U R M A R E A +++ LUI +++ HRISTOS DOMNU SI MINTUITORUL NOSTRU

Postat: 21.10.2009 - 6 comentariu(i) [ Comentariu ] - 0 trackback [ Trackback ]

Category: CLEA MINTUIRII URMAREA LUI HRISTOS

CARTEA -I -

Urmeaza Iisus si tHristos e leapada de toate desertaciunile lumii

1 --Cel ce vine dupa mine , nu va umbla in intuneri * (Ioan, 8.1.2)zice DOMNUL.

Acestea sint cuvintele lui IIsus Hristos ,cu care ne indeamna sa vetuim dupa pilda vietii Lui,daca
viom sa ne luminam cu adevaratsi sa ne slobozim de toata orbirea lumii, Drept aceia fapta cea mai
mare a noastra sa fie a cugeta intru viata lui Iisus Hristos.

2) Invatatura ce nea dato Hristos covIrseste toate Invataturile sfintilor; si cel ce ar avea duhul LUI
ar afla manã ascunsã Întrî-nsa. Dar se Întîmplã cã multi din cei ce aud Evanghelia ,ramIn ne
pãsãtori ,pentru cã le lipseste Duhul luiIisus Hristos . Cine vrea sa înteleaga deplininvatatura Lui si
saafle dulceata IntrInsa acela ,trebuie ca sa se sârguiasca asi forma viata dupa viata lui Hristos.

3) Ce-ti foloseste tie cercetarea si propovaduirea Sf. Treimi daca n-ai smerenie, fara de care nu poti sa
placi Treimni '??? Cu adevarat , vorbele mari nu fac pe Sfint si pe drept, ci viata cea plina defapte
bune place lui Dumnezeu . Mai bine doresc o viata si o inima InfrInta si smerita , de cIt stiinta de a
hotãî In ce chip sintific ceia ce este Treimea . de ai sti pe de rost toata Biblia si zisele tuturor
filozofilor , dar ti-ar lipsi dragostea si darul,ce ti-ar folosi?,,,Desertaciunea desertaciunilor , toate sînt
desertaciune" Eclesiastul -1-2- inafara de aceia de a iubi pe Dumnezeu si de ai sluji Lui Unuia ,,
Aceasta este cea mai mare intelepciune , ca prin lepadarea de lume , sa cauti Imparatia cea cereasca",

4) caci este desertaciune a cauta , dregatoriisi scaune Inalte. Este desertaciune , a umbla dupa poftele
trupului si a vIna placeri care la vrme vor aduce grele pedepse peste noi , Este desertaciune a dori
necontenit viata lunga si de viata cea buna a nu purta grija , este desertaciune , a pironi ochiul
numai la vremea cea de fata si , pe cea viitoare a o perde din vedere . Este desertaciune , a ne lipi
inima de ceea ce trece ca fumul si spre locuinta unde sînt bunurile cele ne trecatoare a nu ne
grabi,..-

5) Aduti aminte adese ori de cuvIntul acesta ; ,, Ca nu se va satura ochiul a vedea , nici urechea a
auzi " EcI. 1,8 ) Învata dar a deslipi inima ta de la bunurile vazute si a o Inalta la cele nevazute .
Pentru ca cei ce poftelor lor îsi pângaresc constiinta si perd darul lui DUMNEZEU.
Cap II din U R M A R E A LUI H R I S T O S
SOCOTESTE-TE PUTIN INSEMNAT
1) La tot omul este fireasca dorinta de stiinta ; dar stiinta fara temerea de Domnul la ce foloseste? Cu
adevarat , mai bun este prostu taran care slujeste lui Dumnezeu , de cIt mIndrul filozof, care ne grijind
ed calea mIntuiri sale, ocheste cursul cerului. Cel ce are buna cunostinta de sine , se socoteste putin
Insemnat si multumirea lui nu este inttru lauda oamenulor .De as avea stinta tuturor lucrurilor din
lume , dar mi-ar lipsi una--Dragostea; ce mi-ar folosi inaintea lui Dumnezeu, Care ma va judeca dupa
fapte!

2) Lasa-te de covIrsitoarea dorinta de a sit ca de multa abatere si Inselaciune este Insotita . Cei ce stiu
multe vor sa para ca si stiu multe ,si sa le zica oameni;iata Invatatii!Sunnt aItea lucruri In lume , a caror
cunostinta aduc sufletului putin folos .Apoi a ne ocupa cu lucruri , straine de cele ce ne slujesc spre
mIntuire, nu este Intelept.De vorbe multe nu se satura Sufletul,ci viata buna Intareste mintea ;apoi
constiinta curata ne da mare Indrazneala catre Dumnezeu.

3)Cu cIte vei sti mai multe si mai bine ,cu atIt mai aspru vei fi judecat Intr-aceia,daca viata ta nu va fi
mai sfInta pe cIt stiinta-ti a fost mai mare. deci Inalta capul tau pentru cautare mestesug sau stiinta ,ci
tocmai, pentru ca ti sa dat tie aceasta, se cuvuine mai mult a te smeri, decIt a te mIndri. Iar dac ti-a
intrat in cap ca tu stii multe si bine , afla ca sunt Inca si mai mult,pe care nu le stii, Nu te umfla dar in
penele mintii tale ,ci mai mai bine marturiseste-ti nestinta ,Cum poti a te socoti sa fii mai mare de cIt
altul ,de vreme ce sunt atItea mai Invatati si mai iscusiti in lege de cIt tine? Vrei sa Inveti si sa stii ceva
de folos?? MUltimeste- te a trai necunoscut si neInsemnat!

4) Cunostinta si smerenia de sine de sine este Invatatura cea mai folositoare si stinta cea mai Inalta. Pe
sine a se socoti nimic, pe altii ai crede totdeauna mai buni: Iata Intelepciune si desavIrsire mare.Chear
de ai vedea pe altul pacatuind sau mare fara delege facInd, tot nu ar trebui sa te scoti pe tine mai bun de
cIt el:Caci nu stii pIna cInd si tu Insuti vei putea ramIne Intru bunatate, Slabi sIntem toti ,Insa mai slab
de cIt tine sa nu socoti pe nimeni ;
MEDITATIE LA CAP. -II-

MIndria a pierdut pe om ,umilinta-l Inalta si asaza din nou In har cu DUMNEZEU. Meritul sau nu este
in cea ce stie ce in ceia ce face . Stiinta fara fapte nu-l va Indreptati la judecata cea de apoi; ea
dimpotriva ,Ii va Impovara judecata. nu doar ca stiinta nu are foloasele ei, find ca si ea vine de la
DUMNEZEU.Insa ea ascunde In sine cursa dibace pentru om si o mare ispita ,Ea face pe om semet ,
nutreste mIndria ,inspira o tainica Incredere In sine, o Incredere criminala si nebuna in acelasi timp,
caci stiinta cea mai Intinsa nu e decIt un fel de ignoranta , si advarata perfectiune consta numai In
Inclinarile inimi. sa nu uitam nici odata ca nu sIntem nimic, canu nu stapInim de cIt pacatul, ca
dreptatea vrea ca noi sa ne smerim mai mult de cIt toate creaturile sa ca In Imparatia lui Iisus Hristos
cei din tIi vor fi cei de pe urma si cei de pe urma vor fi cei din-tIii.