AMBALAJELE

În ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, atât din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt făcute, cât şi din punct de vedere funcţional. Ambalajele se clasifică în funcţie de mai multe criterii:  după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor: o ambalaje din hârtie şi carton; o ambalaje din sticlă; o ambalaje din metal; o ambalaje din materiale plastice; o ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri; o ambalaje din materiale textile; o ambalaje din materiale complexe.  după sistemul de confecţionare: o ambalaje fixe; o ambalaje demontabile; o ambalaje pliabile.  după tip: o plicuri; o pungi; o plase; o lăzi; o cutii; o flacoane; o borcane etc.  după domeniul de utilizare: o ambalaje de transport; o ambalaje de desfacere şi prezentare.  după specificul produsului ambalat: o ambalaje pentru produse alimentare; o ambalaje pentru produse nealimentare; o ambalaje pentru produse periculoase; o ambalaje individuale; o ambalaje colective.  după gradul de rigiditate: o ambalaje rigide; o ambalaje semirigide; o ambalaje suple.  după modul de circulaţie al ambalajului: o ambalaje refolosibile; o ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.  după sistemul de circulaţie: o sistem de restituire a ambalajelor; o sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor.  după sistemul de confecţionare: o ambalaje fixe;

ambalaje pliante. carton duplex – este format din două straturi diferite de material fibros.pentru ambalaje care se imprimă prin procedeul ofset. facilitării operaţiilor de circulaţie a mărfurilor. Cartonul triplex are o rezistenţă mare la plesnire. confecţii şi lucrări poligrafice 2. Materialele celulozice Ambalajele din materialele celulozice deţin ponderea principală în totalul ambalajelor. cartonul triplex – este format din minim trei straturi diferite de material fibros. Federaţia Europeană pentru Ambalare. Cartonul duplex se fabrică în două tipuri: o tipul E . Cartonul pentru ambalaje poate fi: 1. o ambalaje pentru transport fluvial-maritim. o destinaţia produsului. având o destinaţie precizată. calitatea produselor este influenţată de calitatea ambalajului prin fapul că un ambalaj necorespunzător poate atrage după sine deprecierea produsului. etc. Dintre materialele celulozice utilizate pentru confecţionarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim: hârtia. o domeniul de utilizare a ambalajului. Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare. De aceea stratul superior (faţă 1) este fabricat din pastă chimică înălbită a cărei culoare albă şi netezire permit imprimarea ofset. De asemenea. pentru clasificarea şi standardizarea ambalajelor. Materialele care pot în viitor să ia locul ocupat de materialele celulozice sunt materialele plastice. o nivelul de dezvoltare şi puterea economică. unite în stare umedă prin presare. cartonul şi mucavaua. Dacă privim ambalajul ca un produs finit oarecare. în el se pot identifica cheltuieli cu materiile prime şi cheltuieli de obţinere.pentru alte ambalaje. o tehnica de ambalare utilizată. ambalajul mărfurilor este alcătuit dintr-un ansamblu de materiale destinat protecţiei calităţii şi integrităţii produselor. o mărimea factorilor care pot acţiona asupra produsului pe timpul manipulării. Privit din punct de vedere tehnic. transportului şi al depozitării. o ambalaje pentru transport aerian. adică să contribuie la diminuarea calităţii lui.  după destinaţie: o ambalaje pentru piaţa externă. unite în stare umedă prin presare. utilizat . se înregistrează sensibile fluctuaţii.o o  ambalaje demontabile. o tipul O (obişnuit) . cum ar fi: Organizaţia Internaţională de Standardizare. după căile de transport: o ambalaje pentru transport terestru. Există o preocupare chiar şi la nivel de foruri internaţionale. o ambalaje pentru piaţa internă. Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai mulţi factori dintre care am putea aminti: o caracteristicile produsului ce urmează a fi ambalat. În funcţie de perioade şi de ţări.

o durata operaţiilor de manipulare. a unui strat plat cu un strat ondulat. la schimbările de temperatură etc. 3. la alegerea lui trebuie să se ţină cont de urmãtoarele aspecte:  proprietăţile produsului care trebuie ambalat: o natura. cerneluri. forma produsului. O altă grupă o constituie materialele pentru amortizare şi protecţie împotriva şocurilor. cartonul ondulat – este format din unul până la patru straturi netede şi unul sau trei straturi ondulate din hârtie inferioară sau superioară de ambalaj. Se obţine astfel un obiect de tip sandwich uşor şi stabil. o importanţa şi valoarea produsului. Sortimentele de produse nou apărute pe piaţă. Aceste materiale influenteazã calitatea ambalajelor. Acoperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei. o interacţiunile de ordin fizic şi chimic ce pot apare între produs şi ambalaj (respectiv incompatibilităţile). pe lângă contribuţia care o au la creşterea rezistenţei ambalajelor la acţiunea factorilor atmosferici. numărul de unităţi de produs dintr-un ambalaj. sensibilitatea la factori mecanici şi de mediu (prin miros. adezivi. Elementul de bază este obţinut prin asocierea. FACTORII CARE DETERMINĂ ALEGEREA AMBALAJULUI Ambalajul este o componentă esenţială a activităţii comerciale. a frecărilor şi în unele cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. mărimea ondulelor folosite este diferită cu un strat plat determină obţinerea cartoanelor ondulate cu unul. Dintre materialele noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat. Un alt material auxiliar utilizat de această dată pentru consolidarea. la razele solare. etc. o durata stocării. feroviar. Pentru ca ambalajul să îndeplinească funcţiile sale. agenţi chimici. Aceste materiale protejează împotriva şocurilor. manipulare şi depozitare: o numărul operaţiilor de încărcare-descărcare. Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor Numărul acestora este foarte mare: coloranţi. naval. fiind subordonat mărfii şi deservind consumatorul. modernizarea concepţiei şi a tehnicilor comerciale aduc în discuţie diversificarea ambalajelor în paralel cu creşterea exigenţelor faţă de acesta. care determină măsuri de siguranţă în plus împotriva unor posibile furturi sau deteriorări intenţionate. lâna minerală. adică creşterea rezistenţei ambalajelor sunt benzile de balotare şi adezivii. umiditate). materialele expandate si cele cu bule de aer. . masa. două sau trei straturi de ondule. pigmenţi.  condiţii de transport. unite între ele printrun adeziv. prin lipirea. o tipul mijloacelor de transport folosite: auto. Cartonul ondulat are o rezistenţă şi o elasticitate bună. o fragilitatea produsului. dimensiunea. mãresc rezistenţa la coroziune.în special pentru ambalaje de transport şi grupare şi mai puţin pentru ambalaje de desfacere – prezentare. Acestea. O ultimă grupă de materialele auxiliare o constituie lacurile şi vopselele. atribuindu-le calitãti estetice si funcţionale.

tipul şi funcţiile ambalajelor: o în funcţie de modul de vânzare: autoservire sau servire de către personalul angajat. o rezistenţă la şocuri termice. o modalitatea şi tipul inscripţionării. Principalele cerinţe ce trebuie să le îndeplinească un ambalaj vor fi specificate în standarde. o materialul de ambalaj folosit (caracteristici. o . Cu cât ambalajul îndeplineşte mai multe din cerinţele enumerate mai sus. iar cheltuielile pentru utilizarea lui pot fi recuperate. o existenţa posibilităţii de recuperare a ambalajului şi eventual refolosire.  valorificarea economică a ambalajului: o costul ambalajului. La fel ca şi în cazul altor produse şi pentru ambalaje s-a impus introducerea standardizării care permite raţionalizarea producţiei şi comercializării ambalajelor.  metoda de ambalare.locul vânzării. o în funcţie de scopul ambalării: pentru transport sau desfacere. o modul de închidere. o posibilitatea de protejare contra prafului. proprietăţi). cu atât el va fi mai util. o valoarea de recuperare. o rezistenţă la presiuni mari.