru a-l compara cu voletul nr.1 si a descărca
operaţiunea TIR.
O procedura similara este aplicata în fiecare parte
contractanta traversata de transportul TIR Un
transport TIR poate implica pâna la patru birouri de
plecare si de destinatie.
Un nou set de volete numărul 1 şi 2 este utilizat
pentru fiecare birou de plecare sau de destinaţie
suplimentar.
În aplicarea acestui regim, teritoriul vamal al

Comunităţii este considerat ca formând un singur
teritoriu.
Recurgerea la acest regim este condiţionată de

faptul ca o parte a traseului să fie efectuată pe cale
rutieră şi ca plăcuţele TIR să fie aplicate pe vehicul
sau pe container în timpul transportului TIR.
4.2.3. ATA (Admitere Temporară)
4.2.3.1. Context şi legislaţie
Bazele juridice pentru aceasta procedura sunt

Conventia ATA si Conventia privind admiterea
temporara, cunoscută sub denumirea de Conventia
de la Istanbul.
Conventia ATA incheiata in 1961 este in vigoare si

cuprinde în prezent 61 de parti contractante.
40
Conventia de la Istanbul, destinata initial sa
inlocuiasca conventia ATA a fost încheiată la 26 iunie
1990 la Istanbul, sub auspiciile Consiliului de
cooperare vamala (denumit în prezent Organizatia
mondiala a vamilor -OMV).Ea este coordonata de un
comitet de gestiune si cuprinde în prezent 34 de parti
contractante.
Carnetul A.T.A. Dispozitiile privind utilizarea carnetului ATA ca

ca document de document de tranzit in cadrul Comunitatii sunt
tranzit cuprinse in articolele 451-455 si 458-461 din RVC.
4.2.3.2. Descrierea regimului9
Articolul 451 RVC În scopul utilizării carnetului ATA şi în conformitate cu

prevederile art.451, Comunitatea este considerată ca
formând un singur teritoriu.
A. La biroul de plecare
Biroul de plecare sau biroul de intrare în Comunitate
va detaşa voletul de tranzit nr.1, completează rubrica
H (câmpurile A-D) şi, pentru a asista returnarea
voletului nr.2, completează în rubrica H (câmpul E)
numele complet şi adresa biroului la care trebuie
returnat voletul nr.2.
În măsura în care este posibil, această adresa trebuie
completată prin aplicarea unei ştampile.
Acest birou va completa şi certifica totodată
eliberarea în tranzit (rubricile 1-7) din fila
corespunzătoare de tranzit, înaintea returnării
carnetului către titular.
B. La biroul de destinaţie
Biroul de destinaţie sau de ieşire din Comunitate
(după caz) va detaşa voletul nr.2, va certifica rubrica
H (câmpul F), va completa remarcile corespunzătoare
în câmpul G şi va transmite fără întârziere acest volet
la biroul menţionat în rubrica H (campul E). Acest
birou va completa şi certifica totodată descărcarea
(rubricile 1-6) din fila corespunzătoare de tranzit,
înaintea returnării carnetului către titular.
C. Procedura de cercetare
Toate verificările referitoare la carnetele ATA vor fi
efectuate cu referire la birourile centralizatoare din
Statele membre, a căror listă este publicată regulat în
Jurnalul Oficial, seria C.
Diagrama schematică de mai jos ilustrează utilizarea
9
Modificat prin Modificerea nr. 5
41
carnetului ATA ca document de tranzit pentru
mişcarea mărfurilor prin sau pe teritoriul vamal al
Comunităţii, în cadrul procedurii de admitere
temporară.
Carnetul ATA este

eliberat de o semnatara
a Conventiei
.....................................frontiera externă UE ....................................

BIROU DE INTRARE
Tranzit catre biroul de BIROU DE IESIRE BIROU DE IEŞIRE
destinatie care actionează ca Voletul alb de reexport Se incheie tranzitul
birou de import temporar
BIROU DE DESTINAŢIE CARE

ACŢIONEAZĂ CA BIROU DE
IMPORT TEMPORAR
BIROUL DE REEXPORTB
Voletul alb de reexport
- încheie tranzitul
Tranzit către biroul de ieşire
- voletul alb de import
- completează datele finale pt reexport
- completează voletul de reexport
4.2.4. Manifestul Rinului
4.2.4.1.Context şi legislaţie
Bazele juridice pentru acest regim sunt Conventia

de la Mannheim din 17 octombrie 1868 si
Manifestul Rinului protocolul adoptat de Comisia centrala pentru
ca document de navigatie pe Rin la 22 noiembrie 1963.
tranzit Reglementarile comunitare care prevad ca
manifestul Rinului să poată fi utilizat ca document
de tranzit comunitar sunt prevazute in articolul 91,
paragraful 2 si in articolul 163, paragraful 2 din
CVC.
4.2.4.2 Descrierea regimului
Regimul manifestului Rinului permite navelor care

circula pe Rin si pe afluentii sai sa traverseze
frontierele nationale, pe baza prezentarii
manifestului Rinului.
Conventia de la Mannheim se refera la

urmatoarele state riverane ale Rinului: Tarile de
jos, Belgia, Germania, Franta şi Elvetia care in
42
sensul prezentei conventii sunt considerate ca
formind un singur teritoriu. Articolul 9 al conventiei
dispune ca o nava care calatoreste pe Rin fara sa
incarce sau sa descarce marfuri pe teritoriul
acestor tari, poate sa circule fara control vamal.
Regimul manifestului renan a fost instituit pentru a
facilita circulatia marfurilor pe Rin si pe afluentii
sai. După caz, manifestul poate fi utilizat ca
document de tranzit comunitar.
4.2.5. Transporturi NATO
4.2.5.1. Context şi legislaţie10
Regulile referitoare la importul, exportul şi tranzitul

mărfurilor pentru forţele NATO sunt cuprinse în
Înţelegerea dintre Părţile Organizaţiei Tratatului
Atlanticului de Nord referitoare la statutul forţelor
lor, semnate la Londra la data de 19 iunie 1951.
Documentul folosit pentru transportul unor
asemenea mărfuri este NATO formularul 302.
Legislaţia comunitară care precizeaza pentru
NATO, ca formularul 302 sa fie folosit ca
document de tranzit comunitar este articolul 91 din
CVC.
4.2.5.2. Descrierea regimului
Sunt 19 membri ai Organizaţiei Tratatului

Atlanticului de Nord (NATO), adică Belgia,
Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa,
Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul
Unit, Canada, Republica Cehă, Ungaria, Irlanda,
Norvegia, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale
Americii.
Autorităţile vamale din fiecare ţară menţionată mai
sus, în înţelegere cu fiecare unitate NATO
staţionată pe teritoriul său, îşi desemnează un
birou vamal (sau un birou central) pentru a fi
responsabil pentru formalităţile vamale şi pentru
controale privind transportul mărfurilor purtate de
sau către fiecare unitate NATO.
10
Modificat prin Modificarea nr. 5 din 25.11.2005
43
Formularul Fiecare birou vamal de plecare desemnat într-un
NATO 302 ca stat membru va trimite către unitatea NATO
document de formularul său de control 302:
tranzit • preautentificat cu ştampila şi
semnătura unui birou oficial
desemnat;
• numerotat serial, şi
• având adresa completă a biroului
vamal (pentru returnarea copiei a
formularului 302)
Biroul vamal va păstra înregistrarea unui număr şi
a seriilor de numere a formularului 302
preautentificat care este emis către unitatea
NATO sub controlului acesteia.
Fiecare încărcătură va fi trimisă sub acoperirea
unui formular preautentificat 302.
Nu mai târziu de timpul încărcăturii, autoritatea
competentă NATO va completa formularul 302 cu
declaraţia semnată şi stampilată incluzând data
de expediere, certificând că au fost deja luate în
grijă pentru expediere.
O copie a unui formular 302 completat şi semnat
va fi dat fără întârziere biroului vamal responsabil
pentru unitatea NATO care expediază sau în
responsabilitatea căruia au fost expediate;
celelalte copii vor acompania transportul.
Când transportul a ajuns la unitatea NATO de
destinaţie, copia formularului 302 care
acompaniază transportul va fi ştampilată şi
semnată de către autorităţile competente cu
semnătura de primire.
Două copii ale exemplarului 302 semnate şi
ştampilate, vor fi date biroului vamal care
controlează unitatea NATO de destinaţie sau unui
birou desemnat de către autorităţile competente
(biroul central); biroul vamal va reţine copia
ştampilată şi va returna a doua copie biroului
vamal implicat, în statul membru de plecare (la
adresa arătată pe exemplarul 302).
Totuşi, ar trebui să fie notat că atunci când
bunurile care circulă sub acoperirea exemplarului
302, sunt transportate peste tot în timpul circulaţiei
lor folosind procedura simplificată aplicabilă
bunurilor transportate pe cale ferata sau in
containere mari, operaţia care circulă sub
acoperirea exemplarului 302 este anulată în
timpul părţii din călătorie pentru care este folosită
procedura simplificată.
44
4.2.6. COLETE POŞTALE
4.2.6.1. Context şi legislaţie
Baza juridica pentru acest regim este data de

articolul 91, paragraful 2 din CVC si de articolul
462 bis din RVC.
4.2.6.2. Descrierea regimului11
Când mărfuri necomunitare sunt transportate prin

poştă (incluzând coletele poştale) de la un punct
către altul în teritoriul vamal al Comunităţii,
pachetul şi alte documente de însoţire vor avea o
etichetă galbenă.
În absenţa unei etichete galbene sau a altor

evidenţe a statutului necomunitar, mărfurile vor fi
tratate ca mărfuri comunitare.
Dacă pachetul conţine atât mărfuri comunitare cât

şi necomunitare, bunurile comunitare ar trebui să
fie acoperite de o declaraţie de statut comunitar
(T2L). Un document de statut poate fi trimis fie
separat către destinatar pentru prezentare la
autorităţile vamale sau poate fi împachetat în
pachet. În ultimul caz, în exteriorul pachetului ar
trebui să fie marcat clar, pentru a se arăta că
include documentul care atestă statutul. Un
document T2L poate fi emis ulterior.
Articolul 237 Etichetele galbene trebuie să fie fixate în

RVC exteriorul pachetului şi pe exemplarul CN22 (nota
expediere). Suplimentar, eticheta galbenă trebuie
să fie ataşată declaraţiei vamale pentru colete
poştale CN22/CN23.
Când bunurile comunitare sunt transportate prin

poştă (incluzând pachetele poştale) către sau de
la teritoriile non-fiscale ale Comunităţii, pachetul şi
documentele de însoţire vor purta o etichetă
galbenă.
11
Modificarea nr.5
45
Aranjamentele descrise mai sus se aplică doar
bunurilor trimise prin poştă între două puncte de
pe teritoriul vamal al Comunităţii şi nu bunurilor
trimise prin poştă la destinaţia finală dintr-o ţară
A.E.L.S. Totuşi, bunurile comunitare trimise către
aceste ţări printr-o livrare către Comunitatea
Europeană ar trebui să fie acoperită de o
declaraţie de statut comunitar pentru prezentarea
în statul membru de destinaţie.
5. Excepţii (pro memoria)
6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale
8. Anexe
- 8.1 Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei

referitoare la tranzitul comunitar şi comun
46
Anexa 8.1
Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei referitoare

la tranzitul comunitar şi comun
1. Tranzit comunitar
Reglementarile din CVC ( codul vamal comunitar) care fixeaza principiile de

baza ale tranzitului comunitar sunt supuse procedurii de co-decizie (articolul
251 din tratatul CE). Această procedură conferă Parlamentului puterea de a
adopta instrumente juridice împreună cu Consiliul. În procedura de co-
decizie Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, cu excepţia cazurilor în
care adoptă modificări care au făcut obiectul unui aviz negativ din partea
Comisiei, caz în care el trebuie să hotărască în unanimitate. Parlamentul
hotărăşte cu majoritate (absolută).
Tratatul CE (articolul 202)confera Comisiei competente de aplicare a

reglementarilor la nivel comunitar. Concret,fiecare instrument juridic
defineste nivelul competentei de executie acordata Comisiei si modalitatile
47
de exercitare. In multe cazuri se impune ca Comisia, sa fie asistata de un
comitet, conform unei proceduri cunoscută sub numele de „comitologie”,
reglementata de decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 199912.
Decizia „comitologiei” prevede de asemenea ca Parlamentul sa poata

superviza punerea in aplicare a instrumentelor legislative adoptate in cadrul
procedurii de co-decizie („droit de regard”). Poate să adopte o rezoluţie care
să indice că măsurile propuse de către Comisie, sau, după caz de către
Consiliu, depăşesc competentele de executie conferite prin legislatie, si sa
ceara reexaminarea acestora si prezentarea unui nou proiect de masuri (de
exemplu CVC)
În acest caz Comisia reexaminează măsurile propuse şi poate decide fie să
transmită Comitetului un nou proiect de măsuri, fie să continue procedura
sau să prezinte Parlamentului european şi Consiliului o propunere în baza
tratatului.
Conform articolelor 247 si 247bis din CVC, masurile necesare aplicarii

Codului Vamal sunt adoptate in procedura de „comitologie”. Aceste dispozitii
de aplicare sunt cuprinse in reglementarea CEE nr 2454/93 a Comisiei din 2
iulie 1993 cu modificarile ulterioare. Comitetul Codului Vamal este Comitetul
competent pentru domeniul vamal. El este împărţit în mai multe secţiuni din
care secţiunea de tranzit numită în mod comun Comitetul de tranzit.
In cadrul procedurii de comitologie, comisia nu poate adopta masuri de

executie decit daca statele membre participante la comitet le aproba cu o
majoritate calificata. In caz contrar sau atunci când comitetul nu se pronunta,
masura propusa este retrimisa Consiliului care poate lua o decizie, in
termen de trei luni, pe baza unei majoritati calificate.In cazul în care Consiliul
nu este de acord cu proiectul propus, Comisia îl va reexamina.Totusi, in
cazul in care Consiliul nici nu adopta actul normativ dar nici nu isi manifesta
opozitia faţă de propunere, Comisia va adopta măsurile de implementare.
Comitetul de tranzit poate fi totodată solicitat să examineze orice problemă

referitoare la legislaţia în domeniul tranzitului, atunci când aceasta nu
conduce la adoptarea unor măsuri de implementare (Art.294 CVC).
Comitetul de tranzit serveste ca forum de coordonare in ceea ce priveste

pozitia pe care trebuie sa o adopte Comunitatea in cadrul grupului de lucru
CE-AELS pentru tranzitul comun.
2.TRANZIT COMUN
Conventia de tranzit comun din 20 mai 1987 este gestionată de o comisie

mixta compusa din reprezentanti ai partilor contractante (directori generali ai
administratiilor vamale) care iau decizii prin consens. Aceasta comisie este
asistata de un grup de lucru CE-AELS prezidat de un reprezentant al
Comisiei europene.Comisia mixta formuleaza recomandari partilor
contractante, care iau decizii pe baza unanimitatii mai ales in ceea ce
priveste modificarile aduse conventiei sau adoptarea unor măsuri de
12
Decizia Consiliului din 28 iunie 1999 asupra modalităţilor de exercitare a competenţelor de
execuţie conferite de Comisie (M O 184 din 17.7.1999)
48
implementare13. Ea dispune de asemenea de competente directe in materie
decizionala pentru adoptarea anumitor masuri care nu afecteaza in mod
esential conventia (in particular modificarile anexelor sau adaptarile
conventiei, justificate de aceste modificari sau adoptarea de masuri
tranzitorii in cazul aderării la Comunitate a unor noi state membre sau
invitării unor ţări terţe să adere la convenţie)14. Partile contractante trebuie
mai intii sa-si definitiveze procesul decizional intern inainte de a actiona in
cadrul conventiei.
3. Regulile procedurii
Acest capitol face referire la regulile interioare ale comitetului codului vamal,
ale comisiei mixte si ale grupului de lucru .
3.1. Comitetul codului vamal
COMITETUL CODULUI VAMAL

Avînd in vedere Regulamentul Consiliului CEE nr 2913/92 din 12 octombrie
1992 care stabileste Codul Vamal Comunitar15, modificat ultima dată prin
reglementarea Parlamentul european si Consiliului (CE) nr 2700/200016, si
mai ales articolele 247 bis paragraful 3 si 248 bis, paragraful 3.
A STABILIT REGULAMENTUL SAU INTERIOR DIN 5 DECEMBRIE 2001

PE BAZA REGULAMENTULUI APROBAT DE COMISIE LA DATA DE
31.01.200117
Articolul 1
Structura
1. Comitetul cuprinde sectiunile urmatoare:
• sectiunea reglementarilor vamale generale

• sectiunea pentru origine
• sectiunea pentru francizele vamale
• sectiunea pentru valoarea in vama
• sectiunea pentru antrepozite vamale si zone libere
• secţiunea regimuri vamale cu caracter economic
• sectiunea de tranzit
• sectiunea pentru documentul administrativ unic
• sectiunea de rambursari
• sectiunea pentru nomenclatura tarifara si pentru statistica
• sectiunea pentru circulatia bagajelor calatorilor pe cale aeriana sau
maritima
• sectiunea pentru economie tarifara
13
Art. 15, paragraful 2 al Convenţiei
14
Art. 15, paragraful 3 al Convenţiei
15
JOL 302 din 19.10.1992, p. 1
16
JOL 311 din 12.12.2000, p. 17
17
JO C 38 din 6.2.2001, p.3
49
• sectiunea pentru contrafaceri
• Sectiunea pentru tratament favorabil (destinaţie finală a mărfurilor)
2. În aplicarea acestor reguli, prin referinţele la acţiunile „Comitetului”, se

înţelege referinţe la secţiunea respectivă.
Articolul 2
Convocare
1. Sedinţa Comitetului este convocată de catre presedinte,fie la initiativa sa,

fie la cererea majoritatii simple a membrilor comitetului.
2. Reuniunile pot fi convocate pe sectiuni sau cu alte comitete instutuite in
alte domenii pentru probleme privind competentele lor specifice.
Articolul 3
Ordinea de zi
1. Ordinea de zi este stabilita de presedinte care o supune aprobarii

comitetului.
2. Ordinea de zi trebuie să facă distincţie între:
a) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea
comitetului conform procedurii normale, prevăzută la:
-articolul 247 bis din Regulamentul CEE nr 2913/92;
b) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea

comitetului, conform procedurii de gestiune, prevăzută la:
- Articolul 248 bis din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr.2913/92,
- Articolul 10 din regulamentul Consiliului (CEE) nr.2658/87 18
- Articolul 6,paragraful 2, din regulamentul Consiliului (CE) nr.
747/200119 sau din dispozitii asemanatoare in materie de preferinte
tarifare;
- Articolul 13,paragraful 3 din regulamentul Consiliului (CE) nr.
3295/9420,
- Articolul 7, paragraful 2 din regulamentul Consiliului21 (CE) nr.
2505/96;
- Articolul 3,paragraful 2, din regulamentul Consiliului22 ( CE) nr.
1255/96;
- Articolul 10,din regulamentul Consiliului23 (CE) nr. 32/2000.
c) Alte chestiuni supuse examinarii comitetului, fie din initiativa

presedintelui, fie la cererea scrisa a unui membru al comitetului, în
conformitate cu:
18
JO L 256 din 7.9.1987, p.1.
19
-JO L 109 din 19.4. 2001,p.2
20
-JO L 341 din 30. 12.1994,p.8
21
-JO L 345 din 31.12.1996, p.1
22
-JO L 158 din 29.6. 1996, p.1
23
-JO L 5 din 8.1.2000, p.1
50
-Articolul 8 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87;
-Articolul 249 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92;
-Articolul 13, par. 2 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/94;
-Articolul 7, paragraful 3, din regulamentul Consiliului (CE) nr.

2505/96.
Articolul 4
Documentaţia care se transmite către membrii comitetului
1. Convocarea,ordinea de zi precum şi proiectele de măsuri care necesita

avizul comitetului,si orice alt document de lucru sunt transmise de
presedinte reprezentantilor permanenti si membrilor comitetului, conform
articolului 14, paragraful 2, ca regulă generală, nu mai târziu de 14 zile
calendaristice inainte de data reuniunii.
2. In cazuri urgente şi atunci când se impune luarea unor masuri cu
aplicabilitate imediata, presedintele poate, din proprie initiativa, sau la
cererea unui membru al comitetului, sa reduca termenul de 14 zile prevazut
in paragraful precedent la 5 zile calendaristice.
3. In caz de extrema urgenta, presedintele se poate dispensa de termenele
prevazute la paragrafele 1 şi 2. In acest caz problema inscrisa pe ordinea de
zi va putea fi aprobata cu o majoritate simpla a membrilor comitetului.
Articolul 5
Informarea Parlamentului european
1. Ordinea de zi si proiectele supuse comitetului privind masurile de executie

adoptate dupa procedura prevazuta in articolul 251 din tratat sunt transmise
de Comisie Parlamentului european, pentru informare în aceleaşi termene şi
condiţii în care sunt transmise reprezentanţilor permanenţi.
2. Rezultatul global al votului, lista de prezenta, despre care se face referire
in articolul13) si raportul sumar al reuniunii, menţionat la articolul 12
paragraful 2, sunt transmise de Comisie Parlamentului european in termen
de 14 zile calendaristice de la data reuniunii Comitetului.
Articolul 6
Avizul comitetului
1. In cazul in care avizul comitetului este cerut in cadrul procedurii de

gestiune sau al procedurii normale, acesta este emis cu majoritate de voturi,
conform articolul 205, paragraful 2 al Tratatului.
2. Presedintele,din proprie initiativa sau la cererea unui membru, poate
supune la vot un punct care nu a fost inscris pe ordinea de zi la sfirsitul
reuniunii sau pentru o reuniune ulterioara:
- daca in cursul reuniunii unui proiect ii este adusa o modificare de fond,
- daca textul proiectului a fost supus comitetului in cursul reuniunii
51
- daca pe ordinea de zi a fost inclusa o problema noua, conform articolului 4,
paragraful 3.
In caz de dificultati deosebite presedintele poate prelungi reuniunea pina in
ziua urmatoare.
3. La cererea unui membru al comitetului, votarea unui punct de pe ordinea
de zi poate fi amânată, dacă documentele corespunzătoare nu au fost
transmise membrilor in termenele fixate conform articolului 4 paragrafele 1 si
2.
Totusi la propunerea presedintelui sau la cererea unuia din membri,
comitetul poate decide cu o majoritate simpla a membrilor sai sa mentina
acest punct pe ordinea de zi, având în vedere urgenţa problemei.
4. In cazul in care comitetul nu a emis avizul in termenul fixat de
presedinte,acesta poate prelungi acest termen,in afara cazurilor de urgenta ,
maximum pina la sfirsitul reuniunii urmatoare. După caz, se poate recurge la
procedura scrisă prevăzută la articolul 10 al prezentului regulament.
Articolul 7
Reprezentare si cvorum
1. Fiecare delegatie a unui stat membru este considerata ca un membru al

comitetului. Rambursarea cheltuielilor de către comisie este limitata la un
reprezentant pe stat membru si pe reuniune. Acest reprezentant poate, pe
cheltuiala statului membru, sa fie insotit de alti functionari ai administratiei,
sau, cu aprobarea presedintelui de alti experti, conform articolului 9,
paragraful 1.
2. Delegatia unui stat membru, poate asigura in caz de necesitate
reprezentarea, maxim, a unui alt stat membru. Presedintele va fi informat in
scris despre aceasta situatie de catre reprezentantul permanent al statului
membru care va fi reprezentat.
3. Cvorumul, cerut pentru validarea deliberarilor comitetului referitoare la
proiectele de masuri, in sensul articolul 3, paragraful 2, punctele a) sau b)
este singurul in masura sa emita un aviz, cu majoritatea prevăzută în acest
scop.
Articolul 8
Grupuri de lucru
1. Comitetul poate constitui grupuri de lucru pentru examinarea problemelor
specifice. Grupurile de lucru sunt prezidate de un reprezentant al comisiei
sau al unui stat membru. Sunt aplicabile paragrafele 1 şi 2 ale articolului 7.
2. Grupurile de lucru au sarcina sa raporteze comitetului. In acest scop ele
pot desemna un raportor.
Articolul 9
Admiterea tertilor
1. Presedintele poate decide să invite experti pentru a discuta probleme
specifice, din proprie inititiva sau la cererea unuia dintre membri.
2. Reprezentantii statelor terte sau organizatiilor sunt invitati sa asiste la
reuniunile comitetului conform dispozitiilor din actul Consiliului şi ale
Acordului încheiat de Comunitate, ale deciziei Consiliului de asociere sau
ale oricărui alt act de bază care prevede prezenţa respectivilor observatori.
52
3. Expertii si reprezentantii statelor terte si organismelor trebuie sa se
retraga atunci cind comitetul dezbate probleme confidentiale precum si in
momentul votarii.
Articolul 10
Procedura scrisa
1. Daca este necesar şi in cazuri bine motivate,avizul comitetului poate fi
obtinut prin procedura scrisa.In acest scop presedintele le comunica
membrilor comitetului proiectele de masuri care vor trebui avizate, in
conformitate cu articolul 14, paragraful 2. Membrii comitetului care nu si-au
exprimat opozitia fata de aceste proiecte sau intentia de a se abtine de la
vot, până la expirarea unui termen limită, se considera ca sunt de acord cu
proiectul. Termenul respectiv nu poate fi mai mic de 14 zile calendaristice.
În caz de urgenţă sau de extremă urgenţă se aplică termenele prevăzute la
paragrafele 2 şi 3 ale articolului 4. Presedintele informeaza comitetul despre
rezultatele procedurii scrise.
2. Totusi daca un membru al comitetului cere ca proiectul de masuri sa fie
examinat in cadrul unei reuniuni a comitetului, procedura scrisa se incheie
fara rezultat, iar presedintele va convoca comitetul in termenul cel mai scurt
posibil.
Articolul 11
Secretariat
Secretariatul comitetului si, daca este cazul, al grupurilor de lucru constituite
conform articolului 8 din prezentul regulament, este asigurat de serviciile
Comisiei.
Articolul 12
Minuta şi raportul sumar al reuniunii
1. Presedintele raspunde de elaborarea minutei pentru fiecare reuniune.
Aceasta va contine opiniile exprimate pentru proiectele de masuri
mentionate in articolul 3, paragraful 2, punctul a) sau b) şi după caz opiniile
exprimate privind problemele menţionate la articolul 3, paragraful 3, punctul
c). Textul opiniilor face obiectul unei anexe separate. Minutele verbale sunt
transmise membrilor comitetului in termen de 15 zile lucratoare. Acestia il
informeaza in scris pe presedinte despre observatiile eventuale,care vor
parveni comitetului.In caz de dezacord modificarile propuse vor face obiectul
unei discutii in cadrul comitetului.Daca dezacordul subzista aceasta
modificare este anexata minutei.
2. Se impune, de asemenea, sub responsabilitatea presedintelui,
redactarea unui raport sumar destinat Parlamentului european. In raportul
sumar vor fi descrise pe scurt punctele din ordinea de zi si rezultatul votului
asupra propunerilor de masuri inaintate comitetului. Aceasta nu are
menţionate poziţiile individuale ale Statelor Membre în cursul discuţiilor
comitetului.
Articolul 13
Liste de prezenta
53
1. La fiecare reuniune presedintele stabileste o lista de prezenta specificind
autorităţile sau organele ale căror persoane sunt desemnate de Statele
Membre pentru a le reprezenta.
2. La inceputul fiecarei reuniuni, oricare membru desemnat sa participe la
lucrarile comitetului,care ar putea avea un conflict de interese in legatura cu
un anumit punct al ordinii de zi, trebuie sa aduca acest lucru la cunostinta
presedintelui comitetului.
Membrii delegatiilor care nu apartin unei autoritati sau organizaţii a unui stat
membru semneaza o declaratie, certificând ca participarea lor nu comporta
un conflict de interese.
In eventualitatea unui astfel de conflict de interese membrul se abtine sa
participe la punctele ordinii de zi în cauză, la cererea preşedintelui.
Articolul 14
Corespondenta
1. Corespondenta privind comitetul este adresata comisiei, si este in atentia
presedintelui comitetului.
2. Corespondenta destinata membrilor comitetului este adresata
reprezentantilor permanenti, daca este posibil prin curier electronic; o copie
este adresată direct persoanei desemnate de fiecare Stat Membru.
Articolul 15
Transparenta
1. Principiile si conditiile privind accesul publicului la documentele
comitetului sunt identice cu cele definite in Regulamentul (CE) nr. 1049/2001
al Parlamentului european si al Consiliului din 30 mai 2001 24. Rolul de a
statua asupra cererilor vizind accesul la documente ii revine Comisiei. Daca
cererea este adresata unui stat membru acesta aplica articolul 5 din
regulamentul mentionat mai sus.
2. Deliberarile comitetului au un caracter confidential.
3.1.COMISIA MIXTA SI GRUPUL DE LUCRU CE-AELS pentru tranzitul

comun
Articolul 1
Presedintia comisiei mixte este detinuta prin rotatie, pe perioada unui an

calendaristic, de catre un reprezentant al Comisiei Comunitatii Europene si
un reprezentant al uneia din tarile AELS.
Articolul 2
Sarcinile secretariatului comisiei mixte sunt asigurate prin rotaţie de catre un
reprezentant al comisiei Comunitatii Europene si un reprezentant al tarilor
AELS care exercita presedintia.
Articolul 3
24
OJ L 145, 31.05.2001, p.43
54
Presedintele comisiei mixte fixeaza data si locul reuniunilor cu acordul
partilor.
Articolul 4
Inainte de fiecare reuniune presedintele va fi informat despre componenta
delegatiilor participante.
Articolul 5
Sedintele comisiei mixte nu sunt publice, decât dacă există o decizie
contrară. Comisia mixta poate, in functie de subiectele tratate, sa invite orice
persoane sau organizatii interesate de aceste subiecte.
Articolul 6
Deciziile si recomandarile comisiei mixte referitoare la o problema urgenta
pot fi rezolvate prin procedura scrisă.
Articolul 7
Toate comunicările presedintelui si ale partilor contractante prevazute prin
prezentul regulament interior sunt transmise partilor si la secretariatul
comisiei mixte.
Articolul 8
1. Presedintele stabileste ordinea de zi provizorie pentru fiecare reuniune.
Aceasta va fi transmisa partilor cu cel putin 15 zile inainte de inceputul
reuniunii.
2. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care e formulată o
cerere de înscriere şi parvine presedintelui cu cel putin 21 de zile inainte de
inceperea reuniunii, dacă documentaţia este trimisă, cel mai târziu, la data
trimiterii acestei ordini de zi.
3. Ordinea de zi este aprobată de comisia mixta la inceputul fiecarei
reuniuni. Se permite insa inscrierea pe ordinea de zi a reuniunii a unui punct
care nu figureaza in ordinea de zi provizorie.
4. Presedintele poate,cu acordul partilor sa reduca termenul prevazut la
paragrafele 1 si 2, in functie de necesitati.
Articolul 9
Comisia mixta se poate reuni împreună cu comisia mixta instituita prin
Conventia din 20 mai 1987 privind simplificarea formalitatilor în comerţul cu
marfuri.
Articolul 10
1. Secretariatul Comisiei mixte redacteaza un raport sumar al fiecarei
reuniuni, insistind asupra concluziilor adoptate de Comisia mixta.
2. Dupa ce a fost aprobat de catre Comisia mixta, raportul sumar este
semnat de presedintele in exercitiu si de secretariat si pastrat in arhivele
Comisiei Comunităţii Europene.
3. O copie a raportului sumar este remisa partilor.
55
Articolul 11
Actele adoptate de Comisia mixta vor fi semnate de presedinte.
Articolul 12
Recomandarile si deciziile Comisiei mixte, in sensul articolului 15 din
conventie sunt denumite „recomandare” sau „decizie” şi urmate de un numar
de ordine si de o referinţă la continut.
Articolul 13
1. Recomandarile si deciziile comisiei mixte in sensul articolului 15 al
Conventiei sunt impartite in articole. Deciziile comporta ca regula generala o
dispozitie care stabileşte data intrarii lor in vigoare.
2. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf se încheie cu formula
„Întocmit la …….la…..”, data fiind cea la care ele au fost adoptate de
comisia mixtă.
3. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf vor fi comunicate
destinatarilor vizati la articolul 7.
Articolul 14
Fiecare dintre Parti participa la cheltuielile ocazionate de reuniunile Comisiei

mixte, atit in ceea ce priveste cheltuielile personalului ,ale calatoriei si diurnei
cit si in ceea ce priveste cheltuielile de posta si telecomunicatii.
Articolul 15
1. Cheltuielile relative la traducerea sedintelor si a documentelor sunt
suportate de Comunitate,atunci cind traducerea se refera la limbile oficiale
din Comunitate.
2. Dacă o ţară din AELS foloseşte o limbă neoficială în Comunitate, această
ţară suportă cheltuielile care decurg din traducerea sau interpretarea într-o
limbă oficială a Comunităţii.
3. Cheltuielile relative la organizarea materială a reuniunilor sunt suportate
de Partea Contractantă pe teritoriul căreia se ţine reuniunea.
Articolul 16
Fara a prejudicia alte dispozitii aplicabile în materie, deliberarile Comisiei
mixte vor fi confidenţiale.
Grup de lucru
Articolul 17
Se instituie un grup de lucru insarcinat sa asiste comisia mixta in
exercitarea atributiilor sale. In acest grup de lucru sunt reprezentanti ai
tuturor partilor contractante.
Articolul 18
Presedintia si secretariatul grupului de lucru sunt asumate de Comisia
Comunitatii Europene.
56
Articolul 19
Articolele 3-5, 7-10 şi 14-16, se aplica mutatis mutandis si grupului de lucru.
3.2 . Declaraţii înscrise în minutele reuniunilor Comisiei mixte
1. Prima reuniune a Comisiei mixte care a avut loc pe 21.01.1988
În legătură cu activităţile secretariatului Comisiei mixte, ţările din

AELS au stabilit că vor fi asistate de Secretariatul AELS. Comisia
mixtă a luat notă.
În aplicarea articolului 5 din regulamentul interior25, Comisia mixtă

acceptă să invite Secretariatul AELS la reuniunile sale.
Fără a prejudicia dispoziţiile articolului 7 şi 10, paragraful 3 din

regulamentul interior, la cererea ţărilor AELS, comunicările
preşedintelui şi ale părţilor contractante vor fi trimise
Secretariatului AELS.
În virtutea art.15, paragraful 3 din regulamentul interior, cheltuielile

pentru reuniunile organizate de ţările AELS vor fi suportate de
aceste ţări.
PARTEA A II-A – STATUTUL MĂRFURILOR
1. Introducere
Partea a II-a se refera la statutul marfurilor,

25
Document XXI/1303/87
57
necesitatea si modalitatile de a atesta acest statut
precum si importanta sa pentru sistemele de
tranzit.
Punctul 2 descrie principiile generale si legislaţia

pe care se bazează acordarea statutului
marfurilor.
Punctul 3 trateaza dovada statutului comunitar al

marfurilor.
Punctul 4 descrie cum se poate proba statutul

comunitar al marfurilor
Punctul 5 explica cum se poate proba statutul

comunitar al produselor de pescuit maritim.
Punctul 6 este rezervat instructiunilor nationale

specifice.
Punctul 7 este rezervat pentru uzul administratiilor

vamale.
Punctul 8 contine anexele la Partea a II-a.
2. Principii generale si legislaţie
58
Articolul 4,
paragraful
6, din CVC
Mărfuri Prin mărfuri comunitare se înţelege:
comunitare
Articolul 2 din • obtinute in intregime pe teritoriul vamal al

Convenţie Comunitatii,sau
Articolul 4, • importate din tari sau teritorii care nu fac parte

paragraful din teritoriul vamal al Comunitatii si puse in
7 din CVC libera circulaţie, sau
• obtinute sau produse pe teritoriul vamal al
Comunitatii, din mărfuri importate din tari sau
teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al
Comunitatii si sunt puse in libera circulaţie sau
dintr-o combinaţie între aceste mărfuri şi
mărfuri obtinute in intregime pe teritoriul vamal
al Comunitatii.
Mărfuri Marfurile necomunitare sunt marfurile:

necomunita • care nu au fost obtinute in intregime pe
re teritoriul vamal al Comunitatii, sau
Articolul 4, • importate din tari sau teritorii care nu fac parte

paragraful din teritoriul vamal al Comunitatii si care nu au
8 din CVC fost puse in libera circulaţie.
Ce procedură Distinctia mentionată, privind statutul marfurilor

de tranzit? determină dacă marfurile declarate în tranzit vor
fi plasate sub procedura T1,T2 sau T2F.
3. Dovada statutului comunitar al mărfurilor
Articolul 313, Ca regula generala toate marfurile care se gasesc

paragraful pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt considerate
1 din DAC ca marfuri comunitare in afara cazului cind se
stabileste ca ele nu au un statut comunitar.
Exista totusi circumstante in care, în pofida regulii

generale, statutul comunitar al mărfurilor
comunitare trebuie să fie probat.
59
Articolul 313, Acestea sunt:
par.2 din • la reintroducerea marfurilor comunitare care au
RVC parasit teritoriul vamal al Comunitatii.
Cu toate acestea probarea statutului comunitar nu
este necesara in urmatoarele cazuri:
1) In cazul transportului aerian pentru marfuri
care au fost imbarcate sau transbordate pe un
aeroport din teritoriul vamal al Comunităţii cu
destinatie un alt aeroport situat in teritoriul vamal
al Comunitatii, si transportul se efectueaza sub
acoperirea unui singur document de transport unic
emis într-un stat membru; sau,
2) în cazul transportului maritim, mărfurile
comunitare care au fost transportate între porturi,
situate pe teritoriul vamal al Comunităţii pe o linie
regulată autorizată (vezi punctul 3.1);
• Atunci cind marfurile comunitare se gasesc in
depozit temporar sau intr-o zona libera de
control, de tip I sau intr-un antrepozit liber.
• Atunci când mărfurile comunitare sunt plasate

sub un regim suspensiv sau intr-o zona libera
de control de tip II
Nota: Marfurile comunitare al căror statut nu poate

fi probat, dacă este necesar sunt considerate ca
mărfuri necomunitare.
Articolul 2, par. 2,
Apendicele
II din Nota: Documentele sau modalitatile privind
Convenţie statutul nu pot fi utilizate pentru marfurile pentru
care au fost indeplinite formalitatile de export sau
Articolul 314,
sunt plasate sub regimul de perfectionare activa
paragraful 3 din
RVC (sistemul cu rambursare).
60
3.1. LINIE REGULATA
3.1.1. Definitie
Articolul 313a din O linie regulata este un serviciu regulat folosit de

RVC nave pentru transportul regulat al marfurilor numai
intre porturi situate pe teritoriul vamal al
Comunitatii şi nu pot veni sau pleca sau face
escală în afara acestui teritoriu sau într-o zonă
liberă de control de tip I dintr-un port situat pe
teritoriul vamal al Comunitatii (modalităţi de
control bazate în principal pe existenţa unei
împrejmuiri)
Acest concept de linie regulata nu trebuie sa fie

confundat cu conceptul de „linie regulata”utilizat
de operatorii de transport maritim.
3.1.2 Proceduri de autorizare a liniei regulate26

Articolul 313b din Autorizarea nu este acordata decit companiilor
RVC maritime care:
• Sunt stabilite pe teritoriul vamal al Comunitatii
şi ale căror evidenţe sunt accesibile
autorităţilor vamale competente;
• Pot proba autoritatilor vamale ca asigura o linie
regulata;
• Nu au comis infracţiuni grave sau repetate in
relatie cu functionarea unei linii regulate;
• Se angajeaza sa nu efectueze, pe rutele
acoperite de agreere, nicio escala intr-un port
al unei tari terte sau intr-o zona libera de
control de tip I, a unui port situat pe teritoriul
vamal al Comunitatii şi nici o transbordare pe
marea deschisă;
• Se angajeaza sa pastreze certificatul de linie
maritima regulata la bordul navei si sa-l
prezinte impreuna cu toata documentatia, la
solicitarea autoritatilor vamale competente.
Cererea de linie regulata trebuie sa fie depusa la

autoritatile vamale ale statului membru în care are
sediul compania maritima care deserveste linia.
26
Modificat prin Suplementul nr. 4 din 29.03.2005, documentul Taxud/801/2004
61
AGENT ECONOMIC
Cererea trebuie sa contina urmatoarele informatii:
• Denumirea societăţii;
• Porturile Comunitare avute in vedere (exceptand zonele libere
de control de tip I);
• Numele navelor care deservesc linia regulata;
• Descrierea activitatilor (volumul traficului, orarul liniei regulate,
orarul de întoarcere a navelor, etc) si, daca este cazul
• Numele armatorilor co-asociati.
Dupa examinarea cererii, autoritatile vamale ale

statului membru in care este stabilita compania
trimit un exemplar administratiei centrale a
celorlalte state membre implicate, pentru a le cere
acordul. Acestea notifica primirea cererii si dispun
de un termen de 60 de zile pentru a notifica
acordul sau refuzul. In cazul in care statul membru
consultat va da un aviz nefavorabil, el va indica
motivele si dispozitiile juridice corespunzatoare
neregulii comise. Autoritatile statului membru
catre care a fost inaintata cererea nu vor elibera
autorizatia si vor comunica motivele care au stat
la baza refuzului.
Daca nu a fost primit nici un răspuns în cele 60 de

zile calculate de la data primirii cererii, autorităţile
vamale acordă autorizaţia companiei maritime în
cauză.
VAMA
Toată corespondenţa cu celelalte administraţii vamale privind serviciile de

linii regulate va fi transmisă prin poştă şi o copie va fi transmisă prin fax
sau e-mail.
Anexa 8.5 conţine lista autorităţilor competente pentru autorizarea
procedurii şi alte notificări referitoare la serviciile de linii regulate.
62
Certificatul de linie maritima regulata autorizată
este eliberat intr-unul sau mai multe exemplare.
De fiecare data cind compania maritima doreste

sa adauge sau sa schimbe navele aferente liniei
maritime regulate, ea va comunica autorităţillor
vamale competente numele navelor aferente ale
liniei. Autoritatile vamale competente vor modifica
in consecinta certificatul de linie autorizată si vor
notifica schimbarile, administratiilor altor state
membre în cauză.
VAMA
Autorizaţie ⇒ eliberarea unui certificat de linie maritimă regulată.

După caz, se înscrie în rubrica 4 (Alte informaţii) a certificatului de linie
maritimă regulată numele armatorilor co-asociaţi, pentru fiecare navă.
1 Cererea este considerată primită la 5 zile după data poştei.
3.1.3. Navlosire parţiala
In cazul unei navlosiri partiale cererea de

autorizare a liniei regulate este depusa de către
persoana care coordoneaza linia regulata, (de
exemplu: decide navele care vor fi utilizate pentru
linia regulată si fixeaza escalele), sau de
reprezentantul său. Autoritatile competente pot
solicita orice informatie necesara pentru a analiza
cererea.
Anexa nr.8.1 contine exemple de contracte de

navlosire cu subinchiriere si navlosire partiala.
3.1.4. Linie regulata si linie neregulata
Atunci când compania maritima utilizează o linie

regulata nu va fi necesar sa se probeze statutul
comunitar al marfurilor transportate la bordul navei
autorizate.
63
Nota – Marfurile necomunitare si in anumite cazuri
marfurile comunitare, care sunt transportate la
bordul navei autorizate trebuie sa fie plasate sub
procedura de tranzit T1 sau T2F(TF), normala sau
simplificata. Pentru detalii a se vedea Partile IV si
V.
Atunci când compania maritima nu utilizează o

singura linie regulata, statutul comunitar al
marfurilor trebuie intotdeauna probat.
Exemplul nr.1
Ruta New YorK/Le Havre pe o linie neregulata
La sosirea in portul Le Havre marfurile se

considera necomunitare.
• Pentru marfurile comunitare (exceptind

marfurile supuse accizelor) incarcate in Le
Havre: se utilizează un document T2L sau la
cererea companiei maritime, un manifest
purtind sigla „C”;
• Pentru marfurile comunitare supuse accizelor

incarcate la Le Havre: se utilizează
documentul administrativ de insotire specific
(DAI)
Exemplul nr.2
Ruta Le Havre/Point a Pitre pe o linie

neregulata
Marfurile sunt toate considerate non comunitare la

sosirea lor la Point a Pitre
• Pentru marfurile comunitare: se utilizează un

document T2LF sau, la cererea companiei
maritime un manifest cu sigla <F>.
64
Exemplul nr.3
Ruta Genoa/Marsilia pe o linie neregulata
La sosirea in Marsilia marfurile se considera a fi

necomunitare
• Pentru marfurile comunitare (in afara de cele
supuse accizelor) incarcate la Genoa: se
utilizează un document T2L sau, la cererea
companiei maritime un manifest purtind sigla
„C”.
• Pentru marfurile comunitare supuse accizelor
incarcate la Genoa: se utilizează documentul
administrativ de insotire specific (DAI).
Exemplul nr. 4
Ruta New YorK/Le Havre, Anvers pe o linie

neregulata
La sosirea navei in portul Le Havre toate marfurile

sunt considerate ca necomunitare.
O parte este descarcata la Le Havre, si restul

ramine la bord.
Aici pot aparea doua cazuri:

• Marfurile descărcate sunt dirijate pe cale
rutiera pina la Anvers: se întocmeşte o
declaraţie de tranzit T1, acoperind parcursul
rutier, cu constituirea unei garantii.
• Marfurile nedescarcate sunt transportate pe
cale maritima pina la Anvers: nu este necesar
plasarea în tranzit comunitar. La sosirea la
Anvers toate marfurile sunt considerate ca
necomunitare, cu excepţia prezentării unei
probe care sa ateste statutul lor comunitar.
65
Exemplul nr.5
Exportul produselor agricole cu cerere de

restituire
Ruta Le Havre/Anvers/ New York pe o linie

neregulata
Formalitatile de export sunt indeplinite in portul Le

Havre, unde marfurile sunt incarcate pe nava sub
acoperirea unui singur document de transport
catre o tara terta, apoi sunt transportate pina la
Anvers unde sunt reincarcate pe o nava cu
destinatia catre o tara necomunitară.
Întrucât aceste marfuri transportate pe o linie

neregulata sunt considerate necomunitare.
In ceea ce priveste restituirea la export:

Documentul T5 care serveste ca proba ca
marfurile au parasit Comunitatea (în aplicarea
articolului 4 din regulamentul (CEE) nr.3665/87)
este vizat in portul Le Havre.
4. Dovada statutului comunitar al marfurilor
Atunci când trebuie să se probeze statutul

comunitar al marfurilor, se utilizează unul din
urmatoarele documente sau una din urmatoarele
reguli, cu condiţia ca marfurile:
i) sa provina dintr-un alt stat membru,fara a

traversa teritoriul unei tari terte,sau
ii) sa provina dintr-un alt stat membru, traversind

teritoriul unei tari terte, cu conditia ca transportul
sa fie efectuat sub acoperirea unui singur
document de transport emis într-un stat membru.
66
iii) sa fi fost transbordate, intr-o tara terta pe un alt
mijloc de transport, altul decât cel pe care
mărfurile au fost iniţial încărcate şi un nou
document de transport să fi fost emis. Acest nou
document trebuie sa fie insotit de o copie a
documentului original care acopera transportul din
statul membru de plecare catre statul membru de
destinatie.
Dovada statutului • documentul T2L (exemplarul nr. 4 al

comunitar documentului administrativ unic - pentru
informaţii mai ample a se vedea Partea a IV-a,
capitolul 1, punct 3.2.1.)
Articolele 5, 9, • documentul T2LF (exemplarul nr.4 din DAU,

10, 11 şi pentru marfurile transportate in/din sau intre
12, App. II zonele nefiscale - pentru informaţii mai ample
al a se vedea Partea a IV-a,capitolul 6,punctul 4)
Convenţiei
Articolul 314c, • O factura sau un document de transport

paragraful completat corespunzător care eventual nu
1, din RVC acoperă decât mărfurile comunitare, având
sigla T2L respectiv T2LF.
• Pe o linie maritima neregulata un manifest

maritim purtind toate siglele referitoare la
marfuri (pentru informaţii mai ample a se
vedea punctul 4.2)
• Un manifest maritim sau aerian in cazul

procedurii simplificate de tranzit (nivelul 2)
purtind sigla „C” pentru marfurile comunitare.
• Un volet de carnet TIR sau ATA purtind siglele

T2L sau T2LF si certificat de biroul de plecare.
• Placa si documentul de inmatriculare al unui

vehicul cu motor inmatriculat intr-un stat
membru (Pentru informaţii mai ample a se
vedea anexa 8.3.)
67
Art. 319 RVC • Codul si marca de proprietate (sigla) aplicate
pe un vagon de marfuri apartinind unei
societati de cale ferata a unui stat membru (a
se vedea anexa 8.4);
• O declaratie privind statutul comunitar pentru

recipienti, ambalaje, paleţi si alte materiale cu
caracter similar, cu exceptia containerelor care
sunt returnate goale dupa folosire, la plecare
dintr-un alt stat membru cu excepţia cazurilor
de suspiciune;
• O declaratie privind statutul comunitar pentru
bagajele apartinind calatorilor (si care nu au un
caracter comercial) cu excepţia cazurilor de
suspiciune.
• Documentul administrativ de insotire (DAI)

prevazut de regulamementul (CEE) nr.2719/92
destinat sa acopere transportul marfurilor in
libera practica supuse accizelor, intre doua
puncte in interiorul Comunitatii,
• Un document T2M pentru produsele de pescuit

maritim obtinute de navele comunitare de
pescuit, in afara apelor teritoriale ale unei tari
sau intr-un teritoriu situat in afara teritoriului
vamal al Comunitatii, şi pentru marfurile
obtinute din aceste produse.
• Prezumtia de statut comunitar in ceea ce

priveste trimiterile postale expediate (inclusiv
coletele) intre doua puncte in interiorul
teritoriului comunitatii. Totusi cind aceste
trimiteri sunt expediate din/inspre o zona
nefiscală pe ambalaj si pe documentul de
insotire trebuie aplicata o eticheta speciala.
• Un document atestind statutul comunitar al

marfurilor care se gasesc intr-o zona libera de
control de tip I sau intr-un antrepozit liber.
• Un exemplar de control T5 (utilizat cind

exportul din comunitate este interzis,
restrictionat sau supus drepturilor de export
sau altei taxe).
Atentie: un exemplar de control T5 utilizat
pentru exportul marfurilor care beneficiaza de
o restituire nu va fi acceptat ca proba a
statutului comunitar al marfurilor.
68
69
Nota 1. Ambalajul care nu are statut comunitar
Pentru mărfurile comunitare conţinute în ambalaje
care nu au statut comunitar, documentul care
atestă statutul comunitar al mărfurilor are una din
menţiunile următoare:
CS obal N
DA N-emballager
DE N-Umschlieβungen
EE N-pakendamine
EL ε ‫ט‬σКε ‫ט‬ασiα N
ES envases N
FR emballages N
IT imballaggi N
LV N iepakojums
LT N paakuoté
HU N esomagolas
MT ippakkjar N
NL N-verpakkingen
PL opakowania N
PT embalagens N
SI N embalaza
SK N-obal
FI N-pakkaus
SV N forpackning
EN N packaging
RO Ambalaje N
Articolul 314c , Nota 2. Eliberarea retroactivă

paragraful Atunci când condiţiile permit, documente
3 din RVC doveditoare ale statutului comunitar al mărfurilor
sunt completate şi aceste documente pot fi
eliberate ulterior. În acest caz, ele vor conţine una
din menţiunile următoare în roşu:
CS-Vystaveno dodatecne
DA-Udstedt efterfΦlgende
DE-Nachtraglich augestellt
EE-Välja antud tagasiulatuvalt
EL Eкδoθέ ‫ ט‬εк ‫ح‬ω ‫ט ט‬σ ‫ح‬έpω ‫ט‬
ES Expedido a posteriori
FR Delivre a posteriori
IT Rilasciato a posteriori
LV Izsniegts retrospektivi
LT Retrospekttyusis isdavimas
70
HU Kiadva visszamenoleges hatallyal
MT Mahrug b’mod retrospettiv
NL Achteraf afgegeven
PL Wystaawione retrospectiywnie
PT Emitido a posteriori
SI Izdano naknadno
SK Vyhotovené dodatočne
FI Annettu jalkikateen
SV Utfaardat i efterhand
EN Issued retroactoively
IS Utgefio eftir a
NO Utstedt i etterhand
RO Eliberat ulterior
4.1 Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat27
Articolul 324d din Autorităţile vamale pot autoriza o persoană, care

RVC va fi cunoscută ca „expeditor agreat” pentru a
folosi documentele T2L, T2LF, documentele
comerciale şi manifestele încărcăturilor ca
documente de statut, fără a fi nevoie să le
prezinte pentru vizare la biroul competent. În
autorizaţie vama determină dacă DAU poate fi
autentificat fie prin preautentificare de către vamă
sau autentificare de către expeditorul autorizat.
27
Modificarea nr.5
71
În cazul preautentificării de către vamă,
semnătura oficială a biroului vamal responsabil
pentru autentificarea anterioară trebuie să nu fie
scris de mână şi ştampila biroului poate fi pre-
printată dacă autentificarea anterioară este
administrată central de către o singură autoritate
vamală.
În cazul autentificării singur, expeditorul agreat

foloseşte o ştampilă specială şi pune o imprimare
a acestei ştampile în rubrica C a DAU. Paragraful
3.5.3.1 furnizează mai multe informaţii referitor la
acest subiect. Pentru aplicarea articolului 324c (1)
(b) RVC, pre-printarea unei ştampile speciale este
aprobată de autorităţile competente a ţării unde
este stabilit expeditorul agreat şi nu de autorităţile
din ţara unde imprimeria este stabilită. Când
documentele sunt realizate printr-un sistem de
procesare a datelor electronic sau automat,
expeditorul agreat poate fi autorizat să nu le
semneze. Documentele T2L, T2LF sau
documentele comerciale vor conţine în locul
semnăturii expeditorului agreat una din
următoarele menţiuni:
CS Podpis se nevyzaduje
DA Fritaget for underskrift
DE Friestellung von der Unterschriftsleistung
EE Allkirjanoudest loobutud
EL Δε ‫ ט‬απi ‫ح‬εi ‫ح‬αi ‫ט‬πo ‫ץ‬pαфŋ
ES Dispensa de firma
FR Dispensede signature
IT Dispensa dalla firma
LV Derigs bez paraksta
LT Leista nepasirasyti
HU Alairas alol mentesitve
MT Firma mhux mehtiega
NL Van ondertekening vrijgesteld
PL Zwolniony ze skladania podpisu
PT Dispensada a assinatura
SI Opustited podpisa
SK Oslobodenie od podpisu
FI Vapautettu allekirjoituksesta
72
SV Befrielse fran underskrift
EN Signature waived
IS Undanpegio undirskrift
NO Fritatt for underskrift
RO Dispensă de semnătură
4.2 . Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim
Manifestul încărcăturii (în cazul unei linii maritime

neregulate) trebuie să conţină următoarele
informaţii:
• Numele şi adresa completă a companiei
maritime,
• Identitatea navei,
• Locul şi data încărcării mărfurilor,
• Locul de descărcare;
Pentru fiecare partidă de marfă:

• O referire la conosament sau la un alt
document comercial,
• Numărul, descrierea, mărcile şi numerele
coletelor,
• Denumirea comercială uzuală a mărfurilor care
să cuprindă suficiente detalii pentru
identificarea lor,
• Masa brută în kilograme,

• Numărul de identificare al containerului, daca
este necesar,
• Următoarele indicaţii referitoare la statutul
mărfurilor, după caz:
− litera „C” (echivalentă cu T2L) pentru
statutul comunitar al mărfurilor,
− litera „F” (echivalentă cu T2LF) pentru
statutul comunitar al mărfurilor care se
îndreaptă sau care provin dintr-o parte a
teritoriului vamal al Comunităţii în care nu
se aplică dispoziţiile directivei 77/388/CEE,
de ex. o zonă nefiscală;
− litera „N” pentru orice alte mărfuri,
73
Manifestul corect completat şi semnat de
compania navală este, la cererea acesteia, vizat
de biroul vamal competent. Biroul vamal
competent vizează manifestul încărcăturii aplicând
pe el următoarele menţiuni:
• numele şi ştampila biroului vamal competent,
• semnătura unui funcţionar al acestui birou,
• data vizării.
Dacă manifestul este folosit pentru a dovedi

statutul comunitar al mărfurilor, autorităţile vamale
pot autoriza compania navală să întocmească
acest manifest cel mai târziu în ziua următoare
plecării navei, dar înainte de sosirea sa în portul
de destinaţie finală. Această autorizaţie se acordă
în anumite condiţii (vezi anexa 8.2).
4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării
74
Mărfuri comunitare:
Dacă mărfurile comunitare sunt transportate de o

companie navală autorizată conform art. 448
RVC, ele sunt marcate cu codul „C” pe manifestul
încărcăturii.
Totuşi, dacă mărfurile sunt transbordate într-un

port comunitar pe o navă care nu face parte dintr-
o linie maritimă regulată, statutul lor se poate
pierde. Acest fapt prezintă o problemă în portul
comunitar final de destinaţie (de descărcare).
Problema este ilustrată schematic în felul următor:
SOUTHAMPTON
Încărcarea de mărfuri comunitare: Cod „C”
Nava A (linie maritimă regulată)
MARSILIA
Transbordare
Nava B (linie maritimă neregulată)
TARANTO
Este necesară dovada statutului mărfii
Într-un astfel de caz, dovada obligatorie a
statutului mărfii prezentată în portul comunitar de
destinaţie finală (de descărcare), de exemplu
Taranto, va trebui să fie un T2L, eliberat şi
certificat de autorităţile competente cel mai târziu
în portul de transbordare, de exemplu Marsilia.
Se recomandă ca, în acest caz, dovada statutului

mărfurilor să le însoţească încă de la începutul
operaţiunii de transport (nava A).
De asemenea, dovada obligatorie a statutului

mărfurilor poate fi făcută prin manifestul
încărcăturii (conform paragrafului 4.2.).
4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de

transport
AGENT ECONOMIC
Factura sau documentul de transport trebuie să conţină cel puţin următoarele

informaţii:
• Numele şi adresa completă a expeditorului, sau ale celui interesat, daca
acesta nu este expeditorul,
75
• Numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor,
• Descrierea mărfurilor,
• Masa brută în kilograme,
• Numerele containerelor, dacă este necesar,
• Sigla T2L sau T2LF, după caz,
• Semnătura olografă a persoanei interesate
Notă: Factura sau documentul de transport nu trebuie să se refere decât la

mărfuri comunitare.
Factura sau documentul de transport, corect completat şi semnat de cel
interesat este, la cererea acestuia, vizat de biroul vamal competent.
Numai în Comunitate: Dacă valoarea totală a mărfurilor comunitare, acoperite

de factură sau de documentul de transport, nu depăşeşte 10.000 Euro, viza
biroului vamal competent nu este necesară. Totuşi, în acest caz, numele şi
adresa biroului vamal competent trebuie să figureze pe document, pe lângă
informaţiile mai sus menţionate.
Dovada statutului comunitar al mărfurilor şi utilizarea unui carnet TIR sau ATA:
Dacă mărfurile transportate sub acoperirea unui carnet TIR sau a unui carnet
ATA sunt în înregime comunitare, declarantul aplică lizibil sigla „T2L” sau
„T2LF”, după caz, în rubrica prevăzută pentru descrierea mărfurilor, precum şi
semnătura sa, pe toţi voleţii carnetului, pe care îl prezintă biroului vamal de
plecare pentru a fi vizat.
În cazul în care carnetul TIR sau carnetul ATA acoperă atât mărfuri comunitare
cât şi mărfuri necomunitare, cele două categorii trebuie să fie indicate separat
şi sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, trebuie să fie aplicată astfel încât să se
refere clar numai la mărfurile comunitare.
VAMA
Biroul competent vizează factura sau documentul de transport aplicând pe

acestea următoarele menţiuni:
• Numele şi ştampila biroului vamal competent,
• Semnatura unui funcţionar al acestui birou,
• Data vizării,
• Numărul de înregistrare sau numărul declaraţiei de expediţie, dacă o
astfel de declaraţie este necesară.
Dacă un carnet TIR sau un carnet ATA este prezentat spre vizare unui birou
vamal de plecare pentru a dovedi statutul comunitar la mărfurilor, se
recomandă să se acorde o deosebită atenţie ca mărfurile comunitare şi cele
necomunitare să fie separat prezentate, şi ca sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz,
să fie aplicată astfel încât să se refere clar numai la mărfurile comunitare. Sigla
este certificată prin ştampila biroului vamal de plecare, însoţită de semnătura
funcţionarului competent.
76
4.5 T2L28
28
Introdus prin Modificarea nr.5 din 2004
77
Nu este un timp limită pentru emiterea unui
Inlocuire document T2L.
Un document T2L poate fi înlocuit de unul sau mai
multe documente atunci când circumstanţele o
impun.
Copii Dacă sunt necesare trei exemplare, acestea pot fi

suplimentare suplinite printr-un exemplar original şi două
xerocopii, acestea din urmă fiind adnotate cu
“copie”.
Emitere Un document T2L poate fi emis retroactiv doar

retroactiva dacă emiterea unui astfel de document nu este
prohibită de legislaţie şi este emis cu discernămât
şi cu o atentă examinare pentru a se asigura că
sunt îndeplinite toate condiţiile de emitere a
documentului.
Cu toate acestea, un document T2L emis
retroactiv va fi acceptat de către autorităţile
vamale fără a prejudicia aplicarea procedurii de
control ulterior sau a altor proceduri de asistenţă
administrativă, în special în eventualitatea unor
suspiciuni sau a unor nereguli, în accord cu
prevederile articolului 314a al IPC (Articolul 21 al
Apendicelui II al Convenţiei).
Documentul T2L emis retroactiv va avea
următorul înscris, aşa cum se regăseşte în Nota 2
a Paragrafului 4 a Părţii a II-a :“Dovada statutului
Comunitar al mărfurilor”.
Declaratia T1 Se poate emite un document T2L retroactiv pentru

emisa eronat mărfurile pentru care s-a emis eronat o declaraţie
T1.
În acest caz, documentul T2L trebuie să conţină o
referinţă la acea declaraţie T1.
Semnaturi Semnătura reprezentantului biroului responsabil

pretiparite pentru autentificarea anterioară necesară nu
trebuie să fie manuală iar ştampila acelui birou
poate fi ampretată dacă autentificarea anterioară
este administrată la nivel central de către o
singură autoritate vamală.
Se aplică prevederile Părţii IV, capitolul 1,
paragraful 3.2.1 “Formularul şi completarea
declaraţiei de transit”, cu respectarea cerinţelor
formularelor documentelor T2L.
Pentru mărfurile Comunitare, care au intrat într-o
ţară EFTA şi care vor fi re-exportate sub o altă
procedură de tranzit decât cea comună, T2L nu
trebuie reînnoit cu condiţia ca anterior mărfurile să
nu fi fost antrepozitate în vederea reexpedierii.
78
Pentru a demonstra că mărfurile au fost sub
permanenta supraveghere a autorităţilor vamale,
birourile vamale competente ale ţărilor EFTA vor
ştampila partea de sus a documentului, precizând
data re-exportării.
5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit maritim şi

alte produse maritime
Articolul 325, Pentru justificarea statutului comunitar, trebuie să

paragraful 2, din fie întocmit un formular T2M pentru:
RVC • Produse din peşte oceanic capturat în afara
mării teritoriale a unei ţări sau a unui
teritoriu care nu aparţine teritoriului vamal
al Comunităţii de către o navă de pescuit
comunitară29 şi
• Mărfurile obţinute pornind de la produsele
menţionate, la bordul navei menţionate sau
la bordul unei nave-uzină30 comunitare, în
fabricarea cărora, dacă este cazul, au intrat
alte produse cu statut comunitar.
Articolul 325, Nota: Pentru a dovedi statutul comunitar se poate

paragraful 3, din folosi jurnalul de bord al navei sau orice alte
RVC mijloace care stabilesc statutul mărfurilor, pentru
următoarele produse:
• Produse din peşte oceanic capturat sau
extras din mare, în afara mării teritoriale a
unei ţări sau a unui teritoriu care nu
aparţine teritoriului vamal al Comunităţii, de
către nave comunitare care nu sunt nave
de pescuit sau nave-uzină, sau
• Produse din peşte oceanic capturat sau
extras din marea teritorială a unei ţări sau a
unui teritoriu care aparţine teritoriului vamal
al Comunităţii, de către nave ale unei ţări
nemembre a Comunităţii
29
„Nava Comunitară de pescuit ” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului
unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităţii, care are steagul unui Stat
Membru, care pescuieşte produse marine, sau, după caz, le procesează la bord. „Înregistrat”
presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinţat prin Regula (EC) nr.
26/2004.
30
„Navă Comunitară de prelucrare” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului
unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităţii, care are steagul unui Stat
Membru şi care nu pescuieşte produse marine dar procesează aceste produse la bord. „Înregistrat”
presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinţat prin Regula (EC) nr.
26/2004.
79
Articolul 326, Prezentarea documentului T2M
paragraful 1, din Formularul T2M trebuie sa fie prezentat:
RVC 1. de către nava de pescuit comunitară care a
efectuat capturarea şi, dacă este cazul,
prelucrarea produselor sau
2. de către o altă navă de pescuit comunitară
sau de către nava-uzină comunitară care a
efectuat prelucrarea produselor
transbordate plecând de la nava vizată la
punctul 1 sau
3. de către orice altă navă pe care au fost
transbordate produsele şi mărfurile plecând
de la navele vizate la punctele 1 şi 2 fără a
se fi procedat la nici o modificare sau
4. de un mijloc de transport acoperit de un
singur document de transport emis în ţara
sau teritoriul care nu aparţine teritoriului
vamal al Comunităţii în care produsele şi
mărfurile au fost debarcate de pe navele
vizate la punctele 1, 2 sau 3.
Informaţii despre carnetul de formulare T2M
Articolul 327 şi Formularul este imprimat într-una din limbile

328 din RVC oficiale ale Comunităţii stabilită de autorităţile
competente ale statului membru căruia îi aparţine
nava de pescuit.
Formularele T2M sunt legate în perechi de câte

10 formulare, fiecare pereche fiind compusă dintr-
un formular detaşabil şi o copie nedetaşabilă.
Fiecare formular are un număr de serie unică,

imprimat atât pe original cât şi pe copie.
Carnetul de formulare T2M este emis, la cererea

persoanei interesate, de biroul vamal comunitar
care are în competenţă supravegherea portului de
exploatare a navei de pescuit comunitară căreia îi
este destinat.
Înainte de emiterea carnetului către persoana

interesată, aceasta trebuie să completeze rubricile
1 şi 2 şi să semneze la rubrica 3 pe toate
originalele şi copiile formularelor din carnet. Biroul
vamal competent completează rubrica B de pe
toate originalele şi copiile formularelor din carnet.
Autoritatea care are în competenţă înregistrarea

navei de pescuit comunitară căreia îi este destinat
80
carnetul aplică ştampila sa în rubrica A pe toate
originalele şi copiile formularelor.
Carnetul are un termen de valabilitate de 2 ani

începând de la data la care a fost emis.
Când toate formularele din carnet au fost utilizate

sau la expirarea termenului de valabilitate, sau
când nava pentru care a fost emis carnetul nu mai
îndeplineşte condiţiile prevăzute, carnetul trebuie
să fie restituit fără întârziere biroului vamal care l-
a emis.
AGENT ECONOMIC
Căpitanul navei de pescuit comunitare căreia i-a fost emis un carnet T2M
completează rubrica 4, precum şi rubrica 6 dacă la bord se şi prelucrează
produsele de pescuit, şi completează şi semnează declaraţia care figurează în
rubrica 9 a originalului şi a copiei unui formular din carnet în timpul:
• fiecărei transbordări de produse pe o navă de pescuit comunitară sau pe
o navă-uzină comunitară care le va prelucra;
• fiecărei transbordări de produse sau de mărfuri pe orice altă navă care
le transportă direct, fără nici o prelucrare, cu destinaţia într-un port din
teritoriul vamal al Comunităţii sau într-un alt port ca să fie, ulterior,
trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;
• fiecărei debarcări de produse sau mărfuri într-un port din teritoriul vamal
al Comunităţii;
• fiecărei debarcări de produse sau de mărfuri într-un port ca să fie,
ulterior, trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;
Orice operaţie de prelucrare sau de transbordare a produselor mai sus

menţionate trebuie să fie înregistrată în jurnalul de bord al navei.
Transbordările sunt indicate corespunzător în jurnalele de bord ale navelor

implicate.
În timpul unei transbordări, originalul şi copia formularului T2M referitor la

produse trebuie să fie corect completate şi semnate de cei doi căpitani
implicaţi. Originalul formularului T2M este remis căpitanului navei pe care
produsele sunt transbordate. Este posibilă o a doua transbordare.
VAMA
Atunci când un formular T2M şi toate produsele pe care acesta le acoperă sunt
prezentate la un birou vamal, funcţionarii vamali completează şi vizează rubrica
13 şi trimit formularul T2M la biroul vamal care l-a emis.
81
82
7. Parte rezervată administraţiilor vamale
8. Anexe
- 8.1 Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare

(de servicii de transport) şi navlosire parţială
- 8.2 Manifestul încărcăturii – TC12 – Procedură şi autorizare
- 8.3 Dovada statutului comunitar al autovehiculelor rutiere
- 8.4 Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată
- 8.5 Lista autorităţilor competente pentru serviciile de linii regulate
Anexa 8.1
Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare (de
servicii de transport) şi navlosire parţială
Navlosire parţială
83
Acest paragraf explică aspectele comerciale ale navlosirii parţiale, în special
în sectorul transportului containerizat, precum şi implicaţiile în tranzitul
comunitar.
1. Introducere
În transportul containerizat, navlosirea parţială este în general cunoscută

sub numele de „navlosire de celule” (Slot Charter). O celulă este un
compartiment al navei care corespunde dimensiunilor unui container sau
ale unei unităţi containerizate. Se disting două tipuri de containere:
a) EVP (TEU eng.) = containere echivalente de 20 picioare
b) EQP (FEU eng.) = containere echivalente de 40 picioare
2. Tipuri de navlosire de celule
Se disting două mari forme:

a) navlosirea de celule obişnuită (Ordinary Slot Charter) şi
b) acordul de partajare a spaţiului navelor (Vessel Sharing
Agreement)
3. Navlosire de celule obişnuită
In cazul navlosirii de celule obişnuită, un navlositor (o linie navală) ia în

chirie de la un armator (o altă linie navală care dispune de capacităţi
excedentare pe o navă) un anume număr de celule. Navlositorul plăteşte (în
mod normal) o sumă de bani pentru toate celulele luate în chirie, chiar dacă
nu le va utiliza pe toate. Contractul de navlosire de celule obişnuită se
incheie (în mod normal) la fiecare voiaj al navei.
4. Acordul de partajare a spaţiului navei
În acordul de partajare a spaţiului navei, două (sau mai multe)companii

navale convin sa-şi pună la dispoziţie una alteia un număr determinat de
celule pe nave sau pe itinerarii determinate. Aceste acorduri sunt în mod
normal încheiate pe bază de reciprocitate şi companiile maritime nu-şi
percep reciproc taxe pentru celulele pe care le împart.
5. Consecinţe comerciale
a) În afară de faptul că navlosirea de celule obişnuită presupune

o plată (spre deosebire de partajarea spaţiului navei), aplicarea
acestor două tipuri de navlosire este identică din punct de
vedere juridic.
b) Sistemul funcţionează ca un contract de navlosire obişnuit,
adică încărcătura este transportată în cadrul unui voiaj în
numele navlositorului, pe baza propriilor sale conosamente şi
manifeste. Armatorul emite un singur conosament care
acoperă toate celulele utilizate şi nu câte un conosament
pentru fiecare container sau lot. Cu excepţia declaraţiilor de
mărfuri periculoase şi a altor declaraţii de acest fel, armatorul
nu dispune de nici un document care să reprezinte diferitele
84
expedieri (partide de marfă expediate): expeditori, destinatari,
conţinut, etc.
c) Mărfurile transportate în cadrul acordurilor de navlosire de
celule sau de partajare a spaţiului navei sunt ca şi cum s-ar
afla la bordul unei nave aparţinînd navlositorului.
d) Expeditorul/destinatarul nu trebuie obligatoriu să ştie sau sa fie
informat că o parte a transportului a fost efectuat în cadrul unui
contract de navlosire de celule sau de partajare a spaţiului
navei.
e) Expeditorul/destinatarul primeşte un conosament emis de
compania maritimă cu care a încheiat un contract de transport.
6. Consecinţe pentru tranzitul comunitar
În cazul acordurilor comerciale de navlosire parţială, fiecare companie

maritimă poate acţiona ca principal obligat cu condiţia ca toate
manifestele să fie conforme dispoziţiilor articolelor 447 şi 448 din RVC.
În plus, voletul „conosament maritim” al manifestului încărcăturii navei

care transportă mărfurile trebuie să menţioneze, pentru atenţionarea
autorităţilor competente din portul de destinaţie, că controalele de tranzit
trebuie să fie efectuate pe baza manifestelor şi conosamentelor
navlositorului.
7. Consecinţe pentru aprobarea liniilor maritime regulate
a) În cazul navlosirii parţiale, cererea de autorizare a unei linii

maritime regulate se depune de persoana (cărăuş sau
navlositor) care stabileşte linia regulată, de exemplu:
determină nava sau navele care vor fi utilizate pe linia maritimă
regulată şi fixează escalele, sau de reprezentantul său.
Autorităţile vamale pot cere orice document care poate fi folosit

pentru aprecierea calităţii solicitantului şi mai ales contractul de
transport (navlosire).
b) Exemple:
Exemplul nr. 1:
- Nava HMS Goodwill aparţine armatorului A care încheie un
contract de navlosire pe un anume termen cu compania maritimă
B (subînchiriere). Prin acest contract, A îşi pune nava la dispoziţia
lui B.
- B este responsabil cu gestionarea comercială a navei pe care a
închiriat-o. El stabileşte porturile care vor fi deservite de nava sa
(linie regulată). Ca să-şi asigure încărcarea la maximum a navei,
B încheie cu C un acord de partajare a navei (navlosire parţială).
Avem deci navlosire parţială: B concesionează lui C exploatarea
comercială a unei părţi a navei HMS Goodwill şi păstrează
exploatarea restului navei. Autorizarea de a opera linia regulate
trebuie să fie cerută de B pentru nava HMS Goodwill.
85
Exemplul nr. 2:
Linia Navele Persoane Navlositori parţiali
răspunză-
toare de
stabilirea
liniei
1 2 3 4
B: - pe Corvette: Southampton-Anvers-Le
Havre-Lisbonne
Rotterdam- -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le
Felixstowe- Havre-Lisbonne-Vigo
Corvette
Southampton- C: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-
şi A
Anvers-LeHavre- Caravel Anvers-Le Havre-Lisbonne
Lisbonne- -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le
Leixoes-Vigo Havre-Lisbonne- Vigo
D: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-
Anvers - Le Havre- Lisbonne
Rotterdam- A: Rotterdam-Felixstowe -Southampton-
Felixstowe Anvers-Le Havre-Bilbao
-Southampton- C: Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-
Douro B
Anvers-LeHavre- Lisbon-Leixoes
Bilbao-Lisbon- D: Anvers-Le Havre-Bilbao- Lisbonne
Leixoes-Vigo -Leixoes-Vigo
Rotterdam- A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-
Felixstowe- Anvers-LeHavre-Lisbonne
Southampton- B: Rotterdam-Southampton-Anvers-Le
Angela J C
Anvers-LeHavre- Havre-Lisbonne
Lisbonne-
D: Anvers-Le Havre-Lisbonne-Leixoes-Vigo
Leixoes-Vigo
Rotterdam- A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-
Felixstowe- Anvers-LeHavre -Lisbonne
Southampton- B: Rotterdam-Southampton-Anvers-
Goodwill D
Anvers-LeHavre- LeHavre- Lisbonne
Bilbao-Lisbonne-
C: Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo
Leixoes-Vigo
 In coloana 1 figurează linia cu diferitele porturi în care vor opri navele

aferente liniei. Pentru acest serviciu se cere aprobarea „liniei regulate”.
 În coloana 2 figurează navele aferente liniei. Ca să fie cuprinse pe
aceeaşi cerere, trebuie ca navele să facă escale în diferitele porturi
vizate în cerere.
 În coloana 3 figurează numele persoanelor răspunzătoare pentru
stabilirea liniei (porturi). Aceasta este persoana care va face cererea de
autorizare si care trebuie sa-i informeze pe navlositorii parţiali (coloana 4)
că linia are statut de linie regulată. Această persoană poate, de
asemenea, să transporte mărfuri pe această linie.
 În coloana 4 figurează navlositorii parţiali care au închiriat spaţii pe nava
unui cărăuş. Aceste persoane nu trebuie să ceară autorizare dar trebuie
86
să respecte, sau să le impună clienţilor lor să respecte procedurile
vamale care decurg, (conform statutului vamal al mărfurilor transportate)
din caracterul regulat al liniei.
c) Conţinutul cererii şi al autorizaţiei de linie regulată31
Certificatul unui serviciu regulat de pescuit (anexa 42 a IPC) se completează

cu respectarea următoarelor instrucţiuni:
• General:
Certificatul trebuie completat informatic sau utilizându-se o tehnică de
procesare a datelor.
Orice modificare ulterioară a certificatului poate fi efectută şi manual, cu
cerneală şi majuscule şi va fi certificată întotdeauna de vamă (data,
ştampila şi semnătura reprezentantului).
• Rubricile:
Rubrica 1: Se va înscrie numele companiei navale sau numele

reprezentantului şi adresa completă.
În cazul în care administrarea comercială a unui vas este împărţită între

mai multe companii, pentru care sunt specificate porturile deservite, se
va trece numele fiecărei companii navale implicate, sau a
reprezentantului şi adresa completă.
În acest caz, fiecare companie navală implicată va fi responsabilă pentru

un singur transport de serviciu regulat naval.
Rubrica 2: Se vor înscrie porturile de trecere pentru a urma o anumită

rută. Numele fiecărui port este urmat de codul ISO aferent ţării (de
exemplu Rotterdam (NL), Felixtowe (UK), Le Havre (FR)).
Atunci când certificatul este emis pentru mai multe rute, fiecare rută
trebuie să fie distinsă printr-un număr (de exemplu: 1. Rotterdam (NL) -
Dover (UK) - Le Havre (FR), 2. Lisbon (PT) – Vigo (ES) – Bilbao (ES),
etc.)
Rubrica 3: Se va înscrie numele navelor mandatare conform rutei

specificate în rubrica 2. În cazul în care sunt mai multe rute specificate în
rubrica 2, navele se vor diferenţia printr-un număr al rutei pe care o
urmează (de exemplu: 1. HMS Neptune, HMS Goodwill, 2. HMS
Corvette, 3. HMS Douro, etc.).
Rubrica 4: Se va înscrie numele unei navlositorului/lor (nu numele

navei). Persoana care va solicita autorizaţia trebuie să menţioneze
autorităţilor vamale numele navlosantului. Este de reţinut faptul că
navlosantul nu este deţinătorul certificatului şi numele acestuia nu este
trecut în rubrica 1.
31
Inlocuit prin Modificarea nr. 5 din 2004
87
Rubrica 5: Această rubrică trebuie datată şi semnată de către
compania/ile navală/e sau de către reprezentanţii menţionaţi în rubrica 1.
Rubrica A: Numele Statelor Membre sunt urmate în paranteze de codul

ISO al ţării: (BE), (CY), (DE), (DK), (EE), (ES), (FI), (FR), (GR), (IE), (IT),
(LT), (LV), (MT), (NL), (PL), (PT), (SE), (SI), sau (UK).
• Implementări:
Autorităţile vamale se vor asigura că, nu mai târziu de 30 Iunie 2006,

toate certificatele sunt în acord cu instrucţiunile menţionate (de mai sus).
Anexa 8.2
Manifestul maritim – TC12 – Procedură şi autorizare
Notă explicativă referitoare la utilizarea formularului TC12
A. Introducere
88
1. RVC (articolul 313, paragraful 2) prevede că, în cazul unei linii navale
neregulate, statutul comunitar al oricăror mărfuri transportate pe mare
trebuie să fie dovedit.
2. Statutul comunitar al mărfurilor poate fi dovedit în principal cu
manifestul companiei maritime, conform articolului 317a din RVC
(articolul 10 al App II, Convenţie).
3. Un astfel de manifest trebuie să fie certificat înainte de plecarea navei
din port, de către vamă sau de compania navală, dacă aceasta are
statut de expeditor agreat.
4. Totuşi, din motive de logistică, manifestul nu este uneori disponibil
pentru certificare la momentul plecării navei. În acest caz, o companie
navală poate transmite electronic detaliile manifestului din portul de
plecare, după plecarea navei către portul de destinaţie, astfel încât
manifestul să fie disponibil în portul de destinaţie înainte de sosirea
navei.
5. Articolul 324e din RVC (articolul 18 din Apendicele II al Convenţiei)
stabileşte dispoziţii, pe de o parte, pentru eliberarea ulterioară a
manifestului pentru justificarea statutului comunitar al mărfurilor, şi pe
de altă parte pentru transmiterea acestuia, prin sistemul electronic de
schimb de date, în portul de destinaţie, cu respectarea anumitor
condiţii.
B. Procedura de consultare
1. O companie navală internaţională care, fie are sediul într-o ţară, fie
dispune acolo de un birou regional, poate cere autorităţilor
competente ale acelei ţări autorizaţia de a folosi, în calitate de
expeditor agreeat, simplificarea prevăzută la articolul 324e din RVC
(articolul 18 din Apendicele II). Această companie stabileşte în
cererea de autorizare lista tuturor ţărilor şi a tuturor porturilor de
plecare şi de destinaţie pe care le are în vedere.
Compania navală va trebui să indice, de asemenea, în această cerere
numele reprezentanţilor săi în aceste porturi.
2. Autorităţile competente ale acelei ţări verifică dacă cererea

îndeplineşte condiţiile vizate la articolul 324e paragraful 2 din RVC
(articolul 18, paragraful 2, din Apendicele II). Dacă acestea sunt
respectate, cererea este transmisă pentru aprobare, autorităţilor
competente (enumerate în anexa B) din ţările pe teritoriile cărora sunt
situate porturile de plecare şi de destinaţie.
3. În paralel, compania navală trebuie să ceară birourilor sale din fiecare

port de plecare şi de destinaţie, să informeze autorităţile vamale din
aceste porturi despre intenţia de a utiliza procedura simplificată şi un
sistem electronic de schimb de date.
4. La primirea notificării prevăzute la paragraful 2 de mai sus, autorităţile

competente ale ţărilor în care sunt situate porturile de plecare şi de
destinaţie prevăzute avertizează autorităţile vamale naţionale din
porturi să aştepte comunicarea menţionată la paragraful 3.
89
5. Autorităţile vamale din porturile de plecare şi de destinaţie verifică,
împreună cu birourile locale ale companiei maritime, dacă sunt
îndeplinite condiţiile pentru utilizarea procedurii simplificate, şi, în
special, dacă este respectat criteriul referitor la un număr semnificativ
de voiaje între ţări pe itinerariile recunoscute.
6. La sfârsitul acestei proceduri de consultare, autorităţile vamale din
porturile de plecare şi de destinaţie informează autorităţile
competente din ţările dacă aceste porturi sunt dotate sau nu cu
echipamente care să permită utilizarea unui sistem electronic de
schimb de date şi dacă compania navală îndeplineşte sau nu
condiţiile prevăzute de articolul 324e, paragraful 2 din RVC (articolul
18, paragraful 2, din Apendicele II al Convenţiei).
7. În termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile competente
ale ţărilor în care se situează porturile de plecare şi de destinaţie
informează autorităţile competente responsabile pentru acordarea
autorizaţiei despre acordul sau refuzul lor.
8. Orice refuz trebuie să fie motivat.
9. În cazul avizului favorabil sau în absenţa unui răspuns în termen de
60 de zile de la data notificării, autorităţile competente pentru
autorizare vor proceda la eliberarea autorizaţiei.
10. Autorităţile competente care au eliberat autorizaţia transmit o copie a
acesteia autorităţilor competente (enumerate în anexa B) din ţările pe
ale căror teritorii se află porturile de plecare şi de destinaţie
prevăzute.
C. Autorizaţia
La finalizarea procedurii prevăzute la secţiunea B, autorităţile competente

pentru autorizare emit companiei maritime o aprobare, după modelul
prezentat în anexa A.
Autorizaţia poate fi revocată sau modificată conform dispoziţiilor legale în

vigoare (articolul 9 din Cod, articolul 54 din Apendicele I al Convenţiei privind
regimul de tranzit comun).
1. Scopul
Simplificarea se referă la transportul tuturor mărfurilor transportate de

compania navală pe mare, între porturile statelor membre ale Comunităţii şi
ale ţărilor AELS, enumerate în autorizaţie.
2. Documentaţia cerută pentru expediţii

Dacă manifestul companiei navale este folosit ca dovadă a statutului
comunitar al mărfurilor, acesta trebuie să evidenţieze cel puţin datele
prevăzute de articolul 317a din RVC (articolul 10 din Apendicele II). Acestea
cuprind următoarele indicaţii:
− numele şi adresa completă a companiei navale;
− identitatea navei,
− locul şi data încărcării,
− locul descărcării mărfurilor, şi
90
pentru fiecare expediţie:
− referinţa la conosamentul maritim sau la un alt document comercial,
− numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor,
− denumirea comercială uzuală a mărfurilor, care să conţină suficiente
detalii pentru a permite identificarea lor,
− masa brută în kilograme,
− numerele de identificare ale containerelor, atunci când este cazul;
următoarele indicaţii referitoare la statutul mărfurilor:

− sigla „C” (echivalentă cu „T2L”) sau „F” (echivalentă cu „T2LF”), după
caz, pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi justifiat
− sigla „N” pentru celelalte mărfuri.
3. Procedura în portul de plecare
Compania navală întocmeşte manifestul care serveşte la justificarea

statutului comunitar al mărfurilor cel mai târziu în ziua următoare plecării
navei şi, în orice caz, înainte de sosirea navei în portul de destinaţie.
Compania navală transmite manifestul în portul de destinaţie, prin

sistemul electronic de schimb de date.
La cerere, compania maritimă transmite manifestul autorităţilor vamale

din portul de plecare, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie pe
suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare
recepţionării datelor pe cale electronică.
Autorităţile vamale competente din portul de plecare efectuează

controale pe baza unei analize de risc.
4. Procedura în portul de destinaţie
Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale

din portul de destinaţie, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie
pe suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice
necesare recepţionării datelor pe cale electronică.
Autorităţile competente din portul de destinaţie verifică statutul comunitar

declarat, prin controale pe baza unei analize de risc, şi efectuând
verificări împreună cu autorităţile competente din portul de plecare.
5. Infracţiuni/Nereguli
Compania navală trebuie să raporteze autorităţilor competente din

porturile de plecare şi de destinaţie orice nereguli sau infracţiuni pe care
le-a constatat. Ea este, de asemenea, obligată să contribuie la
clarificarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile
competente din porturile de plecare şi de destinaţie.
91
Dacă în portul de destinaţie infracţiunile sau neregulile nu pot fi
clarificate, autorităţile competente din acest port le vor notifica
autorităţilor competente din portul de plecare şi, autorităţile care au
eliberat autorizaţia astfel încât acestea să poată lua măsurile ce se
impun.
6. Răspunderile companiei navale
Compania navală trebuie:

− să păstreză evidenţe corspunzătoare care să permită autorităţilor
competente să verifice operaţiunile din porturile de plecare şi de
destinaţie;
− să pună la dispoziţia autorităţilor competente orice documente
relevante;
− să se angajeze să fie pe deplin responsabilă în faţa autorităţilor
competente pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, precum şi pentru
notificarea oricăror infracţiuni şi nereguli şi să contribuie la clarificarea
lor.
92
ANEXA A
Model de autorizaţie TC12
1.Titularul autorizaţiei .............................................

(Numărul Autorizaţiei)
Autorizaţie pentru utilizarea procedurii
simplificate prevăzută la articolul 324e din
RVC (articolul 18, Apendicele II al
Convenţiei)
2. Ţările şi porturile de plecare la care se referă autorizaţia şi numele
reprezentantului(ţilor) companiei navale
3. Ţările şi porturile de destinaţie la care se referă autorizaţia şi numele

reprezentantului(ţilor) companiei navale
4. Alte informaţii
5. Autoritatea emitentă
Ştampila
Numele: Data:
Adresa:
93
Ţara: (Semnatura)
94
ANEXA B
LISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU CONSULTARE
Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact
(A) (B) (C) (D)
BELGIA Administration Centrale des douanes Cité Administrative de l’État
et accises Service Procédures Tour des finances, boîte n° 37
douanières, direction 10 Boulevard du Jardin Botanique, 50
1010 Bruxelles
DANEMARCA În Danemarca, diferitele birouri vamale Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de
locale sunt responsabile cu eliberarea care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit
autorizaţiei. publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.
FINLANDA Turun PL 386 Mr Heimo Pönkä
Tulli/meriliikenneluvat 20101 Turku Tél.: +358-20-4924245
Mobile: +358-40-3324245
Fax: +358-20-4924017
E-mail:
Heimo.Ponka@tulli.fi
FRANŢA Direction générale des 23 bis, rue de l'Université Mme Chasseriau Maud
Douanes et Droits Indirects F – 75007 PARIS Tél. : +33-1- 44744621
E-mail
:maud.chasseriau@douane.finances.gou
v.fr
GERMANIA Oberfinanzdirektion AdresA poştală: D-na Meyer
Hamburg Postfach 1132 44 Tél. : + 49-40-42820-1279
Zoll- und 20432 Hamburg Fax : + 49-40 42820-1329
Verbrauchsteuerabteilung E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.de
Sediul: D-na Wenske
Rödingsmarkt 2 Tel. : + 49-40-42820-1282
20459 Hamburg Fax: + 49-40-42820-1329
E-mail :
Tanja.Wenske@ofdhh.bfinv.de
GRECIA Ministry of Finance K. Servias 10 Tél. :0030210/3248832
Directorate General 101 84 Athens Fax :0030210/3225731
Of Customs and Excise Greece e-mail :d19diadi@otenet.gr
19th Division-1st Department
ISLANDA Directorate of Customs Tryggvagötu 19 Hörður Davíð Harðarson; Ágúst
101 REYKJAVÍK Magnússon; Elín Sigurjónsdóttir; Jóhanna
Iceland Gunnarsdóttir;
Ástrós Guðlaugsdóttir
IRLANDA The Revenue Commissioners, 5th Floor, Castle House, M. Gerard Cullen
CAP & Transit Procedures South Great Georges Street, Tél.: 00353 1 6748961
Branch Dublin 2, Fax: 00353 1 6772315
Ireland E-mail: gcullen@revenue.ie
ITALIA32 AGENZIA DELLE DOGANE Via Mario Carucci, 71 Rosanna Lavuzza

Area gestione tributaria e rapporti con 00143 Roma Phone: 0039 06 50246040
gli utenti. Fax: 0039 06 5001037
Ufficio regimi doganali e fiscali e-mail: tributi.regimi@finanze.it
Mr. Giancarmine Chiarello
Phone: 0039 06 50245073
OLANDA În Ţările de Jos, diferitele birouri Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de
vamale locale sunt responsabile cu care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit
32
Modificat prin suplementul nr.5 din 25.11.2005
96
eliberarea autorizaţiei. publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.
NORVEGIA Toll- og avgiftsdirektoratet Postboks 8122 Dep.
Driftsavdelingen/VFS 0032 OSLO
Urzÿd Celny w Gdynia ul. Polska 8 tél. +48.58.620.29.30

81-339 Gdynia
POLONIA
Urzÿd Celny w Szczecin ul. Energetyków 55 tél. +48.91.462.34.71
70-952 Szczecin
PORTUGALIA Direcção- Geral das Alfândegas e dos Rua da Alfândega, nº 5 -r/c Tél.: 351 218813879
Impostos Especiais sobre o Consumo 1149-006 LISBOA Fax: 351 218813984
Direcção de Serviços de Regulação E-mail: dsra@dgaiec.min-financas.pt
Aduaneira
SPANIA33 Agencia Estatal de Administración Avenida del Llano Isabel Rodriguez Fernandez;
Tributaria Departamento de Gestión Castellano, 17 Nicolás Campo Hernández;
Aduanera e II. EE 28034 - MADRID Pascual Tomas Hernández
Tél.: ++ 34 91 728 94 50;
Fax : ++ 34 91 358 47 21
E-mail : gesadu@aeat.es
Tullverket34 Box 850
S-201 80 Malmo
Tullverket Mälardalsregionen Åke Box 27311 ake.perhult@tullverket.se
Perhult S-102 54 Stockholm
SUEDIA
Kvalitetssäkrings- och
tillståndssektionen
Tullverket Östersjöregionen Box 153 ostersjo@tullverket.se
Företagsenheten - IKS S-374 23 Karlshamn
33
Modificat prin Modificarea nr.1 din 10.09.2004
34
Modificarea nr. 2 din 06.12.2004
97
Tullverket Skåneregionen Box 850 skane@tullverket.se
Företagsenheten S-201 80 MALMÖ
Tullinformations- och
kvalitetssäkringssektionen
Tullverket Västsvenska regionen S-404 85 Göteborg vastsvenska@tullverket.se

Klareringssektion Göteborg
Klar grp Gbg/ Anders Karp
REGATUL HM Customs & Excise Custom House Tél. : 00 44 1255 244700
UNIT AL CCTO Main Road Fax : 00441255 554508
MARII National Simplifications Team Harwich ccto.od@hmce.gsi.gov.uk
BRITANII Essex - CO12 3BE
SLOVENIA CARINSKA UPRAVA SMARTINSKA 55
REPUBLIKE SLOVENIJE, SI - 1000 LJUBLJANA
GENERALNI CARINSKI URAD SLOVENIJA
POLONIA Customs Chamber in Gdynia Izba UL. POLSKA 8 TEL +48.58.620.29.30
Celna w Gdyni 81- 339 GDYNIA
Customs Chamber in Szczecin Izba UL. ENERGETYKOW 55 TEL +48.91.462.34.71
Celna w Szczecinie 70-952 SZCZECIN
REPUBLICA SLOVACĂ Nu se aplica -
REPUBLICA CEHĂ Nu se aplica -
MALTA Ministry of Finance Custom House Mr. Anthony Busuttil
Customs Division Valletta CMR 02 Phone: 00356 2225 1422; Fax: 00356
Transit Branch MALTA 2165 1250
e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt
CIPRU Customs Headquarters, Corner Tel:+357 22 601651
Ministry of Finance M.Karaoli and Gr. Afxentiou, Fax:+357 22 302031
1096, Nicosia E-mail:
98
headquarters@customs.mof.gov.cy
VID Liepājas ielā 48,
Kurzemes reģionālās iestādes muitas Kuldīga,
pārvalde LV-3300 Latvia
VID Citadeles ielā 1,

LETONIA Rīgas muitas reģionālās Rīgā, LV-1010
iestādes muitas pārvaldes Latvia
VID Beātes ielā 49,

Vidzemes reģionālās iestādes muitas Valmierā LV-4201
pārvaldes Latvia
ESTONIA35 Tax and Customs Board Lokke 5 Vadim Iljusin Tel: +372 696 7892
15176 TALLINN Estonia Fax: +372 696 7733
vadim.iljusin@emta.ee
LITUANIA Muitinės departamentas A. Jak.to g. 1/25 Mr Audrius Budrys
Muitinės procedūrų skyrius LT-01105 Vilnius Tel: +370 5 266 60 80; Fax: +370 5 266
Tranzito kontrolės poskyris 60 14
E-mail: a.budrys@cust.lt
UNGARIA Nu se aplica - -
ROMANIA Autoritatea Naţională a Vămilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1,
Bucureşti
35
99
Anexa 8.3
Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor
În vederea determinării în mod uniform a statutului vamal al vehicolelor

rutiere cu motor care circulă pe teritoriul Comunităţii, s-a convenit să se
respecte următoarele reguli:
1. Reglementările privind circulaţia mărfurilor dintr-un punct în altul pe

teritoriul vamal al Comunităţii sunt pe deplin aplicabile pentru circulaţia
vehiculelor rutiere cu motor, vase de croazieră şi avioane de turism.
2. Termenul „circulaţie” nu vizează numai utilizarea vehiculelor pentru

deplasarea în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii, se foloseşte
pentru toate mărfurile comunitare, pentru transferul de proprietate
(livrare/achiziţie), de asemenea pentru transferul unui vehicul fără
schimbarea proprietarului.
3. Articolul 313, paragraful 1 din RVC stipulează că: „Sub rezerva

articolului 180 din Cod și a excepțiilor enumerate în alineatul (2) din
prezentul articol, toate mărfurile de pe teritoriul vamal al Comunității se
consideră mărfuri comunitare, cu excepția cazului în care s-a stabilit
că ele nu au statut comunitar”. Această prezumţie se aplică şi la
circulaţia vehiculelor.
4. Astfel, atunci când vehiculele sunt importate dintr-o ţară terţă şi puse în
circulaţie fără să fie înmatriculate într-un stat membru, acestea pot fi
expediate către un alt stat membru, în calitate de mărfuri comunitare
pe baza prevederilor din articolul 313, paragraful 1. În ceea ce priveşte
înmatricularea lor , aceste vehicule trebuie tratate la fel ca şi vehiculele
fabricate în Comunitate.
5. În aceste condiţii, înmatricularea vehiculelor noi nu trebuie să depindă

de dovada statutului comunitar al acestor vehicule.
6. În cazul apariţiei unor suspiciuni, autorităţile competente pot cere

informaţii cu caracter de asistenţă mutuală. În acelaşi timp aceste
cereri nu trebuie să îmbrace o formă de automatism.
7. În consecinţă vehiculele comunitare trebuie să poată circula în

interiorul teritoriului vamal al Comunităţii în aceleaşi condiţii ca toate
celelalte mărfuri comunitare. Nu este prevăzută nici o intervenţie a nici
unui birou vamal.
8. Aceste reguli nu afectează dispoziţiile aplicabile în domeniul fiscal şi în

special în relaţiile cu dispoziţiile referitoare la cerinţele înmatriculării în
ţările de rezidenţă ale proprietarului.
9. Fără a prejudicia prevederile de mai sus, orice vehicul rutier cu motor
înmatriculat într-o ţară membră UE este considerat ca având statut
comunitar dacă:
a) documentul de înmatriculare al vehiculului este emis de

autorităţile competente ale statului membru UE unde acest
vehicul este introdus;
b) datele de înmatriculare ale acestui vehicul înscrise în
documentul de înmatriculare şi eventual pe placa de
înmatriculare, corespund exact caracteristicilor de mai jos, în
funcţie de ţara de înmatriculare.
În alte cazuri, dovada statutului comunitar trebuie furnizată

conform dispoziţiilor articolului 320, punctul b) al RVC.
10. Dovezi ale statutului comunitar ale vehiculelor cu motor ţinând cont de
numărul de înregistrare (articol 320, punct a) din RVC):
Belgia: vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Belgia sunt

considerate că au statut comunitar doar dacă:
1. certificatul de înmatriculare conţine pe pagina de titlu, ştampila de culoare

roşie, având amprenta de mai jos:
(această ştampilă a fost utilizată până în octombrie 1993).
[ ŞTAMPILĂ ROŞIE ]
2. certificatul de înmatriculare are pe verso-ul Paginii nr.1, sigla T1, siglă

aflată în stânga menţiunilor referitoare la regimul de admitere temporară;
101
(SPECIMEN DE CERTIFICAT DE INMATRICULARE)
3. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul,

menţiunea „plaque marchand” sau „handelaarsplaat” sau
„Händlerplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un grup
de cifre compuse din următoarele combinaţii:
- plăcuţa pentru maşini:

litera Z + 2 alte litere + 3 cifre.
- plăcuţa pentru motociclete:

literele ZM + 1 altă literă + 3 cifre (dimensiuni diferite de alte
inscripţii; literele în partea superioară, cifrele în partea
inferioară).
- plăcuţa pentru remorci:

literele ZU + 1 altă literă + 3 cifre.
Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă
autocolantă indicând anul trebuie să fie de asemenea aplicată
într-un loc special prevăzut.
4. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul

menţiunea „plaque d’essai” sau “proefrittenplaat” sau
“Prüfungsplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un
grup de cifre compuse din următoarele combinaţii:
- pentru maşini: literele ZZ + 1 altă literă + 3 cifre;
- pentru motociclete: literele ZZM + 3 cifre (dimensiuni
diferite de alte inscripţii; literele în partea superioară, cifrele
în partea inferioară).
- pentru remorci: literele ZZU + 3 cifre.
Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă
autocolantă indicând anul trebuie să fie asemenea aplicată într-un
loc special prevăzut.
102
Cipru
Direcţia de Transport Rutier din Cipru este informatizată din
01.01.1997. Toate documentele de înmatriculare eliberate după 2 ianuarie
1997 sunt listate la imprimantă, mai puţin cele referitoare la vehicule destinate
exporturilor („EXPORT”) sau cele în tranzit („VISITOR”), care sunt încă
întocmite manual şi numelele de pe plăcile de înmatriculare sunt diferite de
alte vehicule.
a) Vehicule înmatriculate în Cipru cu titlu permanent
Toate vehiculele înmatriculate în Cipru cu titlu permanent au un număr

de înmatriculare compus din una, două sau trei litere (alfabetul latin) şi un
număr în serie între 1 şi 999. Fiecare vehicul are două plăcuţe: una în faţă pe
fond reflectorizant alb, cealaltă în spate pe fond reflectorizant galben, literele
şi cifrele apărând negre.
Pentru a determina statutul comunitar al majorităţii vehiculelor care au
numere de înmatriculare de tipul LLNNN (de exemplu YW764) sau LLLNNN
(de exemplu EAY857), trebuie verificate informaţiile corespondente ce se află
în documentul de înmatriculare şi care sunt explicate în tabelul A.
b) Vehicule înmatriculate pentru diplomaţi (CD)
Vehiculele diplomatice au două numere de înmatriculare pe documentele de

înmatriculare. Primul corespunde înmatriculării permenente. Al doilea număr
indică faptul că vehiculul aparţine corpului diplomatic.
Numărul de înmatriculare al vehiculelor diplomatice sunt formate dintr-o
combinaţie de două cifre care indică codul ambasadei sau al Comisiei,
urmate de literele „CD” şi de numărul alocat vehiculului de către ambasada
sau Comisia în cauză.
Aceste vehicule circulă cu numerele de înmatriculare diplomatice atâta timp

cât posedă statutul diplomatic, când îşi pierd acest statut ele vor circula cu
înmatricularea permanentă. Statutul comunitar al acestor vehicule poate fi
verificat consultând documentele lor de înmatriculare.
c) Vehicule înmatriculate cu titlu temporar: vehicule turistice (Vizitatori

– V) sau vehicule destinate exportului
Vehiculele înmatriculate în Cipru pentru turişti sau cele destinate

exportului nu au statut comunitar. Numărul lor de înmatriculare se prezintă în
felul următor:
Explicaţii
a) Turişti: NNNNVNN (de exemplu 1604V04) N corespunde unei cifre

b) Exporturi: ENNNNN ( de exemplu E11234) E corespunde unei litere
103
Tabel A
Informaţii (indicaţii Forma posibilă a informaţiilor, cu traducere în
fiscale) română
(în romana şi în
greacă aşa cum apar
pe documentele de
înmatriculare)
1 Drepturi vamale Exonerare, Drepturi partial plătite, Drepturi plătite
Tελωνειακóξ Δασμόξ ΠΛHPHΣ AΠAΛΛAΓH, MEPIKH AΠAΛΛAΓH,
KATABΛHΘHKE
2 Codul de exonerare al 01.01,01.18,01.19,07.02,07.03,07.05,07.06,07.07,
dreptului 11(4)α, 11(4)β, 11(4)µ
K.E Δαδμώv (Kωδtkόξ
Eξαipεσηξ Δαδμώv)
Notă: numai informaţiile de la punctul 1, figurează pe certificatele de
înmatriculare completate manual.
Republica cehă:
1. Se consideră că vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica

cehă au caracter comunitar dacă înmatricularea lor îndeplineşte una
din condiţiile următoare:
• Placă dreptunghiulară albă are o inscripţie cuprinsă între 5 şi 7
caractere (cel puţin o literă şi o cifră) de culoare neagră (de exemplu:
1K3 2246). Prima literă corespunde departamentului teritorial.
Vehiculele cu motor speciale, de asemenea tractoarele agricole sau
forestiere au o placă dreptunghiulară pe fond galben.
Vehiculele rutiere cu motor sunt în circulaţie cu plăci cu numere albe,

afişând serii mai vechi formate dintr-o combinaţie de două sau trei
litere şi de patru cifre, grupate în perechi separate de liniuţe de culoare
neagră pe fond alb (de exemplu: CHA 63-46). Camioanele, autobuzele
şi remorcile înmatriculate cu serii mai vechi au o placă dreptunghiulară
pe fond galben.
• Placă dreptunghiulară albă pe care inscripţia apare neagră, având un

câmp roşu în care figurează data expirării, utilizată de vehicule
destinate exportului.
• Placă dreptunghiulară albă specială unde inscipţia de culoare verde
este compusă din litera „V” urmată de patru cifre (vehicole de colecţie).
• Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru înmatriculare
permanentă, unde inscripţia de culoare verde este compusă din cinci
până la şapte caractere, primul caracter fiind o literă şi corespunde
departamentului, celelalte fiind cifre arabe.
• Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru vehicule în probe
cu inscripţia de culoare verde , compusă din cinci caractere prima fiind
„F” urmată de patru cifre.
2. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica cehă nu sunt

considerate că au caracter comunitar atunci când au o placă metalică
104
dreptunghiulară albastră având literele „DD” sau „XX”, urmate de cinci
caractere, litere de tipar şi cifre, de culoare galbenă (corpuri
diplomatice sau misiuni străine), exceptând cazurile în care statutul
comunitar este atestat de documente însoţitoare.
Danemarca:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Danemarca se consideră
că au caracter comunitar atunci când în partea inferioară a
certificatului de înregistrare figurează următoarea menţiune:
„IKKE TOLDDOKUMENT VED OMREGISTRERING” (în traducere: nu
trebuie prezentat nici un document vamal în caz de schimbare a
proprietarului).
Germania:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Federală
Germană se consideră că au caracter comunitar atunci când au o
placă de înmatriculare dreptunghiulară unde inscripţia este o
combinaţie de două grupe de litere şi de o grupă de cifre (ex. BN-JJ
390 sau K-AX 8495) şi atunci când s-a eliberat un document de
înmatriculare german pentru vehiculul în cauză.
Estonia:
Vehiculele rutiere cu motor sunt înmatriculate în Estonia pe baza
regementărilor în vigoare. Numărul de înmatriculare este format dintr-
o combinaţie de trei litere şi de trei cifre. Începând cu 1 mai 2004
partea stângă a plăcii de înmatriculare are sigla „EST”.
Grecia:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica elenă se
consideră că îndeplinesc în Grecia prevederile articolelor 9 şi 10 al
Tratatului Comunităţii Europene Economice, atunci când au o placă de
înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă unde inscripţia este o
combinaţie de două litere şi patru cifre (de ex. BA 7876) sau numai
şase cifre ( de ex. 237.568 – plăci mai vechi care sunt încă în vigoare )
iar documentul lor de înmatriculare este formularul T – 01 – 19.
Nu se consideră că au statutul comunitar atunci când pe placa de

înmatriculare sunt inscripţiile:
a) literele CD sau ΔΣ (corpuri diplomatice) înaintea numerelor (culoare
verde)
b) literele ΞA (misiune străină) înaintea numerelor (culoare galbenă)
c) literele EX (admitere temporară) înaintea numerelor (culoare albă).
Spania:
1. Placa de înmatriculare a vehiculelor rutiere cu motor este o
combinaţie de două grupe de litere (prima grupă corespunde regiunii
teritoriale, ex. MA - Malaga, M – Madrid; a doua grupă este formată din
una sau două litere) şi un grup de cifre (de la 0000 la 9999) aflate între
cele două grupe de litere (ex.MA–6555–AT).
105
Sunt în circulaţie vehicule rutiere cu motor cu placi de înmatrculare mai
vechi formate dintr–o combinaţie de una sau două litere şi de
maximum şase cifre, ex. M–636.454.
Din octombrie 2002, vehiculele rutiere cu motor au o placă de
înmatriculare compusă din patru cifre urmate de trei litere fără a se
indica provincia (ex. 4382 BRT).
Vehiculele cu motor înmatriculate în Spania, conform celor mai sus

menţionate sunt considerate că au statut comunitar.
2. Nu au statut comunitar vehiculele cu motor înmatriculate în Spania

care au următoarele inscripţii:
– CD, CC
– placă turistică unde inscripţia este o combinaţie de două grupe
de cifre (prima cuprinsă între 00 şi 99; a doua cuprinsă între
0000 şi 9999) şi o grupă de litere (una sau două în funcţie de
caz). Toate grupele sunt separate de o liniuţă. Ex : 00–M–0000.
– pentru a fi vizibilă data limită de valabilitate a permisului de
circulaţie temporară, placa turistică are o bandă verticală de
culoare roşie de 3 cm pe care figurează ultimele două cifre ale
anului cu data limită, de culoare albă (prima cifră deasupra celei
de–a doua cifre) şi luna în cifre romane (dedesubtul cifrelor).
Ex.: 00–M–0000– 86–VI
Franţa:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Franţa se consideră că au
statut comunitar exceptând cazurile în care sunt înmatriculate cu
inscripţiile următoare:
– CMD, CD, C, K (statut diplomatic sau asimilate)
– TT (sejur temporar)
– IT (sejur temporar)
– WW (garaj).
Irlanda:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Irlanda sunt considerate ca
având statut comunitar numai dacă ele sunt înmatriculate într-o serie
alta decât seria ZZ şi documentul de înregistrare (Registration card)
nu poartă menţiuni speciale în materie vamală (de ex. Menţiunile
făcând referiri la „Revenue Commissioners” )
Această menţiune este întotdeauna însoţită de ştampilă vamală.
Italia:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Italia se consideră că au
statut comunitar cu excepţia:
1. Sunt înmatriculate cu una din inscripţiile speciale următoare:
– E E (Escursionisti Esteri)
– C D (Corpo Diplomatico)
106
2. Dacă placa de înmatriculare conţine cuvântul “PROVA”;
3. Dacă placa de înmatriculare are sigla “SO” şi dacă în plus
documentul de înmatriculare (libretto di circolazione) are
următoarea menţiune:
“vehicolo soggetto a formalita doganali nel caso di
transferimento di proprieta o di transferimento di residenza del
proprietario dal territorio di livigno ad comune. Produrre
documento doganale al p.r.a. di Sondrio.”
Letonia36:
Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Republica Letonia se
consideră că au statut comunitar atunci când au o placă de
înmatriculare dreptunghilară albă care are înregistrări compuse dintr-o
combinaţie de două litere negre şi o combinaţie de cifre (de la unu
până la patru cifre, ex. EP-6037) (dar pot fi doar litere sau doar cifre) şi
de asemenea li s-au eliberat un document de înregistrare letonian. De
la 1 mai 2004 au steagul UE pe fond albastru cu 12 steluţe şi două
litere negre (LV) pe partea dreaptă.
Lituania:
Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Lituania se consideră că au
statut comunitar exceptând cazurile:
1. Dacă sunt înmatriculate în calitate de vehicule care aparţin
corpurilor diplomatice şi sunt dotate cu o placă dreptunghiulară
cu o inscripţie formată din litere şi/sau cifre albe pe un fond
reflectorizant verde înconjurat de un chenar alb. Vehiculele
rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare de acest tip pot
avea sau nu statut comunitar. Statulul lor nu poate fi determinat
decât consultând documentele de înmatriculare.
2. Dacă sunt înmatriculate cu titlu temporar şi poartă plăci de
înmatriculare temporare de tipul următor:
- placă dreptunghiulară care conţine o combinaţie de litere şi /
sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb înconjurat de un
chenar roşu (plăci de înmatriculare temporare predate la finele
importului sau exportului),
- placă dreptunghiulară formată dintr-o combinaţie de litere şi /
sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb întărit de o bandă
albastră pe latura stângă şi înconjurat de un găitan roşu.
Ultimele două cifre ale acestei combinaţii corespund cu ultimele
două cifre ale anului de expirare a înmatriculării. Banda albastră
a plăcii de înmatriculare are drapelul lituanian şi literele albe
“LT” (plăcuţe de înmatriculare temporară eliberate vânzătorilor
de vehiculele rutiere cu motor).
Vehiculele rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare temporare
pot să nu aibă statut comunitar. Acest statut poate fi verificat numai
consultând documentele de înmatriculare.
Luxemburg:
36
107
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Luxemburg se consideră
că au statut comunitar, exceptând:
- dacă cartea de înmatriculare (carte gri) are menţiunea:
“DOUANE – ADMISSION TEMPORAIRE
Duties when sold”.
37
Ungaria :
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Ungaria se consideră că au

statut comunitar dacă nu au fost înregistrate sub una din următoarele
serii speciale:
−DT, CK, CD (Statut diplomatic si similar)
−C, V (admitere temporară)
−E (provizoriu)
Malta:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta se consideră că au

statut comunitar dacă au două plăci de înmatriculare dreptunghiulare.
Una este fixată în faţa vehiculului, cealaltă în spate, ele sunt

poziţionate astfel încât literele şi cifrele sunt verticale.
Înmatricularea poate avea forma a trei combinaţii: numeric, alfabetic,
alfanumeric.
Placa de înmatriculare are litera “M”, emblema UE (stele galbene) este

situată deasupra, cu o hologramă dedesubtul căreia este inscipţia
plăcii.
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta nu trebuie să fie

considerate că au statut comunitar atâta timp cât au plăci de
înmatriculare cu una din combinaţiile următoare:
CD* *** DIPLOMAŢI

TRIAL RN*** IMPORTATORI DE VEHICOLE CU MOTOR
DDV *** MEMBRI IMPORTANŢI AI CORPURILOR
DIPLOMATICE
PRO*** PROTOCOALE
DMS*** MISIUNI DIPLOMATICE
*** **X EXPORTURI PRIN NEGOCIATORI
TF* *** EXONERARE DE IMPOZIT
GV* *** VEHICULE ALE GUVERNULUI
GM ** VEHICULE ALE MINISTERULUI
Olanda:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Olanda au statut comunitar
exceptând situaţiile în care documentul de înmatriculare (denumit
“kentekenbewijs”) are una din următoarele forme:
37
Informatii introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004
108
1. “Kentekenbewijs” care are literele “BN” sau “GN” combinate cu
două grupe de două cifre (ex.:12-BN-14, GN-33-01, 88-91-BN).
2. “Kentekenbewijs” are un număr de înregistrare format dintr-un
grup de două litere, urmate de un grup de două cifre şi de litera
D (ex.: PD-21-D).
3. “Kentekenbewijs” are literele CD, CD-J, CD-A (ex.: CD-121, CD-
J-58).
4. “Kentekenbewijs” cu numărul de înregistrare format:
a) din literele RC urmate de un grup de două, de trei sau de
patru cifre (ex.:RC-81, RC-1214) sau
b) din literele AFC urmate de un număr de 5 cifre, număr
cuprins între 79.000 şi 99.999 (ex.: AFC-81783).
5. “Kentekenbewijs” cu o combinaţie de cifre şi litere de forma:
de la ZZA001 la ZZT999 pentru maşini şi
de la ZZX001 la ZZZ999 pentru motociclete.
Polonia:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Polonia se consideră că au
statut comunitar:
- dacă au o placă dreptunghiulară cu înmatricularea constând
într-o combinaţie de litere şi cifre (până la şapte elemente, din
care cel puţin o literă) de culoare neagră pe un fond
reflectorizant alb sau galben (vehicole de colecţie), caractere de
culoare roşie pe fond reflectorizant alb (vehicole în probe),
caractere de culoare albă pe fond reflectorizant albastru (statut
diplomatic sau asimilat) sau caractere de culoare albă pe fond
negru (plăci mai vechi, dar încă în vigoare) şi
- dacă li s-a elibarat un document de înmatriculare polonez.
Portugalia:
1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Portugalia se

consideră că au statut comunitar dacă au o placă de
înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă, pe care inscripţia
este o combinaţie de două litere şi patru cifre negre separate în
perechi prin liniuţe (ex.: AB-32-46). Documentul de
înmatriculare este formularul “LIVRETE 1227”.
2. Totuşi vehiculele rutiere cu motor care sunt înzestrate cu o
placă de asemenea dreptunghiulară de culoare albă având
lierele CD, CC sau FM aparţinând diverselor corpuri diplomatice
pot avea sau nu, statut comunitar. Acest statut nu poate fi
verificat decât consultând documentele lor de circulaţie.
Slovenia:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Slovenia se consideră că
au statut comunitar dacă au o placă dreptunghiulară care are un cod
de înmatriculare alfanumeric (corespunzând regiunilor) (de la trei la
109
şase litere sau o combinaţie de litere şi cifre) şi cu un document de
înmatriculare sloven care le-a fost eliberat.
Republica slovacă38:
1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Slovacă au
statut comunitar, dacă numerele lor de înregistrare au una din
următoarele serii speciale:
- o placă de înmatriculare dreptunghiulară, de culoare albă, care
poartă o inscripţie formată din două literă şi cinci caractere
negre (trei numere şi o pereche de litere) separate printr-o
liniuţă (Ex.: BA-858BL). Prima pereche de litere corespunde
regiunii. Al doilea grup de caractere, după liniuţă, poate fi format
din 5 litere, sau litere la primele 4 caractere şi o cifră la al 5-lea
caracter sau litere la primele 3 caractere şi cifre la al 4 lea şi al
5-lea caracter.
Vehiculele de stradă motorizate sunt, de asemenea, în circulaţie
cu plăcuţe de numere albe provenind din seriile anterioare
formate din combinaţia a 2 sau 3 litere şi 4 numere pereche în
negru, separate de o liniuţă (de exemplu: BA 12-23);
- placuţa specială rectangulară cu număr alb cu numere
roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespondente
departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “M”
urmată de 3 cifre. După litera “M” poate fi adăugată altă literă de
asemenea. Astfel de plăcuţe sunt utilizate pentru vehiculele noi
fabricate, vehiculele noi cumpărate sau vehiculele folosite
pentru teste.
- plăcuţa specială rectangulară cu număr galben cu
numere negre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere
corespondente departamentului teritorial şi a doua linie constă
din litera “V” urmată de 3 cifre. După litera “V” poate fi de
asemenea adăugată altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate
pentru vehiculele înregistrate pentru export. În colţul din dreapta
este câmpul cu data de expirare;
- plăcuţa specială rectangulară cu număr galben având
cifre roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere
corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă
din litera “H” urmată de 3 cifre. După litera “H” poate fi adăugată
de altă literă de asemenea. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate
pentru vehicule istorice;
- plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre
albastre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere
corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă
din litera “S” urmată de 3 cifre. După litera “S” poate fi adăugată
de asemenea altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru
vehicule folosite în sport;
- plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre
verzi pe două linii. Prima linie constă din litera “C” posibil urmată
de altă literă şi a doua linie constă din 5 cifre. Astfel de plăcuţe
pot fi utilizate pentru vehicule individual importate către
38
Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2005
110
Republica Slovacia la care eligibilitatea tehnică nu a fost
aprobată încă, sau pentru alte vehicule.
2. Totuşi, vehiculele motorizate care poartă o plăcuţă rectangulară
albastră, având literele “EE” sau “ZZ” urmate de 5 numere în galben,
care aparţin unor corpuri diplomatice sau misiuni străine şi care au sau
n-au statut comunitar. Statutul comunitar poate fi verificat doar prin
consultarea documentaţiei lor.
Finlanda:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Finlanda se consideră că
au statut comunitar, excepţie făcând cele care sunt înmatriculate
temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o
placă de înmatriculare formată dintr-o literă şi maximun patru cifre de
culoare neagră pe un fond reflectorizant alb. Pe aceste plăci de
înmatriculare se menţionează pe marginea lor dreaptă, anul şi luna
expirării înmatriculării cu caractere albe pe fond reflectorizant roşu.
Nu se consideră că au caracter comunitar vehiculele cu motor, dacă
acestea au:
1. O placă de transport care conţine o literă şi maximum patru
cifre, caracterele fiind roşii pe un fond alb reflectorizant;
2. O placă de probă pe care se află menţiunea “KOE” (= probă)
cu caractere negre aliniate vertical, de asemenea o literă şi
maximum trei cifre pe un fond reflectorizant galben.
Suedia:
Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Suedia se consideră că au
caracter comunitar exceptând cazul în care sunt înmatriculate
temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o
placă de înmatriculare cu caractere albe pe un fond roşu. Data de
expirare (an, lună, zi) a înmatriculării temporare figurează la dreapta şi
la stânga plăcii de înmatriculare. Pe de altă parte, un document special
este eliberat proprietarului, precizând tipul de înmatriculare temporar.
Celelalte vehiculele rutiere cu motor înmatriculate temporar se

consideră că au statut comunitar.
Regatul Unit:
Vehiculele rutiere cu motor, înmatriculate în Regatul Unit se consideră
că au cstatut comunitar dacă placa de înmatriculare conţine
informaţiile următoare şi dacă documentele sau certificatele de
înmatriculare nu au menţiunile “Customs restriction” sau „Customs
concession” sau “Warning: Custom duty and tax have not been paid on
this vehicle”. Pe placa de înmatriculare din faţa vehiculului caracterele
sunt negre pe fond alb. Pe placa de înmatriculare din spatele
vehicolului caracterele sunt negre pe fond galben.
Marea Britanie
111
Înainte de 01 septembrie 2001:
O literă urmată de un număr în serie până la 999, urmate de o
combinaţie de până la 3 litere sau inversul acestei secvenţe (de ex.: E
380 RPW, TEC 504 R).
După 1 septembrie 2001.
Două litere urmate de două cifre, urmate apoi de trei litere:
(de ex: BD51 SMR, LF03 OAD).
Irlanda de Nord
3 litere şi până la 4 cifre (ex.: CDZ 1277).
Insula Man
O literă, caracterele MN urmate de un număr în serie între 1 şi 999,
apoi altă literă (ex.: BMN 820 A).
Jersey
Litera J apoi un număr în serie de până la 5 cifre (ex.: J 41821).
Guernesey
Un număr de până la 5 cifre.
Alderney
AY şi un număr de până la 4 cifre ( ex.: AZ 138).
ROMANIA
În România există trei feluri de înmatriculari a vehiculelor rutiere, respectiv
permanentă, temporară şi pentru corpul diplimatic.
Se consideră că vehiculele rutiere înmatriculate permanent în România au
statut comunitar.
Placile pentru inmatricularea permanenta a vehiculelor rutiere au urmatoarea
structura: LL NN XXX, unde LL este indicativul judetului, format din una sau
doua litere, NN este prima parte a numarului de ordine de la 01 la 99 si XXX
este a doua parte a numarului de ordine, format din trei litere de la AAA la
ZZZ.
Placa are suportul din aluminiu si fondul reflectorizant de culoare alba, iar
literele si cifrele sunt de culoare neagra si sunt insotite de un certificat de
inmatriculare pentru vehiculul in cauza.
Se considera ca vehiculele rutiere inmatriculate temporar sau pentru

corpul diplomatic nu au statut comunitar, exceptand cazurile in care
caracterul comunitar este atestat de documente insotitoare.
Plăcile pentru înmatricularea temporară se atribuie autovehiculelor şi

remorcilor care sunt de provenienţă străină şi beneficiază de regimul de
admitere temporară sau pentru vehiculele destinate exportului.
Plăcile pentru înmatricularea temporară a vehiculelor rutiere au următoarea
structură: LL NNNNNN F, unde LL este indicativul judeţului, format din una
sau două litere, NNNNNN este numărul de ordine de la 101 la 999999 şi F
este o fracţie pe find roşu având la luna şi anul în care expiră înmatricularea,
exprimate fiecare prin două cifre.
112
Placa are suportul din aluminiu şi fondul reflectorizant de culoare albă, iar
literele şi cifrele sunt de culoare neagră şi sunt însoţite de un certificat de
înmatriculare pentru vehiculul în cauză. Nu există înscrise în certificat
menţiuni speciale pentru evidenţierea provenienţei din UE sau din afara
acesteia.
Plăcile pentru înmatricularea vehiculalor rutiere aparţinând misiunilor

diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor
organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic care îşi desfăşoară
activitatea în România au următoarea structură: indicativul CD, CO sau TC,
după caz şi numărul de ordine format din câte două grupuri de 3 cifre.
Placa este pe fond reflectorizant de culoare albă iar literele şi cifrele sunt de
culoare albastră şi sunt însoţite de un certificat de înmatriculare pentru
vehiculul în cauză.
11. Atunci când caracteristicile de înmatriculare a unui vehicul rutier cu motor,

pe baza prevederilor indicaţiilor din paragraful 10, îl fac să fie considerat că
nu are statut comunitar, cel interesat poate totuşi justifica statutul comunitar
al unui vehicol prin prezentarea unui document T2L sau a unui document
echivalent, conform dispoziţiilor articolului 320 al RVC.
113
Anexa 8.4
Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată
Pentru aplicarea articolului 321 din RVC, numărul de cod şi marca

proprietarului figurează în tabelul următor:
ŢARA NR. DE COD MARCA

PROPRIETARULUI
(INITIALELE)
Belgia 88 B
Republica Cehă 54 CD
Cipru Nu se aplica
Danemarca 86 DSB
Germania 80 DB
Estonia 26 EVR
Grecia 73 CH
Spania 71 RENFE
Franţa 87 SNCF
Irlanda 60 CIE
Italia 83 FS
Letonia 25 LDz
Lituania 24 LG
Luxemburg 82 CFL
Ungaria39 55 MAV
43 GYSEV
Malta Nu se aplica
Ţările de Jos 84 NS
Austria 81 ÖBB
Polonia 51 PKP
Portugalia 94 CP
Slovenia 79 SŽ
Republica 56 ŽS
slovacă
Finlanda 10 VR
Suedia 74 SJ
Regatul Unit al 70 BR (în afara cazului
Marii Britanii când numărul vagonului
este urmat de litera P)
Romania 53 CFR
39
Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004
114
115
ANEXA 8.540
LISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU SERVICIILE NAVALE REGULATE
Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact

(A) (B) (C) (D)
BELGIA Administration Centrale des douanes Cité Administrative de l’État
et accises Service Procédures Tour des finances, boîte n° 37
douanières, direction 10 Boulevard du Jardin Botanique, 50
1010 Bruxelles
DANEMARCA În Danemarca, diferitele birouri vamale Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de
locale sunt responsabile cu eliberarea care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit
autorizaţiei. publicată în anuarul „Reţeaua Tranzit”.
FINLANDA Turun PL 386 Mr Heimo Pönkä
Tulli/meriliikenneluvat FI-20101 Turku Tél.: +358-20-4924245
Mobile: +358-40-3324245
Fax: +358-20-4924017
E-mail: Heimo.Ponka@tulli.fi
FRANŢA Direction générale des 23 bis, rue de l’Université Mme Chasseriau Maud
Douanes et Droits Indirects F – 75007 PARIS Tel : +33-1- 44744621
Fax: +33-1-4474 4940
E-mail :
maud.chasseriau@douane.financ
es.gouv.fr
40
Introdusa prin Modificarea 4/2005
GERMANIA Oberfinanzdirektion Postal address: Ms.Meyer
Hamburg Postfach 1132 44 Tel : + 49-40-42820-1279
Zoll- und 20432 Hamburg Fax : + 49-40 42820-1329
Verbrauchsteuerabteilung Residential address: E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.de
Rödingsmarkt 2 Ms. Wenske
Tel : + 49-40-42820-1282
20459 Hamburg Fax: + 49-40-42820-1329
E-mail :
Tanja.Wenske@ ofdhh.bfinv.de
GRECIA Ministry of Finance K. Servias 10 Tel :0030210/3248832

Directorate General 101 84 Athens Fax :0030210/3225731
Of Customs and Excise Greece e-mail :d19diadi@otenet.gr
19th Division-1st Department
IRLANDA The Revenue Commissioners, Revenue Government Mr. John Sherlock

CAP & Transit Procedures Buildings Tel.: 00353-67-63440
Branch, Customs Unit 1 Fax: 00353-67-44126
St. Conlons Road e-mail: jsherloc@revenue.ie
Nenagh
Co. Tipperary
ITALIA AGENZIA DELLE DOGANE Via Mario Carucci, 71 Rosanna Lavuzza

Area gestione tributaria e rapporti 00143 Roma Phone: 0039 06 50246040
con gli utenti. Fax: 0039 06 5001037
Ufficio regimi doganali e fiscali e mail: dogane.tributi.regimi@finanze.it
Mr. Giancarmine Chiarello
Phone: 0039 06 50245073
LUXEMBURG - - -
OLANDA Belastingdienst Douane Kantoor Laan op Zuid Tel. (0031) 10 290 4970
Rotterdam Team 2 Klantcoördinatie Fax: (0031) 10 290 4705
Postbus 50966
117
NL – 3007 BJ Rotterdam
AUSTRIA - - -
PORTUGALIA Direcção- Geral das Rua da Alfândega, nº 5 -r/c Director telephone: 351 218813890
Alfândegas e dos Impostos 1149-006 LISBOA Fax: 351 218813984
Especiais sobre o Consumo E-mail:
Direcção de Serviços de dsra@dgaiec.min-financas.pt
Regulação Aduaneira
SPANIA Agencia Estatal de Avenida del Llano Isabel Rodríguez Fernandez
Administración Tributaria Castellano, 17 Nicolás Campo Hernández
Lola Ginés Pérez
Departamento de Gestión 28071 - MADRID Phone: ++ 34 91 728 98 58
Aduanera e II. EE. Fax : ++ 34 91 358 47 21
e-mail : gesadu@aeat.es
SUEDIA Tullverket Nedre Box 796 nedrenorrland@tullverket.se
Norrlandsregionen S-851 22 Sundsvall
Företagsenheten
Tullverket Mälardalsregionen Box 27311 ake.perhult@tullverket.se

Åke Perhult S-102 54 Stockholm
Kvalitetssäkrings- och
tillståndssektionen
Tullverket Östersjöregionen Box 153 ostersjo@tullverket.se

Företagsenheten - IKS S-374 23 Karlshamn
Tullverket Skåneregionen Box 850 skane@tullverket.se

Företagsenheten S-201 80 MALMÖ
Tullinformations- och
kvalitetssäkringssektionen
Tullverket Västsvenska regionen S-404 85 Göteborg vastsvenska@tullverket.se
Klareringssektion Göteborg
Klar grp Gbg/ Anders Karp
118
MAREA HM Customs & Excise Custom House Mr Patrick Parsons
BRITANIE CCTO Main Road Tel: 00 44 1255 244894
Harwich Fax: 00 44 1255 244784
National Simplifications Essex - CO12 3PG e-mail:
Team ccto.general@hmce.gsi.gov.uk
SLOVENIA CARINSKA UPRAVA ŠMARTINSKA 55 Ms. Branka Srsen

REPUBLIKE SLOVENIJE, SI - 1000 LJUBLJANA Tel.: +386-1-4783878
GENERALNI CARINSKI SLOVENIJA Fax: +386-1-4783904
URAD e-mail: Branka.Srsen@gov.si
Sektor za carinske in davěne postopke
POLONIA Customs Chamber in Gdynia Ul. Polska 8 tel.+48.58.620.29.30

Izba Celna w Gdyni 81-339 Gdynia Fax: +48-58-621 0554
e-mail:
dyrektor@gdy.mofnet.gov.pl
Customs Chamber in Szczecin Ul. Energetyków 55 tel.
Izba Celna w Szczecinie 70-952 Szczecin +48.91.462.34.71
Fax: +48-91-480 5801
e-mail:
ic.szczecin@szc.mofnet.gov.pl
sekretariat.icszczecin@szc.mofnet.gov.pl
SLOVACIA - - -
CEHIA - - -
MALTA Ministry of Finance Custom House Mr. Anthony Busuttil
Customs Division Valletta CMR 02 Phone: 00356 2225 1422
Transit Branch MALTA Fax: 00356 2165 1250
e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt
CIPRU Customs Headquarters, Corner Tel:+357 22 601651
Ministry of Finance M.Karaoli and Gr. Afxentiou, Fax:+357 22 302031
1096, Nicosia E-mail:
119
headquarters@customs.mof.gov.cy
LETONIA VID Liepājas ielā 48, Ilvita Mantaja
Kurzemes reģionālās iestādes Kuldīga, Phone: +371 3320416
muitas pārvalde LV-3300 Fax: + 371 3320416
Latvia E-mail:
Ilvita.Mantaja@kreg.vid.gov.lv
VID Citadeles ielā 1, Mr Ojārs Ūdris
Rīgas muitas reģionālās Rīgā, LV-1010 Fax: +371 7 047301
iestādes muitas pārvaldes Latvia E-mail: Ojars.Udris@rm.vid.gov.lv
VID Beātes ielā 49, Andris Liepiņš

Vidzemes reģionālās iestādes Valmierā, LV-4201 Phone: +371 4207768
muitas pārvaldes Latvia Fax: + 371 4207805
E-mail:
andris.liepins@vreg.vid.gov.lv
VID Galvenā muitas pārvalde Kr. Valdemāra ielā 1 a Ilona Kazaka
* Rīgā, LV-1841 Phone: +371 7357247
Latvia Fax: + 371 7357248
* for representatives from other countries E-mail:
Ilona.Kazaka@dep.vid.gov.lv
ESTONIA Tax and Customs Board Lokke 5 Vadim Iljušin
15175 TALLINN Tel: +372 696 7892
Estonia Fax: +372 696 7733
vadim.iljusin@customs.ee
LITUANIA Muitinės departamentas A. Jakšto g. 1/25 Mr Audrius Budrys

Muitinės procedūrų skyrius LT-01105 Vilnius Tel: +370 5 266 60 80
Tranzito kontrolės poskyris Fax: +370 5 266 60 14
E-mail: a.budrys@cust.lt
UNGARIA - -
ROMANIA Autoritatea Nationala a Vamilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1
Bucuresti
120
121
PARTEA a III-a – GARANŢII
1. Introducere
Partea a III-a a prezentului manual tratează garanţiile aplicabile

operaţiunilor de tranzit.
Punctul 1 conţine introducerea şi legislaţia aplicabilă garanţiilor utilizate în

tranzit
Punctul 2 prezintă dispoziţiile generale aplicabile garanţiilor utilizate în

tranzit.
Punctul 3 descrie garanţia izolată.
Punctul 4 descrie garanţia globală şi dispensa de garanţie.
Punctul 5 descrie scutirea de la garantare prevăzută prin lege.
Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.
Punctul 7 este rezervat uzului administraţiei vamale
Punctul 8 conţine anexele la Partea a III-a.
122
1.1. Scopul garanţiei
Taxele vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra

mărfurilor sunt temporar suspendate Dacă aceste
mărfuri sunt plasate sub regim de tranzit comun/
comunitar. Pentru asigurarea plăţii taxelor vamale şi
a celorlalte taxe rezultate din naşterea unei datorii
(vamale) în cursul unei operaţiuni de tranzit,
principalul obligat trebuie să furnizeze o garanţie
Baza legala
Baza legala care reglementează garanţiile utilizate în
tranzit:
- articolul 10 al Convenţiei,
articolele 5 până la 7, de la 12 la 15, de la 48 la 61 şi
118 din Apendicele I al Convenţiei,
- anexele I, III şi IV ale apendicelui I şi
- anexele B1 până la B7 din Apendice III.
- articolele 94, 95, 189 până la 200 din CVC

- articolele 342, 345 până la 348, de la 372 la 384,
articolul 450c din RVC şi
- anexele 44c, 46b, 47a, de la 48 la 51, 51a, 51b şi
54 din RVC
1.2. Forme de garantare
Articolul 6(1) O garanţie poate fi constituită sub forma unui depozit

App I sau printr-un garant. Garanţia poate fi izolată şi atunci
Convenţie acoperă o singură operaţiune de tranzit, sau globală
– caz în care acoperă mai multe operaţiuni. Garanţia
Articolul 193
izolată constituită printr-un garant poate lua forma
CVC
unor titluri de garanţie izolată eliberate principalilor
obligaţi. Utilizarea garanţiei globale constituie o
măsură de simplificare în raport cu regulile normale în
materie de tranzit şi este deci supusă autorizării.
123
1.3. Scutirea de la garantare
Ca o măsură excepţională, nu trebuie constituită o

garanţie în următoarele cazuri:
Articolul 7 - scutire de la garantare prevăzută prin reglementări:

apendice I, • pentru anumite moduri de transport,
Convenţie
Articolul 95 CVC
Articolul 342(3)
şi
articolul 446
RVC
Articolul 189(4) • pentru autorităţi publice, în cadrul
CVC tranzitului comunitar (vezi punctul 5.4)
Articolele 56,57 - scutire de la garantare acordată prin autorizaţie;
şi 58 apendice I
Convenţie
Articolul 94(4)
CVC
Articolul 379,
380 şi
381 RVC
- scutirea de la garantare acordată prin decizie
naţională:
Articolul 10(2) a) • dacă părţile contractante convin între
Convenţie ele, pe baza unui accord bilateral sau
multilateral, de renunţare la garanţie în
cadrul operaţiunilor de tranzit comun
care implică numai teritoriile lor,
Articolul 10(2) b) • dacă una dintre părţile contractante
Convenţie decide să renunţe la garanţie pentru
partea din cadrul operaţiunii de tranzit
care se desfăşoară între biroul de
plecare şi primul birou de tranzit
Articolul 189(5) • dacă autorităţile vamale ale statului în
CVC cauză nu pretind constituirea unei
garanţii pentru o operaţiune de tranzit
comunitar a cărei sumă totală de
garantat este sub 500 euro.
1.4. Validitatea geografică

Articolul 10(1) Ca regulă generală, garanţia este valabilă numai între
Convenţie părţile contractante participante la operaţiunea de
124
tranzit comun. Ca o măsură excepţională, garanţia
Articolul 12(2)şi izolată constituită prin depozit sau prin titluri, este
(3) valabilă pentru toate părţile contractante.
Apendice I
Convenţie
Atunci când o garanţie nu este valabilă decât pentru
părţile contractante implicate într-o operaţiune, este
posibilă restrângerea validităţii sale geografice.
Garantul poate suprima numele anumitor părţi
contractante, sau ale Principatului Andorra sau al
Republicii San-Marino pe actul de garanţie. Ca
rezultat, garanţia este valabilă pentru toate părţile
contractante şi statele care nu sunt excluse (barate).
Totodată, trebuie notat că o garanţie nu acoperă
operaţiunile de tranzit comun având provenienţa şi
destinaţia Andora şi San Marino, în măsura în care
Convenţia nu se aplică acestor ţări.
În tranzitul comunitar, o garanţie este valabilă în toate

statele membre ca şi în Principatul Andora şi în
Republica San Marino. Sub rezerva că Comunitatea
Europeană, Principatul Andora sau Republica San-
Marino nu au fost barate pe actul de garanţie
(cauţiune) şi că principalul obligat respectă condiţiile
de utilizare a garanţiei, acesta din urmă poate să
furnizeze o garanţie acceptată de către autorităţile
competente ale unei părţi contractante alta decât
Comunitatea, pentru operaţiuni de tranzit comunitar
derulate în sânul Comunităţii Europene, sau între
Comunitatea Europeană şi unul dintre aceste state.
1.5. Tabel de garanţii
Garanţie izolată Garanţie

Depozit Prin garant Titlu globală
Aria de O singură O singură O singură Mai multe
acoperire operaţiune operaţiune operaţiune operaţiuni
Validitatea Nici o Restricţie Nici o Restricţie
geografică restricţie posibilă restricţie posibilă
Mărfurile din Nici o Nici o restricţie Restricţie Restricţie
anexa I restricţie posibilă posibilă posibilă
apendice I posibilă
Convenţie/
Anexa 44c
RVC
Suma totală a 100 % din 100 % din 100 % din 100 % *)
125
garanţiei taxele toate taxele toate taxele 50 % *)
cerute vamale şi din vamale şi din vamale şi din 30 % *)
celelalte taxe celelalte taxe celelalte taxe 0 % **)
din suma de
referinţă
Durata Nu are Nu are Un an Doi ani
valabilităţii maximum de (prelungire pe
certificatelor la data doi ani, posibilă
eliberării o singură dată)
Dovada Depozit Act de Titlu de *) Certificat de
costituirii constituit de garanţie garanţie garanţie
garanţiei principalul conform cu izolată globală TC 31
obligat modelul ce TC 32
figurează în **) certificat de
anexa B1 dispensă de
apendice III garanţie
din Convenţie/ TC 33
Anexa 49
RVC
Notă: dacă informaţiile referitoare la garanţie sunt schimbate între biroul de

garanţie şi biroul de plecare prin mijloace electronice, folosind tehnologia
informaţiilor şi reţelele informatice, nici certificatul de garanţie globală TC 31, nici
certificatul de scutire de garanţie TC 33 nu trebuie prezentate la biroul de
plecare.
2. Dispoziţii generale
2.1. Necesitatea unei garanţii
2.1.1. Introducere
Articolul 5(1) Constituirea unei garanţii suficiente pentru asigurarea

apendice I plăţii datoriei (vamale) susceptibile a se naşte - în
Convenţie ceea ce priveşte mărfurile – este o condiţie
obligatorie pentru transportul mărfurilor sub
Articolul 94(1)
acoperirea regimului de tranzit comun/comunitar.
CVC
Plata sumelor în joc este asigurată din momentul în
care suma totală a garanţiei este calculată conform
dispoziţiilor aplicabile garanţiei utilizată.
2.1.2. Excepţii
Articolul 24 Dacă nici o informaţie asupra garanţiei nu figurează
apendice I pe declaraţia de tranzit sau actul de garantare cerut
126
Convenţie nu este prezentat la biroul de plecare, declaraţia nu
trebuie acceptată.
Articolele 62 şi
63CVC
Articolul 29(1) Dacă cuantumul garanţiei se dovedeşte a fi
alineatul al insuficient, biroul de plecare nu va elibera mărfurile în
doilea tranzit atâta timp cât nu se va aduce o garanţie
Apendice I pentru acoperirea integrală a sumei totale a datoriei
Convenţie (vamale) susceptibile a se naşte.
Art. 73(1) şi
Art. 74(2) CVC
Biroul de plecare va trebui totodată să nu acorde
liberul de vamă pentru mărfuri dacă documentele
prezentate arată că garanţia nu a fost constituită de
principalul obligat al operaţiunii de tranzit în cauză.
2.2. Calculul sumei garanţiei

2.2.1. Introducere
Articolul 5 (1) Cuantumul garanţiei va fi calculat astfel încât să
apendice I acopere integral suma totală a datoriei (vamale)
Convenţie susceptibile a se naşte.
Articolul 94 (1)
CVC
2.2.2. Calcul
Articolul 12 si Ca regulă generală, acest calcul se efectuează pe
56(2)b) apendice baza taxelor cele mai ridicate aferente mărfurilor în
I cauză din ţara de plecare. Va trebui ţinut cont de
Convenţie toate drepturile vamale şi celelalte taxe, de ex. de
accize, de TVA, general aplicabile la importul acestor
Articolul 345(1)
şi
tipuri de mărfuri în cauză. În ceea ce priveşte
articolul 379(2) drepturile vamale, taxele cele mai ridicate sunt taxele
alineatul al convenţionale. Privilegiile derivate din prezentarea
treilea unor elemente la momentul punerii în liberă practică
RVC (circulaţie), de exemplu beneficiile unei taxe
preferenţiale sau al unui contingent, nu vor fi luate în
Articolul 341 considerare.
RVC
Articolul 3(1),
apendice I
Convenţie
Calculul debitului se efectuează pe baza drepturilor
127
de import care ar fi fost aplicate la importul de marfuri
de acelaşi tip din ţara de plecare, în caz de punere în
liberă circulaţie.
Mărfurile în liberă circulaţie într-o parte contractantă
trebuie să fie tratate ca şi mărfurile importate dintr-o
ţară terţă.
Procedura T2 Se va face la fel cu mărfurile comunitare plasate sub
regim de tranzit comun.
Articolul 3(d)
apendice I Ele sunt considerate ca şi necomunitare la momentul
Convenţie
calculului în scopul garantării plaţii eventuale a unei
datorii vamale care s-ar naşte într-o parte
contractantă, alta decât Comunitatea.
Mărfurile în cauză sunt clasificate pe baza tarifului

vamal. Dacă ele nu figurează în anexa I apendice I
Articolul 56(1) din Convenţie/anexa 44c RVC) şi clasificarea lor nu
Alineatul al este posibilă sau corespunzătoare, suma totală a
doilea
garanţiei poate fi estimată. Această estimare va ţine
apendice I
Convenţie
cont de faptul că garanţia trebuie să acopere integral
suma totală a datoriei (vamale) susceptibilă de a se
Articolul 379(1) naşte. În cazuri excepţionale unde o estimare nu este
alineatul al posibilă, suma totală a garanţiei este prezumtiv
doilea stabilită la 7000 de euro. Ideea de bază a articolului
RVC 56, paragraful 1 alineatul al doilea din apendice I al
Convenţiei se aplică atât la garanţia globală cât şi la
garanţia izolată.
În cazul mărfurilor care prezintă riscuri crescute de
fraudă, enumerate în anexa I apendice I al Convenţiei
(anexa 44c din RVC), calculul este efectuat pe baza
clasificării mărfurilor.
Dacă stabilirea sumei totale a unei garanţii izolate în
cazul mărfurilor pentru care o taxă minimală este
indicată în anexa I apendice I din Convenţie (anexa
44c din RVC) şi cantităţile minimale sunt depăşite,
rezultatul calculului va trebui comparat cu aceste
sume minime. Dacă rezultatul este superior, suma
totală de garantat este cea stabilită pe baza
calculului.
În cazul contrar, suma totală a garanţiei este cea
stabilită pe baza sumei minimale din anexă.
Exemplu:
Un transport de 3 tone de unt (poziţia SH 0405.10)
128
va fi plasat sub regim de tranzit în ţara X. Drepturile
vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra mărfurilor în
această ţară necesită în mod normal constituirea unei
garanţii de 7500 de euro. Totusi, deoarece în coloana
a 5-a a anexei este indicat că garanţia aplicabilă
produsului la care se referă se ridică la minimum
2600 de euro pe tonă, garanţia va fi stabilită la 7800
de euro.
2.3 Garantul
2.3.1. Introducere
Articolul 3(j) Garantul este o persoană terţă, fizică sau juridică,

apendice I distinctă de principalul obligat. O filială trebuie să fie o
Convenţie entitate juridică distinctă a societăţii mamă.
Articolul 195
al 2-lea alineat
CVC
2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului)
Articolul 6(4) Garantul este stabilit în partea contractantă, unde

apendice I garanţia este constituită şi este agreat de autorităţile
Convenţie competente.
Articolul 195 În ceea ce priveşte Comunitatea, garantul nu trebuie
alineatul al neapărat stabilit în statul membru unde este
doilea constituită garanţia, nici agreat de către autorităţile
CVC vamale.
Când o cauţiune a fost agreată într-un alt stat
membru, dovada acestei agreeri va trebui să fie
conformă cu dispoziţiile în vigoare din statul membru
al biroului de garanţie.
Garantul este agreat de autorităţile competente
conform cu dipoziţiile în vigoare din ţările la care ne
referim. Relaţia juridică între garant şi autorităţile
competente este guvernată de reglementările
naţionale în cadrul general al regulilor referitoare la
regimul de tranzit.
Articolul 6(4) Un garant trebuie să-şi aleagă domicilii în toate ţările
apendice I în care garanţia sa este validă sau atunci când
Convenţie legislaţia unei ţări nu prevede această posibilitate, ea
va trebui să desemneze un mandatar. Alegerea
Articolul 342(2)
129
RVC domiciliului conferă garantului un loc în care să-şi
desfăşoare activitatea, înregistrată conform
reglementărilor din ţara la care ne referim, la care
autorităţile competente pot efectua toate formalităţile
şi procedurile referitoare la garantare, în scris, în
forma legală prevăzută. Mandatarul este o persoană
fizică sau juridică desemnată de garant.
Această procedură permite verificarea primirii
notificării scrise şi a actelor adresate unui garant în
orice ţară în care o datorie vamală este susceptibilă a
se naşte în relaţie cu mărfurile plasate sub regimul de
tranzit.
AGENT ECONOMIC
GARANTUL se angajează să nu-şi schimbe domiciliul ales şi comunicat, fără o

informare prealabilă a biroului de garanţie. Acest birou va fi de asemenea informat
referitor la toate modificările care îi privesc pe mandatarii desemnaţi.
2.3.3. Responsabilităţi
Responsabilitatea garantului se bazează pe

acceptarea angajamentului său, de biroul de
garanţie. Ea începe să aibă efect de la data de la
care biroul de plecare plasează mărfurile acoperite
de garanţie, sub regimul de tranzit.
Responsabilitatea cauţiunii este limitată la valoarea

maximă ce figurează în documentul de garanţie. Nu
este posibil să se solicite valoare superioară.
2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau rezilierii

Articolul 118 Atunci când angajamentul garantului este revocat sau
apendice I reziliat, biroul de garanţie păstrează actul de garanţie
Convenţie corespunzător cel puţin un an, exceptând cazul în
care datoria (vamală) a fost stinsă sau prescrisă sau
Articolul 450c-d
garantul a fost informat despre recuperarea datoriei
RVC
sau despre decărcarea regimului.
Dacă garantul este informat că o operaţiune de
130
tranzit n-a fost încheiată, biroul de garanţie păstrează
actul de garanţie, în baza informaţiilor primite până la
recuperarea sau la încheierea operaţiunii, sau după
caz, până când garantul este eliberat de obligaţii.
3. Garantia izolata
3.1. Depozitul în numerar
3.1.1. Introducere
Art. 6(1) şi art. O garantie sub forma de depozit în numerar poate fi

12(2), constituita la biroul de plecare conform dispozitiilor in
apendicele 1 din vigoare in tara de plecare. Ea este restituită cand
Convenţie regimul este descărcat.
Art. 345 (2) RVC
3.1.2. Rambursare
Ca regula generala, de obicei, biroul de plecare este

competent pentru rambursare. El anunta pricipalul
obligat in momentul depunerii si se intereseaza de
modalitatea de rambursare preferată. Daca
principalul obligat opteaza pentru un virament, biroul
de plecare noteaza referintele contului sau bancar si
il informeaza ca, cheltuielile de transfer vor fi in
sarcina sa.
3.2 Garantie izolata prin garant
Atunci cand biroul de garantie nu este biroul de

plecare, retine o copie a actului de cautiune. Biroul de
plecare trebuie să informeze biroul de garanţie de
retrimiterea originalului principalului obligat.
131
3.3. Garantia izolata prin titluri (TC 32)
3.3.1. Responsabilitate si agreere
Articolul 6(4), al Actul de garanţie pentru garantia izolate prin titluri TC

doilea 32, nu contine suma maximă a obligatiilor.
alineat al Biroul de garantie se asigura ca garantul dispune de
apendicelu suficiente resurse financiare pentru a achita intreaga
i I al
datorie vamala care ar putea lua naştere.
Convenţiei
In particular, in autorizaţie exista posibilitatea să se
Articolul 195, al
limiteze numarul de titluri TC 32 emise de un anumit
treilea alineat, garant.
CVC Titlul TC 32 este conform modelului existent in anexa
B3, a apendicelui 3 al Conventiei/ anexa 54 a RVC.
3.3.2. Notificarea
Fiecare tara trebuie sa notifice Comisiei, numele si

adresa garantului autorizat sa emita titluri.
Lista garantilor agreati figureaza in anexa 8.1.
In caz de revocare sau reziliere a unei autorizatii, tara

biroului de garantie informeaza imediat Comisia si ii
comunica data deciziei.
Comisia informeaza celelalte tari.
3.3.3. Titlul
Garantul poate combina titlul cu un cotor şi, după caz,

cu o recipisă.
Absenta semnaturii principalului obligat pe titlulu nu
afecteaza valabilitatea sa.
Nu este obligatoriu ca semnatura garantului pe titlu

sa fie holografă.
AGENT ECONOMIC
Garantul indica pe titlu TC 32 data pana la care titlul este valabil.
Durata valabilitatii titlului nu poate fi mai mare de un an de zile de la data emiterii.
132
Garantul poate exclude de la acoperirea garantiei
marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I al
Conventia/anexa 44C a RVC (marfuri prezentand risc
ridicat de frauda).
AGENT ECONOMIC
Daca un garant doreste sa excluda marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I

al Conventiei/anexa 44C a RVC, de sub acoperirea unui titlu TC 32, trebuie sa
înscrie una din urmatoarele mentiuni pe titlul de garantie:
CS Omezena platnost
DA Begraenset gyldighed
DE Beschrankte Geltung
EE Piiratud kehtivus
EL л εрιoрισμένη ισ ‫ﻼ‬νς
EN Limited validity
ES Valides limitada
FR validite limiteee
HU Korlatozott ervenyu
IT Validita limitata
LV Ierobezots derigums
LT Galiojimas aprobotas
MT Validita limitata
NL Beperkte geldigheid
PL Oraniczona waznose
PT Validade limitada
RO Validitate limitată
SI Omejena veljavnost
SK Obmedzena platnost
FI Voimassa rajoitetusti
SV Begransad giltighet
133
IS Takmarkao gidissvio
NO Begrenset gyldighet
4. Garantia globala si dispensa de garantie
4.1. Dispozitii generale
4.1.1. Introducere
Art. 48(1)a) Utilizarea unei garantii globale sau a unei dispense

apendice I de garantie este o masura de simplificare acordata in
din baza unei autorizatii.
Convenţie
Principalul obligat candidat trebuie sa depuna o
Art. 372(1) a)
cerere pe langa autoritatile competente sa acorde
RVC
autorizatia.
Art. 49-53 ,
apendice I din
Convenţie
Articolele 373-
376 RVC
4.1.2.Conditii generale.
Solicitantul trebuie sa satisfaca conditiile generale

stabilite in art. 49 paragraful 1 al apendicelui 1 din
Conventie ( art. 373, paragraful 1 al RVC).
Pentru detalii, a se vedea pct. 2.1. din Partea V.
4.1.3.Calculul sumei de referinta
Utilizarea garantiei globale si al dispensei de garantie

acordata se face in limita unei sume de referinta.
Pentru a proteja interesele financiare ale partilor
contractante si ca sa se tina cont de nevoile
pricipalului obligat, aceasta suma este calculata cu
mare atentie.
134
Perioada de cel puţin o saptamana pe baza careia
suma de referinta este calculata trebuie sa fie
reprezentarea activitatii pricipalului obligat in materie
de tranzit.
Ea trebuie de asemenea sa tina cont de transportul
marfurilor in timpul perioadelor de varf sau ale
marfurilor pe care operatorul nu le declara regulat
sub regimul de tranzit pentru ca sa acopere toate
posibilitatile eventuale.
Biroul de garantie stabileste suma de referinta pe

baza informatiilor furnizate de catre solicitant (mai
ales a documentelor contabile si comerciale), privind
marfurile pe care le-a transportat in trecut si cele pe
care intentioneaza sa le introduca sub regim de
tranzit in viitor.
El calculeaza suma de referinta legala si alte taxe la

nivelul cel mai ridicat aplicabil ( de vazut pct. 2.2).In
acord cu solicitantul biroul de garantie poate estima
valoarea sumei de referinta rotunjind sumele pentru
ca sa acopere suma ceruta.
4.1.4.Cuantumul garantiei.
Cuantumul sumei de referinta a garantiei globale este

echivalent cu valoarea maximului existent in
angajamentul garantului din actul de cautiune pe care
solicitantul il prezinta la biroul de garantie pentru
acceptare.
4.1.5.Certificatul de garanţie
Autoritatile competente dau un certificat principalului

obligat. Pentru a evita o utilizare abuziva a
certificatelor si a garantiei nu se elibereaza
exemplare suplimentare decat atunci cand se justifica
si in cantitatile in care principalul obligat are nevoie
(de exemplu atunci cand acesta prezinta in mod
regulat declaratii de tranzit in mai multe birouri
vamale).
135
Orice obligatie sau restrictie suplimentara impusa la
eliberarea unei autorizatii trebuie semnalata la rubrica
8 ,,mentiuni speciale,, a certificatului ( anexa B7 al
apendicelui 3 al Conventiei sau anexa 51b al RVC).
De exemplu, mentiunea urmatoare poate fi facută pe

document :
„validitate limitata”
Aceasta mentiune inseamna ca cererea autorizatiei
nu se refera decat la transportul marfurilor care nu
sunt enumerate in anexa 1 a apendicelui 1 din
Conventia – anexa 44c RVC (marfuri prezentand
riscuri de frauda). Atunci cand aceste marfuri nu
depasesc cantitatea minimala corespunzatoare pot fi
acoperite de o garantie cu validitate limitata.
N.B. Un certificat de dispensa de garantie TC 33 nu

este valabil pentru marfurile prezentand riscul de
frauda sporita. Acest certificat nu poarta niciodata
mentiunea „validitate limitata”.
„Valabil numai la biroul de plecare...”(Nume)
4.1.6. Obligatiile principalului obligat
Art. 56(1)(4) Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele

apendicele I din angajate nu depasesc suma de referinta stabilita. El
Convenţie ia toate masurile necesare ca sa respecte aceasta
obligatie si sa supravegheze ca suma de referinta
Art. 379(1)(4)
nu este depasita.
RVC
Art. 53(2)
Autoritatile competente precizeaza modalitatile de
apendicele I din control in autorizatie.
Convenţie Ele pot examina propunerile formulate de principalul
obligat. Metoda de control trebuie sa permita
principalului obligat sa determine daca suma
Art. 376(2) RVC angajata pentru operatiunea de tranzit care va urma
nu depaseste suma de referinta.
Din acest punct de vedere autoritatile competente

pot cere in particular ca principalul obligat sa-si
pastreze un exemplar din fiecare declaratie de tranzit
pe care a prezentat-o si de asemenea a sumei de
136
drept plus altor taxe calculate si estimate.
In particular, el poate calcula suma de referinta
deducand din aceasta, suma angajata pentru fiecare
operatiune de tranzit in momentul plasarii marfurilor
sub regim de tranzit.
Apoi recrediteaza suma de referinta cand este
informat despre incheierea operatiunii de tranzit.
Principalul obligat poate prevedea ca operatiunea de
tranzit s-a incheiat la data la care marfurile trebuie
prezentate la biroul de destinatie.
Trebuie modificate conturile ulterior, daca este
informat ca procedura nu a fost incheiata si
descarcata definitiv sau daca s-a incheiat dupa
expirarea termenului fixat de biroul de plecare.
Atunci cand principalul obligat constata ca suma de

referinta poate fi depasita trebuie sa ia masurile care
se impun in raport cu autoritatea si daca este
necesar, sa faca previziuni in scopul prevenirii
urmatoarelor posibile operatiuni de tranzit.
Art. 56(4), al El informeaza biroul de garantie de situatie si ii

doilea furnizeaza explicatii. Daca depasirea rezulta din
alineat al circumstante speciale, biroul nu ia nici o alta masura.
apendicel Daca depasirea rezulta dintr-o schimbare generala
ui I din
a situatiei, de exemplu o marire a volumului
Convenţi
e
operatiunilor sau o schimbare a marfurilor de
transportat, biroul de garantie procedeaza la
ajustarea sumei de referinta care necesita un nou
act de cautiune si pentru autoritatea competenta
eliberarea unei noi autorizatii si a unui nou certificat
de garantie.
Art. 379(4) al
doilea alineat Daca cuantumul de referinta nu a fost ajustat inaintea
RVC urmatoarelor operatiuni de tranzit si daca din acest
motiv acesta este depasit, principalul obligat
ataseaza la declaratia de tranzit in cauza o garantie
ce acopera integral aceasta taxa vamala susceptibila
sa apara pentru ca sa se permita plasarea marfurilor
sub regim de tranzit.
137
Art. 54 şi 56 (4) Daca principalul obligat nu informeaza biroul de
apendic garantie despre depasirea cuantumului de referinta
ele I al autorizatia poate fi anulata.
Conven
ţiei
Art.9 (2) CVC
Art. 377 şi art.

379(4 ) RVC
Reexaminarea anula
Art. 56(3) De altfel biroul de garantie face o reexaminare anula

apendicel a sumei de referinta. Aceasta reexaminare permite
e I din mai ales sa se determine daca este necesara o
Convenţi ajustare a sumei de referinta. Biroul tine cont de toate
e informatiile utile primite si de informatiile furnizate de
principalul obligat conform exigentelor mentionate in
Art. 377 şi art.
379 (4) RVC autorizatie.
Revocarea si anularea autorizatiei
Art. 61, In cazul anularii sau rezilierii autorizatiei certificatele

apendicel prealabile emise nu pot fi folosite pentru a plasa
e I al marfurile sub regim de tranzit si trebuie retrimise fara
Convenţi intirziere de principalul obligat la biroul de tranzit.Tara
ei
de origine a biroului de garantie indica Comisiei
Art. 384 RVC
mijloacele prin care certificatele care raman valabile
si care nu au fost inca retrimise pot fi identificate.
Comisia informeaza celelalte tari despre aceasta.
Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 2.3

de la Partea V.
138
4.2 Reducerea sumei garantiei si dispensa de garantie
4.2.1. Introducere
Cuantumul maxim al garantiei care, de regula,
corespunde sumei de referinta poate fi redus atunci
cand principalul obligat satisface anumite criterii de
fiabilitate. El poate fi redus la 50% sau 30% din suma
de referinta. Dispensa de garantie poate fi acordata
in cazul marfurilor care nu figureaza in anexa 1 a
apendicelui 1 al Coventiei, anexa 44c RVC.
4.2.2. Criterii de reducere
Art. 57 şi 58 Criteriile aplicabile depind de prezenta sau nu a

apendicel marfurilor in lista de la anexa I, apendicele I
e I al Conventie/Anexa 44c RVC.
Convenţi
ei
Criteriile la fel ca si aplicarea lor sunt indicate in
Art. 380 şi 381
tabelele urmatoare:
RVC
Marfurile care nu figureaza in anexa I a apendicelui I al Conventiei /anexa 44c

RVC (marfuri nesensibile)
Suma
100% 50% 30% Dispensa
garantata/criterii
Situatie financiara
+ + +
sanatoasa
Experienta + + +
suficienta (in ani) (1)* (2)* (3)*
Nivel ridicat de
_ + +
cooperare
Nici o conditie
Gestionarea
suplimentara _ _ +
transportului
Resurse
financiare
suficiente pentru _ _ +
satisfacerea
angajamentelor
139
*Aceste durate sunt scurtate la un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice
pentru introducerea declaratiei de tranzit.
Marfurile care figureaza in anexa I, Apendicela I al Conventiei/anexa 44c a RVC

(marfuri care prezinta un risc ridicat de frauda)
Suma
100% 50% 30% Dispensa
garantata/criterii
Situatie
financiara + + +
sanatoasa
Experienta + + +
suficienta (ani) (1)* (2)* (3)*
Nivel ridicat de
+ + + Nu se
cooperare
sau autorizează
Calitatea
+ + + dispensa
transportului
Resurse
financiare
suficiente pentru - - +
satisfacerea
angajamentelor
*Aceste durate sunt scurtate cu un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice
pentru introducerea declaratiei de tranzit.
140
Pe linga explicatiile privitoare la criteriile furnizate la
anexa 3 a apendicelui I la Conventie si Anexa 46 din
RVC, indicatiile urmatoarele pot fi luate in
considerare:
- situatia financiara a principalului obligat este

considerata sanatoasa atunci cand autoritatile
competente stiu ca respecta termenul dorit in materie
de vama si de impunere, si atunci cand nu au
cunostinta de un faliment iminent, si nici de probleme
financiare.
- in scopul determinarii daca principalul obligat

dispune de o experienta suficienta a procedurilor de
tranzit, se poate tine cont de numarul de operatiuni
care nu au fost corect facute per raport per ansamblu
al operatiunilor efectuate, a metodei utilizate pentru
controlul sumei de referinta al numarului de
neregularitati comise care au dus o situatie de datorie
(vamala)
- pentru a determina daca nivelul de cooperare cu

autoritatile competente este ridicat se poate sa nu
se tina cont de exigentele sau de obligatiile legale ce
decurg dintr-o autorizatie.
- cu scopul de a determina daca principalul obligat

stapaneste operatiunile de transport trebuie examinat
daca el insusi sau transportatorul sau, aplica normele
de securitate ridicate.
- o certificare ISO potrivita sau utilizarea sistemelor

de control pot atesta aceasta cunostinta.
- pentru a determina daca principalul obligat dispune

de resurse financiare suficiente el poate dovedi ca
poseda active sau o obligatie contractuala de acord
de credit permanent de acoperire a sumei de
referinta, neacoperita de suma de garantie.In acest
caz, documentele potrivite recente (bilant, o situatie
anuala a conturilor sau declaratia unui verificator de
conturi) trebuie sa fie prezentate.
141
4.2.3. Cerere referitoare atat la marfurile care prezinta riscuri de
frauda crescuta cat si la alte marfuri
Cind cererea privitoare la marfurile existente in anexa

1 a apendicelui I al Conventiei (anexa 44c RVC), intr-
o cantitate ce excede minimului corespunzator
(indicate in coloana a 3-a a tabloului) si a marfurilor
care nu figureaza in aceasta anexa, principalul
obligat decide daca cererea asupra tuturor marfurilor
sau a diferitelor tipuri de marfuri trebuie sa fie tratata
separat.
Alegerea unui tratament separat aduce cu sine

calcule de sume de referinta separate, o aplicare
separata a criteriilor. De asemenea documente de
garantie si certificate distincte. Totodata autoritatile
competente pot accepta un angajament unic din
partea garantului, astfel ca elementele pertinente ale
acestuia sa fie modificate cu scopul de acoperire fara
ambiguitati a unei eventuale datorii (vamale).
Daca principalul obligat opteaza pentru o apreciere

globala a cererii sale, se va calcula o suma de
referinta globala si se va emite un certificat global.
Pentru asigurarea deplina a protectiei intereselor
financiare a partilor contractante, articolul 58 al
apendicelui 1 al Conventiei (art.381 RVC) se aplica
stiindu-se ca principalul obligat trebuie sa corespunda
criteriilor cerute in cazul marfurilor figurind in anexa 1
al apendicelui 1 al Conventiei (anexa 44c RVC).
5. Scutirea de la garantie prevazuta de reglementari
5.1. Transportul pe cale aeriana.
Art.7(1)(a) Scrisoarea de garantie acordata transportatorului de

Apendice marfuri pe calea aeriana nu se aplica cheltuielilor
le I al aeriene de transport in cadrul procedurii simplificate
Conventiei vizate in Partea a V-a pct.3.8.4.2.
Art. 95(1)(a)
CVC
142
5.2. Transportul pe Rin şi apele sale
Art.7(1)(b) Lista ce figureaza in anexa 8.2. defineste caile

Apendice Rinului pe baza informatiilor furnizate de
le I al administratiile vamale ale tarilor interesate,
Conventiei
Art. 95(1)(b)
CVC
5.3 Transportul pe calea ferata sau in containere
Art. 7(1)(d) şi 48 Scutirea de garantie acordata marfurilor transportate

(1)(g)(i) App.I pe calea ferata sau in marile containere nu se aplica
Conventie decat in cazul utilizarii unei proceduri simplificate.
Art.95 (1) CVC
Art. 342(3) şi art.

372(1) g) i)
RVC
5.4. Institutii publice si organizatii internationale
Art. 189(4) CVC In tranzitul comunitar o scutire de garantie se acorda

fara autorizatia administratiilor publice atata timp cat
sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii.
Aceasta dispozitie se aplica de asemenea

organizatiilor internationale instituite intre tari sau
guverne, unde cel putin un stat este stat membru.
In ambele cazuri scutire de garantie nu se acorda

decat atunci cand activitatile economice ale acestor
administratii sau organizatii nu concureaza cu cele
private stabilite in Comunitate
143
6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)
144
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale
8. Anexe
- 8.1. Lista de garanţi autorizaţi să elibereze titluri de garanţie izolată

TC 32
- 8.2. Lista căilor navigabile interioare
145
Anexa 8.141
LISTA SOCIETĂŢILOR GARANTE
AUTORIZATE SĂ EMITĂ TITLURI DE GARANŢIE IZOLATĂ
Lista se bazează pe informaţiile primite de la Statele Membre şi ţările AELS.

ŢARA GARANTUL DATA REMARCI
BELGIA -
BULGARIA -
DANEMARCA Danske Speditører 14.12.2006 Vezi punctul 1).
BØRSEN
DK – 1217 København K
GERMANIA -
GRECIA Ομοσπονδία Φορτηγών 22.12.2006 Vezi punctul 1).
Αυτοκινητιστών Ελλάδος
Διεθνών Μεταφορών
Πατησίων 351
111 41 Αθήνα.
ΕΛΛΑΔΑ
Greek Federation of
International Road
Transport Carriers
(O.F.A.E)
Patision 351
111 41 Athens
GREECE
SPANIA ASTIC – 20.12.2006 Valabilitate extinsă
Asociación del Transporte declarată pentru
Internacional titlurile emise
por Carretera înainte de 1.1.2007.
C/ López de Hoyos, 322 – 2ª
planta
28043 Madrid
FRANTA -
ITALIA -
OLANDA -
AUSTRIA -
PORTUGALIA -
FINLANDA -
SUEDIA -
41
Versiune actualizata la data de 06 februarie 2008
146
MAREA Road Haulage Association 7.12.2006 Vezi punctul 1).
BRITANIE 35 Monument Hill
Weybridge
Surrey
KT13 8RN
REPUBLICA PST Ostrava, a.s. 21.12.2006 Vezi punctul 1).
CEHĂ Nádražní 112/969
CZ-702 00 Ostrava-Moravská
Ostrava
MERKUR KEY, a.s. 21.12.2006 Vezi punctul 1).
Nad Vývozem 4868
CZ-760 05 Zlín
UNGARIA ROYAL SPED 19.12.2006 Vezi punctul 1).
Szállítmányozói Rt.
H-1151 Budapest
Bogáncs u. 1-3
EUROSPED 19.12.2006 Vezi punctul 1).

Nemzetközi Fuvarozó és
Szállítmányozó
Részvénytársaság
H-1138 Budapest
Szekszárdi u. 14
IBUSZ 19.12.2006 Vezi punctul 1).
Utazási Irodák
Idegenforgalmi és
Kereskedelmi Kft.
H-1053 Budapest
Ferenciek tere 10
ISLANDA -
NORVEGIA Logistikk- og 19.12.2006 Valabilitate extinsă
Transportindustriens declarată pentru
Servicekontor AS titlurile emise
Postboks 5489 Majorstuen înainte de 1.1.2007.
N-0305 OSLO NOTĂ:
Valabilitate până la
data de 31.01.2008
pentru titlurile
emise înainte de
31.12.2007.
POLONIA Bre Bank S.A. 20.12.2006 Vezi punctul 1).
ul. Senatorska 18
00-950 Warszawa
Poland
147
Bank Polska Kasa 20.12.2006 Vezi punctul 1).
Opieki S.A.
ul. Grzybowska 53/57
00-950 Warszawa
Poland
Towarzystwo 20.12.2006 Vezi punctul 1).
Ubezpieczeń InterRisk NOTĂ:
S.A. Garantul menţine
ul. Noakowskiego 22 valabilitatea
00-668 Warszawa titlurilor emise
Poland înainte de
06.02.2008
REP.SLOVACIA -
ROMANIA -
ELVEŢIA -
CYPRU -
ESTONIA -
LETONIA -
LITHUANIA Lithuanian National 6.12.2006 Valabilitate extinsă
Road Carriers’ declarată pentru
Association LINAVA titlurile emise
J. Basanavičiaus g. 45, înainte de 1.1.2007.
LT-03506 Vilnius
Lithuania
MALTA -
SLOVENIA -
1) NU EXISTĂ NICI O EXTINDERE PENTRU TITLURILE EMISE ÎNAINTE DE 01.01.2007 CARE SE REFERĂ LA
OPERAŢIUNI DE TRANZIT CARE SE ÎNCHEIE DUPĂ DATA ADERĂRII.
148
Anexa 8.2
Lista căilor navigabile interioare
Belgia a) canalul Terneuzen
b) Escaut până la Anvers
c) canalele care asigură legătura între

Smeermaas sau Petit-Lanaye şi Liege
d) noul canal între Escaut şi Rhiau mergând din

portul Anvers spre Krammer spre Ţările de Jos
şi trecând prin Escaut-ul oriental, Eendracht,
Slaakdam şi Prins Hendrikpolder
e) Albertcanal
f) canalul Willebroek
Germania Toate apele legate de Rin
Franţa a) Marele canal Alsacia
b) Moselle între Apach şi Neuves-Maisons
c) les Briefs de Marckolsheim, Rhiau, Gerstheim,
Strasbourg şi Gambsheim, care sunt situate pe
râul francez Rin, între Kembs şi Vogelgrun
Luxemburg Partea din Moselle canalizată, cuprinsă între
ecluză şi nacelele din Apach-Schengen şi
Wasserbillig
Ţările de Jos 1) Căile renane propriu-zise
a) relaţia Lobith-Amsterdam;
Rin , Waal, canal Amsterdam –Rin
b) relaţia Lobith-teritoriul portului
Rotterdam:
- Rin , Waal, Merwede, Noord,
Nieuwe Maas, Nieuwe Waterweg
- Rin , Lek, Nieuwe Maas,
Nieuwe Waterweg
c) relaţia Lobith-Dordrecht-Hansweert-
Anvers:
Rin , Waal, Merwede , Dordtse
Kil sau Nieuwe Merwede, Hollands
149
Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe,
Mastgat, Keeten, Oosterschelde
(Escaut oriental), canal care
traversează Zuid-Beveland,
Westerschelde (Escaut –ul
occidental), Escaut
d) relaţia Lobith-Dordtse -Hansweert-
Gand:
Rin , Waal, Merwede, Dordrtse Kil
sau Nieuwe Merwede, Hollands
Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe,
Mastgat, Keeten, Oosterschelde
(Escaut oriental), canal care
traversează Zuid-Beveland,
Westerschelde (Escaut –ul
occidental), canalul Terneuzen
e) relaţia Lobith-De Kempen, Smeermaas
sau St. Pieter:
toate căile uzuale între aceste
locuri şi unde pot traversa căile
următoare:
Rin , Waal, JulianaKanaal, Dieze,
Zuid-Willemsvaart, Canal Wessem-
Nederweert
2) Sunt considerate a fi folosite căi renane:

- vapoarele care vin pe Rin şi au destinaţia
Anvers sau Gand, sau
- vapoarele venind din Anvers sau Gand,
trebuind să părăsească, mai întâi, Regatul pe Rin
şi până în momentul în care ele trec pe teritoriul
portului Rotterdam pentru a transborda mărfuri în
tranzit, se găsesc sub jurisdicţia manifestului
renan sau pentru a completa schimbul prin
mărfuri care trebuie să părăsească Regatul pe
căile renane, conduse spre Anvers sau Gand sau
pe Rin.
3) În practică, calea navală care există de la 1975

şi care, trece în acelaşi timp, dinspre Anvers prin
ecluzele din Kreekrak, este considerată, în egală
măsură, cale renană.
Elveţia Rinul până la Basel

Republica Slovacă* Dunărea
150
Republica cehă* toate căile navale situate pe teritoriul ceh
Ungaria * Dunărea
*Dispensă valabilă până la aderarea la Comunitate.
PARTEA IV - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT
Partea IV se referă la procedura normală de tranzit,

care se bazează pe utilizarea documentului
administrativ unic (DAU) ca declaraţie de tranzit.
Aceasta se împarte în 6 capitole.
Capitolul 1 tratează procedura normală de declarare

în tranzit.
Capitolul 2 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite

la biroul de plecare.
Capitolul 3 tratează incidentele care pot surveni în

timpul transportului.
Capitolul 4 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite

la biroul de destinaţie.
Capitolul 5 tratează incheierea si descarcarea

procedurii.
Capitolul 6 tratează despre regulile specifice care se

aplică în Andorra, San Marino şi în teritoriile unde
directiva TVA nu se aplică.
Notă:
Articolul 3,
punctele b) şi c) Este important de remarcat că expresia
apendicele I al "declaraţie de tranzit" are două sensuri. Pe de o
convenţiei parte, prin "declaraţie de tranzit" se înţelege
declaraţia prin care o persoană
Articolul 4 din arată, într-o formă corespunzătoare, că
CVC doreşte să plaseze mărfuri în regim de
tranzit şi, pe de altă parte, se înţelege
documentul utilizat ca declaraţie de tranzit,
adică "exemplarele DAU" cerute. In capitolele
care urmează, expresia este utilizată în
151
prima sa accepţiune, formularul cerut fiind
DAU.
Capitolul 1 - Declaraţia normală de tranzit
1. Introducere
Acest capitol descrie procedura normală de tranzit,

Introducere care se bazează pe utilizarea DAU ca declaraţie de
tranzit.
Punctul 2 descrie principiile generale şi legislatia care

se aplică declaraţiei de tranzit.
Punctul 3 descrie procedura normală de declaraţie de

tranzit, de la încărcarea mărfurilor până la întocmirea
şi semnarea declaraţiei.
Punctul 4 tratează despre situaţiile speciale privind

procedura de declaraţie de tranzit.
Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale.

specifice.
Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor

vamale.
Punctul 8 conţine anexele la capitolul 1.
152
2. Principii generale şi legislatie
Declaraţia de tranzit este declaraţia în vamă care

plasează sau permite plasarea mărfurilor în regim de
tranzit.
Baza legala Bazele juridice pe care se întemeiază procedura de

declaraţie de tranzit utilizând DAU sunt:
- articolul 12 al convenţiei DAU,
- articolul 5 din anexa II a convenţiei DAU;
- articolele 3, 16, 17, 19, 20 şi 21 din apendicele I al
convenţiei,
- apendicele III al convenţiei:
Titlul I, articolele 2, 3, 4 şi 5,
Anexa A7, titlurile I, II şi III,
Anexele A9, A10 şi A11,
- articolele 4, 198 la 217, dacă este cazul şi 219 din

CVC,
- articolele 208, paragraful 2 şi 209, paragraful 1, din
RVC,
- articolele 349 la 354 din RVC,
- anexa 37, titlul I, punctul A şi titlul III din RVC şi
- anexele 38, 44 bis şi 45 din RVC.
3. Procedura de declarare
Prezentul punct furnizează informaţii despre:

- încărcarea mărfurilor (punctul 3.1.),
- declaraţia de tranzit (punctul 3.2.),
- formularul de declaraţie de tranzit şi completarea
acestuia (punctul 3.2.1),
- exemplarele BIS din DAU (punctul 3.2.2.),
- listele de încărcătură, formular, completarea şi
utilizarea acestora (punctul 3.2.3.),
- trimiterile mixte (punctul 3.2.4.),
153
- semnarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.2.5.).
3.1 Incărcarea
Incărcare In sensul regimului de tranzit, se înţelege prin

încărcare punerea mărfurilor pe un mijloc de transport
unic cu scopul de a le expedia de la un birou de
Mijloc de plecare la un birou de destinaţie sub acoperirea unei
transport declaraţii de tranzit42.
unic
Articolul 16 Se consideră a constitui un mijloc de transport unic

Apendicele cu condiţia să transporte marfuri care trebuie să fie
I al Convenţiei
transportate împreună:
Articolul 349
din RVC • un vehicol rutier însoţit de remorca (remorcile)
• sau semiremorca (semiremorciele) sale;
• o garnitură de vehicole sau de vagoane de cale
ferată
• navele constituind un ansamblu unic;
• containerele încărcate pe un mijloc de transport
unic
Nu pot face obiectul aceleiaşi declaraţii de tranzit

decât mărfurile încărcate pe un mijloc de transport
unic şi destinate să fie transportate de la acelaşi birou
de plecare la acelaşi birou de destinaţie.
Dacă o trimitere este repartizată între două mijloace

de transport, este necesară o declaraţie de tranzit
separată pentru fiecare mijloc de transport, chiar
dacă toate mărfurile sunt transportate între aceleaşi
birouri de plecare şi de destinaţie.
In schimb, un mijloc de transport unic poate fi utilizat

pentru încărcarea de mărfuri la mai multe birouri de
plecare precum şi pentru descărcarea la mai multe
birouri de destinaţie.
Dacă mărfurile sunt încărcate pe un mijloc de

transport unic la mai multe birouri de plecare, trebuie
prezentată o declaraţie de tranzit la fiecare birou de
plecare pentru a acoperi mărfurile încărcate la acest
42
În cazul unor colete individuale care sunt plasate în procedură de tranzit, nu există o legătură directă între
colete şi mijlocul de transport. În acest caz, orice măsuri de identificare sunt aplicate pe colete.
154
punct.
Mai multe Fără a prejudicia dispoziţiile prevăzute la Art.7(3) al

documente de Convenţiei, pot fi emise mai multe declaraţii de tranzit
tranzit43 de către acelaşi principal obligat, pentru mărfurile
transportate într-un mijloc de transport unic către
aceeaşi destinaţie. Trebuie furnizată o garanţie
corespunzătoare pentru fiecare astfel de declaraţie.
Aceleaşi reguli sunt aplicabile în cazul eliberării de
copii după declaraţiile de tranzit.
3.2 Declaraţia de tranzit
3.2.1 Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit44
DAU/SAD DAU se compune din file numerotate după cum

urmează:
- un set de 8 file numerotate consecutiv
(exemplarele de la 1 - 8) sau
- un set de 4 file numerotate consecutiv
(exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5).
Dacă este necesar DAU poate fi însoţit de file

suplimentare (exemplarele DAU BIS). Acestea sunt
numerotate în acelaşi fel ca şi seturile normale:
- un set de 8 file compus din exemplare de la 1 BIS
la 8 BIS
- un set de 4 file compus din exemplarele 1/6 BIS,
2/7 Bis, 3/8 BIS şi 4/5 BIS.
Pentru informaţii mai cuprinzătoare asupra acestor

exemplare BIS şi asupra listelor de încărcatura, a se
vedea punctele 3.2.2, respectiv 3.2.3.
Exemplarele Pentru declaraţia de tranzit, trebuie utilizate trei file de

declaraţiei de DAU, şi anume exemplarele nr.1, 4 şi 5.
tranzit
- exemplarul nr.1 este păstrat de biroul de plecare
la care este înregistrată declaraţia;
- exemplarul nr.4 însoţeşte mărfurile până la biroul
de destinaţie, care-l păstrează;
- exemplarul nr.5 însoţeşte mărfurile până la biroul
de destinaţie, care-l trimite înapoi în ţara de
43
Introdusă prin modificarea nr.5 din 25.11.2005
44
Modificarea nr.5
155
plecare, după încheierea procedurii de tranzit.
Setul DAU cu 4 Atunci când declaraţia de tranzit se întocmeşte pe

exemplare formulare provenind dintr-o serie de 4 file, sunt
necesare două seturi: exemplarele nr.1 şi 4 sunt luate
din primul set iar exemplarul nr.5 din al doilea. In
fiecare set, exemplarele nefolosite trebuie să fie
însemnate prin bararea numărului lor pe margine; de
exemplu, Dacă pe exemplarul 1/6 cifra 6 este barată,
trebuie să se înţeleagă că fila este utilizată ca
exemplar nr.1.
Cerinţe tehnice Formularele DAU utilizate ca declaraţie de tranzit

trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice,
Articolul 3, Titlul
1, Apendicele III în afară de cazul în care declaraţia este făcută pe
al Convenţiei cale informatică (calculator).
Articolul 215 din

RVC DAU utilizat ca declaraţie de tranzit este tipărit pe
Hârtia
hârtie:
- autocopiantă
- care să cântărească cel puţin 40 g/m2;
- suficient de opacă pentru ca indicaţiile care
figurează pe o faţă să nu afecteze lizibilitatea
indicaţiilor de pe cealaltă faţă;
- suficient de rezistentă pentru ca, atunci când este
folosită în mod normal, să nu se rupă sau să se
şifoneze;
- de culoare albă, tipărită în verde.
Rubricile care trebuie obligatoriu completate pentru

tranzit au un fond verde.
Formatul formularelor este de 210 milimetri / 297 mm,

fiind admisă o toleranţă maximă la lungime de 5 mm
în minus şi de 8 mm în plus.
Codul culorilor DAU utilizează următorul cod de culori:

* seturile DAU şi DAU BIS cu 8 file:
- exemplarele nr.1, 2, 3 şi 5 au pe marginea
dreaptă o bordură continuă de culoare roşie, verde,
galbenă, respectiv albastră;
- exemplarele nr.4, 6, 7 şi 8 au pe marginea
156
dreaptă o bordură discontinuă de culoare albastră,
roşie, verde repectiv galbenă;
* seturile DAU şi DAU BIS cu 4 file:

- exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5 au pe marginea
dreaptă o bordură continuă şi la dreapta acesteia, o
bordură discontinuă de culoare roşie, verde, galbenă,
respectiv albastră.
Adresa de retur inscrisa pe exemplarul nr.5 poate fi

tiparita in culoarea rosie.
Lăţimea bordurilor continue este de aproximativ 3

mm. Bordura discontinuă este constituită dintr-o
succesiune de pătrate cu latura de 3 mm, aflate la
distanţă de 3 mm unul de altul.
Declaraţia Regula generală cere ca declaraţiile de tranzit să fie

informatizată întocmite în scris pe un DAU completat de mână, cu
Anexa A7, titlul I,
ajutorul unei maşini de scris sau tipărit printr-un
punctul A,
Apendicele III al sistem informatizat de prelucrare a declaraţiilor.
Convenţiei Totuşi, autorizarea de a tipări DAU prin sisteme
informatizate publice sau private, dacă este necesar
Articolul 205 din pe hârtie, poate fi supusă unor condiţii.
RVC, Anexa
37, titlul I,
punctul A, din
RVC Atunci cand declaratiile sunt tiparite pe hartie
intreaga, pot fi tiparite printr-un program pe computer
Articolul 4(3) utilizand orice culoare.
Conventia DAU Totusi, documentele tiparite la imprimanta trebuie sa
fie in conformitate cu regulile stabilite. Utilizarea
hartiei non autocopiante poate fi autorizata atunci
cand acestea sunt completate printr-un procedeu
infomatic (de ex. la imprimanta laser)
Atunci când formularul este completat cu ajutorul unei

maşini de scris, printr-un procedeu mecanografic sau
asemănător, el trebuie introdus în maşină astfel încât
prima literă a datei ce urmează să se înscrie în
căsuţa nr.2 să fie plasată în căsuţa care figurează în
colţul superior stâng.
Formularul mai poate fi completat şi de mână, scris
citeţ cu cerneală şi cu litere mari de tipar.
157
Completarea Pentru întocmirea unei declaraţii de tranzit, trebuie
unei declaraţii de completate toate rubricile obligatorii ale setului de
tranzit
exemplare DAU; completarea celorlalte este
facultativă. Instrucţiunile privind întocmirea DAU
figurează în anexa 8.1.
Doar primul formular DAU trebuie completat. Dat fiind
că acesta trebuie să fie autocopiant, datele vor
apărea şi pe celelalte exemplare.
Anexele 8.2. şi 8.3 furnizează cele mai cuprinzătoare

informaţii despre procedeul autocopiant.
Limba Declaraţiile de tranzit trebuie întocmite într-una din

limbile oficiale ale părţilor contractante, acceptată de
autorităţile competente din ţara de plecare.
VAMA
Atunci cand indicatiile dintr-o declaratie de tranzit completata in limba Greaca

trebuie reproduse pe o alta declaratie de tranzit, autoritatile responsabile
pentru reproducerea lor fie:
- ataseaza a copie certificata a declaratiei in Greaca la declaratia pe care
trebuie facute mentiunile, cu referire la fotocopia acestei ultime declaratii,
fie
- introduc o traducere in limba proprie a mentiunilor de pe declaratie pe care
trebuie sa le inscrie.
Pentru a se evita întârzierile la biroul de plecare/

destinaţie (sau la biroul de trecere) este important ca
operatorii să completeze corect DAU.
Biroul de plecare este obligat să se asigure că DAU

este completat corect şi citeţ şi că ştampila biroului de
plecare este aplicată în mod clar pe declaraţie.
Rubricile pentru Lista maximală a rubricilor care trebuie completate
tranzit pentru regimul de tranzit este următoarea: rubricile
nr.1 (a treia sub-diviziune), 2, 3, 4, 5, 6, 8, 15, 17, 18,
Lista maximală
19, 21, 25, 26, 27, 31, 32, 33 (prima sub- diviziune),
158
35, 38, 40, 44, 50, 51, 52, 53, 55 şi 56 (adică, în afară
de rubrica 26 - rubricile cu fond verde).
Pentru informaţii mai ample, a se vedea anexa 8.1.
VAMA
Rubricile DAU indicate prin majusculele B,C,D(/J),E(/J),F,G şi I trebuie să fie

completate de autorităţile vamale (sau de expeditor agreat in cazul rubricii
D(/J)). Totuşi, partea stângă a rubricii I poate fi utilizată şi de destinatarul
agreat.
Erori în Ştersăturile şi scrisul deasupra nu sunt permise.

completarea Toate corecturile trebuie să se facă bifând indicaţiile
DAU
eronate şi adăugând, dacă este necesar,indicaţiile
Articolul 25 al dorite.
apendicelui I al Acestea trebuie să fie parafate de cel care le-a scris
convenţiei şi vizate de autorităţile vamale. In unele cazuri,
Articolul 65 din acestea pot să ceară depunerea unei noi declaraţii.
CVC
Totuşi, nu se permite nici o corectare atunci când
autorităţile competente, după ce au primit declaraţia
de tranzit, şi-au semnalat intenţia de a examina
mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu erau
corecte sau au acordat deja liberul de vamă al
mărfurilor.
3.2.2 Exemplarele DAU BIS45
Articolul 17 al Documentul administrativ unic poate fi însoţit, dacă e

apendicelui I al necesar, de unul sau de mai multe file
convenţiei
complementare numite DAU BIS
Articolul 208 din
RVC
Utilizarea Exemplarele DAU BIS pot fi folosite în următoarele

exemplarelor cazuri:
DAU BIS 1. Dacă declaraţia de tranzit conţine mai mult de
un articol sau
2. Dacă un transport conţine mărfuri T1, T2 şi
T2F. Exemplarele DAU BIS sunt folosite în acest
caz (ca liste de încărcătura) pentru a furniza
informaţii amanunţite despre statutul vamal al
45
159
diferitelor mărfuri (T1, T2 sau T2F). Documentul
administrativ unic furnizează, în plus, un rezumat
al exemplarelor DAU BIS utilizate pentru mărfurile
de fiecare statut.
Completarea Exemplarele DAU BIS fac parte din declaraţia de
exemplarelor tranzit şi trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe tehnice.
DAU BIS
Ele trebuie completate conform instrucţiunilor de
Titlul III, anexa
completare a documentului administrativ unic, dar:
A7, Apendicele
III al Convenţiei. • în cazul transporturilor mixte (la care sigla „T”
este aplicată în caseta nr.1, subdiviziunea 3, a
Anexa 37 din DAU), se aplică sigla „T1bis”, „T2bis” sau
RVC „T2Fbis”, după caz, in caseta nr.1,
subdiviziunea 3 „Declaraţie”, a DAU BIS
• utilizarea casetelor nr. 2 „Expeditor/Exportator”
şi nr. 8 „Destinatar” (caseta 2/8 în seturile de 4
pagini) din exemplarele DAU BIS este
facultativă pentru părţile contractante şi nu
trebuie să conţină decât numele şi, eventual,
numărul de identificare al persoanei
respective.
Formularele complementare care au siglele „T1bis” şi

„T2bis” nu trebuie să fie semnate.
În afara unui transport mixt, toate casetele nr. 31

„Denumirea mărfurilor” care nu sunt utilizate trebuie
barate astfel încât sa împiedice utilizarea lor
ulterioară.
Notă: Utilizarea combinată a exemplarelor DAU BIS

şi a listelor încărcăturii nu este posibilă.
3.2.3 Lista de încărcătură, formular şi completare
Liste de Pot fi utilizate liste de încărcătură ca parte descriptivă

încărcătură ca a DAU.
parte descriptivă Acestea trebuie să fie conforme cu formularul
a DAU prezentat în anexa A10 a apendicelui III din convenţie
şi în anexa 45 a RVC, în afară de cazul în care este
autorizată utilizarea unei liste de încărcătură speciale.
Pentru informaţii mai ample despre lista de
160
încărcătură specială, a se vedea Partea V.
Utilizarea listelor de încărcătură nu afectează

obligaţiile legate de procedura de expediere/de
export sau de orice procedură în vigoare în ţara de
destinaţie avută în vedere, sau referitoare la
formularele utilizate pentru aceste formalităţi.
Poate fi folosită ca listă de încărcătură numai faţa

fomularului.
Cerinţe Hârtia folosită pentru listele de încărcătură trebuie să
tehnice fie hârtie adezivă pentru înscrisuri cântărind cel puţin
40 gr/mp şi care să fie atât de rezistentă încât
Anexa A11, atunci când este folosită în mod normal să
Apendicele III nu se rupă şi nici să nu se şifoneze.
din convenţie
Anexa 44 bis a Listele de încărcătură trebuie să cuprindă:
RVC * titlul "Listă de încărcătură";
* un cadru de 70 mm/55 mm împărţit într-o parte
superioară de 70 mm/15 mm unde să se aplice sigla
"T" urmată de una din menţiunile necesare şi o parte
inferioară de 70 mm/40 mm unde să se facă celelalte
menţiuni necesare;
* coloane al căror cap de tabel este redactat după
cum urmează:
- Număr de ordine,
- Mărci, numere, numărul şi natura coletelor,
- Descrierea mărfurilor,
- Ţara de expediţie/de export,
- Masa brută (kg)
- Rezervat administraţiei.
Cei interesaţi pot să adapteze după nevoile lor
lăţimea acestor coloane, dar coloana intitulată
"Rezervat administraţiei" trebuie să aibă o lăţime de
cel puţin 30 mm. Pot fi utilizate şi alte spaţii decât
cele arătate mai sus.
Listele de încărcătură trebuie întocmite în acelaşi

număr de exemplare ca şi declaraţia de tranzit la care
se referă.
161
AGENT ECONOMIC
1. Orice articol înscris pe lista de încărcătură trebuie să fie precedat de un

număr de ordine.
2. Fiecare articol trebuie urmat, dacă este necesar, de orice referinţă
cerută de reglementare, în special referinţele la documentele, certificatele
şi autorizările prezentate.
3. Imediat sub ultima înscriere, trebuie trasată o linie orizontală iar spaţiile
nefolosite trebuie barate astfel încât să fie imposibilă orice adăugire
ulterioară.
4. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru o trimitere
conţinând mai multe tipuri de mărfuri, trebuie barate următoarele rubrici
ale DAU:
rubrica nr.15 "Ţara de expediţie/de export",
rubrica nr.32 "Număr de articole",
rubrica nr.33 "Codul mărfurilor",
rubrica nr.35 "Masa brută (kg)
rubrica nr.38 "Masa netă (kg)" şi, dacă este necesar,
rubrica nr.40 "Declaraţie sumară, document precedent",
rubrica nr.44 "Menţiuni speciale/ducumente prezentate/certificate şi
autorizaţii".
5. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru trimiterea mai
multor tipuri de mărfuri, rubrica nr.31 "Colete şi descrierea mărfurilor" din
DAU nu trebuie să fie folosită pentru indicarea mărcilor şi numerelor, a
numărului şi a naturii coletelor, nici pentru descrierea mărfurilor. In schimb
trebuie să se indice aici, în caz de nevoie, numărul de serie şi sigla (T1, T2
sau T2F) a listelor de încărcătură anexate.
VAMA
Biroul de plecare înscrie numărul de înregistrare pe lista de încărcătură.

Acest număr este acelaşi cu cel al DAU asociat. Acesta fie că se aplică cu
ajutorul unei ştampile care conţine numele biroului de plecare, fie se scrie
cu mâna. In acest ultim caz, ştampila oficială a acestui birou trebuie să
însoţească numărul. Semnătura funcţionarului vamal este facultativă.
Atunci când mai multe liste de încărcătură însoţesc

acelaşi DAU, fiecare listă trebuie să poarte un număr
de serie atribuit de principalul obligat. Numărul total
de liste de încărcătură care însoţesc DAU figurează
în rubrica nr.4 "List.încărc." de pe acesta din urmă.
162
Notă: nu este posibil să se combine utilizarea de
liste de încărcătură şi de exemplare DAU BIS.
3.2.4 Trimiteri mixte46
Trimiteri mixte
În cazul transporturilor care conţin, în acelaşi timp,
Articolele 19 şi mărfuri care circulă sub regimul de tranzit T1 şi
20 din mărfuri comunitare care circulă sub regimul de tranzit
apendicele I al T2/T2F, sub acoperirea unei singure declaraţii de
convenţiei tranzit, documentul administrativ unic va fi însoţit de
Articolele 351 şi exemplare DAU BIS (vezi punctul 3.2.2) sau de liste
352 ale RVC de încărcătură (vezi punctul 3.2.3) separate.
Documentul administrativ unic furnizează informaţiile
comune, precum şi un rezumat al exemplarelor DAU
BIS sau al listelor de încărcătură folosite pentru
mărfurile de diferite statute.
Fiecare exemplar DAU BIS sau listă de încărcătură
acoperă mărfuri care au acelaşi statut vamal.
Ca alternativa, se pot întocmi documente

administrative unice separate (de exemplu un DAU
T1 pentru mărfurile necomunitare şi un DAU T2 sau
T2F pentru mărfurile comunitare).
Nota: Este posibil ca mărfurile comunitare care nu

sunt plasate sub regimul vamal de tranzit (şi care
circulă pe teritoriul vamal al Comunităţii) să fie
transportate cu acelaşi mijloc de transport ca şi
mărfurile plasate sub acest regim. În acest caz,
declaraţia de tranzit acoperă numai mărfurile plasate
sub regimul de tranzit (pentru informaţii mai ample
despre transporturile mixte vezi capitolul 2, punctul
3.8.1).
OPERATOR
În cazul unui transport mixt, sigla „T” se aplică în câmpul din dreapta al
casetei nr.1 a documentului administrativ unic. Spaţiul gol de după sigla
„T” trebuie să fie barat, ceea ce indică faptul că sunt anexate exemplare
DAU BIS cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” sau liste ale încărcăturii cu
46
Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005, doc TAXUD/801/2004
163
sigla „T1”, „T2”sau „T2F”, după caz.
Dacă se utilizează exemplare DAU BIS, următoarele casete ale primului

articol al documentului administrativ unic trebuie să fie barate:
Caseta nr.32 „Articolul nr.”,
Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,
Caseta nr.35 „Masa bruta”,
Caseta nr.38 „Masa neta”,
Caseta nr.40 „Declaraţia sumara, document precedent”, şi, dacă
trebuie,
Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate si autorizaţii”
Printre altele, o menţiune referitoare la numerele exemplarelor DAU BIS

cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” se trece în:
Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”
Dacă se utilizează liste de încărcătură, următoarele casete din documentul

administrativ unic trebuie să fie barate:
Caseta nr.15 „Ţara de expeditie/export”,
Caseta nr.32 „Articolul nr.”,
Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,
Caseta nr.35 „Masa brută”,
Caseta nr.38 „Masa netă”,
Caseta nr.40 „Declaraţia sumară, document precedent”, şi, dacă
trebuie,
Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate şi autorizaţii”
Printre altele, o menţiune referitoare la seriile, numerele şi siglele („T1”,

„T2”sau „T2F”) diferitelor liste de încărcătură se trece în:
Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”
Dacă se transportă simultan mărfuri T1 şi mărfuri T2, aceleaşi manifeste

pot fi utilizate, bifându-se pe unele mărfurile T1 şi pe altele mărfurile T2.
Pentru informaţii mai ample asupra ambalajelor în

cazul transporturilor mixte, vezi punctul 4.1 al
prezentului capitol.
3.2.5 Semnarea declaraţiei de tranzit47
164
Articolul 21
Apendicele I al Prin semnarea declaraţiei de tranzit, principalul
convenţiei obligat îşi asumă responsabilitatea pentru exactitatea
informaţiilor prezentate, pentru autenticitatea
Articolul 199,
documentelor anexate şi pentru respectarea tuturor
paragraful 1,
din RVC
obligaţiilor ce decurg din plasarea mărfurilor sub
regimul de tranzit.
OPERATOR
Insuşi principalul obligat sau un mandatar al său, semnează declaraţia de

tranzit în rubrica nr.50 a DAU.
Semnatura principalului obligat trebuie să fie olografă pe exemplarul nr.1,

dar poate fi reprodusă prin autoimprimare pe celelalte exemplare.
Inlocuirea Înlocuirea semnăturii olografe cu o semnătură

semnăturii electronică poate fi autorizată dacă formalităţile sunt
manuscrise
efectuate cu ajutorul unui sistem informatic public sau
Articolul 4 din privat.
apendicele I al Autorităţile competente pot acorda această facilitate
convenţiei operatorilor care îndeplinesc un anumit număr de
Articolele 4 şi condiţii tehnice şi administrative, care vor fi stabilite în
199, paragraf 2, autorizaţie.
din RVC
În acest caz, semnătura olografă se înlocuieşte cu o
semnătură electronică, aceasta din urmă având
aceeaşi valoare juridică.
Dispensa de Expeditorii agreaţi pot fi autorizaţi sa nu semneze
semnătură declaraţia de tranzit, sub rezerva prezentării unui
angajament scris prin care aceştia recunosc că
acţionează ca principali obligaţi pentru toate
operaţiunile de tranzit efectuate sub acoperirea
declaraţiilor de tranzit pe care au fost aplicate
ştampilele lor speciale.
Pentru informaţii mai ample asupra acestei proceduri,

considerate ca o simplificare a procedurii normale
de tranzit, a se vedea Partea IV.
47
Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005
165
4. Situaţii particulare (pro memoria)
4.1 Reguli aplicabile mărfurilor ambalate
Următoarele reguli trebuie să se aplice mărfurilor

ambalate:
a) Mărfuri ne-comunitare ambalate care nu au statut

comunitar
O singură declaraţie T1 trebuie completată pentru
mărfuri şi ambalajul aferent.
b) Mărfuri ne-comunitare ambalate care au statut
comunitar
În toate cazurile o singură declaraţie T1 trebuie
completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent.
Articolul 340c(3) c) Mărfuri comunitare la care se face referire în

RVC Articolul 340c(3) Regulamentul de aplicare a Codului
vamal comunitar
mărfuri şi ambalajul aferent.
În orice caz, atunci când astfel de produse în loc să
fie exportate în afara teritoriului vamal sunt puse în
liberă circulaţie, li se aplică tratamentul comunitar
numai în baza eliberării unui document T2L
retrospectiv.
Lăsând la o parte posibilitatea acordării de restituiri la
exportul produselor agricole, în vederea rambursării
drepturilor, un document T2L poate fi obţinut numai în
urma achitării datoriilor CCT aplicabile ambalajelor.
(d) Mărfurile comunitare ambalate care nu au statut

comunitar
1) Exportate din teritoriul vamal
• Exportate către o ţară terţă, alta decât
EFTA
O declaraţie T1 trebuie completată pentru ambalaje
astfel încât, dacă ambalajul este pus în liberă
circulaţie, nu beneficiază în mod greşit de tratament
comunitar. Acest document trebuie să poarte una din
următoarele menţiuni:
CS zboží Společenství
166
DA fælleskabsvarer
DE Gemeinschaftswaren
EE Ühenduse kaup
EL κoιvoτικα εμπoρεúματα
ES mercancías communitarias
FR merchandises communautaires
IT merci comunitarie
LV Kopienas preces
LT Bendrijos prekės
HU közösségi áruk
MT Merkanzija Komunitarja
NL communautaire goederen
PL towary wspólnotowe
PT mercadorias comunitárias
SI skupnostno blago
SK Tovar Spoločenstva
FI yhteisötavaroita
SV gemenskapsvaror
EN Community goods
RO Mărfuri comunitare
• Exportate către o ţară AELS

mărfuri şi ambalajul afferent. Acest document trebuie
să poarte menţiunea “Mărfuri comunitare” aşa cum s-
167
a arătat mai sus şi “T1 ambalaje” aşa cum se arată
mai jos.
2) Destinate altor State membre în sensul Articolului

163 (1) din Codul vamal comunitar

mărfuri şi ambalajul aferent după achitarea datoriei
vamale aplicabile ambalajelor.
Atunci când persoana interesată nu doreşte să achite

datoria vamală aplicabilă ambalajelor, declaraţia T2
trebuie să poarte una din următoarele menţiuni:
CS obal T1
DA T1 emballager
DE T1-Umschließungen
EE T1-pakend
EL Συσκευασια T1
ES envases T1
FR emballages T1
IT imballaggi T1
LV T1 iepakojums
LT T1 pakuotė
HU T1 göngyölegek
MT Ippakkjar T1
NL T1-verpakkingsmiddelen
PL opakowania T1
PT embalagens T1
SI pakiranje T1
168
SK Obal T1
FI T1-pakkaus
SV T1-förpackning
EN T1 packaging
RO ambalaje T1
3) Destinate altor State Membre în afara celor

precizate la punctul (2) menţionat mai sus.
Nu este necesară completarea declaraţiei de tranzit

comunitar după achitarea datoriei vamale aplicabilă
ambalajelor.
În cazul în care persoana interesată nu doreşte

achitarea datoriei vamale, atunci se plasează în
procedură T1.
(e) Transporturi mixte
1) Transporturi care includ într-un singur colet

mărfuri în procedură T1 şi mărfuri în procedură
T2 .
Se întocmesc declaraţii separate în concordanţă cu

statutul conţinuturilor. În rubrica 31, cantităţile
transporturilor separate trebuie indicate în partea
superioară a acestei rubrici, ca de altfel şi descrierea
şi numărul altor documente completate pentru
transporturile mixte în cauză. Declaraţiile trebuie să
poarte una din menţiunile următoare:
CS obal Společenství
DA fælleskabsemballager
DE gemeinschaftliche Umschließungen
EE Ühenduse pakend
EL Koινoτικη συσκευασια
169
ES envases comunitarios
FR emballages communautaires
IT imballaggi comunitari
LV Kopienas iepakojums
LT Bendrijos pakuotė
HU közösségi göngyölegek
MT Ippakkjar Komunitarju
NL communautaire verpakkingsmiddelen
PL opakowania wspólnotowe
PT embalagens comunitárias
SI skupnostno pakiranje
SK Obal Spoločenstva
FI yhteisöpakkaus
SV gemenskapsförpackning
EN Community packaging
RO Ambalaje comunitare
Dacă transportul combinat este in ambalaje T1,

trebuie completată o singură declaraţie pentru mărfuri
şi pachete.
2). Transportul mixt care include un singur pachet de

marfă în procedura T1 şi mărfuri în mişcare în afara
procedurii de tranzit.
Va fi folosită o singură declaraţie. În rubrica 31,
cantităţile şi felul mărfurilor în transporturi împărţite
(split consignments) în procedura T1 trebuie
menţionate una din următoarele menţiuni:
CS zboží není v režimu tranzitu
170
DA varer ikke omfattet af forsendelsesprocedure
DE nicht im Versandverfahren befindliche Waren
EE Kaubad ei ole transiidi protseduuril
EL ...........................
ES mercancías fuera del procedimento de tránsito
FR marchandises hors procédure de transit
IT merci non vincolate ad una procedura di transito
LV Precēm nav piemērota tranzīta procedūra
LT Prekės, kurioms neįforminta tranzito procedūra
HU nem továbbítási eljárás alá tartozó áruk
MT Merkanzija mhux koperta bi proċedura ta' transitu
NL geen douanevervoer
PL towary nie przewożone w procedurze tranzytu
PT mercadorias não cobertas por um procedimento
de trânsito
SI blago, ki ni krito s tranzitnim postopkom
SK Tovar nie je v tranzitnom režime
FI tavaroita, jotka eivät sisälly passitusmenettelyyn
SV varor ej under transitering
EN goods not covered by a transit procedure
RO mărfuri neacoperite de procedura de tranzit
4.2. Mărfuri în bagajele pasagerilor
Articolul 323 Administraţiile sunt obligate să aplice prevederile

RVC Articolului 323 al CVC (care stabileşte statutul
comunitar) în cazul mărfurilor în bagajele pasagerilor
fără destinaţie comercială.
Oricum, la intrarea pe teritoriul vamal al Comunităţii,
pasagerii care vin dintr-o ţară terţă pot plasa mărfurile
în procedura de tranzit comunitar.
4.3. Transportul mărfurilor comunitare către, de la

sau printr-o ţară AELS
Când mărfurile sunt transportate în sau prin teritoriul

uneia sau mai multor ţări AELS este recomandabil să
se respecte regulile următoare în vederea asigurării
trecerii frontierei:
a). Când mărfurile sunt transportate între două
puncte situate în Comunitate prin teritoriul uneia sau
a mai multor ţări AELS, este recomandabil să se
171
plaseze în procedura de tranzit comun/comunitar la
biroul vamal competent unde principalul obligat este
autorizat, sau unde mărfurile sunt încărcate pentru
transportul în procedura de tranzit comun/comunitar,
sau cel târziu înainte de ajungerea la zona de
frontieră a Communităţii/AELS pentru a evita
întârzierile la trecerea frontierei. Similar, este
recomandabil ca transporturile să se încheie în
procedura de tranzit comun/comunitar în afara
frontierei Comunităţii/AELS oricând e posibil.
b). Autorităţile competente din Statele Membre şi din

ţările AELS trebuie să se asigure că agenţii
economici sunt informaţi oficial despre prevederi şi
sunt înştiinţaţi de avantajele aplicării prevederilor
paragrafului a), în vederea evitării pe cât posibil a
dificultăţilor practice la frontierele Comunităţii/AELS.
• Tranzit prin teritoriul unei ţări AELS
Art. 163 CVC/ Transportul mărfurilor comunitare dintr-un punct din

Art. 2 Convenţie Comunitate către altul printr-o ţară AELS poate avea
loc în cadrul procedurii T1 sau T2(vezi Partea I,
paragraful 4.1.2.1.)
Mişcarea • Mişcarea mărfurilor comunitare către o ţară

mărfurilor AELS.
comunitare
către o ţară
AELS.
Când mărfurile sunt exportate către o ţară AELS în

procedură de tranzit, declaraţiile de tranzit trebuie să
aibă menţionat „Export” în roşu pe toate exemplarele
documentelor de tranzit.
793(5) RVC Când mărfurile sunt exportate fără o procedură de

tranzit de ex. aerian sau naval, nu este obligatorie
menţiunea „Export” în roşu pe documentul de tranzit.
Când mărfurile comunitare sunt transportate în

procedură simplificată pe calea ferată de la o staţie
de cale ferată în teritoriul Comunităţii la o staţie de
cale ferată de destinaţie într-o ţară AELS, este o
172
problemă de export. În orice caz, dacă mărfurile sunt
retrimise dintr-o ţară AELS către o parte a
Comunităţii, operaţiunea nu trebuie să fie referitoare
la un export dacă operatorul demonstrează că este o
problemă de livrare intra-Comunitară. Această
dovadă poate fi eliberată în particular de realizarea
unei facturi care poartă numerele de înregistrare a
TVA ale expeditorului şi destinatarului aşa cum
prevede Directiva EEC 77/388, sau prin realizarea
Documentului de Însoţire Administrativ pentru Accize
aşa cum se prevede în Directiva EEC 92/12.
• Re-exportul mărfurilor comunitare dintr-o ţară

AELS
Re-exportul a). Mărfurile comunitare care au fost aduse într-o ţară

mărfurilor AELS în procedura T2 pot fi re-exportate sub acea
comunitare dintr-
procedură cu conditia ca:
o ţară AELS.
i). Nu a intervenit nici o schimbare în starea sau
Art. 9, Convenţie identificarea sa;
ii). Nu au fost plasate, în acea ţară AELS, într-o altă
procedură decât tranzit sau antrepozit*, şi
iii). Documentul T2 sau T2L emis de o ţară AELS
poartă o referinţă la documentul precedent emis de
un Stat Membru şi toate menţiunile speciale apar.
*doar mărfurile antrepozitate pentru mai puţin de cinci

ani (sau mărfuri în conformitate cu Capitolele 1-24 ale
Sistemului Armonizat şi antrepozit pentru mai puţin
de şase luni) pot fi recunoscute sub procedura T2.
b). Oricum, în cazul exportului prin aer sau apă fără o

procedură de tranzit (a se vedea mai sus), ţările
AELS nu pot emite un T2 dacă nu a fost o declaraţie
de tranzit ca document precedent. În consecinţă, re-
expedierea trebuie efectuată sub acoperirea unui
document T1. La re-intrarea în Comunitate,
transportul trebuie tratat ca un import de mărfuri dintr-
o ţară ţerţă.
• Acţiunea de re-intrare a mărfurilor retrimise în

Comunitate.
173
Acţiunea de re- i). Când mărfurile comunitare sunt re-expediate dintr-
intrare a o ţară AELS cu destinaţie în Comunitate, ele sunt
mărfurilor
transportate sub acoperirea unui document T2 sau a
retrimise în
Comunitate unui document echivalent (de ex. Scrisoare de
trăsură CIM-T2).
ii). În vederea determinării, în Statul Membru de
destinaţie, dacă este furnizat – achiziţie intra-
Comunitară care va fi intreruptă într-o ţară AELS sau
un re-import urmat de export temporar sau definitiv
din Comunitate, trebuie observate următoarele reguli:
1. Mărfurile şi declaraţia T2 sau documentul
echivalent trebuie prezentate la biroul vamal
de destinaţie în vederea completării operaţiunii
de tranzit.
2. Este responsabilitatea acestui birou să decidă
dacă mărfurile pot fi eliberate imediat sau
trebuie plasate într-o procedură vamală.
3. mărfurile trebuie eliberate imediat în cazul în
care o declaraţie sau documentul echivalent
nu poartă referinţa exportului precedent din
Comunitate.
În caz de îndoieli, biroul de destinaţie poate solicita o
dovadă de la destinatar (de ex. Emiterea unei facturi
cu numărul de înregistrare al TVA al expeditorului şi
destinatarului în concordanţă cu prevederile Directivei
77/388/EEC modificată), sau prin controlul aposteriori
al documentului.
4. Mărfurile trebuie transmise vămii pentru

aprobare sau folosinţă cu toate consecinţele
care urmează (plătirea TVA la import şi taxele
interne când este necesar):
- când este specificat pe declaraţia T2 sau pe
documentul echivalent că este o operaţiune
care urmează un export din Comunitate
(menţiunea „export” aşa cum este prevăzut în
Art. 793 (6) din RVC şi repetat în concordanţă
cu prevederile art. 9 (4) al Convenţiei privind
regimul de tranzit comun, sau
- când destinatarul sau reprezentantul său nu
pot demonstra că a fost o livrare intra
comunitară.
174
4.4. Duplicate
În caz de furt, pierdere sau distrugere a declaraţiei de

tranzit, a documentului T2L sau a exemplarului de
control T5, poate fi emisă o copie (duplicat).
Duplicatul trebuie emis:
• La cerea autorităţii vamale,
• La cererea părţii interesate după
investigaţii ale biroului vamal implicat.
Duplicatul trebuie să aibă menţionat cuvântul

„DUPLICAT”, cu litere îngroşate, ştampila biroului
vamal care a emis duplicatul şi semnătura celui
autorizat.
175
176
8. Anexe
- 8.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU
- 8.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora

informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu
autocopiant
- 8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora

informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu
autocopiant
177
Anexa 8.1
Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU
Rubrici rezervate operatorilor economici
I. Formalităţi în ţara de plecare.
Rubrica nr.1 - Declaraţie

Trebuie completată numai a 3-a sub-diviziune. Menţiunile care trebuie să
figureze aici, după caz, sunt următoarele:
T1: pentru circulaţia mărfurilor necomunitare în cadrul Comunităţii şi care provin

sau sunt destinate Comunităţii şi ţărilor AELS, precum şi între ţările AELS.
Regimul T1 mai este folosit pentru a acoperi circulaţia mărfurilor comunitare în
anumite împrejurări;
T2: pentru circulaţia mărfurilor comunitare, Dacă este cazul;
T2F: pentru mărfurile comunitare expediate la destinaţie Comunitate, provenind

dinspre sau între teritoriile Comunităţii, unde directiva TVA nu se aplică;
T: pentru circulaţia de trimiteri mixte care regrupează mărfuri T1 şi T2. In acest

caz, mărfurile sunt enumerate pe exemplare DAU BIS sau pe liste de încărcătură
distincte pentru fiecare categorie. Spaţiul gol din spatele siglei "T" trebuie barat
pentru a se evita adăugarea unor cifre sau litere suplimentare.
Notă: Dacă, după caz, siglele "T1", "T2", T2F", "T1bis", "T2bis", T2Fbis", au fost
omise, se consideră că mărfurile sunt plasate sub regimul T1.
Rubrica nr.2 - Expeditor / exportator

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.
Aici trebuie să se indice numele şi adresa completă a expeditorului/exportatorului
în cauză.
Părţile contractante pot să adauge notiţei de utilizare obligaţia de a include
numele de identificare atribuit celui interesat de autorităţile competente pentru
motive fiscale, statistice sau altele.
In caz de trimitere grupată, menţiunea "Divers", în limba adecvată, poate fi
înscrisă în această rubrică şi lista expeditorilor poate fi anexată declaraţiei.
178
Rubrica nr.3 - Formulare
În această rubrică trebuie să se indice numărul de ordine al setului şi numărul
total de seturi de formulare şi de formulare complementare utilizate. De exemplu,
în cazul unui DAU însoţit de două exemplare DAU BIS, 1/3 este indicat pe DAU,
2/3 pe primul exemplar DAU BIS şi 2/3 pe al doilea.
Dacă declaraţia se referă la un singur articol(adică atunci când o singură
rubrică “descrierea mărfurilor” trebuie completată) nu se înscrie nimic în rubrica
3, dar cifra 1 este aplicată în rubrica 5.
Dacă sunt folosite două seturi a 4 file în loc de un set a 8 file, acestea sunt
considerate că formează unul singur, în scopul stabilirii numărului de formulare.
Rubrica nr.4 - Lista de încărcătură

In această rubrică se indică numărul total de liste de încărcătură sau de liste
comerciale descriptive, anexate eventual la declaraţie.
Rubrica nr.5 - Articole

In această căsuţă se indică numărul total de articole acoperite de DAU. Numărul
de articole corespunde numărului de rubrici 31 ce trebuie completate.
Rubrica nr.6 - Total colete

In această rubrică căsuţă se indică numărul total de colete (palete, cutii, bobine,
etc.) care constituie trimiterea în cauză.
Rubrica nr.8 - Destinatar

In această rubrică trebuie să se indice numele şi adresa completă ale persoanei,
persoanelor sau societăţilor cărora trebuie să le fie livrate mărfurile (destinatarul).
In caz de grupare, menţiunea "Diverşi", în limba adecvată, poate fi înscrisă în
această rubrică şi lista destinatarului poate fi anexată DAU.
Părţile contractante pot permite ca această rubrică să nu fie completată în cazul

în care destinatarul este stabilit în afara teritoriului părţilor contractante (adică
Comunitate/ţară AELS).
In acest stadiu indicarea numărului de identificare nu este obligatorie.
Rubrica nr.15 - Ţara de expediere/de export

In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de provenienţă din care sunt
expediate/exportate mărfurile.
Rubrica nr.17 - Ţara de destinaţie

In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de destinaţie.
179
Rubrica nr.18 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport la
plecare
Informaţiile următoare trebuie să fie furnizate:
- în prima sub-diviziune, identitatea, de exemplu numărul sau
numerele de înmatriculare, sau numele, mijloacele de transport
(autocamion, vapor, vagon de cale ferată, avion) pe care mărfurile sunt
direct încărcate atunci când sunt prezentate la biroul de plecare;
- în cea de a doua sub-diviziune, naţionalitatea acestor mijloace de
transport, utilizându-se codul prevăzut în acest scop.
Dacă mijlocul de transport este constituit din mai multe elemente, se indică
naţionalitatea mijlocului care asigură propulsarea ansamblului.
De exemplu, dacă se utilizează un vehicol tractor şi o remorcă înmatriculate

diferit, este bine să se indice atât numărul de înmatriculare al vehicolului tractor
cât şi cel al remorcii, precum şi naţionalitatea vehicolului tractor.
CAMIOANE
se indică numărul de înmatriculare al vehiculului.
CONTAINERE
numărul containerului nu trebuie indicat în această rubrică, ci în rubrica nr.31.
In schimb, informaţiile referitoare la vapor sau la vehiculul care transportă
containerul trebuie să figureze în această rubrică.
VAPOR
se indică numele vaporului.
AVION
se indică numărul de înmatriculare al avionului.
CALE FERATĂ
se indică numărul de înmatriculare al vagonului de cale ferată. In acest caz,
nu este necesar să se indice naţionalitatea.
In cazul caroseriilor amovibile aşezate pe vagoane, în rubrica nr.31 este
indicat numărul de înmatriculare al acestora, întrucât sunt considerate
containere.
INSTALAŢII DE TRANSPORT FIXE
In acest caz nu se indică nici numărul de înmatriculare, nici naţionalitatea.
In celelalte cazuri, declararea naţionalităţii este facultativă pentru părţile

contractante.
Rubrica nr.19 - Containere (Ctr)

Utilizarea acestei rubrici căsute este facultativă pentru părţile contractante.
180
Unul din codurile următoare trebuie indicat pentru a se indica situaţia presupusă
la trecerea frontierei părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum
este ea cunoscută în momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit:
Codurile aplicabile sunt următoarele:

"0" atunci când mărfurile nu sunt transportate într-un container;
"1" atunci când mărfurile sunt transportate într-un container.
Rubrica nr.21 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport activ

care trece frontiera
Această rubrică este facultativă pentru părţile contractante în ceea ce priveşte
identitatea (de exemplu, numărul de înmatriculare sau numele).
Această rubrică este obligatorie în ceea ce priveşte naţionalitatea.
In caz de transport feroviar sau prin instalaţii fixe, nu se indică nimic în ceea ce
priveşte numărul de înmatriculare sau naţionalitatea.
Indicaţi codul adecvat pentru gen (autocamion, vapor, vagon de cale ferată,
avion, etc.), urmat de numărul de identificare (de exemplu, numărul de
înmatriculare sau numele) al mijlocului de transport activ (mijlocul de transport
asigurând propulsarea) care se presupune că este utilizat pentru trecerea
frontierei exterioare a părţii contractante de care aparţine biroul de plecare. Apoi
indicaţi codul care corespunde naţionalităţii sale aşa cum este ea cunoscută în
momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit.
In cazul unui transport combinat, sau Dacă există mai multe mijloace de
transport, mijlocul de transport activ este cel care asigură propulsarea
ansamblului. De exemplu, în cazul unui camion îmbarcat pe un vapor, mijlocul de
transport activ este vaporul; în cazul unui vehicul tractor şi al unei remorci,
mijlocul de transport activ este vehiculul tractor.
Rubrica nr.25 - Mod de transport la frontieră

Utilizarea acestei căsuţe este facultativă pentru părţile contractante.
Următoarele coduri trebuie să fie utilizate pentru a se indica modul de transport

activ cu care se presupune că mărfurile părăsesc teritoriul părţii contractante
unde se află biroul de plecare;
Codurile aplicabile sunt următoarele:

A - codul cu o cifră (obligatoriu);
B - codul cu două cifre (a doua cifră facultativă pentru părţile contractante);
181
A B DENUMIREA
1 10 Transport maritim
12 Vagon pe vapor de mare
16 Vehicol rutier cu motor pe vapor de mare
17 Remorcă sau semi-remorcă pe vapor de
mare
18 Vas de navigaţie interioară pe vapor de
mare
2 20 Transport pe calea ferată
23 Vehicul rutier pe calea ferată
3 30 Transport pe şosea
4 40 Transport pe calea aerului
5 50 Trimiteri postale
7 70 Instalaţii de transport fixe
8 80 Transport prin navigaţie interioara
9 90 Propulsie proprie
Rubrica nr.26 - Mod de transport la interior
Pentru Statele Membre ale UE această rubrică este facultativă în ceea ce

priveşte tranzitul comunitar.
Utilizând codul comunitar adecvat (a se vedea codurile pentru rubrica 25),

indicaţi mijlocul de transport la plecare.
Rubrica nr.27 - Locul de încărcare

Dacă este cazul, indicaţi sub formă de cod, locul unde mărfurile trebuie să fie
încărcate pe mijlocul de transport activ cu care acestea urmează să treacă
frontiera părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum este el
cunoscut atunci când mărfurile sunt plasate în regim de tranzit.
Rubrica nr.31 - Colete şi descrierea de mărfuri - Mărci şi numere -

Numărul (numerele) containerului (containerelor) - Număr şi natură
In această rubrică trebuie să se indice mărcile, numerele, numărul şi natura

coletelor sau, în cazul mărfurilor neambalate, este bine să se indice numărul de
mărfuri acoperite prin declaraţie, sau menţiunea "In vrac".
182
In toate cazurile trebuie să fie indicată denumirea comercială uzuală a mărfurilor,
dar această denumire trebuie să cuprindă enunţurile necesare pentru
identificarea mărfurilor.
Dacă utilizarea rubricii nr.33 este obligatorie, denumirea comercială uzuală a
mărfurilor trebuie să fie destul de precisă pentru a permite clasificarea corectă a
mărfurilor.
Rubrica nr.31 mai trebuie să conţină şi indicaţiile cerute de eventualele

reglementări specifice (de exemplu, accize) care pot fi aplicate.
In caz de utilizare a containerelor, mărcile lor de identificare trebuie înscrise în

această căsuţă.
Rubrica nr.32 - Articol Nr

In această rubrică trebuie înscris numărul de ordine al articolului în cauză în
raport cu numărul total al articolelor declarate în formularele şi exemplarele DAU
BIS utilizate aşa cum sunt ele definite în căsuţa nr.5.
Dacă declaraţia se bazează doar pe un singur articol de marfă, această rubrică
nu trebuie să fie completată, cifra "1" urmând să fie indicată în rubrica nr.5.
Rubrica nr.33 - Cod mărfuri

Această rubrică trebuie completată atunci când:
- aceeaşi persoană întocmeşte o declaraţie de tranzit în acelaşi

- timp sau în urma unei declaraţii vamale comportând indicarea unui
cod
- mărfuri sau
- o declaraţie de tranzit acoperă mărfuri care figurează în "lista
mărfurilor care prezintă riscuri sporite de fraudă" (anexa I din apendicele I al
convenţiei/anexă 44 C din RVC);
- reglementarea comunitară o impune în Comunitate.
Această rubrică este destinată să primească codul SH al mărfurilor, compus din

cel puţin şase cifre. Totuşi, în Comunitate indicaţi cele opt cifre ale nomenclaturii
combinate atunci când acest lucru este prevăzut de o dispoziţie comunitară.
Această rubrică nu trebuie completată pe declaraţiile de tranzit T2 şi T2F

întocmite în ţările AELS, în afară de cazul în care declaraţia de tranzit precedentă
conţine indicarea codului "marfă", caz în care trebuie să se indice codul care
figurează în declaraţia corespunzătoare.
In celelalte cazuri, utilizarea acestei rubrici este facultativă.
183
Rubrica nr.35 - Masa brutto
Se indica masa brutto, exprimată în kilograme, a mărfurilor descrise în rubrica
nr.31.
Masa brutto corespunde masei cumulate a mărfurilor şi a tuturor ambalajelor
acestora, cu excepţia containerelor şi a altor materiale de transport.
Ca regulă generală, atunci când masa brutto este mai mare de 1 kg şi comportă
o fracţiune de unitate (kg), este permis să se procedeze la următoarea rotunjire:
- de la 0,001 la 0,499 - rotunjire la unitatea inferioară (kg);
- de la 0,5 la 0,999 - rotunjire la unitatea superioară (kg).
Dacă declaraţia se referă la mai multe feluri de mărfuri, este suficient să se indice
masa brutto totală în rubrica nr.35 a primei pagini şi nu se mai completează
rubrica nr.35 de pe filele suplimentare.
Rubrica nr.38 - Masa netă

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante. Totuşi, în caz
de tranzit comunitar, această dată trebuie indicată atunci când reglementarea
comunitară o prevede.
În această rubrică este indicată masa netă, exprimată în kilograme, a mărfurilor

descrise în rubrica nr.31 corespunzătoare. Masa netă corespunde masei
mărfurilor aşa cum sunt, fără nici un ambalaj.
Rubrica nr.40 - Declaraţie sumară/document precedent

Această rubrică serveşte la indicarea referinţei destinaţiei vamale precedente
sau a documentelor vamale corespunzătoare.
Dacă trebuie să se menţioneze mai mult de o referinţă, menţiunea "Diverse"

poate fi înscrisă şi lista de referinţe în cauză trebuie anexată declaraţiei de
tranzit.
Rubrica nr.44 - Menţiuni speciale/Documente prezentate/Certificate şi

autorizaţii
Această rubrică conţine informaţiile cerute de reglementările specifice aplicate în
ţara de expediere/export, precum şi referinţele documentelor produse în sprijinul
declaraţiei (în special numerele de înregistrare a exemplarelor de control T5,
numărul de licenţe/autorizaţii de export, datele privind reglementările veterinare
şi fitosanitare, numărul conosamentului, etc.).
In cazul mărfurilor care prezintă riscuri de fraudă sporite, sau atunci când
autorităţile vamale sau principalul obligat consideră că este necesar, poate fi fixat
un itinerariu obligatoriu. ţările care urmează să fie traversate trebuie să fie cel
184
puţin indicate. Atunci când a fost acordată o dispensă de obligaţie de itinerariu
obligatoriu, se aplică menţiunea "Dispensă de itinerariu obligatoriu ".
Sub-diviziunea "Cod menţiune specială (MS)" nu trebuie completată.
Rubrica nr.50 - Principal obligat şi reprezentant autorizat, loc, dată şi

semnătură
In această rubrică sunt înscrise numele principalului obligat (numele complet al
persoanei sau al societăţii) şi adresa lui completă, iar dacă este cazul şi numărul
de identificare care i-a fost atribuit de autorităţile competente. Dacă este necesar,
se poate indica şi numele şi prenumele sau societatea reprezentantului abilitat să
semneze pentru principalul obligat.
Sub rezerva unor eventuale dispoziţii speciale referitoare la utilizarea de sisteme
informatizate, originalul semnăturii manuscrise a persoanei interesate trebuie să
figureze pe exemplarul nr.1 al DAU, care este păstrat de biroul de plecare. Dacă
este vorba de o persoană juridică, semnatarul trebuie să indice, după semnătură,
numele, prenumele şi calitatea.
Rubrica nr.51 - Birouri de tranzit prevăzute (şi ţări) dată şi semnătură

In această rubrică trebuie înscris biroul de intrare prevăzut în fiecare parte
contractantă al cărei teritoriu se prevede a fi traversat. Dacă operaţiunea implică
traversarea unui teritoriu, altul decât cel al părţilor contractante, este cazul să se
indice biroul de ieşire prin care mijlocul de transport părăseşte teritoriul părţilor
contractante.
Birourile de tranzit sunt enumerate în "Lista birourilor competente pentru

operaţiunile de tranzit".
(http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm).
După numele biroului trebuie indicat şi codul ţării la care se face referire.
Codurile care se aplică sunt următoarele:
Belgia BE
Republica Cehă CZ
Danemarca DK
Germania DE
Estonia EE
Grecia GR
Spania ES
Franţa FR
Irlanda IE
Italia IT
Cipru CY
Letonia LV
185
Lituania LT
Ungaria HU
Luxemburg LU
Malta MT
Ţările de Jos (Olanda) NL
Austria AT
Polonia PL
Portugalia PT
Slovenia SI
Slovacia SK
Finlanda FI
Suedia SE
Regatul Unit GB
Islanda IS
Norvegia NO
Elveţia CH
România RO
Rubrica nr. 52 - Garanţie

Codul corespunzător tipului de garanţie (a se vedea tabloul de mai jos) trebuie
înscris în sub-diviziunea "Cod".
Dacă este cazul, indicaţi informaţia adecvată, aşa cum este ea specificată în
tabloul de mai jos, în rubrica "Alte indicaţii necesare".
Dacă garanţia globală, dispensa de garanţie sau garanţia izolată nu este valabilă
pentru toate părţile contractante, se adaugă menţiunea "Nu este valabil pentru"
urmată de codul părţii contractante la care se face referire (a se vedea lista
codurilor aplicabile la punctul referitor la rubrica nr.51).
Situaţie Cod Alte indicaţii

În caz de dispensă de garanţie 0
(Art. 57, apendicele I) - numărul certificatului de
dispensă de garanţie
În caz de garanţie globală 1 - numărul certificatului de

garanţie globală
- biroul de garanţie
În caz de garanţie izolată prin garant 2 - referinţă la actul de

garanţie
- birou de garanţie
186
În caz de garanţie izolată în numerar 3
În caz de garanţie izolată prin titluri 4 - numărul titlului de

garanţie izolată
În caz de scutire de garanţie 6
(art. 7 al apendicelui I)
In caz de scutire de garanţie pe baza unui A
acord (art. 10(2)(a) al Convenţiei)
În caz de scutire de garanţie pentru 7
parcursul între biroul de plecare şi biroul
de tranzit(art. 10(2)(b) al Convenţiei)
În caz de garanţie izolată conform anexei 9 - referinţă la actul de
IV, punctul 3, apendicele I garanţie
- biroul de garanţie
Rubrica nr.53 - Biroul de destinaţie (şi ţara)

In această rubrică (birou de destinaţie) trebuie să se indice numele biroului vamal
unde mărfurile trebuie să fie prezentate pentru a încheia operaţiunea de tranzit.
Birourile de destinaţie figurează în "Lista birourilor competente pentru
operaţiunile de tranzit" disponibilă la adresa de Internet următoare:
http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm.
Mai trebuie indicat după numele biroului de destinaţie şi codul referitor la ţara în
discuţie (utilizaţi codul adecvat care figurează în lista prezentată sub punctul
destinat rubricii nr.51).
II Formalităţi pe parcurs
Rubrica nr.55 - Transbordări

Primele trei rânduri ale acestei rubrici trebuie completate de transportator atunci
când, în timpul operaţiunii considerate, mărfurile în cauză sunt transbordate de la
un mijloc de transport la altul sau de la un container la altul.
Transportatorul nu poate să procedeze la transbordare decât după ce a obţinut

autorizaţia autorităţilor competente din ţara unde trebuie să aibă loc
transbordarea.
Aceste autorităţi vizează exemplarele nr.4 şi 5 din DAU atunci când consideră că
operaţiunea de tranzit poate să continuie în mod normal şi după ce au luat
măsurile necesare, Dacă este cazul.
Rubrica nr.56 - Alte incidente în cursul transportului

Rubrica ce trebuie completată conform obligaţiilor existente în materie de tranzit.
187
In afară de aceasta, atunci când mărfurile au fost încărcate pe o semi-remorcă şi
numai vehiculul tractor este schimbat în cursul transportului (fără să aibă loc vreo
manipulare sau transbordare a mărfurilor) indicaţi în această căsuţă numărul de
înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor. Intr-un astfel de caz, viza
autorităţilor competente nu este necesară.
Anexa 8.2
Exemplarele DAU şi formularele complementare pe care trebuie să apară,

prin autocopiere, datele ce figurează aici
(începând de la exemplarul nr.1)

Numărul rubricii Exemplarele Numărul Exemplarele
rubricii
I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI
1 1-8 32 1-8
fără caseta din 33 prima casetă din
mijloc stânga
1-3 1-8
2 1-5(1) alte casete
3 1-8 1-3
4 1-8 35 1-8
5 1-8 38 1-8
6 1-8 40 1-5(1)
8 1-5(1) 44 1-5(1)
15 1-8 50 1-8
17 1-8 51 1-8
18 1-5(1) 52 1-8
19 1-5(1) 53 1-8
21 1-5(1) 54 1-4
25 1-5(1) 55 -
27 1-5(1) 56 -
31 1-8
II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIV

C 1-82 G -
D/J 1-4 H -
E/J - I -
F -
188
1
În nici un caz, utilizatorilor nu trebuie să li se ceară să completeze aceste rubrici pt. tranzit, pe
exemplarul 5.
2
Aceste date apar sau nu pe exemplarele specificate, la alegerea ţării de plecare.
Anexa 8.3
EXEMPLARELE FORMULARELOR DAU PE CARE TREBUIE SĂ APARĂ, PRIN

AUTOCOPIERE, DATELE CE FIGUREAZĂ AICI
(începând de la exemplarul nr.1)

Numărul rubricii Exemplarele Numărul rubricii Exemplarele
I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI
1 1-4 32 1-4
fără caseta din 33 din prima casetă
mijloc din stânga
1-3 1-4
2 1-4 alte casete
3 1-4 1-3
4 1-4 35 1-4
5 1-4 38 1-4
6 1-4 40 1-4
8 1-4 44 1-4
15 1-4 50 1-4
17 1-4 51 1-4
18 1-4 52 1-4
19 1-4 53 1-4
21 1-4 54 1-4
25 1-4 55 -
27 1-4 56 -
31 1-4
II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIV

C 1-4 G -
D/J 1-4 H -
E/J - I -
189
F -
Capitolul 2 - Formalităţi la biroul de plecare
1. Introducere
Prezentul capitol tratează formalităţile şi procedurile

care trebuie îndeplinite la biroul de plecare.
Punctul 2 descrie principiile generale care

reglementează formalităţile la biroul de plecare şi
furnizează informaţii generale asupra bazelor juridice.
Punctul 3 descrie procedura la biroul de plecare.

Tratează chestiuni legate de prezentarea,
acceptarea, verificarea şi înregistrarea declaraţiei de
tranzit, de rectificarea ei şi de constituire a garanţiei.
Furnizează totodată informaţii despre itinerar, termen,
sigilare şi acordarea liberului de vamă al mărfurilor.
Punctul 4 tratează despre situaţii deosebite privind

formalităţile la biroul de plecare.
Punctul 5 este consacrat excepţiilor.
190
specifie.
Punctul 7 este destinat administraţiilor vamale.
Punctul 8 conţine anexele capitolului 2.
2. Principii generale şi reglementare
Procedura de tranzit începe la biroul de plecare prin

prezentarea DAU însoţit de mărfuri.
Bazele juridice pe care se întemeiază procedurile

descrise în prezentul capitol sunt:
- articolele 22 la 29 din apendicele I al
convenţiei,
- anexa II din apendicele I al convenţiei,
- articolele 62, 63, 65 şi 68 la 73 din CVC,
- articolele 202, 247 şi 355 la 357 din
RVC,
- anexa 46 bis din RVC.
3. Descrierea procedurii la biroul de plecare

- prezentarea DAU (punctul 3.1.),
- constituirea unei garanţii (punctul 3.2.),
- acceptarea, înregistrarea şi adnotarea
DAU (punctul 3.3.),
- rectificarea declaraţiei de tranzit (punctul
3.4),
- verificarea declaraţiei de tranzit (punctul
3.5),
- itinerarul şi itinerarul obligatoriu (punctul
3.6.),
- termenul (punctul 3.7),
- sigilii (punctul 3.8),
191
- acordarea liberului de vamă al
mărfurilor(punctul 3.9).
3.1 Prezentarea DAU
Articolele 22 şi DAU şi toate documentele de însoţire sunt

24 din App I a prezentate împreună cu mărfurile la biroul de plecare
Convenţiei
în timpul programului de funcţionare a acestuia.
Articolele 62 şi
Totuşi, la cererea principalului obligat şi pe cheltuiala
63 din CVC şi acestuia, documentele pot fi prezentate şi în alte
articolul 202 momente sau în alte locuri acceptate de biroul de
RVC plecare.
Lista birourilor Biroul de plecare trebuie să fie competent pentru

vamale operaţiunile de tranzit şi tipul de trafic avut în vedere.
Lista birourilor vamale competente pentru
operaţiunile de tranzit figurează la adresa
următoare:
http://europa.eu.int//comm/taxation_customs/dds/fr/csrdho
me.htm.
OPERATOR
Următoarele documente trebuie prezentate la biroul de plecare:

* exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU, completate corespunzător. In caz că se
utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea trebuie anexate
la DAU;
* o garanţie (Dacă este necesar, a se vedea partea III);
* un document de transport. Biroul de plecare poate să scutească operatorul de
a prezenta acest document, dacă este păstrat la dispoziţia lui;
* Dacă procedura de tranzit urmează unui alt regim vamal, biroul de plecare
poate să ceară să i se prezinte documentele referitoare la acest regim;
* alte documente, dacă se cer.
VAMA
Biroul de plecare:
* verifică dacă exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU sunt completate corect şi dacă, în
caz că se utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea sunt
anexate la DAU;
* verifică validitatea garanţiei;
192
* verifică documentele de transport şi alte documente de însoţire.
* verifică, dacă este cazul, documentele referitoare la regimul vamal precedent;
* verifică licenţele de export sau orice alt document similar, dacă este cazul.
3.2 Constituirea unei garanţii
Tip de garanţie Constituirea unei garanţii este cerută pentru

angajarea unei operaţiuni de tranzit (în afară de
Articolul 5, App.I cazul de dispensă de garanţie prin lege sau cu
al convenţiei autorizare).
Articolul 94 CVC Pentru informaţii mai ample asupra garanţiilor, a
se vedea Partea III din prezentul manual.
VAMA
Biroul de plecare verifică dacă:

* detaliile garanţiei, indicate în rubrica nr.52 din DAU corespund
documentelor prezentate;
* suma totală a garanţiei este suficientă;
* garanţia este validă în toate părţile contractante implicate în operaţiunea
de tranzit;
* garanţia este constituită în numele principalului obligat identificat în
rubrica nr.50 din DAU;
* garanţia n-a expirat (certificate TC31 şi TC33);
* perioada de valabilitate de 1 an de la data emiterii n-a expirat (certificate
TC32);
* semnătura care figurează în rubrica nr.50 a DAU corespunde cu cea
dată pe verso-ul certificatului de garanţie globală TC31 sau al certificatului
de dispensă de garanţie TC33.
Notă: Trebuie să se prezinte originalele documentelor de garanţie.
In cazul unei garanţii izolate sub forma unui angajament, actul de garanţie
trebuie să fie păstrat şi anexat exemplarului nr.1 al DAU.
In cazul unei garanţii globale, certificatul de garanţie (original) (TC31 sau

TC33) este predat operatorului.
3.3 Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit48
Articolul 24 Biroul de plecare acceptă declaraţia de tranzit cu

apendicele I al condiţia ca:
convenţiei • Să conţină toate informaţiile necesare,
• Sa fie însoţită de documentele necesare,
48
Modificarea nr.5
193
Articolele 62 şi • Mărfurile menţionate în declaraţie sunt
63 CVC prezentate la biroul vamal.
Un document administrativ unic, aparent incomplet

sau incorect nu va fi acceptat.
Biroul de plecare trebuie să înregistreze declaraţia de

tranzit prin înscrierea numărului de înregistrare în
Rubrica „C” – „Biroul de plecare” din documentul
administrativ unic şi prin inserarea în rubrica D(/J) a
DAU „Controlat la biroul de plecare” detalii ale
controalelor efectuate, sigiliile aplicate şi termenul
limită atribuit, adăugând semnătura şi ştampila
biroului de plecare.
VAMA – Procedura de tranzit comun.
În vederea facilitării implementării procedurii de tranzit comun în practică,

biroul de plecare poate emite notificare generală de informare pentru
transportatorii mărfurilor pentru a-i informa despre formalităţile ce urmează
a le efectua. Notificarea trebuie emisă îndeplinind formalităţile. Anexa 8.3.
conţine textul notificării în toate versiunile lingvistice.
3.4 Rectificarea declaraţiei de tranzit
Articolul 25 Principalul obligat poate să ceară autorizaţia de a

apendice I din rectifica declaraţia de tranzit chiar şi după acceptarea
convenţie
acesteia de către autorităţile vamale. Rectificarea nu
Articolul 65 CVC
poate să aibă ca efect schimbarea referinţei
declaraţiei de tranzit asupra altor mărfuri decât cele
care au făcut iniţial obiectul declaraţiei.
Corectările se efectuează bifând indicaţiile greşite şi

adăugând, Dacă este necesar, indicaţiile dorite. Ele
trebuie parafate de autorul lor şi vizate de autorităţile
vamale. Dacă este cazul, acestea pot cere
depunerea unei noi declaraţii. Nu sunt admise
ştersături sau adăugiri.
Nici o modificare nu mai este permisă atunci când

autorităţile competente, după ce au primit declaraţia
de tranzit, şi-au exprimat intenţia de a examina
194
mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu au fost
corecte sau au dispus deja acordarea liberului de
vamă al mărfurilor.
3.5 Verificarea declaraţiei de tranzit
Articolul 27 După ce autorităţile vamale au acceptat declaraţia,

apendice I din acestea pot să procedeze, pe baza unei analize de
convenţie
risc sau prin sondaj:
Articolul 68 şi
69(1) CVC * la un control documentar privind declaraţia de
tranzit şi orice document anexat
* la o inspecţie a mărfurilor însoţită de o eventuală
prelevare de mostre în vederea analizării acestora.
* la un examen aprofundat al mărfurilor.
Locul vizitei Examinarea mărfurilor este efectuată în locurile

desemnate în acest scop şi în timpul orelor prevăzute
în acest scop. Autorităţile competente pot, totuşi, la
cererea şi pe cheltuiala principalului obligat să
procedeze la examinarea mărfurilor în alte locuri şi la
alte ore.
3.6 Itinerariu şi itinerariu obligatoriu
Articolul 23, Regula generală cere ca mărfurile plasate în regim

apendicele I din de tranzit să fie transportate la biroul de destinaţie pe
convenţie
un drum economic justificat.
Articolul 355
Totuşi, în cazul mărfurilor care prezintă riscuri de

fraudă ridicate, sau atunci când autorităţile vamale
sau principalul obligat consideră că este necesar,
poate fi stabilit un itinerar obligatoriu. Ţările ce
urmează a fi traversate trebuie cel puţin indicate în
căsuţa nr.44 DAU. O dispensă de obligaţia de a urma
un itinerar obligatoriu poate fi acordată principalului
obligat cu titlu de simplificare, în anumite condiţii
(pentru informaţii mai ample, a se vedea Partea V,
punctele 3,4)
VAMA
195
Pentru fixarea unui itinerar obligatoriu pe baza unor elemente comunicate
de principalul obligat, biroul de plecare:
* aplică în rubrica 44 DAU, menţiunea "Itinerar obligatoriu " urmată de ţara
de traversat (sunt suficiente codurile)
Nota 1: pentru Comunitate, daţi codurile statelor membre vizate

Nota 2: daţi codurile ţarilor terţe incluse în itinerarul obligatoriu.
Schimbarea Itinerarul obligatoriu poate fi modificat în timpul

itinerarului operaţiunii de tranzit. In acest caz, transportatorul
obligatoriu este obligat să adnoteze rubrica nr.56 a exemplarelor
nr.4 şi 5 din DAU şi să le prezinte cu trimiterea
Articolul 33
autorităţilor vamale ale ţării pe teritoriul căreia se
apendice I din
convenţie găseşte mijlocul de transport. Autorităţile competente
Articolul 355 examinează Dacă operaţiunea de tranzit poate să
RVC continue, iau toate măsurile care sunt necesare şi
adnotează rubrica G a exemplarelor nr.4 şi 5 din
DAU.
Pentru detalii mai cuprinzătoare asupra procedurii de

urmat în caz de incidente în timpul transportului, a se
vedea Partea IV, cap.3, punctul 3.1.
3.7. Termene
Articolul 26 Biroul de plecare fixează termenul în care mărfurile

apendice I din trebuie prezentate la biroul de destinaţie.
convenţie
Termenul astfel prescris de biroul de plecare leagă
Articolul 356
RVC autorităţile competente in ţările al căror teritoriu este
traversat în cursul operaţiunii de tranzit, care nu-l pot
modifica.
Depăşirea Atunci când termenul nu este respectat din motive
termenului justificate corespunzător faţă de biroul de destinaţie şi
neimputabile transportatorului sau principalului
obligat, acesta din urmă este considerat că a
respectat termenul prevăzut.
VAMA
Pentru fixarea termenului, biroul de plecare ţine cont de:

* mijlocul de transport folosit,
* itinerariu
196
* dispoziţiile care reglementează transportul şi orice altă
dispoziţie (ex.: legislaţia socială sau pentru protecţia mediului aplicabilă
modului de transport)
* elemente comunicate de principalul obligat, dacă este cazul.
Biroul de plecare indică data limită în căsuţa D(J) a DAU (sub forma JJ-
MM-AA) sau confirmă cea stabilită de principalul obligat. Este vorba de
data la care mărfurile, declaraţia de tranzit şi orice alt document trebuie
prezentate la biroul de destinaţie.
3.8. Mijloace de identificare
Prezentul punct este subîmpărţit după cum urmează:

- introducere (punctul 3.8.1.)
- metode de sigilare (3.8.2.)
- caracteristicile sigiliilor (3.8.3.)
- utilizarea unor sigilii de model special (punctul
3.8.4.)
3.8.1. Introducere49
Articolul 11 Asigurarea identificării mărfurilor transportate în

paragraf 2 din procedură de tranzit este foarte importantă. Ca o
convenţie
regulă generală, identificarea acestor bunuri este
Articolul 28
apendice I din asigurată prin sigilare. Orice documente care sunt
convenţie folosite pentru identificarea bunurilor trebuie să fie
Articolul 72 CVC anexate la DAU şi ştampilate în aşa fel încât să
şi art.357, par.4, asigure că substituirea nu este posibilă.
RVC
În orice caz, biroul de plecare poate renunţa la
obligaţia de sigilare când descrierea mărfurilor este
suficient de precisă pentru a asigura identificarea
uşoară a mărfurilor (de ex. prin menţionarea
numărului de şasiu şi motor când mijloacele de
transport sunt în procedură de tranzit). Această
descriere trebuie introdusă în rubrica 31 a DAU.
Dispensă
În mod normal, descrierea mărfurilor nu trebuie privită
ca o măsură de identificare în cazul:
• Mărfurilor cu risc ridicat şi enumerate în
anexa I, Apendicele I din Convenţie/Anexa
Mărfuri cu risc 44c RVC,
ridicat
49
Modificarea nr.5
197
• Produsele agricole care, în Comunitate, dau
dreptul la plati (restituiri, prime, etc)
VAMA
Biroul de plecare, care a fixat sigiliile, trebuie să menţioneze „opposite the

heading” sigilii fixate în rubrica D(/J) a DAU, numărul în cifre şi
identificarea mărcilor sigiliilor fixate.
În cazul în care sigiliile nu sunt obligatorii pentru identificare biroul de

plecare trebuie să scrie cuvântul „DISPENSĂ” în rubrica D(/J) a DAU
deasupra menţiunii „sigilii fixate”.
Anexa 8.1. şi Anexa 8.4. conţin, de asemenea, menţiunea „dispensă” şi

„numărul în cifre” în toate versiunile lingvistice.
Trimiteri mixte În cazul mărfurilor care nu fac subiectul unei

proceduri de tranzit transportate împreună cu mărfuri
în procedura de tranzit pe acelaşi mijloc de transport,
sigilarea mijlocului de transport, în mod normal nu se
va face atunci când identificarea mărfurilor este
asigurată prin măsuri de sigilare a fiecărui pachet în
parte sau prin descrierea precisă a mărfurilor.
Notă: mărfurile trebuie clar separate şi etichetate în

vederea identificării uşoare a mărfurilor care sunt în
procedură de tranzit de cele care nu sunt.
Articolul 28 (2) Dacă identificarea transportului nu poate fi asigurată

App.I din prin sigilare sau prin alte măsuri de identificare
convenţie
(descriere) biroul vamal de plecare poate refuza ca
Articolul 72 CVC
şi art.357, par.I mărfurile să fie plasate în regim de tranzit.
RVC
Articolul 28 (6), Sigiliile nu trebuie rupte fără autorizarea autorităţilor

App. I din competente.
convenţie
Art. 72 CVC
Descărcări Când un vehicol sau container a fost sigilat la biroul

succesive de plecare şi au loc descărcări succesive la mai multe
birouri de destinaţie situate în ţări diferite, la
198
autorităţile vamale ale birourilor intermediare unde
sigiliile sunt rupte pentru a descărca părţi din
transport, trebuie fixate sigilii noi şi menţionate în
rubrica „F” a exemplarelor 4 şi 5 ale DAU.
3.8.2. Metode de sigilare
Articolul Există două metode de sigilare:

11(2)Convenţie * sigilarea pe capacitate şi
* sigilarea pe colete
Articolul 28 par. Dacă se sigilează pe capacitate, mijlocul de transport
3 din App. I,
trebuie să corespundă acestei metode.
convenţie
Articolul 72 CVC
şi art.357, par.2
RVC
VAMA
Biroul de plecare consideră ca fiind apte pentru sigilare mijloacele de

transport:
* care pot fi sigilate simplu şi eficace;
* care au o astfel de structură încât nici o marfă să nu poată fi extrasă sau
introdusă fără efracţie, lăsând urme vizibile sau fără ruptură de sigiliu;
* care nu conţin nici un spaţiu ascuns care să permită ascunderea
mărfurilor;
* ale căror spaţii rezervate încărcării sunt uşor accesibile pentru controlul
efectuat de autorităţile competente (art.28 şi art.72).
Notă: orice vehicol acceptat şi recunoscut ca fiind apt aplicării de sigilii cu

aplicarea altor convenţii internaţionale (ex.TIR) este presupus a fi apt
sigilării în scopul tranzitului.
3.8.3. Caracteristicile sigiliilor
Toate sigiliile utilizate în scopul identificării trebuie să

răspundă anumitor caracteristici şi specificaţii tehnice.
Caracteristici Sigiliile trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

ale sigiliilor * sigiliile să fie rezistente la utilizarea normală;
* să poată fi verificate şi recunoscute cu uşurinţă;
Anexa II,
* să fie astfel fabricate încât orice încercare de
apendice I
199
convenţie ridicare sau rupere să lase urme vizibile cu ochiul
liber;
Articolul 357
* să fie concepute pentru o utilizare unică sau, Dacă
paragraf 2 RVC
Anexa 46 bis au utilizări multiple, să fie concepute astfel încât
RVC fiecare aplicare să fie clar identificată printr-o indicaţie
unică;
* să poarte o marcă de identificare care să
individualizeze fiecare sigiliu.
Sigiliile trebuie să răspundă următoarelor specificaţii

tehnice:
• forma şi dimensiunile sigiliilor pot să varieze
dar dimensiunea trebuie să permită buna
lizibilitate a mărcilor de identificare;
• mărcile de identificare a sigiliilor trebuie să nu
fie falsificabile şi să fie greu de reprodus;
• materialul utilizat trebuie să permită evitarea
rupturilor accidentale şi să împiedice o
falsificare sau reutilizare care să nu fie
descoperită.
3.8.4. Utilizarea de sigilii cu model special
Articolul 48 (1c) Pentru a putea utiliza sigiliile cu model special,

şi art.63 App. I principalul obligat trebuie să fie autorizat de
convenţie
autorităţile competente.
Articolul 372 (1c) Această măsură este o simplificare supusa anumitor
şi art.386 RVC condiţii (a se vedea Partea V, punctul 3.3).
Când sunt utilizate sigilii cu model special, principalul

obligat indică marca acestuia, natura şi numărul în
căsuţa D(/J) DAU, privind rubrica "Sigilii aplicate".
Sigiliile trebuie aplicate înainte de eliberarea in tranzit
a mărfurilor.
O autorizaţie separată pentru utilizarea sigiliilor de

model special nu este cerută pentru un expeditor
agreat a cărui autorizaţie stipulează că identificarea
este asigurată prin sigilare.
3.9. Eliberarea mărfurilor
200
După îndeplinirea formalităţilor la biroul de plecare,
de ex:
• Completarea corespunzătoare a exemplarelor
DAU,
• Furnizarea unei garanţii, când este cerută (vezi
Partea III)
• Stabilirea termenului limită,
• Stabilirea unui itinerariu obligatoriu, atunci
când este cazul,
Articolul 29 • Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei
Apendicele I al • Verificarea declaraţiei
Convenţiei • Identificarea mărfurilor
mărfurile vor fi eliberate şi data eliberării va fi
Articolul 249
RVC introdusă în rubrica D (/J) a exemplarelor DAU.
VAMA
Când formalităţile au fost îndeplinite, biroul de plecare:

• Trebuie să întroducă cuvântul „SATISFĂCĂTOR” în rubrica D(/J) a
exemplarului nr.1 al DAU.
• Trebuie să se asigure că menţiunile din rubrica D(/J) sunt
autentificate prin semnătura lucrătorului vamal şi conţine ştampila
lizibilă şi data.
Semnătura lucrătorului vamal (autorităţii vamale) trebuie aplicată de mână

pe exemplarul nr. 1 dar poate fi reprodusă prin copiere pe alte exemplare.
Anexa 8.2 conţine menţiunea „satisfăcător” în toate variantele lingvistice.
201
202
203
8. Anexe
8.1 Menţiunea „Dispensă”
8.2 Menţiunea „Conform”
8.3 Nota de informare
8.4 Menţiunea „Număr în cifre”
204
Anexa 8.1
Menţiunea „Dispensă”
CS Osvobození
DA Fritaget
DE Befreiung
EE Loobumine
EL Απαλλαγή
ES Dispensa
FR Dispense
IT Dispensa
LV Der gs bez z moga
LT Leista neplombuoti
HU Mentesség
MT Tne ija
NL Vrijstelling
PL Zwolnienie
PT Dispensa
SI Opustitev
205
SK Oslobodenie
FI Vapautettu
SV Befrielse
EN Waiver
IS Undanþegið
NO Fritak
RO Dispensă
Anexa 8.2
Menţiunea „Conform”
CS: Souhlasí
DA: Konform
DE: Konform
EE: Vastavuses
EL: καλωζ
ES: Conform
FR: Conforme
IT: Conforme
LV: Atbilst
LT: Atitinka
HU: Rendben
MT: Tne ija
NL: Conform
PL: Zgodnie
206
PT: Conforme
SI: Ustrezno
SK: Súhlasí
FI: Tyydyttävä
SV: Konform
EN: Satisfactory
IS: Fullnægjandi
NO: Konform
RO Conform
Anexa 8.350
Nota de informare
De har lige foretaget toldformaliteterne i forbindelse

DK med passering af en grænseovergang. Før De
afleverer varerne hos varemodtageren, skal De på
det lokale
toldkontor, hvor varemodtageren hører til eller på et
andet hertil fungerende kontor i indlandet, foretage
de øvrige toldformaliteter, som har forbindelse med
indførelse, opmagasinering eller videreforsendelse
af varerne.
Brydning af forseglningen og losning af varerne
uden tilladelse af toldvæsenet er ikke tilladt. Kun i
tilfælde af, at varemodtageren er i besiddelse af af
en såkaldt tilladelse "godkendt modtager", kan
forsendelsesproceduren afsluttes ved, at
varemodtageren
modtager varerne.
SØRG FOR AT DE HAR UDFØRT ALLE
FORMALITETER !
DERVED UNDGÅR DE EN BØDE OG VIDERE
FØLGER.
50
Introdusa prin Modificarea nr.5
207
Πριν από λίγο εκτελέσατε τις κατά τη διέλευση των
EL συνόρων απαραίτητες τελωνειακές διατυπώσεις.
Προτού παραδώσετε τα εμπορεύματα στον
παραλήπτη,
πρέπει να τηρήσετε ακόμη και άλλες τελωνειακές
διατυπώσεις σχετικά με την
εισαγωγή, αποθήκευση ή διαμετακόμιση των
εμπορευμάτων και μάλιστα στο
Τελωνείο προορισμού που είναι αρμόδιο για τον
παραλήπτη ή σε ένα άλλο τελωνείο
προορισμού στο εσωτερικό. Η ρήξη των
μολυβδοσφραγίδων καθώς και η εκφόρτωση
των εμπορευμάτων χωρίς τη συγκατάθεση της
Τελωνειακής Αρχής, απαγορεύονται. Η
διαδικασία της διαμετακόμισης είναι δυνατόν να
ολοκληρωθεί οριστικά με την παράδοση των
εμπορευμάτων στον παραλήπτη, μόνον εάν αυτός
έχει στην κατοχή του
την άδεια του "εγκεκριμένου παραλήπτη".
ΒΕΒΑΙΩΘΕΙΤΕ ΟΤΙ ΤΗΡΗΣΑΤΕ ΟΛΕΣ ΤΙΣ
ΥΠΟΧΡΕΩΣΕΙΣ ΣΑΣ.
ΕΤΣΙ ΑΠΟΦΕΥΓΕΤΕ ΠΡΟΣΤΙΜΑ ΚΑΙ ΕΠΙ
ΠΛΕΟΝ ΣΥΝΕΠΕΙΕΣ.
Acaba Ud. de cumplir las formalidades aduaneras

ES exigidas para el paso de la frontera.
Pero antes de entregar la mercancía al destinatario o
a otra aduana de destino situada en el interior del
país a fin de cumplimentar otras formalidades
aduaneras referentes a la importación, depósito, o
tránsito de las mercancías.
Queda prohibido romper los precintos o descargar
las mercancías sin autorización de las autoridades
aduanas. La operación de tránsito únicamente podrá
concluirse mediante la entrega de la mercancía al
destinatario en caso de que este disponga de la
llamada autorización de "destinatario autorizado".
¡ CERCIÓRESE DE HABER CUMPLIDO TODAS
LAS FORMALIDADES !
ÁSÍ EVITARÁ LA IMPOSICIÓN DE MULTAS Y
OTRAS CONSECUENCIAS.
208
You have just completed the customs formalities for
GB crossing the border. Before you deliver the goods
you are carrying to the adressee you must complete
certain other customs formalities relating to the
import, storage or transit of the goods. This should
be done at the authorised customs office of
destination for the addressee or another inland
customs office of destination. You are not allowed
to break the seals on the goods or to unload goods
without the permission of the customs authorities.
Transit procedure may be completed by delivering
the goods to the addressee only if the addressee
holds a permit as "authorised consignee".
CHECK THAT YOU HAVE COMPLETED ALL
THE NECESSARY FORMALITIES !
BY DOING SO YOU CAN AVOID FINES AND
OTHER CONSEQUENCES.
Sie haben soeben die beim Grenzübertritt

DE erforderlichen Zollformalitäten erledigt. Bevor Sie
die Waren beim Empfänger abliefern, müssen Sie
bei dem für den Empfänger zuständigen
Bestimmungszollamt oder bei einem anderen
Bestimmungszollamt im Inland noch weitere
Zollformalitäten in Bezug auf die Einfuhr, die
Lagerung oder die Durchfuhr der Waren erledigen.
Das Aufbrechen des Zollverschlusses sowie das
Abladen von Waren ohne Zustimmung der
Zollbehörde ist unzulässig. Nur wenn der
Empfänger im Besitz einer Genehmigung
"Zugelassener Empfänger" ist, kann das
Versandverfahren durch die Übergabe der Waren an
den Empfänger abgeschlossen werden.
ACHTEN SIE AUF DIE EINHALTUNG ALLER
VORSCHRIFTEN !
SO VERMEIDEN SIE GELDBUSSEN UND
WEITERE FOLGERUNGEN.
Przed chwilą załatwił Pan/Pani formalności celne na

PL granicy. Przed przekazaniem towarów odbiorcy
należy wypełnić dalsze formalności celne odnośnie
importu, składowania lub tranzytu towarów.
Formalności te powinny byc dokonane w urzędzie
209
celnym przeznaczenia właściwym dla odbiorcy lub
w innym wewnętrznym urzędzie celnym
przeznaczenia. Nie wolno zrywac plomb ani
wyładowywac towarów bez zgody władz celnych.
Procedura tranzytowa może być zakończona przez
przekazanie towarów odbiorcy tylko wtedy, gdy
odbiorca posiada odpowiednią zgodę urzędu
celnego, upoważniającą go do występowania jako
"upoważniony odbiorca".
UPEWNIJ SIĘ, CZY ZAŁATWIŁEŚ WSZYSTKIE
NIEZBĘDNE FORMALNOŚCI !
W TEN SPOSÓB UNIKNIESZ KAR
PIENIĘŻNYCH I DALSZYCH KONSEKWENCJI.
Vous venez d' accomplir les formalites douanières

FR requises pour le passage de la frontière. Mais, avant
de livrer les marchandises au destinataire, vous
devez encore vous acquitter au bureau de douane de
destination dans le ressort duquel est établi le
destinataire, ou à un autre bureau de destination
intérieur, de diverses autres formalités douanières
pour l'importation, l'entreposage ou le transit des
marchandises que vous transportez. La rupture des
scellements ou le déchargement de marchandises,
sans autorisation de la douane, sont interdits. Vous
ne pouvez terminer l'operation de transit en
remettant les marchandises au destinataire que si ce
dernier est en possession d'une autorisation lui
conférant la qualité de "destinataire agréé".
ASSUREZ-VOUS QUE VOUS VOUS ETES BIEN
ACQUITTE DE TOUTES VOS OBLIGATIONS !
VOUS EVITEREZ AINSI UNE AMENDE
(ADMINISTRATIVE) ET LES AUTRES
CONSEQUENCES SUSCEPTIBLES DE
S'IMPOSER.
Le formalità doganali connesse con il passaggio di

IT frontiera sono state da voi espletate.
Prima di consegnare la merce al destinatario si rende
necessario il disbrigo di ulteriori formalità doganali
per l'importazione, il deposito od il transito delle
merci, da effettuarsi presso l'ufficio doganale di
destinatione di competenza della zona di residenza
210
del destinatario od altro ufficio doganale di
destinazione all'Interno del Paese. Non sono
ammessi la rimozione dei sigilli doganali o lo
scarico delle merci senza autorizzazione da parte
delle autorità doganali. E' possibile terminare
l'operazione di transito consegnando le merci al
destinatario, solo quando il medesimo sia in
possesso di una autorizzazione che lo qualifichi
"destinatario autorizzato".
ASSICURATEVI DI AVER ADEMPIUTO A
TUTTI GLI OBBLIGHI !
COSI' FACENDO, EVITERETE AMMENDE ED
ALTRE POSSIBLI CONSEGUENZE.
Ön éppen elintézte a határátlépéshez szükséges
HU vámalakiságokat. Mielőtt az árukat a címzettnek

kiszolgáltatja, a címzett székhelye/telephelye szerint
illetékes rendeltetési vagy más illetékes belterületi
rendeltetési vámhivatalnál az áru behozatalára, átmeneti
megőrzésére vagy árutovábbítására vonatkozó
vámalakiságokat Önnek kötelező elintéznie. A vámzárak
eltávolítása, valamint az áru kirakodása a vámhatóság
engedélye nélkül tilos. Az áru közvetlen átadása a
címzettnek csak azon esetben jelenti az árutovábbítás
szabályszerű befejezését, ha a címzett egy úgynevezett
"engedélyezett címzett" engedély birtokosa.
ÜGYELJEN MINDEN SZÜKSÉGES ALAKISÁG
TELJESÍTÉSÉRE !
EZÁLTAL ELKERÜLHETI A PÉNZBÍRSÁGOT ÉS A
TOVÁBBI KÖVETKEZMÉNYEKET.
U hebt zojuist de douaneformaliteiten voor

NL grensoverschrijding vervuld. Alvorens u de
goederen aflevert bij de geadresseerde, moet u op
het douanekantoor van bestemming waaronder de
geadresseerde ressorteert of op een ander kantoor
van bestemming in het binnenland, nog verdere
douaneformaliteiten vervullen met betrekking tot de
invoer, de opslag of de doorvoer van de
goederen.Het verbreken van de verzegeling en het
lossen van de goederen zonder toestemming van de
douane is ongeoorloofd. Alleen in het geval dat de
geadresseerde in het bezit is van een zogenaamde
vergunning "toegelaten geadresseerde" kan het
211
douanevervoer door overgave der goederen aan de
geadresseerde afgesloten worden.
OVERTUIGT U DAT U AAN ALLE
VERPLICHTINGEN HEBT VOLDAAN !
ZO VOORKOMT U EEN BOETE EN VERDERE
GEVOLGEN.
As formalidades aduaneiras necessárias para a

PT passagem da fronteira acabam de ser cumpridas.
Porém, antes de entregar as mercadorias ao
destinatário, terá de se dirigir à estância aduaneira
de destino sob cuja jurisdição se encontra o
destinatário ou a outra estância aduaneira de destino
no interior do país, para satisfazer outras
formalidades referentes à importação, armazenagem
e operações de trânsito das mercadorias. Não é
permitida a quebra dos selos ou a descarga de
mercadorias sem autorização da alfândega. Somente
nos casos em que o destinatário se acha na posse da
chamada licença de "destinatário autorizado", é
possível concluir o regime de trânsito mediante
entrega das mercadorias ao destinatário.
ASSEGURE-SE DE TER SATISFEITO TODAS
AS FORMALIDADES !
DESSE MODO EVITARÁ MULTAS E OUTRAS
CONSEQUÊNCIAS.
Tocmai aţi îndeplinit formalităţile vamale de trecere

RO a frontierei. Înainte de livrarea mărfurilor
transportate destinatarului, trebuie îndeplinite o
serie de formalităţi vamale referitoare la import,
antrepozitare sau tranzit al bunurilor. Aceastea
trebuie realizate la biroul vamal de destinaţie al
destinatarului mărfurilor sau la un alt birou vamal de
interior de destinaţie. Nu vi se permite ruperea
sigiliilor aplicate mărfurilor sau descărcarea
mărfurilor fără acordul autorităţii vamale. Procedura
de tranzit poate fi completă prin livrarea mărfurilor
destinatarului acestora doar în cazul în care
destinatarul are calitatea de “destinatar agreat”.
VERIFICAŢI CĂ AŢI ÎNDEPLINIT TOATE
FORMALITĂŢILE NECESARE!
FĂCÂND ACEASTA EVITAŢI AMENZI ŞI
212
ALTE CONSECINŢE.
Siniri gecmek icin gerekli formalitileri biraz önce

TR yerine getirdiniz. Mali alicisina teslim etmeden
önce, alicinin bulundugu yerdeki gümrük subesinde
veya ülke içindeki baska bir gümrük subesinde
malin ithali, depolanmasi veya transit geçebilmesi
ile ilgili diger gümrük formaliterini de yerine
getirmeniz gerekir. Gümrük makamlarinin izni
olmadan gümrük mührünün açilmasi ve malin
bosaltilmasi yasaktir. Ancak alici "yetkili alici"
oldugunu gösteren bir belgeye sahip bulunuyorsa,
mal aliciya teslim edilmek suretiyle muamele
tamamlanabilir.
TÜM YÜKÜMLÜLÜKLERI YERINE
GETIRMEYE DIKKAT EDIN !
BU SURETLE PARA CEZASINDAN VE DAHA
BASKA OLUMSUZ SONUÇLARDAN
KURTULURSUNUZ.
Právě jste ukončili celní formality související s

CZ překročením státní hranice. Před dodáním zboží
příjemci je nutné vyřídit u místně příslušného
celního úřadu určení nebo u některého jiného
celního úřadu v tuzemsku i další formality
týkající se dovozu, uskladnění nebo tranzitu zboží.
Porušení celní závěry, jakož i vykládka zboží bez
souhlasu celního úřadu, jsou nepřípustné. Tranzitní
režim může být ukončen dodáním zboží příjemci
pouze v případě, kdy příjemce vlastní povolení
"schváleného příjemce".
DBEJTE NA DODRŽOVÁNĺ VŠECH PŘEDPISŮ!
PŘEDEJDETE TÍM PENĚŽITÝM POKUTÁM A
DALŠÍM NÁSLEDKŮM.
Práve ste vybavili colné formality potrebné pri

SK prekročeni hranice. Pred dodaním tovaru príjemcovi
je potrebné v tuzemsku vybavit' ešte d'alšie
formality týkajúce sa dovozu, uskladňovania alebo
priameho tranzitu tovaru na colnici určenia, ktorá je
miestne príslušná príjemcovi alebo na inej colnici
určenia. Porušenie colnej uzávery, ako aj vykládka
tovaru bez súhlasu colnice sú neprípustné. Režim
213
tranzitu môže byt' ukončený dodaním tovaru
príjemcovi iba, ak príjemca je držitel'om povolenia
colných orgánov ako "schválený príjemca".
DBAJTE NA DODRŽIAVANIE VŠETKÝCH
PREDPISOV !
PREDÍDETE TÝM PEŇAŽNÝM POKUTÁM A
ĎALŠÍM NÁSLEDKOM.
Вы только что выполнили необходимые при

RU переходе через границу таможенные
формальности. Прежде чем сдать товары
получателю, Вы должны выполнить ещё другие
в отношении ввоза, хранения или перевозки
транзитом товаров таможенные формальности в
компетентной для получателя таможне
назначения или в другой таможне назначения
внутри страны. Открытие таможенного
обеспечения, а также разгрузка товаров без
согласия таможенного управления не
разрешается. Отправка товаров путём их
передачи получателю может быть закончена
толко в том случае, если получатель располагает
разрешением "авторизованный получатель".
СЛЕДИТЕ ЗА СОБЛЮДЕНИЕМ ВСЕХ
ПРАВИЛ !
ТАКИМ ОБРАЗОМ ВЫ ИЗБЕГАЕТЕ
ДЕНЕЖНОГО ШТРАФА И ДРУГИХ
ПОСЛЕДСТВИЙ
Du har nettopp fullført tollprosedyrene for

NO grensepassering. Før du leverer varene til
mottakeren, må det foretas visse formaliteter knyttet
til innførsel, lagring eller direkte transitt av varene.
Dette må gjøres ved bestemmelsestollstedet hvor
mottakeren er hjemmehørende, eller et annet
bestemmelsestollsted inne i landet. Det er ikke tillatt
å bryte forseglingen eller å losse varene uten
tillatelse fra Tollvesenet. Transitteringen kan bare
avsluttes ved direkte levering av varene til
mottakeren dersom denne er godkjent som
"autorisert mottaker".
SJEKK AT DU HAR FULLFØRT ALLE
NØDVENDIGE FORMALITETER !
214
PÅ DEN MÅTEN KAN DU UNNGÅ
ADMINISTRATIV FORFØYNING ELLER
ANDRE REAKSJONSFORMER .
Olette juuri suorittanut rajanylityksessä vaadittavat

FI tullimuodollisuudet. Teidän on vielä suoritettava
muita tavaroiden tuontiin, varastointiin tai
kauttakulkuun liittyviä tullimuodollisuuksia
vastaanottajan sijoittautumispaikan
määrätullitoimipaikassa tai muussa sisämaan
määrätullitoimipaikassa ennen kuin toimitatte
tavarat vastaanottajalle. Tavaroiden sinettien
murtaminen ja tavaroiden purkaminen on kielletty
ilman tulliviranomaisen lupaa. Passitusmenettely
voidaan päättää toimittamalla tavarat
vastaanottajalle ainoastaan, jos vastaanottajalle on
myönnetty lupa toimia "valtuutettuna
vastaanottajana".
TARKISTAKAA, ETTÄ OLETTE
SUORITTANUT KAIKKI MUODOLLISUUDET!
NÄIN TOIMIMALLA VÄLTÄTTE SAKOT JA
MAHDOLLISET MUUT SEURAAMUKSET.
Ni har just klarat av tullformaliteterna vid

SE gränspassagen. Innan Ni kan leverera de varor Ni
transporterar till mottagaren, måste Ni uppfylla vissa
andra tullformaliteter, som hör ihop med import,
lagring eller transitering. Detta kan göras vid
mottagarens kontrolltullkontor eller vid annat
bestämmelsetullkontor i landet. Det är förbjudet att
bryta förseglingar eller att lossa varor utan tullens
medgivande. Transiteringen kan avslutas genom att
varorna levereras till mottagaren endast om denne
har tillstånd att vara "godkänd mottagare".
KONTROLLERA ATT NI FULLGJORT ALLA
NÖDVÄNDIGA FORMALITETER !
PÅ SÅ SÄTT KAN NI UNDGÅ BÖTER OCH
ANDRA PÅFÖLJDER.
Ravnokar ste opravili carinske formalnosti za

SI prehod meje. Pred dostavo blaga, ki ga prevažate
naslovniku, morate opraviti še nekatere druge
carinske formalnosti v zvezi z uvozom,
215
skladiščenjem ali tranzitom blaga. To mora biti
urejeno pri namembnem uradu, ki je pristojen za
naslovnika ali pri drugem namembnem carinskem
uradu v notranjosti. Brez dovoljenja carinskih
organov ne smete odstraniti carinskih oznak ali
raztovoriti blaga. Tranzitni postopek se lahko konča
z dostavo blaga naslovniku, če ima ta dovoljenje za
pooblaščenega prejemnika.
PREVERITE, ALI STE OPRAVILI VSE
ZAHTEVANE FORMALNOSTI!
TAKO SE IZOGNETE PLAČILU KAZNI IN
DRUGIM POSLEDICAM.
Anexa 8.451
Mentiunea "numar în cifre"
CS .......… (počet v číslech)

DA ............ (antal)
DE ............ (Anzahl in Ziffren)
EE …… .(arv numbrites)
EL ............()
ES ............ (numero en cifras)
FR ............ (nombre en chiffres)
IT ............ (numero en cifre)
LV …….....(skaits)
LT …… ...(skaičius skaitmenimis)
HU ............ (darabszám)
MT ………(numru f'figuri)
NL ............ (aantal in cijfers)
PL .............(ilość w cyfrach)
PT ............ (quantidade em algarismos)
RO..............(numar in cifre)
51
Introdusa prin Modificarea nr.5
216
SI … ..........(število izpisati s številkami)
SK ............ (počet v číslach)
FI ............ (lukumäärä numeroina)
SV ............ (antal med siffror)
EN ............ (number in figures)
IS ............. (tala i tölustöfum)
NO ............ (antall med siffer)
Capitolul 3 – Formalităţi şi incidente în timpul transportului

1. Introducere
Prezentul capitol descrie formalităţile de îndeplinit la

biroul de tranzit în cazul utilizării DAU în calitate de
declaraţie de tranzit şi în caz de incident pe
parcursul transportului.
Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile de îndeplinit la
biroul vamal de tranzit şi în caz de incident pe
parcursul transportului.
Punctul 3 descrie formalităţile de îndeplinit în cazul

incidentelor pe timpul transportului şi cele de
îndeplinit la biroul de tranzit.
217
Punctul 4 tratează situaţiile particulare
Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor specifice

naţionale.
Punctul 7 este rezervat utilizării de către

administraţia vamală.
Punctul 8 conţine anexele capitolului 3
2. Principii generale şi reglementări
Mărfurile plasate sub regimul de tranzit sunt

transmise către biroul de destinaţie pe o rută
justificată economic (uneori urmând un itinerar
alternativ), trecând prin unul sau mai multe birouri de
tranzit.
Incidentele sunt susceptibile de a apărea pe timpul

transportului. În acest caz trebuie respectate
proceduri specifice.
Baza juridica pe care se bazează procedurile

descrise în prezentul articol este:
- articolele de la 31 la 33 din apendicele I din
convenţie;
- anexa A7, titlu II, punctul II „Formalităţi pe
parcursul drumului”, apendice III din convenţie;
- articolele 13 şi 14 din CVC;
- articolele 359, 360 şi 412 din RVC;
- anexa 37, titlul II, punctul B, din RVC.
218
3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul
transportului şi la biroul de tranzit
Prezentul punct furnizează informaţii pentru :
- formalităţi de îndeplinit în caz de incident pe
parcursul transportului(punct 3.1);
- formalităţi de îndeplinit la biroul de tranzit (punct
3.2).
3.1 Formalităţi în caz de incident pe parcursul
transportului
Incidente pe Dacă incidentele survin în timpul transportului
timpul mărfurilor, transportatorul are obligaţia de a informa
transportului neîntârziat cel mai apropiat birou vamal competent.
Exemple de ceea ce poate fi considerat ca şi incident
pe parcursul transportului :
• imposibilitatea respectării itinerariului stabilit;
• ruperi accidentale ale sigiliilor;
• transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de
transport;
• descărcarea imediată, parţială sau totală a
mijlocului de transport în caz de pericol iminent.
Acţiunea În caz de incident pe timpul transportului,

autorităţii transportatorul aplică neîntârziat adnotările
competente necesare în rubrica nr.56 a exemplarelor 4 şi 5 ale
DAU şi prezintă documentele precum şi încărcătura
autorităţilor competente din ţările în care a avut loc
incidentul.
Articolul 33 Autorităţile competente decid dacă operaţiunea de
apendice I din tranzit poate continua sau nu. În caz afirmativ, biroul
convenţie competent completează rubrica G din exemplarele
Articolul 360 nr.4 şi 5 ale DAU indicând măsurile întreprinse.
RVC
În cazul ruperii sigiliilor dintr-o cauză independentă
de voinţa transportatorului, autoritatea competentă
examinează marfa şi autovehiculul. Dacă operaţiunea
de tranzit este autorizată a continua, noile mijloace
de identificare sunt aplicate şi exemplarele 4 şi 5 sunt
vizate în consecinţă.
Transbordarea Transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de
219
mărfurilor transport nu se poate efectua decât cu autorizarea
autorităţilor competente din locul în care se doreşte
să se realizeze transferul.
În acest caz, transportatorul întrebuinţează rubrica
nr.55 „Transbordări” a exemplarelor nr.4 şi 5 din
DAU, cu litere de mână lizibile, cu cerneală şi cu
majuscule. Autoritatea vamală vizează rubrica F din
exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU. Atunci când au fost
efectuate mai mult de două transbordări şi rubrica F
este deja întrebuinţată, informaţia cerută este indicată
de transportator în rubrica nr.56 ale exemplarelor nr.4
şi 5 din DAU şi vizate de vamă în rubrica G.
Descărcare În caz de pericol iminent, dacă descărcarea parţială

parţială sau totală a mijlocului de transport este cerută,
sau totală
transportatorul informează neîntârziat autorităţile
competente şi procedează la adnotările necesare în
rubrica nr.56 din DAU. Autorităţile vamale iau toate
măsurile necesare şi vizează exemplarele nr.4 şi 5
ale DAU în rubrica G. Totuşi, atunci când doar
vehiculul tractor a fost înlocuit (însemnând că marfa
nu a fost manipulată sau transbordată), numărul de
înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor
sunt înscrise în rubrica nr.56 din DAU. În acest caz,
viza autorităţilor competente nu este necesară.
Incident sau În cazul altui incident sau accident având o influenţă

accident asupra respectării obligaţiilor principalului obligat sau
ale transportatorului, autorităţile vamale competente
trebuie să fie imediat informate.
Fracţionarea Toate fracţionările unei încărcături trebuie să se

unei efectueze sub supraveghere vamală şi trebuie să fie
încărcături
începută finalizarea procedurii de tranzit. Noile
declaraţii de tranzit trebuie să fie stabilite pentru
fiecare fracţie de încărcătură.
3.2. Formalităţi la biroul de tranzit

- biroul de tranzit (punct 3.2.1),
- Avizul de trecere TC10 ( punct 3.2.2),
220
- Schimbarea biroului de tranzit ( punct 3.2.3),
- Conduita de îndeplinit în caz de iregularităţi (punct
3.2.4).
3.2.1. Biroul de tranzit52
Biroul de tranzit este un birou vamal autorizat, situat

la un punct de intrare sau ieşire. Următorul tabel
evidenţiază varietatea posibilităţilor pentru un birou
de trazit comun şi Comunitar.
Tranzit Comun Tranzit Comunitar

Punct de -într-o parte Contractantă, -pe teritoriul vamal al
intrare Comunităţii atunci când
mărfurile au traversat
teritoriul unei ţări terţe pe
parcursul unei operaţiuni
de tranzit,
Punct de -dintr-o parte Contractantă -dintre teritoriul vamal al
ieşire atunci când încărcătura Comunităţii atunci când
părăseşte teritoriul acelei transportul părăseşte acel
Părţi Contractante pe teritoriu pe parcursul unei
parcursul unei operaţiuni de operaţiuni de tranzit,
tranzit, traversând o traversând o frontieră
frontieră dintre acea Parte dintre un Stat Membru şi
Contractantă şi o ţară terţă. o ţară terţă, alta decât o
ţară AELS.
Pentru a facilita circulaţia mărfurilor Comunitare dintre

diferitele părţi ale teritoriului vamal al Comunităţii,
atunci când acestea trebuie să traverseze teritoriul
unei ţări terţe, alta decât o ţară AELS, Statele
Membre trebuie să încerce stabilirea, pe cât posibil,
52
Modificarea nr.5
221
atunci când circumstaţele locale permit, unor benzi de
circulaţie speciale pe parcursul birourilor vamale
situate la frontierele externe ale Comunităţii,
rezervate pentru controlul mărfurilor comunitare care
circulă sub acoperirea unui document vamal emis
într-un alt Stat Membru.
Controlul acestor bunuri trebuie limitat la verificarea

dovezii statutului Comunitar al mărfurilor şi, dacă este
necesar, la încheierea operaţiunii de transport, în
cazul în care pentru acea operaţiune nu se justifică o
examinare amănunţită.
În cazul în care controlul menţionat mai sus nu

demonstrează nici o neregulă, transportul îşi va urma
destinaţia.
3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit
Articolul 32, Declaraţia de tranzit, mărfurile şi avizul de trecere

Apendice I (TC10) sunt prezentate la fiecare birou de trecere53.
convenţie
Cei din acest birou pot inspecta mărfurile doar dacă
Articolul 6
apendice III se consideră necesar. TC10 este reţinut de biroul
Convenţie de tranzit.
Articolele 359 şi Atunci când mărfurile circulă sub regimul de tranzit,

412 din RVC sosirea la un birou de tranzit care nu a fost prevăzut,
se aplică procedura generală. Un TC10 este
prezentat la acest birou de tranzit care nu a fost
prevăzut. În acest caz, TC10 este transmis la biroul
de plecare şi numele biroului de tranzit şi codul ţării
sunt trecute în rubrica nr.51 din exemplarele nr.4 şi 5
din DAU.
Articolul 12 din Notă: anumite ţări cer prezentarea unui exemplar

convenţie suplimentar al exemplarului nr.4 din DAU la statisticile
finale.
a) la primul birou de tranzit în toate ţările AELS,
b) la primul birou de tranzit din Comunitate, în cazul
în care mărfurile fac obiectul unei operaţiuni T1 sau
T2 care începe într-o ţară din AELS.
53
TC10 nu trebuie prezentat atunci când biroul de plecare şi biroul de tranzit utilizează NCTS.
222
Biroul de tranzit respectiv trimite acest exemplar
suplimentar la biroul naţional de statistică
competent.
3.2.3. Avizul de trecere (TC10)
TC10 Biroul de tranzit acceptă TC10 imprimat în limba unei

Articolul 32, alte părţi contractante
paragraf 2,4 şi 5 Cu toate că mărfurile se găsesc într-un singur mijloc
apendice I de transport, un TC10 trebuie să facă referire la toate
din convenţie
declaraţiile de tranzit care îl însoţesc ( T1, T2, T2F,
Articole 359,
paragraf 2şi3
T- ).
şi art 412 din
RVC Dacă spaţiul disponibil pe spatele TC10 este
insuficient pentru a conţine indicaţii asupra tuturor
declaraţiilor, trebuie să se utilizeze unul sau mai
multe avize de trecere.
Atunci când mărfurile tranzitează teritoriul unei ţări din

AELS, biroul de tranzit pune ştampila pe exemplarul
nr.4 din DAU pentru a certifica trecerea frontierei.
.
OPERATOR
Transportatorul are grijă să prezinte un TC10 la fiecare birou de tranzit.
3.2.4 Schimbarea biroului de tranzit
Articolul 32, Mărfurile se pot îndrepta către un birou de tranzit,

paragraf 4 altul decât cel înscris în exemplarele nr.4 şi 5 ale
apendice I, DAU
Conventie
din convenţie
Articolul
359,paragraf
3, din RVC,
VAMA
223
În cazul schimbării biroului de tranzit, noul birou utilizat trimite imediat
TC10 la biroul prevăzut iniţial (menţionat în rubrica nr.53 a DAU)
Totuşi, în cazul unei operaţiuni de tranzit între 2 state membre ale
Comunităţii, atunci când biroul de tranzit este situat într-o ţară din AELS,
aceasta este cea care păstrează TC10.
Atunci când biroul de tranzit este situat intr-o ţară alta decât cea a biroului
iniţial prevăzut, trebuie verificat dacă garanţia este valabilă pentru tranzit
prin ţara în care este situat.
3.2.4 Acţiuni în cazul unor nereguli minore
Nereguli minore Atunci când biroul de tranzit constată nereguli minore

într-o declaraţie de tranzit şi când nu sunt alte indicii
de abuz, el nu întrerupe operaţiunea, dar notează
faptele pe exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU, pentru a
informa biroul de destinaţie.
VAMA
Biroul de tranzit lasă neregulile constatate fără urmări dar corectându-le,

dacă este posibil, în următoarele cazuri:
1. Absenţa menţiunii „Expeditor agreat” în rubrica D (/J) din DAU, dacă
este loc (art. 69 din apendicele I Convenţie/articolul 402 din RVC);
2. Inscripţii manuale (sau corecturi) neautentificate ale numărului de
înmatriculare a mijlocului de transport (rubrica nr.18 şi 21);
3. Absenţa numărului de înmatriculare a mijlocului de transport ( rubrica
nr.18 şi 21) sau a numerelor containerelor ( rubrica nr.31);
4. Indicarea unui birou de tranzit prevăzut altul decât cel efectiv traversat.
5. Absenţa indicării unui birou de tranzit
Nereguli grave Atunci când un birou de tranzit constată nereguli

grave într-o operaţiune de tranzit, întrerupe
procedura de tranzit şi începe cercetările ce se
impun.
224
225
226
8. Anexe (pro memoria)
227
Capitolul 4 – Formalităţi la biroul de
destinaţie
1. Introducere
Atunci când mărfurile sunt transportate sub regim de

tranzit, ele sunt îndrumate de un birou de plecare
către un birou de destinaţie. Prezentul capitol
tratează diferitele formalităţi de îndeplinit la biroul de
destinaţie atunci când DAU este utilizată ca şi
declaraţie de tranzit.
Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile la biroul de
destinaţie.
Punctul 3 descrie procedurile de urmărire şi măsurile

ce trebuie luate de către autorităţile vamale în ceea
ce priveşte terminarea procedurii de tranzit.
Punctul 4 tratează situaţiile particulare privind
228
încheierea procedurii de tranzit.
Punctul 5 acoperă excepţiile şi regulile generale
Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor vamale

naţionale
Punctul 7 este rezervat utilizării de către administraţia

vamală
Punctul 8 conţine anexele capitolului 4.
2. Principii generale şi legislaţie
La sfârşitul operaţiunii de tranzit, mărfurile împreună

cu documentele sunt prezentate autorităţilor vamale,
la biroul de destinaţie. Această operaţiune indică
încheierea operaţiunii.
Biroul de destinaţie verifică mărfurile şi documentele

şi returnează exemplarul nr.5 al DAU, vizat în regulă,
la biroul de plecare (sau, dacă există, la biroul
centralizator).
În absenţa iregularităţilor, regimul de tranzit este

încheiat de către biroul de plecare ( sau biroul
centralizator): vezi capitolul 5.
În caz de iregularităţi trebuie îndeplinite alte măsuri.
Baza juridică Bazele juridice care răspund de procedurile descrise
229
în prezentul capitol sunt următoarele:
Articolele de la 34 la 38, paragraful 1, apendicele I
din convenţie
Articolul 92 , paragraf 1, din CVC
Articolele de la 361 la 364 din RVC.
Notă: articolul 38 din Apendicele I din convenţie şi

articolul 92 din CVC stabilesc o distincţie între
sfârşitul şi încheierea procedurii de tranzit.
3. Formalităţi la biroul de destinaţie

- prezentarea mărfurilor împreună cu documentele
la biroul de destinaţie (punctul 3.1)
- controlul şi completarea exemplarelor din DAU
(punctul 3.2).
La sfârşitul prezentului punct, se presupune că nici o

iregularitate nu a survenit. Măsurile care se iau în
cazul iregularităţilor sunt detaliate la punctele 4.4 şi
4.5 din prezentul capitol.
Notă: Sfârşitul operaţiunii de tranzit la biroul de

destinaţie este diferit de încheierea regimului de
tranzit. Îi revine biroului de plecare sau biroului
centralizator al ţării de plecare decizia, pe baza
informaţiilor furnizate de biroul de destinaţie, dacă
regimul poate fi încheiat. Pentru mai multe informaţii,
vezi partea a IV-a, capitolul 5.
230
3.1. Incheierea operaţiunii de tranzit
Articolele 4 şi 38 Terminarea regimului rezultă din combinarea unui

apendice I
din convenţie element de fapt-prezentarea mărfurilor şi a
documentelor de tranzit aceasta relativ la biroul de
destinaţie, şi un element de drept-o prezentare
efectuată conform cu dispoziţiile regimului, în funcţie
de tipul de procedură, normală sau simplificată54 ,
utilizată.
Articolele 14,92 Atât prima, cât şi cealaltă acţiune relevă
Şi 96 din CVC
responsabilitatea unui principal obligat, de la care se
constituie obligaţia principală.
Momentul la care regimul ia sfârşit permite a închide
deodată operaţiunea de tranzit şi perioada până la
care principalul obligat este ţinut la respect de
obligaţiile ataşate regimului. Un eveniment unde nu
se respectă obligaţiile intervenite ulterior acestei date
relevă alte destinaţii şi alte reguli vamale decât cele
de tranzit.
Aceasta nu semnifică totuşi că responsabilitatea
(financiară sau alta) a principalului obligat nu poate fi
angajată ulterior la sfârşitul regimului, astfel încât el
poate garanta o operaţiune de tranzit anterioară.
Obligaţia revine În afară de principalul obligat, alte persoane sunt

altor persoane
supuse obligaţiilor în cadrul regimului de tranzit.
Transportatorul şi toate persoanele care au încărcat
mărfurile în colete, care au fost plasate sub regimul
de tranzit sunt în egală măsură responsabile de
prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie
54
În completarea definiţiei de sfârşit de regim, se găsesc într-adevăr o serie de dispoziţii specifice precizând
condiţii particulare cărora regimul se presupune a se termina sau este considerat că a fi pe cale a se termina
în cadrul procedurilor precum cele privind destinatarii agreaţi
231
în termenul prescris şi de respectarea întocmai a
măsurilor de identificare.
Articolul 34, Mărfurile şi exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU sunt
paragraf 1,app I
din convenţie prezentate la biroul de destinaţie în termenul
Articolul 361 din prevăzut în acest scop.
RVC
Termenul Prezentarea trebuie să se facă în termenul fixat de

Articolul 26,
apendice I din biroul de plecare. Acest termen este înscris în rubrica
convenţie D din DAU.
Articolul 356
din RVC Termenul prescris de biroul de plecare leagă
autorităţile competente din ţările ale căror teritorii sunt
traversate în cursul operaţiunii de tranzit. El nu poate
fi modificat de aceste autorităţi, mai ales de către
autorităţile vamale din biroul de destinaţie. Pentru mai
multe informaţii vezi Partea a IV-a capitolul 3,
punctele 36 şi 37.
3.2. Controlul încheierii regimului
Controale După prezentarea mărfurilor şi a exemplarelor nr. 4 şi

5 din DAU la biroul de destinaţie, autorităţile vamale,
determină dacă condiţiile regimului de tranzit au fost
respectate şi vizează declaraţia de tranzit în
consecinţă.
Mărfurile care au circulat sub regim de tranzit pot fi
examinate de autoritatea vamală. Tot ceea ce
priveşte încărcătura nu face în acest timp obiectul
unui examen aprofundat. Autorităţile vamale aplică în
general un sistem bazat pe analiză de risc pentru a
selecţiona încărcăturile care trebuie controlate. Ele
nu trebuie să efectueze verificări detaliate a
mărfurilor, decât în caz de suspiciuni.
232
Articolul 36, Exemplarul numărul 5 al DAU trebuie returnat fără
apendice I
din convenţie întârziere de către biroul de destinaţie autorităţilor
Articolul 363 competente din ţara de plecare, nu mai târziu de luna
din RVC
care urmează datei de sfârşit a operaţiunii. Chiar şi în
caz de suspiciune, unde se constată iregularităţi,
acest exemplar trebuie să fie returnat în acest
termen.
Biroul de destinaţie reţine exemplarul 4 din DAU.
VAMA
Biroul de destinaţie înregistrează declaraţia de tranzit prezentată, într-o

manieră care să permită un acces comod şi rapid la documente în caz de
căutare.
Biroul de destinaţie compară informaţiile din exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU.

Indică informaţiile următoare în rubrica I „ Controlat la biroul de destinaţie”
pe cele două exemplare ale DAU:
1. numărul de înregistrare;
2. data sosirii
3. rezultatul controlului asupra mijloacelor de identificare( verificarea stării
sigiliilor aplicate şi controlul pe baza descrierii mărfurilor);
4. rezultatul examinării obligatorie privind termenul pentru prezentarea
itinerarului;
5. menţiunea „conform” în rubrica „remarci” atât timp cât nici o iregularitate
nu a fost constatată;
6. semnătura unui funcţionar vamal şi o ştampilă cu însemnele biroului.
Notă: semnătura, ştampila şi menţiunea „conform” trebuie de asemenea

aplicată pe documente atunci când biroul de destinaţie acceptă prezentarea
233
mărfurilor şi documentelor fără control. Anexa 8.1 prezintă diferite versiuni
lingvistice ale menţiunii „Conform”.
VAMA (doar în Comunitate)
Atunci când un exemplar de control T555 eliberat de un birou de plecare este

prezentat cu exemplarele 4 şi 5 din DAU, biroul de destinaţie trebuie să
indice „Exemplarul T5 prezent”, în rubrica „Remarci” în rubrica I „Controlat la
biroul de destinaţie” al DAU.
Anexa 8.2 prezintă menţiunea „Exemplarul T5 prezent” în toate limbile

comunitare.
Un număr mare de ţări dispun de un birou naţional

centralizator pentru returnarea şi recepţia
exemplarului 5 al DAU.Totuşi, birourile regionale sau
locale pot utiliza de asemenea această cale. Ţările
următoare nu dispun de un birou centralizator:
- Austria
- Cehia
- Danemarca
- Finlanda
- Norvegia
- Suedia
- Elveţia
Lista birourilor naţionale centralizatoare cu scopul de
returnare a exemplarului 5 din DAU figurează în
anexa 8.4
55
Exemplarul de control T5 este un document cerut uneori pentru circulaţia mărfurilor în interiorul
teritoriului vamal al Comunităţii. Este utilizat pentru a aduce dovada utilizării şi/sau a destinaţiei sigure a
mărfurilor, atunci când se specifică măsuri comunitare specifice exigente( de ex. în cazul produselor
agricole).Articolele de la 912 bis la 912 octies din RVC furnizează mai multe informaţii despre exemplarul
T5
234
VAMA
Într-o ţară ce dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU către ţara de plecare prin
intermediul acestui birou.
Într-o ţară ce nu dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU la biroul naţional al ţării de
plecare, sau la biroul de plecare, Dacă nici ţara de plecare nu dispune de
un birou centralizator.
Exemplarele trebuie returnate la adresele care figurează dedesubtul

rubricilor nr.15 şi 17 din exemplarul nr.5 al DAU.
Biroul trebuie să procedeze la returnarea exemplarului 5 din DAU măcar o

dată pe săptămână.
4. Situaţii particulare
Prezentul punct furnizează informaţii pentru situaţiile
particulare ale regimului de tranzit survenite la biroul
de destinaţie, şi anume:
- la eliberarea unei recipise (punctul 4.1);
- la eliberarea unei dovezi alternative (punctul 4.2);
- la prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara
zilelor şi orelor de funcţionare şi în alt loc decât
biroul de destinaţie(punctul 4.3)
- la constatarea iregularităţilor(punctul 4.4);
- la schimbarea biroului de destinaţie (punctul 4.5).
235
4.1. Eliberarea unei recipise
Articolul 35 La cerere autoritatea vamală eliberează o recipisă

Apendice I
din convenţie unei persoane, care prezintă declaraţia de tranzit şi
mărfurile la biroul de destinaţie.
Art 362 din RVC Această recipisă nu poate servi totuşi ca dovadă
alternativă a încheierii procedurii.
Funcţiile Recipisa are 2 funcţii importante. În primul rând
recipisei
permite informarea principalului obligat că
transportatorul a prezentat documentele de tranzit la
biroul de destinaţie. În al doilea rând joacă un rol
important în cazul unei cercetări, atunci când biroul
de plecare nu a primit exemplarul 5 al DAU, care
trebuia să-i parvină. În acest caz principalul obligat
este în măsură de a prezenta la biroul de plecare
recipisa, indicând pe lângă ce birou au fost
prezentate documentele de tranzit. La procedura de
cercetare se vor găsi astfel facilităţi.
Forma recipisei Recipisa trebuie să fie conform:

 modelului TC11-prezentată în apendice III, anexa
A13 din convenţie/anexa 47 din RVC sau
 partea detaşabilă de pe verso exemplarului 5 al
DAU
Completarea Persoanele ce solicită recipisa o completează înainte
recipisei
de prezentarea pentru viză unui funcţionar de la
biroul de destinaţie.
OPERATOR
236
Persoana care cere o recipisă la un birou de destinaţie completează
formularul TC11, la mână, într-o manieră lizibilă, prin indicarea:
• numele şi ţara biroului de destinaţie
• tipul de declaraţie căruia i se atribuie DAU
• numărul declaraţiei de tranzit
• data
• numele biroului vamal de plecare
Pe de altă parte, recipisa poate conţine alte informaţii

asupra încărcăturii. Principalul obligat poate, de
exemplu, dacă doreşte să indice la care transportator
de mărfuri se va înapoia recipisa după notările
asupra acesteia de către autorităţile vamale. Biroul
de destinaţie nu este obligat să înapoieze recipisele
prin poştă, dar nu-i este interzis să o facă, dacă este
necesar. În mod normal principalul obligat cere
transportatorului să-i înapoieze recipisa.
Adresa de returnare poate fi indicată :
• pe spatele recipisei atunci când
formularul de recipisă este conform modelului
arătat în anexa A13, apendice III din
convenţie/anexa 47 din RVC;
• pe spatele exemplarului 5 al DAU, în
rubrica goală ce se află la dreapta rubricii D,
atunci când recipisa este alcătuită din partea
detaşabilă aflată pe verso exemplarului 5 al DAU.
Notă: atunci când declaraţia de tranzit este alcătuită
dintr-un formular compus din 4 exemplare prin
aplicarea primului articol, paragraful 1, punctul b),
apendicele II din convenţia DAU/articolul 208,
237
paragraful 3, titlul VII din RVC, adresa de returnare
poate să nu fie indicată.
VAMA
Atunci când este cerută o recipisă, funcţionarul de la biroul de
destinaţie:
• verifică dacă este utilizat formularul adecvat, mai ales formularul
TC11 sau partea detaşabilă a exemplarului nr.5 din DAU;
• verifică dacă este citeţ;
• verifică dacă a fost corect completat;
• verifică că nimic nu interzice eliberarea recipisei
• eliberează recipisa persoanei care i-a cerut-o, când totul este în
ordine.
Notă: eliberarea unei recipise „ sub rezervă” este interzisă
(articolul 35 al apendicelui I al convenţiei/articolul 362 al RVC)
4.2 Eliberarea unei dovezi alternative
Articolul 34 Principalul obligat poate cere autorităţilor vamale să-i

paragraf 3, app.
I furnizeze o dovadă alternativă pe baza căreia regimul
din convenţie va fi încheiat într-o manieră regulată.
Articolul 362 Această cerere poate fi formulată în momentul în care
Paragraf 3 din
RVC declaraţia de tranzit şi mărfurile sunt prezentate la
biroul de destinaţie
Notă: pentru informaţii mai ample în legătură cu

acceptarea probei alternative de către biroul de
plecare a se vedea capitolul 5, punctul 3.4.2
OPERATOR
238
Pentru a obţine o probă alternativă, conform articolului 34, paragraful 3 din
apendicele I al convenţiei/articolul 361, paragraful 3 din RVC:
• o copie a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă este cazul DAU, BIS sau
• o copie suplimentară a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă e cazul DAU, BIS
pot fi prezentate la biroul de destinaţie pentru certificare
Copia, care poate fi o fotocopie, trebuie:
- să fie semnată în prealabil de principalul obligat
- să poarte menţiunea „copie”
- să poarte menţiunea „dovadă alternativă”( care poate fi imprimată pe copie)
- şi să conţină numărul de înregistrare al declaraţiei de tranzit şi informaţiile
care figurează despre declaraţie
Anexa 8.3 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii”probă alternativă”
VAMA
Documentele sus menţionate, având numărul declaraţiei de tranzit, trebuie să fie

certificate de autorităţile vamale. Certificarea poate fi de asemenea efectuată
printr-un sistem informatic, dar trebuie să apară în clar de la autoritatea vamală
din ţara de plecare că documentul certificat este unul originar.
Biroul de destinaţie trebuie să vizeze proba alternativă când nu a constatat

nereguli. Viza este în acelaşi fel ca şi în cazul exemplarului nr.5 din DAU
(ştampila biroului, semnătura funcţionarului şi data)
Persoana care prezintă un astfel de document cu mărfurile şi declaraţia de tranzit

este însărcinată să reprezinte principalul obligat. Biroul de destinaţie trebuie să
dea copia sau exemplarul suplimentar al exemplarului 5 din DAU vizat, acestei
persoane.
4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi orelor

de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie
Articolul 34, În general, mărfurile şi documentele de tranzit
paragraf 1,app. I
din convenţie corespunzătoare trebuie să fie prezentate:
Articolul 361 din - la biroul de destinaţie şi
RVC
- în timpul zilelor şi orelor de funcţionare
239
Totuşi, biroul de destinaţie poate autoriza
prezentarea mărfurilor şi a documentelor de tranzit în
afara acestor perioade şi în alt loc.
Articolul 34, Conform reglementărilor naţionale, cheltuielile care
apendicele I
din convenţie rezultă sunt suportate de operator.
Art 2002 din
RVC
4.4. Nereguli
4.4.1.Nereguli privind sigiliile
În general, mărfurile sunt sub sigiliu în timpul

transportului lor în regim de tranzit. La biroul de
destinaţie, autorităţile vamale verifică dacă sigiliile
sunt intacte. Dacă au fost falsificate, ele indică
această informaţie pe DAU.
VAMA
Biroul de destinaţie verifică starea sigiliilor şi notează rezultatul inspecţiei sale în

rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica „controlul sigiliilor”. Dacă
sigiliile sunt în stare proastă, sau dacă rezultă că au fost falsificate, autorităţile
vamale pot examina mărfurile şi indica faptele pe DAU.
(articolul 34 din apendicele I al convenţiei/articolul 72 din CVC şi articolul 361 din

RVC)
4.4.2. Alte nereguli
Biroul de destinaţie menţionează neregula pe care a

constatat-o cu scopul de a informa biroul de plecare.
Biroul de plecare decide în funcţie de faptele
prezentate şi determină măsurile potrivite care se iau.
240
Trebuie să se distingă următoarele cazuri:
1. La biroul de destinaţie poate fi constatată o
diferenţă între mărfurile enumerate pe documentul
de tranzit şi cele real prezentate:
VAMA
Biroul de destinaţie
- Înregistrează declaraţia de tranzit
-notează în rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica
„Observaţii”
Menţiunea „Diferenţe: excedent…
lipsă……
natura mărfurilor……….
clasificare tarifară………….
-trimite exemplarul din DAU în ţara de origine urmând procedura obişnuită
Anexa 8.5 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „diferenţe”
2. Biroul poate constata o neregulă privind

informaţiile care figurează pe exemplarele nr.4 şi 5
din DAU.
VAMA
Biroul de destinaţie:
-înregistrează declaraţia de tranzit;
-notează în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU, privind rubrica
„Observaţii” menţiunea „Nereguli: rubrica...”
-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura
obişnuită.
241
Anexa 8.6 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „ Nereguli
:rubrica..”
4.4.3. Anchetă asupra neregulilor
Biroul de destinaţie poate decide să ancheteze

neregula constatată.
VAMA
-înregistrează declaraţia de tranzit
-precizează menţiunea „Anchetă în curs” în rubrica I a exemplarului nr.5
din DAU vizând rubrica „Observaţii”
-trimite exemplarul nr. 5 al DAU în ţara de plecare urmând procedura
obişnuită
Notă: ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU
neîntârziat şi cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.
-trimite rezultatele anchetei la biroul de plecare în următoarele trei luni ,
prin procedura obişnuită
Pentru informaţii mai ample a se vedea capitolul 5, punctul 4
Anexa 8.7 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii”Anchetă în
curs”
Biroul de destinaţie poate decide perceperea datoriei

rezultate din neregulă. În acest caz menţiunea
„ Impuneri percepute” este notată în rubrica I a
exemplarului nr.5 al DAU. Biroul de plecare nu
informează principalul obligat în legătură cu
declanşarea procedurii.
242
Notă: menţiunea „Impuneri percepute” nu semnifică
neapărat că taxele au fost efectiv cerute şi achitate.
Autorităţile biroului de destinaţie pot deci să acceptat
o declaraţie de plasare în orice altă destinaţie vamală
admisă.
VAMA
-odată informat de acoperirea integrală a taxelor pune menţiunea „Taxe
încasate” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, aparţinând rubricii
„Remarci”
-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura
obişnuită
Anexa 8.8 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „Taxe
încasate”
Notă:
Ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU neîntârziat şi
cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.
4.5. Schimbarea biroului de destinaţie
Articolul 34, O operaţiune de tranzit poate lua sfârşit într-un birou,

paragraf 4 şi 5,
app. I din altul decât cel prevăzut în declaraţia de tranzit. Acest
convenţie birou devine atunci birou de destinaţie.
Art.361 din RVC Trei situaţii pot apărea:
1. Noul birou de destinaţie este situat în aceeaşi
parte contractantă (sau în acelaşi stat membru), ca
cea înscrisă în declaraţia de tranzit:
243
VAMA
-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund
cu cele ce figurează pe exemplarul nr.5
-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă sunt puse) şi traseul (dacă este impus)
-determină nivelul de verificare impus
- inscrie menţiunea „conform” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU aparţinând
rubricii „remarci” când verificarea efectuată a dus la un rezultat satisfăcător
-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura obişnuită
Anexa 8.1 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „ Conform”
2. Noul birou de destinaţie este situat într-o altă parte

contractantă (sau într-un alt stat membru) decât cea
înscrisă în declaraţia de tranzit:
VAMA
-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara
respectivă
celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU
-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)
-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi ţară)” în
rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica”remarci”, când verificarea
efectuată a dus la un rezultat satisfăcător
244
-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită
Aneax 8.9 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „Diferenţe..”
3.Noul birou de destinaţie este situat într-o parte

contractantă diferită de cea înscrisă în DAU, care
poartă menţiunea următoare:
„Ieşire din ……. supusă unor restricţii sau taxe

conform reglementării/directivei nr. …”
Anexa 8.10 prezintă diferite versiuni lingvistice ale

acestei menţiuni.
VAMA
-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara
respectivă
celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU
-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)
-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ..(nume şi ţară)” în
rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica ”remarci”, când verificarea
efectuată a dus la un rezultat satisfăcător
-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită şi
notificarea după care mărfurile supuse restricţiilor de export sau impozitării au
fost duse până la biroul vamal respectiv
-păstrează mărfurile sub control vamal şi hotărăşte:
245
-să autorizeze transferul lor spre partea contractuală de care aparţine biroul de
plecare sau
-să nu permită ridicarea lor înainte de primirea unei autorizaţii scrise specifice de
ridicare trimisă de biroul de plecare
5. Prezentarea după expirarea termenului
Articolul 26, Probele următoare pot fi furnizate pentru a atesta

paragraf 3 app.
I circumstanţele neprevăzute, neimputabile
din convenţie transportatorului sau principalului obligat, conducând
la prezentarea mărfurilor după expirarea termenului:
Articolul 356 din • Declaraţia poliţiei (în caz de accident, furt etc)
RVC
• Atestarea unui serviciu de sănătate(în caz de
îngrijiri etc)
• Atestarea unui serviciu de depanare (în caz de
reparare a vehiculului)
• Orice element de probă a unei întârzieri datorate
unei greve sau a oricărei alte împrejurări
neprevăzute.
Totuşi, rămâne la latitudinea biroului de destinaţie să

hotărască validitatea probei.
246
7. Parte rezervată pentru uzul administaţiei vamale
8. Anexe
247
− 8.1. Menţiunea „Conform”
− 8.2. Menţiunea „Exemplar T5 prezentat”
− 8.3. Menţiunea „ Probă alternativă”
− 8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea
exemplarelor 5
− 8.5. Menţiunea „Diferenţe …”
− 8.6. Menţiunea „Nereguli: ...”
− 8.7. Menţiune „Anchetă în curs”
− 8.8. Menţiunea „Taxe încasate”
− 8.9. Fraza „ Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi
ţara)”
− 8.10. Menţiunea „Ieşire din … supusă restricţiilor sau
impozitărilor prin Regulament/Directiva/Decizia nr….”
Anexa 8.1
Menţiunea „Conform”
Menţiunea „Conform” în toate versiunile lingvistice, de utilizat în cazul în care nu
s-a constatat nici o neregulă:
CS: souhlasí
248
DA: konform
DE: konform
EE: vastavuses
EL: καλωζ
ES: conform
FR: conforme
IT: conforme
LV: atbilst
LT: atitinka
HU: rendben
MT:
NL: conform
PL: zgodnie
PT: conforme
SI: ustrezno
SK: súhlasí
FI: tyydyttävä
SV: konform
EN: satisfactory
IS: fullnægjandi
NO: konform
RO Conform
Menţiunea se inscrie în sub-caseta din stânga de la rubrica I a DAU.
Anexa 8.2
Menţiunea „Exemplarul T5 prezentat”
CS list T5 p edložený
249
DA eksemplar T5 modtaget
DE Exemplar T5 vorgelegt
EE T5-dokument esitatud
EL πρ o oισθεν αντιτυπ o T5
ES presentado ejemplar T5
FR exemplaire T5 présenté
IT presentato l'esemplare T5
LV T5 formul rs uzr d ts
LT T5 egzempliorius pateiktas
HU
MT
NL eksemplaar T5 overgelegd
PL karta T5 przedstawiona
PT apresentado o exemplar T5
SI kontrolni izvod T5 predložen
SK výtla ok T5 predložený
FI valvontakappale T5 esitetty
SV Kontrollexemplar T5 uppvisat
EN copy T5 presented
RO Exemplar T5 prezentat
Anexa 8.3
Menţiunea „Probă alternativă”
CS Alternativní d kaz
DE Alternativnachweis
250
EE Alternatiivsed tõendid
EL Εναλλακτική απόδειξη
ES Prueba alternativa
FR Preuve alternative
IT Prova alternativa
LV Alternat vs pier d jums
LT Alternatyvusis i rodymas
HU Alternatív igazolás
MT Prova alternattiva
NL Alternatief bewijs
PL Alternatywny dowód
PT Prova alternativa
SI Alternativno dokazilo
SK Alternatívny dôkaz
FI Vaihtoehtoinen todiste
SV Alternativt bevis
EN Alternative proof
IS Önnur sönnun
NO Alternativt bevis
RO Probă alternativă
Anexa 8.4
Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea exemplarelor nr. 5 din DAU
251
Belgia
Bureau centralisateur des douanes Centralisatiekantoor der

douane
Quai des Péniches, 55 Akenkaai, 55
Bloc B/3 Blok B/3
B-1000 BRUXELLES B-1000 BRUSSEL
Germania
1. Hauptzollamt Braunschweig
Zentralstelle Zollversand
Postfach 1540
D-38335 HELMSTEDT
2. Hautptzollamt Bielefeld
Alter Uentroper Weg 2
D-59067 HAMM
Grecia
.ιεύθυνση Τελωνείων Αττικής

Γραφείο .ια µ µ
Πλ . Αγ . Νικολάου
185 10 Πειραιάς
Ε..ΑΣ Œ GRECE
DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS

CENTRAL TRANSIT OFFICE
ST. NICKOLAS SQ.
185 10 PIRAEUS
GREECE
Spania
Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de Madrid

Oficina Centralizadora de Tránsitos
C/. Guzmán el Bueno, 139
E Œ 28071 MADRID
Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de La Junquera

Carretera Nacional II, s/n
E Œ 17071 LA JUNQUERA
252
Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de Las Palmas de Gran Canaria
Explanada Tomás Quevedo, s/n
E Œ 35071 LAS PALMAS DE GRAN CANARIA
Franta
Bureau Centralisateur des Documents Communautaires

161, chemin de Lestang
F - 31057 TOULOUSE
Irlanda
Central Transit Office

Customs and Excise
Quay Street
Donegal Town
Co. Donegal
Ireland
Italia
Direzione Regionale per l™Abruzzo, il Molise e le Marche

Via Palestro, n 19
60122 ANCONA
tel. 071 227521
fax 071 207514
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Aosta

Autoporto Valle D™Aosta, n 33/a
11020 POLLEIN (AO)
tel. 0165 32344
fax 0165 40169
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogana di Bari

Corso De Tullio, n. 3
70122 BARI
tel. 080 5211733
fax 080 5217904
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Bergamo

Via Pietro Rovelli, n. 21/A
24125 BERGAMO
tel. 035 233000
fax 035 270490
253
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Brescia
Via Perotti, n. 9
25125 BRESCIA
tel. 030 2685511
fax 030 2685229
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Brindisi

Viale Regina Margherita, n. 3
72100 Œ BRINDISI
tel. 0831 521020
fax 0831 523914
Direzione Regionale per l™Emilia Romagna

Via Montebello, n. 2/2
40122 BOLOGNA
tel. 051 6088811
fax 051 242924
Direzione Regionale per il Trentino Alto Adige

Via Galileo Galilei, n. 4/b
39100 BOLZANO
tel. 0471 563000
fax 0471 563243
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Cagliari

Via Riva di Ponente S.n.c.
09123 CAGLIARI
tel. 070 66343
fax 070 605101
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Catania

Viale Dusmet, N; 17
95121 CATANIA
tel. 095 7349311
fax 095 531842
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Chiasso

Via Motta, n. 5
6830 CHIASSO (Sizzera)
tel. 031 540680
fax 031 540621
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Como

Via Regina Teodolinda, n. 2
22100 COMO
tel. 031 264291
254
fax 240317
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Domodossola

Scalo Domo II
28851 BEURA CARDEZZA (VB)
tel. 0324 236065
fax 0324 236088
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Firenze

Via Valfonda, n. 25
50123 FIRENZE
tel. 055 272081
fax 055 289420
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Genova

Via R. Rubattino 1
16100 GENOVA
tel. 010 2462361/2/3 Œ 010 2758220
fax 010 261150
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Gorizia

Via Trieste, n. 301
34120 GORIZIA
tel. 0481 527411
fax 0481 22071
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Imperia

Calata Sandro Anselmi, n. 1
18100 IMPERIA
tel. 0183 650047
fax 0183 652367
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di La Spezia

Viale Italia, n. 6
19100 LA SPEZIA
tel. 0187 770523 Œ 0817 770515
fax 0187 21056
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Livorno

Piazza dell™Arsenale, n. 10
57123 LIVORNO
tel. 0586 836511
fax 0586 881001
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Messina

Via 1° Settembre, n. 38
255
98100 MESSINA
tel. 090 774881 Œ 090 774882
fax 090 674343
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano I

Via Valtellina 1
20159 MILANO
tel. 02 60501 Œ 02 6950212
fax 02 6880089
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano II

20090 AEROPORTO DI LINATE
tel. 02 70200510
fax 02 7388477
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Monfalcone

Via Terme Romane, n. 5
34074 MONFALCONE (GO)
tel. 0481 410387
fax 0481 411815
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Napoli

Via Alcide De Gasperi, n. 20
80133 NAPOLI
tel. 081 2527111
fax 081 552823
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Novara

Via Gniffetti, n. 11/a
28100 NOVARA
tel. 0321 34251
fax 0321 32419
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Padova

Corso Stati Uniti, n. 16
35020 CAMIN Œ PADOVA
tel. 049 8702626 Œ 049 8702794
fax 049 8702683
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Palermo

Via Francesco Crispi, n. 143
90133 PALERMO
tel. 091 583271 Œ 091 588271 Œ 091 588371 Œ 091 588571
fax 091 326173
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Perugia
256
Via Venanzio Gabriotti, n. 1
06100 S. ANDREA DELLE FRATTE (PG)
tel. 075 5287040
fax 075 5280757
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Pisa

Via delle Darsena, n. 1a
56121 PISA
tel. 050 24170 Œ 050 502527
fax 050 48577
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Porto Torres

Via Azzuni, 1
07046 PORTO TORRES
tel. 079 509436
fax 079 509299
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Reggio Calabria

Via Porto Banchina Margottini
89100 REGGIO CALABRIA
tel. 0965 21403
fax 0965 20395
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma I

Via Scalo di San Lorenzo, n. 10
00185 ROMA
tel. 06 448871
fax 06 4958327
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma II

Aeroporto civile L. da Vinci
00050 FIUMICINO
tel. 06 65632749
fax 06 65632752
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Salerno

Via Molo Manfredi, n. 44
84100 SALERNO
tel. 089 2571411
fax 089 225257
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Savona

Piazza Rebagliati, n. 5
17100 SAVONA
tel. 019 821001 Œ 019 821007
fax 019 813104
257
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Siracusa
Via Riva della Darsena, n. 8
96100 SIRACUSA
tel. 0931 65655 Œ 0931 65907
fax 0931 60351
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Taranto

Via Cristoforo Colombo Œ Porto Mercantile
74100 TARANTO
tel. 0994 714646
fax 0994 716535
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Torino

Interporto di Torino Œ Prima strada, n. 3
10043 ORBASSANO (TO)
tel. 011 3975583
fax 011 3975589
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Trapani

Via Ammiraglio Staiti, n. 9
91100 TRAPANI
tel. 0923 21050
fax 0923 22409
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Trieste

Corso Cavour, n. 6
34135 TRIESTE
tel. 040 6723111
fax 040 6723304
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Udine

Piazza Agricoltura, n. 16
33100 UDINE
tel. 0432 245311
fax 0432 245338
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Varese

Via Dalmazia, n. 56
21100 VARESE
tel. 0332 331336
fax 0332 331491
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Venezia

Via Dorsoduro, n. 10
30123 VENEZIA
258
tel. 041 5200589 Œ 041 5222173
fax 041 520717
Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Verona Via

Sommacampagna 26/A
37137 VERONA
tel. 045 954222 Œ 045 954524
fax 045 953227
Luxemburg
Bureau Centralisateur
Documents T Œ Centre Douanier
BP 1122
L - 1011 LUXEMBOURG
Olanda
Belastingdienst / Douane
Centraal verzendadres: Postbus 4501
NL. 6401 JA HEERLEN
Portugalia
Direcção-Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o Consumo
Direcçao de Serviços de Regulação Aduaneira
Divisão de Circulação de Mercadorias
Serviço centralizador do Regime de Trãnsito
Rua da Alfàndega, n° 5
PT - 1194 LISBOA CODEX
Regatul unit
H.M. Customs and Excise
Central Community Transit Office
PO Box 1
Harwich
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
Guernsey Customs and Excise
PO Box 417
St Peter Port
Guernsey
GY1 3WJ
Channel Islands
States of Jersey Customs & Excise

La Route du Port Elizabeth
St Helier
259
Jersey
JE1 1JJ
Channel Islands
Andora
Ministeri de Relacions Exteriors
Despatx central de duana
62, 64 Prat de la Creu
Andorra La Vella
Ungaria
17. sz. Vámhivatal
H - 1591 Budapest,
Hungária Pf.: 310
Islanda
Ríkistollstjóri
Tryggvagata 19
IS - 150 REYKJAVÍK
San-Marino
Ufficio Tributario
Via Ventotto Luglio, 212
RSM - 47031 BORGO MAGGIORE
REPUBBLICA DI SAN MARINO
Polonia
Izba Celna w L odzi
Centralne Biuro Tranzytu
Ul. Karolewska 41
90-560 L ód
Slovacia
Colné riaditel'stvo
oddelenie tranzitu
P.O. BOX 52
SK-830 00 BRATISLAVA
Slovenia
CENTRALNA TRANZITNA PISARNA
Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
SI-5290 .EMPETER PRI GORICI
SLOVENIJA
260
Malta
Central Transit Office
Custom House
Valletta CMR 02
MALTA
Cipru
Central Transit office
Customs Headquarters, Ministry of Finance
Corner M. Karaoli and Gr. Afxentiou,
1096, Nicosia
Letonia
State Revenue Service
Republic of Latvia
National Customs Board
1a Kr. Valdemara St., Riga,
LV-1841, Latvia,
Estonia
MAKSU ja TOLLIAMET (TAX and CUSTOMS BOARD)
Tallinna Tolliinspektuur (Tallinn Customs House)
Transiidi Keskasutus (Transit Central Office)
Sadama tn. 21.
10111 Tallinn
Eesti
Lituania
Muitin s departamentas
Muitin s proced r skyrius
Tranzito kontrol s poskyris
A. Jakýto g. 1/25
LT-01105 Vilnius
LIETUVAŒLITHUANIA
România
Autoritatea Nationala a Vamilor
Serviciul Tranzit
Str. Matei Millo, nr.13,
Sector 1, Bucuresti
Anexa 8.5
Mentiunea de facut atunci cand biroul de destinatie constata „Diferente”:
261
in rubrica I, dupa “Remarci” :
CS: Odlišnosti: přebytečné množství ....

chybějící množství ....
název zboží . ....
sazební zařazení ....
DA: Uoverensstemmelser: overtallig : .....

manko : .....
varebeskrivelse : .....
tarifering : .....
DE: Unstimmigkeiten: Mehrmenge : .....

Fehlmenge : .....
Art der Waren : .....
Tarifstelle : .....
EE: Erinevused: ülejääk : .....
puudujääk : .....
kauba kirjeldus : .....
tariifne klassifitseerimine : .....
EL: ∆ ι α ϕ oρ ε ζ :
Πλ ε ο ν α σ µ α : .....
Ελ λ ε ι µ µ α :.....
Φυ σ η τω ν
ε µ π oρ ε υ µ α τ ω ν :….
∆ α σ µ oλ oγ ι κ η
κα τ α τ α ξ η : .....
ES: Diferencias: sobra : .....

falta : .....
262
clase de mercancia : .....
clasificación arancelaria : .....
FR: Différences: excédent : .....

manquant : .....
nature des marchandises : .....
classement tarifaire : .....
IT: Differenze: Eccendenza : .....

Deficienza : .....
Natura della merci : .....
Classificazione tariffaria : .....
LV: Atšķirības: vairāk : .....
Mazāk : .....
Preču apraksts : .....
Tarifu klasifikācija : .....
LT: Neatitikimai: perteklius : .....

trūkumas : .....
prekių aprašimas : .....
tarifinis klasifikavimas : .....
HU: Eltérések: többlet ....

hiány ....
az áruk fajtája ....
tarifaszáma ....
MT:
263
NL: Verschillen: teveel : .....
tekort : .....
soort goederen : .....
tariefpostonderverdeling : .....
PL: Niezgodności: nadwyżki ....

braki ....
opis towarów ...
klasyfikacja taryfowa ....
PT: Diferenças: para mais : .....

para menos : .....
natureza das mercadorias : .....
clasificaçao pantal : .....
SI: Razlike: višek : .....

manko : .....
opois blaga : .....
tarifna oznaka : .....
SK: Nezrovnalosti: nadbytočné množstvo

chýbajúce množstvo .…
druh tovaru ....
sadzobné zaradenie ....
FI: Eroavuudet: ylilukuinen tavara : .....

puuttuu : .....
tavaralaji : .....
264
tariffiointi : .....
SV: Avvikelser: övertaligt gods : .....

manko : .....
varuslag : .....
klassificering : .....
EN: Differences: excess : .....
shortage : .....
description of goods : .....
tariff clasification : .....
IS: Osamræmi: Umframmagn: ....

Vöntun: .....
Vörulysing: ....
Tollflokkun :....
NO: Uoverensstemmelser: overtallig: ....
manko:.....
varebeskrivelse:....
tariffering :....
RO: Diferente: excedent : .....
lipsa: .....
natura marfurilor: .....
clasificare tarifara :
Nota:
Plusurile si lipsurile vizeaza sau nr.coletelor sau
masa bruta sau amandoua
Diferentele de incadrare tarifara trebuiesc
mentionate in mod unic deoarece :
- reglementarea legata de tranzitul
comunitar/comun o cere sau,
- in cazul Comunitatii, este utilizat un
exemplar de control T5.
Daca este nevoie, aceste diferente trebuiesc
265
notificate pe litere (in scris) sau pe o fotocopie a
documentului in cauza (T1,T2,T2F,T2L,T2LF,CIM
sau buletinul de trimitere – TR).
Este totodata locul de a indica masa neta sau orice

alta unitate de masura adecvata
Anexa 8.6
Mentiunea de efectuat daca biroul de destinatie constata nereguli privind

informatiile de pe exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit
CS
DA Uoverensstemmelse: Feld …..
DE Unstimmigkeit: Feld …..
EE
EL
ES Diferencia: casilla …..
FR Irrégularité: case …..
IT Discrepanza: casella …..
LV
LT
HU
MT
NL Verschil: vak …..
PL
PT Discrepância :
SI
SK
FI Eroavuus: kohta …..
SV Avvikelse : fält ….
EN Discrepancy: box …..
RO Nereguli: rubrica....
266
Anexa 8.7
Menţiunea care trebuie inscrisa atunci când o anchetă este în curs
CS: ".ET ENÍ ZAHÁJENO"

DA: "UNDERSØGES"
DE: "UNTERSUCHUNG EINGELEITET"
EE: "TEHAKSE JÄRELEPÄRIMINE"
EL: " IE A OMENE EPEYNE "
ES: "INVESTIGACION EN CURSO"
FR: "ENQUÊTE EN COURS"
IT: "INDAGINI IN CORSO"
LV: "P RBAUDE TIEK VEIKTA"
LT: "ATLIEKAMI TYRIMAI"
HU: "VIZSGÁLAT FOLYAMATBAN"
MT:
NL: "ONDERZOEK GAANDE"
PL: "WSZCZ TO POSZUKIWANIA"
PT: "INQUERITO EM CURSO"
SI: "POIZVEDBE POTEKAJO"
SK: ".ETRENIE ZA ATÉ"
FI: "TUTKINTA ALOITETTU"
SV: "UNDERSÖKNING INLEDD"
EN: "ENQUIRIES BEING MADE"
IS: "Í ATHUGUN"
NO: "UNDERSØKELSE IVERKSATT"
RO: "ANCHETĂ ÎN CURS"
267
Anexa 8.8
Menţiunea care trebuie aplicată când sunt incasate taxe
CS: „SCELNÍ DLUH UHRAZENl”.

DA: „ABELØB OPKRÆVETl”
DE: „EABGABENERHEBUNG ERFOLGTlN”
EE: "MAKSUD MAKSTUD"
EL: „EI PAX EI E E IBAPYN EI”
ES: „STRIBUTOS PERCIBIDOSlÜ”
FR: „RIMPOSITIONS PERCUESlT”
IT: „TDAZI E TRIBUTI RISCOSSI”
LV: "MAKS JUMI IEKAS TI"
LT: "MOKES IAI I.IE.KOTI"
HU: „UVÁMTEHERKISZABÁS T RTÉNTlE”
MT:
NL: „LHEFFINGEN GEIND”
PL: „LPOBRANO OP ATYlB”
PT: „TIMPOSICOES COBRADASlO”
SI: "DAJATVE POBRANE"
SK: „KVYBRATÉ CLOlB”
FI: „IMAKSUT VELOITETTUlÜ”
SV: „VAVGIFTER DEBITERADElI”
EN: „NCHARGES COLLECTED”
IS: „SGJÖLD INNHEIMTlV”
NO: „OBELØP OPPKREVETl”.
RO: „TAXE INCASATE”
268
Anexa 8.9
Menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –... (numele şi ţara)”
CS Nesrovnalosti: u ad, kterému bylo zboží p edloženo–– (název a zem)

DA Forskelle: det sted, hvor varerne blev frembudt –– (navn og land)
DE Unstimmigkeiten: Stelle, bei der die Gestellung erfolgte ––(Name und
Land)
EE Erinevused: asutus, kuhu kaup esitati ––––..(nimi ja riik)
EL .ιαφορές : ε µ µ προσκο µ στο τελωνείο ––(Ονο µ και χώρα )
ES Diferencias: mercancías presentadas en la oficina –– (nombre y país)
FR Différences: marchandises présentées au bureau –– (nom et pays)
IT Differenze: ufficio al quale sono state presentate le merci ––(nome e
paese)
LV At. ir bas: muitas iest de, kur preces tika uzr d tas(nosaukums un valsts)
LT Skirtumai: i staiga, kuriai pateiktos prek s (pavadinimas ir valstyb )
HU Eltérések: hivatal, ahol az áruk bemutatása megtörtént ––(név és ország)
MT Differenzi: uffi ju fejn l-o etti kienu ppre entati (isem u pajji )
NL Verschillen: kantoor waar de goederen zijn aangebracht ––(naam en land)
PL Niezgodno ci: urz d w którym przedstawiono towar (nazwa i kraj)
PT Diferenças: mercadorias apresentadas na estãncia –– (nome e país)
SI Razlike: urad, pri katerem je bilo blago predloženo – (naziv in država)
SK Nezrovnalosti: úrad, ktorému bol tovar dodaný –– (názov a krajina).
FI Muutos: toimipaikka, jossa tavarat esitetty –– (nimi ja maa)
SV Avvikelse: tullkontor där varorna anmäldes –– (namn och land)
EN Differences: office where goods were presented –– (name and country)
IS Breying: tollstjóraskrifstofa þar sem vörum var framvísað ––(nafn og land)
NO Forskjell: det tollsted hvor varene ble fremlagt –– (navn og land)
269
RO Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –– (nume şi ţară)
Anexa 8.10
Menţiunea „Ieşire din ... – supusă restricţiilor sau taxelor” conform

reglementării/directivei nr. ...
CS Výstup ze ––––– podléhá omezením nebo dávkám podle na ízení/sm

rnice/rozhodnutí c –
DA Udpassage fra –––––.. undergivet restriktioner eller afgifter i henhold til

forordning/direktiv/afgørelse nr. ...
DE Ausgang aus –––––..- gemäß

Verordnung/Richtlinie/Beschluss Nr. ... Beschränkungen oder
Abgaben unterworfen.
EE Ühenduse territooriumilt väljumine on aluseks piirangutele ja
maksudele vastavalt määrusele/direktiivile/otsusele nr–.
EL Η έξοδος από –––––. υποβάλλεται σε περιοριορισ µ ή

σε επιβαρύνσεις από τον Κανονισ µ / Οδηγία / Απόφαση αριθ . –
ES Salida de–––––.. sometida a restricciones o imposiciones

en virtud del (de la) Reglamento/Directiva/Decisión no ...
FR Sortie de ––––––.. soumise à des restrictions ou à des

impositions par le règlement ou la directive/décision no ...
IT Uscita dalla ––––––– soggetta a restrizioni o ad imposizioni a norma

del(la) regolamento/direttiva/decisione n. ...
LV Izveýana no –––––, piem rojot ierobežojumus vai maks jumus saska ar

Regulu/Direkt vu/L mumu No–,
LT I. ve.imui iý ––––– taikomi apribojimai arba mokes iai, nustatyti

Reglamentu/Direktyva/Sprendimu Nr.–,
HU A kilépés.......... területér l a –....... rendelet/irányelv/határozat

szerinti korlátozás vagy teher megfizetésének kötelezettsége alá esik
MT H ru mill-su ett g all-restrizzjonijiet jew h lasijiet ta t Regola/Direttiva/De i

joni Nru–
270
NL Bij uitgang uit de –––––– zijn de beperkingen of heffingen van
Verordening/Richtlijn/Besluit nr. ... van toepassing.
PL Wyprowadzenie z–––––.. podlega ograniczeniom lub op atom zgodnie z

rozporz dzeniem/dyrektyw /decyzj nr –
PT Saída da ––––––.. sujeita a restrições ou a imposições pelo(a)

Regulamento/Directiva/Decisão n.º ...
SI Iznos iz ––––––.. zavezan omejitvam ali obveznim dajatvam na podlagi

uredbe/direktive/odlo be ýt –
SK Výstup z––––––. podlieha obmedzeniam alebo platbám pod a

nariadenia/smernice/rozhodnutia c –.
FI ....... vientiin sovelletaan asetuksen/direktiivin/päätöksen

N:o ... mukaisia rajoituksia tai maksuja
SV Utförsel från ––––––– underkastad restriktioner eller avgifter i enlighet

med förordning/direktiv/beslut nr ...
EN Exit from ––––––– subject to restrictions or charges under

Regulation/Directive/Decision No ...
IS Útflutningur frá –––––––háð takmörkunum eða gjöldum samkvæmt

reglugerð/fyrirmælum/ákvörðun nr. ––.
NO Utførsel fra ––––. underlagt restriksjoner eller avgifter i henhold til

forordning/direktiv/vedtak nr.–
RO Ieşire din ...... supusă restricţiilor sau taxelor conform

reglementarii/directivei nr. ...
271
CAPITOLUL 5. Încheierea regimului
1. Introducere
Prezentul capitol descrie maniera în care autorităţile

competente procedează la încheierea regimului de
tranzit comun/comunitar sau în lipsă unde, angajează
acţiuni necesare în termeni de acoperire a datoriei şi,
dacă e cazul, de sancţionarea infracţiunilor. Acest
capitol se bazează pe utilizarea DAU în calitate de
Punctul 2 acoperă principiile generale şi
reglementările.
Punctul 3 tratează încheierea regimului.
Punctul 4 este consacrat procedurii de cercetare.

specifice.
Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor

vamale.
Punctul 8 conţine anexele capitolului 5
272
2. Principii generale şi reglementări
Baza legala Bazele juridice de care se ţine seamă la procedura

de încheiere sunt următoarele:
-articolele de la 38 la 41 din anexa I a convenţiei.
-articolul 92 din CVC
-articolele 365 şi 366 din RVC.
În prezentul capitol se înţelege prin:
Definiţii ”sistem informatizat” – sistemul de schimb de date

între autorităţile competente în legătură cu tranzitul
prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi a reţelelor
informatice, la care se aplică dispoziţiile capitolului VII
din apendicele I la convenţie (subsecţiunea 7 a
secţiunii 2 a capitolului 4 din titlul II din RVC); acest
sistem informatizat care leagă autorităţile competente
în materie de tranzit comun / comunitar, este diferit
de «procedurile informatizate « care permit
principalului obligat sau destinatarului agreat de a
îndeplini formalităţile şi de a comunica cu autorităţile
competente utilizând procedeele informatice.
”sisteme pe hârtie” – sistemele, simplificate sau nu,
altele decât sistemele informatizate.
Convenţia (articolul 38 din apendicele I) şi Codul

Vamal (articolul 92) stabileşte o distincţie între
incheierea şi descarcarea regimului de tranzit comun/
comunitar.
Această deosebire şi aceste definiţii sunt valabile

oricare ar fi procedura de tranzit (procedură normală
sau simplificată, manuală sau informatizată) şi
sistemul (sistem hârtie sau sistem informatizat)
utilizat.
Lichidarea regimului este subordonată probei care a
luat sfârşit. Absenţa unei asemenea probe (a cărei
formă, natură şi modalităţi de control pot varia în
273
funcţie de procedură) trebuie să conducă autorităţile
competente la întreprinderea de demersuri necesare
sau la confirmarea, la nevoie prin mijloace alternative,
la finalizarea regimului sau la angajarea de acţiuni în
recuperare şi, dacă este cazul, de acţiuni represive
care se impun.
3. Descarcărea regimului
Prezentul punct furnizează informaţii privind:

-condiţiile de lichidare (punctul 3.1)
-forma de lichidare (punctul 3.2)
-efectele lichidării (punctul 3.3)
-informaţiile cerute principalului obligat şi probele
alternative la sfârşitul regimului (punctul 3.4)
3.1 Condiţii de încheiere
Articolul 38 Lichidarea regimului de tranzit rezultă de la

paragraful 2 al constatarea că a luat sfârşit în condiţiile reamintite în
anexei I a
capitolul 4, punctual 3.3. El relevă responsabilitatea
convenţiei
Articolul 92, autorităţilor competente. În stadiul actual al
paragraful 2 al procedurilor, autoritatea competentă pentru a
CVC proceda la lichidare este în general cea a ţării de
plecare, chiar dacă noile dispoziţii lasă deschisă
posibilitatea unei lichidări de către orice autoritate în
măsură de a proceda la confruntarea datelor.
Lichidarea poate lua diverse forme funcţie de tipul de

procedură folosit-notă de subsol 28 (notă de subsol
28- poate de fapt fi vorba de o comparaţie care
rezultă de o apropiere la fel de bine de documente
(exemplarele nr. 1 şi 5 plus listele de încărcătură în
cadrul unei proceduri bazate pe DAU, manifeste
aeriene sau maritime şi lista lunară a biroului de
destinaţie, în cadrul unei proceduri simplificate - de
nivel 1) ca mesaje electronice (« aviz anticipat de
sosire » şi « rezultatele controlului » din cadrul
sistemului informatizat).
De o manieră generală, finalizarea este efectuată pe

baza unei confruntări de date aferente operaţiunii de
274
tranzit ca cele stabilite la plecare şi ca cele care sunt
evidenţiate şi certificate la destinaţie.
3.2 Forme de încheiere
Încheierea regimului de tranzit va fi realizată de

manieră generală implicită, fără a da locul unei decizii
formale a autorităţii competente. Principalul obligat şi
garantul vor putea considera regimul încheiat în
absenţa notificării împotriva părţii de autoritatea
competentă în termenele prevăzute. În acest scop
autoritatea competentă nu va lua în general contactul
cu principalul obligat, garantul sau alte autorităţi
vamale, dacă ele nu dispun de probă (sau au dubii
asupra faptului) în cazul în care regimul a luat sfârşit
şi că acesta nu este în măsură să încheie.
Notă: notificarea ea însăşi nu este un element

constitutiv al naşterii unei datorii vamale.
3.3 Efectele încheierii
Faptul că regimul a fost în mod formal sau implicit

încheiat nu prejudiciază dreptul şi obligaţia pentru
autoritatea competentă de urmărire a principalului
obligat şi / sau, dacă este cazul, garantul care apare
ulterior (sub rezerva termenului de prescripţie a
acţiunilor de recuperare sau represive) că regimul nu
a luat sfârşit şi nu ar trebui deci să fie încheiat.
3.4 Informarea principalului obligat şi dovezile

alternative ale încheirii regimului
Prezentul punct furnizează informaţii :

- despre cazul în care, în absenţa de probe ale
încheierii regimului de transit, autoritatea competentă
cere principalului obligat să furnizeze informaţii
despre încheierea acestei proceduri (punctul 3.4.1).
- despre cazul în care principalul obligat aduce o
probă alternativă de la sfârşitul regimului (punctul
3.4.2).
Sunt vizate procedurile de care utilizează sistemul pe
hârtie cu recurgere la DAU cât şi sistemul
275
informatizat, şi inclusiv în cazul în care intervine un
expeditor sau un destinatar agreat.
Procedurile Notă : Pentru garantarea aplicării uniforme a

simplificate articolului 38 al apendicelui I al convenţiei / articolului
92 din CVC, oricare ar fi procedura de tranzit utilizată
este important ca, în măsura posibilităţilor, o analiză
similară trebuie urmată mutatis mutandis, în ceea ce
priveşte procedurile simplificate proprii a anumitor
moduri de transport, vizate la articolul 48, paragraful
1, punctul g), al apendicelui I al convenţiei / articolului
372, paragraful 1, punctul g, al RVC.Totuşi,
dispoziţiile relative ale acestor proceduri care prevăd
o procedură specifică prevalează.
3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul

obligat
3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii
Articolul 39 al Cererea de informaţii este destinată să implice pe

apendicelui I al principalul obligat în cercetarea de elemente care
convenţiei permit stabilirea dacă regimul a luat sfârţit şi în ce
Articolul 365 condiţii (schimbarea biroului de destinaţie, de
din RVC exemplu). Această implicare va avea loc la un stadiu
relativ timpuriu (ţinând cont de termenul de
prezentare a mărfurilor şi de timpul necesar pentru a
putea dispune de probe la sfârşitul regimului), îi va
permite deasemenea de a demonstra că şi-a
îndeplinit obligaţiile. Dacă nu este în măsură de a
aduce o astfel de probă principalul obligat va avea
mai puţine posibilităţi de a se pregăti la o eventuală
acţiune de recuperare şi după caz, de a contribui la
identificarea ţării competente în materie.
Această cerere de informaţii vizează de asemenea să

evite angajarea inutilă a unei proceduri administrative
de cercetare când principalul obligat este în măsură
să furnizeze elementele de informare necesare
pentru a proba că regimul s-a sfârşit (sau a orienta
cercetarea către biroul de destinaţie efectiv). Aceasta
deoarece este recomandat autorităţilor competente
din ţăra de plecare de a nu întârzia să-l informeze pe
276
principalul obligat de absenţa returnării probei
încheierii, într-o manieră să-i permită de a furniza
informaţii utile înaintea expirării termenului de 4 luni,
când va trebui angajată procedura de cercetare.
Lista autorităţilor competente figurează în anexa 8.1.
3.4.1.2 . Procedura generala de solicitare de

informatii
Art. 39 In sistemul clasic (pe hartie ), atunci când exemplarul

paragraful 1 al nr. 5 al formularului DAU nu a revenit autoritatii
apendicelui I al
competente a tarii de plecare in termenul de doua
conventiei
luni de la data acceptarii declaratiei,aceasta
Art. 365 autoritate (care poate fi biroul vamal de plecare , dar
paragraful 1 al in egala masura si autoritatea regionala sau un birou
RVC centralizator) informeaza pe principalul obligat si-l
invita sa aduca proba prin care regimul a fost
incheiat.
Art.39 paragraful In sistemul informatizat , atunci cand termenul de

1 bis al prezentare a marfurilor la destinaţie a expirat si
apendicelui I al
mesajul "aviz de sosire" nu a fost primit de biroul de
Conventiei
destinatie , atunci trebuie sa intervina informarea
Art.365 principalului obligat.
paragraful 1 bis
al RVC
Model de Un model de scrisoare de informare a principalului

scrisoare de obligat figureaza in anexa 8.2. Folosirea ei nu este
informare obligatorie, dar acest model indica informatiile minime
cerute. Cand principalul obligat comunica cu
autoritatile competente prin mijloace informatice ,
aceasta scrisoare poate , daca este necesar , sa fie
inlocuita cu un mesaj electronic echivalent.
3.4.1.3 Procedura solicitarii de informatii in cazul

procedurilor simplificate proprii anumitor moduri
de transport
In cazul recurgerii la o procedura simplificata de

tranzit comun /comunitar specific anumitor modalitati
de transport , autoritatile competente ale tarii de
277
plecare îl informeaza pe principalul obligat , atunci
cand sunt in masura, pe baza elementelor de care
dispun , ca regimul n-a fost incheiat.
In particular , cum este cazul :

Articolul 111 al - atunci când in cadrul procedurilor simplificate aerian
apendicelui I al /maritim - nivelul 1:
conventiei
- lista lunara a manifestelor nu a fost transmisa
Articolul 444 sau autoritatii competente a aeroportului sau a portului de
447 , paragraful plecare in termen de doua luni de la sfarsitul lunii in
7 al RVC cursul caruia manifestele au fost prezentate biroului
de plecare , sau
- daca aceasta lista nu cuprinde totalitatea acestor
manifeste (din aceasta cauza regimul nu poate fi
considerat ca fiind incheiat datorita manifestelor care
lipsesc);
Articolul 112 al - in cadrul procedurilor simplificate aerian/maritim -
apendicelui I al nivelul 2:
conventiei
- un control al manifestelor si/sau al inscrisurilor tinute
Articolul 445 sau de compania aeriana sau maritima sau
448 al RVC - o notificare a contraventiei sau a iregularitatii
provenind de la autoritatile aeroportuare sau portuare
de destinatie ne arata ca manifestul nu este disponibil
sau nu a fost prezentat la destinatie;
Articolul 113 al - in cadrul procedurii simplificate prin conducte, un
apendicelui I al control al inscrisurilor tinute de cel care exploateaza
conventiei
sistemul de conducte ne arata ca marfurile nu au
Articolul 450 al ajuns in instalatii sau in reteaua de distributie a
RVC destinatarului, sau nu au fost preluate de acesta.
Model de Modelul de scrisoare de informare prezentat in anexa
scrisoare de 8.2 este deasemenea utilizat in acest scop. Utilizarea
informare sa nu este obligatorie , dar acest model indica
informatiile minimale cerute.
Atunci cand principalul obligat comunica cu

autoritatile competente prin intermediul procedurilor
informatice, aceasta scrisoare poate , daca este
necesar, sa fie inlocuita de un mesaj electronic
echivalent.
Totuşi, o solicitare de informatii nu este necesara

atunci cand absenta incheierii regimului a fost
identificata chiar de principalul obligat insusi
278
(companie aeriana sau maritima , societate de cai
ferate , întreprinderea de transport sau de societate
de exploatare a sistemului de conducte) conform
obligatiilor corespunzatoare dreptului de a folosi
procedura simplificata respectiva.
Cand principalul obligat comunica cu autoritatile
competente prin intermediul procedurilor informatice,
aceasta notificare poate, daca este necesar, sa fie
inlocuita de un mesaj electronic echivalent.
Articolul 39 3.4.2. Proba alternativa a incheierii regimului de

paragraful 2 al tranzit
apendicelui I al
conventiei
In cazul absentei probei incheierii regimului pe cale
Articolul 365 administrativa , principalul obligat trebuie sa fie rugat
paragraful 2 sa caute el insusi aceasta proba sau un document
al RVC avand o valoare echivalenta ("proba alternativa").
Articolul 39
paragraful 3 al
apendicelui I al Reglementarea identifica doar doua categorii de
conventiei documente care pot fi acceptate de autoritatile
Articolul 365 competente ale tarii de plecare ca si probe
paragraful 3 al "alternative" ca regimul a fost incheiat sau poate fi
RVC considerat ca fiind incheiat. Nici un alt document nu
va fi acceptat ca si proba alternativa a incheierii
regimului.
1. Prezentarea unui document certificat de autoritatile
vamale ale tarii de destinatie stabilind ca marfurile in
cauza au fost prezentate la biroul vamal de destinatie
sau la un destinatar agreat (vezi punctul 3.4.1.)
2. Prezentarea unui document cu caracter vamal

atestand ca marfurile in cauza au fost plasate sub un
regim vamal intr-o tara terta (vezi punctul 3.4.2.2).
O asemenea proba nu poate fi acceptata decat daca
este certifictă de o autoritate vamala si daca ea este
cosiderata satisfacatoare de catre autoritatile
competente ale ale tarii de plecare, adica daca le
permite efectiv sa se asigure ca este vorba de
marfurile in cauza si ca nu exista nici o indoiala in
ceea ce priveste autenticitatea documentului si
certificarea sa de catre autoritatile competente.
In toate cazurile, sarcina probarii revine principalului
obligat.
279
3.4.2.1. Proba alternativa ca marfurile au fost
prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un
destinatar agreat
Articolul 39 Aceasta proba alternativa este constituita dintr-un

paragraf 2 al document certificat de autoritatile vamale ale tarii de
apendicelui I al
destinatie, mentionandu-se numarul de inregistrare al
conventiei
declaratiei de tranzit, cuprinzand identificarea
Articolul 365 marfurilor in cauza si stabilind ca ele au fost
paragraf 2 al prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un
RVC destinatar agreat.
Poate fi vorba de tot documentul, sau să fie văzute

datele cu caracter administrativ sau comercial in
masura in care el permite să constate prezentarea
marfurilor la biroul de destinatie sau la un destinatar
agreat si ca acesta să fie certificat de catre autoritatile
competente ale tarii de destinatie. Documentul
prezentat poate avea un caracter global si sa
cuprinda daca este necesar mai multe operatiuni de
tranzit.
In particular, proba poate lua forma unuia din
urmatoarele documente, in masura in care el este
certificat de catre autoritatile competente:
- un exemplar suplimentar sau o fotocopie a

exemplarului nr.5 din DAU,
- o copie a declaratiei sau a documentului ce atesta
plasarea marfurilor sub un nou regim vamal ca
urmare a prezentarii lor la un birou vamal de
destinatie sau la un destinatar agreat,
- o atestare a biroului vamal de destinatie , bazata pe
documentele detinute (exemplarul nr. 4 din DAU , de
exemplu) si/sau datele disponibile la acest birou sau
obtinute de la destinatarul agreat, referitoare la
marfurile prezentate la acest birou sau la un
destinatar agreat in problema operatiunii de tranzit,
- o copie a unui document comercial sau de
transport sau un extras de inscrisuri, eventual
informatice, a operatorilor implicati intr-o operatiune
de tranzit, care permit confirmarea ca marfurile in
cauza au fost prezentate in regula la acest birou sau
280
la un destinatar agreat (de exemplu rapoarte de
descarcare sau de inspectie, certificate de debarcare,
conosamente maritime sau scrisori de transport
aerian, dovezi de plata, facturi si ordine de transport).
Articolul 41, Autoritatea competenta a tarii de plecare nu poate lua
paragraful 4, in considerare o proba alternativa a incheierii
din apendicele I
regimului decat daca nu dispune de dovada originala
al conventiei
in amanarile prevazute.
Daca aceasta dovada originala ii parvine ulterior, ea
trece peste proba alternativa. In orice situaţie proba
alternativa trebuie sa lase loc unui control a posteriori
daca autoritatea competenta are cea mai mica
indoiala asupra autenticitatii sale sau asupra
identitatii marfurilor in cauza (vezi punctul 5 );
proba alternativa nu poate fi atunci acceptata decât
dacă autoritatea sesizată pentru cererea de control a
posteriori nu a confirmat ca datele sunt autentice si
exacte.
3.4.2.2. Proba alternativa ca marfurile in cauza

au fost plasate sub un regim vamal intr-o tara
terta.
Articolul 39, In absenta dovezii de prezentare a marfurilor la biroul

paragraful 3, de destinatie sau la un destinatar agreat, este inca
al apendicelui I
posibil pentru autoritatile competente sa considere ca
al conventiei
regimul a fost încheiat daca ele dispun de un
Articolul 365, document sau de o copie/fotocopie a unui document
paragraful 3 vamal care atesta trimiterea marfurilor in cauza către
din RVC o destinatie vamala intr-o tara terta.
Trebuie sa fie vorba exclusiv de documente sau de

date cu caracter vamal (declaratie vamala sau
atestare de plasare sub un regim vamal sau
trimiterea către o destinatie vamală) certificată de
autoritatile vamale din tara de destinatie si care
permit efectiv autoritatilor din tara de plecare sa
considere ca dovezile sunt prezente pentru marfurile
in cauza si ca acestea au parasit efectiv teritoriul
partilor contractante/statelor membre.
Acceptarea unui astfel de document ca dovada ca
regimul poate fi considerat inchis nu ar fi prejudiciat
de eventualele proceduri susceptibile de a fi ulterior
281
deschise impotriva principalului obligat,
transportatorului sau destinatarului marfurilor in
virtutea reglementarilor in materie de datorie vamală
(in cazul sustragerii frauduloase a marfurilor in regim)
sau in legatura cu impunerea de sanctiuni de catre
partile contractante/Statele membre.
4. Procedura de cercetare
Prezentul punct este divizat dupa cum urmeaza :

- introducere ( punctul 4.1),
- autoritatea competenta si termenul pentru
angajarea in procedura de cercetare (punctul 4.2),
- inceputul procedurii de cercetare (punctul 4.3),
- raspunsul tarii de destinatie la avizul de cercetare
(punctul 4.4),
- raspunsul tarii de tranzit la avizul de cercetare
(punctul 4.5),
- scrisoare de revenire TC22 (punctul 4.6),
- consecintele rezultatelor procedurii de cercetare
(punctul 4.7).
4.1. Introducere
Articolul 40 Procedura de cercetare este lansata de catre

din apendicele I autoritatile competente in cazul absentei dovezii
din conventie
sfarsitului regimului de tranzit rezultata dintr-un
Articolul 366 din anumit termen sau despre care sunt informati sau
RVC banuiesc ca regimul nu a fost încheiat.
Procedura de cercetare este in principal destinata:
- sa reuneasca informatii permitand punerea in
evidenta a dovezii încheierii procedurii, in vederea
lichidării regimului, sau
- in lipsa unei asemenea dovezi sau cand dovada
prezentata se dovedeste ulterior falsificata sau
nevalabila sa stabileasca conditiile de naştere a
282
datoriei, sa identifice debitorul sau debitorii si sa
determine autoritatile competente la recuperarea
datoriei.
Aceasta procedura este fondata pe o cooperare

administrativă intre autoritatile competente si tine cont
de informatiile furnizate eventual de catre principalul
obligat (vezi punctul3). Lista autoritatilor competente
in materie de procedura de cercetare figureaza in
anexa 8.1.
Buna sa functionare presupune :
• avizul de cercetare completat intr-o maniera
completa si detaliata,
• o inregistrare efectiva si corecta a sosirilor si
tranzitelor de catre birourile de destinatie si de
tranzit,
• o reactie rapida si clara a autoritatilor sesizate
• o lista actualizata a autoritatilor competente si
a birourilor vamale
4.2. Autoritatea competenta si termen pentru a

declansa procedura de cercetare
Procedura de cercetare este inceputa imediat de

catre autoritatile competente din tara de plecare:
Articolul 40, - in cadrul unui sistem documentar : cand ele nu

paragraful 1, dispun intr-un termen de patru luni, incepand cu
primul aliniat,
data acceptarii declaratiei de tranzit, de dovezi ca
din apendicele I
conventie regimul a luat sfarsit; aceasta pentru tot atata cat
procedura autorizata asigura controlul sfarsitului
Articolul 366, regimului prin intermediul unei trimiteri a unei
paragraful 1, asemenea dovezi la autoritatea competenta a tarii
primul aliniat din de plecare56;
RVC
Articolul 40, - in cadrul sistemului informatizat: fie ca nu au

para. 1, alin.3, primit mesajul “aviz de sosire” in termenul acordat
apendicele I
pentru prezentarea marfurilor la destinatie fie ca
al conventiei
nu au primit mesajul “rezultatele controlului” in
56
Nu este cazul de exemplu pentru procedurile simplificate Aer/Mare-Nivelul 2 Conducte şi
containere mari care nu prevăd o trimitere a dovezii de sosire a mărfurilor , controlul
încheierii regimului fiind asigurat pe alte căi
283
Articolul 366, sase zile care urmeaza receptiei mesajului “aviz
para. 1, alin.3 de sosire”
RVC
Art. 40, para.1, - oricare ar fi sistemele utilizate:

alin. 2, • de indata ce autoritatile competente sunt
apendicele I
informate sau banuiesc la un stadiu precoce
al conventiei
(chiar inainte de expirarea termenului de mai
Articolul366, sus) ca regimul nu a fost încheiat pentru toata
para. 1, alin.2, marfa sau o parte din marfa, in particular daca
RVC dovada prezentata face sa apara diferente sau
daca apare ca ea a fost falsificata; in caz de
banuiala autoritatea competenta a tarii de
plecare trebuie sa aprecieze in functie de
circumstante daca procedura de cercetare
trebuie sa fie precedată sau insotita de o
procedura de control a posteriori a validităţii
dovezilor prezentate (pentru mai multe
informatii a se vedea punctul 5);
Articolul 40, • imediat ce autoritatile descopera a posteriori

paragraful 2, (dupa expirarea termenului de mai sus) ca
din apendicele I
dovada care le-a fost prezentata a fost
al conventiei
falsificata si ca regimul, in fapt, nu a luat
Articolul 366, sfarsit; procedura de cercetare nu este totusi
paragraful 2 angajata in cazul in care ea apare inca utila fie
din RVC pentru a infirma constatarea falsificării, pentru
a confirma si a permite sa se determine
datoria, debitorul si autoritatea competenta
pentru incasarea datoriei.
Procedura de cercetare nu poate fi angajata daca

intre timp principalul obligat a putut aduce o proba
alternativa satisfacatoare a încheierii regimului
(pentru mai multe informatii, vezi punctul 3.4.2.)
4.3. Inceputul procedurii de cercetare- tara de
284
plecare
Formularul TC Procedura de cercetare trebuie sa fie angajata

20 prin trimiterea de catre autoritatea competenta a tarii
de plecare catre tara de destinatie a unui aviz de
cercetare stabilit pe un formular conform modelului
TC20 ce figureaza in anexa 8.3. Trimiterea poate fi
facuta in plic recomandat cu confirmare de primire. In
orice caz, autoritatea competenta din tara de plecare
trabuie sa pastreze o inregistrare a trimiterii.
Formularul TC20 este completat cu toate informatiile
disponibile inclusiv cele primite de la principalul
obligat, mai ales in cea ce priveste orice schimbare a
destinatarului marfurilor. Formularul TC20 este insotit
de o copie a documentului sau a documentelor
folosite pentru plasarea marfurilor sub regim
(exemplarul nr.1 al declaratiei, listele de incarcare,
manifest aerian sau maritime, etc).
4.4 Raspunsul tarii de destinatie la avizul de

cercetare
Autoritatea competenta sesizata prin avizul de

cercetare din tara de destinatie trebuie sa
reactioneze cat mai curând posibil si de o manieră
corespunzătoare in functie de informatiile de care
dispune sau ca ea este aptă sa le stranga.
Articolul 34, Autoritatea competentă procedeaza mai intai la o

paragraful 2, cercetare a propriei sale documentatii (inregistrarea
al apendicelui I exemplarelor nr.4 si 5 din DAU , exemplarele nr.4 sau
al conventiei manifestele arhivate, …) sau mutatis mutandis in
cele ale destinatarului agreat, daca e cazul. Aceasta
Articolul 361,
cercetare poate sa-i permita uneori sa regaseasca
paragraful 2,
din RVC originalul dovezii de la incheierea regimului
(exemplarul nr.5 din DAU îndeosebi) care nu ar fi fost
inca trimis sau s-ar fi pierdut.
Cand aceasta cercetare nu da rezultate, autoritatea
competentă trebuie să-l contacteze pe destinatarul
declarat al marfurilor sau persoana indicată, daca e
cazul pe formularul TC20 de catre autoritatea
competenta a tarii de plecare, cum ar putea primi
direct marfurile si documentele (inclusiv exemplarul
285
nr.5 din DAU), fara a trece prin biroul de destinatie.
Totodata, daca informatiile mentionate de autoritatea

competenta a tarii de plecare pe TC20 sau
documentele anexate nu sunt suficiente pentru a
permite urmarirea cercetarilor de catre autoritatea
competenta a tarii de destinatie, acesta trebuie sa-i
ceara informatii complementare. În acest scop
returnează TC20 autoritatii competente a tarii de
plecare dupa ce a completat rubrica II. Autoritatea
competenta a tarii de plecare trebuie sa completeze
rubrica III si sa retrimita TC20 autoritatii competente a
tarii de destinatie.
Ca urmare a acestei cercetari diferitele cazuri

urmatoare sunt posibile:
1. Marfurile in cauza au fost in mod efectiv
prezentate biroului de destinatie sau destinatarului
agreat,dar:
Articolul 36 al - dovada incheierii regimului nu a fost retrimisa in

apendicelui I din timpul acordat (de exemplu pentru inapoierea
conventie
exemplarului nr. 5 din DAU sau inapoierea listei
Articolul 363 din lunare in procedura simplificata aer/mare-nivelul
RVC 1)
Articolul 111, In acest caz autoritatea competenta a tarii de

para. 7, App. I destinatie trebuie sa procedeze imediat la inapoierea
din conventie
catre autoritatea competenta a tarii de plecare a
Articolele TC20 completat corect.
444/447,
paragraful 7, din
RVC
Articolul 74 - dovada încheierii regimului nu a fost restituita

,paragraful 1 biroului de destinatie de catre un destinatar agreat in
punct b),al
pofida obligatiei care ii revine.
apendicelui I din
conventie
In acest caz, autoritatea competenta a tarii de
Articolul I destinatie, odata ce aceasta dovada a fost regasita,
408,paragraful trebuie sa procedeze imediat la retrimiterea catre
1,punct b),din autoritarea competenta a tarii de plecare dupa ce mai
RVC
intii a verificat ca destinatarul agreat a adus
286
adnotarile cerute in ce priveste data sosirii marfurilor
si starea sigiliilor si a inregistrat sosirea marfurilor si a
vizat cu forme in regula dovada. Se alatura aici TC20
completat corespunzător si trebuie tinut seama de
destinatarul agreat si masurile care se impun.
- dovada incheierii regimului a fost trimisa dar se pare
ca nu a parvenit autoritatii competente a tarii de
plecare.
In acest caz, autoritatea competenta a tarii de

destinatie trebuie sa retrimita autoritatii competente a
tarii de plecare, cu TC20 corespunzător adnotat,
copia dovezii. Este vorba fie de documentul primit de
autoritatea competenta a tarii de plecare (exemplarul
nr.1 din DAU sau copia declaratiei de tranzit preluată
la plecare prin sisteme informatice, manifest de
plecare, etc.), fie o copie a unui document aflat in
posesia autoritatii competente a tarii de destinatie
(exemplarul nr.4 din DAU sau formularul A din
documentul de insotire a tranzitului, manifest la
destinatie sau o copie pastrata a listei lunare, etc.).
Aceasta autoritate trebuie sa menţioneze pe copie
data sosirii marfurilor si rezultatele controlului daca s-
a efectuat, apoi s-o certifice aplicându-i mentiunea
“Dovadă alternativă”.
2. Marfurile in cauza nu au fost prezentate la biroul

de destinatie sau nu au fost remise destinatarului
agreat:
-a existat o schimbare a biroului de destinatie: in

acest caz este în mod normal biroul real de destinatie
este cel care trebuie sa procedeze la inapoierea
dovezii de incheiere a regimului catre autoritatea
competenta a tarii de plecare:
+ daca autoritatea competenta a ţării biroului de
destinatie declarat a putut sa identifice biroul real de
destinatie, ii retrimite TC20 adnotat cu aceasta
informatie in caseta IV si informeaza autoritatea
competenta a tarii de plecare punindu-i la dispozitie o
copie a documentului;
+ daca autoritatea competenta a tarii biroului de
destinatie declarat nu a putut sa identifice biroul real
287
de destinatie, TC20 completat corespunzător in
caseta IV este transmis de biroul de destinatie
declarat la ultimul birou de tranzit prevazut in
declaratia de tranzit; in lipsa biroului de tranzit TC 20
este retrimis direct autoritatii competente a tarii de
plecare.
Cand nu a avut loc o schimbare a biroului de

destinatie (sau o asemenea schimbare nu a fost
constatata): in acest caz, daca autoritatea
competenta a tarii de destinatie stabileste ca a avut
loc o livrare directa de marfuri la un destinatar
neagreat, declarat sau mentionat pe formularul TC 20
sau la o alta persoana, ea trebuie sa returneze TC 20
si copia declaratiei de tranzit la autoritatea
competenta a tarii de plecare, daca e cazul, un
document anexat, cu toate informatiile punand mai
ales in evidenta :
- identitatea destinatarului si eventual a altor

persoane in cauza,
- data si modalitătile livrării directe a marfurilor ,
- natura si cantitatea lor, si
- destinatia vamala care le-a fost data , daca e
cazul.
Daca autoritatea competenta a tarii de destinatie nu

poate sa regaseasca nici o urma a marfurilor in
cauza, TC 20, corespunzător adnotat, este transmis
la ultimul biroul de tranzit prevazut pe DAU ; in lipsa
biroului de tranzit TC 20 trebuie sa fie direct trimis
autoritatii competente a tarii de plecare ( idem caz
2,ptc.2).
In cazurile vizate la pct. precedent, unde autoritatea

competenta a tarii de destinatie trimite TC 20, la
ultimul biroul de tranzit prevazut, ea trebuie in acelasi
timp, sa adreseze o copie, pentru informarea asupra
stadiului procedurii de cercetare, la autoritatea
competenta a tarii de plecare.
4.5 Raspunsul tarii de tranzit la avizul de
288
cercetare.
Ultimul birou de tranzit prevazut, căruia îi este

transmis TC 20, adnotat de catre biroul de destinatie,
trebuie sa cerceteze neintirziat avizul de tranzit
corespunzator expedierii in cauza.
Ca urmare a acestei cercetari, diferentele sunt
posibile in urmatoarele situatii :
1. expedierea a fost efectiv prezentata la ultimul
birou prevazut si un aviz de tranzit a fost regasit
(daca e cazul trimis de catre biroul vamal de
tranzit efectiv traversat)
In acest caz biroul de tranzit trebuie sa adnoteze
informatia pe TC 20, anexindu-i copia avizului de
tranzit, si sa-l trimita in mod direct autoritatii
competente a tarii de plecare.
2. Nici un aviz de tranzit (sau nici un alt element de
proba a trecerii, cum ar fi o inregistrare de catre
birou), nu a fost regasit la ultimul birou de tranzit
prevazut)
In acest caz, biroul de tranzit trebuie sa retrimita TC
20 adnotat cu aceasta informatie, la biroul de tranzit
precedent, prevazut pe DAU sau, in lipsa la
autoritatea competenta a tarii de plecare.
Fiecare birou de tranzit succesiv sesizat prin avizul

de cercetare, trebuie sa procedeze intr-un mod
simular, trimitind neintirziat TC20, corect adnotat, fie
la biroul de tranzit precedent, prevazut pe DAU, fie in
lipsa, direct la autoritatea competenta a tarii de
plecare, care trage concluziile care se impun din
informatiile primite astfel.
Cind biroul de tranzit trimite TC20 la biroul de tranzit

precedent prevazut, el adreseaza in mod egal o
copie, pentru informarea starii procedurii de
cercetare, la autoritatea competenta a tarii de
plecare, cu scopul de a permite acesteia din urma sa-
si orienteze investigatiile si solicitările eventuale catre
ultima autoritate sesizata prin avizul de cercetare.
Biroul de tranzit prevazut trebuie sa informeze de
asemenea autoritatea competenta a tarii de plecare
daca, dupa ce deja a fost trimis avizul de cercetare la
289
biroul de tranzit precedent, el primeste de la biroul de
tranzit efectiv un aviz de trecere (a se vedea situatia
descrisa la punctul 1).
4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 (aducere la

cunostinta)
Cand autoritatea competenta a tarii de plecare nu a

primit nici o confirmare de primire, sau nici un
raspuns cere informatii suplimentare sau informaţii de
la autoritatea competenta a tarii de destinatie sau de
la un birou de tranzit, ea trebuie sa adreseze o
scrisoare de revenire fiind insotita de copia avizului
de cercetare TC 20 la autoritatea competenta a tarii
de destinatie. Anexa 8.1. contine lista autoritatilor
competente la care scrisoarea de revenire trebuie
trimisa.
Cand autoritatea competenta nu a primit confirmarile

de primire atunci cand a solicitat, trimite o scrisoare
de revenire la autoritatea competenta a tarii de
destinatie anexand o copie a avizului de cercetare TC
20.
Formularul TC 22
Scrisoarea de revenire se redacteaza pe un formular

conform modelului TC 22, care figureaza in Anexa
8.4.
Cind autoritatea competenta nu figureaza in lista de
la Anexa 8.1., ea este indicata in « Lista birourilor
vamale competente pentru operatiuni de tranzit
comun »/ comunitar, stabilita si scoasa in evidenta in
cadrul sistemului informatizat "Common
Services/Reference Data" a sistemului informatizat
N.C.T.S.. Aceasta lista este de asemenea disponibila
pe internet la adresa urmatoare :
http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm
Aceasta scrisoare de revenire TC 22 este adresata:

- in lipsa confirmarii de primire a TC20 cerute,
intr-un termen rezonabil, chiar de cind apare
290
evident faptul ca avizul de cercetare TC 20 nu
a sosit la destinatie, dar cel mai tirziu, la
sfirsitul unui termen de 3 luni de la trimiterea
TC20-ului sau
- din lipsa raspunsului la avizul de cercetare TC
20 sau la cererea de informatii suplimentare,
cel mai tirziu, dupa o perioada de 3 luni de la
trimiterea TC 20. Autoritatea competenta a tarii
de destinatie sau autoritatea superioara
trebuie sa-i dea curs imediat.
Scrisoarea de revenire TC 22 poate sa fie adresata in
acelasi timp adnotata corect si completata prin
documentele si informatiile utile, la un birou de tranzit
cind autoritatea competenta a tarii de plecare a fost
avizata de trimiterea avizului de cercetare la acest
birou si că nu i s-a dat nici un curs.
4.7. Consecintele procedurii de cercetare.
Pe baza raspunsurilor primite in cadul procedurii si de

asemenea din eventualele informatii comunicate de
principalul obligat, autoritatea competenta a tarii de
plecare, trebuie sa fie in masura sa determine daca
operatiunea de tranzit a fost încheiată sau nu si daca
ea este in masura sa o verifice si o incheie.
Conform dispozitiilor in materie de datorie şi

recuperare autoritatea competenta a tarii de plecare
determina:
• Daca o datorie vamala este nascuta sau nu
• debitorul sau debitorii datoriei,
• Daca este cazul locul efectiv sau presupus de
nastere a datoriei vamale si in acelasi timp
autoritatea competenta pentru recuperarea
eventuala a datoriei daca acest lucru are loc.
Art.116, Autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa-si
paragraful 1 al concluzioneze cercetarile, cel mai tarziu in 10 luni de
apendicelui I al
la data inregistrarii declaratiei de tranzit. Aceasta se
Convenţiei
aplica, in mod egal cind autoritatea mentionata nu a
Art. 215, primit raspuns procedurii de cercetare.
paragraful 1 al Rezultatele procedurii de cercetare pot fi pe larg
CVC influentate de toate informatiile sau de observatiile
Art. 450 bis din aditionale, comunicate de autoritatea competenta, in
291
RVC legatura cu marfurile in cauza. Este un caz particular,
daca o iregularitate sau o frauda (sustragere,
substituire, etc.) a fost constatata in mod direct in
cursul operatiunii, daca marfurile in cauza au fost
regasite in intregime sau partial, in afara
supravegherii vamale si in acelasi timp autorii fraudei
sau iregularitatii fraudei au fost identificati. De aceea
intreaga informatie din domeniu trebuie sa fie imediat
comunicata autoritatii competente a tarii de plecare.
Art. 40, para. 5 Invers, cand in sfarsit s-a stabilit ca urmare a

şi articolul 118, procedurii de cercetare ca regimul a fost încheiat in
para. 4 al
mod corect, autoritatea competenta a tarii de plecare
apendicelui I al
convenţiei trebuie sa informeze imediat pe principalul obligat si
daca are loc toata pe autoritatea vamala, care ar fi
Art. 366, para. 5 angajat deja o actiune de recuperare. Autoritatea
şi articolul 450d, competenta trebuie sa-l informeze pe garant conform
para. 3 din RVC articolului 118, paragraful 4, apendicele I al
conventiei /art.145 c, paragraful 3 din RVC. In plus,
autoritatea competenta are in mod egal facultatea de
a informa pe celelalte autoritati competente implicate
in procedura de cercetare si in particular pe biroul de
garantie. Alte exemple de situatii susceptibile de a
surveni pe timpul procedurii de cercetare, sunt
furnizate in anexa 8.5.
5. Procedura de control ulterior
Acest punct furnizeaza informatii despre:

- obiectivele si modalitatile controlului ulterior
(punctul 5.1);
- documentele supuse controlului ulterior
(punctul 5.2)
- consecintele legate de rezultate (p.5.3).
5.1. Obiective si modalitati de control ulterior
Un control ulterior este efectuat pentru a verifica

autenticitatea si exactitatea mentiunilor si sigiliilor
aplicate pe exemplarele declaratiei de tranzit si pe
celelalte documente sau date referitoare la
operatiunea de tranzit, precum şi pe documentele
utilizate pentru a proba statutul comunitar al
292
marfurilor.
Controlul ulterior este efectuat pe baza analizei de

risc sau a unei selectii aleatorii.
Totusi in cazul indoielii sau al presupunerii de frauda
sau al neregularitatii, este necesar, sa se efectueze
un asemenea control. Cand ea il estimeaza
corespunzător pentru a atinge obiectivele procedurii
de control, autoritatea competenta are facultatea de a
recurge la mijloace tehnologice.
Autoritatile competente solicitate trebuie sa trimita
formularul autoritatilor competente care au facut
cerere in cele doua luni care urmeaza datei trimiterii.
Cand un document privind marfurile care prezintă

riscuri de frauda (anexa I apendicele I al
Conventiei/anexa 44c din RVC) trebuie sa facă
obiectul unui control ulterior sau in cazul
presupunerii falsificării unui sigiliu, formularul TC21
trebuie sa fie marcat de o banda rosie in diagonala
(cu pixul, cu carioca sau imprimat). Autoritatea
competenta trebuie sa trimita formularele astfel
marcate cel mai tarziu in cele 5 zile lucrătoare de la
primire.
In cazul in care nici un raspuns nu a fost primit intr-o
perioada de 2 luni, autoritatea competenta solicitantă
trebuie sa adreseze o scrisoare de revenire TC 22 cu
o copie a TC 21-lui utilizat pentru cererea de control
si daca are loc, a detaliilor explicative la autoritatea
superioara a autoritatii competente solicitate.
Un model de TC 21 figureaza in anexa 8.6.
5.2.Documente supuse controlului ulterior

5.2.1. Declaratia de tranzit pe formularul DAU
Pentru a detecta si a preveni frauda, declaratia si viza
sa trebuie sa fie verificate de catre autoritatile
competente ale tarilor de plecare, de tranzit si de
destinatie, chiar de la aparitia unei erori sau a unui
motiv de indoiala a validitatii lor.
Acest control este efectuat cu ajutorul formularului
TC21, al carui model figureaza la anexa 8.6. Motivul
controlului trebuie sa fie indicat acolo.
In plus, fiecare birou de plecare trebuie sa procedeze
293
la un birou prin sondaj, din toate exemplarele nr. 5
din DAU intr-o proportie de cel putin două dintr-o mie
cu un minimum de patru documente pe luna. Aceasta
procedura se aplica chiar atunci cand un document
de insotire este anexat marfurilor si ca biroul de
tranzit nu poate primi datele privind operatiunea de
tranzit uzand tehnologiile informatiei si retelele
electronice.
5.2.2. Manifest cu valoare de declaratie de tranzit

Cand marfurile sunt transportate pe calea aerului
sau pe apa sub acoperirea procedurii simplificate-
nivelul 2, reluată in articolul 112 al apendicelui I din
Conventie si în articolele 445 si 448 din RVC, o forma
de control vamal este exercitata ulterior de catre
autoritatile competente din aeroporturi sau din
porturile de destinatie, printr-un sistem de audit, pe
baza unei analize la nivelul riscurilor expuse.
Daca este necesar, autoritatile competente din

aeroport sau din portul de destinatie pot transmite
detalii despre manifest autoritatilor competente din
aeroportul sau portul de plecare, in vederea
verificarii.
Aceasta verificare trebuie sa fie efectuata utilizand
documentul TC 21A, al carui model figureaza in
anexa 8.7. Fiecare formular trebuie sa enumere
detaliile din extrasele manifestelor referitoare la un
singur avion sau navă si la un singur operator
autorizat.
Rubricile 1, 2 si 3 ale documentului TC 21A trebuie
completate de catre autoritatile competente din
aeroportul sau portul de destinatie. Daca este
necesar, extrasele manifestelor, care se raporteaza
trimiterilor vizate prin control, sunt anexate
formularului.
Formularele de control pot fi trimise prin birourile

centralizatoare ale operatiunilor de tranzit
comunitar/comun din tarile considerate la autoritatea
competenta din aeroportul sau portul de plecare.
Autoritatile competente din aeroportul sau portul de
294
plecare trebuie sa verifice detaliile manifestelor care
figureaza pe TC 21A referindu-se la evidenţele
contabile tinute de catre operatorul autorizat.
Rezultatele controlului trebuie sa figureze in rubricile
4 si 5 ale formularului. Intreaga diferenta trebuie sa
fie consemnata sub rubrica 4.
5.2.3. Proba (dovada) alternativa
In caz de indoiala sau suspiciune, autoritatea

competenta din tara de plecare trebuie sa ceara
controlul a posteriori al probei alternative prezentate.
In plus, autoritatea trebuie sa ceara controlul ulterior

a cel puţin 10 documente din 1000, cu un minim de
10 pe luna.
5.2.4. Documentele T2L
Este recomandat ca o cerere de control ulterior dintr-

un document T2L sa fie efectuata atunci cand acesta
este eliberat a posteriori pentru indreptarea efectului
unei declaratii de tranzit T1.
Aceasta cerere ar trebui sa fie sistematică chiar de

cand documentul mentionat T2L este prezentat dupa
o succesiune de operatii de tranzit realizate sub
acoperirea declaratiilor de tranzit prezentate in
diferitele tari.
In plus, doua documente T2L din 1000 prezentate la
un birou dat, trebuie sa faca obiectul unui control prin
sondaj.
5.2.5. Documente comerciale cu valoare de

document T2L
Este recomandat ca un control sa fie efectuat in caz

de suspiciune, abuz sau neregularitate, putand sa fie
comis in favoarea utilizarii facturii sau documentului
de transport care echivalează cu documentul T2L.
Se presupune a fi suspiciune, abuz sau

neregularitate cazul in care este evident ca
interesatul procedeaza la fractionarea expedierii, in
295
asa fel incat sa nu depaseasca pragul de 10000 euro.
Pe de altă parte, 2 documente comerciale (factura

sau document de transport) din 1000 prezentate la un
birou, in calitate de T2L trebuie sa faca obiectul unui
control prin sondaj.
5.3. Consecinţele controlului ulterior

Autoritatea competenta care solicită controlul ulterior
trebuie sa ia masuri in functie de informatiile primite.
Daca nu este primit nici un raspuns satisfacator al

autorităţii superioare intr-o perioada de trei luni, de la
data expedierii scrisorii de revenire TC 22, autoritatea
competenta, care solicită controlul ulterior trebuie sa
ia o decizie, bazandu-se pe informatiile de care ea
dispune.
Totusi, in masura in care o datorie vamala este în joc

in cazul unei operatiuni de tranzit, este in
responsabilitatea autoritatii competente a tării de
plecare, de a se angaja în cercetări dacă este
necesar si de a determina elementele esentiale in
legatura cu datoria (vamala), debitorul şi a autorităţii
competente pentru recuperarea şi aplicarea
dispoziţiilor privind datoria şi recuperarea.
296
6. Instrucţiunile naţionale specifice (rezervat)
297
8. Anexe
8.1. Lista autorităţilor competente
8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat
8.3. TC20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare
8.4. Model de scrisoare de revenire TC22
8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare
8.6. Formularul TC21 – Cerere de control ulterior
8.7. Formularul TC21 A – Cerere de control ulterior
298
Anexa 8.1
Lista autorităţilor competente
Lista reia, ţara cu ţara
1. autorităţile ţării de plecare competente pentru informarea principalului

obligat, în absenţa dovezii, că regimul a luat sfârşit,
2. autorităţile ţării de plecare competente pentru trimiterea de avize de

cercetare şi de scrisori de revenire,
3. autorităţile competente ale ţării de destinaţie cărora li se adresează

avizele de cercetare şi scrisorile de revenire (inclusiv „autorităţile
superioare”),
4. autorităţile competente pentru trimiterea cererilor de control ulterior
5. autorităţile competente pentru primirea cererilor de control ulterior
În vederea facilitării cercetărilor şi controalelor în cadrul procedurilor

referitoare la transporturile aeriene, o listă cu aeroporturi şi birouri vamale ce
corespund în anexa 8.5 de la partea V.
BELGIA
1. Scrisoare de informare Birou de plecare
2. Expeditor Birou de plecare

al avizului de cercetare
şi scrisorii de revenire
3. Destinatarul a) aviz de cercetare : Birou de destinaţie
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire : Autoritatea
scrisorii de revenire superioară a biroului de destinaţie
(vezi lista birourilor vamale57)
al cererii de control
ulterior
5. Destinatarul Birou de destinaţie
cererii de control
ulterior
57
http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm
299
DANEMARCA
300
al avizului de cercetare
şi scrisorii de revenire
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire : Autoritate
scrisorii de revenire superioară a biroului de destinaţie
(vezi lista birourilor vamale¹)
ulterior
cererii de control
ulterior
GERMANIA58
1. Scrisoare de informare
Regiunea Nordrhein- Hauptzollamt Aachen

Westfalen Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Freunder Weg
52068 Aachen
DEUTSCHLAND
Region Niedersachsen Hauptzollamt Braunschweig
Bremen Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Sachsen-Anhalt Hagenweg 4
37081 Göttingen
DEUTSCHLAND
Region Hessen Hauptzollamt Gießen
Rheinland-Pfalz Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Saarland Lindenstraße 6c
36037 Fulda
DEUTSCHLAND
Region Schleswig-Holstein Hauptzollamt Itzehoe
Hamburg Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Mecklenburg-Vorpommern Eggerstedter Straße 1
25421 Pinneberg
DEUTSCHLAND
58
Informatii transmise de Germania in data de 19.09.2006
301
Region Sachsen Hauptzollamt Dresden
Thüringen Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Hartmut-Dost-Straße 5
01072 Dresden
DEUTSCHLAND
Region Brandenburg; Hauptzollamt Potsdam
Berlin Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Tizianstraße 13
14467 Potsdam
DEUTSCHLAND
Region Bayern Hauptzollamt Rosenheim
DE007400 Augsburg Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
DE007500 Landshut Poststraße 4
DE007600 München 83435 Bad Reichenhall
DEUTSCHLAND
DE007750 Rosenheim
Region Bayern Hauptzollamt Schweinfurt
Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
DE008750 Nürnberg Bamberger Straße 14
DE008800 Regensburg 97631 Bad Königshofen
DE008850 Schweinfurt DEUTSCHLAND
Region Baden-Württemberg Hauptzollamt Heilbronn

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren
Kastellstraße 53
74076 Heilbronn
DEUTSCHLAND
2. Expeditorul a) Hauptzollamt Braunschweig
a) avizului de cercetare Zentralstelle Zollversand
b) scrisorii de revenire Postfach 1540
38350 Helmstedt
Deutschland
b) Zentralstellen Such- und
Mahnverfahren
(a se vedea Nr. 1)
302
3. Destinatarul a) Hauptzollamt Braunschweig
a) avizului de cercetare Zentralstelle Zollversand
b) scrisorii de revenire Postfach 15 40
38350 Helmstedt
DEUTSCHLAND
b) Vorgesetzte Behörde
der Bestimmungsstelle
(see Customs Office List1)
4. Expeditor Bestimmungsstelle über
ulterior Hauptzollamt Braunschweig
Postfach 15 40
38350 Helmstedt
DEUTSCHLAND
5. Destinatarul Hauptzollamt Braunschweig

cererii de control ulterior Zentralstelle Zollversand
Postfach 15 40
DE - 38350 Helmstedt
DEUTSCHLAND
GRECIA
2. Expeditorul
avizului de cercetare şi
al scrisorii de revenire
3. Destinatarul DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS
avizului de cercetare şi CENTRAL TRANSIT OFFICE
al scrisorii de revenire ST. NICKOLAS SQ
185 10 PIRAEUS
GREECE
4. Expeditorul
cererii de control a
posteriori
5. Destinatarul DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS
cererii de control a CENTRAL TRANSIT OFFICE
posteriori ST. NICKOLAS SQ
185 10 PIRAEUS
GREECE
1
http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/de/csrdhome.htm
303
SPANIA
1. Scrisoare de informare Biroul de plecare
2. Expeditorul Biroul de plecare

3. Destinatarul a) avizul de cercetare: biroul de destinaţie
avizului de cercetare şi b) avizul de revenire: Autoritatea superioară a
scrisorii de revenire biroului de destinaţie
(a se vedea lista birourilor vamale)
cererii de control a Biroul de tranzit
posteriori Biroul de destinaţie
5. Destinatarul Biroul de plecare
cererii de control a Biroul de tranzit
posteriori Biroul de destinaţie
FRANŢA
2. Expeditorul Birou de plecare

scrisorii de revenire
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire : Autoritate superioară
al scrisorii de revenire a biroului de destinaţie
cererii de control a Birou de tranzit
posteriori Birou de destinaţie
5. Destinatarul Birou de plecare
cererii de control ulterior Birou de tranzit
Birou de destinaţie
IRLANDA
1. Scrisoare de informare The central Transit Office (Demands),

Customs & Excise, Lifford,
Co. Donegal, Ireland
2. Expeditorul The central Transit Office,
avizului de cercetare şi Customs & Excise,
al scrisorii de revenire Quay Street
Donegal Town
304
3. Destinatarul The central Transit Office,
avizului de cercetare şi Customs & Excise,
al scrisorii de revenire Quay Street
Donegal Town
4. Expeditorul The central Transit Office,
cererii de control ulterior Customs & Excise,
Quay Street
Donegal Town
5. Destinatarul The central Transit Office,
cererii de control ulterior Customs & Excise,
Quay Street
Donegal Town
ITALIA59
1. Scrisoare de informare Biroul de plecare

3. Destinatarul a) Biroul de destinatie
avizului de cercetare şi b) autoritatea superioara a biroului de destinatie
al scrisorii de revenire (vezi lista birourilor vamale¹)
cererii de control ulterior Biroul de tranzit
Biroul de destinatie
5. Destinatarul Biroul de plecare
cererii de control ulterior Biroul de tranzit
Biroul de destinatie
SLOVENIA
1. Scrisoare de informare CENTRALNA TRANZITNA PISARNA

Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI
SLOVENIJA
2. Expeditorul CENTRALNA TRANZITNA PISARNA
avizului de cercetare Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
şi al scrisorii de SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI
revenire SLOVENIJA
3. Destinatarul CENTRALNA TRANZITNA PISARNA
59
Informatii transmise de Italia in data de 23.03.2006
305
avizului de cercetare şi Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
al scrisorii de revenire SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI
SLOVENIJA
4. Expeditorul CENTRALNA TRANZITNA PISARNA
cererii de control Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
ulterior SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI
SLOVENIJA
5. Destinatarul CENTRALNA TRANZITNA PISARNA
cererii de control Mednarodni prehod 2b, Vrtojba
ulterior SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI
SLOVENIJA
MALTA
2. Expeditorul Central Transit Office,

avizului de cercetare şi Custom House
scrisorii de revenire Valletta CMR 02
MALTA
3. Destinatarul Central Transit Office,
avizului de cercetare şi l Custom House
scrisorii de revenire Valletta CMR 02
MALTA
4. Expeditorul Central Transit Office,
cererii de control ulterior Custom House
Valletta CMR 02
MALTA
5. Destinatarul Central Transit Office,
cererii de control ulterior Custom House
Valletta CMR 02
MALTA
CIPRU

scrisorii de revenire
3. Destinatarul a) aviz de cercetare : birou de destinaţie
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire :
al scrisorii de revenire Customs Headquaters,
Transit section
1440 Nicosia
cererii de control ulterior
306
cererii de control ulterior
LETONIA
1. Scrisoare de informare State Revenue Service
Republic of Latvia
la Kr. Valdemara St., Riga,
LV-1841, Latvia
phone +371 7047400, fax +371 7322440
2. Expeditorul State Revenue Service
avizului de cercetare şi Republic of Latvia
al scrisorii de revenire National Customs Board
LV-1841, Latvia
phone +371 7047400, fax +371 7322440
3. Destinatarul State Revenue Service
avizului de cercetare şi Republic of Latvia
al scrisorii de revenire National Customs Board
LV-1841, Latvia
phone +371 7047400, fax +371 7322440
4. Expeditorul State Revenue Service
cererii de control ulterior Republic of Latvia
LV-1841, Latvia
phone +371 7047400, fax +371 7322440
5. Destinatarul State Revenue Service
cererii de control ulterior Republic of Latvia
LV-1841, Latvia
phone +371 7047400, fax +371 7322440
ESTONIA
1. Scrisoare de informare TAX and CUSTOMS BOARD
Tallinn Customs House
Transit Central Office
Sadama Street 21
10111 Tallinn
Estonia
2. Expeditorul TAX and CUSTOMS BOARD
avizului de cercetare Tallinn Customs House
şi al scrisorii de Transit Central Office
revenire Sadama Street 21
307
10111 Tallinn
Estonia
3. Destinatarul TAX and CUSTOMS BOARD
avizului de cercetare şi Tallinn Customs House
al scrisorii de revenire Transit Central Office
Sadama Street 21
10111 Tallinn
Estonia
4. Expeditorul TAX and CUSTOMS BOARD
cererii de control a Tallinn Customs House
posteriori Transit Central Office
Sadama Street 21
10111 Tallinn
Estonia
5. Destinatarul TAX and CUSTOMS BOARD
cererii de control a Tallinn Customs House
posteriori Transit Central Office
Sadama Street 21
10111 Tallinn
Estonia
LITUANIA
1. Scrisoare de informare Direcţia regională a vămilor în a cărei rază
de acţiune îşi desfăşoară activitatea biroul
vamal
Vilniaus teritorinė muitinė

Savanorių pr. 174
LT-01105 Vilnius
LIETUVA-LITHUANIA
Kauno teritorinė muitin

Jovar g. 3
LT-47500 Kaunas
LIETUVA-LITHUANIA
Klaipėdos teritorinė muitinė

S. Nėries g. 4
LT-92228 Klaipėda
LIETUVA-LITUANIE
Šiaulių teritorinė muitinė

Metalistų g. 4
LT-78500 Šiauliai
LIETUVA-LITUANIE
308
Panevėžio teritorinė muitinė
Ramygalos g. 151
LT-36220 Panevėžys
LIETUVA-LITUANIE
2. Expeditorul Muitinės departamentas

avizului de cercetare Muitinės procedūrų skyrius
şi al scrisorii de Tranzito kontrolės poskyris
revenire A. Jakšto g. 1/25
LT-01105 Vilnius
LIETUVA-LITHUANIA
3. Destinatarul Muitinės departamentas
avizului de cercetare şi Muitinės procedūrų skyrius
al scrisorii de revenire Tranzito kontrolės poskyris
A. Jakšto g. 1/25
LT-01105 Vilnius
LIETUVA-LITHUANIA
4. Expeditorul Muitinės departamentas
cererii de control a Muitinės procedūrų skyrius
posteriori Tranzito kontrolės poskyris
A. Jakšto g. 1/25
LT-01105 Vilnius
LIETUVA-LITHUANIA
5. Destinatarul Muitinės departamentas

cererii de control Muitinės procedūrų skyrius
ulterior Tranzito kontrolės poskyris
A. Jakšto g. 1/25
LT-01105 Vilnius
LIETUVA-LITHUANIA
UNGARIA
1. Scrisoare de informare 17. sz. Vámhivatal
H – 1591 Budapest,
Hungária Pf.: 310
2. Expeditorul 17. sz. Vámhivatal
avizului de cercetare şi H – 1591 Budapest,
al scrisorii de revenire Hungária Pf.: 310
3. Destinatarul 17. sz. Vámhivatal
avizului de cercetare şi H – 1591 Budapest,
al scrisorii de revenire Hungária Pf.: 310
4. Expeditorul 17. sz. Vámhivatal
cererii de control ulterior H – 1591 Budapest,
Hungária Pf.: 310
5. Destinatarul 17. sz. Vámhivatal
309
cererii de control ulterior H – 1591 Budapest,
Hungária Pf.: 310
LUXEMBURG
1. Scrisoare de informare Birou de încasări
(vezi lista birourilor de încasări60)
2. Expeditorul Birou de încasări

avizului de cercetare şi (vezi lista birourilor de încasări2)
3. Destinatarul a) aviz de cercetare : Birou încasare
avizului de cercetare şi (vezi lista birourilor de încasare²)
al scrisorii de revenire b) scrisoare de revenire: Direcţia Vămilor şi
Accizelor
4. Expeditorul Birouri de încasare
cererii de control ulterior (vezi lista birourilor de încasare²)
5. Destinatarul Birouri de încasare
cererii de control ulterior (vezi lista birourilor de încasare²)
OLANDA
1. Scrisoare de informare Belastingdienst/Douane
Douanepost Zuivering
Postbus 4501
6401 JA Heerlen
Nederland
2. Expeditorul Belastingdienst/Douane
avizului de cercetare Douanepost Zuivering
şi al scrisorii de Postbus 4501
revenire 6401 JA Heerlen
Nederland
3. Destinatarul Belastingdienst/Douane
avizului de cercetare Douanepost Zuivering
şi al scrisorii de Postbus 4501
revenire 6401 JA Heerlen
Nederland
4. Expeditorul Belastingdienst/Douane
cererii de control Douanepost Zuivering
ulterior Postbus 4501
6401 JA Heerlen
Nederland
5. Destinatarul Belastingdienst/Douane
cererii de control Douanepost Zuivering
ulterior Postbus 4501
6401 JA Heerlen
60
www.etat.lu/DO
2
310
Nederland
AUSTRIA

avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire: Finanzlandesdirektion
cererii de control
a posteriori
cererii de control
ulterior
PORTUGALIA
2. Expeditorul Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

3. Destinatarul Vezi capitolul 4 – anexa 8.4
4. Expeditorul Vezi capitolul 4 – anexa 8.4
cererii de control
ulterior
5. Destinatarul Vezi capitolul 4 – anexa 8.4
cererii de control
ulterior
FINLANDA
1. Scrisoare de informare NCTS: TORNIO –FI954001
PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de
plecare
2. Expeditorul NCTS: TORNIO –FI954001

avizului de cercetare PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de
şi al scrisorii de plecare
revenire
311
3. Destinatarul a) avizul de cercetare: biroul de destinaţie
avizului de cercetare şi b) avizul de revenire: Autoritatea superioara a
scrisorii de revenire biroului de destinaţie (TORNIO –FI954001)
4. Expeditorul Autoritatea superioara a biroului de plecare
cererii de control (TORNIO –FI954001)
ulterior
cererii de control
ulterior
SUEDIA
1. Scrisoare de informare Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMO
2. Expeditorul Tullverket
avizului de cercetare şi Box 850
al scrisorii de revenire S-201 80 MALMO
3. Destinatarul Tullverket
avizului de cercetare şi Box 850
al scrisorii de revenire S-201 80 MALMO
4. Expeditorul Biroul vamal respectiv
cererii de control
ulterior
5. Destinatarul Biroul vamal respectiv
cererii de control
ulterior
REGATUL UNIT
1. Scrisoare de informare HM Customs and Excise
Central Community Transit Office
P.O. Box 1
Harwich
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
2. Expeditorul HM Customs and Excise
avizului de cercetare şi Central Community Transit Office
al scrisorii de revenire P.O. Box 1
Harwich
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
3. Destinatarul HM Customs and Excise
avizului de cercetare şi Central Community Transit Office
al scrisorii de revenire P.O. Box 1
Harwich
312
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
4. Expeditorul HM Customs and Excise
cererii de control Central Community Transit Office
ulterior P.O. Box 1
Harwich
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
5. Destinatarul HM Customs and Excise
cererii de control Central Community Transit Office
ulterior P.O. Box 1
Harwich
Essex CO12 3BE
UNITED KINGDOM
GUERNESEY
1. Scrisoare de informare Guernsey Customs and Excise
New Jettz
White Rock, St Peter Port
Guernsey
GY1 2LL
2. Expeditorul Guernsey Customs and Excise

avizului de cercetare şi New Jettz
scrisorii de revenire White Rock, St Peter Port
Guernsey
GY1 2LL
3. Destinatarul Guernsey Customs and Excise
avizului de cercetare şi New Jettz
al scrisorii de revenire White Rock, St Peter Port
Guernsey
GY1 2LL
4. Expeditorul Guernsey Customs and Excise
cererii de control New Jettz
ulterior White Rock, St Peter Port
Guernsey
GY1 2LL
5. Destinatarul Guernsey Customs and Excise
cererii de control New Jettz
ulterior White Rock, St Peter Port
Guernsey
GY1 2LL
JERSEY
313
1. Scrisoare de informare States of Jersey Customs and Excise
La Route du Port Elizabeth
St Helier
Jersey
JE1 1JJ
CHANNEL ISLANDS
2. Expeditorul States of Jersey Customs and Excise

avizului de cercetare şi La Route du Port Elizabeth
al scrisorii de revenire St Helier
Jersey
JE1 1JJ
CHANNEL ISLANDS
3. Destinatarul States of Jersey Customs and Excise

avizului de cercetare şi La Route du Port Elizabeth
al scrisorii de revenire St Helier
Jersey
JE1 1JJ
CHANNEL ISLANDS
4. Expeditorul States of Jersey Customs and Excise

cererii de control La Route du Port Elizabeth
ulterior St Helier
Jersey
JE1 1JJ
CHANNEL ISLANDS
5. Destinatarul States of Jersey Customs and Excise

cererii de control La Route du Port Elizabeth
ulterior St Helier
Jersey
JE1 1JJ
CHANNEL ISLANDS
REPUBLICA CEHĂ

3. Destinatarul a) aviz de cercetare: birou de destinaţie
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire: autoritatea superioară
al scrisorii de revenire a biroului de destinaţie
314
( vezi lista birourilor vamale)
cererii de control Birou de tranzit
ulterior Birou de destinaţie
Direcţia vamală (Celní ředitelství)
Direcţia generală vamală (Generální ředitelství
cel)
ISLANDA
2. Expeditorul
3. Destinatarul
4. Expeditorul
cererii de control
ulterior
5. Destinatarul
cererii de control
ulterior
NORVEGIA

3. Destinatarul a) aviz de cercetare: Birou de destinaţie
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire: Birou de destinaţie
315
POLONIA
1. Scrisoare de informare Biroul vamal respectiv
2. Expeditorul Izba Celna w Łodzi

avizului de cercetare şi Centralne Biuro Tranzytu
al scrisorii de revenire Ul. Karolewska 41
90-560 Łódź
3. Destinatarul Izba Celna w Łodzi
avizului de cercetare şi Centralne Biuro Tranzytu
al scrisorii de revenire Ul. Karolewska 41
90-560 Łódź
4. Expeditorul Izba Celna w Łodzi
cererii de control Centralne Biuro Tranzytu
ulterior Ul. Karolewska 41
90-560 Łódź
5. Destinatarul Izba Celna w Łodzi
cererii de control Centralne Biuro Tranzytu
ulterior Ul. Karolewska 41
90-560 Łódź
REPUBLICA SLOVACĂ

avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire: Autoritatea
al scrisorii de revenire superioară a biroului de destinaţie
ELVEŢIA

avizului de cercetare şi sau birourile centralizatoare următoare:
al scrisorii de revenire - Boncourt
- Castasegna
316
- Chiasso-Ferrovia
- Genéve La-Praille
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire: Autoritatea
al scrisorii de revenire superioară a biroul de destinaţie (vezi
lista birourilor vamale¹)
4. Expeditorul Birou de plecare sau
cererii de control Biroul central de anchete sau
ulterior Eidgenössische Oberzolldirektion
Bern
cererii de control Birou de plecare
ulterior
ROMANIA
2. Expeditorul Biroul centralizator

avizului de cercetare şi Autoritatea Nationala a Vamilor
al scrisorii de revenire Str. Matei Millo nr.13, sector 1
Bucuresti
avizului de cercetare şi b) scrisoare de revenire:
al scrisorii de revenire Biroul centralizator
Autoritatea Nationala a Vamilor
Str. Matei Millo nr.13, sector 1
Bucuresti
4. Expeditorul Birou de plecare sau
cererii de control Biroul centralizator
ulterior
cererii de control
ulterior
Anexa 8.2
317
Model de scrisoare de informare a principalului obligat
[Numele autorităţii competente
a tării de plecare]
[ Data si locul]
[numele şi adresa
principalului obligat]
Obiect: Tranzit comun/comunitar

Absenţa probei de încheiere a regimului de tranzit
Doamna , Domnule
În calitatea dvs. de principal obligat pentru următoarele declaraţii vamale de
tranzit comun/comunitar:
[referinţe şi date despre declaraţia de tranzit]

pe lângă biroul de plecare [specificarea biroului vamal de plecare].
Vă informăm în conformitate cu prevederile art. 39 par.1 al apendicelui I al

Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun /art. 365 par. 1 al
Regulamentului CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care stabileşte
anumite dispoziţii de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al Consiliului
din 12 octombrie 1992 instituind codul vamal comunitar 61, ca nu dispunem de
dovada încheierii regimului de tranzit pentru aceste declaraţii vamale.
Având în vedere aceasta, vă invităm să ne puneţi la dispoziţie elementele şi

documentele care pot dovedi că regimul a fost efectiv încheiat, dacă e cazul
schimbarea biroului vamal de destinaţie şi/sau a birourilor vamale de tranzit. Vă
rog să furnizaţi această informaţie în două luni de la data acestei scrisori
deoarece suntem obligaţi să iniţiem o procedura de cercetare după patru luni de
la data înregistrării declaraţiei vamale de tranzit.
Dovezile aduse de dv. trebuie să respecte dipoziţiile art. 39 par. 2 şi 3 al

apendicelui I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun / art. 365, par.
2 şi 3 din Regulamentul CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care
stabileşte anumite măsuri de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al
Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar.
Vă reamintesc că în cazul în care încheierea regimului nu poate fi probată, veţi fi

considerat debitor pentru plata datoriei (drepturi de import/ de export/ şi alte
impuneri), aferente mărfurilor care au făcut obiectul acestor operaţiuni în temeiul
61
A se bifa menţiunile inutile
318
art. 114 şi 115 din apendicele I al convenţiei citate anterior / art. 203-204 din
Codului vamal comunitar sus menţionat¹.
Dacă vă găsiţi în imposibilitatea de a dovedi că regimul a fost încheiat, vă
invit să furnizaţi toate informaţiile de care dispuneţi, în particular locul (ţara) unde
estimaţi că s-au produs faptele care au dus la naşterea datoriei vamale, conf. art.
116 Apendicele I la Convenţia menţionată/ art. 215 al codului vamal menţionat¹.
Formula de politeţe.
Anexa 8.3
319
TC 20 – AVIZ DE CERCETARE
I. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE PLECARE
A. Declaraţia de tranzit nr. B. Biroul de destinaţie (denumire şi ţara)
a cărei copie o ataşăm (…)
C. Biroul de plecare (denumire şi adresa completă) D. Birouri de tranzit prevăzute (denumire şi ţări)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
E. Identificarea mijlocului de transport:
F. Destinatar (nume şi adresa completă):
G. Conform informaţiilor furnizate de principalul obligat, transportul a fost

1. Prezentat la biroul dvs. la data de |__|__|__| 2. Predat destinatarului la data de |__|__|__|
Z L A Z L A
3. Predat catre ......................………………………………………………………….........la data de |__|__|
__|
(numele şi adresa persoanei sau firmei) Z L A
H. O recipisă referitoare la documentul de tranzit eliberată de către biroul dvs. la data de |__|__|__| mi - a
fost prezentată. Z L A
I. Principalul obligat nu a putut da informaţii despre sosirea transportului.
Locul şi data: Semnătura: Ştampila:
II. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE: CERERE
Pentru continuarea cerecetărilor rog biroul vamal de plecare să-mi trimită:

1 ‫ڤ‬. Descrierea exactă a mărfurilor 2 ‫ڤ‬. O copie a facturii
3 ‫ڤ‬. O copie a manifestului, conosamentului 4 ‫ڤ‬. Numele persoanei însărcinate cu
sau a scrisorii de transport aerian îndeplinirea formalităţilor la biroul de destinaţie.
5 ‫ڤ‬. Actele sau informatiile urmatoare (a se preciza):
III. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE PLECARE: RĂSPUNS LA CERERE
1 ‫ڤ‬. Ataşăm informaţiile, copiile sau documentele solicitate

1 2 3 4 5
2 ‫ڤ‬. Informaţiile, copiile sau documentele indicate la cifrele ‫ڤ‬ ‫ڤ‬ ‫ڤ‬ ‫ڤ‬ ‫ڤ‬ solicitate
de către dvs. nu sunt disponibile.
Locul si data: Semnătura: Ştampila:
320
IV. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITĂTEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE
1 ‫ڤ‬. Dovada încheierii regimului a fost trimisă la data de |__|__|__| (Z L A) anexam copia certificata a:
‫( ڤ‬a) documentului primit ‫( ڤ‬b) documentului trimis, care echivalează cu o
confirmare
2 ‫ڤ‬. Dovada încheierii regimului, certificată, este anexată prezentului aviz de cercetare.
3 ‫ڤ‬. Drepturile vamale au fost încasate.
4 ‫ڤ‬. Cercetările sunt în curs şi dovada încheierii regimului va fi trimisă în cel mai scurt timp.
5 ‫ڤ‬. Transportul a fost prezentat aici fără documentele corespunzătoare.
6 ‫ڤ‬. Documentele au fost prezentate aici fără transport.
7 ‫ڤ‬. Nici transportul, nici documentele însoţitoare nu au fost prezentate aici şi
‫ڤ‬ nu a putut fi obţinută nici o informaţie despre sosirea acestora.
‫ڤ‬ TC20 a fost trimis la biroul de destinaţie real …………………………..........(nume şi ţara)
‫ڤ‬ TC20 a fost trimis la ultimul birou de tranzit prevăzut , menţionat în caseta I punctul D.
V. A SE COMPLETA DE CĂTRE ULTIMUL BIROU DE TRANZIT PREVAZUT

1 ‫ڤ‬. Un aviz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__|
Z L A
2 ‫ڤ‬. Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate....................
(denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__|
Z L A
3 ‫ڤ‬. Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent.
VI. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE TRANZIT PREVĂZUT ( ANTERIOR)

Z L A
Z L A
VII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR

Z L A
Z L A
321
VIII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR
Z L A
Z L A
TC 20 . Aviz de cercetare . Note de completare
1. Informaţiile şi răspunsurile sunt date prin bifarea rubricilor prevăzute la

sfârşitul acestora.
2. Avizul de cercetare este utilizat pentru toate procedurile de tranzit ,
simplificate sau nu, dând posibilitatea autorităţii competente din ţara de plecare
de a furniza o dovadă că regimul s-a încheiat.
3. Sub punctul I-A , autoritatea competentă solicitantă trebuie să menţioneze
datele de referinţă ale declaraţiei de tranzit (DAU sau documentul de transport
care echivalează cu o declaraţie în măsura în care datele sunt cerute în
declaraţie, sau chiar în lipsa acestora (în caz contrar) dacă acest mijloc de
transport este cunoscut de autoritatea solicitantă (în special prin intermediul
principalului obligat) pentru care aceasta nu dispune de dovada că regimul a fost
încheiat, ataşând o copie a acesteia.
4. Sub punctul I-E trebuie să fie identificat mijlocul de transport utilizat, oricare ar
fi acesta.
5. Sub punctul I-F , autoritatea competentă solicitantă, trebuie să indice
destinatar -ul(ii) agreaţi sau nu, cei care au depus declaraţia de tranzit, atunci
când acest lucru este obligatoriu, sau în lipsa destinatarul prezumtiv susceptibil
că a primit mărfurile, după informaţiile aflate în posesia autorităţii menţionate mai
sus.
6. Sub punctul I-G-3 trebuie să fie indicaţi destinatarii reali, aceia care au fost
identificaţi de către principalul obligat.
7. Sub punctul II-3, autoritatea competentă solicitată, trebuie să ceară
comunicarea documentelor de transport chiar dacă acestea nu au valoarea unei
declaraţii de tranzit (în acest ultim caz, aceasta ar fi trebuit menţionată la punctul
I-A).
8. Sub punctul IV, autoritatea competentă solicitată, trebuie să informeze
autoritatea competentă din ţara de plecare despre rezultatele cercetărilor care nu
sunt în competenţa acestui birou.
9. Sub punctul IV-1, autoritatea competentă solicitată, marchează rubrica şi
trimite o copie adnotată şi vizată a exemplarului 1 primit de la autoritatea
322
competentă solicitantă. În alte cazuri (copia exemplarului 4 sau copia oricarui alt
document lista lunară aer/ mare nivelul1, de exemplu care au valoarea dovezii
încheierii regimului), marchează rubrica b).
Dacă autoritatea competentă solicitată transmite un TC20, ea trebuie să

marcheze rubrica prevăzută la punctul 7, anexând şi, dacă este necesar, să
adauge informaţiile complementare. Aceasta trebuie să informeze autoritatea
competentă din ţara de plecare prin intermediul unei copii a avizului de
cercetare.
Fiecare birou de tranzit trebuie să procedeze într-o manieră similară în cazul în
care nu se regăseşte avizul de tranzit.
10. Un TC 20 distinct trebuie să fie utilizat pentru fiecare declaraţie de tranzit.
323
Anexa 8.4
TC 22 – SCRISOARE DE REVENIRE
I. Biroul de plecare II. Autoritatea solicitată

(denumire şi adresa) (denumire şi adresa completă)
III. Referintă / Nr.
IV. Declaraţia de tranzit (fel, Nr. şi data)
V. ‫ڤ‬ TC 20 – Aviz de cercetare (Nr. şi data)

‫ڤ‬ TC 21 – cerere de control ulterior (Nr. şi data)
‫ڤ‬ TC 21 (A) – cerere de control ulterior (Nr. şi data)
VI. Eventuale precizări privind biroul vamal de destinaţie
VII. Alte informaţii eventuale
- urmare pe verso-
VIII. Nu am primit încă răspunsul la :
‫ ڤ‬avizul de cercetare vizat mai sus TC 20

‫ ڤ‬cererea de control ulterior menţionată mai sus TC 21
Vă rog frumos să aveţi bunăvoinţa de a mă informa asupra rezultatelor
cercetărilor efectuate
IX. Răspunsul autorităţii competente:
324
- urmare pe verso-
La ..............................., .......................
Semnătura Ştampila
Anexe: O copie a declaraţiei vamale de tranzit

O copie a ‫ ڤ‬Documentului TC 20 – Aviz de cercetare
‫ ڤ‬DocumentuluiTC 21 – Cerere de control ulterior
VII. Alte informaţii eventuale (urmează)
IX. Răspunsul autorităţii competente solicitate (urmare)
325
Anexa 8.5
Exemple de situaţii în procedura de cercetare
Dacă la încheierea procedurii de cercetare, operaţiunea de tranzit nu a putut fi

încheiată, autoritatea competentă a biroului de plecare poate fi confruntată cu
una dintre următoarele situaţii30, din care ea trebuie să tragă consecinţa,
îndeosebi pentru a determina autoritatea competentă pentru recuperarea
datoriei:
a) operaţiunea nu implică nici un birou vamal de (operaţie pur-internă a unei părţi

contractante la convenţie)
O asemenea situaţie nu poate privi decât o operaţiune

de tranzit comunitar în interiorul comunităţii sau o
operaţiune de tranzit limitată la teritoriul unor alte părţi
contractante (operaţiune care nu aparţine tranzitului
comun).
Exemplu:
[Danemarca - Germania – Franţa - Spania]
Autoritatea competentă din ţara de destinaţie

(autoritatea dintr-o ţară aparţinând aceleiaşi părţi
contractante sau aceleiaşi ţări) nu poate furniza nici o
dovadă de prezentare la destinaţie.
Transportul “a dispărut” undeva pe teritoriul părţii contractante/ţării în cauză.
30
Nu este vorba decât de exemple de situaţii care se bazează pe prezumţii decât pe concluzii adevărate. Intradevăr ,
nimic nu poate garanta cu certitudine că transportul pentru care un aviz de tranzit este prezentat conţinând mărfurile
declarate. Pe de altă parte aceste exemple nu pot să ţină cont de avizele de tranzit eventual falsificate sau să reflecte
situaţiile în care un transportator a omis să prezinte un aviz de trecere şi/sau biroul de tranzit la care a uitat să ceară
acest aviz de tranzit. Aceasta totuşi se referă la prezumţiile pe care se bazează în principal identificarea ţării de
” sustragere” a mărfii şi determinarea autorităţii competente pentru a recupera datoria vamală.
326
b) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la ieşire apoi la intrare ale
aceleiaşi părţi contractante (trecând prin una sau mai multe terţe ţări, altele decât
ţările aparţinând AELS)
În practică numai Comunitatea ar putea fi confruntată

cu o astfel de situaţie.
Exemple:
[Austria - Slovenia/Croaţia/Bosnia/Serbia/FRV Macedonia - Grecia]
Autoritatea competentă din ţara de destinaţie nu poate furniza nici o probă de

prezentare la destinaţie şi:
I. un aviz de tranzit a fost prezentat la intrarea (reintroducerea) pe teritoriul

părţii contractante în cauză (în Grecia de exemplu):
- transportul a fost reintrodus pe teritoriul părţii contractante în cauză, şi

apoi a dispărut.
II. un aviz de tranzit a fost prezentat la ieşire dintr-o parte contractantă în

cauză (în Austria în exemplul prezentat) dar nu şi la intrarea (reintroducerea) în
aceeaşi parte contractantă (în Grecia –de exemplu):
- transportul « a dispărut » între două birouri de trecere într-o ţară terţă
III. nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat, nici la ieşire din partea
contractantă în cauză (în Austria de exemplu) nici la reintroducere în aceeaşi
parte contractantă (în Grecia, în exemplu):
- transportul nu a părăsit partea contractantă în cauză şi a dispărut între

biroul de plecare şi primul birou de tranzit la ieşire.
c) Operaţiunea de tranzit implicând doar un birou de tranzit (la intrare) la

frontierele între părţile contractante .
Exemple:
[Polonia – Republica Cehă - Germania – Elveţia – Franţa]
I. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat la biroul de tranzit (la intrarea în

Franţa) dar un aviz a fost prezentat la biroul de tranzit precedent (la intrarea în
Elveţia):
- transportul a sosit până în Elveţia dar a “dispărut” între biroul de tranzit la
intrarea în Elveţia şi biroul de destinaţie din Franţa ; acelaşi raţionament este
327
aplicabil în funcţie de biroul de trecere identificat ca fiind ultimul care a vizat un
aviz de tranzit
II. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat.

- transportul nu a părăsit partea contractantă de plecare şi a dispărut undeva.
d) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la frontiere între părţile

contractante şi cele ale unor terţe ţări.
Exemple:
[Grecia - Bulgaria/România/Ucraina – Slovacia – Polonia ]62
Este vorba despre un caz ce combină punctele b) şi c) . Situaţiile şi soluţiile

sunt deci similare, mutatis mutandis.
62
Nota: Acest exemplu era valabil inainte ca Romania sa devina parte contractanta a Conventiei de tranzit
comun
328
Anexa 8.6
TC21 . CERERE DE VERIFICARE - CONTROL ULTERIOR
I. AUTORITATE CARE SOLICITĂ II. AUTORITATE SOLICITATĂ
(denumire şi adresa completă) (denumire şi adresa completă)
III . CERERE DE VERIFICARE cu titlu de sondaj pentru motivul indicat în casuţa C sau D
Vă rugăm să verificaţi
A. Autenticitatea ştampilei şi a semnăturii aplicate

1 ‫ڤ‬. în rubrica I "Controlat la biroul de destinaţie (rubrica I) a exemplarului de retur (ex.5) Nr. ....anexat
2 ‫ڤ‬. în rubrica F şi/sau G al exemplarului de retur (ex.5) nr............. anexat
3 ‫ڤ‬. în rubrica "C. Birou de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr........... anexat
4 ‫ڤ‬. în rubrica "D. Controlat la biroul de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr .............. anexat
5 ‫ڤ‬. în rubrica 31 "Colete şi denumirea mărfurilor" a exemplarului 4 sau 5 nr............. anexat
B. Autenticitatea şi exactitatea menţiunilor înscrise

1. în rubrica nr........
2. în documentul nr........... din ............... (anexat)
C. Autenticitatea şi exactitatea probei alternative ................................ (anexată)
D. Verificarea este solicitată deoarece

1 ‫ڤ‬. lipseşte ştampila 2 ‫ڤ‬. Lipseşte semnătura
3 ‫ڤ‬. ştampila nu este lizibilă 4 ‫ڤ‬. rubrica nu este completată în totalitate
5 ‫ڤ‬. au fost făcute corecturi fara a fi certificate 6 ‫ڤ‬. documentul conţine ştersături şi/ sau corecturi
7 ‫ ڤ‬ştampila nu este recunoscută 8 ‫ڤ‬. data nu este menţionată
9 ‫ڤ‬. alte motive (a se specifica)
Locul ......................................., Data.....................................................
Semnătura............................................ Ştampila .............................
___________________________________________________________________________
IV. REZULTATUL VERIFICĂRII
‫ ڤ‬A. Ştampila şi semnătura sunt autentice

‫ ڤ‬B. Documentul nu a fost prezentat şi:
1 ‫ڤ‬. ştampila este posibil să fie falsificată
2 ‫ڤ‬. ştampila pare a fi fost aplicată în mod abuziv
3 ‫ڤ‬. semnătura nu aparţine agentului vamal responsabil
‫ ڤ‬C. Menţiunile sunt corecte
‫ ڤ‬D. Menţiunile nu sunt corecte. Menţiunea corectă este:
329
‫ ڤ‬E. Remarca:
1 ‫ڤ‬. o ştampilă a fost aplicată lizibil 2 ‫ڤ‬.semnătura a fost aplicată
3 ‫ڤ‬. rubrica a fost completată 4 ‫ڤ‬. corecturile au fost certificate
5 ‫ڤ‬. ştersăturile şi/sau menţiunile în plus 6 ‫ڤ‬. ştampila este oficială poate fi acceptată
pot fi acceptate
7 ‫ڤ‬. data a fost înscrisă 8 ‫ڤ‬. proba alternativă este conformă şi
poate fi acceptată
9 ‫ڤ‬. Alte motive (a se specifica)
Locul..................................................., Data...........................................
(Semnătura) (Ştampila)...................
__________________________________________________________________________________
__________
Notes: 1. O cerere este stabilită pentru fiecare document al cărui control este solicitat
2. Informaţiile şi răspunsurile sunt date bifând cu o cruce în rubricile prevăzute în acest scop.
3. Autoritatea competentă solicitată va veghea ca cerererile de control care-i parvin să fie
tratate cu prioritate
330
Anexa 8.7
TC21A – CERERE DE CONTROL ULTERIOR
1. Autoritatea care emite cererea 2. Autoritatea competentă , destinatara

(Nume şi adresa completă) cererii
(Nume şi adresa completă)
3. CONTROLUL STATUTULUI DORIT PENTRU TRANSPORTURILE URMĂTOARE, AL

CĂROR EXTRASE DE MANIFESTE AERIENE/MARITIME* SUNT REPRODUSE MAI
JOS/ATAŞATE*:
Numele şi adresa titularului autorizaţiei Aeronanava/navă* şi data plecării
Port/aeroport* de plecare
N° de N° Numerele Descrierea Numărul Greutatea Statutul
ordine manifestului ( sau încărcăturii de colete (kg.) sau declarat
aerian/ mărcile ) şi volumul (T1, T2,
maritim* numerele TF, TD, C,
containerelor F, X)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
4. REZULTATUL CONTROLULUI
Controlul diferitelor transporturi este satisfăcător doar pentru următoarele numere de

ordine:
(Documentele justificative anexate)
331
5. AUTORITATEA CARE A EFECTUAT CONTROLUL
Nume: ...............................
Semnătura: ........................
Data: ............................... Ştampila: ..........................
* Bifaţi menţiunile inutile.

Prezenta cerere nu poate fi utilizată decât pentru o singură societate, o singură
aeronavă sau o singură navă.
După completare se va trimite la biroul menţionat în rubrica 1.
Capitolul 6 – Andora, San Marino şi teritoriile

unde nu se aplică directiva TVA
1. Introducere
Capitolele precedente descriu procedura de tranzit

normal. Prezentul capitol descrie aranjamentele
specifice care există între:
• Comunitate şi Andora (punctul 2),
• Comunitate şi San Marino (punctul 3),
• Comunitate şi teritoriile sale unde directiva TVA

nu se aplică (punctul 4).
Punctul 5 este consacrat excepţiilor.

specifice.
Punctul 7 este rezervat pentru uzul administraţiilor

vamale.
Punctul 8 conţine anexele.
332
2. Andora

- contextul şi baza juridică (punctul 2.1),
- formalităţile (punctul 2.2).
2.1. Contextul şi legislaţie
În anul 1990 CE şi Andora au încheiat un acord sub

forma unui schimb de scrisori privind crearea unei
uniuni vamale31. Această uniune vamală se aplică
comerţului cu mărfuri precizate de la capitolul 25 la
cap. 97 ale sistemului armonizat (SA).
Prin decizia nr. 1/96 a comitetului mixt CE -

Andora32, regimul de tranzit comunitar stabilit prin
codul vamal comunitar (CVC) şi dispoziţiile de
aplicare ale acestuia (RVC) a fost extins la
schimburile acoperite de uniunea vamală. Această
decizie a fost ulterior înlocuită prin decizia nr. 1/2003
a Comitetului mixt CE-Andora33.
31
Acord sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora , semnat la 28 iunie 1990 (JO L 374 din
31.12.1990, p. 14).
32
DECIZIA N° 1/96 A COMITETULUI MIXT CE-ANDORA din 1 iulie 1996 , privitoare la anumite metode de
cooperare administrativă pentru aplicarea acordului sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora
şi asupra tranzitului de mărfuri între părţi (JO L 184 din 24.7.1996, p. 39).
33
Decizia n° 1/2003 a Comitetului mixt CE-Andora din 3 septembrie 2003 în ceea ce priveşte dispoziţiile legislative,
reglementările şi actele administrative necesare unei bune funcţionări a uniunii vamale (JO L 253 din 7.10.2003, p. 3).
333
2.2. Formalităţi
2.2.1 Mărfurile prevăzute la capitolele 1 la 24 ale

SH
Exportul şi importul mărfurilor descrise la aceste

capitole cu destinaţia sau provenind din Andora sunt
considerate importuri sau exporturi cu o destinaţie
sau provenind dintr-o terţă ţară.
Un DAU este deci prezentat, completat cu

menţiunea EX pentru export sau cu menţiunea IM
pentru import în rubrica nr. 1.
Exemple34:
a)Exportul mărfurilor comunitare cu destinaţia

Andora
- produsele agricole cu restituire la export
Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul

vamal de export al statului membru) însoţită de un
exemplar de control T5. Exemplarul nr. 3 al DAU şi
exemplarul de control T5 trebuie să fie prezentate la
biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal
francez sau spaniol), care aplică ştampila.
-produse agricole fără restituiri la export
Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul

vamal de export al statului membru). Exemplarul nr.
3 al DAU trebuie să fie prezentat la biroul vamal de
ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau
spaniol), care aplică ştampila.
- mărfurile accizabile pentru care a fost întocmit un

document DAI şi care însoţeşte mărfurile până la
frontieră
34
Aceste exemple se referă la transporturile rutiere.
334
Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 la biroul
vamal de export al statului membru care vizează
imediat exemplarul nr. 3 al DAU. Documentul DAI
este prezentat la biroul vamal de ieşire din
Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care
aplică ştampila .
-produse agricole cu restituiri la export şi supuse

accizelor pentru care a fost întocmit un document
DAI şi care însoţeşte mărfurile până la frontieră
Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 (la biroul

vamal de export al statului membru) însoţită de un
exemplar de control T5. Exemplarul n° 3 al DAU se
prezintă la biroul vamal de export al statului care
aplică ştampila imediat. Exemplarul de control T5 şi
DAI trebuie să fie prezentate la biroul vamal de ieşire
din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol),
care aplică ştampila.
b) Importul în teritoriul vamal al Comunităţii al

mărfurilor agricole provenind din Andora
La biroul vamal de intrare în comunitate mărfurile

sunt plasate sub un regim vamal definitiv (import)
sau sub un regim de tranzit T1 până la biroul de
destinaţie din Comunitate.
Trebuie notat că mărfurile originare din Andora, aşa

cum sunt definite prin acordul de uniune vamală,
sunt exceptate de drepturi de import comunitare în
măsura în care ele sunt importate sub acoperirea
unui certificat de circulaţie EUR1 sau a unei
declaraţii pe factură a exportatorului (titlul II al
acordului de uniune vamală).
c) Tranzitul pe teritoriul Comunităţii cu destinaţia

Andora
O declaraţie de tranzit T1 întocmită la punctul de

intrare în Comunitate (Regatul Unit al Marii Britanii
335
de exemplu) în vederea trimiterii mărfurilor către
Andora.
Declaraţia de tranzit T1 este prezentată la biroul de

ieşire din Comunitate care păstrează exemplarul nr.
4 şi trimite înapoi exemplarul 5 la biroul de plecare.
d) Tranzitul între două puncte din Comunitate via

Andora
Regimul de tranzit comunitar nu acoperă tranzitul

prin Andora, fiind necesară o procedură distinctă
(andoriană) .
Regimul de tranzit comunitar este considerat

suspendat pe teritoriul Andorei în măsura în care
tranzitul prin această ţară se efectuează sub
acoperirea unui document de transport unic.
În absenţa unui document de transport unic, care

acoperă tranzitul prin Andora, regimul de tranzit
comunitar ia sfârşit la punctul de ieşire din
comunitate înainte de intrare în Andora.
2.2.2. Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 29 din

Sistemul Armonizat
Decizia nr. 1/2003 permite aplicarea mutatis

mutandis a regimului de tranzit comunitar stabilit de
Codul Vamal Comunitar şi de Dispoziţiile de Aplicare
a Codului schimburilor de mărfuri cuprinse în
capitolele de la 25 la 97 din Sistemul Armonizat
dintre Comunitate şi Andora.
Pentru schimburile dintre Statele membre ale

Comunităţii şi Andora, formalităţile vamale ce trebuie
îndeplinite sunt similare celor care existau înainte de
instituirea pieţei interne în 1993. Se prezintă deci un
DAU [Document Administrativ Unic], purtând
menţiunea EX pentru export sau menţiunea IM
pentru import în rubrica nr. 1.
336
În acest context, este cazul să se distingă
următoarele cazuri ipotetice:
- mărfurile de liberă circulaţie, aşa cum sunt definite

de acordul de uniune vamală, circulă sub regimul de
tranzit comunitar intern (T2) (T2F), vezi exemplul a),
sau (T2L).
- mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie circulă sub

regimul de tranzit comunitar extern (T1). Vezi
exemplul b);
- pentru cazurile particulare vizate de regulamentul

(CE) nr. 3448/9363, mărfurile circulă sub regimul de
tranzit comunitar extern (T1). Vezi exemplul c).
Garanţia furnizată în cadrul regimului de tranzit

comunitar trebuie să fie valabilă pentru Comunitate
şi pentru Andora. Pe actele de garanţie şi
certificatele de garanţie menţiunea «Principatul
Andorei» nu trebuie să fie bifată.
Exemple:
a) Expedierea de mărfuri de liberă circulaţie (altele

decât cele acoperite de regulamentul (CE) nr.
3448/93) din Comunitate spre Andora, şi viceversa
- formalităţile de expediere se îndeplinesc în biroul

situat într-un stat membru/în Andora: întocmirea unui
COM1 şi a unui T2
sau
- formalităţile de expediere se îndeplinesc la frontiera
63
Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 care determină regimul de
schimb aplicabil anumitor mărfuri ce rezultă din procesarea produselor agricole (JO [Monitorul
Oficial] L [Legea] 318 din 20.12.1993, pag.18). Exemple de produse vizate: manitol, sorbitol,
cazeină, cazeinaţi şi alţi derivaţi ai cazeinei, dextrină şi cleiuri pe bază de dextrină, amidonuri şi
cleiuri pe bază de amidon, agenţi de finisare şi agenţi de apretare preparaţi pe bază de substanţe
amilacee.
337
CE-Andora: mărfurile circulă liber până la frontiera
unde s-a întocmit fie un COM1 sub rezerva
prezentării unui T2L, fie un document cu efect
echivalent care dovedeşte caracterul comunitar al
mărfurilor.
Trebuie totuşi notat că biroul vamal de frontieră care

face oficiul de birou de ieşire poate refuza plasarea
mărfurilor sub regimul de tranzit dacă acest regim
trebuie să înceteze la biroul vamal de frontieră vecin.
b) Expedierea de mărfuri care nu sunt de liberă

circulaţie (altele decât cele acoperite de
regulamentul (CE) nr. 3448/93) din Comunitate spre
Andora, şi viceversa
Mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie se

expediază sub acoperirea unei declaraţii T1 până la
biroul de destinaţie din Andora sau din Comunitate.
c) Cazuri particulare prevăzute de regulamentul (CE)

nr. 3448/93
Formalităţile descrise mai sus se aplică sub rezerva

următoarelor condiţii:
- produsele agricole comunitare procesate expediate

din Comunitate spre Andora şi care beneficiază de
restituiri la export
Întocmirea unei declaraţii de export COM1 şi a unei

declaraţii de tranzit T1.
Atunci când se foloseşte un exemplar de control T5,

acest document se predă biroului vamal de ieşire din
Comunitate.
- produsele agricole procesate în liberă circulaţie în

Andora expediate spre Comunitate
338
Aceste produse circulă sub regimul de tranzit
comunitar extern (T1).
Serviciile vamale ale Comunităţii fiind obligate să

taxeze elementul mobil, declaraţia T1 trebuie să
poarte menţiunea «A nu se percepe taxe decât
pentru elementul agricol – Acordul CEE-Andora»,
subliniată cu roşu.
Alte regimuri de Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor

tranzit
cu Andora.
Andora nu este parte contractantă la convenţia TIR.
Tabel de sinteză a Mărfurile cuprinse în

formalităţilor (pentru tranzit, capitolele 1 la 24 din Sistemul
export, import) Armonizat
Mărfuri provenind din Mărfuri provenind din

CE Andora
Cu restituiri la DAU «EX1»64 + T5

export
Fără restituiri la DAU «EX1» sau T165
export
Mărfuri supuse DAU «EX1»66 + DAA [Document
accizelor Administrativ de însoţire]
Mărfuri supuse DAU «EX1» + T5 + DAA
accizelor cu restituiri la
export
Toate mărfurile DAU «IM4»67 (+ EUR.1)
(pentru punerea în liberă
circulaţie) sau T1
Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 97 din Sistemul Armonizat
(altele decât produsele vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93)

64
Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal de ieşire din Comunitate.
65
Situaţia tranzitului de mărfuri necomunitare care traversează teritoriul Comunităţii
66
Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal al ţării exportatoare
67
Punerea în liberă circulaţie se efectuează de către biroul vamal de intrare în Comunitate
339
CE Andora
Mărfuri în liberă COM1 + T2 (T2F) (biroul COM1 + T2 (T2F) (biroul de
circulaţie de interior) interior)
sau sau
T2L (T2LF) + COM1 T2L (T2LF) + COM1 (frontieră)
(frontieră)
Mărfuri care nu sunt T1 T1 (tranzit) sau DAU «IM4»
de liberă circulaţie (punere în liberă circulaţie)
Produsele agricole vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93

CE Andora
Cu restituiri la COM1 + T1 (şi, dacă e
export necesar, T5)
În liberă circulaţie T1 + menţiunea « nu se
percepe decât elementul
agricol - Acordul CEE-Andora»
3. San Marino
Acest punct furnizează informaţii despre:

- formalităţi (punctul 3.2)
3.1 Contextul şi legislaţie
În 1992, CE şi San Marino au încheiat un acord

interimar de comerţ şi uniune vamală68. Acest acord
a fost înlocuit prin acordul de cooperare şi de uniune
vamală69 care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2002.
Uniunea vamală se aplică mărfurilor cuprinse în
capitolele 1 la 97 din tariful vamal comun (TVC), cu
excepţia produselor acoperite de tratatul care
instituie Comunitatea europeană a cărbunelui şi
68
Acordul interimar de comerţ şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi
Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 359 din 9.12.1992, pag. 14).
69
Acordul de cooperare şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi
Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 84 din 28.3.2002, pag. 43).
340
oţelului («produse CEC») de la capitolele 72 şi 73.
Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE-San

Marino70 a stabilit dispoziţiile referitoare la mişcarea
mărfurilor dintre Comunitate şi San Marino. Această
decizie se aplică de la 1 aprilie 1993 şi a fost
modificată prin decizia nr. 1/200271 care a intrat în
vigoare la 23 martie 2002.
3.2 Formalităţi
Decizia nr. 4/92, aşa cum a fost modificată,

coordonează metodele de cooperare administrativă
dintre San Marino şi CE în momentul aplicării
regulilor regimului de tranzit comunitar.
Următoarele reguli se aplică mişcărilor de mărfuri

acoperite de uniunea vamală dintre CE şi San
Marino (capitolele 1 la 97 din TVC, cu excepţia
«produselor CEC»):
1. Circulaţia mărfurilor de la birourile comunitare

abilitate spre Republica San Marino
Mărfurile care circulă sub regimul T1 cu destinaţia

San Marino sunt puse în liberă circulaţie într-unul din
birourile vamale comunitare abilitate în Italia72.
Un birou vamal abilitat eliberează un document T2-

SM sau T2L-SM73 pentru a acoperi urmărirea
70
Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino din 22 decembrie 1992
referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului interimar şi
la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L
[Legea] 42 din 19.2.1993, pag. 34).
71
Decizia nr. 1/2002 care modifică decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino
din 22 decembrie 1992 referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru
aplicarea acordului interimar şi la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San
Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 99 din 16.4.2002, pag. 23).
72
Lista acestor birouri vamale figurează în decizia nr. 2/2000 (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 21
din 23.1.2001). Este vorba de birourile din Forli, Genova, Livorno, Ravenna, Rimini, Roma II, Orio
Al Serio, Milano II, Trieste şi Bologna.
73
Documentul T2L-SM se eliberează în trei exemplare purtând una din menţiunile următoare:
Rilasciato in tre essemplari – Eliberat în trei exemplare. Originalul şi un exemplar al documentului
se predau persoanei în cauză în timp ce ultimul exemplar se păstrează la biroul de plecare.
341
mişcării mărfurilor spre San Marino. Autorităţile
competente din San Marino vizează exemplarul nr. 5
al T2-SM sau exemplarul T2L-SM, după caz, şi
trimite documentul la biroul de plecare în Italia (unul
din birourile vamale comunitare abilitate enumerate
la nota 21).
2. Circulaţia mărfurilor din Comunitate74 spre San

Marino
Dovada că mărfurile sunt în liberă circulaţie în cadrul

Comunităţii trebuie să fie prezentată autorităţilor
competente din San Marino. Ea poate lua forma unui
document T2 (T2F) vizat corespunzător de către
biroul de plecare din Comunitate, sau poate fi vorba
de originalul documentului T2L (T2LF) sau de
document cu efect echivalent (în special documentul
administrativ de însoţire vizat în regulamentul (CEE)
nr. 2719/92).
3. Circulaţia mărfurilor din San Marino spre

Comunitate (cu excepţia Italiei75)
Mărfurile trimise din San Marino spre Comunitate

trebuie să fie acoperite de un document T2 sau T2F
eliberat de autorităţile competente din San Marino
(având ca destinaţie un birou vamal al Comunităţii),
un document T2L sau T2LF sau un document cu
efect echivalent. Acest document se prezintă biroului
de import din Comunitate pentru a atesta că
mărfurile sunt în liberă circulaţie la San Marino.
În cazul în care mărfurile de expediat în Comunitate

au fost în prealabil introduse în Republica San
Marino sub acoperirea unui document T2F, T2LF
sau de un document având o valoare echivalentă (în
special documentul administrativ de însoţire DAI
74
Schimburile dintre Italia şi San Marino se efectuează în cadrul unui regim fiscal (TVA).
75
Idem
342
vizat în regulamentul (CEE) nr. 2719/92), autorităţile
competente din San Marino vor face referire la
documentul care însoţea mărfurile la sosirea lor în
Republica San Marino.
Pe actele de garanţie şi certificatele de garanţie,

menţiunea «Republica San Marino» nu trebuie să fie
bifată.
Notă: «produsele CECA» nu sunt acoperite de

uniunea vamală. În consecinţă, ele sunt considerate
drept mărfuri care nu sunt în liberă circulaţie atunci
când sosesc în Comunitate.
4. Alte regimuri de tranzit
Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor

cu San Marino.
San Marino nu este parte contractantă la convenţia

TIR.
4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA
Acest punct furnizează informaţii despre:

- regimul de tranzit comunitar intern (punctul 4.2)
- documentele referitoare la statutul vamal (punctul
4.3)
4.1 Context şi legislaţie
Următoarele teritorii (denumite «teritorii în care nu se

Articolul 3 din
343
aplică directiva TVA»), deşi fac parte din teritoriul
CVC
vamal al Comunităţii, nu sunt incluse în teritoriul său
Directi
va fiscal:
77/38 Insulele anglo-normande,
8/CEE Insulele Canare,
următoarele departamente franceze de peste mări:
Guadelupa, Martinica, Guiana şi insula Reunion,
muntele Atos,
Insulele Aland.
Dispoziţiile directivei 77/388/CEE nu se aplică

acestor teritorii.
În scopul de a supraveghea ca aceste prelevări

fiscale (TVA şi accize) să fie controlate şi luate în
considerare, circulaţia în Comunitatea mărfurilor
comunitare cu destinaţia în, provenind din sau în
teritorii în care nu se aplică directiva TVA este
acoperită de regimul de tranzit comunitar intern,
atunci când acesta se aplică, sau de documente
referitoare la statutul vamal al mărfurilor.
4.2 Regimul de tranzit comunitar intern

Regimul de tranzit comunitar intern utilizat pentru
mişcările acoperite de articolul 340 C din
Regulamentul Vamal Comunitar se numeşte regim
T2F şi se aplică după cum urmează:
- declaraţie de tranzit în ajutorul DAU:

Aplicaţi sigla T2F în rubrica nr. 1 a DAU.
- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată
autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit
(simplificare de nivel 1):
Aplicaţi sigla T2F pe manifest.
- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată
autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit
(simplificare de nivel 2):
Aplicaţi sigla TF în faţa mărfurilor comunitare în
cauză.
344
4.3 Documente referitoare la statutul vamal
Atunci când procedura de tranzit T2F nu este
obligatorie (de exemplu, pe o linie maritimă
neregulată) şi când se utilizează documente pentru a
atesta statutul comunitar al mărfurilor care circulă cu
destinaţia în, care provin din sau în teritoriile în care
nu se aplică directiva TVA, următoarea procedură se
aplică:
- DAU sau documente comerciale utilizate ca dovadă

a statutului:
Aplicaţi sigla T2LF în rubrica nr. 1 a DAU sau pe

documentele comerciale, după caz.
- manifest maritim (linie neregulată) utilizat ca

dovadă a statutului:
Aplicaţi sigla F în faţa mărfurilor comunitare în cauză.
Pentru informaţii mai ample privind caracterul

comunitar, vezi partea a II-a.
345
346
8. Anexe (pro memoria)
347
PARTEA A V-A – SIMPLIFICĂRI
1. Introducere
Partea a V-a se referă la simplificările în domeniul

tranzitului.
Punctul 2 prezintă principiile generale şi condiţiile

referitoare la simplificările în materie de tranzit.
Punctul 3 descrie fiecare din simplificările în materie

de tranzit.
Punctul 4 tratează situaţii particulare.
Punctul 5 acoperă excepţiile.

specifice.
Punctul 7 este rezervat administraţiilor vamale.
Punctul 8 conţine anexele Părţii a V-a a acestui

manual.
348
2. Principii generale şi legislaţie
Baza legală se găseşte în:

- articolele 48-113 din Apendicele I la convenţie;
- articolul 94 din Cod (CVC);
- articolele 372-450 din Regulamentul Vamal
Comunitar.
Simplificările în materie de tranzit se subîmpart în

general în două mari categorii:
1. simplificările în funcţie de operator;
2. simplificările în funcţie de modul de transport.
Simplificările în materie de tranzit, care sunt toate

dependente de fiabilitatea operatorilor economici şi
se supun autorizării, au ca scop găsirea unui echilibru
între controalele vamale necesare şi facilitarea
schimburilor comerciale. Punctul 3 prezintă diversele
simplificări în materie de tranzit.
Prezentul punct descrie procedura necesară pentru
obţinerea unei autorizaţii de simplificare în tranzit şi
defineşte:
- condiţiile generale de îndeplinit de către un operator
care doreşte să obţină autorizaţia de a utiliza o
simplificare (punctul 2.1);
- procedura necesară pentru obţinerea unei autorizaţii
(punctul 2.2);
- procedura de retragere sau de modificare a unei
autorizaţii (punctul 2.3);
349
2.1 Condiţii generale privind simplificările
Există condiţii generale care se aplică tuturor

simplificărilor76, precum şi condiţii suplimentare care
se pot aplica fiecărui tip particular de simplificare.
Condiţiile suplimentare sunt precizate separat în

rubrica consacrată fiecăreia din simplificările
particulare (vezi paragraful 3).
Pentru a beneficia de autorizaţia de a utiliza o
Articolul 49 din
simplificare, trebuie îndeplinite condiţiile generale
Apendicele
I la următoare:
Convenţie • solicitantul trebuie să fie stabilit într-una din părţile
contractante.
Articolul 373 din RVC
Articolul 4(2) din Cod Dacă solicitantul este o persoană fizică, el trebuie să
aibă reşedinţa obişnuită într-una din părţile
contractante.
Dacă solicitantul este o persoană juridică sau o
asociaţie de persoane, el trebuie să aibă sediul
social, administraţia sa centrală sau sediul permanent
într-una din părţile contractante.
• solicitantul trebuie să recurgă regulat la regimul de

tranzit.
Atunci când se solicită o autorizaţie pentru
simplificarea „destinatar agreat”, solicitantul trebuie
să primească în mod regulat mărfuri plasate sub
procedura de tranzit.
Atunci când este vorba de o primă cerere de

autorizaţie, autorităţile competente trebuie, din
principiu, să admită că solicitantul recurge în mod
regulat la regimul de tranzit comun/comunitar, mai
puţin dacă le parvin informaţii care indică faptul că
76
Simplificările ‚cale ferată’, ‚container mare’ şi ’transport prin conducte dau loc unei autorizaţii începând
de la o dată şi în condiţii încă de determinat.
350
acesta nu este în măsură să-şi îndeplinească
obligaţiile. Atunci când este cazul să se determine
numărul de operaţiuni ce constituie o recurgere
regulată, autorităţile competente trebuie să evalueze
eforturile administrative legate de eliberarea
autorizaţiei şi de examinarea anuală în raport cu
nevoile solicitantului.
Condiţia este de asemenea îndeplinită dacă
autorităţile vamale ştiu că solicitantul este în măsură
să-şi îndeplinească obligaţiile legate de acest regim.
• solicitantul nu a comis abateri grave sau repetate
privind legislaţia vamală sau fiscală.
În plus, autorităţile competente nu acordă autorizaţia
decât dacă ele sunt în măsură să asigure
supravegherea regimului şi controalele necesare fără
a fi nevoie să aplice un dispozitiv administrativ
disproporţionat în raport cu nevoile persoanelor în
cauză.
În acest scop, interesatul trebuie să ţină evidenţe

contabile pentru a permite vămii să efectueze un
control eficace în relaţie cu simplificarea în cauză.
2.2 Procedura de autorizare
Orice simplificare este supusă autorizării. Cererea de

autorizare se întocmeşte în scris. Ea trebuie să fie
semnată şi datată. Solicitantul trebuie să furnizeze
autorităţilor competente toate elementele necesare
examinării cererii sale.
Se poate folosi un chestionar standard.
Cerere se depune la autorităţile competente din ţara

în care este stabilit solicitantul.
Articolul 375, Procedurile de eliberare a autorizaţiilor sau de
paragraful 2, din respingere a cererilor trebuie să fie conforme cu
RVC dispoziţiile generale din dreptul administrativ naţional
al ţării în cauză şi în conformitate cu dispoziţiile
tranzitului comun/comunitar. Comunitatea prevede un
termen maxim de trei luni începând de la primirea
351
cererii de către autorităţile vamale.
AGENTUL ECONOMIC
Pentru a obţine o autorizaţie:

1. prezentaţi în scris o cerere semnată şi datată precizând simplificarea dorită,
2. includeţi toate elementele necesare pentru a justifica cererea, cum sunt:
- coordonatele solicitantului,
- locul unde este stabilit,
- informaţiile referitoare la frecvenţa de utilizare a regimului de tranzit şi orice altă
informaţie care permite autorităţilor competente să determine în ce măsură vor
putea fi respectate obligaţiile,
3. furnizaţi informaţii privind modul în care se ţine contabilitatea dumneavoastră.
Notă: Trebuie semnalat că solicitantul răspunde de exactitatea informaţiilor şi de

autenticitatea documentelor furnizate.
Înainte de a elibera autorizaţia, autorităţile

Articolul 53, competente trebuie să verifice dacă condiţiile
paragraful generale, precum şi condiţiile specifice simplificării
2, din solicitate sunt satisfăcute.
apendicele
I la
convenţie Autorizaţia trebuie să conţină toate informaţiile
necesare aplicării corecte a simplificării în cauză de
Articolul 376, către operator şi supravegherii de către autorităţile
paragraful competente.
2, din RVC
Ea intră în vigoare la data eliberării sale.
Autorizaţia precizează că titularul este obligat să

informeze autorităţile vamale despre orice eveniment
survenit după acordarea autorizaţiei şi susceptibil de
a avea o incidenţă asupra menţinerii sale sau a
conţinutului său.
Autorităţile competente justifică în scris refuzul unei
cereri.
VAMA
352
Biroul competent trebuie:
- să înmâneze solicitantului un original al autorizaţiei, datat şi semnat, şi una sau
mai multe copii,
- să păstreze toate cererile şi toate documentele justificative,
- să păstreze o copie după toate autorizaţiile eliberate.
AGENTUL ECONOMIC
Autorizaţia se prezintă la cererea biroului de plecare în cazul următoarelor
simplificări:
- utilizarea de sigilii având un model special;
- dispensa de itinerariu obligatoriu;
- aplicarea procedurii simplificate cale aeriană;
- aplicarea procedurii simplificate cale maritimă.
VAMA
În caz de respingere a unei cereri, biroul competent trebuie:

- să păstreze o copie a cererii şi a notificării respingerii,
- să păstreze toate documentele justificative.
Aceste documente se păstrează pe o durată de cel puţin trei ani începând de la

sfârşitul anului civil în cursul căruia a fost respinsă cererea (chiar mai mult timp
dacă dreptul naţional cere acest lucru).
Articolul 55(2) din apendicele I la convenţie – articolul 378, paragraful 2, din RVC
353
2.3 Revocarea şi modificarea autorizaţiei
Articolul 54 din Autorizaţia se reziliază la cererea titularului.

apendicele I la
convenţie La fel, autorităţile competente pot revoca sau
modifica autorizaţia dacă ajung la concluzia că, pe
Articolele 6 la 10 din baza informaţiilor furnizate sau prin autoritatea lor, o
CVC autorizaţie nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite.
Aceasta în special în cazul când:
• autorizaţia s-a eliberat pe baza unei informaţii
falsificate sau incomplete despre care titularul ştia
sau trebuia să ştie,
• una sau mai multe condiţii de eliberare a
autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite,
• un eveniment survenit după acordarea autorizaţiei
are o incidenţă asupra menţinerii sale sau asupra
conţinutului său,
• titularul său nu mai îndeplineşte o obligaţie ce îi
revine în baza acestei autorizaţii,
• titularul a comis abateri grave sau repetate privind
legislaţia vamală sau fiscală.
Notificarea şi data Autorităţile competente anunţă în scris pe titularul
revocării sau unei autorizaţii despre motivele care le-au determinat
să o modifice sau să o revoce şi data la care intră în
modificării
vigoare decizia lor.
VAMA
Atunci când o autorizaţie este revocată, biroul competent:
- păstrează o copie a autorizaţiei şi a notificării revocării;
- păstrează toate documentele anexate.
Aceste documente se păstrează timp de cel puţin trei ani începând de la sfârşitul
anului civil în cursul căruia a fost revocată autorizaţia (chiar mai mult timp dacă
354
dreptul naţional cere acest lucru). Articolul 55, paragraful 2, din apendicele I la
convenţie – Articolul 378, paragraful 2, din Dispoziţiile de Aplicare a Codului
3. Descrierea simplificărilor
În acest capitol veţi găsi simplificările următoare:

Articolul 48 din
apendicel - garanţia globală şi dispensa de garanţie (punctul
e I la 3.1);
convenţie
- utilizarea listelor de încărcătură speciale (punctul
3.2);
- utilizarea de sigilii având un model special
(punctul 3.3.);
- dispensa de itinerariu obligatoriu (punctul 3.4);
- statutul de expeditor agreat (punctul 3.5);
- statutul de destinatar agreat (punctul 3.6);
- procedurile simplificate pentru mărfurile
transportate pe calea ferată sau prin intermediul
containerelor mari (punctul 3.7);
transportate pe cale aeriană (punctul 3.8);
transportate pe cale maritimă (tranzit comunitar
doar) (punctul 3.9);
transportate pe canale navigabile (punctul 3.10);
- procedurile simplificate bazate pe articolul 6 al
convenţiei/articolul 97, paragraful 2, din cod
(punctul 3.11).
355
Validitatea geografică a simplificărilor autorizate
- garanţie globală*
TOATE ŢĂRILE: - garanţie globală redusă*
- dispensa de garanţie*
- liste de încărcătură speciale
*sub rezerva excluderii prin garanţie. Valabil în

Andorra/San Marino numai pentru tranzitul comunitar.
356
TOATE ŢĂRILE în măsura în
care operaţiunea de tranzit -utilizarea de sigilii cu un model special
începe în ţara în care a fost -scutire de la itinerariul rută obligatorie
emisă autorizaţia: -statutul de expeditor agreat
ŢARA ÎN CARE A FOST

EMISĂ AUTORIZAŢIA: -statut de destinatar agreat
ŢARA (ŢĂRILE) în cauză: -proceduri simplificate

 transport pe calea ferată
 transport cu containere mari
 transport pe cale aeriană
 transport pe cale maritimă (numai în
Comunitate)
 transport prin conducte
- proceduri simplificate în baza articolului 6 al
Covenţiei, /articolul 97, paragraful2, al Codului
3.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie
Articolele de la Dacă este necesar, principalul obligat trebuie să

56 pînă la 61 din constituie o garanţie pentru a putea plasa mărfurile în
apendicele I tranzit.
al convenţiei
În procedura de tranzit de drept comun este vorba
despre o garanţie izolată care acoperă o singură
Articolele 379 pînă operaţiune de tranzit.
la 384
din RVC
357
Cu toate acestea un operator economic poate, în
anumite condiţii, să dispună de o garanţie globală
sau să beneficieze de o dispensă de garanţie care să
poată acoperi mai multe operaţiuni de tranzit. Pentru
informaţii suplimentare privind garanţia globală şi
dispensa de garanţie, a se vedea Partea III.
Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2.
Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.
3.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale
Articolul 62 din
apendicele I şi anexa Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat
A11 din apendicele să utilizeze, ca liste de încărcătură speciale,
III al convenţiei
liste care nu corespund tuturor condiţiilor care
Articolul 385 şi le sunt aplicabile în mod normal.
anexa 44 b
din RVC
Pentru ca simplificarea să poată fi acordată, listele de

încărcătură trebuie să corespundă următoarelor
criterii:
1. listele sunt emise de către agenţi economici a căror
evidenţe se bazează pe un sistem integrat de
prelucrare electronică sau automatică a datelor;
2. listele sunt concepute şi completate astfel încît să
poată fi folosite fără dificultate de către autorităţile
competente;
3. listele satisfac anumite criterii suplimentare
enunţate în anexa 8.1.
358
punctul 2.2.

3.3. Utilizarea sigiliilor cu model special
Articolul 63 din Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat

apendicele I al să recurgă la utilizarea de sigilii cu un model
convenţiei special pentru mijloacele sale de transport sau pentru
colete.
Articolul 386 Aceste sigilii trebuie să respecte caracteristicile
din RVC prevăzute la punctul 3.8.2. din capitolul 2 al
Anexa II din părţii IV.
apendicele I al
convenţiei Un expeditor agreat nu are nevoie de o autorizaţie
Anexa 46 a din RVC
separată pentru utilizarea de sigiliu cu un model
special dacă autorizaţia sa precizează că
identificarea mărfurilor este asigurată prin sigilare.

punctul 2.2.

VAMA
Autorizaţia trebuie să precizeze caracteristicile sigiliilor.
OPERATORUL
Principalul obligat indică:

 amprentele;
 natura ;
359
 numărul
sigiliilor aplicate în rubrica D “Control al biroului de plecare”, în faţa cuvintelor
“Sigilii aplicate”.
Sigiliile sunt aplicate cel mai tîrziu cu ocazia acordării liberului de vamă
mărfurilor.
3.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu
Articolul 64 din Autorităţile competente pot acorda principalului

apendicele I al obligat dispensă de la o rută obligatorie în cazul
convenţiei în care acesta ia măsuri care să permită
Articolul 387 din autorităţilor vamale să verifice în orice moment
RVC unde se află transportul.
Principalul obligat trebuie să precizeze în cererea

sa modul în care va fi în măsură să identifice
poziţia transporturilor sale (de exemplu, prin
utilizarea sistemului GPS, „Tracking and
Tracing”, a altor mijloace de comunicare de
date, etc.).
În cazul în care solicitantul beneficiază de o garanţie

globală redusă, autorizaţia îi poate fi acordată dacă
demonstrează că poate să asigure realizarea
transportului. Principalul obligat poate să
demonstreze aceasta, printre altele:
a) în cazul în care el însuşi efectuează
transportul conform unor norme de securitate
ridicate, sau
b) în cazul în care foloseşte un transportator
cu care a încheiat un contract pe termen lung
şi care oferă servicii conform unor norme de
securitate ridicate, sau
c) în cazul în care apelează la un intermediar
care a încheiat un contract cu un transportator
oferind servicii care răspund unor norme de
securitate ridicate.
360
punctul 2.2.
VAMA
Autorizaţia trebuie să precizeze cel puţin că titularul ia măsurile care să permită

autorităţilor vamale să verifice în orice moment unde se află transportul.
OPERATORUL
Principalul obligat indică în rubrica nr.44 a declaraţiei de tranzit (DAU)
menţiunea „Dispensa de itinerariu obligatoriu”.
3.5. Expeditor agreat
Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:

− introducere (punctul 3.5.1.);
− autorizare (punctul 3.5.2.);
proceduri (punctul 3.5.3.).
3.5.1. Introducere
Definiţie Expeditorul agreat este persoana abilitată de

Articolul 65 din către autorităţile competente să efectueze
apendicele I al operaţiuni de tranzit fără a prezenta la biroul de
convenţiei plecare nici mărfurile şi nici declaraţiile vamale care
au ca obiect aceste mărfuri.
Articolul 398 Expeditorul agreat are competenţa de a
îndeplini următoarele formalităţi:
din RVC
- întocmirea declaraţiilor de tranzit;
- sigilarea mijlocului de transport sau a coletelor;
- expedierea mărfurilor fără intervenţie vamală.
Expeditorul agreat este principalul obligat.
361
3.5.2. Autorizarea
Articolul 66 din Procedura de autorizare trebuie să fie conformă

apendicele I al
cu punctul 2.2., doar dacă nu se prevede altfel
convenţiei
în cele ce urmează.
Articolul 399 din RVC Pentru a obţine statutul de expeditor agreat
operatorul economic trebuie nu numai să
îndeplinească condiţiile generale (a se vedea
punctul 2.1.), ci să şi dispună de o garanţie
globală sau să beneficieze de o dispensa de
garanţie (a se vedea partea III, paragraful 4).
În cazul în care declaraţia de tranzit este depusă la
un birou de plecare care utilizează sistemul de tranzit
informatizat (NCTS), statutul de expeditor agreat nu
poate fi acordat decît dacă operatorul economic, în
plus faţă de îndeplinirea celorlalte condiţii, îşi prezintă
declaraţiile de tranzit la biroul de plecare utilizînd
procedee informatice.
Totodată, în ceea ce priveşte autorizaţiile valabile

înainte de 31 decembrie, această condiţie nu devine
obligatorie decît începând cu data de 1 ianuarie
2007.
Articolul 71 din Pentru a permite autorităţii competente o primă
apendicele I al evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere,
convenţiei în măsura în care este posibil:
Articolul 404 > numărul estimat de transporturi pe săptămînă,
din RVC
> natura mărfurilor în cauza,
> mijloacele de transport utilizate
> locul (locurile) de plecare.
Autoritatea competentă poate să ceară solicitantului
toate elementele suplimentare sau justificative
indispensabile prelucrarii dosarului.
Evidenţele titularului trebuie să fie organizate astfel
încît informaţiile privind mărfurile înscrise în declaraţia
de tranzit să poată fi uşor corelate cu informaţiile din
documentele de transport, facturi, etc. Informaţiile
362
privind volumul şi felul coletelor, precum şi natura şi
volumul mărfurilor şi regimul lor vamal au o
importanţă deosebită.
VAMA
Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:

> biroul sau birourile de plecare competente pentru operaţiunile de tranzit
ce se vor efectua;
> termenul, precum şi modalităţile prin care, expeditorul agreat informează
biroul de plecare asupra operaţiunilor de tranzit ce se vor efectua cu
scopul de a-i permite acestuia să efectueze eventual un control înainte
de plecarea mărfurilor;
> măsurile de identificare ce trebuie luate, caz în care autorităţile
competente pot să impună ca mijloacele de transport sau coletele să fie
sigilate de către operatori cu sigilii speciale agreate de acestea;
> categoriile sau transporturile de mărfuri excluse din autorizaţie.
3.5.3. Procedura
3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU)

Articolul 67 din În simplificarea „expeditor agreat” există două
apendicele I al
metode pentru autentificarea DAU:
convenţiei
Articolul 400 din RVC 1. preautentificarea de către vamă sau
2. autentificarea de către expeditorul agreat.
Metoda care va fi utilizată de către expeditorul agreat
este stabilită în autorizaţie.
1. Vama poate să preautentifice exemplarele din
DAU aplicand în rubrica C ştampila biroului de
plecare, semnătura şi numele funcţionarului.
363
Expeditorul agreat va aplica mai tarziu în rubrica C
data la care mărfurile sunt expediate şi va atribui
DAU-ului un număr, în conformitate cu condiţiile
stipulate în autorizaţie.
Documentele DAU preautentificate sunt anticipat
numerotate succesiv şi sunt înregistrate de către
biroul vamal.
Toate filele DAU-bis sau listele de încărcătură care

însoţesc documentele DAU preautentificate trebuie
să fie, de asemenea, preautentificate.
Anexa C1 2. Expeditorul agreat utilizează o ştampilă specială
apendicele III al din metal şi aplică această ştampilă în rubrica C
convenţiei din DAU (specimenul amprentei acestei ştampile
Anexa 62 din RVC
în anexa 8.3.).
Ştampila este aplicată pe exemplarele nr.1, 4 şi 5
ale DAU, precum şi pe toate filele complementare
(DAU-bis) sau listele încărcăturii.
Numărul DAU-ului care trebuie înscris în caseta 3 a
ştampilei speciale poate fi preimprimat în acelaşi timp
cu această ştampilă şi în amprenta acesteia. Acest
număr trebuie să provină dintr-o serie cronologică
neîntreruptă.
Ştampila poate să fie preimprimată pe documentele
DAU. Agentii economici care doresc să utilizeze
acest mod de preimprimare trebuie să se adreseze
unui tipograf agreat de autoritatea vamală în ţara în
care este stabilit expeditorul agreat.
Autorităţile vamale pot autoriza expeditorii agreaţi
să completeze documentele DAU prin procedee
informatice. În acest caz, amprenta ştampilei speciale
imprimată de computer poate să fie puţin diferită,
mai ales în ceea ce priveşte dimensiunile, de
modelul prevăzut în anexa 8.3.
Notă: autorităţile vamale italiene şi franceze
364
folosesc o ştampilă specială din metal al cărei
specimen de amprentă este reprodus în anexa 8.4.
Articolul 68 din Expeditorii agreaţi sunt obligaţi să ia toate măsurile
apendicele I al necesare pentru a păstra ştampila specială
convenţiei sau documentele preautentificate sau preimprimate
Articolul 401 din
RVC în condiţii de securitate pentru a se evita orice abuz,
pierdere sau furt şi a le prezenta la orice solicitare a
autorităţilor vamale.
Vama poate controla ulterior dacă expeditorul
agreat a luat toate măsurile necesare pentru a
asigura păstrarea ştampilei speciale sau a
formularelor care conţin amprenta ştampilei
biroului de plecare sau a ştampilei speciale.
Articolul 70 din În cazul în care documentele DAU purtînd amprenta
apendicele I al stampilei speciale sunt întocmite printr-un sistem
convenţiei informatic sau automatic integrat de prelucrare a
datelor, autoritatea competentă poate acorda
expeditorului agreat scutire de semnătură.
Articolul 403 Expeditorul agreat care a obţinut dispensa de
din RVC semnătură trebuie să aplice în rubrica nr.50 a
documentului de tranzit menţiunea „Dispensă de
semnătură”.
Dispensa este acordată cu condiţia ca expeditorul
agreat să fi transmis, în prealabil, autorităţilor vamale
un angajament scris prin care se recunoaşte ca fiind
principalul obligat pentru toate operaţiunile de tranzit
efectuate sub acoperirea DAU-rilor care conţin
amprenta ştampilei speciale.
3.5.3.2. Măsuri de identificare

Autorizaţia prevede ce măsuri de identificare trebuie
luate şi dacă ele trebuie aplicate de expeditorul
agreat sau de biroul de plecare.
În cazul în care expeditorul agreat trebuie să sigileze
365
mijlocul de transport sau coletele, sigiliile utilizate
trebuie să fie agreate de vamă.
Anexa II din Sigiliile cu model special trebuie să fie conforme cu
apendicele I al caracteristicile sigiliilor descrise la punctul 3.8.2. din
convenţiei capitolul 2, partea IV.
Anexa 46 bis Vama poate să acorde dispensă de utilizare a
sigiliilor în cazul în care expeditorul agreat furnizează
o descriere a mărfurilor în termeni suficient de
detaliaţi ca să permită identificarea cu uşurinţă a
cantităţii şi a naturii acestora.
În cazul în care sigilarea nu este cerută, expeditorul
agreat trebuie să înscrie menţiunea „Dispensă” în
rubrica D din DAU după cuvintele „sigilii aplicate”.
Autorizaţia stipulează cazurile în care sunt utilizate

sigiliile şi cazurile în care sunt utilizate alte măsuri de
identificare.
3.5.3.3. Expedierea mărfurilor

Articolul 71 din Expeditorul agreat completează declaraţia de
apendicele I al tranzit cel mai tîrziu în momentul expedierii mărfurilor.
convenţiei
Articolul 402 din
RVC Expeditorul agreat este obligat să informeze
autorităţile vamale, în conformitate cu prevederile
cuprinse în autorizaţie, despre operaţiunile de tranzit
de efectuat pentru ca autorităţile competente să
poată, dacă este necesar, să efectueze controale
înainte de acordarea liberului de vamă mărfurilor.
Informaţiile comunicate autorităţilor vamale trebuie să

includă următoarele:
- detalii ale declaraţiei de tranzit,
- data şi ora expedierii mărfurilor, precum şi
informaţii privind sigiliile eventual aplicate,
366
- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul
din SA, dacă este cazul,
- numărul licenţelor şi/sau al altor certificate
necesare, dacă este cazul.
În general, perioada (orele) în care expeditorul agreat
poate expedia mărfurile corespunde cu programul
normal de lucru al biroului vamal.
Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale
anumitor agenţi economici, autorităţile competente
pot să prevadă în autorizaţie posibilitatea expedierii
mărfurilor în afara programului normal de lucru al
biroului competent.
În plus, autorităţile vamale pot autoriza un expeditor

agreat care efectuează transporturi conform unui
program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest
program biroului vamal competent. Autorităţile
vamale scutesc expeditorul de obligaţia de a informa
biroul vamal asupra fiecărui transport efectuat şi, în
acest caz, nu se mai ţine seama de termenul de
intervenţie a biroului vamal.
Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a

autoriza expeditorii să transmită informaţii prealabile
asupra operaţiunilor de tranzit de efectuat prin
telefon, fax, poştă electronică şi alte tehnologii
informatice, utilizarea tehnicilor moderne de transfer
al datelor ar trebui să fie încurajată.
Articolul 69 din În cazul în care vama nu efectuează un control la

apendicele I al
plecare, expeditorul agreat precizează, cel mai tîrziu
convenţiei
în momentul expedierii:
Articolul 402
- în rubrica nr.44 a exemplarului nr.1 al declaraţiei
din RVC de tranzit, detaliile rutei obligatorii (cerută numai
pentru mărfurile care prezintă riscuri mari de
fraudă, sau atunci cînd autorităţile vamale sau
principalul obligat consideră că este necesar);
367
- în rubrica nr. 50 din exemplarul nr.1 al declaraţiei de
tranzit menţiunea „Dispensă de semnătură”, dacă
este cazul,
şi,
- în rubrica D a exemplarului nr.1 al documentului
menţionat:
1. data limită la care mărfurile trebuie să fie
prezentate la biroul de destinaţie (trebuie menţionată
o dată, şi nu numărul de zile),
2. informaţiile privind sigiliile utilizate (sau „Dispensă”,
dacă este cazul), şi
3. menţiunea „Expeditor agreat”.
În cazul în care autorităţile vamale de la biroul de
plecare efectuează controlul unui transport, ele
menţionează acest lucru în rubrica D a declaraţiei de
tranzit.
Expeditorul agreat trebuie să transmită

transportatorului exemplarele nr.4 şi 5 ale declaraţiei
de tranzit, şi să păstreze exemplarul nr.1.
Articolul 69 din RVC După plecarea mărfii, expeditorul agreat trimite fără
întîrziere, şi în termenul prevăzut în autorizaţie,
biroului vamal de plecare exemplarul nr.1 al
documentului de tranzit.
VAMA
Biroul de plecare trebuie:

- să păstreze exemplarul nr.1 al declaraţiei de tranzit;
- să verifice numerotarea succesivă a declaraţiilor de tranzit (declaraţiile
preautentificate neutilizate sunt restituite vămii).
368
3.6. Destinatar agreat
Acest paragraf este subdivizat după cum urmează:

-introducere (punctul 3.6.1.);
-autorizare (punctul 3.6.2.);
-proceduri (punctul 3.6.3.).
3.6.1. Introducere
Regula generală prevede că mărfurile plasate sub

regimul de tranzit trebuie să fie prezentate la biroul
de destinaţie, ca şi declaraţiile de tranzit aferente
acestora.
Totodată, statutul de destinatar agreat permite

titularului să primească mărfurile în localurile proprii
sau, dacă este cazul, în alte locuri precizate fără a le
prezenta, însoţite de exemplarele nr. 4 şi 5 ale
declaraţiei de tranzit, biroului de destinaţie.
3.6.2. Autorizare
punctul 2.2., cu excepţia cazurilor menţionate mai jos.
Pentru a obţine statutul de destinatar agreat,

operatorul economic trebuie să îndeplinească
condiţiile generale (a se vedea punctul 2.1.).
Începând de la o dată stabilită de către autorităţile

vamale, dar nu mai târziu de ianuarie 2007, statutul
de destinatar agreat nu poate fi acordat decît dacă
operatorul economic, pe lângă îndeplinirea celorlalte
condiţii, comunică cu autorităţile vamale folosind
procedee informatice.
369
Pentru a permite autorităţii competente o primă
evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere,
în măsura în care este posibil:
> numărul estimat de transporturi primite pe
săptămînă,
> natura mărfurilor în cauză,
> mijloacele de transport utilizate
> locul (locurile) de sosire.
Evidenţele titularului trebuie să fie organizate în aşa

fel încât informaţiile privind mărfurile înscrise în
declaraţia de tranzit să poată fi uşor corelate cu
informaţiile din documentele de transport,
facturi, etc. Informaţiile privind volumul şi felul
coletelor, precum şi cele privind natura şi
volumul mărfurilor şi regimul lor vamal au o
importanţă deosebită.

VAMA
Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:
>biroul sau birourile de destinaţie competente pentru supravegherea
destinatarului agreat;
>termenul în care, precum şi modalităţile prin care, destinatarul agreat
informează biroul de destinaţie despre sosirea mărfurilor pentru a-i
permite acestuia să efectueze eventual un control;
>dacă destinatarul agreat este autorizat să desfacă sigiliile eventual
aplicate;
>categoriile sau primirile de mărfuri excluse din autorizaţie;
>dacă nici o acţiune nu este impusă biroului de destinaţie înainte ca
destinatarul agreat să poată dispune de mărfurile primite.
370
3.6.3. Procedura
371
3.6.3.1. Recipisa
Articolul 72, Pentru fiecare transport sosit, în termenul prevăzut,
paragrafele 2 şi 3 din
în localurile proprii sau în alte locuri precizate în
apendicele I al
convenţiei autorizaţie şi ale cărui mărfuri, însoţite de
exemplarele nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit, îi
sunt prezentate cu sigiliile intacte, destinatarul agreat
eliberează, la cererea transportatorului, o recipisă.
Recipisa poate să ia forma:
Articolul 406, >modelului TC11 prezentat în apendicele I, anexa
paragrafele 2 şi 3 din
A13 a convenţiei/anexa 47 din RVC sau
RVC
>recipisei prezentă pe verso-ul exemplarului nr.5 al
DAU.
Persoana care cere o recipisă trebuie să o
completeze înainte de a o prezenta destinatarului
agreat.
3.6.3.2. Sosirea mărfurilor

Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul
de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute
în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca
autorităţile competente să poată efectua controale,
dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de
vamă.
Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul
de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute
în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca
autorităţile competente să poată efectua controale,
dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de
vamă.
Informaţiile comunicate biroului de destinaţie

trebuie să includă următoarele:
- detalii din declaraţia de tranzit
- data şi ora sosirii mărfurilor, precum şi starea
sigiliilor eventual aplicate,
- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul
372
din SA, dacă este cazul,
- detalii privind excedentele, deficitele, substituirile
sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte.
În general, perioada (orele) în care destinatarul
agreat poate primi mărfurile corespunde cu
programul normal de lucru al biroului vamal local.
Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale
anumitor agenţi economici, autorităţile competente
pot să prevadă în autorizaţie ca mărfurile care sosesc
în afara programului de lucru al biroului competent să
poată fi vămuite printr-o procedură simplificată.
În plus, autorităţile vamale pot autoriza un destinatar
agreat care primeşte transporturi conform unui
program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest
program biroului vamal competent, scutindu-l astfel
de obligaţia de a informa biroul vamal la fiecare
transport primit şi permiţându-i să dispună de mărfuri
chiar de la sosirea acestora fără intervenţia biroului
vamal.
Notă: de fiecare dată cînd se constată un excedent,

un deficit, o substituire sau alte nereguli, cum ar fi
sigilii rupte, biroul de destinaţie trebuie să fie informat
imediat despre aceasta.
În cazul în care autorităţile vamale decid să

controleze mărfurile, acestea nu pot fi descărcate de
către destinatarul agreat. Dacă vama nu are intenţia
de a controla mărfurile, destinatarul agreat este
autorizat să le descarce.
Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a
autoriza folosirea telefonului, faxului, a poştei
electronice şi a altor tehnologii ale informaţiei,
utilizarea tehnicilor moderne de transfer al datelor ar
trebui să fie încurajată.
373
În cazul în care autorităţile vamale nu controlează
transportul la destinaţie, destinatarul agreat trebuie
să precizeze:
- în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 ale declaraţiei
de tranzit şi, dacă este necesar, în registrul de sosire:
1. data sosirii şi
2. starea sigiliilor eventual aplicate.
Notă: a doua subdiviziune a rubricii I este rezervată
pentru observaţiile biroului de destinaţie.
Destinatarul agreat trebuie să transmită fără întîrziere
biroului de destinaţie exemplarele nr.4 şi 5 ale
declaraţiei de tranzit.
VAMA
În ceea ce priveşte:
- înregistrarea, controlul sau adnotarea DAU-ului,
- returnarea exemplarului nr.5 la biroul de plecare,
- modul de tratare a neregulilor, un eventual control, etc.
dispoziţiile părţii IV se aplică „mutatis mutandis”
3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere
374
mari
(de completat)
3.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană
375
Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:
- introducere (punctul 3.8.1.)
- procedura simplificată de nivelul 1 (punctul 3.8.2.)
- procedura simplificată de nivelul 2 (punctul 3.8.3.)
- cazuri speciale (punctul 3.8.4.)
3.8.1. Introducere
Articolele 111 şi În cazul în care mărfurile sunt transportate pe cale

112 din apendicele
aeriană, regimul de tranzit este obligatoriu în
I al convenţiei
tranzit comunitar şi facultativ în tranzit comun.
Articolele 444 Parcursul aerian beneficiază de scutire de la
şi 445 din garantare. Se pleacă de la principiul că transportul
RVC aerian este securizat şi că, exceptînd cazurile de
deturnare sau accident, condiţiile de transport sunt
îndeplinite de la plecare pînă la sosire.
Procedurile simplificate (nivelele 1 şi 2) sunt

accesibile companiilor aeriene care îndeplinesc
condiţiile descrise la punctele 3.8.2. sau 3.8.3. (pe
lîngă condiţiile generale). Simplificarea constă în
utilizarea manifestului aerian, sub formă sa pe suport
pe hîrtie (nivelul 1) sau electronică (nivelul 2), drept
În virtutea dispoziţiilor în materie de tranzit, compania

aeriană care utilizează o procedură simplificată
devine principalul obligat şi poate efectua formalităţile
de tranzit folosind manifestul aerian drept declaraţie
de tranzit.
Companiile aeriene care doresc să utilizeze
manifestul aerian drept document de tranzit trebuie
să informeze despre aceasta în prealabil
aeroporturile din Comunitate şi/sau pe cele din ţările
AELS implicate.
376
O listă a aeroporturilor din Comunitate şi din ţările
AELS este prezentată în anexa 8.5.
Din punct de vedere conceptual, manifestul aerian

utilizat drept declaraţie vamală pentru tranzit ar trebui
să fie diferit de manifestul comercial al încărcăturii
sau de manifestul de grupaj.
Trebuie remarcat că tranzitul pe cale aeriană poate,

de asemenea, să fie efectuat şi pe baza unei
declaraţii de tranzit DAU (procedura normală de
tranzit).
Aeroportul de încărcare este aeroportul de plecare,

aeroportul de descărcare este aeroportul de
destinaţie.
3.8.2. Procedura simplificată de nivelul 1
Articolul 111 din În procedura simplificată de nivelul I, o companie

apendicele I al aeriană este autorizată să utilizeze manifestul
convenţiei (hârtie) de încărcare drept declaraţie de tranzit.
Articolul 444 Conţinutul manifestului aerian utilizat trebuie să
RVC corespundă modelului reluat în apendicele 3 din
anexa 9 a Convenţiei privind aviaţia civilă
internaţională.
Această simplificare este caracterizată de faptul că

mărfuri plasate sub diferite proceduri de tranzit
trebuie să figureze pe manifeste distincte care vor
servi drept declaraţie de tranzit pentru fiecare
procedură în parte. De exemplu, un zbor poate fi
înscris prin trei manifeste:
1. manifestul încărcăturii comerciale (care acoperă
toate mărfurile de la bordul avionului),
377
2. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie
de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub
procedura T1 şi,
3. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie
de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub
procedura T2F (sau T2*).
*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.
3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de

nivelul 1

punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede
altfel.
Cererea este depusă la autorităţile competente din

ţara în care compania aeriană este stabilită.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să
schimbe unul sau mai multe aeroporturi ea trebuie să
depună o nouă cerere la autorităţile competente din
ţara în care este stabilită.
AGENT ECONOMIC
Compania aeriană trebuie să prezinte în cererea sa următoarele informaţii:

1. forma manifestului,
2. numele aeroporturilor de plecare vizate de procedură,
3. numele aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.
378
VAMA
Procedura simplificată de nivelul 1:

Conţinutul autorizaţiei include:
- forma manifestului,
- numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie vizate de procedură,
- condiţiile de utilizare a simplificării, în special obligaţia de a folosi manifeste
aeriene distincte pentru procedurile T1, T2* şi T2F.
*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.
AGENT ECONOMIC
Compania aeriană trebuie să transmită autorităţii vamale din fiecare aeroport

menţionat o copie certificată a autorizaţiei.
Autorizaţia pentru simplificarea de nivelul 1 este prezentată ori de cîte ori este
solicitată de către biroul de plecare.
3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de

nivelul 1
Manifestul trebuie să conţină următoarele menţiuni:

 statutul vamal al mărfurilor, „T1”, „T2*” sau „T2F”,
după caz;
 semnătura unui reprezentant abilitat al companiei
aeriene, precum şi data;
 numele companiei aeriene care transportă
mărfurile;
 numărul zborului;
379
 data zborului;
 numele aeroportului de plecare (încărcare) şi al
aeroportului de destinaţie (descărcare)
şi pentru fiecare transport înscris în manifest există
spaţiu pentru a comunica:
 numărul scrisorii de transport aerian;
 numărul de colete;
 descrierea mărfurilor conform denumirii
comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare
pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul,
menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un
grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest
caz scrisorile de transport aerian care privesc
transporturile înscrise în manifest trebuie să
conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii
lor comerciale uzuale care cuprind enunţurile
necesare identificării acestora;
 greutatea brută;
*) menţiunea “T2” se poate aplica manifestelor

întocmite în procedura de tranzit comun.
În cazul în care compania aeriană nu are statutul de
expeditor agreat, manifestul (manifestele) cu valoare
de declaraţie (declaraţii) de tranzit se întocmeşte cel
puţin în două exemplare şi se prezintă pentru viză
autorităţilor vamale de pe aeroportul de plecare.
VAMA din aeroportul de plecare
Vizează manifestul sau manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data

vizei şi semnătura agentului vamal;
Păstrează o copie a manifestului (manifestelor).
La aeroportul de destinaţie, compania aeriană, în

cazul în care nu are statut de destinatar agreat,
380
prezintă autorităţilor vamale mărfurile, precum şi
manifestul (manifestele) cu valoare de declaraţie
(declaraţii) de tranzit.
Pentru necesităţile controlului, biroul de destinaţie

poate solicita prezentarea manifestului mărfurilor (sau
a scrisorilor de transport aerian) pentru toate
mărfurile descărcate.
Notă pentru Comunitate: mărfurile comunitare care

nu sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar
intern (T2, T2F) pot circula liber către destinaţia lor
comunitară în măsura în care nu există suspiciuni sau
îndoieli în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la
sosirea pe aeroportul de destinaţie.
Mărfurile comunitare care au fost declarate la export
şi care nu au fost plasate sub procedura de tranzit
sunt identificate conform articolului 793, paragraful 5,
din RVC (în general, prin menţiunea „Export” înscrisă
cu roşu pe documentul de transport).
VAMA din aeroportul de destinaţie
Păstrează o copie a fiecărui manifest prezentat.
Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie nu

returnează autorităţilor vamale din aeroportul de
plecare exemplare ale manifestului. Încheierea
procedurii de tranzit se efectuează pe baza unei liste
lunare întocmită de compania aeriană.
AGENT ECONOMIC
381
Compania aeriană sau reprezentantul său pe aeroportul de destinaţie întocmeşte
la începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost
prezentate biroului vamal de destinaţie în cursul lunii precedente. Această listă
trebuie să conţină următoarele elemente:
 numărul de referinţă al fiecărui manifest;

 sigla corespunzătoare: T1, T2 sau T2F;
 numele (eventual abreviat) companiei aeriene care a transportat mărfurile;
 data zborului.
Notă: pentru fiecare aeroport de plecare este întocmită o listă distinctă.
VAMA
Biroul de destinaţie vizează un exemplar al listei manifestelor, întocmită de către

compania aeriană, şi îl trimite biroului de plecare.
Autorizaţia poate, de asemenea, să stipuleze că lista poate fi transmisă biroului

de plecare chiar de către compania aeriană.
Biroul de plecare trebuie să urmărească dacă a primit listele prevăzute prin

procedura simplificată de nivelul 1.
În cazul în care se constată nereguli privind informaţiile din manifestele înscrise

în listă, biroul de destinaţie informează despre aceasta biroul de plecare, precum
şi autoritatea care a emis autorizaţia, referindu-se în special la scrisorile de
transport aerian (LTA) corespunzătoare mărfurilor care au făcut obiectul acestor
constatări.
3.8.2.3 Cazuri particulare – nivelul 1
Scrisorile de transport aerian care acoperă mărfuri

care circulă deja sub un regim de tranzit (document
382
de tranzit comunitar/ comun, carnet ATA, formular
NATO 302, etc.) sunt reluate pe manifestul
încărcăturii comerciale, dar nu trebuie să figureze pe
manifestul cu valoare de declaraţie de tranzit.
Scrisoarea de transport aerian referitoare la aceste
mărfuri trebuie să facă referire la regimul de tranzit
(numărul documentului, data şi biroul de plecare).
Titularul regimului de tranzit este principalul obligat.
Diagrama prezentată în continuare exemplifică

procedura simplificată de nivelul 1 în transportul
aerian.
Procedura simplificată – nivelul I
383
Avion
Manifest pentru toate mărfurile

de la bordul avionului
Compania aeriană întocmeşte 2 copii ale

manifestelor distincte cu valoare de
declaraţie de tranzit pentru a fi vizate de
autorităţile din aeroportul de plecare. Vama
păstrează o copie.
Manifestul T1 pentru mărfuri Manifestul T2F pentru mărfuri

ne-comunitare comunitare transportate la destinaţia
din, venind din, sau între teritoriile
citate în articolul 340 c (1) din RVC
Compania aeriană prezintă o copie a fiecărui manifest

autorităţilor din aeroportul de destinaţie.
3.8.3. Procedura simplificată de nivel 2
384
Articolul 112 din În procedura simplificată de nivelul 2, o
apendicele I al
companie aeriană este autorizată să utilizeze un
convenţiei
singur manifest (electronic) încărcăturii drept
Articolul 445
declaraţie de tranzit pentru mărfurile plasate sub mai
din RVC multe proceduri de tranzit.
Simplificarea de nivelul 2 poate fi acordată
companiilor
aeriene care operează un număr semnificativ de
zboruri între ţările AELS şi/sau Statele membre şi
care utilizează sisteme electronice de schimb de
date (EDI) pentru a transmite informaţiile între
aeroporturile de plecare şi de destinaţie.
nivel 2

punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede
altfel.
Cererea trebuie să fie depusă la autorităţile

competente ale ţării în care compania aeriană este
stabilită sau în care are biroul său regional.
AGENTUL ECONOMIC
Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. forma manifestului;
2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul de legătură);
3. o listă a aeroporturilor de plecare vizate de procedură;
4. o listă a aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.
385
Dacă autorităţile competente din ţara căreia i-a fost
adresată cererea se declară satisfăcute după
examinarea acesteia, ele contactează, transmiţînd o
copie a cererii, autorităţile competente din Statele
membre ale Comunităţii şi/sau din ţările AELS de pe
fiecare aeroport menţionat în cerere, cu scopul de a
obţine acordul acestora.
386
În acelaşi timp, acestea solicită companiei aeriene să
dea instrucţiunile necesare escalelor pe care le
utilizează în diferite aeroporturi de destinaţie pentru
ca acestea să contacteze autorităţile vamale din
fiecare dintre aceste aeroporturi şi să le transmită un
dosar privind manifestul şi tehnicile de schimb de
date ce vor fi utilizate (de exemplu, SITA, PELICAN).
La primirea copiei cererii, autorităţile competente de

destinaţie invită autorităţile vamale din aeroporturile
lor să aştepte comunicarea dosarului menţionat mai
sus. Autorităţile vamale din aeroporturile de destinaţie
examinează împreună cu birourile locale ale
companiei aeriene în cauză dacă sunt îndeplinite
condiţiile de utilizare a procedurii simplificate de
nivelul 2 (în special, sistemul de schimb electronic de
date, accesul vămii la sistem, locul pentru controlul
mărfurilor, locul pentru controlul evidenţelor
companiei aeriene şi, dacă este cazul, calitatea
reprezentantului acesteia).
La sfîrşitul acestei proceduri de consultare,

autorităţile vamale ale aeroportului de destinaţie
semnalează autorităţilor lor competente dacă acest
aeroport este dotat sau nu cu echipamente care să
permită utilizarea tehnicii de schimb de date propusă
de către compania aeriană în cauză şi dacă această
companie corespunde criteriilor enunţate mai sus.
În termen de 60 de zile de la primirea notificării,
autorităţile competente din ţara de destinaţie
informează autorităţile competente din ţara de
plecare asupra acordării unei autorizări definitive sau
condiţionale a cererii. Autorităţile competente din ţara
căreia i-a fost adresată cererea acordă ulterior
autorizaţia sub rezerva unor eventuale observaţii
precizate de către ţara de destinaţie.
Dacă nu a fost primită nici o obiecţie în termen de 60
de zile de la data notificării, autorităţile vamale din
387
ţara de plecare acordă procedura simplificată de
nivelul 2. În cazul în care autoritatea competentă a
altei ţări îşi comunică refuzul de a acorda autorizaţia
bazîndu-se pe cea de-a treia condiţie generală, ea va
preciza motivele şi dispoziţiile juridice
corespunzătoare infracţiunii comise. Autorităţile din
ţara în care a fost făcută cererea nu vor elibera
autorizaţia şi vor trebui să informeze compania
aeriană asupra motivelor refuzului.
Autorităţile vamale ale biroului de plecare eliberează

companiei aeriene o aprobare după modelul din
anexa 8.6. Simplificarea se aplică zborurilor atît la
sosire, cît şi la plecare.
Autorizaţia este valabilă în ţările interesate şi se
aplică numai operaţiunilor de tranzit efectuate între
aeroporturile în cauză.
Autorizaţia privind simplificarea de nivelul 2 este

prezentată ori de cîte ori este solicitată de către biroul
de plecare.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să

schimbe unul sau mai multe aeroporturi, ea trebuie
să depună o nouă cerere la autorităţile competente
din ţara în care este stabilită.
VAMA
Procedura simplificată de nivelul 2:
388
Conţinutul autorizaţiei (conform modelului prezentat în anexa 8.6.):
-numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie unde se aplică procedura;
-condiţiile de aprobare a utilizării manifestului unic informatizat cu valoare de
3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2
Manifestul aerian este documentul emis de către o

companie aeriană în momentul plecării aeronavei. El
este documentul care atestă îmbarcarea efectivă a
mărfurilor. Pe acest document se fac următoarele
menţiuni:
 în funcţie de articolele la care se face referire în
manifest, sigla corespunzătoare „T1”, „T2”, „TF”,
„TD”, „C”, „F”, sau „X” (a se vedea mai jos);
 numele companiei aeriene care transportă
mărfurile;
 data zborului;
 numele aeroportului de plecare (încărcare) şi de
destinaţie (descărcare).
şi pentru fiecare transport înscris în manifest trebuie

să se comunice:
 numărul scrisorii de transport aerian;
 numărul coletelor;
 descrierea mărfurilor conform denumirii lor
comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare
pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul,
menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un
grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest
caz scrisorile de transport aerian care se referă la
transporturile înscrise în manifest trebuie să
conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii
lor comerciale uzuale cu enunţurile necesare
389
identificării acestora;
 greutatea brută.
Siglele „T1”, „T2”, „TF”, „TD”, „C”, „F”, sau „X” trebuie
să fie utilizate pe manifest în felul următor:
Sigla Tranzit comun Tranzit comunitar
T1 Mărfuri plasate sub regimul Mărfuri plasate sub regimul de

de tranzit extern T1 tranzit extern T1
T2 Mărfuri plasate sub regimul -
de tranzit intern T2
TF Mărfuri plasate sub regimul Mărfuri plasate sub regimul de
de tranzit intern T2 tranzit comunitar intern
transportate la destinaţia de,
provenind de la, sau între
teritoriile din articolul
340 c,,paragraful 1 din RVC
TD Mărfuri deja plasate sub un Mărfuri deja plasate sub un regim
regim de tranzit* de tranzit sau care sunt
transportate în cadrul regimului
de perfecţionare activă, de
antrepozitare vamală sau de
admitere temporară*
C Mărfuri comunitare care nu Mărfuri comunitare care nu sunt
sunt plasate sub un regim de plasate sub un regim de tranzit al
(echivalent
tranzit căror statut comunitar poate fi
cu T2L)
stabilit
F Mărfuri comunitare care nu
sunt plasate sub un regim de
(echivalent -
tranzit
cu T2LF)
X Mărfuri comunitare pentru Mărfuri comunitare pentru export
export care nu sunt plasate care nu sunt plasate sub un
sub un regim de tranzit regim de tranzit
(fără siglă) Mărfuri comunitare care nu Mărfuri comunitare care nu sunt
sunt plasate sub un regim de plasate sub un regim de tranzit al
tranzit căror statut comunitar nu va
390
trebui să fie stabilit
* În astfel de cazuri, compania aeriană aplică şi sigla

„TD” pe scrisoarea de transport aerian
corespunzătoare, precum şi o menţiune privind
procedura urmată, numărul de referinţă, data şi biroul
care a emis documentul de tranzit sau de transfer.
Trebuie subliniat că nu compania aeriană ci
principalul obligat, care a semnat declaraţia de tranzit
în cauză la plecare, este responsabil de procedura de
tranzit.
Notă pentru Comunitate: În scopul de a facilita la

maximum libera circulaţie a mărfurilor comunitare,
indicarea statutului „C” pe manifest conferă mărfurilor
o libertate de circulaţie către destinaţia lor comunitară
în măsura în care compania păstrează în evidenţele
sale comerciale de la aeroportul de plecare dovada
statutului şi dacă nu există suspiciuni sau îndoiali
suficientă în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la
sosirea pe aeroportul de destinaţie. Cu toate acestea,
autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie au
posibilitatea de a verifica statutul comunitar declarat,
prin efectuarea de controale a posteriori
corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, şi să
informeze, dacă este necesar, autorităţile vamale din
aeroportul de plecare.
Exceptînd cazul în care reglementările naţionale

prevăd o perioadă mai mare, compania aeriană
păstrează dovezile statutului tuturor transporturilor în
evidenţele sale comerciale timp de trei ani, plus
perioada scursă de la începutul anului curent.
Această arhivare poate fi realizată pe suport de hîrtie
pe microfişe sau pe suport informatic.
Manifestul aeroportului de plecare care este transmis
391
prin sistem de schimb de date devine manifestul
aeroportului de destinaţie.
Un exemplar al manifestului de schimb de date este

prezentat, la cerere, autorităţilor vamale ale
aeroportului (aeroporturilor) de destinaţie, dacă acest
fapt nu a avut deja loc în timpul procesului de schimb
de date.
Pentru nevoile controlului, biroul de destinaţie poate
să ceară prezentarea de scrisori de transport aerian
privind toate mărfurile înscrise în manifest.
Procedura de tranzit este considerată ca încheiată de
îndată ce manifestul de schimb de date a fost
prezentat biroului vamal din aeroportul de
destinaţie şi mărfurile i-au fost puse la dispoziţie.
Autorităţile vamale din aeroportul de plecare

efectuează prin sistemul de audit controale ulterioare
în sistemul de schimb de date pe baza unei analize
de risc.
Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie
efectuează controale prin sistemul de audit, pe baza
unei analize a nivelului de riscuri întâlnite şi, dacă
este necesar, transmit pentru control autorităţilor
vamale din aeroportul de plecare informaţii despre
manifestele primite prin schimb de date. Acest control
se efectuează utilizînd documentul TC21A (cf. anexei
8.7. din partea IV, capitolul 5).
Compania aeriană este obligată să notifice

autorităţilor vamale orice infracţiune sau neregulă
constatată la aeroportul de destinaţie, mai ales cele
constatate ca urmare a controalelor efectuate, şi pe
baza raportului său din activitate (excedent sau
deficit) referindu-se în special la scrisorile de
transport aerian privind mărfurile care au făcut
392
obiectul acestor constatări.
Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie

notifică autorităţilor vamale din aeroportul de plecare,
precum şi autorităţii care a emis autorizaţia, de îndată
ce este posibil, orice infracţiune sau neregulă,
referindu-se, în special, la scrisorile de transport
aerian privind mărfurile care au făcut obiectul acestor
constatări.
Autorităţile vamale trebuie să aibă în permanenţă

acces la informaţiile conţinute în sistemele
informatice ale companiilor aeriene beneficiind de
procedura simplificată.
Diagrama redată în continuare este o ilustrare a
procedurii simplificate de nivelul 2 pe cale aeriană.
Procedura simplificată – nivelul 2
393
Avion
Compania aeriană întocmeşte manifestul electronic cu

valoare de declaraţie de tranzit şi, dacă se cere, furnizează o
copie pe suport de hîrtie autorităţilor vamale din aeroportul
de plecare.
Manifestul avionului pentru toate mărfurile
T1 (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar extern)

TF (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în baza
articolului 340 c, paragraful 1, din RVC
TD (mărfurile plasate deja sub regimul de tranzit)
C (mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit şi al
căror statut comunitar poate fi stabilit)
X (mărfurile comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură
de tranzit)
Compania aeriană se asigură că manifestul

electronic este disponibil pentru autorităţile din
aeroportul de destinaţie şi, dacă este necesar,
furnizează o copie pe suport de hîrtie autorităţilor
din aeroportul de plecare
3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea

codului C)
394
În cazul în care procedura de tranzit simplificată de
nivelul 2 este utilizată pentru transportul mărfurilor în
regimul de tranzit, utilizarea codului C pentru
transporturile de mărfuri comunitare pe cale aeriană
este următoarea.
1. Exemplul I
E.M.--------- E.M.
Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul C
(pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi
determinat).
2. Exemplul II (tranzit comun)

E.M.--------- AELS
Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul T2.
3. Exemplul III
Avionul A Avionul B
E.M.-------------- AELS -------------- E.M.
(fără transbordare)
În acest caz, este admisă utilizarea codului C.
4. Exemplul IV
Avionul A Avionul B
E.M.-------------- AELS -------------- E.M.
(cu transbordare)
În acest caz trebuie să fie respectate următoarele
principii:
-pentru avionul A
 LTA este emisă în acelaşi mod ca pentru un zbor

direct între două State membre,
 manifestul indică aeroportul E.M. de plecare
(încărcare), aeroportul de destinaţie al zborului
(AELS) şi aeroportul final E.M. de destinaţie
395
(descărcare),
 transbordarea din avionul A în avionul B se
efectuează, în mod normal, într-un termen de
cîteva ore sub controlul vamii;
-pentru avionul B
 nici o LTA suplimentară nu este necesară,
 noul manifest indică aeroportul de plecare AELS
(încărcare), aeroportul iniţial E.M. de plecare
(încărcare) şi aeroportul final E.M. de destinaţie
(descărcare).
Consecinţe pentru codificare.
Dacă ne referim la explicaţiile din exemplul de mai

sus, este evident că mărfurile în cauză circulă sub
acoperirea unui contract de transport unic. În plus,
autorităţile competente din Statul membru de
destinaţie finală dispun de toate informaţiile necesare
pentru a determina punctul precis de plecare
(încărcare).
Toate codurile sunt disponibile pentru utilizare de

către companiile aeriene din AELS abilitate să
folosească procedura. Important este ca pe
aeroportul de plecare (încărcare) să fie aplicat codul
corect, ca acesta să nu fie modificat de către o altă
companie aeriană şi să fie disponibil pe aeroportul de
destinaţie (descărcare).
CONCLUZIE
Codul „C” (echivalent cu T2L) trebuie să fie utilizat
după cum urmează:
avionul A „C” avionul B „C”
E.M.-------------- AELS -------------- E.M.
(cu transbordare)
cu condiţia ca:
396

 să fie clar că, o dată ce codul a fost stabilit de
către compania aeriană în cauză pe aeroportul de
plecare (încărcare), acesta nu poate fi modificat
de către o altă companie aeriană,
 sistemele de schimb de date ale companiilor
aeriene să poată fi adaptate în mod
corespunzător şi să ofere asigurările necesare
pentru evitarea abuzurilor, şi
 condiţiile vizate în exemplul IV, avionulul A, să fie
respectate.
3.8.3.477 Situaţia specifică nivelului 2

(reintroducerea mărfurilor transbordate pe
teritoriul Comunităţii)
Pot apărea două situaţii în ceea ce priveşte

transbordarea aeriană sub acoperirea nivelului 2 al
procedurii simplificate:
I. Atunci când nu s-a schimbat mijlocul de

transport, mărfurile pot fi transbordate şi au
codul „C”, în acord cu prevederile punctului 4
şi cu „concluziile” paragrafului 3.8.3.3. de mai
sus.
II. La reintroducerea pe teritoriul Comunităţii,
mărfurile vor fi eliberate imediat sau vor fi
plasate sub un regim vamal.
III. Atunci când s-a făcut o schimbare a modului
de transport de pe cale rutieră, ferată sau
maritimă, pe cale aeriana, AWB va fi emisă de
către o ţară AELS. Acel document va putea
avea codul „C” având menţiunea documentului
de tranzit precedent. Oricum, ţările EFTA au
afirmat că nu garantează transportul
considerat „export”, marcat cu rosu, atunci
cand acesta se aplica.
În asemenea situaţii, ar fi prudent să se colecteze
TVA-ul şi taxele interne, cu exceptia cazului in care
77
Modificat prin Modificarea nr.5
397
destinatarul poate prezenta documentele cerute (prin
prezentarea unei facturi cu numarul de inregistrare
TVA al expeditorului si destinatarului în acord cu
prevederile Directivei 77/388/EEC sau prin
prezentarea documentului administrativ de insotire in
conformitate cu prevederile Directivei 92/12/EEC) sau
printr-un control ulterior al documentului.
3.8.4. Cazuri speciale (Nivelul 1 / Nivelul 2)

3.8.4.1. Grupaj („consolidare”)
Există două feluri de grupaje aeriene:

1.grupajul efectuat de către compania aeriană: în
acest caz, compania aeriană este cea care
precizează statutul mărfurilor pentru fiecare rînd al
manifestului;
2. grupajul care face obiectul unui contract între
expeditor şi cel care realizează grupajul: acest
contract este denumit „House Air Waybill” (LTAF).
Transportul aerian al grupajului, luat în totalitate, se

efectuează sub acoperirea unui contract între cel
care realizează grupajul şi compania aeriană. Acest
contract este denumit scrisoare de transport aerian
mamă (LTAM- „Master Air Waybill”).
În plus, grupajul face obiectul unui manifest de grupaj
care este o listă analitică a transporturilor incluse în
grupaj, cuprinzînd menţiuni asupra scrisorilor de
transport aerian fiice (LTAF – „House Air Waybill”)
corespunzătoare fiecărui transport. Prin urmare,
trebuie să se facă o deosebire între manifestul de
grupaj şi manifestul de încărcare al companiei
aeriene, care are valoare de declaraţie de tranzit.
398
În cazul în care o companie aeriană, în acord cu
procedurile simplificate de tranzit de nivelele 1 şi 2,
efectuează un transport pe baza unei LTA mamă
(„Master Air Waybill”), i se permite să ignore
conţinutul LTA fiice („House Air Waybill”) care au fost
pregătite de către cel care a realizat grupajul. În
acest caz, compania aeriană poate accepta grupajele
de transport sub procedurile de nivelele 1 sau 2 în
măsura în care:
 cel care realizează grupajul se obligă să păstreze

dovada statutului transporturilor individuale la
nivelul LTAF,
 manifestele grupajului conţin informaţiile

specificate în apendicele 3 din anexa 9 a
Convenţiei privind Aviaţia civilă internaţională,
 de la plecare până la sosire LTAF-urilor (House

Air Waybills) să fie disponibile pentru efectuarea
controalelor vamale,
 manifestele de grupaj menţionează statutul potrivit

pentru fiecare articol în parte, după cum se vede
în continuare,
 statutul cel mai înalt care figurează în manifestul

de grupaj este notificat companiei aeriene.
Ordinea statutului este T1, T2, T2F (TF), TD, C, F,
X.
Siglele ”T1”, ”T2”, ”TF”, ”TD”, ”C”, ”F” si „X” trebuie

indicate pe manifest în felul următor :
Sigla Tranzit comun Tranzit comunitar

T1 mărfuri plasate sub mărfuri plasate sub regim de
regim de tranzit extern tranzit extern T1
399
T1
T2 mărfuri plasate sub --
regim de tranzit intern
T2
T2F(TF) mărfuri plasate sub mărfuri plasate sub regim de
regim de tranzit intern tranzit comunitar intern
T2 transportate la destinaţie de,
provenite din, sau între teritorii
cuprinse in art. 340 quater,
paragraf 1 al RVC
TD mărfuri plasate deja mărfuri plasate deja sub un
sub un regim de tranzit* regim de tranzit sau care sunt
transportate în cadrul regimului
de perfecţionare activă,
antrepozit vamal sau admitere
temporară*
C mărfuri comunitare care mărfuri comunitare care nu
(echivalent cu nu sunt plasate sub un sunt plasate sub un regim de
T2L) regim de tranzit tranzit al căror statut comunitar
poate fi stabilit
F(echivalent mărfuri comunitare care --
cu T2LF) nu sunt plasate sub un
regim de tranzit
X mărfuri comunitare la mărfuri comunitare la export
export care nu sunt care nu sunt plasate sub un
plasate sub un regim regim de tranzit
de tranzit
(fără siglă) mărfuri comunitare care mărfuri comunitare care nu
nu sunt plasate sub un sunt plasate sub un regim de
regim de tranzit tranzit al căror statut comunitar
nu va putea fi stabilit
*În timp ce mărfurile, care sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (de
exemplu: tranzit comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302,
etc.) sunt reluate în grupaj, care trebuie să poarte codul „TD” în faţa
articolului corespondent; mai mult, LTAF-urile trebuie să poarte codul „TD”
şi să indice tipul procedurii utilizate, precum şi numărul, data şi numele
biroului de plecare al declaraţiei de tranzit.
Atunci când compania aeriană face uz de procedura

simplificată de nivel 1, ea trebuie să includă grupajul,
sub codul „consolidare” sau abrevierea lui în
manifestul aerian al cărui statut corespunde statutului
superior (în ordinea următoare: T1, T2, T2F) ce
figurează în manifestul grupajului.
400
Exemplu:
Dacă manifestul grupajului conţine mărfurile T1, T2,
T2F, acest manifest trebuie reluat în manifestul
aerian T1.
În timp ce compania aeriană este autorizată să facă

uz de manifestul de schimb conform cu procedura
simplificată de nivel 2, codul „consolidare” sau o
menţiune prescurtată este suficientă.
Cazurile următoare sunt exemple de grupaj în cadrul

procedurii simplificate de nivel 1 şi 2.
Procedura simplificată de nivel 1
401
Manifestul incărcăturii Manifestul incărcăturii
(declaraţie de tranzit) (declaraţie de tranzit)
Nr.1 ..<<portant>> ..T1 Nr.2 .. <<portant>> ..T2F

Nr.4.. <<portant>> ..T1
1 2 3
Manifest de grupaj Manifest de grupaj Manifest de grupaj
Trimitere….T1
Trimitere….TD Trimitere….TD Trimitere….C
Trimitere….C Trimitere….C Trimitere….X
Trimitere….X Trimitere….T2F
4 5
Manifest de grupaj Manifest de grupaj
Trimitere….T2F Trimitere….TD
Trimitere….TD Trimitere….C
Trimitere….T1 Trimitere….X
Trimitere….C
Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit (nr.3) sau procedurile de

tranzit pentru care principalul obligat este declarantul (nr.5).
402
Manifest de grupaj
(declaraţie de tranzit)
Nr. 1 ….<<portant>>..T1
Nr. 2 ….<<portant>>..TF
Nr. 3 ….<<portant>>...C
Nr. 4….<<portant>>…T1
Nr. 5….<<portant>>…TD
1 2 3
Trimitere……T1 Trimitere……TD Trimitere……C

Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X
Trimitere……C Trimitere……TF
Trimitere……X
4 5
Trimitere……TF Trimitere……TD
Trimitere……TD Trimitere……C
Trimitere……T1 Trimitere……X
Trimitere……C
Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul

aerian trebuie prezentate la solicitarea autorităţilor
competente din aeroportul de plecare.
Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul

aerian trebuie, la cerere, să fie prezentate autorităţilor
competente din aeroportul de destinaţie. Autorităţile
abilitate exercită controalele corespunzătoare ale
marfurilor pe baza informaţiilor conţinute în
manifestele grupajului.
403
În afara cazurilor în care se utilizează codificarea
„TD” (procedura simplificată de nivel 2), compania
aeriană acţionează atât în calitate de principal obligat
şi este responsabil în întregime pentru toată
operaţiunea, în cazul unor nereguli. Legăturile dintre
compania aeriană şi cel care grupează (mărfurile)
pun în evidenţă clauzele contractuale private de ordin
comercial.
Schema O schemă exemplificativă a grupajului aerian este

exemplificativă reprodusă în anexa 8.7.
3.8.4.2. Transport efectuat de companii de

curierat expres
Când compania de curierat expres este ea însăşi

transportatoare, acţionând ca o companie aeriană, ea
poate cere să poată beneficia de procedurile
simplificate de la nivelul 1 şi 2 descrise la punctele
3.8.2 şi 3.8.3.
Cererea acordării procedurii simplificate a nivelului 2

trebuie să fie introdusă în măsura în care acest lucru
e posibil în ţările unde se află platforma hub a
companiei de curierat expres.
Pentru transportul de mărfuri în exclusivitate

comunitare, companiile de curierat expres nu mai
trebuie să întocmească manifestul în scopuri vamale,
nici să identifice statutul vamal al mărfurilor.
Dimpotrivă, pentru transportul mărfurilor ce intră în

raza de aplicaţie a regimului de tranzit, compania de
curierat expres respectivă este supusă dispoziţiilor de
regim simplificat de tranzit şi care se aplică
companiilor aeriene.
Atunci când compania de curierat expres actionează

în calitate de companie aeriană autorizată, să
utilizeze procedura simplificatăde nivel 1 ea
404
întocmeşte după caz manifeste distincte pentru
mărfuri conform statutului lor vamal.
Atunci când compania de curierat expres actionează
ca o companie aeriana autorizată să folosească
procedura simplificată la nivelul 2, ea trebuie să
întocmească un manifest şi să figureze în faţa fiecărui
articol statutul vamal al mărfurilor.
În cazul în care două sau mai multe companii de
curierat expres utilizează împreună un avion în
sistem charter, fiecare companie trebuie să acţioneze
ca o companie aeriană.
Atunci când compania de curierat expres nu

actionează ca o companie aeriana, ci încredinţează
transportul unei companii aeriene, atunci pot să
apară două cazuri :
• Dacă o LTA acoperă o singură expediere,
compania de curierat expres trebuie să indice
statutul vamal al expedierii pe LTA (scrisoare de
trăsură aeriană);
• Dacă o LTA acoperă mai multe expedieri, regulile
aplicabile sunt cele ale grupării aeriene, aşa cum
apar definite la punctul 3.8.4.1.
În cazurile în care expedierile expres sunt
transportate cu un curier ce călătoreşte la bord (on
board air courier), principiile care se vor reţine sunt
următoarele :
a) curierul călătoreşte ca un pasager obişnuit ;
b) expediţiile expres sunt reluate într-un manifest al
companiei de curierat expres.
c) compania aeriană transportă expedierile ca
bagaje în plus, depozitate de obicei în partea din
avion rezervată pentru bagaje;
d) bagajele în plus nu apar în manifestul companiei
aeriane ;
e) articolul 323 din RVC nu se aplică în cazul acestor
expedieri.
Ca o măsură de simplificare supusă autorizării,

companiile de curierat expres pot utiliza manifestele
405
lor ca liste de încărcătură, conform articolului 62 din
apendicele I al conventiei/articol 385 din RVC (a se
vedea punctul 3,2).
În cazul în care companiile de curierat expres

transportă marfuri pe cale terestră, ele pot utiliza
manifestele lor ca liste de încărcătură, conform cu
punctul 3.8.4.2.
3.9 Mărfuri transportate pe cale maritimă
Acest punct este împărţit după cum urmează :

• introducere (punctul 3.9.1.)
• procedura simplificată la nivelul 1 (punctul
3.9.2)
• procedura simplificată la nivelul 2 (punctul
3.9.3)
• cazuri particulare (punctul 3.9.4)
3.9.1 Introducere
Tranzitul comunitar pe cale maritimă este obligatoriu

pe liniile regulate autorizate (a se vedea partea a II-a
pentru informaţii mai ample despre liniile regulate
autorizate).
Procedura normală de tranzit, efectuată prin

prezentarea de DAU-ului (exemplarele nr.1, 4 si 5)
este cerută împreună cu constituirea unei garanţii.
Procedurile de tranzit simplificate (la nivelul 1 si 2)

sunt disponibile pentru companiile maritime ce
operează pe o linie regulată autorizată şi care
corespund condiţiilor enumerate la punctele 3.9.2 sau
3.9.3 (ca supliment la condiţiile generale, a se vedea
punctul 2.1).
406
Simplificarea presupune utilizarea manifestului de
încărcătură ca document de tranzit, ori separat pentru
fiecare categorie de mărfuri (nivelul 1), ori pentru
toate categoriile de mărfuri plasate în tranzit (nivelul
2).
Din punct de vedere conceptual, manifestul de

încărcătură folosit ca declaraţie vamală de tranzit,
diferă de manifestul de încărcătură comercial sau de
manifestul de grupaj.
Articolul 446 din În virtutea dispoziţiilor privind tranzitul, companie

RVC maritimă devine atunci principalul factor responsabil
şi poate efectua formalităţile de tranzit prin folosirea
manifestului ca declaraţie de tranzit.
Atunci când compania aeriană foloseşte procedura
simplificată, ea nu mai trebuie să furnizeze o
garanţie.
Portul de plecare este portul de încărcare, portul de
destinaţie este portul de descărcare.
3.9.2 Procedura simplificata de nivel 1
Articolul 447 din În procedura simplificatā de nivel 1, o companie

RVC maritimă este autorizată să folosească manifestul de
încărcătură ca declaraţie de tranzit.
Această simplificare este caracterizată de faptul că

atunci când operaţia de transport se referă în acelaşi
timp la mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar
extern (T1) si la mărfuri plasate sub regim de tranzit
comunitar intern (T2F), aceste mărfuri trebuie să
figureze în manifeste separate. În plus, mai este si
manifestul de încărcătură comercial si care cuprinde
toate mărfurile de pe vas.
407
nivel 1

punctul 2.2, cu excepţia cazului în care apar indicaţii
diferite în cele ce urmează :
Compania maritimă care doreşte să folosească

procedura simplificată de nivel 1 trebuie să facă în
acest sens o cerere pe lângă autorităţile competente
din ţara unde este stabilită.
Autorităţile vamale eliberează o autorizaţie conformă

cu modelul de la anexa 8.8.
Pentru rezilierea si revocarea sau modificarea

De fiecare dată când compania maritimă vrea să
schimbe unul sau mai multe porturi, ea trebuie să
depună o noua cerere pe langă autorităţile
competente ale tării în care ea este stabilită.
AGENT ECONOMIC
Compania maritimă trebuie să prezinte informaţia următoare în cerere :

0. forma manifestului,
1. numele porturilor de plecare la care se referă procedura,
2. numele porturilor de destinaţie la care se referă procedura.
VAMA
Conţinutul autorizaţiei (conform cu anexa 8.8) :
• forma manifestului
• numele porturilor de plecare si de destinaţie la care se referă procedura,
• condiţii de folosire a simplificării, incluzând si condiţia folosirii de manifeste
separate pentru procedura T1 şi procedura T2F.
AGENT ECONOMIC
408
Compania maritimă trebuie să transmită o copie certificată a autorizaţiei la
autoritatea vamală din fiecare port menţionat.
Autorizaţia de simplificare de nivel 1 este prezentată la fiecare cerere a biroului

de plecare.
Manifestul trebuie să cuprindă urmatooarele

menţiuni :
• statutul vamal al mărfurilor « T1« sau « T2F«,
• semnătura unui reprezentant abilitat al companiei
maritime precum şi data,
• numele si adresa completa a companiei maritime
respective,
• identitatea vasului,
• locul încărcării,
• locul descārcārii,
precum si, pentru fiecare expediere :

• referirea la conosamentul maritim,
• numărul, natura, marcile şi numerele de
identificare ale coletelor,
• descrierea mărfurilor după denumirea lor
comercială uzuală cuprinzând enunţurile necesare
pentru identificarea lor,
• masa brutto în kilograme şi,
• dacă este cazul, numerele de identificare ale
containerelor
Atunci când compania maritimă nu are statut de

expeditor agreat, manifestul echivalent declaraţiei de
tranzit este întocmit în două exemplare cel puţin şi
este prezentat pentru viză la autorităţile vamale din
portul de plecare (portul de încărcare).
VAMA din portul de plecare
Vizează manifestul sau manifestele având numele si ştampila biroului vamal,
409
data vizei si semnătura agentului vamal ;
Pastreză o copie a fiecărui manifest.
În portul de destinaţie (portul de descărcare),

compania maritimă, atunci când nu are statut de
destinatar agreat, prezintă mărfurile precum si
manifestele echivalând cu declaraţia de tranzit, la
autoritaţile vamale.
Din motive de necesitate a controlului, biroul de

destinaţie poate cere prezentarea manifestelor (sau a
conosamentelor maritime) şi care se referă la toate
mărfurile descărcate.
Mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub regim

de tranzit comunitar intern (T2F) pot circula liber spre
destinaţia lor comunitară în măsura în care nu există
suspiciune sau îndoială rezonabilă în ce priveşte
statutul mărfurilor la sosirea în portul de destinaţie.
Mărfurile comunitare la export care nu au fost plasate

sub procedura de tranzit sunt identificate conform
articolului 793, paragraful 5 al RVC (in general, prin
menţiunea « Export« cu roşu pe titlul de transport).
VAMA din portul de destinaţie
O copie a fiecărui manifest prezentat este păstrată.
Autorităţile vamale din portul de destinaţie nu mai

trimit exemplare ale manifestului la autorităţile vamale
din portul de plecare. Lichidarea procedurii de tranzit
se face pe baza unei liste lunare stabilită de
compania maritimă.
OPERATOR
Compania maritimă sau reprezentantul său în portul de destinaţie întocmeşte la
410
începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost prezentate
la biroul vămii de destinaţie în cursul lunii precedente.
Această listă trebuie să reia elementele următoare:
• numărul de referinţa al fiecărui manifest,
• sigla adecvată T1 sau T2F
• numele (eventual prescurtat) al companiei maritime care a transportat
mărfurile,
• data transportului maritim.
Nota: o listă separată este stabilită pentru fiecare port de plecare.
VAMA
Biroul de destinaţie vizează un exemplar de pe lista pregatită de compania

maritimă şi o trimite la biroul de plecare.
Autorizaţia poate să prevadă de asemenea că această companie maritimă

să procedeze ea însăşi la transmiterea listei la biroul de plecare .
Biroul vamal de plecare trebuie să se asigure că a primit listele prevăzute

prin procedura simplificată de nivel 1.
În cazul în care se constată nereguli în funcţie de manifestele care figurează

în listă, biroul vamal de destinaţie informează biroul vamal de plecare cât şi
autoritatea care a eliberat autorizaţia, făcând referire mai ales la
conosamentele maritime care se referă la mărfurile care au condus la aceste
constatari.
Diagrama de mai jos reprezintă procedura simplificată maritimă de nivel 1
Procedura simplificata – nivel 1
Nava
411
Manifest pentru toate
mărfurile aflate la bordul
navei
Compania maritimă întocmeşte câte 2 exemplare după

fiecare tip de manifest ca declaraţie de tranzit pentru
viza autorităţilor vamale din portul de plecare.
Biroul vamal de plecare reţine un exemplar .
Manifest T1 pentru mărfuri Manifest T2F pentru mărfuri comunitare

necomunitare transportate la destinaţie de , provenite de la,
sau între teritoriile cuprinse în art. 340 C,
paragraful 1, din RVC.
Compania maritimă prezintă o copie a fiecărui manifest

autorităţilor vamale din portul de destinaţie .
Biroul vamal reţine un exemplar .
3.9.2.3. Exemple T1
Manifest pentru mărfuri
necomunitare
412
Exemplul nr.1
Ruta Dunkerque-Rotterdam pe o linie regulată

autorizată
- În procedură normală de tranzit: garanţie

obligatorie
Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru

mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1
(exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU ) este emisă cu
constituirea garanţiei .
413
Un document de însoţire specific (DAI) este utilizat
pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize
Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie

şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar.
Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul
încărcăturii.
- În procedură simplificată de tranzit de nivel 1 :

fără garantare

mărfurile necomunitare. Un manifest (separat)
purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de tranzit.
Un document specific de însoţire (DAI) este utilizat
pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize.
Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie

şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar.
Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul
încărcăturii.
Exemplul nr. 2
Ruta Le Havre/Fort de France pe o linie regulată

autorizată
- În procedură normală de tranzit : garanţie

obligatorie
Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu :
• pentru mărfurile necomunitare: O declaraţie de

tranzit ( exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emisă,
cu constituire a garanţiei .
• pentru mărfurile comunitare (inclusiv cele

purtătoare de accize): un document T2F
(exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emis, cu
constituirea garanţiei.
- În procedură simplificată de nivel 1: fără

garantare
Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru:
414
• mărfurile necomunitare: Un manifest (separat)
purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de
tranzit pentru mărfurile necomunitare.
• anumite mărfuri comunitare (inclusiv cele purtătoare

de accize): un manifest (separat) purtând sigla T2F
este întocmit ca de declaraţie de tranzit pentru
mărfurile comunitare.
3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2
Articolul 448 din În procedura simplificată de nivel 2, o companie

RVC maritimă este autorizată să utilizeze un singur
manifest de încărcătură (tipărit sau în format
electronic) ca declaraţie de tranzit pentru mărfurile
plasate sub mai multe proceduri de tranzit.
Companiile maritime internaţionale care sunt stabilite

sau înregistrate in Comunitatea Europeană şi care
efectuează un număr semnificativ de curse între
statele membre pot fi abilitate să utilizeze procedura
simplificată de nivel 2 .

nivel 2

punctul 2.2 în afara cazului în care nu se indică altfel
mai jos.
Cererea de acordare trebuie depusă pe lângă

autorităţile vamale ale ţării din comunitare sau din
AELS în care compania maritimă îşi are sediul sau
dispune de un birou regional .
AGENT ECONOMIC
Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:
1. forma manifestului ,
2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul legăturii) ,
415
3. o lista a porturilor de plecare prevăzute în procedură,
4. o lista a porturilor de destinaţie prevăzute în procedură .
După analiza cererii, în cazul favorabil, autorităţile

competente ale ţării îşi dau acordul transmiţând copia
cererii administraţiilor competente ale ţărilor membre
ale Comunităţii pentru fiecare port menţionat în
cererea companiei în vederea obţinerii acordurilor
acestora .
În acelaşi timp, ele cer companiei maritime să dea

instrucţiunile necesare in toate escalele pe care le
exploatează în diferitele porturi de destinaţie , incât
acestea să ia legătura cu autorităţile vamale din
fiecare port şi să le comunice un dosar despre
manifestul utilizat .
La primirea copiei cererii , autorităţile competente de

destinaţie invită autorităţile vamale din porturile lor în
vederea comunicării dosarului susmenţionat .
Autorităţile vamale din porturile de destinaţie
examinează împreună cu birourile locale ale
companiei maritime în cauză dacă condiţiile de
utilizare ale procedurii simplificate de nivel 2 sunt
îndeplinite .
La sfârşitul acestei proceduri de consultare

autorităţile vamale din portul de destinaţie
semnalează propriilor autorităţi competente dacă
această companie corespunde criteriilor enunţate mai
sus.
În cele 60 de zile ce urmează recepţiei primirii

autorităţile competente din ţara de destinatie
informează autorităţile competente din ţara de
plecare de acordarea unei autorizări definitive sau
condiţionate a cererii . Autorităţile competente ale ţării
de origine acordă îndată autorizaţia sub rezerva unor
eventuale observaţii precizate de ţara de destinaţie.
416
Dacă nu se primeşte nici un fel de obiecţiuni în cele
60 de zile de la data notificării autorităţile vamale din
ţara de plecare acordă procedura simplificată de nivel
2. Dacă autoritatea competentă a unei alte ţări
semnalează un refuz al autorizării, bazat pe a – 3 - a
conditie generală, ea indică motivele şi dispoziţiile
juridice corespunzătoare infracţiunii comise.
Autorităţile ţării în care s-a depus cererea nu vor
acorda autorizaţia şi vor trebui să informeze
compania maritimă despre motivele refuzului.
Autorităţile vamale ale biroului din portul de plecare

înmânează o agreere companiei maritime care îi
permite utilizarea procedurii simplificate de nivel 2.
Simplificarea se aplică transporturilor atât la sosire
cât şi la plecare.
Autorizatia este valabilă în ţările membre şi se aplică

numai operaţiunilor de tranzit comunitar efectuat între
porturile la care s-a făcut referire.
Autorizatia simplificării de nivel 2 este prezentata la

toate cererile biroului de plecare.
Dacă compania maritimă doreşte să utilizeze un

manifest în format electronic, procedura de autorizare
a procedurii simplificate pentru transport aerian de
nivel 2 (vezi punctul 3.8.3.) se aplică mutatis
mutandis.

autorizaţiei vezi punctul 2.3
De câte ori compania maritimă doreşte să schimbe

unul sau mai multe porturi ea trebuie să depună o
nouă cerere pe lângă autorităţile competente ale ţării
în care ea este stabilită.
417
VAMA
Conţinutul autorizatiei (conform anexei 8.8):
- denumirea porturilor de plecare si de destinatie prevazute in

procedura
- conditii de utilizare a unui manifest unic (pe suport hartie sau in
format electronic) avand valoarea unei declaratii de tranzit .
Compania maritimă indică următoarele informaţii pe

manifest :
• În faţa articolelelor în cauză prevăzute, sigla

corespunzătoare : „T1”;”TF”;”TD”;”C” SAU „X” (a se
vedea mai jos)
• semnătura unui reprezentat abilitat al companiei
maritime precum şi data,
• numele şi adresa completă a companiei maritime
care transportă mărfurile,
• identitatea navei,
• locul de încărcare şi locul de descărcare
de asemenea pentru fiecare trimitere:
• referinţa la conosamentul maritim ,

• numărul, natura, mărcile şi numerele de identificare
ale coletelor,
• descrierea mărfurilor după denumirea lor uzuală
conţinând enunţurile necesare pentru identificarea
lor,
• greutatea brută (în Kg.) şi
• dacă e cazul, numerele de identificare ale
containerelor
Siglele „T1”; „T2”, ”TF”;”TD”;”C”, „F” şi „X” vor fi

indicate pe manifest în felul următor:
418
Sigla
T1 mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar extern
T1
TF mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern
transportate la destinaţie, de la, sau între teritorii
cuprinse in art. 340 C, paragraf 1 al RVC
TD mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit sau care
sunt transportate în cadrul regimului de perfecţionare
activă, de antrepozitare vamală sau de admitere
temporară *
C mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o
(echivalent cu procedură de tranzit al căror statut comunitar poate fi
T2L) stabilit
X mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub o
procedură de tranzit
Fără siglă mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o
procedura de tranzit si al căror statut comunitar trebuie
să fie stabilit
* în acest caz compania aeriană aplică şi sigla “TD” pe conosamentul

corespunzător, o referinţă la procedura urmată, numărul de referinţă, data şi
biroul emitent al documentului de tranzit sau de transfer. Trebuie remarcat că nu
compania maritimă ci principalul obligat care a semnat declaraţia de tranzit în
cauză la plecare este responsabil de procedura de tranzit
Dacă compania maritimă nu are statut de expeditor

agreat, manifestul avand valoare de declaraţie de
tranzit este prezentat în cel puţin două exemplare
pentru a fi vizat de către autorităţile vamale la portul
de plecare (portul de încărcare).
VAMA din portul de plecare
Vizează manifestul, manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data vizei

şi semnătura agentului vamal ;
Păstrează o copie a fiecărui manifest sau
Cere o copie pe hârtie a manifestului electronic.
Regimul de tranzit comunitar este considerat încheiat

în momentul prezentării manifestului şi mărfurilor la
autorităţile vamale din portul de destinaţie.
419
Cu scopul de a facilita la maxim libera circulaţie a
mărfurilor comunitare, indicatorul de statut «C» pe
manifest conferă mărfurilor o libertate de circulaţie
spre destinaţia lor comunitară în măsura în care
compania păstrează în documentele sale comerciale
la portul de plecare dovada statutului şi faptul că nu
există suspiciuni sau îndoieli rezonabile în ceea ce
priveşte statutul mărfurilor în momentul sosirii la
portul de destinaţie.
Totuşi, autorităţile vamale din portul de destinaţie au
posibilitatea să verifice statutul comunitar declarat,
prin controale de rigoare a posteriori, pe baza unei
analize a riscurilor, şi referindu-se dacă este nevoie la
autorităţile vamale din portul de plecare.
Exceptând cazul în care legile naţionale prevăd o

perioadă mai lungă, compania maritimă păstrează
menţiunile statului pentru toate trimiterile în
documentele sale comerciale timp de trei ani întregi,
plus perioada care a trecut de la începutul anului în
curs. Această arhivare poate să fie realizată pe
hârtie, pe microfişe sau pe suport informatic.
Compania maritimă este obligată să anunţe

autorităţilor vamale orice neregulă sau infracţiune
constatată la portul de destinaţie, mai ales în urma
controalelor pe care le-a efectuat şi pe baza
raportului activităţii sale (excedent sau deficit),
referindu-se mai ales la conosamentele maritime
raportate la mărfurile care au generat aceste
constatări.
Biroul vamal de destinaţie anunţă, într-un timp

rezonabil, biroul de plecare despre toate diferenţele şi
neregulile, referindu-se în special la conosamentele
maritime raportate la mărfurile care au generat aceste
constatări. In acest caz este utilizat formularul TC21A
(vezi model în anexa 8.7 din partea IV, capitolul 5).
420
Autorităţile vamale din portul de plecare efectuează
prin sistem de audit controale a posteriori pe baza
unei analize de risc.
Autorităţile vamale ale portului de destinaţie

efectuează controale prin sistem de audit, pe baza
unei analize a nivelului de risc expus, şi dacă este
necesar, transmit detalii despre documentele primite
printr-un schimb de date între autorităţile vamale ale
portului de plecare, pentru verificare.
Aceasta verificare este efectuată prin folosirea

documentului TC21A (anexa 8.7din partea IV,
capitolul 5).
Autorităţile vamale au acces permanent la

documentele comerciale ale companiilor maritime
care utilizează procedura simplificată.
Diagrama următoare este o ilustrare a procedurii

simplificate pe mare de nivel 2.
Procedura simplificată-nivel 2
Nava
Compania maritimă întocmeşte 2 copii ale manifestului ca declaraţie de tranzit

pentru viza autorităţilor vamale din portul de plecare.
Vama păstrează o copie.
421
Manifestul unic pentru toate mărfurile
T1 (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar extern)
TF (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în virtutea articolului

340 C, paragraf 1, al RVC)
TD (mărfuri deja plasate sub regimul de tranzit)
C (mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit al căror

statut comunitar poate fi stabilit)
X (mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură de

tranzit)
Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale ale

portului de destinaţie.
3.9.3.3. Exemple
Exemplul nr. 1
Dunkerque/Roterdam pe o linie regulată autorizată
-în procedura normală de tranzit: garanţie

obligatorie

(exemplarele n° 1, 4 si 5 ale DAU) este emisă, cu
constituire de garanţie.
Un document administrativ de insoţire specific (DAI)

este folosit pentru marfurile comunitare supuse
422
accizelor.
Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi

nu este nevoie de folosirea regimului de tranzit
comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe
manifestul de încărcare.
-în procedura de tranzit simplificat de nivel 2:

neconstituire de garanţie
Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest.

Siglele care trebuie folosite sunt descrise la punctul
13.9.3.2.
Un document administrativ de însoţire specific (DAI)

este folosit pentru marfurile comunitare supuse
accizelor.
Exemplul nr. 2
Le Havre/Fort de France pe o linie regulată autorizată

obligatorie
Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru :
- mărfurile necomunitare: o declaraţie de tranzit

(exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu
- anumite mărfuri comunitare (în special cele supuse

accizelor): un document T2F (exemplarele nr. 1, 4 şi
5 din DAU) este emis, cu constituire de garanţie.
-în procedura simplificată de tranzit de nivel 2:

Statutul vamal al mărfurilor trebuie indicat pe

manifest. Siglele care trebuie folosite sunt descrise la
423
punctul 3.9.3.2.
Exemplul nr. 3
Dunkerque/Lisabona pe o linie regulată autorizată

obligatorie

(exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu
Un exemplar de control T5 este folosit pentru

mărfurile comunitare destinate exportului, supuse
restituţiilor. În acest caz, T5 trebuie prezentat la portul
de ieşire efectiv din comunitate. În exemplul dat, este
Lisabona.
Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi

nu este necesară utilizarea regimului de tranzit
comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe
manifestul de încărcare.
- în procedura simplificată de tranzit de nivel 2:

Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest.

Siglele folosite sunt descrise la punctul 3.9.3.2. În
exemplul dat, sigla « X » este utilizată pentru
mărfurile comunitare destinate exportului, supuse
restituţiilor.
T5 trebuie prezentat la portul de ieşire efectiv din

Comunitate. În exemplul dat, este Lisabona.
3.9.4 Cazuri particulare
3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel 2)
424
Atunci când mai multe livrări de marfuri transportate
pe cale maritimă se reunesc sub forma unei livrari
grupate, fiecare articol al livrării grupate face obiectul
unui contract între expeditor şi agentul care face
gruparea.
Dovada acestui contract este dată prin eliberarea

unui borderou de expediţie aprobat de Federaţia
Internaţională a Asociaţiilor Tranzitarilor şi a celor
asimilaţi (FIATA), sau de un alt document comercial
convenit între expeditor şi agentul care face
gruparea.
Transportul maritim grupat, luat în ansamblu, este

efectuat pe baza unui contract între agentul care face
gruparea şi compania maritimă. Dovada acestui
contract este dată de un conosament întocmit de
transportator, o scrisoare de transport maritim sau un
alt document comercial convenit şi acceptat de
compania maritimă şi agentul care face gruparea.
In plus, livrarea grupată face obiectul unui manifest

de grupare întocmit de agentul care face gruparea de
transportator, care este o situaţie analitică a lotului
conţinut în livrarea grupată cu referinţă pentru fiecare
borderou de expediţie, conosament sau alt document
comercial. Trebuie făcută o distincţie între manifestul
de grupare şi manifestul de încărcare al companiei
maritime care echivalează cu declaraţia de tranzit.
Atunci când în acord cu procedurile simplificate de

nivele 1 şi 2, o companie maritimă execută
transporturi grupate conform modalităţilor unui
conosament întocmit de transportator, de o scrisoare
de transport maritim sau de un alt document
comercial, este admis ca acesta nu cunoaşte
neapărat conţinutul transportului grupat, doar atunci
când este vorba de mărfuri periculoase, acestea
trebuind să fie declarate separat.
425
In caz asemănător, compania maritimă poate să
accepte livrările grupate în transport sub procedurile
simplificate de nivel 1 sau 2 în măsura în care:
• agentul care face gruparea

se angajează să păstreze urma statutului
expedierilor în documentele sale comerciale;
• când manifestul grupării
conţine informaţiile specifice în art. 447, paragraf 4:
al RVC (vezi punctul 3.9.2.2.);
• la plecare şi destinaţie
borderourile de expediţie, sunt disponibile pentru
supravegherea vamală;
• manifestul poartă în ce
priveşte fiecare articol, statutul corespunzător (vezi
mai jos) ;
• statutul cel mai ridicat
figurează în manifestul de grupaj este notificat
companiei maritime.
• Ordinea statutului este T1,
T2F (TF), TD, C, X.
Siglele „T1” ,”T2F” („TF”), „TD”, ”C” sau „X” se vor

folosi pe manifest în modul următor :
Sigla Tranzit comunitar
T1 Mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1

T2F Mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern în
TF conformitate cu articolul 340 C, paragraful 1 din RVC
TD Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit, sau sunt
transportate în regim de perfecţionare activă, antrepozit
vamal, sau admitere temporară*
C Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de
(echivalent cu tranzit al cărui statut comunitar poate fi stabilit
T2L)
X Mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un
regim de tranzit
Fără siglă Mărfuri comunitare ce nu sunt plasate sub o procedură de
tranzit şi al căror statut comunitar nu va putea fi stabilit
426
*Atunci când marfurile sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (ex: tranzit
comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302,etc.) sunt reluate în grupaj,
trebuie aplicat codul TD în faţa articolului corespondent. In plus LTAF poate avea codul
TD şi se va indica tipul de procedură utilizată precum şi numărul, data, şi numele biroul
vamal de plecare al declaraţiei de tranzit.
Atunci când compania maritimă utilizează procedura

simplificată de nivel 1, ea poate include grupajul sub
codul “Consolidare” sau abrevierea pe manifestul
maritim al cărui statut corespunde statutului celui mai
indicat (în următoarea ordine: T1, T2F), de exemplu
figurând pe lista de încărcătură, dacă manifestul de
grupare conţine mărfuri T1; T2F, acest manifest
trebuie cuprins în manifestul maritim T1.
Atunci când compania maritimă este autorizată să

utilizeze manifeste în conformitate cu procedura
simplificată de nivel 2 codul “Consolidare” sau
menţiunea abreviată admisă este suficientă.
In cazurile următoare sunt exemple de grupaje în

proceduri simplificate de nivel 1 şi 2.
Manifestul incărcăturii Manifestul incărcăturii

(=declaraţie de tranzit) (=declaraţie de tranzit)
Nr.1 ..consolidare ..T1 Nr.2 ..consolidare ..T2F

Nr.4.. consolidare..T1
1 2 3
Trimitere….T1
Trimitere….TD Trimitere….TD Trimitere….C
Trimitere….C 427
Trimitere….C Trimitere….X
Trimitere….X Trimitere….T2F
4 5
Trimitere….T2F Trimitere….TD
Trimitere….TD Trimitere….C
Trimitere….T1 Trimitere….X
Trimitere….C
Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit ( nr.3) sau proceduri

de tranzit pentru care principalul obligat este declarantul ( nr.5).
Manifestul încărcăturii
(declaraţie de tranzit)
Nr. 1….consolidare…..T1
Nr. 2 ….consolidare…..TF
Nr. 3 ….consolidare …..C
Nr. 4…..consolidare…T1
Nr. 5…consolidare……TD
1 2 3
Trimitere……T1 Trimitere……TD Trimitere……C
428 Trimitere……X
Trimitere……C Trimitere……TF
Trimitere……X
4 5
Trimitere……TF Trimitere……TD
Trimitere……T1 Trimitere……X
Trimitere……C
Manifestele maritime, manifestele de grupaj ale

expedierilor şi borderourile de expediţie,
conosamentele şi alte documente comerciale
pertinente, sunt trimise la cerere autorităţilor
competente din portul de destinaţie.
Toate listele de încărcătură, borderourile de
expediţie, cunoscând şi alte documente comerciale
pertinente cerute, sunt trimise autorităţilor
competente din portul de destinaţie în acelaşi timp cu
manifestul maritim. Autorităţile exercită controale
corespunzătoare ale mărfurilor pe baza informaţiilor
conţinute în manifestul de grupaj.
În afară de cazul de codificare TD, compania

maritimă acţionează ca principal obligat şi deci în
totalitate responsabil de operaţiune în caz de
neregularităţi. Relaţiile dintre compania maritimă şi
agentul care face gruparea sunt evidenţiate în
contractele private de ordin comercial
Schema explicativă: O schemă explicativă de grupaj maritim este reprodusă în anexa

8.9.
429
3.9.4.278 Transportul maritim al mărfurilor pe nave
care oferă alte servicii decât cele de transport
naval regulat
Articolele 447 şi 448 din RVC - proceduri simplificate

nu sunt aplicabile pentru mărfurile transportate pe
vase care oferă alte servicii decât cele de transport
regulat, dacă transportatorul optează pentru utilizarea
procedurii de tranzit Comunitar.
Următoarele exemple restrictive se aplică doar pentru

mărfurile transportate pe vase care oferă şi alte
servicii decât cele de transport regulat, sub
acoperirea procedurii de tranzit Comunitar sau în alte
cazuri.
• Mărfuri necomunitare
-Transporturile care încep în afara porturilor

Comunitare de încărcare şi se termină în porturile
Comunitare de descărcare.
Exemplu: Brussels-Le Havre (transport rutier de la

Brussels la Antwerp)
Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1,

în timp ce pentru transportul maritim este opţională.
Procedura recomandată: procedura de tranzit

Comunitar trebuie utilizată doar pentru porţiunea de
transport rutier.
- Transporturile care încep în porturile Comunitare de

încărcare şi se continuă în afara porturilor
Exemplu: Le Havre- Brussels (transport rutier de la

Brussels la Antwerp)
78
Introdus prin Modificarea Nr.5
430
Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1,
în timp ce pentru transportul maritim este opţională.
Procedura recomandată: se va face o declaraţie T1

pentru toată operaţiunea de la Havre la Brussels.
Operaţiunile care încep în afara porturilor Comunitare

de încărcare şi se continuă în afara porturilor
Exemplu: Madrid-Milan (transport maritim de la

Barcelona la Genoa)
Procedura recomandată: trebuie să se facă o singură

declaraţie pentru întreaga operaţiune (rutier şi pe cale
maritimă) de la Madrid la Milano.
• Mărfuri comunitare
-Exportul produselor agricole pentru care se acordă

restituiri
Un exemplu ar putea fi produsele exportate din

Orleans cu destinaţie o ţară terţă. Formalităţile de
export se fac la biroul Orleans unde se întocmeşte un
exemplar de control T5. Biroul Havre remite
exemplarul de control T5 având completată data la
care mărfurile au părăsit teritoriul Comunităţii şi data
când acestea au fost încărcate pe vas la Havre, cu
destinaţia Antwerp. Acolo acestea sunt încărcate pe
un alt vas către o ţară terţă.
-Exportul mărfurilor Comunitare dintr-un teritoriu de

peste ocean aflat în afara teritoriului fiscal al
Comunităţii
Exemplu: Roterdam către Martinique
Mărfurile trebuie declarate pentru export la Roterdam
431
şi se întocmeşte T2LF.
-Operaţiuni intracomunitare supuse taxelor de export.
Exemplu: Roterdam către Stockholm
Se întocmeşte un exemplar de control T5 pentru

mărfurile Comunitare care sunt supuse taxelor de
export şi care sunt transportate între două puncte ale
teritoriului vamal al Comunităţii. (garantare specifică).
3.10. Transporturi prin conducte (pro memoria)
432
3.11.1 Proceduri simplificate in baza articolului 6, al
Convenţiei/art. 97, paragraf 2 din CVC
Sub rezerva garantării aplicării masurilor la care sunt

supuse marfurile, tarile au posibilitatea să instaureze
între ele prin acorduri bilaterale sau multilaterale
proceduri simplificate, aplicabile anumitor moduri de
transport de marfuri sau anumitor întreprinderi.
Tarile comunica aceste proceduri simplificate

Comisiei Europene utilizând formularul care figureaza
in anexa 8.10
433
Procedura autorizata trebuie să fie în conformitate cu
punctul 2.2
Pentru rezilierea şi revocarea, sau modificarea

autorizatiei, vezi punctul 2.3
4. Cazuri particulare (pro memoria)
6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)
8. Anexe
- 8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale
- 8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat
- 8.3. Ştampilă specială
- 8.4. Derogări privind ştampila specială (Franţa, Italia)
- 8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale corespondente
434
- 8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivelul 2
- 8.7. Schema explicativă a grupajului aerian
- 8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime – nivelele 1

şi 2
- 8.9. Schema explicativă a grupajului maritim
- 8.10. Formular de notificarea procedurilor simplificate
Anexa 8.1.
Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale
(Articolul 62 al apendicelui 1 al convenţiei – articolul 385 din RVC)
Principalul obligat poate fi autorizat să utilizeze ca liste de încărcătură, listele

care nu corespund tuturor condiţiilor din apendicele 3 al convenţiei şi/sau din
anexele 44 a şi 45 din RVC.
Autorizarea pentru utilizarea acestor liste de încărcătură depinde de următoarele

condiţii:
435
• listele de încărcătură să fie emise de societăţi ale căror evidenţe să se
bazeze pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automată a
datelor;
• listele să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate

fără dificultate de autorităţile vamale şi
• să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea

apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC.
Societăţile ale căror evidenţe sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare

electronică sau automată a datelor şi care sunt autorizate să utilizeze
simplificările menţionate mai sus pot fi, de asemenea, autorizate să utilizeze
aceste liste de încărcătură pentru operaţiunile de tranzit comunitar care se referă
numai la un singur fel de marfă, în măsura în care această facilitate este
necesară ţinând seama de programele informatice utilizate de societăţi (pentru a
emite declaraţiile lor de tranzit).
De asemenea, poate fi autorizată utilizarea ca liste de încărcătură, listele

descriptive care sunt întocmite pentru efectuarea formalităţilor de
expediţie/export, chiar dacă aceste liste sunt emise de societăţi ale căror
evidenţe nu sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau
automată a datelor. Aceste liste descriptive trebuie:
• să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate fără

dificultate de autorităţile vamale şi
• să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea

apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC.
Anexa 8.2.
Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat
Solicitant:
1. Nume şi prenume (sau numele firmei) şi numărul de identificare pentru

TVA:
2. Adresa biroului (un chestionar trebuie să fie completat pentru fiecare birou
în cazul în care solicitantul doreşte să beneficieze de aceste facilităţi):
3. Numărul de telefon şi numele persoanei de contact:
4. Numărul de fax, adresa electronică, etc. a biroului:
436
5. Activităţi (de exemplu: fabricant de.........)
Mărfuri:
6. Natura mărfurilor (prezentare detaliată); a se indica dacă este posibil codul

mărfurilor:
7. Dacă este vorba despre mărfuri ce figurează în anexa I a apendicelui I al

convenţiei/anexa 44 C a RVC? Da/Nu
8. Mărfurile sunt supuse reglementărilor în materie de licenţă de import sau

transbordare?
9. Mărfurile sunt supuse altor măsuri de prohibiţie, de restricţie sau de

control (măsuri sanitare, fitosanitare, etc.)?
Mijloace de transport:
10. Mijloace de transport utilizate (de exemplu: camioane, barje):
11. Indicaţi locurile unde sunt primite mărfurile care beneficiază de această
simplificare (statut de destinatar agreat):
12. Instalaţiile solicitantului sunt racordate la reţeaua feroviară?

Da/Nu
Dacă da, ce gară utilizaţi?
13. Biroul de exploatare dispune de o platformă de descărcare pentru

transporturile pe canale şi râuri (pe barjă):
Numărul transporturilor:
14. Numărul transporturilor pe [săptămână] [lună] pentru care va fi utilizată

autorizaţia de expeditor agreat:
15. Programul de lucru în care, la sosire, vor putea fi efectuate formalităţile

pentru mărfurile plasate sub un regim vamal:
Dacă este imposibil să se stabilească un program regulat, daţi

indicaţii aproximative:
Informarea vămii:
437
16. Ce birou(ri) vamal(e) de destinaţie doriţi să utilizaţi în calitate de destinatar
agreat?
17. Descrieţi administraţia şi organizarea administraţiei din societatea

dumneavostră în ceea ce priveşte recepţia mărfurilor ce fac obiectul
acestei autorizaţii şi pe baza căreia autoritatea vamală poate controla
aplicarea acestei proceduri simplificate.
18. Indicaţi mijloacele utilizate pentru a informa vama (telefon, fax, poştă
electronică sau orice alt mijloc de comunicare).
Întocmit la .............. la ...............

Locul data
Semnătura
MODEL
Autorizaţie de destinatar agreat
TITULAR:
Număr de înregistrare
Doamnă,
Domnule,
438
Obiect: tranzit comunitar/comun: destinatar agreat.
Autorizaţie.
Ref: cererea dumneavoastră din..............
Am plăcerea de a vă informa că, în conformitate cu Regulamentul Comisiei

(CEE) nr. 2454/93 din 2 iulie 1993 care stabileşte unele reguli de aplicare a
codului vamal comunitar, aşa cum a fost modificat, precum şi cu măsurile de
simplificare a procedurii de tranzit comunitar în general şi în particular pe baza
art. 406 la 409, pe de o parte şi a art. de la 72 la 74 din apendicele I al
Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun din 20 mai 1987, pe de altă
parte, societatea dumneavoastră este autorizată să beneficieze de simplificarea
formalităţilor regimului vamal de tranzit comunitar/comun care trebuie să fie
efectuate la biroul de destinaţie.
1) Prezenta autorizaţie vă scuteşte de prezentarea fizică a mărfurilor la

biroul de destinaţie.
2) Locaţie(i) agreată(e):
3) Birou(ri) vamal(e) competent(e):
4) Operaţiuni autorizate
a) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri din ţări terţe
(T1) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat) din
Comunitate sau dintr-o ţară AELS,
b) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri comunitare
(T2)(T2F) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat)
din Comunitate sau dintr-o ţară AELS.
5) Program de lucru autorizat
Programul normal de lucru al biroului competent:

(de luni până vineri)
Alte orare de lucru:

Sâmbătă
Duminică
Zile de sărbătoare
Noaptea
Altele
439
Dacă este necesar, sosirile de mărfuri aşteptate în afara orelor de
program normal al biroului competent trebuie să fie anunţate în ziua precedentă,
la ora ...
6) Mărfuri
Autorizaţia este valabilă pentru următoarele mărfuri:
- capitolul sau poziţii tarifare:
Dacă este cazul, mărfurile excluse:
7) Informarea biroului competent privind transporturile aşteptate.
Mijloc de informare:
- telefon:
- fax:
- poştă electronică:
- alte mijloace de informare:
Frecvenţa informaţiilor:
a) în cazul în care primiţi transporturi conform unui program regulat (zile

şi ore fixe) şi dacă comunicaţi acest program biroului competent sunteţi
scutit de transmiterea unei informări pentru fiecare transport;
b) dacă nu există un program regulat, sosirea sau sosirea aşteptată a

transporturilor trebuie să fie notificată biroului competent cu cel puţin
[........] înaintea momentului în care descărcarea poate să înceapă. În
ceea ce priveşte sosirea de transporturi urgente sau de transporturi a
căror sosire este aşteptată în afara orarelor autorizate (vezi capitolul
5), trebuie să se ia legătura cu persoana responsabilă din biroul
competent pentru a se conveni modul de notificare a sosirii;
c) în ceea ce priveşte mărfurile supuse unor măsuri particulare de control
în cadrul politicii agricole comune informaţiile trebuie să parvină
biroului competent cu cel puţin [........] înaintea momentului în care
descărcarea poate să înceapă;
d) orice întârziere a sosirii mărfurilor trebuie să fie semnalată;
e) în afară de ora de începere a descărcării trebuie indicat în special:
- locul precis spre care mărfurile sunt dirijate în locaţiile societăţii,

- destinaţia vamală a mărfurilor (punere în circulaţie sau import
definitiv, perfecţionare activă, antrepozitare, etc.),
440
- tipul documentului de tranzit (T1, T2, T2F),
- tipul (codul) şi cantitatea mărfurilor,
- numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.
f) în fiecare caz când sunt constatate un excedent, un deficit, o
substituire sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte, această informaţie
trebuie să fie notificată imediat.
8) Registru de sosire
În calitate de destinatar agreat, vă revine obligatia să ţineţi un registru de
sosire al cărui model şi formă sunt stabilite de comun acord cu responsabilul
biroului vamal competent.
În principiu, trebuie să fie înregistrate următoare informaţii:
- data şi ora de informare a serviciului competent,
- data şi ora de începere a descărcării mijlocului de transport,
- identitatea mijlocului de transport,
- tipul, numărul, data şi biroul de plecare a documentului de
tranzit,
- numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.
Aceste adnotări trebuie să fie făcute imediat pe măsură ce sunt cunoscute
datele care trebuie menţionate.
În legătură cu înscrierea fiecărui transport o rubrică din registru trebuie să fie
rezervată vămii.
Înainte de utilizare, paginile registrului trebuie să fie numerotate cu numere

dintr-o serie continuă. Primele şi ultimele pagini trebuie să poarte semnătura
responsabilului biroului competent precum şi ştampila oficială a biroului
respectiv.
9) Recipisa
Pentru fiecare transport sosit intact la termenul prevăzut, trebuie, la cererea

transportatorului, să eliberaţi o recipisă în care declaraţi că documentele de
tranzit precum şi mărfurile v-au fost livrate.
În acest scop, puteţi să utilizaţi, dacă doriţi, (modelul de) recipisa TC11 sau
recipisa detaşabilă (adapdând-o) prezentată în partea inferioară a verso-ului
exemplarului nr. 5 din DAU.
10.) Prezentarea exemplarelor declaraţiei de tranzit
Exemplarele declaraţiei de tranzit, faptul că agenţii au intervenit sau nu,

trebuie să fie prezentate de destinatarul agreat biroului competent, cel mai
târziu la [........].
441
Se înţelege că în ceea ce priveşte mărfurile care prezintă riscuri crescute de
fraudă şi/sau cărora li s-a aplicat sistemul de informare prealabilă, declaraţia
de tranzit trebuie să fie prezentată fără întârziere.
Anexa 8.3.
Ştampila specială
1. Stema sau orice alt însemn sau litere specifice ţării

2. Biroul de plecare
442
3. Numărul declaraţiei
4. Data
5. Expeditorul agreat
6. Autorizaţia
Anexa 8.4.
Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia)
Expeditorii agreaţi utilizează ştampila specială din metal admisă de autorităţile vamale,
conform dispoziţiilor art. 400, paragraful 1, punctul b) din RVC / art. 67, paragraful 1,
punctul b), din apendicele I al Convenţiei, şi al cărui model figurează în anexa 62 din
RVC (anexa XV a apendicelui II al Convenţiei).
a) Expeditorii agreaţi italieni pot să utilizeze ştampile speciale ale căror modele sunt
reproduse mai jos:
443
[exemplu]
b) Expeditorii agreaţi francezi care utilizează ştampila specială, al cărui model este
reprodus mai jos, pot continua să utilizeze această ştampilă până la 31
decembrie 2003.
Expeditorii agreaţi care continuă să utilizeze acest model de ştampilă specială trebuie să
înscrie, în rubrica rezervată biroului de plecare care figurează pe faţa formularelor de
tranzit, numele biroului de plecare, numărul documentului şi data.
[exemplu]
1. Stema ţării
2. Autorizaţia
3. Expeditorul agreat
Anexa 8.5
LISTA AEROPORTURILOR SI BIROURILOR VAMALE CORESPONDENTE
Tara Numele aeroportului Numele si adresa biroului

(A) (B) corespondent
(C)
Belgia 1. Antwerpen (Deurne) Vliegveld
Kantoor der douane 2100 DEURNE
2. Brussel (Zaventem) Bruxelles Aéroport

Kantoor der douane
Luchthaven - Gebouw 706
444
1931 BRUCARGO
3. Charleroi (Gosselies) Entrepôt
Bureau de douane Avenue des États-Unis
6041 GOSSELIES
4. Liège (Grâce-Hollogne) Luik
Bureau de douane
Entrepôt
Rue de Namur 2
4000 LIÈGE
5. Oostende Kantoor der Entrepot
douane en accijnzen Slijkensesteenweg 3
8400 OOSTENDE
Cipru 1. Larnaca Internation Airport Larnaca Airport Customs office
7130, Larnaca
2. Paphos International Airport Paphos Airport Customs office
8320, Paphos
Republica Ceha 1. Brno - Tuřany Celní úřad BRNO-II (0162)
Pobočka CÚ Tuřany . leti.tě
(0141)
CZ - 627 00 Brno - Tuřany
2. Ostrava - Mosnov Celní úřad NOVÝ JIČÍN (0463)
Pobočka CÚ Mosnov . leti.tě
(1441)
CZ - 742 51 Mosnov
3. Praha - Ruzyně Celní úřad RUZYNĔ - LETI.TĔ

PRAHA
(1941)
Aviatická 12/1048
CZ - 160 08 Praha 6
4. Pardubice Celní úřad PARDUBICE (0663)

Pardubice . leti.tě (0641)
Fáblovka 404
CZ . 533 52 Pardubice
5. Karlovy Vary Celní úřad KARLOVY VARY

(0861)
Celní pobočka Karlovy Vary .
leti.tě (0841)
CZ - 360 01 Karlovy Vary
Estonia Tallinna Lennujaam Tallinna Tolliinspektuur

Lennujaama Tollipunkt
Kesk- Sõjamäe 10A
11415 Tallinn, Eesti
Danemarca 1. Billund Airport ToldSkat Region Herning

Vestjylland Brændgårdvej 10
7400 Herning
2. Bornholm Airport ToldSkat Region Helsingør
445
Nordsjælland Strandpromenaden 8 A
3000 Helsingør
3. Copenhagen Airport, Kastrup
ToldSkat København
Snorresgade 15
DK-2300 København S
4. Copenhagen Airport, ToldSkat Sydvestsjælland
Roskilde Region Køge
Gymnasievej 21
4600 Køge
5. Esbjerg Airport ToldSkat Region Herning
DK-7400 Herning
6. Karup Airport ToldSkat Region Herning
DK-7400 Herning
7. Odense Airport ToldSkat Fyn
Region Odense
Lerchesgade 35
DK- 5100 Odense C
8. Sønderborg Airport ToldSkat Sydjylland
Region Vejle
Nordås 17
7100 Vejle
9. Thisted Airport ToldSkat Nordjylland
Region Aalborg
Skibsbyggerivej 5
9000 Aalborg
10. Vojens Airport ToldSkat Sydjylland
Region Vejle
Nordås 17
7100 Vejle
11. Aalborg Airport ToldSkat Nordjylland
Region Aalborg
Skibsbyggerivej 5
9000 Aalborg
12. Århus Airport ToldSkat Østjylland
Region Århus
Margrethepladsen 4
DK- 8000 Århus C
Germania 1. Augsburg Zollamt Abfertigungsstelle Flughafen
Göggingen Augsburg
Postfach 101765
86007 Augsburg
2. Berlin-Schönefeld Zollamt Berlin-Flughafen
Schönefeld
Postfach 33
12508 Berlin
3. Berlin-Tegel Zollamt Berlin-Flughafen Tegel
Flughafen Tegel
13405 Berlin
446
4. Berlin-Tempelhof Zollamt BerlinŠFlughafen Tegel
Abfertigungsstelle Berlin-
Tempelhof-
Flughafen Tempelhof
12101 Berlin
5. Bremen Zollamt Flughafen
Hanna-Kunath-Strasse 12
28199 Bremen
6. Bielefeld Zollamt Flughafen Paderborn
Flughafenstr. 33
33142 Büren/Ahden
7. Dresden Zollamt Dresden-Flughafen
Wilhelmine-Reichard Ring 3
01109 Dresden
8. Düsseldorf Zollamt Düsseldorf-Flughafen
Flughafen
40474 Düsseldorf
9. Dortmund Zollamt Dortmund Flughafen
Flughafenring 1
44319 Dortmund
10. Erfurt Zollamt Am Flughafen
Abfertigungsstelle Luftverkehr
Flughafenstr. 4
99092 Erfurt
11. Frankfurt(Main) Hauptzollamt Frankfurt am Main-
Flughafen
Postfach 750463
60543 Frankfurt am Main
12. Friedrichshafen ZollamtFriedrichshafen
Abfertigungsstelle Flughafen
Postfach 1620
88006 Friedrichshafen
13. Hahn Zollamt Hahn-Flughafen
Gebäude 830
55483 Hahn Flughafen
14. Hamburg Zollamt Hamburg-Flughafen
Flughafenstrasse 1-3
22335 Hamburg
15. Hannover Zollamt Hannover-Flughafen
Postfach 42 01 27
30661 Hannover
16. Karlsruhe Hauptzollamt Karlsruhe
Abfertigungsstelle Baden Airport
Gebäude B 402
77836 Rheinmünster
17. Köln/Bonn Zollamt Köln/Bonn-Flughafen
Postfach 98 02 50
51147 Köln
18. Leipzig/Halle Zollamt-Flughafen Leipzig
Postfach 6
04029 Leipzig
447
19. München Zollamt München-Flughafen
Postfach 23 20 53
85329 München-Flughafen
20. Münster-Osnabrück Zollamt Münster-Flughafen
Hüttruper Heide 79-81
48268 Greven
21. Nürnberg Zollamt Nürnberg-Flughafen
Postfach 990120
90268 Nürnberg
22. Rostock/Laage Zollamt Laage
Abfertigung Flughafen
Parkstraße 101
18299 Weitendorf
23. Saarbrücken Zollamt Saarbrücken-Flughafen
Flughafen
66131 Saarbrücken
24. Stuttgart Zollamt Stuttgart-Flughafen
Postfach 230122
70621 Stutgart
Grecia 1.Diethnis Aerolimenas Biroul vamal din aeroport
Athinon 190 19 Spata
«El.Venizelos» (Athènes) Athènes
2.Kratikos Aerolimenas Bureau de douane de

«Makedonia» (Thessalonique) Thessalonique
Aéroport «Makedonia» Mikra
Œ55103
Thessalonique
3.Kratikos Aerolimenas Bureau de douane d'Héraklion
«N.Kazantzakis» Provlita 4, Limenas
(Héraklion-Crète) 71 110 Héraklion
4.Kratikos Aerolimenas Bureau de douane de Corfu

«I.Kapodistrias» (Corfu) Ethnikis Antistasis 1
Neo Limani 49 100 Corfu
5.Kratikos Aerolimenas Bureau de douane de Rhodes

« Diagoras» (Rhodes) Emporikos Limenas 85 100
Rhodes
Spania 1. Altet Aduana de Alicante

Carretera 332 Alicante a
Castellon km. 10 03071 Alicante
2. Almeria Aduana de Almeria

Carretera de mijar
04071 Almeria
3. Asturias Aduana de Aviles
Avenida conde de guadalhorce
17 33400 Aviles
4. Barcelona Aduana de Barcelona
448
Aeropuerto de Barcelona
08820 Prat de Llobregat
(Barcelona)
5. Fuerteventura Aduana de Fuerteventura
Oficina de aduanas en el
aeropuerto
35671 Fuerteventura
6. Granada Aduana de Granada
Aeropuerto de Granada
18329 Granada
7. Ibiza Aduana de Ibiza

Avenida bartolome rosello 17
7871 Ibiza
8. Imarcoain Aduana de Imarcoain
(Dependencia regional de
aduanas e de Navarra)
Recinto Aduanero
31119 Imarcoain (Navarra)
9. Jerez De La Front Aduana de Jerez de la frontera-
Aeropuerto
Aduana de Jerez de la frontera
(Delegaciõn de hacienda)
Plaza de las marinas s/n
11071 Jerez de la Frontera
10. Coruña Aduana de la Coruña Alvedro s/n
15180 La Coruña
11. Lanzarote Aduana de Lanzarote
Aeropuerto de Lanzarote
35571 Lanzarote
12. Las Palmas Aduana de Las Palmas
Aeropuerto de Gran Canaria
Terminal de carga
35200 Las Palmas de Gran
Canaria
13. Barajas Aduana de Madrid
Terminal de Carga
28002 Madrid
14. Mahon Aduana de Mahon
Anden de Poniente s/n
07701 Mahon
15. Malaga Aduana de Malaga
Aeropuerto de Malaga
29071 Malaga
16. Murcia Aduana de Murcia
Aeropuerto de San Javier
30071 Murcia
17. Mallorca Aduana de Palma de Mallorca
Aeropuerto
07012 Palma de Mallorca
18. San Sebastian Aduana de San Sebastian
449
c/Gadabarri s/n
20071 San Sebastian
19. Santander Aduana de Santander

Parayas-Maliaño
39071 Santandar
20. Santiago de Compostela Aduana de Santiago de

Compostela
Aeropuerto
15820 Labacolla (La Coruña)
21. Sevilla Aduana de Sevilla Aeropuerto
41071 Sevilla
22. Sondica Aduana de Sondica

Aeropuerto de Sondica
48016 Sondica (Vizcaya)
23. Tarragona Aduana de Tarragona
Aeropuerto de Reus
43271 Reus (Tarragona)
24. Reina Sofia Aduana de Tenerife

Aeropuerto sur Reina Sofia
Granadilla de Abora-
Aeropuerto Reina Sofia
35071 Tenerife Sur
25. Los Rodeos Aduana de Tenerife
Aeropuerto Norte Los Rodeos
35071 Tenerife Norte
26. Valencia Aduana de Valencia

Aduana del Aeropuerto de
Valencia
46940 Valencia
27. Vigo Aduana de Vigo

Aeropuerto de Peinador
36271 Vigo (Pontevedra)
28. Vitoria Aduana de Vitoria
Aeropuerto
011996 Forondia-Vitoria (Alava)
29. Zaragoza Aduana de Zaragoza

Garrappinillos
50080 Zaragoza
Franta Abbeville** BS d'Abbeville

Rue Ventose
B.P 630
80144 Abbeville Cedex
450
Tel: 03.22.31.63.10
Agen** BI d'Agen
Centre routier Gaussens
B.P 12 - 47520 Le Passage
Tel: 05.53.87.62.42
Ajaccio-Campo dell'Oro B.C.S. d'Ajaccio
Cite des douanes de pietralba rue
des cigales B.P. 512
20090 Ajaccio Cedex
Tel 04 95 51 71 79
Albi** BI d'Albi
1 rue Gabriel Pech - B.P 155 -
81005 Albi Cedex
Tel: 05.63.43.33.25
Amiens** BI d'Amiens
39 rue Pierre Rollin - B.P 009
80091 Amiens Cedex 3
Tel: 03.22.46.85.38
Angers-Marcé** BI d'Angers
Chemin de la salette - 49240
Avrille
tel: 02.41.34.21.08
Angoulême** BI d'Angouleme
264 rue de Périgueux - 16022
Angouleme
Tel: 05.45.37.00.40
Annecy** BS d'Annecy
13 av du Coteau B.P 517 - 74014
Annecy Cedex
Tel: 04.50.66.87.45
Annemasse** BS d'Annemasse
Rue Louis Armand - B.P 363
74107 Annemasse Cedex
Tel: 04.50.37.48.87
Auxerre-Branches** BI d'Auxerre
24 bd Gallieni - 89000 Auxerre
Tél: 03.86.46.37.13
Avignon** BI d'Avignon
1 rue de la venus d'Arles
84000 Avignon
Tel: 04.90.87.32.71
Bâle-Mulhouse aéroport R.P. de Bâle Mulhouse Aéroport

Aéroport de Bâle Mulhouse -
Aérogare fret
68300 Saint Louis
Tél: 03.89.90.42.30
Bastia-Poretta* BC de Bastia Poretta
Aéroport de Bastia-Poretta
451
20290 Borgo
Tél: 04.95.59.70.30
Beauvais-Tillé* Antenne de Beauvais
Aéroport de Beauvais Tillé
60000 Beauvais
Tél: 03.44.11.15.00
Bergerac** B.I. de Périgueux
Aéroport de Bassillac
24 330 Bassilliac
Tél: 05.53.54.94.67
Besançon-Vèze** B.I. de Besançon

1, rue de Picardie
25 000 Besançon
Tel 03.81.52.18.52
Béziers-Vias** BCS d'Agde
1, rue des fauvettes
Route du cap d'Agde 34300 Agde
Tel: 04.67.94.21.68
Biarritz Bayonne Anglet* Annexe –
BCS de Biarritz
Aéroport de Bayonne Anglet
Biarritz
64600 Anglet
Tel: 05.59.23.90.71
Blois le Breuil** Annexe - BI de Tours
Av Yves Farge - B.P. 134
37701 Saint pierre des corps
Cedex
Tel 02 47 44 90 97
Bordeaux-Mérignac R.P de Bordeaux-Mérignac
Cedex b3-Zone de fret
33700 Mérignac
Tel/05.56.34.34.96
Bourges** Annexe -BI de Bourges
Le détour du pave - 18230
Saint Doulchard
Tel: 02.48.68.90.29
Brest-Guipavas* Annexe - BCS de Landerneau

48 rue du commandant Charcot -
29220 Landerneau
Tel: 02.98.85.07.40
Caen-Carpiquet * Annexe - BCS de Caen
Ouistreham
gare maritime - B.P 31 6 - 14150
Ouistreham Cedex
Tel: 02.31.96.89.10
Cahors** BI de Montauban
22 rue Ingres - 82000 Montauban
Tel: 05.63.92.77.63
452
Calais-Dunkerque** Annexe - B.C.S de Calais
Extérieur
Hoveport B.P. 455
62 225 Calais Cedex Tel
03.21.96.30.10
Calvi-Sainte Catherine* Annexe - R.C de Calvi

Port de plaisance - 20260 Calvi
Tel/ 04.95.65.00.69
BCS de Calvi Route du stade - 20260 Calvi

Tel: 04.95.65.04.14
Cannes Mandelieu* Annexe - BS de Cannes

Aérodrome 12 aéroport de
cannes Mandelieu -
06150 Cannes La Bocca
Tel/ 04.93.90.41.76
Carcassonne** B.I de Carcassonne
B.P 2004 - 11880 Carcassonne
Cedex 9
Tel: 04.68.11.41.99
Castres-Mazamet** BI d'Albi
81005 Albi Cedex
Tel: 05.63.43.33.25
Cayenne-Rochambeau* R.C de Rochambeau Aéroport
Zone fret Rochambeau - 97351
Matoury
Tel: 0594 29.80.10
Chambéry-Aix-les-Bains** Annexe- BI de Montmélian
15 place René Cassin - 73800
Montmélian
Tel: 04.79.84.79.83
Charleville** B.S.I de Charleville-Mézières

30 rue du petit bois B.P 489
08109 Charleville-Mézière
Tel: 03.24.33.93.11
Châteauroux-Déols** Annexe- Cellule de contrôle de
Châteauroux
Aéroport Châteauroux-Déols rn
20 - 36130 Déols
Tel: 02.54.60.53.69
Cherbourg-Maupertus* Annexe- BCS de Cherbourg
Gare maritime transmanche quai
de Normandie
B.P 735 - 50107 Cherbourg
Cedex
Tel: 02.33.44.23.73
453
Clermont Ferrand-Aulnat* Annexe - Clermont aéroport PCV
63510 Aulnat
Tel: 04.73.62.71.58
Colmar** BSI de Colmar
3 rue Denis Papin - B.P 1540 -
68015 Colmar Cedex
Tel: 03.89.24.27.55
Courchevel-altiport** Annexe- BSI de Bourg St Maurice
439 av du stade - 73700 Bourg St
Maurice
Tel: 04.79.07.04.86
Deauville-Saint Gatien* Annexe- B.C.S de Deauville

3 rue auguste Decaens - B.P
100- 14080 Deauville
Tel: 02.31.88.35.29
Dieppe** B.C.S de Dieppe

B.P 222 - 76202 Dieppe Cedex
Tel: 02.35.82.05.62
Dijon-Lonvic** Annexe - BI de Dijon

4 bis rue Jean Moulin - 21000
Tel: 03.80.71.56.99
Dinard-Pleurtuit* Antenne de Dinard-Pleurtuit

Aérodrome de Dinard- 35730
Pleurtuit
Tel: 02.99.46.12.42
Dole Travaux** Annexe - BI de Lons le Saunier
Rue Blaise Pascal-B.P. 380
39 016 Lons le Saunier
Tel: 03.84.86.12.10
Epinal** B.I d'Epinal
Zone de la voivre 16 av. Pierre
Blanck
B.P 1028 - 88050 Epinal Cedex 9
Tel: 03.29.31.11.90
Figari* BCS de Bonifacio
Gare maritime quai portigliolo -
20169
Tel: 04.95.72.16.48
Gap** B.I de Gap
3 place du rochasson - B.P 13 -
05008 Gap Cedex
Tel: 04.92.51.06.90
Granville** BCS de Granville
61 rue de la résidence du stade
B.P 429
50404 Granville Cedex
Tel: 02.33.50.12.49
454
Grenoble-Saint Geoirs* Annexe - BCS de Saint-Geoirs
Aéroport de St Geoirs
38590 St Etienne de St Geoirs
Tel/04.76.93.51.67
Hyères le Palyvestre** BS d'Hyères
685 vieux quartier de Toulon -
quartier la demi-lune
83400 Hyères Tel:
04.94.35.46.08
Issy-les-Moulineaux** BI de Paris-Sud
20 quai d'Austerlitz - 75013 Paris
Tel: 01.44.06.87.47
La Mole** Annexe de St Tropez
Quai de l'épi B.P 148 - 83991 St
Tropez Cedex
Tel: 04.94.97.00.24
La Rochelle-Laleu** Annexe - BCS de la Rochelle
Bld Emile Delmas - B.P 2012 -
17009 la Rochelle 01
Tel: 05.46.67.19.31
Lannion** Annexe - B.C.S de Lannion
2 avenue de Lorraine - 22000
Saint Lannion
Tel: 02.96.48.45.32
Laval** Cellule de contrôle de Laval
55 rue du dépôt - B.P 2235 -
53022 Laval Cedex 9
Tel: 02.43.49.97.40
Le Bourget R.C du Bourget
Aéroport du Bourget, bat 48
B.P 15 - 93350 Le Bourget
Tel: 01.48.62.50.73
Le Castelet** BS de Toulon
Port Marchand - 83000 Toulon
Tel: 04.94.03.90.53
Le Havre-Octeville* BCS du Havre

Quai de Southampton terminal
Grande-Bretagne
B.P 27 76083 Le Havre
Tel: 02.32.74.84.25
Le Mans-Arnage** Annexe - BI du Mans
96 rue de l'angevinerie Œ BP
21.54
72001 Cedex 1 Le Mans
Tel: 02.43.80.63.00
Le Touquet** Annexe - B.C.S Le Touquet
Aéroport Le Touquet
62520 Le Touquet Paris Plage
Tel 03.21.05.35.12
455
Lille Lesquin R.P de Lille Lesquin aéroport
CRD
1 rue Descats -B.P 309 - 59813
Lesquin Cedex
Tel/ 03.20.87.56.54
Limoges** Annexe - BI de Limoges
53 rue théodore bac - 87032
Limoges Cedex
Tel: 05.55.79.42.59
Lognes** BI de Marne la Vallée
Immeuble concorde Luzard, 7
cours des roches- B.P.
202 - 77441 Marne la Vallee
Cedex 2
Tel 01 60 95.51.66
Lorient Lann Bihoué** BCS de d'Hennebon Lorient
33 rue Voltaire- 56700 Hennebon
Tel: 02.97.36.20.76
Lyon-Bron* BCS de Satolas

Aéroport de Satolas - B.P 136
69125 Lyon satolas aéroport
Cedex
Tel: 04.72.22.74.20
Lyon Satolas R.P de Lyon Satolas
B.P. 714 6 69125 Lyon Satolas
aéroport Cedex
Tel/ 04.72.22.78.44
Marseille Provence R.P de Marseille Marignane
B.P 5 - 13727 Marignane Cedex
Tel: 04.42.10.50.70
Meaux** Antenne de Meaux
Zi meaux poincy - B.P. 228 -
77108 Meaux Cedex
Tel 01 64 33 15 93
Annexe - BI de Marne la Vallée
Immeuble concorde luzard, 7
cours des roches- B.P.
202 - 77441 Marne la Vallee
Cedex 2
Tel: 01 60 95.51.66
Megève** Annexe - BSI de Chamonix

Les pélerins - B.P 73 - 74402
Chamonix Cedex
Tel: 04.50.53.89.12
Metz Nancy Lorraine* Antenne de Metz-Nancy-Lorraine
aéroport,
Aéroport de Metz-Nancy-Lorraine
Route de Louvigny - 57420 Goin
456
Tel: 03.87.69.79.21
Montbéliard** B.C.S. de Montbéliard
3 rue Oehmichen
25 202 Montbéliard CEDEX
Tel 03.81.98.22.79
Montpellier Fréjorgues* Antenne de Fréjorgues
Eurogare aéroport de Montpellier-
Mediter
34130 Maugio Tel/
04.67.20.25.47
Morlaix** Annexe de Morlaix

Aérodrome de Ploujean - B.P 11
29201 Morlaix Cedex
Tel: 02.98.88.06.31
Nancy-Essey** Bureau de Nancy aéroport

150 rue alfred Krug - B.P CS
5215
54052 Nancy Cedex Tel:
03.83.30.84.70
Nantes Atlantique* Bureau de Nantes Atlantique

Aérogare de fret - B.P 25 - 44340
Bouguenais
Tel: 02.40.75.43.19
Nevers** Annexe - Bureau de Nevers
25 bd Léon Blum B.P: 6 - 58018
Nevers Baratte
Tel: 03.86.71.78.00
Nice Côte d'Azur Bureau de Nice aéroport

Aéroport de Nice Côte d'Azur
zone de fret - B.P 1459 - 06008
Nice Cedex 1
Tel: 04.93.21.37.79
Nîmes Garons* Annexe - BI de Nîmes
3 place Séverine B.P 27036 -
30910 Nîmes Cedex 2
Tel: 04.66.36.35.00
Orléans-Saint-Denis de Annexe - BI d'Orléans

l'hôtel** Place de l'abbé Pasty
Tel: 02.38.86.34.78
Orly Bureau d'Orly aéroport
Zone de fret B.P 112 - 94396 Orly
aérogare Cedex
Tel/ 01.49.75.09.01
Pau-Pyrénées* Annexe - BCS de Pau-Uzein
Aéroport de Pau Uzein - 64230
Uzein
457
Tel: 05.59.33.17.00
Périgueux** B.I. de Périgueux
Aéroport de Bassillac
24 330 Bassillac
Tél: 05.53.54.94.67
Perpignan-Rivesaltes Annexe - BI de Perpignan
Immeuble le Carré- avenue de
Rome
BP 5156
66031 Perpignan
Tel: 04.68.68.17.93
Pointe à Pitre Le Raizet R.P Le Raizet aéroport

Aéroport pole caraïbe morne
maniel providence
97139 Les Abymes
Tel: 0590.21.15.21
Poitiers** Annexe - BI de Poitiers

6, rue Claude Berthollet
ZI République 3
86012 Poitiers Cedex 9
Tel: 05.49.61.50.93
Pontarlier** B.C.S. de Pontarlier
Rue Charles Maire - B.P. 315
25 304 Pontarlier Cedex
Tel 03.81.39.16.99
Pontoise** Annexe - BI de Gennevilliers
37 route principale du port B.P
221
92237 Gennevilliers Cedex
Tel: 01.47.98.28.20
Quimper** Annexe - BCS de Quimper
28 bd de Bretagne - 29000
Quimper
Tel: 02.98.55.02.19
Reims-Champagne* Annexe - BCS de Reims
25 rue Gutenberg - 51084 Reims
Cedex
Tel: 03.26.87.65.26
Rennes Saint-Jacques* Annexe - BI de Rennes

6 allée du Danemark- 35200
Rennes
Tel: 02.99.50.84.28
Roanne** Annexe - BI de Saint Etienne

ZI Verpilleux, 1 rue Necker - B.P
657
42042 St Etienne
Tel: 04.77.47.61.80
458
Rodez** BI d'Albi
81005 Albi Cedex
Tel: 05.63.43.33.25
Roissy Charles-de-Gaulle R.P de Roissy-en-France Nord
RP de Roissy-en-France Sud
Rouen** BCS de Rouen
rue de Lillebonne prolongée -
76000 Rouen
Tel: 02.32.10.21.87
Saint-Brieuc** Annexe - BCS de Saint Brieuc

17 rue de Genève - 22000 Saint
Brieuc
Tel: 02.96.33.13.83
Saint-Denis Gillot R.P De Saint Denis Gillot
Aéroport de Saint Denis Gillot -
97438 Sainte Marie
Tel: 0262.48.81.28
Saint-Etienne** Annexe - BI de Saint Etienne
Zi verpilleux, 1 rue Necker - B.P
657
42042 St Etienne
Tel: 04.77.47.61.80
Saint-Nazaire-Montoir** Annexe - BCS de Saint-Nazaire
Montoir
rue des Morées - B.P 27 - 44550
Montoir de Bretagne
Tel: 02.40.45.88.78
Saint Yan** Antenne de Paray le Monial
Zi du Champ Bossu - 71600
Paray le Monial
Tel: 03.85.81.03.26
Strasbourg Entzheim R.C de Strasbourg Entzheim
aéroport
B.P 33 - 67960 Entzheim
Tel: 03.88.64.50.20
Tarbes- Lourdes-Pyrénées* Annexe - BCS de Tarbes
Av du président Kennedy
autoport des Pyrenées
B.P 1334 - 65013 Tarbes Cedex
9
Tel: 05.62.93.29.91
Toulouse Blagnac Bureau de Toulouse Blagnac

Aéroport zone de fret. bat h-
31700 Blagnac
Tel/ 05.61.16.40.60
Tours** Annexe - BI de Tours
Av Y. Farge B.P 134
37701 Saint Pierre des Corps
459
Cedex
Tel: 02.47.44.90.97.
Toussus le Noble* BI des Ulis
Avenue des Indes B.P 7 - 91941
Les Ulis Cedex
Tel: 01.64.46.37.30
Troyes-Barberey** R.P de Troyes CRD aéroport

rue de la douane - B.P 55
10600 La Chapelle St Luc Cedex
Tel: 03.25.74.51.40
Valence** Annexe - BI de Romans

22 bld Rémy Roure - 26100
Romans
Tel: 04.75.71.10.80
Valenciennes** BSI de Valenciennes

53 rue de Romainville - 59322
Valenciennes
Tel: 03.27.23.77.39
Vannes** BCS de Vannes

34 av. Paul Cézanne - 56019
Vannes Cedex
Tel: 02.97.63.33.28
Vatry* Bureau de Châlons-en-
Champagne CRD
2 av de Crayères zam de la
veuve
51022 Châlons-en-Champagne
Cedex
Tel: 03.26.69.50.00
Vesoul** B.I. de Besançon
1, rue de Picardie 25 000
Besançon
Tel: 03.81.52.18.52
Vichy-Charmeil** Annexe - Cellule de contrôle de

Vichy-Charmeil
Aéroport de Vichy-Charmeil -
03110 Charmeil
Tel: 04.70.32.34.99
* Aeroporturile in care sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si sanitare pe o

perioada din an sau conform unor programe de lucru si, eventual, in afara acestei
perioade si a acestor programe, pe urmatoarele aeroporturi, in baza cererii inaintată la
autoritatea desemnata prin decizie a prefecturii.
460
** Aeroporturile in care sunt sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si
sanitare, in functie de necesitati, in baza cererii inaintată la autoritatea desemnata prin
decizie a prefecturii.
Anexele vamale si drepturilor indirecte sunt tinute de o brigada vamala si legate pe plan
contabil unui birou contabil al vamii si drepturilor indirecte. Aceste anexe sunt deschise
pentru:
- controlul calatorilor, mijloacelor acestora de transport si bagajelor acestora,
- formalitatile de trecere prin vama a marfurilor in tranzit,
- controlul si vizarea documentelor care atesta iesirea din teritorriul comunitar al
marfurilor declarate la export,
- formalitatile vamale aferente traficului frontalier local.
Irlanda 1. Dublin Customs & Excise

Cargo Terminal Dublin Airport
Co. Dublin
Ireland
2. Cork Airport Customs & Excise

Cargo Terminal Cork Airport
Co. Cork
Ireland
3. Shannon Airport Customs & Excise
Freight Terminal
Shannon Airport
Co. Clare
Ireland
Italia 1. Aeroporto di Alghero Circoscrizione doganale di Porto
Torres
Via Azuni, 2 - C.A.P. 07046
Tel. 079/510014 - Fax 079/514809
2. Aeroporto di Faconara Circoscrizione doganali di Ancona
Marittima Lungomare L. Vambitelli, 5 - C.A.P.
60121
Tel. 071/200814 - 071/200118 Fax
071/200814
3. Aeroporto di Bari Palese Circoscrizione doganale di Bari

Corso De Tullio, 3 - C.A.P. 70122
Tel. 080/5211733 - 3753 –
Fax 080/5217904
4. Aeroporto di Bergamo Orio Circoscrizione doganale di Bergamo
alSerio Via Rovelli, 21 C.A.P. 24100
Tel. 035/233000 - Fax 035/270490
5. Aeroporto di Bologna Circoscrizione doganale di Bologna

(Borgo Panigale) Via Indipendenza, 1 - C.A.P. 40010
Tel. 051/6650255 - Fax 051/6650414
461
6. Aeroporto di Brindisi Casale Circoscrizione doganale di Brindisi
Viale Regina Margherita, 3 - C.A.P.
72100
Tel. 0831/564307 - Fax 0831/523914
7. Aeroporto di Cagliari Elmas Circoscrizione doganale di Cagliari

Via Riva di Ponente - C.A.P. 09123
Tel. 070/660749 - Fax 070/663043
8. Aeroporto di Catania Circoscrizione doganale di Catania

Fontana Rossa Viale Africa, 172 - C.A.P. 95131
Tel. 095/531842 - 763 Fax
095/531842
9. Aeroporto di Firenze Circoscrizione doganale di Firenze

Via Valfonda, 25 - C.A.P. 50123
Tel. 055/214316 - Fax 055/289420
10. Aeroporto di Forlì Circoscrizione doganale di Ravenna

L.Ridolfi Via D'Alagio, 1/3 - C.A.P. 48100 Tel.
0544/422720 - Fax 0544/421213
11. Aeroporto di Genova C. Circoscrizione doganale di Genova

Colombo Via R. Rubattino, 1 - C.A.P. 16126
Tel. 010/2462361 -2 -3 Fax 010/26150
12. Aeroporto di Lamezia Circoscrizione doganale di Reggio

Terme Calabria
Via Porto Banchina Margottini -
C.A.P. 89100
Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395
13. Aeroporto di Milano Linate Circoscrizione doganale di Milano II

c/o Aeroporto di Linate - C.A.P.
20090
Tel. 02/70200470 -510 Fax
02/7388477
14. Aeroporte di Milano Circoscrizione doganale di Milano II

Malpensa c/o Aeroporto Malpensa - C.A.P.
21019
Tel. 02/40099734 - 854 Fax
02/400988
15. Aeroporto di Napoli Circoscrizione doganale di Napoli
462
Capodichino Via Alcide De Gasperi, 20 - C.A.P.
80100
Tel. 081/5525004 - Fax 081/5528234
16. Aeroporto di Olbia Costa Circoscrizione doganale di Porto

Smeralda Torres Via Azoni, 2 - C.A.P. 07046
Tel. 079/510014 - Fax 079/514809
17. Aeroporto di Palermo Circoscrizione doganale di Palermo

Punta Raisi Via Francesco Crispi, 143 - C.A.P.
90133
Tel. 091/588371 - Fax 091/588371
18. Aeroporto di Perugia S. Circoscrizione doganale di Roma I

Egidio Via Scalo San Lorenzo, 10 - C.A.P.
00185
Tel. 06/490555 - Fax 06/4958327
19.Aeroporto Liberi di Pescara Circoscrizione doganale di Pescara

Via Andrea Doria, 10 - C.A.P. 65100
Tel. 085/64152 - Fax 085/64161
20. Aeroporto di Pisa S. Giusto Circoscrizione doganale di Pisa

Via della Darsena, 1a C.A.P. 56121
Tel. 050/502527 Fax 050/48577
21. Aeroporto di Reggio Circoscrizione doganale di Reggio

Calabria (dello Stretto) Calabria
Via Porto Banchina Margottini -
C.A.P. 89100
Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395
22. Aeroporto di Rimini Circoscrizione doganale di Ravenna

Miramare Via D'Alagio 1/3 - C.A.P. 48100
Tel. 0544/422720 - Fax 421213
23. Aeroporto di Roma Circoscrizione doganale di Roma II
Ciampino c/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino
-
C.A.P. 00050
Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752
24. Aeroporto di Roma Circoscrizione doganale di Roma II

Fiumicino c/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino
- C.A.P. 00050
Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752
463
25. Aeroporto di Ronchi dei Circoscrizione doganale di
Legionari Monfalcone
Via Terme Romane 5 - C.A.P. 34074
Tel. 0481/410387-056 - Fax
0481/411815
26. Aeroporto di Torino Circoscrizione doganale di Torino

(Caselle) Inteporto Torino - C.A.P. 10043
Tel. 011/3975583 - 261 - Fax
011/3975589
27. Aeroporto di Venezia Circoscrizione doganale di Venezia
Tessera Dorso Duro - Salute, 10, -C.A.P.
30123
Tel. 041/521106-4 - Fax 041/5206719
28. Aeroporto di Verona Circoscrizione doganale di Verona
Villafranca Via Somma Campagna, 26a - C.A.P.
37137
Tel. 045/8621678 - Fax 045/953227
Letonia79 1. Rīgas lidosta Lidostas MKP 0240

Riga Airport Rīgas raj.,Mārupes pag.,
(International) lidosta "Rīga",LV-1053
2. Ventspils lidosta Ventspils MKP 0313

Ventspils Airport Prāmju 2,Ventspilī,
(local importance) LV-3602
3. Liepājas lidosta Liepājas ostas MKP 0411

Liepaja Airport Cukura 8/16,Liepājā,
(local importance) LV-3401
Lituania 1. Vilnius Airport Vilniaus oro uosto postas

Rodūnės kelias 2
LT.02188 Vilnius
2. Kaunas Airport Kauno oro uosto postas
Karmėlava
LT.54085 Kauno rajonas
3. Palanga Airport Palangos oro uosto postas
Liepojos pl. 1
LT.00169 Palanga
4. Siauliai Airport Siaulių oro uosto postas
Lakūnų g. 4
LT.77103 Siauliai
Luxemburg 1. Luxembourg (Findel) Bureau des Douanes et Accises
Luxembourg-Aeroport
B.P. 61
79
Inlocuite prin Modificarea 1/10.09.2004
464
L-6905 Niederanven
Ungaria 1. Budapest - Ferihegy I Ferihegyi Közforgalmú Repülőtér

1.
számú repülőtéri vámhivatal
H - 1675 Budapest Pf. 40
2. Budapest - Ferihegy II Ferihegyi Közforgalmú Repülőtér
2.
számú repülőtéri vámhivatal
H - 1675 Budapest Pf. 40
Malta Malta International Airport Customs Office
Airfreight Section
Luqa
MALTA
Olanda 1. Eelde Olanda Douanekantoor Eelde

Machlaan 14
9761 TD Eelde
2. Eindhoven Douanekantoor Eindhoven-Airport
Luchthavenweg 13
5657 EA Eindhoven
3. Hilversum en Lelystad Douanekantoor Hilversum
Nieuwe Havenweg 53 II
Postbus 183
1200 AD Hilversum
4. Maastricht -Aachen Douanekantoor Maastricht Airport
Aéroport Vliegveldweg 41
6190 AC Beek
5. Midden-Zeeland Douanekantoor Vlissingen
Duitslandweg 1 Postbus 279
4380 AG Vlissingen
6. Aéroport de Rotterdam Douanekantoor Rotterdam-Airport
Airportplein 50
3045 AP Rotterdam
7. Seppe Douanekantoor Roosendaal

Borchwerf 10 A
4704 RG Roosendaal
8. Aéroport de Schiphol Douanepost Schiphol
Cargo Centre
Handelskade 1
Postbus 75757
1118 ZX Schiphol
9. Teuge Douanekantoor Apeldoorn
Oude Apeldoornseweg 41 Œ 45
7333 NR Apeldoorn
465
10. Texel Douanekantoor Texel-Luchthaven
Het Nieuwe Diep 23
1781 AC Den Helder
11. Twente Douanekantoor Twente
Luchthaven
Vliegveldweg 333
7524 PT Enschede
Austria 1. Graz Hauptzollamt Graz

Zweigstelle Flughafen
Flughafen Graz
8073 Feldkirchen bei Graz
2. Innsbruck Hauptzollamt Innsbruck
Zweigstelle Innsbruck-Flughafen
Fürstenweg 180
6020 Innsbruck
3. Klagenfurt Hauptzollamt Klagenfurt
Zweigstelle Flughafen-Strasse
Flughafen-Strasse 63
Flughafen Klagenfurt-Wörthersee
9020 Klagenfurt
4. Salzburg Hauptzollamt Salzburg
Wilhelm-Spazier-Strasse 2
5020 Salzburg
5. Vienna (Wien) Zollamt Flughafen Wien
Postfach 21
1300 Wien-Flughafen
6. Linz Hauptzollamt Linz
Flughafenstrasse 1
4063 Hörsching
Portugalia 1. Lisboa Alfândega do Aeroporto de Lisboa

Aeroporto de Lisboa - Edifício 17
1700 LISBOA
2. Francisco Sá Carneiro Alfândega do Aeroporto do Porto
(Porto) Aeroporto Sá Carneiro
4470 MAIA
3. Faro Delegação Aduaneira do
Aeroporto de Faro
Aeroporto de Faro
8000 FARO
4. Santa Catarina (Madeira) Delegação Aduaneira do
Aeroporto de
466
Santa Catarina
Aeroporto de Santa Catarina
9100 SANTA CRUZ
5. Porto Santo (Madeira) Delegação Aduaneira de Porto
Santo
Aeroporto do Porto Santo
9400 PORTO SANTO
6. Ponta Delgada (Açcores) Alfândega de Ponta Delgada
Praça Vasco da Gama
9500 PONTA DELGADA
7. Santa Maria (Açores) Delegação Aduaneira do
Aeroporto de
Santa Maria
Aeroporto de Santa Maria
9580 VILA PORTO
8. Lages (Açores) Delegação Aduaneira de Angro do
Heroismo
Patio da Alfândega
9700 ANGRO DO HEROISMO
Finlanda 1. Helsinki - Vantaa Helsingin lentotulli

PL 11
FI-01531 VANTAA
2. Enontekiö Kivilompolon tulli
FI-99440 LEPPÄJÄRVI
3. Ivalo Ivalon tulli

PL 18
FI-99801 IVALO
4. Joensuu Joensuun tulli
PL 72
FI-80101 JOENSUU
5. Jyväskylä Jyväskylän tulli
PL 39
FI-40321 JYVÄSKYLÄ
6. Kajaani Kajaanin tulli
PL 119
FI-87400 KAJAANI
7. Kemi/Tornio Kemin tulli
PL 49
FI-94101 KEMI
8. Kittilä Muonion tulli
FI-99300 MUONIO
9. Kruunupyy Kokkolan tulli
PL 1006
FI-67101 KOKKOLA
467
10. Kuopio Kuopion tulli
PL 68
FI-70701 KUOPIO
11. Kuusamo Kortesalmen tulli
FI-93999 KUUSAMO
12. Lappeenranta Lappeenrannan tulli
PL 66
FI-53501 LAPPEENRANTA
13. Mariehamn Mariehamns tull
PB 40
FI-22101 MARIEHAMN
14 Oulu Oulun tulli
PL 56
FI-90401 OULU
15. Pori Porin tulli
PL 140
FI-28101 PORI
16. Rovaniemi Rovaniemen tulli
PL 47
FI-96101 ROVANIEMI
17. Tampere-Pirkkala Tampereen tulli
PL 133
FI-33101 TAMPERE
18. Turku Turun tulli
PL 386
FI-20101 TURKU
19. Vaasa Vaasan tulli
PL 261
FI-65101 VAASA
Slovenia 1. Ljubljana (Brnik) Carinski urad Ljubljana

Izpostava Letaliý e Brnik
SI - 4210 Brnik
2. Maribor Carinski urad Maribor
Izpostava letaliý e Maribor
SI - 2212 Orehova vas - Slivnica
Suedia80 1. Borlänge Tullverket

Box 850
S-201 80 MALMÖ
2. Göteborg/Landvetter Tullverket Göteborg
S-404 85 GÖTEBORG
3. Göteborg/Säve Tullverket Göteborg

S-404 85 GÖTEBORG
4. Halmstad Tullverket Göteborg
80
Inlocuit prin Modificarea nr.2 din 06.12.2004
468
S-404 85 GÖTEBORG
5. Jönköping Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
6. Kalmar Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
7. Karlstad Tullverket Göteborg
S-404 85 GÖTEBORG
8. Kiruna Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
9. Kristianstad Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
10. Linköping Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
11. Luleå Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
12. Malmö/Sturup Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
13. Norrköping Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
14. Ronneby Tullverket

Box 850
S-201 80 MALMÖ
15. Stockholm/Arlanda Tullverket
Box 27 311
S-102 54 STOCKHOLM
16. Stockholm/Bromma Tullverket
Box 27 311
S-102 54 STOCKHOLM
17. Sundsvall Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
18. Umeå Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
19. Visby Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
20. Västerås Tullverket
Box 27 311
S-102 54 STOCKHOLM
21. Växjö Tullverket
469
Box 850
S-201 80 MALMÖ
22. Örebro Tullverket
Box 27 311
S-102 54 STOCKHOLM
23. Östersund Tullverket
Box 850
S-201 80 MALMÖ
Regatul Unit al Marii Britanii
COD AEROPORT Adresa cod ccsuk EPU

IATA
ABZ Aberdeen H M CUSTOMS & EXCISE Z 410
Aberdeen Airport
C/O Custom House
28 Guild St
Aberdeen AB9 2DY
BFS Belfast H M CUSTOMS & EXCISE P 516

Custom House
Belfast International Airport
Aldergrove
Belfast BT29 4AA
BHX Birmingham H M CUSTOMS & EXCISE B 011

B 011
Cargo Centre
Birmingham Airport
B26 3QN
BOH Bournemouth H M CUSTOMS & EXCISE fara 290

Bournemoth Airport
C/O Compass House
Ordnance Survey Site
Romsey Road
Southampton SO16 4HP
BRS Bristol H M CUSTOMS & EXCISE A 033

Bristol Airport
C/O Custom House
Clayton St, Avonmouth
Bristol BS11 9DX
CWL Cardifff H M CUSTOMS & EXCISE C 048
Cargo Terminal
Cardiff International Airport
Rhoose, Nr Barry
S Glamorgan
Wales CF62 3BD
470
EMA East Midlands H M CUSTOMS & EXCISE D 245
Bldg 108 Beverley Rd
East Midlands Airport
Castle Donnington
Derby DE74 2SE
EDI Edinburgh H M CUSTOMS & EXCISE E 436
Edinburgh Airport Spitfire
House,
Cargo Village Turnhouse Rd
Edinburgh EH12 0AL
EXT Exeter H M CUSTOMS & EXCISE R 297
Exeter Airport
C/O Crownhill Court
Tailyour Road Crownhill
Plymouth PL6 5BZ
AOA Farnborough HM CUSTOMS & EXCISE fara 290
(airshow only) Farnborough Airport
C/O Compass House
Romsey Road
Southampton
SO16 4HP
AOA Filton HM CUSTOMS & EXCISE fara 033

Filton Airport
C/O Custom House
Clayton Street
Avonmouth
Bristol
BS11 9DX
LGW London Gatwick H M CUSTOMS & EXCISE G 120
Timberham House
Gatwick Airport
Sussex RH6 0EZ
GLA Glasgow H M CUSTOMS & EXCISE X 444
Glasgow Airport
C/O Falcon House
70 Inchinnan Rd
Paisley PA3 2RE
LHR London Heathrow H M CUSTOMS & EXCISE H 120
Wayfarer House
Great South West Rd
Feltham, Middx
TW14 8NP
HUY Humberside H M CUSTOMS & EXCISE fara 241
Humberside airportC/O
Custom House
Immingham Docks
Immingham.
South Humberside
DN40 2NA
LBA Leeds Bradford H M CUSTOMS & EXCISE Y 084
471
Leeds Bradford Airport
C/O Peter Bennet House
Redvers Close
West Park Ring Rd
Leeds LS 16 6RQ
LPL Liverpool H M CUSTOMS & EXCISE S 191
Liverpool Airport
C/O Bldg 302 World Freight
Centre
Manchester International
Airport
Manchester M90 5XX
LCY London City H M CUSTOMS & EXCISE fara 150
London City Airport
C/O Wayfarer House
Great South West Road
Feltham Middlesex
TW14 8NP
LTN Luton H M CUSTOMS & EXCISE L 223

Luton Airport Luton
LU2 9NJ
MAN Manchester H M CUSTOMS & EXCISE M 191
Bldg 302 World Freight
Centre
M 191
Manchester International
Airport
Manchester M90 5XX
MSE Manston H M CUSTOMS & EXCISE fara 043

Manston Airport
C/O West Ferry Terminal
Ramsgate Kent
CT11 8RP
NCL Newcastle H M CUSTOMS & EXCISE N 214

Newcastle Airport
Woolsington
Newcastle upon Tyne
NE13 8BU
- Newquay HM CUSTOMS & EXCISE fara 108
Newquay Airport
C/O Custom House
Arwenack Street
Falmouth Cornwall
TR11 3SB
NWI Norwich H M CUSTOMS & EXCISE W 058
Norwich Airport
Amsterdam Way Norwich
NR6 6EP
472
PLY Plymouth H M CUSTOMS & EXCISE fara 250
Plymouth Airport
C/O Crownhill Court
Tailyour Road
Crownhill
Plymouth PL6 5BZ
PIK Prestwick H M CUSTOMS & EXCISE K 443
Liberator House,
Prestwick Airport
Ayrshire KA9 2PX
RWY Ronaldsway HM Customs and Excise fara 450
Isle of Man PO Box 6
Custom House Douglas
Isle of Man
IM99 1AG
SOU Southampton H M CUSTOMS & EXCISE fara 293
Compass House
Romsey Road
Southampton S016 4HP
SEN Southend H M CUSTOMS & EXCISE fara 150
Southend Airport
C/O Tilbury Docks Tilbury
Essex RM18 7EJ
LSA Stansted H M CUSTOMS & EXCISE S 121
New Terminal Bldg
Stansted Airport Stansted,
Essex CM24 1QS
MME Teesside H M CUSTOMS & EXCISE fara 219
Eustace House Tees Dock
Teesport
Middlesborough Cleveland
TS6 7SA
JSY Jersey States of Jersey Customs fara 466

and Excise Jersey Airport
C/O La Route Du Port
Elizabeth
St Helier Jersey
JE1 1JJ
GSY Guernsey States of Guernsey Customs fara 462
and Excise
Guernsey Airport
Forest Guernsey
GY8 0DS
Islanda 1. Akureyri Sýslumaðurinn á Akureyri

Sýslumaður Eyjafjarðarsýslu
Hafnarstræti 107
IS-600 AKUREYRI
2. Egilssadir Sýslumaðurinn á Seyðisfirði
473
Sýslumaður Norður-Múlasýslu
Bjólfsgötu 7
IS-710 SEYÐISFJÖRDUR
3. Keflavik Sýslumaðurinn á Keflavíkurflugvelli
Grænási
IS-235
KEFLAVÍKURFLUGVÖLLUR
4. Reykjavík Tollstjórinn í Reykjavík
Tryggvagötu 19
IS-150 REYKJAVÍK
Norvegia 1. Alta Alta tollsted
P.b. 1075
N-9503 ALTA
2. Bergen/Flesland Bergen regiontollsted
P.b. 1893-1895 Nordnes
N-5817 BERGEN
3. Bodø Bodø tollsted
N-8039 BODØ
4. Harstad/Evenes Harstad tollsted

P.b. 316
N-9483 HARSTAD
5. Haugesund/Karmøy Haugesund tollsted
P.b. 608
N-5501 HAUGESUND
6. Kirkenes/Høybuktmoen Kirkenes tollsted

P.b. 110
N-9915 KIRKENES
7. Kristiansand/Kjevik Kristiansand regiontollsted
P.b. 247
N-4663 KRISTIANSAND
8. Narvik/Framnes Narvik tollsted
P.b. 213
N-8501 NARVIK
9. Oslo/Gardermoen Oslo regiontollsted
P.b.8122 Dep.
N-0032 OSLO
10. Røros Trondheim regiontollsted
N-7495 TRONDHEIM
11. Stavanger/Sola Stavanger tollsted
P.b. 177
N-4001 STAVANGER
12. Torp Sandefjord tollsted
P.b. 122
N-3201 SANDEFJORD
474
13. Tromsø Tromsø regiontollsted
P.b.2133
N-9267 TROMSØ
14. Trondheim/Værnes Trondheim regiontollsted
N-7495 TRONDHEIM
15. Ålesund Ålesund tollsted
P.b.333
N-6001 ÅLESUND
Romania
Aeroportul Numele si adresa biroului vamal
competent
Aeroport Arad Aeroport Arad
Str. Bodrogului, FN,
310399, ARAD
Aeroport Sibiu Aeroport Sibiu
Sos. Alba Iulia, no.73A, SIBIU
Aeroport Băneasa Băneasa
Sos. Pipera, no.59, district 2,
BUCURESTI
Aeroport Henri Coandă Otopeni
Calea Bucurestilor, no.224E, OTOPENI,
jud. Ilfov
Aeroport Cluj Napoca Aeroport Cluj Napoca
Str. Traian Vuia, nr.149, CLUJ
NAPOCA, 400397, jud. Cluj
Aeroport Mihail Kogălniceanu Mihail Kogălniceanu
Incinta Aeroport Internaţional Constanţa,
str. Tudor Vladimirescu, nr.4,
Jud. Constanţa
Aeroport Bacău Aeroport Bacău
Str. Aeroportului, nr.1, BACĂU
Aeroport Iaşi Aeroport Iaşi
Str. Nicolae Iorga, nr.10c, IASI
Aeroport Timişoara Timisoara Aeroport
Aeroportul International Timisoara,
Jud.Timis
Slovacia 1. Bratislava Pobo ka colného úradu

Bratislava - letisko M.R. .tefanika
Ivánka pri Dunaji
SK-832 02 BRATISLAVA
2. Koýice Pobo ka colného úradu

Koýice - letisko
475
SK-041 75 KOSICE
3. Poprad Pobo ka colného úradu
Letisko Poprad - Tatry
Karpatská 13
SK-058 01 POPRAD
4. Sliac Colná stanica
Slia - letisko
SK-962 31 SLIAC
5. Piest'any Pobo ka colného úradu
Piest'any
Partizánska 2
SK-921 01 PIES ANY
Elvetia 1. Bâle-Mulhouse Zollamt Basel-Mülhausen

Flughafen
Postfach 251
CH-4030 BASEL
2. Berne-Belp Zollamt Bern
Murtenstrasse 85
CH-3008 Bern
3. Genève-Cointrin Bureau de douane de Genève
Aeroport
C.P. 314
CH-1215 GENEVE AEROPORT
15
4. Lugano-Agno Ufficio doganale Ponte Tresa
CH-6988 PONTE TRESA
5. Zürich-Kloten Zollamt Zürich-Flughafen

CH-8058 ZÜRICH FLUGHAFEN
Anexa 8.6
Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2
Conform condiţiilor procedurale, autorităţile competente ale ţării eliberează

o aprobare companiei aeriene după modelul de mai jos:
Obiectul autorizaţiei
(1) Compania aeriană

.......................................................................................................................
......................................................................................................................
476
......................................................................................................................
.........................................
este prin prezenta autorizată, sub rezerva unei posibile revocări în orice
moment, să recurgă la procedura simplificată de tranzit comunitar/comun
conform art. 445 din RVC (art. 112 al apendicelui I) (denumită în
continuare „procedură simplificată de tranzit”).
Domeniu
(2) Procedura simplificată de tranzit acoperă transportul tuturor mărfurilor

transportate pe cale aeriană de companiile aeriene între următoarele ţări:
Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu potrivit şi sub condiţiile art.

340 e, paragraful 1, din RVC.
Documentaţia cerută pentru transporturi
(3) În cazul în care este utilizat regimul de tranzit comunitar/comun,

manifestul care conţine informaţiile prevăzute în apendicele 3 din anexa 9 a
convenţiei privind aviaţia civilă internaţională ţine loc de declaraţie de tranzit
comunitar/comun cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 444, paragraful
4 din RVC (art. 111, paragraful 4 al apendicelui I).
Procedura la aeroportul de încărcare (birou de plecare)
(4) Compania aeriană consemnează statutul T1, T2*, TF, C (echivalentul

documentului T2L) sau X tuturor transporturilor în evidenţele sale comerciale şi
indică pe manifest statutul fiecărui transport cu excepţia cazului când acesta
poartă menţiunea „consolidare” (eventual sub o formă prescurtată) pentru
transporturile în grupaj.
În cazul în care un transport a fost deja plasat sub un regim de tranzit,

compania aeriană înscrie codul TD (semnificând document de tranzit) pe
manifest. În acest caz tipul, numărul, data şi biroul de plecare din
declaraţia de tranzit utilizată trebuie să figureze pe scrisoarea de transport
aerian corespondentă.
Transporturile sunt identificate printr-o etichetă aplicată de compania
aeriană pe fiecare transport, purtând numărul scrisorii de transport aerian
care o însoţeşte; dacă un transport constituie o unitate de încărcătură,
numărul unităţii de încărcătură trebuie să fie indicat.
Conform art. 356 din RVC (art. 26 al apendicelui I al Convenţiei), termenul

de prezentare al mărfurilor la locul de destinaţie este de [...]. Numărul de
înregistrare al manifestului/declaraţiei de tranzit poartă cel puţin numărul
zborului înscris în manifest şi data zborului.
477
Compania aeriană care transportă transporturile înscrise în manifest
devine principal obligat pentru aceste operaţiuni de transport.
Compania aeriană prezintă la cerere toate exemplarele manifestului de

schimb de date autorităţilor competente din aeroportul de încărcare dacă
aceasta nu a fost făcută în cursul schimbului de date. În vederea
controlului, toate scrisorile de transport aerian aferente transporturilor
enumerate în manifest trebuie să poată fi puse la dispoziţia autorităţilor
menţionate.
*Acesta poate să se aplice în cazul tranzitului comun.
Procedura la aeroportul de descărcare (birou de destinaţie)
(5) Manifestul aeroportului de încărcare, care este transmis prin sistemul de

schimb de date, devine manifestul aeroportului de descărcare.
Procedura simplificată de tranzit este considerată încheiată îndată ce

manifestul de schimb de date este pus la dispoziţia autorităţilor
competente din aeroportul de descărcare şi după ce transporturile
enumerate în manifest le-au fost prezentate acestora.
Toate exemplarele manifestului de schimb de date sunt prezentate la

cerere autorităţilor competente din aeroportul de descărcare dacă aceasta
nu a fost făcută în cursul schimbului de date; autorităţile competente pot,
în vederea controlului, să ceară să verifice toate scrisorile de transport
aerian aferente transporturilor enumerate în manifeste.
Infracţiuni/nereguli
(6) Compania aeriană notifică autorităţilor vamale orice infracţiune sau

neregulă constatată. Ea este de asemenea este obligată să contribuie la
înlăturarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile competente ale
aeroporturilor de încărcare şi de descărcare.
Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie notifică îndată ce este

posibil orice infracţiune sau neregulă autorităţilor vamale din aeroportul de
plecare precum şi autorităţii emitente a autorizaţiei.
Responsabilităţile companiei aeriene.
(7) Compania aeriană este obligată să informeze înainte, birourile vamale

locale din incinta aeroporturilor internaţionale de intenţia sa de a recurge la
procedura simplificată de tranzit.
478
Compania aeriană trebuie de asemenea:
- să păstreze arhivele care permit autorităţilor competente să verifice
operaţiunile la plecare şi la destinaţie,
- să pună toate evidenţele la dispoziţia autorităţilor competente şi
- să se angajeze în faţa autorităţilor competente că va îndeplini
obligaţiile ce îi revin şi va contribui la înlăturarea oricărei infracţiuni
sau nereguli.
Dispoziţii finale
(8) Prezenta autorizaţie este valabilă fără a prejudicia formalităţile, la plecare

şi la sosire, revenindu-i companiei aeriene în ţările de plecare şi de destinaţie.
Autorizaţia intră în vigoare la....
În caz de nerespectare flagrantă gravă sau repetată a dispoziţiilor privind

procedura simplificată de tranzit sau modul de acordare a autorizaţiei
aceasta este suspendată sau revocată.
Pentru autoritatea competentă
Data
Semnătura
479
Anexa 8.7
Schema explicativa a grupajului aerian
(a se vedea pagina urmatoare)
Schema explicativa a grupajului aerian
STAF (A)
STAF (B)
LTAF în expeditii separate STAF (C)
Nu este vizibil pentru compania
aeriana
Trimitere (A) CONTROL VAMAL

20 colete (T1)
MANIFEST Destinatar (A)

Trimitere (B) Gruparea STAM Compania Manifest
Aeroport Degrupaj
PRINCIPAL de grupaj Destinatar (B)
30 colete (T2) aeriana
de destinatie
Destinatar (C)
Manifestul de grupaj
care include Se indica STA & STAM
Envoi (C) exemplu: 100 colete (grupaj)
trimiterile T1, T2,
50 colis (T2) etc. Degrupaj in vederea STAF
MANIFEST DE GRUPAJalte
trimiteri sub T1, T2, etc.
Anexa 8.7
STA = scrisoare de transport aerian
STAF = scrisoare de transport aerian Lista manifestelor ( sau a mesajelor
file EDI – in cazul schimbului electronic)
STAM = scrisoare de transport aerian

mama (consolidata)
481
Anexa 8.8
Model de autorizaţie - transport maritim
Dispoziţiile prezentate mai jos se referă la aprobările eliberate companiilor maritime, în

scopul utilizării procedurii simplificate de tranzit comunitar, pe mare.
Nivelul 1
Model de autorizaţie conform art. 447 din RVC
1. Compania maritimă
.......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
............................................................................................................................. este
autorizată, sub rezerva unei revocări în orice moment, să utilizeze procedura
simplificată de tranzit comunitar conform art. 447 din RVC, denumită în continuare
„procedură simplificată de tranzit”.
Domeniu de aplicare
2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor

efectuat pe mare, de compania maritimă, între porturile statelor membre ale
Comunităţii înscrise în anexa alăturată.
Documente ce trebuie furnizate
3. Atunci cand procedura de tranzit comunitar este obligatorie, în sensul art. 340 e,
paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) este considerat echivalent cu
declaraţia de tranzit comunitar, cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art.
447, paragraful 4 din RVC.
Procedura în portul de încărcare (biroul de plecare)
4. Manifestele trebuie să fie prezentate în două exemplare şi trebuie să conţină

simbolurile corespunzătoare (T1,T2F) scrise cu caractere mari pe prima pagină, să
fie datate şi semnate de compania maritimă care le identifică ca declaraţii de tranzit
comunitar. Aceste manifeste vor fi considerate echivalente cu declaraţiile de tranzit
comunitar.
În cazul în care operaţiunea de transport se referă în acelaşi timp la mărfurile care

trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar extern (T1) cât şi la mărfurile
care trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar intern (T2), aceste mărfuri
trebuie să fie înregistrate pe manifeste separate.
482
În cazul în care sunt transportate trimiteri în grupaj ele trebuie să fie identificate prin
termenul „grupaj” înscris inclusiv pe manifestul de tranzit comunitar având statutul
cel mai ridicat, termen reluat şi pe manifestul de grupaj (ex.: dacă grupajul include
marfuri T1, T2F, TD şi mărfuri comunitare, el trebuie să fie declarat sub manifestul
T1).
Cu excepţia cazului in care compania maritimă este expeditor agreat în sensul art.
398 din RVC, manifestul trebuie să fie prezentat autorităţilor competente în scopul
certificării, înainte de plecarea navei.
Conform articolului 356 din RVC, termenul de prezentare al mărfurilor la locul de

destinaţie este de (….)
Compania navală care asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine,

principal obligat pentru acest transport.
Procedura în portul de descărcare (biroul de destinaţie)
5. Manifestele şi mărfurile înscrise în acestea sunt prezentate autorităţilor

competente din portul de destinaţie în scopul controlului vamal. Suplimentar,
autorităţile competente pot solicita, prezentarea tuturor conosamentelor aferente
mărfurilor descărcate de această navă în port.
Autorităţile vamale din fiecare port de destinaţie transmit, o dată pe lună,

autorităţilor vamale din portul de plecare o listă autentificată întocmită de compania
maritimă sau de reprezentanţii săi, cu manifestele ce le-au fost prezentate, în cursul
lunii precedente.
Lista trebuie să includă numărul de referinţă al manifestului, sigla de identificare ca

declaraţie de tranzit, numele companiei maritime care a transportat mărfurile,
numele navei şi data transportului maritim.
Lista este întocmită în dublu exemplar după următorul model:
LISTA OPERAŢIUNILOR DE TRANZIT DIN LUNA......................
Port de plecare: Port de destinaţie:
............................................. .................................................
Numărul Data manifestului
manifestului utilizat utilizat cu valoare
Numele vasului Rezervat vămii
cu valoare de de declaraţie de
declaraţie de tranzit tranzit
483
Ultima pagină trebuie să conţină menţiunea:
„................... (denumirea companiei maritime) certific prin prezenta că lista conţine
toate manifestele referitoare la mărfurile transportate pe mare de la (port de plecare)
la (port de destinaţie).”
Cele două exemplare ale listei trebuie să fie semnate de reprezentantul companiei şi
trimise biroului de destinaţie cel mai târziu în a 15 zi a lunii următoare celei în care
au avut loc operaţiunile de tranzit.
Nereguli/diferenţe
6. Biroul vamal din portul de destinaţie informează atât biroul vamal din portul de
plecare, cât şi autoritatea care a eliberat autorizaţia despre toate neregulile sau
diferenţele constatate, referindu-se în special la conosamentele mărfurilor în cauză.
Obligaţiile companiei maritime
7. Compania maritimă trebuie:

- să ţină evidenţe corespunzătoare, care să permită autorităţilor vamale să verifice
operaţiunile, în porturile de plecare şi de destinaţie;
- să pună la dipoziţia autorităţilor vamale toate documentele corespunzătoare
- să se angajeze să ajute la rezolvarea tuturor diferenţelor şi neregulilor.
Dispoziţii finale
8. Prezenta autorizaţie nu afectează formalităţile îndeplinite de compania maritimă în

ţările de plecare şi de destinaţie în cazul plecării şi sosirii navelor.
Autorizaţia intră în vigoare la data .....
În caz de încălcări grave sau repetate ale prevederilor referitoare la procedura

simplificată de tranzit sau atunci cand condiţiile care au stat la baza eiberării
autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, această autorizaţie va fi suspendată sau
revocată.
Data
Semnătura
484
ANEXĂ
PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT
PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT
485
Nivelul 2
Model de autorizaţie conform art. 448 din RVC
1. Compania maritimă
......................................................................................
.......................................................................................................................................
.................................................................................................................................
este autorizată prin prezentul document, sub rezerva unei posibile revocări în orice
moment, să utilizeze procedura simplificată de tranzit comunitar conform art. 448
din RVC, denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”.
Domeniu de aplicare
2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor

transportate pe mare de compania maritimă între porturile statelor membre ale Comunităţii
înscrise în anexa alăturată.
Documente ce trebuie furnizate pentru transporturile de mărfuri
3. Pentru o procedură de tranzit comunitar care este obligatorie, în sensul art. 340 e,
paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) care este considerat declaraţie
de tranzit comunitar cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 447,
paragraful 4 din RVC.
Procedura în portul de încărcare (locul de plecare)
Compania maritimă înscrie statutul [T1, TF, C (echivalentul documentului T2L) sau
X] tuturor transporturilor în documentele sale comerciale şi indică statutul fiecărui transport
pe manifest cu excepţia cazului când acesta poartă menţiunea „grupaj”.
În cazul în care un transport este acoperit deja de o procedură de tranzit existentă,

de exemplu o declaraţie de tranzit (document administrativ unic), un carnet TIR, un
carnet ATA, sau un formular NATO 302, compania maritimă înscrie pe manifest
codul TD (= Document de Tranzit). În acest caz, tipul numărul, data şi locul de
plecare încrise în declaraţia de tranzit sau în alte documente de tranzit trebuie să fie
indicate pe conosament.
Manifestul sau orice document comercial echivalent trebuie să fie disponibil pentru
control înainte de plecarea vasului.
Conform art.356 din RVC, termenul de prezentare a mărfurilor la locul de destinaţie

este de [...].
486
Compania maritimă ce asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine
principal obligat pentru transporturile plasate în tranzit (nu sunt incluse trimiterile
indicate prin sigla”TD”).
Procedura în portul de descărcare (loc de destinaţie)
5. Procedura de tranzit este considerată încheiată prin prezentarea de către compania

maritimă, a manifestului şi mărfurilor autorităţilor vamale din portul de destinaţie.
Autorităţile vamale pot cere, în scopul controlului, prezentarea tuturor

conosamentelor aferente mărfurilor descărcate de această navă.
Nereguli/diferenţe
6. Compania maritimă trebuie să comunice autorităţilor vamale orice infracţiune sau

neregulă cunoscută. De asemenea, ea este obligată să ajute la clarificarea situaţiilor privind
infracţiunile sau neregulile constatate de autorităţile vamale din portul de încărcare şi
descărcare.
Autorităţile vamale din portul de descărcare, informează despre orice infracţiune sau
neregulă de îndată ce este posibil, pe cele din portul de încărcare precum şi
autoritatea emitentă a autorizaţiei, care iau măsurile necesare.
Obligaţiile companiei maritime
7. Compania maritimă trebuie:
- să ţină la zi documentele care permit autorităţilor vamale să
verifice operaţiunile în porturile de plecare şi de destinaţie;
- să pună toate documentele pertinenete la dipoziţia autorităţilor vamale şi
- să se angajeze să fie în totalitate responsabilă în faţa autorităţilor vamale
pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, raportarea şi rezolvarea tuturor
diferenţelor şi neregulilor.
Dispoziţii finale
8. Prezenta autorizaţie nu afectează formalităţile îndeplinite de compania maritimă în

ţările de plecare şi de destinaţie în cazul plecării şi sosirii (a mărfurilor).
Autorizaţia intră în vigoare la.....
În caz de încălcări grave sau repetate la prevederile procedurii simplificate de tranzit

sau la condiţiile necesare eliberării autorizaţiei această, autorizaţie va fi suspendată
sau revocată.

Data
Semnătura
487
ANEXĂ
PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT
PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT
488
Schema explicativa a grupajuluimaritim
BE (A)
BE (B)
BE, CT, etc. in expedieri BE (C)
separate
Ne vizibile pentru compania
maritima
Trimitere (A) CONTROL VAMAL
20 colete (T1)
CA MANIFEST Destinatar(A)
Trimitere (B) Gruparea Compania Port Manifest
LTM Degrupare
Destinatar(B)
30 colete (T2) maritima PRINCIPAL de destinatie de grupaj
Manifest de grupaj Destinatar(C)

care include trimiteri Se indica CA si LTM
Trimitere (C) T1, T2, etc. exemple: 100 colete grupate
50 colete (T2) Degrupaj in vederea CA, LTM si
MANIFEST DE GRUPAJ
a manifestuluide grupaj
Alte trimiteri sub T1, T2, etc.
LTM = lista de transport maritime

BE = borderou de expediere
Anexa 8.9
CT = conosament intocmit de tranzitar
CA = conosament intocmit de armator Lista manifestelor
489
Anexa 8.10
TRANZIT COMUN – TRANZIT COMUNITAR TAXUD/0925/2000 – FR
- FORMULAR DE NOTIFICARE
- Articolul 6 Convenţia privind
regimul de tranzit comun (CTC) PROCEDURI SIMPLIFICATE
- Articolul 97 (3) Codul vamal
comunitar
DESTINATAR Baza juridică:
COMISIA EUROPEANĂ CTC Art. 6 (bi/multilateral)

Direcţia generală de Fiscalitate şi Uniune
vamală CVC Art. 97 (2) a (bi/multilateral)
Acordul „Circulaţia mărfurilor şi tranzit”
Str. Legii 200 – (MO51 4/30) CVC Art 97 (2) b (naţional)
B-1049 BRUXELLES – BELGIQUE
EXPEDITOR Domeniul procedurii:

• Simplificare autorizată cu
Ţară care autorizează procedura titlu individual
simplificată: Numele titularului/Raportare la
autorizaţie:
Document anexat: copia autorizaţiei

• Simplificări autorizate cu titlu
general
Alte ţări interesate: Denumirea regimului/Raportare la actul
(cu acorduri bi/multilaterale) juridic:
Document anexat: copia actului (*)
Scurtă descriere a simplificărilor:

Persoana de contact: Data şi semnătura: Ştampila:
Referinţa notificării
(PP/AAAA/NNN) (tara/anul/nr.referinţă)
Nr. ../..../...
(*) In acest caz nu este necesară notificarea autorizaţiilor acordate individual.
491
PARTEA a VI-a - Datorie şi recuperarea
1. Scopul prevederilor referitoare la datorie şi recuperare în cazul procedurii de

transit comun/comunitar
1.1. Armonizare limitată de dispoziţii

Legislaţie Decizia nr.1/2000 a comisiei mixte CE-AELS «tranzit
comun» din 20 decembrie 2000 a introdus la
apendicele 1 la convenţie un Titlu IV privitor la
datoria vamală şi recuperarea datoriei vamale.
Dispoziţiile similare existente, pentru tranzitul
comunitar, la articolele 203, 204, 213 şi 215 din Cod
ca şi la articolele noi 341 şi 450 bis la 450 bis5 din
RVC. Dispoziţiile codului au totuşi efecte trecând
peste regimul de tranzit comunitar şi vizează datoria
vamală în general.
Pe plan comunitar, această reformă legislativă a
regimului de tranzit permite înlăturarea anumitor
incoerenţe ale dispoziţiilor relative la datoria vamală
şi deci aduce o anumită unitate tranzitului comunitar.
Scopul noilor Noile dispoziţii în materie de datorie vamală şi
dispoziţii recuperarea datoriei vamale urmăresc să precizeze,
într-o manieră armonizată, situaţiile care dau naştere
unei datorii vamale în cadrul strict al operaţiunilor de
tranzit comun sau comunitar, identificarea debitorilor
şi să determine fără echivoc ţara competentă pentru
recuperarea datoriei vamale de la debitori şi pentru
garanţie. Ele nu merg însa mai departe şi lasă
fiecărei părţi contractante la convenţie
responsabilitatea de a acţiona în recuperarea
propriu-zisă a datoriei vamale, în conformitate cu
legislaţia naţională în materie. În ceea ce priveşte
Comunitatea, regulile aplicabile datoriilor vamale sunt
armonizate în cadrul Codului vamal comunitar.
1.2. Definiţii
Datorie În cadrul Convenţiei de tranzit comun, se înţelege

prin « datorie », atât drepturile vamale de import sau
de export cât şi alte impuneri aferente mărfurilor
492
plasate sub acest regim.
Datorie vamală În cadrul comunitar, « datoria vamală » este definită
la articolul 4, paragraful 9, al Codului ca «obligaţia de
Articolul 4(9)
a plăti suma drepturilor de import sau de export»,
Cod Vamal
ele însele descrise la articolul 20 din Cod. Tranzitul
comunitar având deasemenea un efect suspensiv
privind « alte impuneri » (taxe naţionale), articolul 341
RVC extinde, numai în cadrul tranzitului comunitar,
anumite dispoziţii ale codului în materie de garantare,
datorie vamală şi de acoperire a acestor « alte
impuneri ».
Acoperire Prin termenul generic de « acoperire », se va înţelege
ansamblul de acţiuni care contribuie la încasarea
sumelor datorate. La nivelul Comunităţii, acoperirea
datoriei vamale începe prin înregistrarea sumei de
către autoritatea competentă, în sensul articolului 217
din Cod.
1.3. Distincţia dintre dispoziţiile represive şi
dispoziţiile financiare
Acoperirea unei « datorii » cu ocazia unei operaţiuni
de tranzit este rezultatul unei situaţii în care regimul
nu a putut fi incheiat in termen în condiţiile prevăzute
şi unde drepturile şi celelalte impuneri, suspendate
pe timpul regimului, trebuie deci sa fie acoperite.
Chiar daca situaţiile conducând la naşterea unei
datorii (conf.paragrafului 2) se asimilează adesea cu
« infracţiuni » sau « nereguli », ele nu trebuie sa fie
confundate cu acestea din urmă, ale căror
consecinţă nu este perceperea unei sume obiectiv
datorate, ci o sancţiune administrativă şi/sau penală (
putând implica luarea în calcul a unui element
intenţional). Acelaşi fapt, aceeaşi neregulă la
regimul de tranzit va putea adesea să ducă la
naşterea unei datorii şi a unei sancţiuni, chiar daca
pentru aceleaşi fapte, noţiunile de « datorie » şi
« sancţiune » să fie interschimbabile. Prezenta parte
vizează numai situaţiile obiective ducând la datorii,
lăsând la o parte aspectul represiv care este
indispensabil, dar depinde de fiecare ţară.
2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorului

2.1. Sustragerea mărfurilor de la regim
493
2.1.1. Situaţii de sustragere
Articolul 114(1) O datorie se naşte din sustragerea mărfurilor de la
apendice 1 la regimul de tranzit comun, adică, aşa cum precizează
convenţie reglementarea comunitară, de la « supravegherea
vamală » inerentă acestui regim suspensiv. Astfel, în
principiu, noţiunea de « sustragere » s-ar putea
aplica pentru toate situaţiile în care vama nu este în
măsură să asigure respectarea reglementărilor
vamale, şi dacă este cazul, a altor dispoziţii aplicabile
mărfurilor.
Situaţiile care duc la sustragerea mărfurilor de la
regimul de tranzit sunt în particular :
- neprezentarea mărfurilor la biroul vamal de
destinaţie sau la un destinatar agreat, aici
înţelegând :
1. mărfurile au fost furate sau subtilizate total sau
parţial (« lipsuri ») în timpul transportului81
2. dovada prezentării a fost falsificată ;
3. mărfurile au fost livrate direct de transportator
către un destinatar neagreat ;
4. mărfurile declarate au fost înlocuite total sau
parţial cu altele ;
Articolul 865 - înlocuirea procedurii de tranzit /regim vamal al

RVC mărfurilor (declaraţie de tranzit comunitar
extern/procedură T1 de tranzit comun, înlocuită
cu o declaraţie de tranzit comunitar intern/
procedura T2 de tranzit comun sau printr-un regim
vamal comunitar justificat de un document
T2L/T2LF sau echivalent ça şi cu semnul C sau F
pe un manifest aero/maritim).
2.1.2. Situaţii care nu constituie o sustragere de la
regimul de tranzit
Sunt bineînţeles situaţiile în care condiţiile citate nu

sunt îndeplinite cum ar fi ruperea sigiliilor astfel încât
trimiterea este obligatoriu prezentată la biroul de
destinaţie.82
81
In Comunitate, articolul 900 al DAC autorizează rambursarea sau remiterea drepturilor de import în caz de
furt de mărfuri necomunitare plasate sub regimul de transit în măsura în care aceste mărfuri sunt găsite într-
un termen scurt şi repuse, în starea în care se găseau la momentul furtului, în situaţia lor vamală iniţială.
494
2.1.3. Cand se naşte datoria vamala ?
Articolul 114(2)
(a) În caz de sustragere, datoria se naşte în momentul
Apendicele I când mărfurile au fost sustrase de la regim.
Convenite
Artiolul 203(2) În afara flagrantului delict al sustragerii mărfurilor din
CVC mijlocul de transport, acest moment este adesea la
fel de greu de identificat ca şi locul sustragerii, cele
două elemente fiind legate. Data exactă a sustragerii
este totuşi de o importanţă relativă, în măsura în
care, termenul de rămânere a mărfurilor sub regim
fiind relativ scurt, elementele de calcul ale nivelului
datoriei nu ar trebui să suporte modificări
fundamentale. În cazul în care nu se poate identifica
locul şi momentul precis, sustragerea va fi în orice
caz intervenită între ultimul aviz de trecere eventual
prezentat şi ultima zi a termenului prevăzut pentru
prezentarea mărfurilor la destinaţie. Această ultimă
dată va fi luată în calcul ca ultim moment de naştere
a datoriei.
2.1.4. Debitori
Articolul 115(1)
Apendicele I Persoana care a sustras mărfurile de la regim (de la
Conventie supraveghere vamală) este debitoarea datoriei.
Articolul 203(3)
CVC În afară de asta, în virtutea aceloraşi articole,
persoana care a participat la sustragere (complice)
sau care a deţinut sau tăinuit marfa (deţinător sau
tăinuitor) nu devine debitor decât dacă ştia sau
trebuia să ştie că a fost vorba de o sustragere ;
există deci aici un element intenţional pentru a o
putea considera ca debitor.
În sfârşit, devine deasemenea debitor persoana
care trebuie să execute obligaţiile care antrenează
utilizarea regimului, adică în transit comun
( comunitar ) în primul rând principalul obligat,
necondiţionat şi de manieră pur obiectivă, neexistând
nici un element intenţional care poate fi luat în calcul
pentru a identifica principalul obligat ca debitor. De
notat că alte persoane pot fi ţinute să execute
obligaţiile antrenate de utilizarea regimului, în
82
La nivelul Comunităţii, articolul 865, alineatul 2, DAC prevede că eroarea de statut vamal comisă pentru
mărfuri necomunitare pe un manfest aerian în procedură simplificată de transit comunitar- nivel 2 ( semn “C”
în loc de “T1” nu constituie sustragere, în măsura în care compania aeriană a regularizat situaţia vamală a
mărfurilor procedând la la sosirea la destinaţie.
495
particular transportatorul şi destinatarul mărfurilor,
cărora regimul de tranzit comun/comunitar le impune
obligaţii specifice .
În orice caz, ei pot deasemenea deveni debitori în
calitate de complici la sustragere sau deţinători ai
mărfurilor sustrase.
Art.114(1)b) 2.2. Alte nereguli la regim

apendice 1
2.2.1. Situaţii vizate
convenţie
Art.204(1) Cod
vamal O datorie se naşte, în afara sustragerii mărfurilor de
la regim, în caz de:
- neexecutarea obligaţiilor antrenate de utilizarea
regimului, sau
- neîndeplinirea uneia din condiţiile fixate pentru
plasarea mărfurilor sub regim.
Ca fapte generatoare de datorii, în raport cu

sustragerea, aceste situaţii au deci un caracter
rezidual. În particular, dacă neexecutarea unei
obligaţii constituie sau conduce la sustragerea
mărfurilor de la regim, acesta din urmă dă naştere la
datorie şi în acest caz, se aplică dispoziţiile în materie
de sustragere (conf.para.21).
Acest tip de situaţie intervine după plasarea mărfurilor

Articolul 114(2) sub regim şi bineînţeles, înainte ca acesta din urmă
(a) apendice 1 să ia sfârşit.
convenţie Cu titlu de exemplu şi sub rezerva cazului de
Articol 203(2) sustragere de la regim, pe de o parte, sau de nereguli
CD care nu dau naştere la datorii (vezi paragraful 2.1.2.),
pe de altă parte, ar putea fi vorba de :
- nerespectarea itinerariului stabilit ;
- rupere de sigiliu, transbordare, descărcare sau un
Art.114(1) a)
apendice1 alt incident în cursul transportului fără adnotarea
convenţie în exemplarul declaraţiei şi fără prezentarea
496
Art.203(1)Cod pentru viză la autoritatea competentă ;
vamal
- înstrăinarea, în timpul transportului, a unei părţi
contractante neacoperite de garanţia prezentată
la plecare ;
- prezentarea cu întârziere şi nejustificată la
destinaţie ;
- absenţa notificării unei iregularităţi de către titular
a unei operaţiuni simplificate aer/mare ;
- mai general, de nerespectarea de către o
persoană autorizată să utilizeze operaţiunea
simplificată, a condiţiilor prevăzute de
reglementările din autorizaţia eliberată.
2.2.1.2. Neîndeplinirea unei condiţii fixate pentru

plasarea sub regim
Acest tip de situaţii intervine în cursul operaţiunii de

tranzit sau anterior plasării sub regim. În acest caz,
ea este pusăîn evidenţă numai după plasarea sub
regim ( în afară de cazul când nu s-ar fi acordat
Art.23(2) liberul de vamă). Cu titlu de exemplu, şi sub rezerva
apendice1 neregulilor care nu fac să se nască o datorie ( vezi
convenţie paragr. 2.2.2., în continuare), ne putem gândi la un
Art.355 apendice plasament efectuat :
1 convenţie
- fără garanţie valabilă, fără act de cauţiune şi/sau
Art.360 RVC certificat sau titlu valabil în timp
( revocat,anulat, termen de valabilitate expirat)
sau în spaţiu (operaţiune de înstrăinare a unei
părţi contractante neacoperite de garanţie) sau în
caz de depăşire a sumei de referinţă pentru
garanţia globală sau scutirea de garanţie ;
- de către un expeditor agreat, fără sigiliu de
trimitere sau fără fixarea unui termen de
prezentare la destinaţie sauf ără fixarea unui
itinerariu fix când reglementarea autorizaţiei o
impune ;
- de către titularul unei operaţiuni simplificate
eliberate pe bază de elemente inexacte sau
incomplete ; pentru Comunitate : după anularea
497
autorizaţiei conform articolului 8 din cod.
2.2.2. Nereguli care nu dau naştere la datorii

Neregulile (evident altele decât sustragerea) care au
rămas “fără consecinţe reale asupra funcţionării
regimului” nu duc la naşterea unei datorii. Aceste
dispoziţii lasă de altfel fiecărei părţi contractante grija
de a identifica, după caz, situaţiile la care scutirea se
aplică şi deci de a le limita.
2.2.2.1. Condiţii generale de scutire de la naşterea

datoriei
Art.26 apendice O asemenea scutire nu se poate lua în calcul, în

1 convenţie cazul neexecutării unei obligaţii antrenate de
utilizarea regimului sau de neîndeplinirea unei condiţii
Art.356 DAC
fixate pentru plasarea mărfurilor sub regim, decât
dacă neregula în cauză :
- nu constituie prin nimic o tentativă de sustragere de
la regim ;
- nu implică o neglijenţă manifestă din partea celui
interesat.
Ar putea fi vorba de o neglijenţă manifestă dacă, de
exemplu, ţinând cont de experienţa sa profesională,
de caracterul mai mult sau mai puţin evident al
obligaţiilor /condiţiilor de respectat şi de eventualele
sale angajamente (mai ales în cadrul unei operaţiuni
simplificate), cel în cauză nu a făcut totul pentru a
evita nerespectarea obligaţiilor sale sau dacă el
comite de manieră repetată aceeaşi neregulă.
-permite îndeplinirea a posteriori a formalităţilor
necesare pentru a regulariza situaţia.
Forma acestei “regularizări” trebuie să ţină cont de
natura obligaţiei sau de condiţia care nu a fost
respectată.
2.2.2.2. Identificarea situaţiilor

Art.114 (1) alin2
498
apendice 1
convenţie
Revine fiecărei părţi contractante, chiar dacă au fost
Art.204(1) îndeplinite condiţiile generale de scutire, să limiteze
alin2.DAC aceste scutiri la anumite situaţii- cele care trebuie
totuşi identificate în prealabil. 3)
2.2.3. Momentul naşterii datoriei
În virtutea articolului 114, paragraful 2, pct.b),
Apendicele I la convenţie (articolul 204,paragraf 2 din
cod) ;
- în caz de neexecutare a uneia din obligaţiile
antrenate de utilizarea regimului, datoria se naşte
în momentul când această obligaţie înceteaza de
a fi îndeplinită.
3) Pentru Comunitate, articolul 859 din DAC conţine o

listă exhaustivă de nereguli, în sensul articolului 204,
paragraful 1, din cod, care sunt considerate- sub
rezerva respectării condiţiilor generale de scutire- ca
rămânând fără consecinţe reale asupra funcţionării
corecte a regimului vamal. Dacă una din obligaţiile
impuse prin utilizarea regimului de tranzit comunitar
nu a fost observată, mărfurile au fost prezentate
intacte la biroul de destinaţie şi operatorul nu este
vinovat de nici o neglijenţă manifestă, nu există nici
un motiv valabil de a susţine că s-a născut o datorie
vamală. De fapt, mărfurile sunt tot la dispoziţia
autorităţilor vamale.Ele pot primi o destinaţie vamală
şi interesele financiare în joc nu sunt cu nimic
ameninţate.
Pentru mărfurile plasate sub regimul de transit

comunitar, articolul 859 din DAC prevede o scutire în
condiţiile următoare:
1. mărfurile plasate sub regim au fost prezentate
intacte la biroul de destinaţie;
2. biroul de destinaţie a fost în măsură să verifice că
mărfurile au primit o destinaţie vamală sau au fost
plasate în deposit temporar la sfârşitul operaţiunii de
transit; şi
3. când termenul fixat la articolul 356 din DAC nu a
fost respectat şi paragraful 3 al art susnumit nu se
499
aplică, iar mărfurile au fost totuşi prezentate la biroul
de destinaţie într-un termen rezonabil.
În practică, nu este totdeauna uşor de identificat

momentul la care neregula s-a produs. Când
momentul nu se poate preciza , ne vom referi la
momentul când neregula a fost constatată.
- Datoria se naşte în momentul plasarii mărfurilor

sub regim când se constată ulterior o neregulă la
una din condiţiile reieşite din plasarea mărfurilor
sub regimul respectiv.
2.2.4. Debitori
În virtutea articolului 115, paragraful 2, Apendicele I
Convenţie (articolul 204, paragraful 3 din cod),
debitorul este :
- în cazul neexecutării uneia din obligaţiile
antrenate de utilizarea regimului, persoana care
trebuie să execute aceste obligaţii.
Este vorba de principalul obligat după articolul 4

paragraful 1 apendice 1 la Convenţie, dar poate fi
vorba în mod egal de transportator sau de
destinatarul mărfurilor (articolul 4 paragraful 2
apendice 1 din Convenţie articol 96 paragraf 2 din
cod).În toate cazurile, determinarea debitorilor
depinde de natura obligaţiei specifice care a dus la
neregulă sau de termenii dispoziţiei care crează
obligaţia.
- în caz de nerespectare a uneia din condiţiile
fixate prin plasarea sub regim, persoana care
trebuie să respecte aceste condiţii.
În acest caz, debitorul va fi principalul obligat,
singurul dator să respecte condiţiile prealabile
plasării, inclusiv în cadrul operaţiunii simplificate.
Dacă plasarea implică totuşi respectarea condiţiilor
de o terţă persoană, aceasta va fi deasemenea
considerată ca debitor.
2.3. Nu se naşte datorie în caz de distrugere totală

sau pierdere iremediabilă a mărfurilor
500
Articolul 114(3) Nici o datorie nu se va naşte dacă cel interesat aduce
apendice I la probe că neexecutarea obligaţiilor sale :
convenţie
- rezultă din distrugerea totală sau pierderea
Art.206(1) Cod iremediabilă a mărfurilor ( adică acestea devin
vamal inutilizabile)
- este datorată unei cauze depinzând de însăşi
natura mărfii ( evaporare naturală, …) sau ca
urmare a unui caz fortuit sau de forţă majoră, sau
- este consecinţa unei autorizaţii a autorităţilor

competente83
3. Recuperarea datoriei
3.1. Determinarea autorităţii competente pentru
recuperare
3.1.1. Autoritatea competentă pentru recuperare
Articolul 116(2) Determinarea autorităţii competente pentru acoperire

este fundamentală pentru buna gestionare a
Apendice 1 la
regimului şi a consecinţelor sale la nivel financiar.
convenţie
Autoritatea competentă este cea a ţării unde datoria
Articolul 215(3)
este născută sau se consideră a fi născută.
Cod vamal
Această competenţă este valabilă pentru acoperirea
drepturilor vamale ca şi a altor impuneri. Este vorba
totuşi de o competenţă iniţială susceptibilă de a fi
repusă în cauză dacă determinarea locului naşterii
datoriei este rezultatul unei prezumţii şi dacă locul
unde s-au produs efectiv faptele care au dat naştere
datoriei va fi determinat ulterior. Intr-un asemenea
caz, consecinţele vor fi totuşi diferite după cum vor fi
implicate mai multe părţi contractante sau doar state
membre ale Comunităţii ( conf.paragraf 3.3.)
3.1.2. Locul naşterii datoriei
3.1.2.1. Locul unde se produc faptele care dau
naştere datoriei
Articolul 116(1) Depinde în principiu de identificarea locului unde s-
au propus în mod real faptele care au dat naştere
Apendicele I
datoriei .
Convenţie
Reglementarea nu se pronunţă asupra mijloacelor
83
In dreptul comunitar, distrugerea este o destinaţie vamală autorizată: vezi art.182 din cod.
501
Articolul 215 pentru această identificare. Ea poate deci să fie
(1) asigurată prin orice mijloc, astfel încât să fie probator
pentru autoritatea ţării respective (constatări ale
Primul alineat
vămii, documente prezentate de principalul obligat).
Cod Vamal
Articolul 116(1) În funcţie de faptele care stau la baza datoriei, locul

b) apendice 1 la de naştere a datoriei va fi deci cel al sustragerii de la
Convenţie regim, de neexecutare a unei obligaţii sau de
neîndeplinire a unei condiţii pentru plasament. În al
Articolul 215(1)
treilea caz şi ţinând cont de ceea ce a fost spus mai
alin.2 Cod
înainte privitor la efectul unei asemenea
Vamal
neîndepliniri, locul (ca şi momentul) de naştere a
Articolul 116(1) datoriei va fi în principiu cel al plasamentului
c) apendice 1 mărfurilor sub regim.
Convenţie
O asemenea identificare nu este totuşi întotdeauna
Articolul 215(1) posibilă. De aceea legislatorul a prevăzut recursul la
alin.3 Cod prezumţii pentru a determina locul de naştere a
Vamal datoriei când locul real nu poate fi determinat, ştiind :
- locul unde autorităţile competente constată că
marfa se găseşte într-o situaţie care dă naştere la
datorie ;
- în ultimă instanţă, un loc determinat prin
referinţă la ultima ţară de intrare unde un aviz de
trecere a fost prezentat, sau, în lipsă, la ţara de
care depinde biroul de plecare.
3.1.2.2. Locul unde autorităţile competente

constată că mărfurile se găsesc într-o situaţie
dând naştere unei datorii
Această constatare implică faptul că marfa se
găseşte la dispoziţia autorităţii. Simpla constatare a
existenţei unei datorii, fără să se ştie unde se găseşte
marfa, nu poate fi suficientă pentru a stabili
competenţa, aceasta pentru a evita ca mai multe
autorităţi să vină a constata că o anumită datorie s-a
născut în jurisdicţia proprie.
3.1.2.3. Locul determinat în lipsă
Art.116(1) c) Regula de determinare a locului prevăzută va
apendice 1 funcţiona dacă, la sfărşitul unui termen de zece luni
Convenţie de la acceptarea declaraţiei de tranzit, locul de
naştere a datoriei nu poate fi determinat, nici prin
Articolul 215(1)
502
alin.3 Cod referinţă la locul unde s-au produs în mod real
Vamal faptele, nici prin referinţă la constatarea autorităţilor
că mărfurile se găsesc într-o situaţie care naşte
Articolul 450bis
datorii.
DAC
Aplicarea acestei reguli este direct legată de
rezultatele (sau absenţa rezultatelor) procedurii de
cercetare la sfărşitul termenului de zece luni.
La sfârşitul acestui termen, neputându-se determina
un alt loc, datoria se consideră a fi născută :
- în cadrul tranzitului comun :
- fie în ţara de care depinde ultimul birou de intrare
unde a fost emis un aviz de trecere ;
- fie, în lipsă, în ţara de care depinde biroul de
plecare.
Exemple :
-Operaţiune de tranzit comun fără trecere printr-o
ţară terţă ;
[ Comunitate (Germania)- Elveţia- Comunitate
(Franţa)] (Partea IV, capitolul 5, anexa 8.5, sub c))
Situaţia I :
Ultimul aviz de trecere fiind remis la biroul de trecere
la intrarea în Elveţia, această ultimă ţară va fi
considerată ça locul naşterii datoriei .
Situaţia II :
Nefiind găsit nici un aviz de trecere, Germania va fi,
în calitate de ţară de plecare, considerată ca fiind
locul de naştere a datoriei .
- Operaţiune de tranzit comun cu trecere prin

una/mai multe tari terţe
[Comunitate (Polonia) – Ukraina – Comunitate
(Romania)] (Partea IV, ca.5, anexa 8.5, al.d))
Situaţia I:
Un aviz de trecere a fost remis la biroul de trecere la
intrarea în Romania; Aceasta va fi considerata ca loc
de naştere a datoriei.
503
Situaţia II:
Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Polonia va fi,
în calitate de tara de plecare, considerata ca loc de
naştere a datoriei.
Atenţie: Dacă un aviz de trecere a fost trimis la un
birou de trecere la ieşirea din Comunitate (Polonia), şi
nu la intrarea în Romania, va trebui considerat ca nici
o datorie nu este născuta, eventuala sustragere a
mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit
comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căreia
efectul regimului (şi supravegherea vamala a
autoritatilor competente ale tarii respective) era
suspendat.
- în cadrul tranzitului comunitar:
• fie la locul unde marfa a fost plasata sub

regim (statul membru de plecare);
• fie la locul unde ea a fost introdusa pe
teritoriul vamal al Comunitatii sub acest
regim suspendat pe teritoriul tarii terţe după
art.93 din Cod (în tranzit comunitar, aceasta
înseamnă, locul unde ea a fost
prezentata la un birou de trecere la intrare,
înainte sa circule sub acoperirea unui titlu
de transport unic via o tara terţa).
Exemple :
- Operaţiune de tranzit comunitar fara trecere
printr-o tara terţa/tara din AELE
[Danemarca-Germania-Franta-Spania] (Partea IV,
capitol 5, anexa 8.5, al.a))
Nu exista birou de trecere; Danemarca va fi, în
calitate de stat membru de plecare, considerata ca
loc de naştere a datoriei.
- Operaţiune de tranzit comunitar cu trecere printr-
una/mai multe tari terţe altele decât tari AELS,
implicând birouri de trecere la plecarea apoi la
sosirea din/în Comunitate
504
[Comunitate (Slovenia) -
Croaţia/Bosnia/Serbia/Albania – Comunitate
(Grecia)] (Partea IV, capitol 5, anexa 8.5, al.b))
Situaţia I:
Un aviz de trecere a fost trimis la biroul de trecere
la introducerea (intrarea) mărfurilor sub regim în
Grecia ; aceasta tara va fi considerata ca loc de
naştere a datoriei.
Situaţia II:
Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Slovenia
va fi, în calitate de tara de plecare, considerate ca
loc de naştere a datoriei.
Atenţie : Dacă un aviz de trecere a fost remis la
biroul de trecere la plecarea din Slovenia, şi nu la
intrarea în Grecia, va trebui considerat ca nici o
datorie nu este născuta, eventuala sustragere a
mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit
comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căruia
efectul regimului (şi supravegherea vamala a
autoritatilor competente ale tarii respective) era
suspendat.
3.1.3 Schimbul de informaţii şi cooperarea în

vederea încasării
3.1.3.1. Schimbul de informaţii
Cu excepţia cazului în care locul efectiv unde s-a

produs faptul (sustragerea, neexecutareaunei
obligaţii sau neobservarea unei condiţii), caz în care
naşterea datoriei poate fi determinata imediat şi fara
echivoc, determinarea de către autoritatea
competenta este rezultatul prezumţiilor.
Tarile trebuie deci sa acorde asistenta mutuala, nu
numai în stadiul de încasare propriu-zisa, ci şi mai
intai înainte de calcularea de către autoritatea
competenta pentru aceasta. Aceasta are loc printr-o
folosire eficace a procedurilor de informare despre
principalului obligat, înainte ca regimul sa se încheie,
ca şi despre procedurile de cercetare (Partea IV,
capitol 5, paragraf 4)
505
Aceasta asistenta trebuie, de altfel, sa fie urmărita de
autoritatea competenta determinata pentru încasare.
Aceasta din urma trebuie sa informeze biroul de
plecare şi biroul de garanţie în legătura cu datele
obţinute ca urmare a acţiunii de încasare. În final ea
le va comunica toate actele juridice importante
referitoare le derularea acţiunii de încasare (acte de
urmărire, acte de executare, acte de plata).
Lista autoritatilor competente în materie de încasare

din fiecare tara, intre care trebuie sa se efectueze
schimbul de informaţii, figurează în anexa 8.1.
Un astfel de schimb de informaţii este în mod vădit cu

atât mai necesar când autoritatea identificata ca şi
competenta pentru încasare nu este autoritatea tarii
de plecare, competenta pentru demararea şi
urmărirea procedurii de cercetare. Este important, în
acest caz, pe de-o parte ca autoritatea care a
demarat procedura de cercetare sa poată garanta ca
eventualele sale rezultate sunt efectiv considerate
(luate în calcul)la nivelul determinării autoritatii
competente pentru încasare. Aceasta, în special,
pentru a evita un cumul de acţiuni pentru încasarea
aceleiaşi datorii sau întârzieri în notificările
debitorului şi garanţiei care ar putea conduce la
pierderi de resurse. Trebuie sa fie, de asemenea, pe
de alta parte, Dacă autorităţile tarii de destinaţie sau
ale unei tari de trecere estimează ca dispun – când
este cazul. Înainte chiar/sau independent de primirea
unui aviz de cercetare – de elemente (dovezi de fapte
a originii datoriei sau descoperirea mărfurilor în
situaţia de naştere a unei datorii) care le-ar permite
sa stabilească competenta lor pentru încasare.
3.1.3.2. Rolul esenţial al autoritatii competente din

tara de plecare
În scopul determinării fara echivoc care este

autoritatea competenta pentru încasare, după o
perioada de 10 luni, autoritatea competenta din tara
de plecare trebuie sa lanseze procedura de
506
cercetare, cel puţin sa fie stabilit ca nici o alta tara n-a
fost implicata în operaţiunea de tranzit.
Ca lansează sau nu o procedura de cercetare,

autoritatea competenta din tara de plecare adresează
autoritatilor competente pentru încasare exemplarul
nr.5 sau copia exemplarului nr.1 sau un document
echivalent, purtând menţiunea constatărilor efectuate
ca sa permită acestei autoritati sa procedeze la
încasarea datoriei. Acest exemplar al declaraţiei de
tranzit este însoţit de toate celelalte documente utile,
cum ar fi procese verbale, copia avizului de cercetare
TC20, ca şi toate celelalte indicaţii disponibile
referitoare la mărfuri (moneda, cantitatea, valoarea,
etc.), de natura a facilita calculul drepturilor şi altor
impuneri în cauza (conform paragraf 3.2.1.1. « Calcul
totalului datoriei. Ea transmite de asemenea toate
indicaţiile utile referitoare la garanţie, în special în
vederea facilitării acţiunii complementare garantării
(conform paragraf 3.2.2.).
Autoritatea unei tari vizata pentru o operaţiune de

tranzit, având constatata o situaţie care duce la
naşterea datoriei în acea tara în cadrul regimului
(delict de sustragere a mărfurilor în timpul
transportului, nerespectarea unei obligaţii, …),
informează autoritatea tarii de plecare ca este
competenta pentru încasare şi va demara acţiunile
necesare.
Aceasta informaţie, care va fi sau nu legata de o
procedura de cercetare, va trebui sa parvină
autoritatii competente a tarii de plecare înaintea
expirării unui termen de 10 luni începând de la data
acceptării declaraţiei de tranzit, pentru a evita ca
aceasta autoritate sa nu demareze, din partea sa, o
acţiune de încasare. Atunci când procedura de
cercetare a fost demarata, aceasta informaţie este
adăugata pe formularul TC20 sau TC22, adresata în
retur autoritatii competente din tara de plecare.
În schimb, simpla constatare de “lipsuri”, în cursul
transportului sau la destinaţie, fara ca nici locul de
sustragere nici mărfurile sustrase sa poată fi regăsite
(cunoscute), nu permite stabilirea competentei
autoritatii tarii care a procedat la constatare. În acest
507
caz, autoritatea competenta a acestei tari, din propria
sa initiatita sau în cadrul unei proceduri de cercetare,
trebuie sa informeze despre acest fapt autoritatea
competenta din tara de plecare. Aceasta din urma, la
finalul unui termen de 10 luni şi inafara cazului în
care un aviz de trecere la intrarea intr-o alta tara este
regăsit, va fi competenta « prin neprezentare ».
Biroul de plecare informează autoritatea competenta

în materie de încasare cu ajutorul unui aviz de
informare TC24 conform modelului care figurează în
anexa 8.2.
3.2. Procedura de recuperare
3.2.1. Acţiuni împotriva debitorilor
Art. 117 (1), Autorităţile competente demarează acţiunea de

App.I Conventie încasare a datoriei (datorie vamala CE : « a se tine
cont de totalul drepturilor ») din momentul în care ele
Art. 218(3) CVC
sunt în măsura sa calculeze totalul datoriei şi sa
stabilească debitorul/debitorii.
3.2.1.1. Calculul totalului datoriei
Acest calcul depinde :
• De natura drepturilor şi altor impuneri

constitutive ale datoriei, de luat în
considerare conform operaţiunii de tranzit
avuta în vedere, şi
• De alte elemente de taxare de luat în
considerare.
Drepturile şi/sau alte impuneri în cauza vor diferi în

funcţie de regimul de tranzit utilizat şi de condiţiile
(locul) de naştere a datoriei. Pot fi prezentate
următoarele situaţii (eventuale tratamente
preferenţiale la import nu sunt luate în considerare) :
Tranzit comun
508
Cazul nr.1:
Operaţiune de tranzit comun referitor la mărfurile în
libera circulatie intr-o parte contractanta*
*Mărfurile comunitare care fac obiectul unei proceduri
T2 de tranzit comun vor fi luate ca exemplu prin
avantaj, dar acelaşi raţionament este aplicabil
mărfurilor naţionale (integral obţinute sau puse în
libera circulatie) de o alta parte contractanta care
face obiectul, plecând de la aceasta parte
contractanta, unei proceduri T1.
Exemplul 1A:
Procedura T2/livrare intracomunitara [Comunitate –

Elveţia – Comunitate]** (articol 2, paragraf 3 din
conventie)
**Este vorba în mod similar de un tranzit comunitar
intern T2 în sensul art.163, paragraf 2, punct a), din
cod/art.340 patrar, paragraf 2,din RVC.
• Dacă evenimentele susceptibile a naşte o
datorie survin in Comunitate : nici un drept nu
este datorat (pentru ca este vorba de mărfuri
comunitare) alte impuneri pot fi datorate
conform regulilor relative la taxele nationale
aplicabile mărfurilor ;
• Dacă datoria se naşte în Elvetia : este
datorata în Elvetia (drepturi şi alte impuneri la
import).
Exemplul 1B:
Procedura T2/export [Comunitate – Norvegia]

datorie survin in Comunitate : nici un drept nu
este datorat (pentru că este vorba de mărfuri
comunitare) alte impuneri pot fi datorate
conform regulilor relative la taxele naţionale
aplicabile mărfurilor ;
• Dacă datoria se naşte în Norvegia : este
datorată în Norvegia (drepturi şi alte
impuneri).
509
Exemplul 1C:
Procedura T1/export*** [Comunitate – Elvetia ]
(articol 2, paragraph 2 din convenţie)
***Situaţie similară vizată de art.91, paragraf 1, punct
Art. 251 (2) si
b), din cod/art.340 pătrar, paragraf 3, puncte a) şi b)
796 RVC
din RVC pentru mărfurile care fac obiectul unor
măsuri la export.

datorie survin din Comunitate : nici un drept
nu este datorat (pentru că este vorba de
mărfuri comunitare) alte impuneri pot fi
datorate conform regulilor relative la taxele
naţionale aplicabile mărfurilor dar declaraţia
de export trebuie invalidată şi măsurile legate
de aceasta anulate;
• Dacă datoria se naşte în Elveţia : este
datorată în Elveţia (drepturi şi alte impuneri).
Cazul nr.2:
Operaţiune de tranzit comun referitoare la mărfuri din
ţări terţe sau din alte părţi contractante****
****Pentru Comunitate : „mărfurile necomunitare”
care fac obiectul unei proceduri T1 de tranzit comun
(art.91, paragraf 1, punct a), şi art.93 din Cod)
• Drepturile şi alte impuneri la import sunt

datorate în ţara unde datoria este născută.
Tranzit comunitar şi/sau comun

Art. 91(1)(a), Cazul nr.1
91(2) (a) si 93
Operaţiune de tranzit comunitar extern T1 referitor la
CVC
mărfuri non-comunitare
• Drepturile (datoria vamală) şi alte
impuneri la import sunt datorate în statul
membru unde acestea s-au născut.
Art. 165 CVC
510
Art. 419(7) si Cazul nr.2
434(9) RVC
Operaţiune de tranzit comunitar intern T2
Cu excepţia tranzitului comun, este vorba de o
operaţiune de tranzit comunitar intern T2 între două
puncte din comunitate, via o ţară terţă alta decât cele
din AELE. O astfel de operaţiune nu serveşte decât
pentru a apăra statutul comunitar al mărfuri+ lor, fără
a suspenda nici un drept sau altă impunere pentru
Comunitate sau statele sale membre.
• Nici un drept nu este datorat în Comunitate,
alte impuneri pot fi datorate conform
regulilor relative la taxele naţionale
aplicabile mărfuri lor.
Cazul nr.3
Operaţiune de tranzit comunitar intern T2F
• Nici un drept (datorie vamala) nu este

datorata dar alte impuneri la import sunt
datorate în statul membru unde datoria este
nascuta.
Elementele de taxare de luat în considerare pentru
fiecare din drepturile şi alte impuneri în cauză sunt
cele aferente mărfurilor care fac obiectul declaraţiei
de tranzit, la cota în vigoare la momentul naşterii
datoriei şi în ţara unde ea este născută. Aceste
elemente sunt identificate prin intermediul datelor
care figurează pe declaraţie ca şi informaţiile sau
documentele culese, în special de la alte autorităţi
interesate sau de la principalul obligat (conform
paragraf 3.1.3. „Schimb de informaţii şi cooperare”).
3.2.1.2. Identificare şi solidaritate a debitorilor
Atunci când mai mulţi debitori sunt identificaţi pentru

o aceeaşi datorie, ei sunt ţinuţi cu titlu solidar la plata
totalului acelei datorii. Aceasta înseamnă în particular
că autoritatea competentă pentru încasare poate să
se adreseze fără să distingă unuia sau altuia în
vederea recuperării totalului datoriei şi că plata totală
sau parţială a sumei de către unul dintre debitori
stinge datoria, raţiunea acestei sume şi pentru ceilalţi.
Pentru detalii sunt aplicabile regulile părţilor
511
contractante.
3.2.1.3. Comunicarea la debitor

Totalul datoriei este comunicat debitorului şi achitat
de acesta în modalităţile şi termenele în vigoare între
părţile contractante.
Ca regulă generală, această notificare nu are loc
decât atunci când totul este pregătit pentru lansarea
procedurii de încasare*
*În ceea ce priveşte datoria vamală, aceasta
corespunde momentului de “luare în considerare a
sumei dreptului”, adică din momentul în care
autoritatea competentă pentru încasare este
identificată (într-un termen de 10 luni de la data
acceptării declaratiei de tranzit), debitorul sau
debitorii de asemenea şi suma datoriei calculată.
3.2.2. Acţiune împotriva garantului
3.2.2.1. Responsabilitatea garantului şi eliberarea

sa
Art.118 (1) Răspunderea solidară a garantării în privinţa datoriilor

apendice I la născute la nivelul principalului obligat, clientul sau,
conventie poate fi angajata tot atât timp cât datoria este
susceptibilă a deveni exigibilă, în aceeaşi măsură în
Art.199 (1) CVC
care:
• principalul obligat este debitor pentru o
datorie nascută în cadrul unei operaţiuni de
tranzit acoperită de o garanţie furnizată prin
cauţiune,
• datoria nu este deja stinsă, în special prin
plata acesteia, sau este încă susceptibilă
de a lua naştere,
• totalul datoriei de plată nu depăşeşte totalul
garanţiei prin cauţiune,
• cauţiunea nu a fost eliberată de
angajamentele sale, ca urmare a neglijenţei
de notificare de către autoritatea
competentă în termenele prevăzute.
512
Art.118 (3) Cauţiunea nu poate fi deci eliberată de
apendice I la angajamentele sale atât timp cât responsabilitatea sa
convenţie poate fi angajată conform menţiunilor precedente.
Art.199 CD
Art.450d,
paragraf 2 RVC
3.2.2.2. Limita responsabilităţii cauţiunii
Conform paragrafului 2, aliniatul al treilea a actului de

cauţiune (garanţie globală) care figurează în anexa
B4 a apendicelui III de la convenţie (anexa 48 din
DAC), cauţiunea poate, în caz de cereri de plată
succesive, să limiteze responsabilitatea sa la suma
maximă pe care ea a precizat-o. Totodată, această
limită nu se aplică decat operaţiunilor de tranzit
începute în 30 de zile de la primirea cererii de plata
precedentă. Este vorba despre a menţine riscurile
financiare asumate prin cauţiune în limite acceptabile.
De asemenea este vorba de faptul că acoperirea
garanţiei poate fi insuficientă pentru operaţiunile
începute în luna care urmează cererii de plată.
De exemplu :
Actul de cauţiune făcut stabileşte o sumă de
max.50.000 euro. La 15 ianuarie, cauţiunea este
solicitată la plată la o sumă de 40.000 euro şi este
achitata. Ea poate limita responsabilitatea sa la soldul
de 10.000 euro pentru toate operaţiunile de tranzit
începute înainte de 14 februarie. Dacă aceasta
operaţiune este începută înainte sau după 15
ianuarie nu are prea multă importanţă. În mod similar,
data la care are loc primirea cererii de plată nu are
câtuşi de puţin importanţă.
Totusi, cu exceptia anulării garanţiei, cauţiunea este

din nou ţinută la plată la nivelul sumei cerută până la
concurenţa celor 50.000 euro şi primeşte o a doua
cerere de plată pentru o operaţiune de tranzit
începută la 14 februarie sau la o data ulterioară.
513
3.2.2.3. Notificari la cautiune
Art.118 (2) Atunci când regimul nu a fost verificat cauţiunea

apendicele I la trebuie să primeasca notificare (conform paragrafului
conventie 3.1) :
Art.450 patrar • din partea autoritatii competente pentru
(1) RVC incasarea intr-un interval de 12 luni incepand
cu data acceptarii declaratiei de tranzit, de
neverificare a regimului, apoi
• din partea autoritatii competente pentru
incasarea intr-un interval de 3 ani incepand de
la aceeasi data, din cauza ca ea este sau va fi
tinuta la plata cu sumele de care raspunde cu
privire la operatiunea de tranzit
comun/comunitar aferenta.
A doua notificare trebuie sa precizeze numarul şi

data declaraţiei de tranzit, numele biroului de plecare,
numele principalului obligat şi totalul sumelor în
cauză.
Autoritatea competentă va remite o copie a cestei
notificări la biroul de garanţie în cauză.
Art.6 (4) În scopul facilitării acţiunii în ce priveşte cauţiunea, se

apendice I la impune ca aceasta nu numai să fie stabilită la partea
convenţie contractantă unde garanţia este constituită dar şi să
fie ales domicilul sau să fie desemnat un mandatar în
Art.342 (2) RVC
fiecare dintre partile contractante implicate în
operaţiune de tranzit comun. Atunci când
Comunitatea este una dintre partile contractante,
cauţiunea trebuie să aleagă domiciliul sau să
desemneze un mandatar în fiecare din statele
membre. În măsura în care autoritatea competentă
pentru încasare nu este întotdeauna cea a ţării unde
garanţia a fost constituită, ea nu dispune neapărat de
informaţii (nume şi adresă) relative la cauţiune sau la
mandatarul din ţara în cauză. Intr-un astfel de caz,
este utilizată scrisoarea de cerere de adresa TC30
(al cărei model figurează în anexa 8.3).
514
3.2.2.4. Informarea cauţiunii în caz de încasare
sau de verificare în vederea incheierii
Art.118 Atunci când cauţiunea a primit unele notificări

(4)
apendice I prevăzute în caz de neverificare cu exactitate, ea
la
convenţie este informată de autoritatea competentă pentru
încasare, fie de încasarea datoriei (pe lângă un
Art.450 patrar
debitor) fie de controlul ulterior al regimului.
(3) DAC
3.3. Determinarea ulterioara a locului efectiv al

naşterii unei datorii
Art.116 (10) Determinarea autorităţii competente ”prin

apendice I la neprezentare” poate, în unele cazuri să aibă doar un
conventie caracter iniţial şi provizoriu, fără ca, totuşi, aceasta să
repună în cauză regularitatea acţiunilor de încasare
Art.215 (1) CVC
deja demarate.
3.3.1. Proba nouă

Locul unde s-au produs efectiv faptele care au dus la
naşterea datoriei poate uneori să fie descoperit
ulterior, aceasta permitand determinarea unei alte
autorităţi, care va avea competenţa pentru încasare.
Art.117 (4) Dovada acestui loc poate fi adusă de autoritatea

Apendicele I la iniţial determinată ca şi competentă pentru încasare,
convenţie prin orice modalitate.
Art.450 tertiar (1)
RVC
În acest caz, această autoritate adresează fără
întârziere autorităţii competente din locul desemnat
toate documentele utile, incluzând o copie certificată
după dovada prezentată. Revine deci autorităţii astfel
stabilită să solicite primirea cererii şi să indice în 3
luni dacă este competentă pentru încasare având în
vedere documentele şi dovezile primite. În lipsa
răspunsului la cerere în cele 3 luni, autoritatea
determinată iniţial ca şi competentă reia acţiunea de
încasare angajată (demarată)
515
3.3.2. Noua autoritate competentă şi noua acţiune
de încasare
Dacă autoritatea stabilită se declară competentă, ea

angajeaza o noua acţiune de incasare a datoriei.
Aceasta acţiune poate, Dacă este cazul, sa fie
angajata chiar după expirarea termenului de răspuns
de 3 luni, mai ales Dacă verificarea de competenţă
solicită mai mult timp (dar în acest caz şi intre timp,
acţiunea iniţial angajată va fi continuată).
Art. 117 (5) Noua autoritate informează imediat autoritatea iniţial

apendice I la competentă, care suspendă atunci acţiunea de
convenţie încasare Dacă aceasta nu a ajuns încă la plata
sumelor în cauză.
Art.450 terţiar (2)
al doilea aliniat Dacă autoritatea iniţial competentă şi cea nouă
RVC aparţin la doua State membre ale Comunităţii,
această nouă acţiune de încasare nu se poate referi
Art.450 terţiar (2)
la alte impuneri (diferenţe de teritorialitate fiscală),
primul aliniat
acţiunea de încasare a datoriei vamale (acelaşi
RVC
teritoriu vamal) nefiind afectată.
În schimb, dacă locurile şi autorităţile implicate

aparţin la două părţi contractante diferite, vor fi în
cauză, pe de-o parte drepturi (teritorialitate vamală) şi
pe de altă parte, alte impuneri (teritorialitate fiscală).
3.3.3. Consecinţe pentru acţiunea de încasare

iniţiala
O dată ce noua încasare a fost efectuată prin noua

autoritate competentă şi dovada acesteia adusă la
autoritatea iniţial competentă, aceasta din urmă:
• fie anulează acţiunea de încasare iniţial
angajată, dar care nu a fost încă finalizată (şi
care era suspendată),
• fie rambursează sumele deja percepute.
516
4. Cazuri particulare (pro memoria)
517
6. Instrucţiuni naţionale specifice
(rezervat)
518
7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei
vamale
8. Anexe
8.1. Lista autorităţilor responsabile pentru

recuperare
8.2 TC24 aviz de informare
8.3 TC30 cerere de adrese
519
Anexa 8.1.
Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare
După cum sunt înscrise, cu următoarele menţiuni :
• La Insulele Anglo-Normande :
Când se constată o infracţiune sau a fost comisă o neregulă, sau se consideră că

a fost comisă, într-una din insulele Anglo-Normande, comunicarea trebuie trimisă,
după caz, la una din adresele de mai jos.
• La Elveţia :
Biroul vizat sau unul din următoarele birouri centralizatoare :
520
Anexa 8.2
TC 24
TRANZIT COMUN/COMUNITAR
NOTA DE INFORMARE
DETERMINAREA AUTORITATII RESPONSABILE PENTRU RECUPERARE

1. Autoritate solicitanta: 2. Autoritate solicitata:
Numele si adresa completa: Numele si adresa completa:
Nr. de inregistrare:
Fax/Telex:
E-mail/Internet:
3. Declaratia de tranzit:
Numar:
Birou de plecare:
Data:
Avizul de cercetare TC20 a fost trimis: Da

Data:
Nr. inregistrare:
4. Autoritatea solicitanta notifica prin prezenta ca autoritatea solicitata va fi

responsabila pentru recuperarea datoriei legate de operatiunea de tranzit
mentionata mai sus. Aceasta se bazeaza pe urmatoarele fapte: …………………..
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Urmatoarele documente sunt anexate:....................................................................................
............................................................................................................................................................................
5. Informatii despre garant:
521
6. Pentru autoritatea solicitanta:
Locul:
Data:
Semnatura: Stampila
Anexa 8.3
TC 30
GARANTIE PENTRU TRANZIT COMUN/COMUNITAR:
SOLICITARE DE ADRESA (E)
1. Autoritate solicitanta: 2. Autoritate solicitata:
Numele si adresa completa: Numele si adresa completa:
3. Certificat de garantie globala nr.
Titlu de garantie izolata nr:

Numele si adresa principalului obligat:
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
4. Va rugam sa completati punctele urmatoare si sa ne returnati formularul:
a) Numele si adresa garantului:

..................................................................................……………………………………..
……………………………………………………………….………………………………..
b) Numele si adresa corespondentului garantului in… ........……………………………
………………………………………………………………………………………….………
…(tara biroului care solicita informatiile)……………………………..……………………
……………………………………………………………………………………….
c). Referintele (daca exista) to be quoted in letter to guarantor's correspondent:
...............................................................................................................................
522
6. Pentru autoritatea solicitanta: 7. Pentru autoritatea solicitata:
Locul: Locul:
Data: Data:
Semnatura: Stampila: Semnatura: Stampila:
523

Manual Tranzit

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Tranzit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE TRANZIT

Planul de acţiune pentru tranzit în Europa1 chema la elaborarea unui manual

Manualul cuprinde cinci mari părţi: introducere generală, statutul mărfurilor,

Manualul va fi adus la zi pe măsură ce evoluţia regimurilor de tranzit comun

Trebuie să se sublinieze că manualul de faţă nu are forţă de lege şi că el nu

Eventualele instrucţiuni naţionale sau note explicative care există în plus în

Bruxelles, 1 mai 2004

Manualul este disponibil pe format electronic şi poate fi trimis pe internet

Tablă de materii generală

Listă de abrevieri curente

Surse de informaţii generale

*Prezentul Manual cuprinde:

AELS Asociaţia europeană a liberului schimb

Asociaţia Grup de ţări ce reuneşte Elveţia, Islanda,

Tranzit comun Tranzit comunitar

Carnet ATA Document vamal utilizat pentru exportul temporar,

Document Formular format din mai multe exemplare care este

- Exemplarul nr. 1, care este păstrat de autorităţile

- Exemplarul nr. 2 care este utilizat în scopuri

- Exemplarul nr. 3, care revine exportatorului după

- Exemplarul nr. 4 care este păstrat de către biroul

- Exemplarul nr. 5 care este exemplarul de

- Exemplarul nr. 6, care este păstrat de autorităţile

- Exemplarul nr. 7 : Exemplarul care este utilizat în

Exemplarul nr. 8, care revine destinatarului după ce a

Autorităţile naţionale vamale pot furniza diverse

DAU BIS Formular destinat pentru completarea exemplarelor

A se vedea de asemenea: DAU

Mărfuri ne- Mărfuri altele decât cele comunitare

*începând cu data de 01 ianuarie 2006 Romania a

Teritorii unde nu se Teritorii care fac parte din teritoriul vamal al

Surse de informaţii generale

Site-uri de internet ale administraţiilor vamale internaţionale

Prima parte a prezentului manual conţine

Punctul 1 explică natura şi scopul regimului de

Punctul 2 prezintă statutul vamal al mărfurilor.

Punctul 3 oferă o prezentare a regimul de

Punctul 4 prezintă regimul de tranzit comunitar

Punctul 5 se referă la excepţii.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

Punctul 7 este rezervat pentru uzul

Punctul 8 conţine anexele la Partea I a

Circulatia La intrarea marfurilor intr-o tara/teritoriu, serviciile

Functiile Tranzitul este o facilitate vamala care permite

Evolutia La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial,

Acordul TIR Primul Acord T.I.R a fost incheiat in 1949 si

CE Paralel cu dezvoltarea globala a schimburilor

Tratatul de instituire a Comunitatii europene a fost încheiat

Circulatia Ţinând seama de creşterea volumului

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.)

Acordul de constItuire a A.E.L.S. a fost incheiat in 1959 si a

Tranzit comun Acordurile din 1972 cu cele doua tari A.E.L.S.,

Ţările Vişegrad şi toate viitoarele parti

Reforma Constituirea pietei unice in 1993 si modificarea

Din momentul introducerii tranzitului comunitar in

Baza legală pentru procedura de tranzit comun

Baza legală pentru simplificarea formalitatilor în

3.2 Descrierea regimului

Regimul de tranzit comun prevede suspendarea

Regimul de tranzit comun este gestionat de

Procedura incepe la biroul de plecare si ia sfirsit

La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din

Principalul Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de

Regimul de tranzit comun comporta o procedura